Vointa 67 3. Oare weekend-ul de odihnd seamana cumva cu al tau? La i Geneza pare ridicol de evidenta: © SCURTA ISTORIE A LISTE! DE PRIORITATI, Dar cati DE LA DUMNEZEU LA DREW CAREY le saptamanale? ala inceput a facut Dumnezeu Cerul si Pamantul, $i Pamantul era netocmit si et rategiilor conexe nu rect. Doar dup zeci ce, dupa secole de La inceput a fost lista. 1, asa Cum © povesteste Bibl macar pentru 0 pas in autocontrol este stabilirea uni tehnic pe care cercetitorii il folosesc pentru autocon- ‘este autoreglare, iar partea cu ,teglarea” subliniaza impor- unui obiectiv. A regla inseamna a schimba, dar este vorba ip de schimbare, intentionata, semnificativa. A la inseamni a te indrepta catre un obiectiv sau un standard pe autostrada, indljimea amanam si ne asteptim s& scapam de ele cu o vitezi Acesta este motivul pentru care, ‘in eficient’, lista de prioritati din ziua de luni a unui F executiv presupune mai multé munca decat se poate face siptamana,Vointa 69 Roy F, Baumeister, John Tierney Putem fi si mai nereal trasat cu cerneala rosie n stabilirea obiectivelor lung. Cand Benjamin Frank! faiet de notte, Fras ptimanale pentru vis ¥etabel avea coloane’ itutile, incepand cu v" Breseal’. Voi reusi fi indrumat de ‘CU Care ma Insofesc”. La scurta vreme, Jin i gol jne in fiecare zi g goa menti ne pliitobiectivul saptimat res, a putut sh ead it ‘Cumpatarii. Incurajat de aT Cu cperana ca din poe A ‘supra altor Asa cd Franklin a incercat 0 abordare de tipul Dezbi ni sa ales cu obese! concent asp at $i cucereste. El a facut o listé de vi fine crf stun cad 8 ne Parte, a notat un mic scoy Fon a toate lucrurile ca aaa trebu Tacere, Fermitate, Aust las randurile ca e, Sinceritate, Dreptate, Moderatie, Cur dupa un numar Impacare, Casttate, Smerenie -, dar el recunoscu 4 zM-am gandit c& ar fi bine si nu-mi distrag atentia : Si le indeplinese pe toate deodata i te neg coninsa 54 apo incer I yh rand.” i aoe - Ince sl rezolv pe tind" Rez Nu prea sa tntamplat a5, semfeasura ce wpe tr it jonul negru pen aginile caietului. De fapt, Pe Creionul 4 “sl pe hartie semnele facut cele din urma giuri. Aga hartie au ap: in a conceput re se * si de o rugaciune care ee inele negre ci et mai gros, cu foi de fides (A tearga ser ‘tarziu, mined de secol mai 2 ea unui ami flirta cu doamnele 12 Fe ocand c ins pac ose ae cu oS Spre deosebire de suc pct cre a ae wu Imprumutat Harcer cr ine atl Cae clef norma 81 motivational (print® vey umele penta Plannerul Frankl tu, Bine Suprem! ama fiinga tal tate De orice cautare meschi De cunoastere, de constiinta mpacri De fericire sacra, bogats, viel" de virtute pura;70 Roy F. Baumeister, John Tierney niciodata s8 scoatd pe pial’ o poate si pentru ca era prea ocupat atasamentul siu pentru compania femeilor fi cea di vvarea unei +E usor sa ai in vedere o bung si temerars Grea este ins sarcina ce priveste punerea tn fapt." Oricat ar fi incercat, Franklin nu ar sau pentru alte proiecte, precum inalfarea unui zmeu pe timp de furtund sau redactarea Declaratiei de Independenta. Daca pro- mmitea si-si petreaca o seard cu prieteni, dar stitea peste program la munca, trebuia sé facd o alegere care Incalca virtutea numita Fermitate: ,indeplineste fara gres ceea ce fi-ai propus. Cu toate acestea, obiectivele lui Franklin par extrem de consistente in comparatie cu cele moderne. El s-a concentrat muncii, fara prea mul fopus sé se bucure de lung! se retrage la pensie tn Florida. Nu sia propus s& invefe s& joace golf pe cand negocia Tratatul de la Paris. In ziua de azi, tentatiile sunt mai multe — inclusiv aceea de ai dori toate lucrurile odat’, ie international de agende, Paris, Incercand sa objin’ ajutor pentru armata lui George Washington. Sau poate fiinde’ ‘bine si se sprijineau reciproc, precum: ‘obiectivul de a renunta la mai pufini bani. insa, inevitabil, intre le exista conflicte. Chiar gi de copii poate intra facjia maritala se reduce atunci cand apare pr Ja loc cand ultimul copil se muta de acasa. Unele obiective sunt eneratoare de conflict in sine, precum virtutea Moderatiei a lui _Fereste-te s4 proferezi atdtea injurii pe cate crezi c& ar .". Multi oameni isi propun si nu se enerveze atunci cand sunt nedreptatit se intampla ceva nedrept, ei reusesc si se abjin’ de la a face sau a spune ceva, dar apoi {nu se simta prea bine tocmai pentru c& nu au reu: ppunctul de vedere sau sa se apere, armas nerezolvati. Punand in aplicare Moderafia, sar incailca 0 fu trecerea la actiune, au demonstrat ologii Robert Emmons si Laura King. fac’ o listi cu primele lor 15 obiective si sa indice care dintre ele intra in conflict unul cu altul. Intr-unul subiectii au imptomelor lor fiz pe anul anterior. intr-un beepere care sunau in momente aleato Si rispunds la intrebari despre ceea ce ficeau si simeau. Apoi ln an mai tarziu, au revenit in laborator, pentru a oferi informapil suplimentare despre ce anume realizaserd si despre cum stiteau cu sandtatea. Intrebandu-i pe oameni despre obiectivele lor, iar apoi monitorizand au identificat trei consecinte2 Roy F. Baumeister, John Tierney lor vor face mai lesc actiunea cu obiective clare, neconflictual progrese, pe cand cei dovedit a avea mai putine emotii po: negative, fiind mai deprimati si mai a mai multe probleme psihosomatice si mai mult umai boala fizied, masurati atat in functie de numarul de vizite Ja medic, cat si in functie de numarul de afectiuni de pe parcursul Uunui an, era prezenti intr-un procent mai ridicat la persoanele cu objective conflictuale. Cu cat este mai mare conflict obiective, cu atat oamenii sunt mai blocati si cu atat devin mai nefericiti si mai bolnavi Ei platesc pretul pentru a fi clocit prea multe ganduri negre — {in sensul cel mai modern al cuvantului, nu in sensul biblic. Vechiul sens al cuvantului a cloci va ajunge in cele din urma si fie asociat cu problemele mentale, pentru c& atata lume vede mai tarziu cum aceleasi probleme sunt evaluate de citre psiho- logi. © gaina poate cloci multumita, dar fiingele umane sufera atunci cand obiectivele lor aflate in conflict fi determin’ s& piard’ vyremea si s8 nu facd nimic. $i nu pot rezolva aceste co: pana cand nu se hotirasc ce obiective le vor aduce ma de bene! Ce obiective? Joe bea 0 ceasca de cafea la un restaurant. El se gandk fa viitorul cand.. he Vointa 73 Sa presupunem ci, sub forma de exercitiu narativ, termini povestea despre Jc ice fel vrei tu. Imagineaz’-+i repede cd te gasesti in mir ‘Acum incearca un exe asemanaitor si termina o poveste inte: Dupa ce se trezi, Bill incepu si se gAndeasci la viitorul lui. Tn general, se astepta s8. ibertate. Completeazi povestea lui legatur’ cu rafinamentul tu scr Ai terminat? ‘Acum gandeste-te la ac fiecare dintre povesti, pe cit file dependentilor de heroina de la un centru de ti Burlington, Vermont, Cercetatorii au dat acelasi exer ‘grup de control de adulf, asemangtori din punct de vedere de- mografic cu cei dependent (fara studi superioare, cu un venit anual mai mic de 20.000 de dolar ‘in povestea celor din ‘grupul de control, cu Joe stand in cafea si gandindu-se la ,viitor’, ‘acea perioada dura, de regul’, o saptamana. In povestea depen- dentilor de heroina, perioada era de numai o or’. Cand membrii grupului de control au scris despre ,viitorul* Clinafi si se refere la aspiratii pe termen lung, precum obinerea nei promovari la locul de munca sau c3sstoria, in timp ce de- pendentii au scris despre evenimente pe termen scurt, precum 0 programare la doctor sau 0 vizits la rude. O persoana tipica din grupul de control avea in vedere un viitor intins pe circa patra imatate, in vreme ce viziunea tipic’ a unui dependent era de numai noua zile. pe termen scurt a iesit la veal’ de supra persoanelor cu tot felul de fe droguri joaca bundoara citi riscante cu recompense mari Jn laborator, ei prefera strat —————E=72 RoyF. Baumeister, John Tierney clare, neconflictuale progrese, pe cand cei ‘incat rman blocati. In ‘mai multe probleme psihosomatice si mai multe simptome. Fie si ‘numai boala fizied, masurata atat in functie de numarul de vizite Ct sin functie de numarul de afectiuni de pe parcursul unui an, era prezenta intr-un procent mai cu obiective conflictuale. Cu cat este obiective, cu atat oamenii sunt mai blocafi si cu atat devin mai nefericii si mai bolnavi. Ei plitesc pretul pentru afi clocit prea multe ganduri negre — fn sensul cel mai modern al cuvantului, nu in sensul biblic. Vechiul sens al cuvantului a cloci va ajunge in cele din urma s& fie asociat cu problemele mentale, pentru c& atata lume vede ‘mai tarziu cum aceleasi probleme sunt evaluate de catre psiho- logi. © gain poate cloci multumita, dar fiinfele umane sufera determina sa piard’s vremea si si nu faci nimic. $i nu pot pana cand nu se hotarasc ce obiecti de beneficii Ce obiective? bea o ceasci de cafea la un restaurant, El se gandeste jorul cand, Voina 73 S& presupunem ci, sub forma de exercitiu narativ, termini tu, Imagineazafi repede ci asemanator si termina o poveste te: Incepe cu urmatoarele cur Dupa ce se trezi, Bill incepu sé se gandeasc’ la viitorul lui. Tn general, se astepta 3... ina libertate. Completeaza povestea lui sioare, cu un venit anual mai povestea celor din _grupul de control, cu Joe stand in cafea si gandindurse la ,viltor’, facea perioada dura, de reguld, o saptamana. in povestea depen- dentilor de heroin’, perioada era de numai o ora. Cand membrii ‘grupului de control au scris despre .vi ¢linati si se refere la aspiratii pe termen lung, precum obtinerea lunei promovairi la locul de munca sau cAsatoria, in timp ce de- ppendentii au scris despre evenimente pe termen scurt, precum 0 pprogramare la doctor sau o vizitd la rude. O persoand tipica din grupul de control avea in vedere un viitor intins pe circa patru pic’ a unui dependent ra de numai noua zile. mporal pe termen scurt a iesit la iveali de ri in cercetari asupra persoanelor cu tot felul de dependente, Cand dependentii de droguri joacé bundoara carti laborator, ei preferd strategiile riscante cu recompense mari74 RoyF. Baumeister, John Tierney ide, chiar daca pe termen lung si mergand pe id ici ar putea cstiga mai mi despre marii consumatori de tutun, droguri, sa observat mereu o preferinja pentru rasplata termen scurt, (Din nou, singura excepfie a reprezentat-o ma- rijuana; fiind cu mult mai putin adictiva ca alte substanfe, se pare c& ea nu necesita distructivul tipar mental pe termen scurt ‘care vine odata cu dependenta). © perspectiva pe termen scurt te poate face mai predispus spre dependente, iar apoi depen- denta poate la randul ei siti ingusteze orizonturile pe masura Ce te concentrezi asupra tecompenselor rapide. Daca reusesti sa scapi de dependenta ta sau s& 0 mentii la un nivel moderat, ori- Zontul tau tinde sa se lirgeasca pe viitor, asa cum au descoperit Bickel si colegii sai in experimentele cu fumatori si consumatori de opioide. In laborator, ca sith via, ale si fumatorii sunt exemple obiectivele pe termen scurt. Ignorare daundtoare sinatati tale, ata fizice, cé dependentii de droguri Aceasta di- luntre si punte alege un plan de ei 0 consecinga a gandirii pe termen scurt. Esop, furnica prevazatoare e mai bine pregatits pen Breierele care traieste clipa. Vointa 75 lasice a fost coordonat de catre fin domeniu (un studiu despre ipa Freud, Skinner si Piaget). tabileascd scopuri proxime — de a re bleme la fiecare gedinga de inva je a rezolva Prin urmare, treilea grup iciun fel de scop, iar un al patrulea grup nua facut niciun fel de exerci Cand s-a incheiat programul si s-au testat competentele, sa ‘constatat c’ performanta grupului cu scopuri proxime a depasito pe a tuturor celorlalte. Se pare ci acei copii au reusit deoarece in- deplinirea scopurilor zilnice le-a intrittreptat increderea in sine {i eficienta. Concentrandu-se pe un obiectiv specific la sedint3, au tnvatat mai repede si mai bine decat ct daci sedintele lor au durat mai putin, ei au facut mai mult, ceea ce i-a det Sf tnainteze mai repede prin tntreaga materie. {a final, cand s-au confruntat cu probleme mai grele, au perse- s8 renunfe. Sa idepartate nu sunt cu nimic mai bune decat far scopurile proxime au dus la imbunditatirea sugerat 5. 42 de pagini pana la incheierea celor sapte sedi Dar, la scurta carea acestui studiu tn Journal of Personality and Social Psychology (cea mai prestigi fast si mai riguroas’ revista din aceste dou’ domeni landezi care de- ivele pe termen lung — sa gise: ‘castige mulfi bani, s& alba o bund viata de f lun statut social inalt ~ se descurcau mai bine rau rel iferenti fat’ de asemienea obiective indepartate ‘nu Invajau la fel de bine. Concentrarea pe scopurile indepartate