RÂUL SIRET

Geografie
Râul Siret izvorăşte din Munţii Carpaţii Păduroşi aflaţi în Bucovina de Nord (astăzi
regiunea Cernăuţi a Ucrainei), la o altitudine de 1.238 m. Izvoarele sale se află în
apropiere de localitatea Şipotele pe Siret (raionul Vijniţa).

Siretul parcurge 706 km (dintre care 596 km pe teritoriul României şi 110 km pe teritoriul
Ucrainei) şi se varsă în Dunăre, lângă oraşul Galaţi. Dintre afluenţii fluviului, are cel mai
mare bazin hidrografic din România.

Principalii afluenţi ai Siretului sunt: pe partea dreaptă, Siretul Mic, Suceava, Moldova,
Bistriţa, Trotuş, Putna şi Buzău; pe partea stângă, Polocin şi Bârlad. Bazinul său
hidrografic este format în principal din apele aduse de râurile Bistriţa, Trotuş, Moldova şi
Suceava.

Râul urmează la început o direcţie nordică în regiunea Bucovinei de Nord. Porţiunea de

până la confluenţa cu râul Siretul Mic (în dreptul localităţii Suceveni din raionul
Adâncata) poartă denumirea de Siretul Mare. După confluenţa cu Siretul Mic, râul
primeşte denumirea de Siret.

Siretul intră în România prin partea de nord-est. În prima parte, formează graniţa dintre
judeţele Suceava şi Botoşani, continuând să se menţină pe aceeaşi direcţie de sud-est.
Trece prin oraşul Siret, fostă capitală a Moldovei, apoi prin localităţile Grămeşti,
Zvoriştea şi Liteni. Siretul îşi continuă curgerea spre sud, traversând localităţile Paşcani,
Stolniceni-Prăjescu şi Roman, primind apoi de pe partea dreaptă apele râului Bistriţa, la
circa 5 km după ce acesta a trecut de oraşul Bacău. Mai în aval, trece prin oraşul Adjud şi
prin apropiere de Mărăşeşti. În apropiere de vărsarea în Dunăre, primeşte de pe partea
stângă apele râului Bârlad şi de pe partea dreaptă apele râului Buzău.

În cele din urmă se varsă în Dunăre, în apropiere de oraşul Galaţi.

Ca suprafaţă a bazinului hidrografic, Siretul este cel mai mare curs de apă din România,
el colectând circa 17% din volumul total al resurselor de apă ale României. Se desfăşoară
pe teritoriul judeţelor Suceava, Botoşani, Neamţ, Bacău şi Iaşi.

Amenajare
Malurile Siretului sunt formate din straturi de pietriş, nisip şi loess. Primăvara, odată cu
topirea zăpezilor şi vara, după ploi abundente, râul Siret poate provoca inundaţii. Dacă în
mod normal, lăţimea Siretului este de 70–100 m, iar adâncimea de 0,20-0,70 m, în
perioada topirii zăpezilor sau al precipitaţiilor abundente, lăţimea sa creşte la 200 m, iar
adâncimea ajunge la 2–3 m.

Pe cursul său au fost realizate mai multe baraje şi lacuri de acumulare, reducând pericolul
de inundaţii (cele mai recente au fost în anul 2005). Principalele oraşe de pe sau din
apropierea cursului său sunt: Siret, Paşcani, Roman.

Ca urmare a adâncimii sale scăzute, Siretul nu este navigabil, doar pe porţiunea de după
vărsarea râului Bârlad pot naviga nave de dimensiuni mici. Preocuparea pentru navigarea
pe Siret datează de câteva sute de ani, Dimitrie Cantemir exprimându-şi în Descrierea
Moldovei (1714-1716) amărăciunea pentru negăsirea unei soluţii în acest sens. "E un râu
lat şi adânc, însă, fiind înconjurat din toate părţile de păduri şi munţi, iar pe alocuri
împiedicat de vaduri, până acum nu s-a putut deschide pretutindeni o cale pentru
corăbii" .

DUMBRAVĂ STELIAN
Clasa a IV-a B