Sie sind auf Seite 1von 22

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-A

Disciplina: Limba română

Data: 25 oct 2017


Profesor :
Titlul lecţiei : Narativul literar.(Textul literar al II lea)
Inferenţe simple(Relaţii cauză-efect), predicţii. Enunturi asertive, enunţuri interogative(I)

Tipul lectiei : dobandire de noi cunoştinte

Competenţe specifice:

2.4. Manifestarea interesului și focalizarea atenţiei în timpul lecturii unor texte pe teme familiare
3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice,
pentru a comunica idei și informaţii sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
4.1. Utilizarea achiziţiilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea
corectă a intenţiilor comunicative
4.2. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor
comunicative

Activitaţi de invatare: (pag. 33-Compendiu)

 Precizarea cauzei/ motivului întâmplării din text


 Identificarea efectului acţiunii, aşa cum reiese din text
 Precizarea informatiilor esenţiale din text, integrându-le în câte un enunt asertiv
 Numirea unui detaliu care nu influentează acţiunea textului
 Transformarea unui element de detaliu intr-o informatie esenţiala dintr-un enunt interogativ.
 Precizarea ideilor principale/secundare

 Utilizarea corectă a normelor gramaticale, fonetice și lexicale în mesaje pe teme de interes în contexte
familiare și nonfamiliare

Resurse:

 fise de lucu

Evaluare: ex 8 / 32p

o -observare individualӑ
o - secvenţӑ de autoevaluare

Tema pentru acasă: Ex. nr. 10 pag 32. (compendiu)

1
Domnu Trandafir (fragment)
de Mihail Sadoveanu
Acolo, în colțul acela de țară, putea să fie cum voia învățătorul. Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa
cum mergea școala lui. Bine, rău, el făcea ceea ce socotea că trebuie să facă,și atât.
De aceea Domnu Trandafir al nostru a rămas foarte mirat când, într-un rând, în cei din urmă ani de dăscălie, a primit vizita
unuia din cei de sus.
Să vezi cum a fost.
Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini. Baieții în clasă erau cu monitorii. Domnu, în grădină, priveghea la
descărcatul unui car de fân. Era foarte gospodăros și-i plăcea să se facă fiecare lucru cu rânduiala.
Străinii se apropie.
- Bună-ziua!
- Mulțumim dumnilorvoastră!
Domnu Trandafir se uită la străini; străinii se uită la Domnu Trandafir.
- Mă rog, ce doriți dumneavoastră?
- Apoi, uite ce e... dacă ești bun... Am vrea să vedem școala...
- Cum nu, numai să isprăvesc cu fânul ista. Mărie! ia vezi de ceva răcoreală! Dulceți, cafea! ia sedeți, vă rog, colea, la
umbră, în cerdac, oleacă, de mai răsuflați...
- Nu, că suntem cam grăbiți...
- Uite, îndată, cât ai bate-n palme...
Și iată-l că se scutură de fân, trece înainte și poftește pe străini în clasă. Acolo întrebări: Câși copii vin la scoală, câți sunt
înscriși?
Și Domnu răspunde că vin câți sunt înscriși, și se cam miră de ce i-or fi întrebând orășenii de lucruri de-acestea. Revizori nu
sunt; pe revizor îl cunoaște el bine și știe că vine de două ori pe an. Vine rar că știe cu cine are de-a face. În sfârșit, or fi fiind alți
slujbași mai mari, mai știi?
Iar unul dintre ei:
- Mă rog, fii bun și fă o lecție... așa, de curiozitate...
Și Domnu face o lecție, uite așa, cum o făcea el totdeauna. Întreabă pe băieți, vorbește și el; spune lucruri care și pe el îl
mișcă și-l ajung la inimă. Și iată că orășenii îl privesc cu ochii dintr-o dată încălziți, întreabă și ei pe copii, ascultă o poezie; Domnu îşi
lovește ușor diapazonul de colțul catedrei: laaa! Și clasa răspunde într-o adiere ușoară de glasuri tinere, și toți cântă, cântă aşa, de-i
place și lui Domnu Trandafir și zice și el la urmă: «Brava, băieți!»
Iar străinii îl întreabă iar, dar cu glasurile cu totul schimbate și cu altă lumină în ochi, de unde-i, și la ce școală a învățat, cum
îți petrece viața; și Domnu răspunde și nu prea, și începe a se întreba de ce l-or fi iscodit oare orășenii aceia.
Îi poftește la masă, ei îl roagă să-i ierte că nu pot. Trebuie să plece; îi roagă sa beie măcar un pahar de apă, ei îi mulțumesc
iar. Unul scoate ceasul; altul, cu un ton de respect, spune ceva. Și cel care pare a fi mai mare pornește înainte. Iar Domnu Trandafir
întreabă tainic pe cestălalt, rămas mai în urmă:
- Mă rog, domnule, dacă esti bun și nu te superi... cu cine am onoarea?
- Eu?... Eu sunt inspectorul cutare...
- Hm! și Domnu Trandafir se uită cu coada ochiului, neîncrezător, la domnul inspector. Nu, fără șagă!... Dar celălalt
domn?
- Celălalt e domnul ministru!
Asta e prea-prea; și Domnu începe a râde cu hohot.
- Ei, știi că ai haz! Nu, că asta-i chiar frumos!
- Cum, dumneata crezi ca glumesc?
- Ei, asta-i! dar cum ai socotit dumneata că am să cred asemenea lucru? Ce are să caute ministrul aici, în sărăcia asta a
noastră?
Și celălalt străin se întoarce, zâmbește, scutură mâna lui Domnu Trandafir și-l felicitează. Și pleacă amândoi, iar pe urmă
mult s-a minunat dascălul nostru când a aflat de la primărie că în adevăr ministrul scoalelor a fost străinul cel drept, slab, cu mustața
neagră.
Nu, Domnu nostru nu ne-a învățat niciodată din pricina că se temea de cei mari. Îi era drag să ne învețe, și parcă eram copiii
lui, asta am simțit-o totdeauna, cât am fost sub privegherea lui.
Se supăra rar și nu spunea decât două vorbe. Asta-i era mânia cea mai mare „Măi domnule!” Nouă ne venea să intrăm în
pământ, când zicea: „Măi domnule!” și se uita urât la noi. Îmi aduc aminte ce zarvă a fost când, într-un rând, s-a zvonit că pe Domnu
nostru are să-l mute într-o altă comună, peste Siret. Ne-am strâns sara toți baieții, am vorbit, unii plângeau, și am luat o hotărâre mare:
să ne ducem și noi cu Domnu peste Siret.
Dar Domnu nu s-a dus nicăieri; a rămas acolo pe pământul nostru; și în pământul nostru l-au și îngropat.

2
1. Cauza care declanşează firul evenimentelor din text este vizita celor doi domni.
2. Efectul vizitei este acela ca cei doi domni, ministruL şi inspectorul au fost placut impresionati de felul in care
domnul invăţător işi făcea orele.
3. -Domnu Trandafir era invăţător .
- Primeşte vizita a doi domni .
-Este un om primitor, harnic, sensibil care invata elevii cu drag.
-Zvonindu-se că va fi mutat in alt sat, din respect si iubire pentru acesta ,copiii au hotărât să-l urmeze.
4. Un detaliu care nu influenţează înţelegerea textului ar putea fi numărul de copii care veneau la şcoală, fete si băieţi.
Numele sotiei Domnului Trandafir: Maria
5. Câti elevi vin la şcoală?Cum se numeşte soţia Domnului Trandafir
6. Titlul include o informatie esenţială, deoarece în jurul său se concentrează actiunea textului.
7. Titlul: Domnu Trandafir/ Eu stiu că: Domnu Trandafir este învăţător. Deducţia/inferenta: Domnu Trandafir învaţă
copiii tainele cărţilor.

Plan simplu
8. -Domnu Trandafir era invăţător într-un colţ uitat de tară.
-Într-o zi este vizitat de către doi domni cu care se poartă natural , neştiind că sunt chiar ministrul şi inspectorul.
-Este un om primitor, harnic, sensibil, care işi făcea meseria , fiindu-i dragi copiii.
- Suţine o lectie în urma căreia domnii sunt plăcut impresionaţi
- Află că cei doi domni sunt chiar inspectorul şcolar şi ministrul
-Se supăra foarte rar pe copii, lucru care stârnea in sufletele lor sentimente de ruşine, vină, accentuând prin aceasta
respectul faţă de dânsul.
-Zvonindu-se că va fi mutat in alt sat, copii, au hotărât să-l urmeze.

Plan dezvoltat

9. *Domnu Trandafir era invăţător într-un colţ uitat de tară.


- superiorii nu se interesau de şcoala sau de copiii domnului Trandafir
- ii invata pe copii cum stia mai bine
*Într-o zi este vizitat de către doi domni cu care se poartă natural , neştiind că sunt chiar ministrul şi inspectorul.
- pe poarta ograzii intră doi străini
- băietii erau supravegheati de un monitor
- domnul invăţător supraveghea descărcatul unui car cu fân
*Este un om primitor, harnic, sensibil, care işi făcea meseria , fiindu-i dragi copiii.
- îi primeşte cu ospitalitate
- o indeamnă pe soţia sa să aducă ceva răcoritor, dulceaţă, cafea.
- îi pofteşte la umbră
- răspunde intrebărilor legate de frecvenţa elevilor
*Suţine o lectie în urma căreia domnii sunt plăcut impresionaţi
-adresează intrebări elevilor, spune lucruri deosebite
- străinii sunt impresionati
-copii îl ascultă si răspund întrebărilor
- este intrebat de unde este el şi unde a studiat
- domnii se grabesc să plece
*Află că cei doi domni sunt chiar inspectorul şcolar şi ministrul
- este neîncrezător când află cine sunt cei doi
- este felicitat de către ministru
- află de la primărie că cei doi au fost într-adevăr cine au spus că sunt
- nu a învăţat elevii de teama superiorilor, ci pentru că îi erau dragi
*Se supăra foarte rar pe copii, lucru care stârnea in sufletele lor sentimente de ruşine, vină, accentuând prin aceasta respectul faţă de
dânsul.
- nu spunea decât două vorbe când se supăra
- elevii îşi fereau privirile de ruşine
*Zvonindu-se că va fi mutat in alt sat, copii, au hotărât să-l urmeze.
- se auzise că va fi mutat într-un sat lângă Siret
- elevii hotărăsc să-l urmez

3
Fisă

ACTIUNE: desfăşurarea întâplărilor dintr-o operă literară; o Informaţia cuprinsă într-un enunţ este organizată din mai multe
transformare realizată de un personaj având o intentie , un puncte de vedere:
motiv de a actiona, dorind să atingă un scop -ceea ce este cunoscut deja
- ceea ce este nou
-ceea ce este important
- ceea ce este mai puţin important
Ierarhizarea informaţiei se reflectă prin : ordinea cuvintelor,
reluarea unor cuvinte, prezenţa intonaţiei
CAUZA- elementul care provoacă o acţiune Informaţia esenţială: ceea ce consideră vorbitorul important
MOTIVUL- ratiunea de a acţiona, ceea ce a determinat Detaliul: ceea ce este considerat mai puţin important de către vorbitor
personajul să actioneze
SCOPUL- ceea ce îşi propune personajul să înfăptuiască

Fisă

ACTIUNE: desfăşurarea întâplărilor dintr-o operă literară; o Informaţia cuprinsă într-un enunţ este organizată din mai multe
transformare realizată de un personaj având o intentie , un puncte de vedere:
motiv de a actiona, dorind să atingă un scop -ceea ce este cunoscut deja
- ceea ce este nou
-ceea ce este important
- ceea ce este mai puţin important
Ierarhizarea informaţiei se reflectă prin : ordinea cuvintelor,
reluarea unor cuvinte, prezenţa intonaţiei

CAUZA- elementul care provoacă o acţiune Informaţia esenţială: ceea ce consideră vorbitorul important
MOTIVUL- ratiunea de a acţiona, ceea ce a determinat Detaliul: ceea ce este considerat mai puţin important de către vorbitor
personajul să actioneze
SCOPUL- ceea ce îşi propune personajul să înfăptuiască

Fisă

ACTIUNE: desfăşurarea întâplărilor dintr-o operă literară; o Informaţia cuprinsă într-un enunţ este organizată din mai multe
transformare realizată de un personaj având o intentie , un puncte de vedere:
motiv de a actiona, dorind să atingă un scop -ceea ce este cunoscut deja
- ceea ce este nou
-ceea ce este important
- ceea ce este mai puţin important
Ierarhizarea informaţiei se reflectă prin : ordinea cuvintelor,
reluarea unor cuvinte, prezenţa intonaţiei
CAUZA- elementul care provoacă o acţiune Informaţia esenţială: ceea ce consideră vorbitorul important
MOTIVUL- ratiunea de a acţiona, ceea ce a determinat Detaliul: ceea ce este considerat mai puţin important de către vorbitor
personajul să actioneze
SCOPUL- ceea ce îşi propune personajul să înfăptuiască

Fisă

ACTIUNE: desfăşurarea întâplărilor dintr-o operă literară; o Informaţia cuprinsă într-un enunţ este organizată din mai multe
transformare realizată de un personaj având o intentie , un puncte de vedere:
motiv de a actiona, dorind să atingă un scop -ceea ce este cunoscut deja
- ceea ce este nou
-ceea ce este important
- ceea ce este mai puţin important
Ierarhizarea informaţiei se reflectă prin : ordinea cuvintelor,
reluarea unor cuvinte, prezenţa intonaţiei

4
CAUZA- elementul care provoacă o acţiune Informaţia esenţială: ceea ce consideră vorbitorul important
MOTIVUL- ratiunea de a acţiona, ceea ce a determinat Detaliul: ceea ce este considerat mai puţin important de către vorbitor
personajul să actioneze
SCOPUL- ceea ce îşi propune personajul să înfăptuiască

Fisă de lucru
aleg
1. Se dau cuvintele: Cerul se luminează elegant.
Toamna păşeşte la răsărit.
Frunzele dansează ameţitor.
combin

………………………………………………………………….
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………

Alege şi combină astfel încât să rezulte enunţuri logice.

2. Scrie o propoziţie care să transmită o informaţie din textul suport.


3. Scrie o propoziţie care să ceară o informaţie referitoare la text.

Ce ai observat?
Alege din variantele date pe cea adecvata:

 Enunţul este a) unitatea de bază a comunicării , fiind reprezentată de un cuvânt sau grup de cuvinte cărora li se asociază o
semnificaţie ; transmite o informaţie care face referire la un fapt;are intonaţie specifică(.?!...); poate fi alcătuit din unul sau
mai multe cuvinte
b) un cuvânt sau un grup de cuvinte care nu au legătură unele cu altele
 după scopul comunicării, enunţurile pot fi:

-ASERTIVE: transmit informaţia(adevărată sau falsă) pe un ton neutru, neimplicat; se marchează prin (. /…)
Ex : Străinii se apropie. Nu, că suntem cam grăbiți...Uite, îndată, cât ai bate-n palme...
- INTEROGATIVE: enunturi prin care se solicită informaţii, detalii privitoare la diverse aspecte ale realităţii;se
marchează prin (?)
Ex: Mă rog,, ce doriți dumneavoastră?
Câţi copii vin la scoală, câți sunt înscriși?

Fisă de lucru
aleg
1. Se dau cuvintele: Cerul se luminează elegant.
Toamna păşeşte la răsărit.
Frunzele dansează ameţitor.
combin

………………………………………………………………….
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………

Alege şi combină astfel încât să rezulte enunţuri logice.

2. Scrie o propoziţie care să transmită o informaţie din textul suport.


3. Scrie o propoziţie care să ceară o informaţie referitoare la text.

Ce ai observat?
Alege din variantele date pe cea adecvata:

 Enunţul este a) unitatea de bază a comunicării , fiind reprezentată de un cuvânt sau grup de cuvinte cărora li se asociază o
semnificaţie ; transmite o informaţie care face referire la un fapt;are intonaţie specifică(.?!...); poate fi alcătuit din unul sau
mai multe cuvinte
5
b) un cuvânt sau un grup de cuvinte care nu au legătură unele cu altele
 după scopul comunicării, enunţurile pot fi:

-ASERTIVE: transmit informaţia(adevărată sau falsă) pe un ton neutru, neimplicat; se marchează prin (. /…)
Ex : Străinii se apropie. Nu, că suntem cam grăbiți...Uite, îndată, cât ai bate-n palme...
- INTEROGATIVE: enunturi prin care se solicită informaţii, detalii privitoare la diverse aspecte ale realităţii;se marchează prin (?)
Ex: Mă rog, ce doriți dumneavoastră?
Câţi copii vin la şcoală, câți sunt înscriși?

Fişă de lucru Ștefănescu Alexandru

Străinii se apropie.
- Bună-ziua!
- Mulțumim dumnilorvoastră!
Domnu Trandafir se uită la străini; străinii se uită la Domnu Trandafir.
- Mărie! ia vezi de ceva răcoreală! Dulceți, cafea! ia sedeți, vă rog, colea, la umbră, în cerdac, oleacă, de mai răsuflați...
- Nu, că suntem cam grăbiți...
- Mă rog, ce doriți dumneavoastră?
Apoi, uite ce e... dacă ești bun...
- Mă rog, fii bun și fă o lecție... așa, de curiozitate...
Și Domnu face o lecție, uite așa, cum o făcea el totdeauna. Întreabă pe băieți, vorbește și el; spune lucruri care și pe el îl
mișcă și-l ajung la inimă. Și iată că orășenii îl privesc cu ochii dintr-o dată încălziți, întreabă și ei pe copii, ascultă o poezie; Domnu îşi
lovește ușor diapazonul de colțul catedrei: laaa! Și clasa răspunde într-o adiere ușoară de glasuri tinere, și toți cântă, cântă aşa, de-i
place și lui Domnu Trandafir și zice și el la urmă: «Brava, băieți!»

1. Rescrie o secvenţă ce conţine dialog.


2. Care sunt personajele?
3. Cum se numeşte sotia Domnului Trandafir?
4. Ce doresc cei doi domni?
5. Cum îi laudă pe băieţi?
6. Scrie un enunţ interogativ.
7. Rescrie un enunţ asertiv.
8. Ce ţi-a plăcut în acest text?

6
7
Domnu Trandafir (fragment)
de Mihail Sadoveanu
Acolo, în colțul acela de țară, putea să fie cum voia învățătorul. Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa
cum mergea școala lui. Bine, rău, el făcea ceea ce socotea că trebuie să facă, și atât.
De aceea Domnu Trandafir al nostru a rămas foarte mirat când, într-un rând, în cei din urmă ani de dăscălie, a primit vizita
unuia din cei de sus.
Să vezi cum a fost.
Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini. Baieții în clasă erau cu monitorii. Domnu, în grădină, priveghea la
descărcatul unui car de fân. Era foarte gospodăros și-i plăcea să se facă fiecare lucru cu rânduiala.
Străinii se apropie.
- Bună-ziua!
- Mulțumim dumnilorvoastră!
Domnu Trandafir se uită la străini; străinii se uită la Domnu Trandafir.
- Mă rog, ce doriți dumneavoastră?
- Apoi, uite ce e... dacă ești bun... Am vrea să vedem școala...
- Cum nu, numai să isprăvesc cu fânul ista. Mărie! ia vezi de ceva răcoreală! Dulceți, cafea! ia sedeți, vă rog, colea, la
umbră, în cerdac, oleacă, de mai răsuflați...
- Nu, că suntem cam grăbiți...
- Uite, îndată, cât ai bate-n palme...
Și iată-l că se scutură de fân, trece înainte și poftește pe străini în clasă. Acolo întrebări: Câși copii vin la scoală, câți sunt
înscriși?
Și Domnu răspunde că vin câți sunt înscriși, și se cam miră de ce i-or fi întrebând orășenii de lucruri de-acestea. Revizori nu
sunt; pe revizor îl cunoaște el bine și știe că vine de două ori pe an. Vine rar că știe cu cine are de-a face. În sfârșit, or fi fiind alți
slujbași mai mari, mai știi?
Iar unul dintre ei:
- Mă rog, fii bun și fă o lecție... așa, de curiozitate...
Și Domnu face o lecție, uite așa, cum o făcea el totdeauna. Întreabă pe băieți, vorbește și el; spune lucruri care și pe el îl
mișcă și-l ajung la inimă. Și iată că orășenii îl privesc cu ochii dintr-o dată încălziți, întreabă și ei pe copii, ascultă o poezie; Domnu îşi
lovește ușor diapazonul de colțul catedrei: laaa! Și clasa răspunde într-o adiere ușoară de glasuri tinere, și toți cântă, cântă aşa, de-i
place și lui Domnu Trandafir și zice și el la urmă: «Brava, băieți!»
Iar străinii îl întreabă iar, dar cu glasurile cu totul schimbate și cu altă lumină în ochi, de unde-i, și la ce școală a învățat, cum
îți petrece viața; și Domnu răspunde și nu prea, și începe a se întreba de ce l-or fi iscodit oare orășenii aceia.

8
Îi poftește la masă, ei îl roagă să-i ierte că nu pot. Trebuie să plece; îi roagă sa beie măcar un pahar de apă, ei îi mulțumesc
iar. Unul scoate ceasul; altul, cu un ton de respect, spune ceva. Și cel care pare a fi mai mare pornește înainte. Iar Domnu Trandafir
întreabă tainic pe cestălalt, rămas mai în urmă:
- Mă rog, domnule, dacă esti bun și nu te superi... cu cine am onoarea?
- Eu?... Eu sunt inspectorul cutare...
- Hm! și Domnu Trandafir se uită cu coada ochiului, neîncrezător, la domnul inspector. Nu, fără șagă!... Dar celălalt
domn?
- Celălalt e domnul ministru!
Asta e prea-prea; și Domnu începe a râde cu hohot.
- Ei, știi că ai haz! Nu, că asta-i chiar frumos!
- Cum, dumneata crezi ca glumesc?
- Ei, asta-i! dar cum ai socotit dumneata că am să cred asemenea lucru? Ce are să caute ministrul aici, în sărăcia asta a
noastră?
Și celălalt străin se întoarce, zâmbește, scutură mâna lui Domnu Trandafir și-l felicitează. Și pleacă amândoi, iar pe urmă
mult s-a minunat dascălul nostru când a aflat de la primărie că în adevăr ministrul scoalelor a fost străinul cel drept, slab, cu mustața
neagră.
Nu, Domnu nostru nu ne-a învățat niciodată din pricina că se temea de cei mari. Îi era drag să ne învețe, și parcă eram copiii
lui, asta am simțit-o totdeauna, cât am fost sub privegherea lui.
Se supăra rar și nu spunea decât două vorbe. Asta-i era mânia cea mai mare „Măi domnule!” Nouă ne venea să intrăm în
pământ, când zicea: „Măi domnule!” și se uita urât la noi. Îmi aduc aminte ce zarvă a fost când, într-un rând, s-a zvonit că pe Domnu
nostru are să-l mute într-o altă comună, peste Siret. Ne-am strâns sara toți baieții, am vorbit, unii plângeau, și am luat o hotărâre mare:
să ne ducem și noi cu Domnu peste Siret.
Dar Domnu nu s-a dus nicăieri; a rămas acolo pe pământul nostru; și în pământul nostru l-au și îngropat.

9
PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Școala Gimnazială Dudeşti


Data: 26 octombrie 2017
Propunător: Dumitraşcu Roxana-Gianina
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a V-a
Subiectul: Inferenţe simple (relaţii cauză-efect). Predicţii. Enunţuri asertive , enunturi interogative(II)
Text –suport “Domnu Trandafir” de Mihail Sadoveanu
Tipul lecţiei: mixta
Timp alocat: 50 minute
Competenţe generale:

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri


4. Utilizarea corectă, adecvat şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise

Competenţe specifice Conţinuturi asociate


1.1.Identificarea temei, a unor informaţii esenţiale şi Narativul literar/Textul al II-lea
de detaliu, a intenţiilor de comunicare şi/sau a Inferenţe simple (relaţii cauză-efect), predicţii
comportametelor care exprimă emoţii din texte Enuţuri asertive, interogative;
narative, monologate sau dialogate Redactarea unui text scurt
2.3.Formularea unui tip de răspuns personal şi/sau a
unui răspuns creativ pe marginea unor texte de
diferite tipuri, pe teme familiare
3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare,
având în vedere etapele procesului de scriere și
structurile specifice, pentru a comunica idei și
informaţii sau pentru a relata experiențe trăite sau
imaginate

Competenţe derivate:
C1. să completeze un text lacunar, tinând seama de achiziţiile anterioare
C2. să compare textul propriu cu cel original
C3: să explice diferenţele dintre cele două texte
C4. să împartă textul în secvenţe logice
C5 : să răspundă adecvat întrebărilor
C6 să definească inferenţa şi predictia

Activități de învățare:
A1: exercițiu de completare a spaţiilor libere
A2: exercițiu de explicare a diferenţelor ce apar ca urmare a exprimării propriilor opinii,aşteptări
A3: exercițiu de împărţire a textului în secvenţe logice
A4: exercițiu de anticipare a faptelor şi întâmplărilor
A5: exercițiu de identificare a relaţiilor cauză-efect
A6:exercitiu de exprimare a nivelului achizitiilor dobândite

Valori şi atitudini:
- cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în domeniul literaturii;
- stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
- abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.

10
STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode şi procedee:
 conversația;
 învățarea prin descoperire;
 exerciţiul;
 explicaţia.
Metode de evaluare:
 observarea sistematică;
 chestionarea orală;
 testul formativ;
 conversația examinatoare;
 aprecierea verbală.
Forme de organizare: activitate frontală, activitate în perechi, activitate individuală
Resurse:
a. materiale şi mijloace tehnice de învățământ: tablă, cretă, caiete de notiţe, fişe de lucru.
b. umane - capacităţi de învăţare: elevii clasei a V-a: capacităţi scăzute de receptare ale elevilor.
Condiţii prealabile:
- clasă la nivel mediu/slab;
c. de timp: 50 de minute.

Bibliografie:

 Compendiu introductiv pentru gimnaziu, MEN, 2017


 PROGRAMA SCOLARA PENTRU DISCIPLINA LIMBA SI LITERATURA ROMANA, clas. A V a,
Bucureşti 2017

11
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

SECVENŢELE CREAREA SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE STRATEGII DIDACTICE METODE/


INSTRUIRII/ INTRUMEN
DURATA TE DE
ACTIVITATEA ACTIVITATEA METODE/ MIJLOAC FORME EVALUARE
PROFESORULUI ELEVILOR PROCEDE E DE DE
E ÎNVĂŢĂM ORGANIZARE
ÂNT
I. Organizarea Salutul; Se pregătesc pentru Conversaţia Compendiul Activitate Aprecierea
clasei şi Notarea absenţelor în catalog; începerea orei de limba Caietele frontală verbală
verificarea temei/ Asigurarea unui climat adecvat şi literatura română. Instrumentele
5’ desfăşurării lecţiei. Verificarea temei. Se de scris
verifică tema atât cantitativ, cât și calitativ.
Verificarea calitativă se face selectiv.
II. Actualizarea, Se va realiza prin intermediul unor Elevii răspund Conversaţia Fişă Frontal Aprecierea
cunoştinţelor întrebări: intrebărilor examinatoar Individual verbală
anterior însuşite 1. Despre ce este vorba in textul 1. În text este vorba despre e Conversaţia
şi integrarea “Domnu Trandafir” de M.Sadoveanu? dragostea cu care îi invăţa examinatoare
carte pe copii Domnu
acestora în 2. Care a fost cauza care a declanşat Trandafir.
procesul de acţiunea? 2. Cauza care a declansat
formare a 3. Precizează motivul pentru care au actiunea este dată de sosirea
celor doi necunoscuţi.
competenţelor/ venit cei doi străini.
3. Motivul pentru care au venit
5’ 4. Ce scop avea Domnu Trandafir? cei doi era de a vedea cum îşi
5. Ce ţi se pare important în textul făcea meseria domnu
Trandafir.
studiat anterior ?
6. Numeste câteva detalii pe care ţi le 4. Scopul său era de a-i învăţa
carte pe elevii săi.
amintesti.
5. Important este faptul că
Domnu Trandafir nu-i invăţa
pe copii de teama superiorilor
ci pentru că-i iubea.
6. Câteva detalii ar fi: numele
sotiei Domnului Trandafir-
Maria, faptul caă cei doi erau
grăbiti, înfătişarea
ministrului”drept slab, cu
mustata neagra”

12
Elevii citesc enunţurile
III. Captarea Elevii citesc de pe bileţele enunţuri ce Conversatia Bileţele Frontal Aprecierea
şi precizează cauza,
atenţiei 4’ ilustrează relaţia cauză –efect. Aceştia Învăţarea colorate verbală
respectiv efectul.
trebuie să precizeze pentru fiecare dintre prin
ele, care este cauza şi care este efectul. descoperire
Fişa nr 2
Profesorul le aduce la cunoştinţă că
relaţiile cauză –efect / premisă concluzie
se numesc INFERENŢE, unul dintre
aspectele care vor fi discutate în lecţie.
IV. Anunţarea Elevii ascultă, apoi Conversația Tabla Activitate Observare
temei şi a Se comunică elevilor titlul lecţiei: Domnu notează titlul lecţiei în Creta frontală sistematică a
competenţelor Trandafir de Mihail Sadoveanu (text caiete. Caiete activităţii şi a
derivate/2’ suport ) /Inferenţe simple (relaţii Instrumente comportament
cauză-efect). Predicţii. de scris ului elevilor
Enunţuri asertive.Enunţuri interogative
(II)
și se notează pe tablă.
De asemenea, sunt enunţate competenţele
derivate şi, în discuţie frontală cu elevii,
se descrie problema ce urmează a fi
studiată, precum şi utilitatea ei.

V. Prezentarea Relaţiile cauză –efect ne ajută să Explicaţia Tabla Activitate Observare


conţinutului şi înţelegem mai bine lumea în care trăim, Elevii notează in Creta frontală sistematică a
dirijarea principiile care ne guvernează, dar ne sunt caiete . Caiete activităţii şi a
învăţării/procesul folositoare şi in procesul de invăţare Instrumente de comportament
ui de formare a datorită faptului că ne dezvoltă gândirea scris ului elevilor
competenţelor/ logică.
24’ INFERENŢA: deducţie, process logic,
conţinut nespus , implicit , care poate fi
dedus din conţinutul unui enunţ
(cauză-efect/ premisă -concluzie)

Elevii primesc fişa nr 2 care conţine un Elevii primesc fişele de


13
scurt fragment din textul citit în ora lucru, apoi , lucrând în Explicaţia Activitate în
anterioară de curs, numai că profesorul a perechi completează exercitiul Fise de lucru perechi Observare
“uitat” să scrie toate cuvintele, de aceea spaţiile libere. sistematică a
elevii au sarcina să completeze ei textul, activităţii şi a
lucrând în perechi, cu cuvinte pe care le comportament
consideră potrivite, sau dacă şi le amintesc ului elevilor
pe cele din textul original, le menţionează
pe acelea.

După ce textul a fost completat, elevii Unii au reuşit să Exerciţiul Fise de lucru
sunt provocaţi să-l compare cu cel precizeze aceleasi explicatia
original. cuvinte, alţii nu.
Elevii sunt antrenaţi într- o discuţie în care
trebuie să precizeze de ce cred că Elevii argumentează de
variantele propuse de ei sunt diferite. ce textul completat de
ei are modificări.
Mai departe, profesorul cere elevilor să Exerciţiul
împartă textul în secvenţe logice. Elevii împart textul în explicatia Fise de lucru
secvenţe logice

Elevii notează cum


După fiecare secvenţă, elevii sunt rugaţi cred că se vor desfăşura Exerciţiul
să se oprească şi să precizeze /noteze cum lucrurile. explicatia
cred ei că vor evolua lucrurile. Reluând Compară apoi cu ceea Fise de lucru
lectura textului , este posibil ca ceea ce au ce este în textul
scris ei să nu coincidă cu textul original, original.
de aceea sunt provocati să argumenteze de Argumentează de ce
ce cred că s-a întâmplat acest lucru. cred că s-a întâmplat
Profesorul le vine în ajutor, spunând că au acest lucru.
realizat de fapt nişte PREDICŢII, adică
au anticipat ceea ce se va întâmpla.
Profesorul notează la tablă ce este Elevii notează pe caiete
PREDICŢIA_ proces logic de ce este predictia
anticipare a unei acţiuni.

14
Conversaţia Fişă de lucru Activitate Aprecierea
V. Evaluare Se propun elevilor câteva enunturi din Exercițiul individuală verbală a
formativa 5’ textul suport , pe care să le aşeze în răspunsurilor
ordinea desfăşurării faptelor. Fişa nr 3

VI. Asigurarea Pe parcursul activităţii, profesorul verifică Elevii rezolvă sarcinile Exerciţiul Caiete Activitate Aprecierea
feed-back-ului modul de lucru şi îndrumă elevii acolo propuse, în caiete. Conversaţia Compendiu individuală verbală a
2’ unde cazul răspunsurilor
Se vor identifica şi înlătura eventualele
erori, lacunele din răspunsurile elevilor.

Ex nr 9/ pag 33
Completează , răspunzând cerintelor:

Ce mi-a placut în textul citit............


Ce nu am înţeles din textul citit.....

VII.Intensificarea Se comunică tema pentru acasă, ex nr 10 Elevii notează tema Conversaţia Activitate Observare
procesului de pag 33 pentru acasă. Explicația Com frontală sistematică a
retenţie şi pend activităţii şi a
transfer 1’ iu comportament
ului elevilor
VIII. Evaluarea Solicită elevilor să-şi exprime opiniile Elevii prezintă Conversaţia Activitatea Aprecierea
activităţii legate de tema discutată. informaţiile solicitate. frontală verbală
didactice Apreciază global şi individual aportul elevilor
1’ la lecţie. Profesorul face aprecieri verbale
despre gradul de participare al elevilor la
activitate pe tot parcursul orei, încurajând,
lăudând, sprijinind, în funcţie de situaţie
Pe tablă se vor afişa emoticoane sugestive,
iar elevii, în functie de felul în care se
simt la finalul orei, sunt rugaţi să-şi treacă
numele sub emoticonul potrivit

15
Intrebări pentru actualizarea cunostintelor

7. Despre ce este vorba in textul “Domnu Trandafir” de M.Sadoveanu?


8. Care a fost cauza care a declanşat acţiunea?
9. Precizează motivul pentru care au venit cei doi străini.
10. Ce scop avea Domnu Trandafir?
11. Ce ţi se pare important în textul studiat anterior ?
12. Numeşte câteva detalii pe care ţi le amintesti.

FIȘĂ DE LUCRU NR 1
 Precizează pentru fiecare enunt, care este cauza şi care este efectul.

Pentru că plouă, mi –am luat umbrela


Nu m-am pregătit temeinic , de aceea am luat notă mică.
Fratele meu mai mic a căzut ,pentru că nu a fost supravegheat .
De vreme ce am terminat proiectul, mă pot plimba cu rolele.
S -a împiedicat de o piatră şi a căzut.
S-a supărat pentru că nu găsea cadoul cumpărat .
A câştigat concursul de înot, deoarece s-a antrenat foarte mult.

FIȘĂ DE LUCRU NR 2

Se dă textul :

Acolo, ………………….., putea să fie cum voia învățătorul. Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum
mergea școala lui. .......................................... el făcea ceea ce socotea că trebuie să facă, și atât.
De aceea ............................................. al nostru a rămas foarte mirat când, într-un rând, în cei din urmă ani de dăscălie, a primit
vizita ................................................... .
Să vezi cum a fost.
Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ............................... doi străini. Baieții în clasă erau cu .............................. .
Domnu, în grădină, ............................... la descărcatul unui car de fân. Era foarte ........................... și-i plăcea să se facă fiecare
lucru ................................................ .
Străinii se apropie.
- Bună-ziua!
- Mulțumim dumnilorvoastră!
Domnu Trandafir se uită la străini; străinii se uită la Domnu Trandafir.
- Mă rog, ce doriți dumneavoastră?
- Apoi, uite ce e... dacă ești bun... .....................................................................................
- Cum nu, numai să isprăvesc cu fânul ista. Mărie! ia vezi de ceva ...............................! Dulceți, cafea! ia sedeți, vă
rog, ...................................................................................................de mai răsuflați...
- Nu, că suntem cam grăbiți...
- Uite, îndată, cât ai bate-n palme...
Și iată-l că se scutură de .................................., trece înainte și poftește pe străini în clasă. Acolo
întrebări: ............................................................................................?
Și Domnu răspunde că vin câți sunt înscriși, și se cam miră de ce i-or fi întrebând orășenii de lucruri de-acestea. Revizori nu
sunt; pe revizor îl cunoaște el bine și știe că vine de două ori pe an. Vine rar că știe cu cine are de-a face. În sfârșit, or fi fiind alți slujbași
mai mari, mai știi?
Iar unul dintre ei:
- Mă rog, fii bun și fă ………………………… , așa, de curiozitate...

1. Completează spaţiile punctate , ţinând cont de lectura orei anterioare.


2. Ai reuşit? Compară textul completat de tine cu cel original.
3. Au apărut diferenţe ? De ce ?
4. Împarte textul în secvenţe logice.
5. Citeşte prima secventă. Ce crezi că se va întâmpla mai departe?
6. Continuă lectura. Ce s-a întâplat de fapt? Continua astfel până la epuizarea tuturor secvenţelor.

16
7. Dacă ai constatat că există diferente între asteptările tale si continutul original al textului, precizează care este efectul.

FIȘĂ DE LUCRU NR 3

Ordonează, asemeni pieselor un puzzle, enunţurile de mai jos , astfel încât să respecte succesiunea faptelor din text.

a.Am vrea să vedem școala


b.Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui.
c. Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini.
d.Se supăra rar și nu spunea decât două vorbe
e.Domnu, în grădină, priveghea la descărcatul unui car de fân
f.Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui
g.Dar Domnu nu s-a dus nicăieri; a rămas acolo pe pământul nostru
h. Și Domnu face o lecție, uite așa, cum o făcea el totdeauna

FIȘĂ DE LUCRU NR 3

Ordonează, asemeni pieselor un puzzle, enunţurile de mai jos , astfel încât să respecte succesiunea faptelor din text.

a.Am vrea să vedem școala


b.Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui.
c. Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini.
d.Se supăra rar și nu spunea decât două vorbe
e.Domnu, în grădină, priveghea la descărcatul unui car de fân
f.Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui
g.Dar Domnu nu s-a dus nicăieri; a rămas acolo pe pământul nostru
h. Și Domnu face o lecție, uite așa, cum o făcea el totdeauna

FIȘĂ DE LUCRU NR 3

Ordonează, asemeni pieselor un puzzle, enunţurile de mai jos , astfel încât să respecte succesiunea faptelor din text.

a.Am vrea să vedem școala


b.Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui.
c. Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini.
d.Se supăra rar și nu spunea decât două vorbe
e.Domnu, în grădină, priveghea la descărcatul unui car de fân
f.Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui
g.Dar Domnu nu s-a dus nicăieri; a rămas acolo pe pământul nostru
h. Și Domnu face o lecție, uite așa, cum o făcea el totdeauna

FIȘĂ DE LUCRU NR 3

Ordonează, asemeni pieselor un puzzle, enunţurile de mai jos , astfel încât să respecte succesiunea faptelor din text.

a.Am vrea să vedem școala


b.Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui.
c. Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini.
d.Se supăra rar și nu spunea decât două vorbe
e.Domnu, în grădină, priveghea la descărcatul unui car de fân
f.Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui
g.Dar Domnu nu s-a dus nicăieri; a rămas acolo pe pământul nostru
h. Și Domnu face o lecție, uite așa, cum o făcea el totdeauna

17
FIȘĂ DE LUCRU NR 3

Ordonează, asemeni pieselor un puzzle, enunţurile de mai jos , astfel încât să respecte succesiunea faptelor tin
text.

a.Am vrea să vedem școala


b.Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui.
c. Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini.
d.Se supăra rar și nu spunea decât două vorbe
e.Domnu, în grădină, priveghea la descărcatul unui car de fân
f.Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui
g.Dar Domnu nu s-a dus nicăieri; a rămas acolo pe pământul nostru
h. Și Domnu face o lecție, uite așa, cum o făcea el totdeauna

1.Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini.


2. Nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui.
3.Domnu, în grădină, priveghea la descărcatul unui car de fân.
4.Am vrea să vedem școala
5.Și Domnu face o lecție, uite așa, cum o făcea el totdeauna
6.Se supăra rar și nu spunea decât două vorbe
7.Dar Domnu nu s-a dus nicăieri; a rămas acolo pe pământul nostru

18
FIȘĂ DE LUCRU Ștefănescu Alexandru

DOMNU TRANDAFIR
de M. Sadoveanu

Acolo, în colțul acela de țară, putea să fie cum voia învățătorul. Nimeni dintre cei mari
nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui. Bine, rău, el făcea ceea ce socotea că
trebuie să facă, și atât.
De aceea Domnu Trandafir al nostru a rămas foarte mirat când, într-un rând, în cei din
urmă ani de dăscălie, a primit vizita unuia din cei de sus.
Să vezi cum a fost.
Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini. Baieții în clasă erau cu
monitorii. Domnu, în grădină, priveghea la descărcatul unui car de fân. Era foarte gospodăros și-i
plăcea să se facă fiecare lucru cu rânduiala.
Străinii se apropie.
- Bună-ziua!
- Mulțumim dumnilorvoastră!
Domnu Trandafir se uită la străini; străinii se uită la Domnu Trandafir.
- Mă rog, ce doriți dumneavoastră?
- Apoi, uite ce e... dacă ești bun... Am vrea să vedem școala...
- Cum nu, numai să isprăvesc cu fânul ista. Mărie! ia vezi de ceva răcoreală! Dulceți, cafea! ia sedeți, vă rog, colea, la umbră, în cerdac,
oleacă, de mai răsuflați...
- Nu, că suntem cam grăbiți...
- Uite, îndată, cât ai bate-n palme...

1. Rescrie primul alineat din text.


2. Cine îl vizitează pe Domnu Trandafir?
3. De ce au venit cei doi străini?
4. Scrie o propoziţie prin care se cere o informatie, din text.
5. Scrie un enunt, din text, care exprimă o strigare .

FIȘĂ DE LUCRU Ștefănescu Alexandru

DOMNU TRANDAFIR
de M. Sadoveanu

Acolo, în colțul acela de țară, putea să fie cum voia învățătorul. Nimeni dintre cei mari
nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui. Bine, rău, el făcea ceea ce socotea că
trebuie să facă, și atât.
De aceea Domnu Trandafir al nostru a rămas foarte mirat când, într-un rând, în cei din
urmă ani de dăscălie, a primit vizita unuia din cei de sus.
Să vezi cum a fost.
Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini. Baieții în clasă erau cu monitorii.
Domnu, în grădină, priveghea la descărcatul unui car de fân. Era foarte gospodăros și-i plăcea să se
facă fiecare lucru cu rânduiala.
Străinii se apropie.
- Bună-ziua!
- Mulțumim dumnilorvoastră!
Domnu Trandafir se uită la străini; străinii se uită la Domnu Trandafir.
- Mă rog, ce doriți dumneavoastră?
- Apoi, uite ce e... dacă ești bun... Am vrea să vedem școala...
- Cum nu, numai să isprăvesc cu fânul ista. Mărie! ia vezi de ceva răcoreală! Dulceți, cafea! ia sedeți, vă rog, colea, la umbră, în cerdac,
oleacă, de mai răsuflați...
- Nu, că suntem cam grăbiți...
- Uite, îndată, cât ai bate-n palme...

6. Rescrie primul alineat din text.


7. Cine îl vizitează pe Domnu Trandafir?
8. De ce au venit cei doi străini?
9. Scrie o propoziţie prin care se cere o informatie, din text.
10. Scrie un enunt, din text, care exprimă o strigare .

19
20
21
22