Sie sind auf Seite 1von 4

Valențe educative ale poveştilor şi basmelor

Rolul educativ al basmelor şi poveştilor


Lărgirea orizontului copiilor prin poveşti şi basme
Referat

De-a lungul timpului educatoarele au observat că preșcolarii iubesc poveștile și


basmele, că acestea au o influență deosebită asupra dezvoltării caracteriale ale
micului preșcolar, prin rolul lor educativ și lărgind orizontul preșcolarilor,
oferindu-le de fiecare dată ocazii de a învăța, de a cunoaște.
Poveștile și basmele îl fascinează pe copil, transpunându-l în spațiul și timpul în
care se realizează acțiunea poveștii, stârnind în sufletul curat primele sentimente și
provocându-i să urmărească acțiunea care îl captează. Ascultând povestea, se
identifică cu personajele și trăiește împreună cu ele aventuri emoționante, căutând
binele, frumosul și adevărul, care în poveștile și basmele pentru copii triumfă
întotdeauna.
Prin temele pe care le abordează, poveștile și basmele le oferă copiilor situații
pentru înțelegerea și rezolvarea unor probleme de viață, prin soluții la conflicte,
temeri și probleme interioare, care-i provoacă copilului nesiguranță. Nesiguranța și
alte probleme ale copiilor precum: furia, cearta, plânsul, indiferența, etc.; sunt deci,
înlăturate prin învățătura pe care copiii o trag din poveste.
Educatoarea, în grădiniță, utilizează basmele și poveștile pentru a-i calma pe
copii, povestirea realizându-se într-o atmosferă relaxantă, liniștitoare și captivantă
prin tonul cu care este prezentată și prin materialul intuitiv reprezentat de imaginile
din poveste.
Eroii basmelor le oferă copiilor modele perfecte; îi învață cinstea, adevărul,
curajul, credința, devotamentul. Ei le „transmit mesaje clare: dacă crezi în visul
tău, poți să-l atingi! Curat, cinstit, folosind propriile tale puteri. Să ai încredere, și
imposibilul nu există! Să ai prieteni, pentru că dacă ai, niciodată nu vei fi
singur!”(prof. Barta Timeea, 2012).
Așa că, la ivirea unei probleme în grădiniță, educatoarea poate apela la
repovestirea unor pasaje din povești, sau a unor povești, a căror mesaj îi învață pe
copii să învingă răul cu care se confruntă: ura, răutatea, conflictul; ca binele să iasă
la suprafață și să se propage, copiii deschizându-și mintea și mai ales sufletul,
arătând prietenie, iubire, milă; sentimente pozitive care-i dezvotă copilului un
caracter puternic și pozitiv.
Caracterul educativ al poveștilor și basmelor reiese din conținutul acestora, copiii
fiind atenți la întâmplări, descoperind comportamente, trăsături ale personajelor,
memorând, realizând analize și sinteze; și comparând, putând stabili chiar relații
între fapte și personaje, astfel ajungând la generalizări. Dar, receptarea atentă a
poveștilor și basmelor contribuie, în primul rând, „la familiarizarea preșcolarilor cu
structura limbii literare, cu bogăția și expresivitatea limbajului, însușindu-și
cuvinte cu sensuri proprii și figurate, expresii poetice, formule specifice poveștilor
și basmelor, construcții ritmate și rimate, zicale, proverbe, structuri gramaticale”
(Florica, Mitu, Ștefania, Antonovici, 2005); la formarea conștiinței morale,
poveștile și basmele ilustrând manifestări ale binelui și răului: „Făt Frumos din
lacrimă”, „Scufița Roșie”, „Punguța cu doi bani” e.t.c.; la însușirea de cunoștințe
prin expuneri aproape științifice ale unor teme de interes pentru copii precum
cartea, sărbătorile de iarnă care lărgesc orizontul copiilor: „Povestea cărții de
povești”, „Povestea lui Moș Nicolae” e.t.c.; la conștientizarea necesității și a
existenței relațiilor dintre copii și a acestora cu părinții lor: „Trei semne ale
prieteniei”, „Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici”, „Fata babei și fata
moșneagului”e.t.c.
Și pentru că „în procesul de comunicare cu ceilalți transmite ceea ce a
auzit”(instit. Florentina, Popa, 2006); expunerile orale ale unor opere literare,
povești sau basme, trebuiesc realizate cu tonul potrivit folosind un limbaj plăcut cu
cuvinte alese pentru a emoționa copilul și a-l capta și coopta în dezvoltarea
capacității de comunicare a viitoarei generații ce se ivește în prezent în persoana
micului preșcolar așezat pe scăunelele puse în formă de semicerc; pentru a-și
dezvolta sentimente și stări afective pozitive în grupa mică, pentru a se familiariza
cu diverse aspecte ale vieții care să-i influențeze comportamentul în grupa
mijlocie și pentru sesizarea planului real de cel ireal, fantastic, pentru exersarea
capacității de a comunica și stimularea creativității limbajului în grupa mare.
Sub influența poveștilor și basmelor preșcolarii preiau și conservă în memoria lor
structurile dialectale „la grădiniță cultivându-se astfel un limbaj elevat la care
preșcolarii... aderă tot mai mult și încep să-i corecteze apoi și pe cei de
acasă.”(Tinca, Crețu, 2009)
Rolul nostru, al educatoarelor este acela de a-i atrage pe copii spre a conștientiza
frumusețea și valoarea literaturii și limbii române, prin intermediul poveștilor și
basmelor, înglobându-le într-un mod cât mai atractiv în cadrul activităților
integrate realizate în grădinițe, utilizând metode și procedee prin care să trezim
interesul copiilor pentru povești și educarea viitorului cetățean în spiritul cultivării
prin carte; insuflându-i copilului bucuria de a citi, de a răsfoi o carte, de a avea
grijă de aceasta. Utile în acest caz sunt și parteneriatele cu bibliotecile din imediata
apropiere a grădinițelor, bibliotecile venind în sprijinul educatoarelor și implicit a
copiilor cu activități dedicate exclusiv copiilor, prin care bibliotecarele sau chiar
actori îi invită pe copii în biblioteci sau librării pentru a le citi copiilor povești și
basme, pentru a-i atrage în activitatea de utilizare a cărților, singura care le poate
schimba copiilor destinul într-un mod cât mai echitabil.
În aceste timpuri, când lumea aspiră și luptă pentru a câștiga lucruri chiar
nemeritate, poveștile și basmele, îi învață pe copii încă din grădinițe valori
adevărate și eterne; devenind resurse neprețuite în viața copilului care-l vor
conduce cu succes spre o persistență în timp a învățării care se realizează numai și
numai cu ajutorul cărții.
BIBLIOGRAFIE:
1. prof. Barta, Timeea, 2012, în „Primii pași”- Revistă a învățământului
preșcolar bihorean, nr.5-6, mai-iunie2012,Editura Didactica Militans-Casa
Corpului Didactic Oradea, pag.17;
2. Florica, Mitu, Ștefania, Antonovici, 2005, Metodica activităților de educare
a limbajului în învățământul preșcolar, Editura Humanitas Educațional,
pag.30,
3. instit. Florentina, Popa, 2006, în Revista Învățământul Preșcolar, nr.3-4/2006
Editată de Ministerul Educației și Cercetării, pag.69;
4. Tinca, Crețu, 2009, Psihologia vârstelor, Editura Polirom, pag.154.