MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 616.248-053.2/.7-08

SELEVESTRU RODICA

EVOLUŢIA ŞI CONTROLUL ASTMULUI BRONŞIC

LA COPIII DE VÂRSTA ŞCOLARĂ

14.00.09 „PEDIATRIE”

Autoreferatul tezei de doctor în medicină

Chişinău, 2010
 Teză a fost elaborată la Catedra Pediatrie Facultatea Rezidenţiat şi Secundariat Clinic a
Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu" din Republica Moldova

Conducător ştiinţific:
ŞCIUCA Svetlana, dr. hab. med., conf. univ., USMF „Nicolae Testemiţanu"
Consultant ştiinţific:
FRIPTULEAC Grigore, dr. hab. med., prof. univ., USMF „Nicolae Testemiţanu"

Referenţi oficiali:
SINIŢCHI Georgeta, dr. în med., prof. univ., Universitatea „Apollonia”, Iaşi, România
GORELCO Tatiana, dr. în med., IMSP ICŞDOSMC, Republica Moldova

Componenţa consiliului ştiinţific specializat:

STRATULAT Petru, preşedinte: doctor habilitat în medicină, profesor universitar
COJOCARU Ala, secretar ştiinţific doctor în medicină, conferenţiar cercetător
IAVORSCHI Constantin, doctor habilitat în medicină, profesor cercetător
STASII Ecaterina, doctor habilitat în medicină, profesor universitar
OSTROFEŢ Gheorghe, doctor habilitat în medicină, profesor universitar

Susţinerea tezei v-a avea loc la 29 iunie 2010 , la ora 14.00 în şedinţa Consiliului ştiinţific
specializat DH 53.14.00.09 - 08 din cadrul IMSP Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul
Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului (2032, str. Burebista 93, Chişinău)
Teza de doctor şi autoreferatul ştiinţific pot fi consultate la biblioteca IMSP ICŞDOSMC
(2032 str. Burebista 93, Chişinău) şi la pagina web a C.N.A.A. (www.cnaa.md).

Autoreferatul ştiinţific a fost expediat la „27” mai 2010

Secretar ştiinţific al consiliului ştiinţific specializat,

doctor în medicină, conferenţiar cercetător Cojocaru Ala

Conducător ştiinţific,
doctor habilitat în medicină,
conferenţiar universitar Şciuca Svetlana

Consultant ştiinţific,
doctor habilitat în medicină,
profesor universitar Friptuleac Grigore

Autor, Selevestru Rodica

(© Selevestru Rodica, 2010)

2
 REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII
Actualitatea temei. Astmul bronşic continuă să fie o enigmă de la Hipocrate şi Araetaeus
din Cappodocia, până în prezent. Este cert că elementul patologic esenţial al acestei nosologii
multifactoriale este inflamaţia mucoasei bronşice. Inflamaţia cronică, care foarte uşor cedează la
terapia antiastmatică modernă, la fel de uşor recidivează sub acţiunea unor factori provocatori
sau declanşatori [9]. Actualmente au fost create coaliţii intercontinentale şi interstatale (GINA,
ISAAC, ARIA, AIRE, PRACTAL), orientate spre abordarea rezultatelor bazate pe dovezi a
diagnosticului precoce, impactul etiologic, optimizarea şi validarea modalităţilor de administrare
şi dozare terapeutică în astmul bronşic.
Astmul bronşic este o maladie care debutează frecvent la copii şi progresează ulterior (60-
80%) în perioada adultului, fiind o cauză semnificativă de dizabilitate [5]. Conform datelor
Centrului Naţional de Management în Sănătate (CNMS), din 1255 de copii cu astm bronşic
înregistraţi pentru anul 2008 în R. Moldova, 434 de copii (34,6%) au grad de invaliditate.
Abordarea problemei astmului bronşic este semnificativă şi din considerentele că se constată o
întinerire a astmului, cu afectarea tot mai frecventă a populaţiei pediatrice.
Descrierea situaţiei în domeniul de cercetare şi identificarea problemelor de
cercetare. Conform forurilor supreme de sănătate, o importanţă primordială pentru starea de
sănătate a populaţiei au factorii mediului ambiant, determinismul ereditar, modul de viaţă,
calitatea asistenţei medico-sanitare etc. Morbiditatea în creştere prin astm la vârsta pediatrică
constituie unul din cei mai sensibili indicatori de acţiune a acestor factori [3, 12]. Datele
estimative ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii confirmă că cinci milioane de copii din lume
decedează anual din cauza maladiilor condiţionate de factorii mediului în care activează.
În ultimele decenii se constată o ascensiune progresivă, globală a maladiilor alergice şi în
special al astmului bronşic pediatric, ca fiind o entitate nosologică multifactorială, dependentă de
factorii mediului externi. Unii din factorii de risc confirmaţi este umiditatea sporită a aerului şi
temperatură moderată, fapt demonstrat teoretic prin concentraţia sporită şi saturaţia cu
aeroalergeni [1]. Luând în consideraţie că 80% din timp îl petrecem în încăperi, s-ar vedea
binevenită studierea acestor factori în localurile ocupaţionale şi rezidenţiale ale copiilor.
Numeroase observaţii clinice (ISAAC), care au cuprins mai mult de 156 centre din 56 ţări
ale lumii, demonstrează rolul diagnosticului subestimat al astmului bronşic, în special, al
formelor uşoare de boală ca astmul intermitent şi astmul bronşic persistent uşor [5], care
evoluează cu simptome caracteristice altor maladii. Astfel de abordare nu permite un diagnostic
precoce deoarece simptomele nu alarmează părintele, care consideră că strănutul şi respiraţia
dificilă pot fi doar consecinţele fireşti ale unei răceli.

3
 În multe cercetări de specialitate frecvenţa astmului bronşic intermitent şi persistent uşor
(lejer) este relatată în 50-75%. Aceste forme pot duce la acutizări severe, iar în 30-40% cazuri
necesită consultaţie de urgenţă. În cadrul studiilor de cohortă, 50% de pacienţii au aflat că suferă
de astm bronşic doar după participarea în studiu şi, respectiv, până atunci au urmat un tratament
neadecvat [2, 10]. Iar în cazul astmului diagnosticat, studiile din literatura de specialitate
relatează rezultate diverse ale obţinerii controlului maladiei. Astfel, conform recomandărilor
precedente (GINA, 2002), realizarea tratamentului în funcţie de severitatea maladiei contribuia
la atingerea nivelului de control al astmului bronşic doar pentru 5-10% din pacienţi.
Actualmente, protocoalele internaţionale (GINA, 2006) au trasat scopul obţinerii controlului de
70% în funcţie de titrarea în timp a dozei medicamentului antiastmatic.
Creşterea continuă a morbidităţii prin astm bronşic la copii, debutul mult mai precoce,
evoluţia gravă, riscurile majore de dizabilitate şi dezadaptare socială, necesită optimizarea
metodelor de depistare, diagnostic, tratament, profilaxie şi recuperare.
Scopul lucrării. Evaluarea particularităţilor clinice şi paraclinice a astmului bronşic la
elevii din diferite condiţii ocupaţionale şi rezidenţiale pentru optimizarea controlului maladiei.
Obiectivele lucrării
1. Studierea nivelului morbidităţii prin astm bronşic la elevii claselor I-IV în municipiul
Chişinău
2. Evaluarea eventualilor factori de risc pentru reducerea exacerbărilor de astm bronşic la elevii
din diferite condiţii ocupaţionale şi rezidenţiale
3. Aprecierea indicilor funcţionali respiratori, indicilor sistemului imun umoral şi mecanismelor
alergice la copiii cu astm din diferite condiţii igienice
4. Aprecierea eficacităţii programului de recuperare imunologică a copiilor cu astm bronşic
5. Monitorizarea clinico-funcţională de prospectivă a evoluţiei şi controlului astmului bronşic la
elevi
Metodologia cercetării ştiinţifice. În lucrare au fost utilizate setul de metode şi procedee
metodologice, analiza teoretico-ştiinţifică a materialelor în conformitate cu scopul şi obiectivele
puse în faţa ei. Cercetările efectuate s-au bazat pe metode epidemiologice descriptive şi analitice,
igienice moderne, alergo-imunologice, funcţionale respiratorii şi statistice.
Întru realizarea scopului şi obiectivelor propuse, cercetarea noastră a preconizat proiectarea
unui studiu analitic de cohortă complex. Pentru confirmarea astmului bronşic la copii au fost
aplicate metode clinice şi funcţionale de cercetare, investigări alergologice, imunologice
standardizate. Pentru aprecierea impactului factorilor igienici asupra dezvoltării şi evoluţiei

4
astmului bronşic au fost utilizate metode igienice de măsurare a umidităţii relative a aerului,
temperaturii şi concentraţiei CO2 în încăperile ocupaţionale şi rezidenţiale la copii.
Analiza materialului acumulat a fost realizată utilizând programele Microsoft Excel, Epi
Info – 3,5 şi EpiMax Table.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Studiul efectuat a permis aprecierea impactului
condiţiilor ocupaţionale şi rezidenţiale nefavorabile asupra evoluţiei astmului bronşic la elevii de
vârsta şcolară. A fost evaluat riscul factorilor predispozanţi familiali, personali ai elevilor cu
astm, efectuat în funcţie de clausterele selectate, gender, vârstă şi de severitatea maladiei.
Investigaţiile funcţionale, imunologice efectuate în studiu au permis aprecierea dereglărilor
funcţionale respiratorii şi a modificărilor imunologice locale la elevii cu astm bronşic în funcţie
de condiţiile rezidenţiale nefavorabile. A fost demonstrată prezenţa mecanismelor
imunopatologice dereglate, prin insuficienţa funcţională a reactivităţii nespecifice condiţionate
de influenţele nefaste ale nocivităţilor ambiante rezidenţiale.
În premieră a fost confirmat fenotipul clinic al astmului bronşic la elevi în funcţie de vârstă
şi severitatea maladiei. A fost stabilit cu predilecţie specială fenotipul atopic la elevi, manifestat
prin sensibilizare polivalentă şi reacţii IgE.
Rezultatele studiului sunt originale prin evaluarea modificărilor barierei imunopatologice
locale din secreţiile nazale la copiii de vârstă şcolară, ceea ce a servit drept motiv pentru
recomandarea metodelor noi de profilaxie terţiară a astmului bronşic la copii. Monitorizarea
astmului bronşic la elevii din diferite condiţii rezidenţiale a confirmat obţinerea controlului
maladiei prin utilizarea programelor de supraveghere medicală.
Semnificaţia teoretică. Lucrarea contribuie la dezvoltarea metodologiei complexe de
studiere şi analiză a problemelor de diagnostic, etiopatogenie, profilaxie şi tratament a astmului
bronşic la copii în relaţie cu condiţiile mediului ocupaţional şi rezidenţial, concordându-se cu
principiile de cercetare internaţionale şi conceptul actual al pediatriei în acest domeniu.
Rezultatele obţinute au completat principiile teoretice de depistare precoce, evidenţiere a
particularităţilor evolutive şi de monitorizare a astmului bronşic la copii. Studierea gradului de
nocivitate a factorilor de risc pentru astmul bronşic la copii a contribuit la aprofundarea ştiinţei
pediatrice la compartimentul respectiv.
Valoarea aplicativă a lucrării. A fost demonstrată specificitatea şi sensibilitatea înaltă a
metodei de chestionare pentru screening-ul astmului cu scopul utilizării acesteia în
diagnosticarea oportună a maladiei la copii. S-a evidenţiat corelaţia dintre morbiditatea prin astm
şi factorii de risc interni şi externi, ceea ce a stat la baza estimării riscului de îmbolnăvire a
copiilor. Au fost delimitate fenotipurile astmului bronşic la copii, ceea ce permite facilitarea

5
diagnosticului timpuriu şi selectarea algoritmului optim de tratament. În baza rezultatelor
obţinute s-a format un algoritm etapizat şi bine structurat pentru evidenţierea activă, depistarea
factorilor de risc, aprecierea dereglărilor funcţionale respiratorii, alergologice şi imunologice la
copiii cu astm.
Rezultatele cercetării servesc drept suport metodic pentru specialiştii Centrelor de Sănătate
(CS), Centrelor Medicilor de Familie (CMF), Oficiilor Medicilor de Familie (OMF), a Centrelor
de Medicină Preventivă (CMP), pneumologilor, alergologilor la efectuarea controlului asupra
astmului bronşic şi supravegherea factorilor de risc.
Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere.
• Caracteristica morbidităţii reale prin astm bronşic la elevii din municipiu
• Evaluarea factorilor de risc ocupaţionali şi rezidenţiali pentru astmul bronşic la elevi
• Aprecierea particularităţilor clinico-paraclinice a astmului bronşic la elevi din diferite condiţii
ocupaţionale şi de trai
• Monitorizarea evoluţiei şi controlului astmului bronşic la copiii de vârstă şcolară
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele cercetării au permis elaborarea
recomandărilor metodice cu privire la măsurile de prevenţie a maladiilor respiratorii cronice la
copii cu implementarea lor la nivelul asistenţei medicale primare (CMF, CS, OMF), la nivelul
instituţiilor preuniversitare din municipiu. În secţia pneumologie a IMSP ICŞDOSMC a fost
implementată metoda de apreciere a sIgA din secreţiile nazale la elevii cu astm bronşic comorbid
cu infecţiile respiratorii şi ORL. Cele mai importante rezultate ale tezei sunt implementate în
procesul didactic al catedrelor de pediatrie, medicină de familie, igienă şi igienă generală la
etapele instruirii universitare şi postuniversitare.
Aprobarea rezultatelor. Materialele tezei au fost prezentate la diferite foruri ştiinţifice
locale, naţionale, internaţionale: Congresul II Francofon de Alergologie, (11-13.IV.07, Paris); I
Congres al Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică (26-28. IV.07, Tîrgu Mureş);
XII-a Conferinţă de Ftiziopneumologie din R. Moldova (13.09.07); Conferinţa Ştiinţifică anuală
a colaboratorilor şi studenţilor către Zilele Universităţii USMF „N.Testemiţanu” 2007, 2008,
2009; Congresul II Naţional al Imunologilor, Alergologilor şi Imunoreabilitologilor cu
participare internaţională, Chişinău 2007, (27-28.IX.07); Congresul VI a specialiştilor igienişti
microbiologi, epidemiologi, Chişinău, 23-24 octombrie, 2008; Congresul naţional „Человек и
лекарство” Moscova, 3-7 aprilie 2006, 6-7 aprilie 2009; Conferinţa Naţională ştiinţifico-practică
în domeniul Otorinolaringologiei Pediatrice, Chişinău, 30 octombrie 2009; Congresul al V-lea al
pediatrilor şi neonatologilor din R. Moldova, Chişinău, 29-30 octombrie 2009.

6
 Teza a fost aprobată la: şedinţa catedrei Pediatrie Rezidenţiat din 17.07.09 (proces verbal
nr. 11), Comisia metodică de profil „Pediatrie” 14.00.09 din 28.XII.09 (proces verbal nr. 4).
Publicaţiile la tema tezei. Rezultatele obţinute sunt publicate în 30 de lucrări ştiinţifice
dintre care: 12 articole (6 fără coautori), 17 teze ale comunicărilor internaţionale şi o
recomandare metodică.
Volumul şi structura tezei. Teza este scrisă în limba română cu titlu de manuscris. Este
expusă pe 117 pagini text de bază tehnoredactate la calculator şi include introducere, rezumat în
limba română, rusă şi engleză, reviul bibliografic (capitolul I), materiale şi metode de cercetare
(capitolul II), 3 capitole explorative cu rezultate şi discuţii, concluzii, recomandări practice.
Bibliografia include 303 de surse. Lucrarea este ilustrată cu 17 tabele, 43 de figuri şi 6 anexe.
Cuvintele cheie: astm bronşic, elevi, factori de risc, controlul astmului, IgA secretorie

1. EVALUAREA PROBLEMELOR ACTUALE ALE ASTMULUI BRONŞIC LA COPIII

DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ (reviu bibliografic)
Revista literaturii reflectă reperele conceptuale ale cercetării privind astmul bronşic la
copiii de vârsta şcolară. Evaluarea problemelor actuale este reprezentată prin datele statistice
contemporane ale morbidităţii astmului bronşic la copii. În acest capitol sunt reflectaţi factorii
de risc endogeni, exogeni (interni şi externi), care influenţează starea de sănătate a copilului.
Un compartiment este dedicat particularităţilor stării de sănătate pentru vârsta şcolară la
copii, care caracterizează morbiditatea specifică (respirator - alergică) legată de mediul ambiant
şi activităţile instructiv-didactice. Sunt relatate rezultatele cercetărilor din literatura de
specialitate care reflectă confirmarea fenotipului astmului bronşic în funcţie de implicarea
sensibilizării alergice şi vârsta copiilor cu astm bronşic. Materialul informaţional cercetat a
contribuit la evidenţierea principalelor repere ale cercetării şi selectarea tacticii de tratament şi
profilaxie.
2. MATERIALE ŞI METODE DE EXPLORARE.
Selectarea eşantionului primar s-a efectuat prin metoda combinată a studiului analitic de
cohortă. În studiul de depistare activă au participat copiii claselor I-IV, selectaţi din cinci
instituţii şcolare ale municipiului Chişinău: orăşelul Codru, orăşelul Durleşti, sectorul Poşta
veche şi sectorul Botanica. Eşantionul supus cercetării a inclus 2500 elevi intervievaţi prin
chestionare cu selectarea a 122 copii cu astm bronşic (lotul de bază) şi 120 copii condiţionat
sănătoşi (lotul de control). Grupurile de comparare au fost cercetate la factorii de expunere,
astfel, în funcţie de timp, studiul a fost retrospectiv şi prospectiv (figura 2.1).

7
 Algoritmul studiului a fost organizat şi realizat conform design-lui prezentat în figura 2.1.

Chestionarea primară
(n=2500 elevi din clasa I-IV)

Elevii cu răspunsuri (-) şi care Elevii cu răspunsuri (+), care

I-a etapă a studiului

nu se află la evidenţa MF cu vor fi intervievaţi cu
maladii cronice (n=122) chestionarul II (n=411)

Examinarea clinică a elevilor Examinarea clinică a elevilor cu mai

condiţionat sănătoşi mult de 4 răspunsuri afirmative la
(n=122) chestionarul II (n=163)

Lotul de control Lotul de bază

(n=122 elevi consideraţi sănătoşi) (n=122 elevi cu astm bronşic)

Aprecierea condiţiilor ocupaţionale şi rezidenţiale

Factor habitual Factor habitual Factor habitual Factor habitual

prezent (expuşi) absent (neexpuşi) prezent (expuşi) absent (neexpuşi)
(n=83) (n=39) (n=87) (n=35)

II-a etapă a studiului

Investigarea paraclinică Investigarea paraclinică
a elevilor consideraţi sănătoşi a elevilor cu astm bronşic
(n=40) (n=89)

Monitorizarea evoluţiei astmului

bronşic la elevii cu astm bronşic

Infecţiilor bacteriene
Studiul clinic controlat

respiratorii şi ORL
comorbide cu astm bronşic
(n=46)

Cu tratament Fără tratament

(lotul experimental) (lotul martor)
(n=23) (n=23)

Fig. 2.1 Design-ul cercetării

8
 În cadrul analizei retrospective, în conformitate cu condiţiile ocupaţionale şi rezidenţiale,
s-a comparat expunerea în rândul lotului de bază cu expunerea în rândul persoanelor de control,
pentru a determina dacă aceste condiţii ar putea fi responsabile de starea actuală de sănătate a
copiilor cercetaţi. Evaluarea prospectivă a preconizat monitorizarea în timp a evoluţiei şi
controlului maladiei la elevii cu astm bronşic trataţi conform recomandărilor internaţionale
GINA 2006. Cercetarea a preconizat o analiză de continuitate, în scopul aprecierii rolului
infecţiilor bacteriene respiratorii şi ORL comorbide diagnosticului de astmul bronşic la elevi,
prin realizarea unui studiu clinic terapeutic controlat. Loturile au fost repartizate prin selecţie
aleatorie proporţională.
Aprecierea autenticităţii indicatorilor studiaţi a fost efectuată în baza testului „t - Student”,
criteriului χ2. Stabilirea gradului de relaţionare dintre parametrii determinaţi a fost efectuată prin
analiza de corelare. A fost apreciat coeficientul de regresie şi eficacitatea probei de depistare prin
sensibilitate (Se), specificitate (Sp ).
Pentru examinarea factorilor igienici (umiditatea relativă a aerului, temperatura,
concentraţia de CO2) în sălile de studii şi complexele rezidenţiale a fost utilizat aparatul Air
Quality Monitor 5000 (USA). Confirmarea astmului bronşic la copii a prevăzut examinarea
clinică şi funcţională cu evaluarea perturbărilor respiratorii funcţionale apreciate prin PEF-
metrie, spirometrie cu testul bronhodilatator. Modificările imunopatologice au fost apreciate prin
metoda imunoenzimatică cu determinarea concentraţiei IgA, IgM, IgG serice, concentraţiei IgE
totale. Determinarea IgE specifice a fost efectuată in vitro după metoda imunoenzimatică şi prin
testarea cutanată. Determinarea IgA secretorii din secreţiile nazale a fost realizată prin metoda
imunoenzimatică.

3. REPERE EPIDEMIOLOGICE ŞI EVALUAREA FACTORILOR DE RISC LA ELEVII

CU ASTM BRONŞIC
3.1 Simptomatologia respiratorie la elevii intervievaţi
Conform rezultatelor obţinute la intervievarea primară a 2500 de elevi din 5 instituţii
preuniversitare (liceul Hiperion şi şcoala nr. 64 din satul Durleşti; liceul N. Sulac, liceul N. Iorga
şi liceul G. Călinescu din oraşul Chişinău), s-a constatat la 1796 de elevi (71,8%: 95%CI, 70-
73,6 cazuri) au prezentat răspunsuri negative la toate întrebările chestionarului primar. Cu
răspunsuri pozitive au fost 704 elevi (28,2%: 95%CI, 26,4-30), dintre care 529 elevi (75,1%:
95%CI, 71,7-78,3) au răspuns afirmativ la una şi două întrebări, iar 175 de copii (24,9%: 95%CI,
21,7-28,3) au fixat rezultate pozitive la mai mult de trei întrebări.

9
 Ponderea răspunsurilor pozitive la chestionarea primară în funcţie de instituţie a permis
depistarea unei simptomatologii mai frecvent întâlnită în liceul N. Sulac şi liceul N. Iorga. Au
răspuns pozitiv la chestionarul primar 164 de elevi din liceul N. Sulac, relatând 390 rezultate
afirmative, ceea ce constituie 7,4±1,1% cazuri, şi 120 de elevi ai liceului N. Iorga cu 279
rezultate afirmative egale cu 6,7±1,2% cazuri, comparativ cu 154 de elevi ai liceului G.
Călinescu cu 363 de răspunsuri afirmative – 5,9±0,9% cazuri, P3-5>0,05, P4-5>0,05 respectiv.
Totuşi, predominarea neînsemnată a simptomatologiei respiratorii în aceste instituţii de
învăţământ poate fi explicată prin amplasarea liceului N. Iorga într-un sector cu traseu auto
aglomerat şi în vecinătate cu sectorul Munceşti unde este amplasată staţia de epurare a
deşeurilor. Rămân a fi evaluate condiţiile ocupaţionale ale liceului N. Sulac pentru a putea
explica care este cauza predominării problemelor respiratorii recurente obstructive la copiii dintr-
un sector amplasat relativ în vecinătate cu plantaţiile verzi. Analiza rezultatelor obţinute conform
chestionării primare la elevii din sectorul rural a relevat cele mai puţine răspunsuri afirmative în
liceul Hiperion – 6,02±0,9% şi în şcoala 64 – 6,5±1,4% cazuri din satul Durleşti, comparativ cu
liceul N. Sulac, P1-3>0,05, P2-3>0,05, respectiv.
Chestionarul II „Studiul copilului cu astm” a fost repartizat pentru 411 de copii: 374 dintre
care aveau două şi mai multe răspunsuri pozitive la chestionarul primar şi 37 elevi cu un singur
răspuns pozitiv la una din întrebările referitoare la un diagnostic pozitiv de bronşită obstructivă -
35 elevi, sau de bronşită astmatică anterior stabilit - 2 elevi.
Din toţi copiii intervievaţi cu chestionarul II, au fost ulterior invitaţi 163 de elevi pentru un
consult specializat în secţia de pneumologie a ICŞOSM şi C, la investigări suplimentare, în
scopul confirmării diagnosticului de astm bronşic. În cazul a 7 copii (4,29% cazuri) părinţii au
refuzat să participe în studiu. Analiza fişei de ambulatoriu, examenul clinic a 2 copii a permis
suspectarea infecţiei specifice cu micobacteria tuberculozei, confirmată după consultul
ftiziopneumologului, 5 copii pe parcursul studiului şi-au schimbat locul de trai. Diagnosticul de
bronşită cronică a fost stabilit la 9 copii iar la 122 de elevi (4,9%: 95%CI, 4,1-5,7) a fost
confirmat diagnosticul de astm bronşic de diferit grad de severitate. Din datele obţinute rezultă
că unul din 20 de copii din studiul dat suferă de astm bronşic.
3.2 Aprecierea importanţei metodelor de depistare activă a elevilor cu astm bronşic
În cadrul studiului a fost apreciată sensibilitatea şi specificitatea metodei de chestionare
screening a astmului bronşic la copii. Rezultatele obţinute au constatat că chestionarea propusă
este o metodă de diagnostic cu sensibilitate înaltă şi cu specificitate înaltă. În cazul, când elevii
au câte 3 şi mai multe răspunsuri pozitive la chestionarul I vor avea astm bronşic 113 din 175
(sensibilitatea = 92,6%) şi doar 0,4% din elevii (VPN = 99,6%) cu mai puţin de 3 răspunsuri

10
pozitive la chestionarul I au cu adevărat astm bronşic şi nu vor fi diagnosticaţi corect conform
intervievării. Riscul de a dezvolta astm bronşic pentru elevii cu 3 şi mai multe răspunsuri
pozitive la chestionarul I este de 1,9. Evaluarea magnitudinii efectului preventiv al astmului
bronşic la elevii cu mai puţin de 3 răspunsuri pozitive prin raportul de probabilitate negativ,
constată o micşorare convingătoare (RP- = 0,1) a probabilităţii maladiei la aceşti copii.
Implementarea intervievării cu chestionarul I ca metodă screening în instituţiile preuniversitare,
de asemenea, contribuie şi la diagnosticul preventiv al astmului bronşic la elevi (RP+ = 35,5),
care confirmă o probabilitate evidentă şi convingătoare de depistare a maladiei.
Analiza integrală a rezultatelor chestionarului II denotă o sensibilitate foarte înaltă, ce
permite eficient a exclude astmul bronşic la cei care au răspuns cu mai puţin de 4 afirmaţii la
chestionarul II. În cazul nostru, doar un elev din 248 (0,4±0,4%) cu mai puţin de 4 răspunsuri la
intervievare are astm, fiind un rezultat bun confirmat prin RP- = 0,009, care constată o micşorare
sporită şi convingătoare a probabilităţii maladiei. Dar atunci când este înaltă şi specificitatea
(85,5%) în cazul elevilor cu 4 şi mai multe răspunsuri pozitive la chestionarul II, constatăm astm
bronşic la 121 din 163 de elevi (74,2±3,4%), riscul fiind de 2,9:1.
Astfel, este binevenită recomandarea în practica primară utilizarea pe larg a intervievării
prin intermediul chestionarelor I şi II în scopul prevenirii formelor manifeste ale maladiei.
3.3 Secvenţe epidemiologice ale astmului bronşic la copiii de vârsta şcolară
Intervievarea a 2500 de elevi din clasele primare a permis selectarea a 411 (16,4%) de elevi
(cu două şi mai multe răspunsuri pozitive la chestionarul primar şi elevii cu un singur răspuns
pozitiv la una din întrebările referitoare la un diagnostic pozitiv de bronşită obstructivă şi
bronşită astmatiformă) suspecţi pentru maladii respiratorii obstructive cu caracter trenant.
Analiza chestionarului II a confirmat o probabilitate a bolii la elevii cu 4 şi mai multe afirmaţii
egală cu 74%, ceea ce a servit temei pentru a suspecta astmul bronşic la 163 de elevi (6,5%).
Diagnosticul de astm bronşic a fost confirmat la 122 de elevi, ce constituie 4,9%.
Prevalenţa astmului la copiii sub 18 ani înregistrată în municipiul Chişinău, egală cu 0,38%,
cedează rezultatelor înregistrate în studiu, care indică o prevalenţă a astmului de 12,9 ori mai
mare. Este evidentă o diferenţă semnificativă între prevalenţa astmului bronşic cumulativ şi
astmul bronşic confirmat (1,56±0,02% şi 4,9±0,02%, respectiv; p<0,001), fapt ce vorbeşte
despre o situaţie de hipodiagnostic al astmului bronşic la populaţia cercetată în studiu. Datele
literaturii din ţară pentru populaţia adultă reflectă adresabilitatea tardivă a pacienţilor cu astm şi
necesitatea implicării active la nivelul asistenţei medicale primare. Aceste rezultate sunt
asemănătoare studiilor analogice naţionale şi internaţionale. O altă interpretare a acestor rezultate
confirmate prin indicele de dizabilitate prin astm bronşic la copiii din municipiul Chişinău mai

11
sporit egal cu 0,5‰ comparativ cu 0,3‰ la copiii din studiu. Din toate cazurile de invaliditate în
urma maladiilor cronice respiratorii la copii astmul bronşic constituie 70% cazuri [11]. Conform
CNMS din 587 de copii invalizi în urma maladiilor respiratorii 73,9% cazuri (434 de copii de
vârsta 0-18 ani) sunt consideraţi invalizi conform astmului bronşic stabilit. Astfel, în realizarea
acestei majore probleme este binevenită o colaborare, întru estimarea riscului şi evaluarea
efectelor morbide rezultate acţiunii factorilor mediului, scop urmărit şi în actuala cercetare.
Morbiditatea reprezintă un criteriu de apreciere a eficacităţii asistenţei medico-sanitare. Şi
atunci când indicii de morbiditate ai astmului bronşic nu corespund realităţii (prevalenţa este
redusă, iar indicele de invaliditate este superior în comparaţie cu alte ţări) putem vorbi despre
necesitatea implementării unor măsuri de fortificare care ar duce la soluţionarea problemei.
3.4 Aprecierea impactului factorilor igienici ocupaţionali şi habituali asupra elevilor
Condiţiile ocupaţionale ale elevilor din eşantionul de studiu şi ale copiilor sănătoşi din
şcolile selectate au fost apreciate după lecţia III, constatate nesatisfăcătoare pentru toate
claustrele. Totodată, s-a constatat că factorii de habitat influenţează evoluţia stării de sănătate a
elevilor cu astm bronşic prin prevalenţa formelor severe în lotul copiilor cu condiţii nefavorabile
şi prevalenţa formelor uşoare a astmului bronşic în lotul copiilor cu condiţii habituale favorabile
χ2 =11,02; (p<0,05).
3.5 Estimarea factorilor de risc la elevii cu astm bronşic
Studiul retrospectiv pentru estimarea acţiunii factorilor predispozanţi asupra dezvoltării
astmului bronşic la ambele loturi de studiu a evidenţiat că la copiii cu astm de 6,8 ori mai
frecvent au fost estimate rude cu astm bronşic, în comparaţie cu lotul copiilor sănătoşi (RR=6,8;
95%IC: 2,9-15,8; %AD=52,8; p<0,001). Prezenţa alterărilor alergice personale la copiii cu astm
bronşic au fost estimate de 2,6 ori mai des comparativ cu elevii consideraţi sănătoşi (RR=2,6;
95%IC: 1,9-3,6; %RD=42,3; p<0,001).
În studiu au fost evaluate calităţile de pronostic în lipsa factorului de risc prin reducerea
riscului relativ (RRR) şi riscul relativ (RR). Procedeele matematice au contribuit la evaluarea
cantitativă a impactului factorilor cercetaţi care relevă rolul măsurilor profilactico-curative
precoce la copiii cu predispunere alergică în scopul involuţiei substratului patologic cu
manifestările astmului în forme lejere sau/şi prevenirea lui.
Astfel, a fost elucidat nivelul morbidităţii prin astm bronşic la elevii claselor I-IV în
municipiul Chişinău cu o ulterioară evaluare a eventualilor factori de risc pentru reducerea
riscului de exacerbare a astmului la aceşti copii.

12
 4. PARTICULARITĂŢI PARACLINICE ÎN ASTMUL BRONŞIC LA COPIII DE
VÂRSTA ŞCOLARĂ
4.1 Caracteristica funcţiei respiratorie la copiii cu astm
Metodologia studiului prevede aprecierea funcţiei respiratorii la elevii cu astm bronşic din
lotul de bază şi la elevii condiţionat sănătoşi ai lotului de control. Autenticitatea nesemnificativă
(χ2=0,7, p>0,05) apreciată prin indicii cuveniţi PEFc pentru 91 de copiii cu astm bronşic
(273,2±8,4 l/min cu valorile minime de 100 l/min şi maxime de 550l/min) comparativ cu valorile
PEFc ale elevilor condiţionat sănătoşi (261,5±7,8 l/min cu valorile de la 130 l/min până la 350
l/min) confirmă selectarea loturilor echivalente în studiu.
Tabelul 4.1 Evaluarea PEF-metriei la elevii eşantionului de studiu în funcţie de condiţiile
de trai raportate cu normativele individuale [6]
Indice Condiţii Media Valoarea Mediana Modul Test de
aritmetică minimă maximă comparare
PEFc l/min expuşi (n=64) 277,9±10,6 100 550 260 350 F=0,8
(lotul de bază) neexpuşi (n=26) 261,7±17 140 370 265 180 p>0,05
PEFc l/min expuşi (n=27) 253,1±10,4 130 350 250 250 F=2,5
(lotul control) neexpuşi (n=13) 278,8±10,3 225 340 300 300 p>0,05
PEF1 l/min expuşi (n=64) 209,3±7,2 80 340 200 170 F=0,7
(lotul de bază) neexpuşi (n=26) 215,7±11,2 100 320 205 200 p>0,05
PEF1 l/min expuşi (n=27) 255,7±10,6 120 350 260 280 F=1,7
(lotul control) neexpuşi (n=13) 276,9±8,6 235 340 280 300 p>0,05
PEF2 l/min expuşi (n=64) 259±9,8 100 480 250 210 F=0,04
(lotul de bază) neexpuşi (n=26) 258,7±12,9 140 380 245 200 p>0,05
ΔPEF % expuşi (n=64) 18,1±1,2 2 49 15 15 F=6,5
(lotul de bază) neexpuşi (n=26) 13,3±1,5 3 29 12 9 p<0,01
Notă: autenticitatea statistică la comparare
elevii cu astm expuşi evii cu astm neexpuşi elevii sănătoşi expuşi
PEFc- PEF1 t=5,4, p<0,001 PEFc- PEF1 t=2,3, p<0,01 PEFc- PEF1 t=0,3, p>0,05
PEFc- PEF2 t=1,3, p>0,05 PEFc- PEF2 t=0,2, p>0,05 elevii sănătoşi neexpuşi
PEF1- PEF2 t=2,6, p<0,01 PEF1- PEF2 t=2,5, p<0,01 PEFc- PEF1 t=0,2, p>0,05
A fost evidenţiată semnificaţia minimă de comparare conform indicelui Ficher (F) =4,06,
t=2,02, p<0,05 doar între valorile variaţiei PEF (ΔPEF) a copiilor cu astm bronşic raportate la
condiţiile de trai, ce confirmă prezenţa unor schimbări bronhoobstructive mai manifeste la elevii
din condiţii habituale nefavorabile (PEF1 = 209,3±7,2 l/min şi PEF2 = 259±9,8 l/min, p<0,001)
comparativ cu PEF1 = 215,7±11,2 l/min şi PEF2 = 258,7±12,9 l/min, p<0,001 a elevilor cu astm
bronşic din condiţii habituale favorabile.
Rezultatele studiului actual, la compartimentul evaluării variaţiei PEF denotă despre
sensibilitatea tulburărilor funcţionale respiratorii la copiii cu astm bronşic de diferită severitate la
influenţele nefavorabile ale microambianţei. Este determinată prezenţa severităţii maladiei mai
manifeste la elevii din grupul de bază cu condiţii habituale nefavorabile.

13
 Rezultatele spirometriei, conform indicelor FVC, FEVI, I/G, FEF25-75, PEF, MEF75,
MEF50, MEF25 FEF25-75, MEF50, MEF25 cercetaţi în studiu, au relatat diferenţe semnificative între
loturile copiilor cu astm bronşic şi elevii consideraţi sănătoşi. Dereglările bronhoobstructive au
fost apreciate la copiii cu astm bronşic la nivelul bronşiilor de calibru mare, mediu şi mic. Cele
mai evidente dereglări funcţionale ale arborelui bronşic, apreciate prin indicii PEF şi MEF75, au
fost constatate la nivelul bronhiilor de calibru mic. În studiul dat obstrucţia bronşică inferioară a
fost apreciată cu valori mult mai reduse la copiii cu astm bronşic şi la cei consideraţi sănătoşi din
condiţii habituale nefavorabile. Astfel, valorile PEF la copiii expuşi au fost egale cu 62,7±1,6%
în lotul de bază verssus 82,4±1,5% la elevii condiţionat sănătoşi, p<0,001. Valorile MEF75 au
fost apreciate egale cu 78,1±2,4% în lotul de bază verssus 89,9±3,01% în lotul de control,
p<0,01. Pentru elevii din condiţii habituale favorabile indicele PEF a fost egal cu 63,03±3,04%
în lotul de bază verssus 87,1±2,1% pentru copiii condiţionat sănătoşi, p<0,001 şi MEF75 egal cu
81,1±4,5% la copiii cu astm verssus MEF75 egal cu 94,04±2,03% pentru lotul de control, p<0,05.
Cercetarea indicilor spirometrici confirmă rolul negativ al condiţiilor de trai nefavorabile
înregistrând valori mai reduse ale indiciilor PEF şi MEF75 la elevii cu astm bronşic şi la cei
consideraţi sănătoşi expuşi factorilor nocivi ai ambianţei.
4.2 Manifestările imunopatologice alergice la elevii cu astm bronşic
Aprecierea statusului atopic la elevii cu astm în funcţie de gradele de severitate relevă
valori evident mai sporite la elevii expuşi cu detectarea unei legături directe între concentraţia
IgE totale şi severitatea maladiei (F egal cu 5,7, p<0,01 pentru copiii expuşi şi F egal cu 3,8,
p<0,05 pentru elevii neexpuşi), rezultate analogice celor din literatura de specialitate [4].
Pentru elevii cu formele lejere ale astmului, concentraţia IgE totală este egală cu
231,2±78,2ME/ml în astmul intermitent şi 242,9±77,2ME/ml în astmul persistent uşor, p>0,05.
Dar formele manifeste au relatat concentraţii medii ale IgE de 546,3±82,9ME/ml în astmul
persistent moderat cu concentraţia maximă de 1600ME/ml şi modulul (mărimea, care
corespunde valorii cu cele mai multe frecvenţe în seriile de variaţii) egal cu 1000ME/ml. La
copiii cu astm persistent sever media aritmetică a IgE totale a fost egală cu 712,1±95,3ME/ml,
cunoscând valori maxime de 1000ME/ml şi modulul egal cu 1000ME/ml. La elevii neexpuşi
această consecutivitate este cu puţine abateri, observându-se în astmul persistent uşor valorile
medii de 370,9±120,8ME/ml, valorile maxime de 1027ME/ml şi în astmul persistent sever cu
media de 551,8±207,7ME/ml, valoarea maximă de 757,4 şi modulul de 346,2ME/ml.
Prezenţa sensibilizării alergice cu fungi în dezvoltarea astmului bronşic la copii constată o
corelare directă cu frecvenţa antecedentelor atopice familiare şi cu prezenţa igrasiei în încăperi.
Analiza legăturii de dependenţă a sensibilizării IgE specifice la pneumoalergeni habituali şi

14
vârsta elevilor a relatat prezenţa interdependenţei de intensitate mijlocie (r=0,56; p<0,05), ce
denotă la elevii claselor III-a şi IV-a o sensibilizare mai frecventă prin alergeni habituali. Elevii
claselor I şi II au manifestat reacţii IgE specifice mai sporite la alimente fiind detectate printr-un
grad mai înalt de sensibilizare, comparativ cu reacţiile înregistrate la elevii claselor mai mari.
Evaluarea concentraţiei IgE totale şi numărului de alergeni cauzali ce induc reacţii IgE specifice
nu a constatat dependenţă directă în studiul dat. Indicele de asociere este egal cu r=0,3; p>0,05
ceea ce exclude interconexiuni evidente între valorile acestor două caracteristici.
Impactul negativ al factorilor de risc habituali este constatat şi la elevii consideraţi
sănătoşi. Astfel au fost determinate valori mai majorate ale concentraţiei IgE la elevii din condiţii
habituale compromise egale cu 57,2±10,2ME/ml şi 37,1±10,1ME/ml în lotul copiilor de control
neexpuşi, (F=1,6, t>0,05). Evaluarea concentraţiei hiperimunoglobulinemiei E la 40% de elevi
condiţionat sănătoşi a determinat valoarea medie (105,6±12,4ME/ml) mai majorată la lotul de
control expuşi, comparativ cu lotul de control neexpuşi (83,4±16ME/ml, p>0,05).
Depistarea valorilor IgE mult mai crescute în lotul de bază confirmă rolul marcherului IgE
total în realizarea statusului alergologic la copiii cu astm bronşic. Aprecierea la 31,4% de copii
din lotul de bază neexpuşi a concentraţiei IgE în limitele normei şi la ceilalţi a unui fond atopic
mai puţin relevant poate fi explicat prin lipsa factorilor de risc habituali care favorizează debutul
astmului. Astfel, manifestările alergice la ei sunt mai puţin exprimate, comparativ copiilor cu
astm din condiţiile de trai compromise, la care mecanismele patogenice în declanşarea acceselor
de astm bronşic sunt influenţate de mediul nefast rezidenţial.
Aprecierea concentraţiei sIgA din secreţiile nazale la eşantionul de studiu în funcţie de
prezenţa factorului de risc habitual constată variaţii nesemnificative pentru ambele loturi, dar
este confirmată o tendinţă de descreştere a concentraţiei medii la copiii din condiţii habituale
nefavorabile. Astfel, elevii cu astm bronşic expuşi au relatat concentraţia sIgA în secreţii nazale
egală cu 158,8±13,9 mg/L cu valorile minime de 2,5 mg/L şi maxime de 412 mg/L, comparativ
cu lotul de bază neexpuşi pentru care sIgA – 196,7±33,5 mg/L cu valorile de la 32mg/L până la
396 mg/L (F=1,1, p>0,05). Aceeaşi tendinţă este constatată şi la copiii condiţionat sănătoşi cu
nivelul sIgA din secreţiile nazale mai micşorat la cei expuşi factorului de risc de la domiciliu
(277,2±40,1mg/L cu valorile de la 150 mg/L până la 636 mg/L), comparativ cu cei neexpuşi
(304,6±26,1mg/L cu valorile de la 155 mg/L până la 660 mg/L; F=0,3, p>0,05).
Importanţa determinării concentraţiei sIgA din secreţiile nazale, pentru evidenţierea
elevilor cu modificări imunologice locale a fost apreciată prin înregistrarea curbei ROC (receiver
operator characteristics), care este o modalitate excelentă de comparare a testelor de diagnostic.

15
 O reflectare a identificării modificărilor locale în funcţie de concentraţia sIgA din
secreţiile nazale poate fi suprafaţa situată mai jos de nivelul curbei ROC egală cu 0,72. În studiul
nostru rezultatele obţinute denotă nivelul iniţial al unui test corect (figura 4.1).

100
90
80
70
Sensibilitatea

60
50
40
30
20
10
0
0 7,5 30 47,5 60 67,5 80 87,5 100
1-specificitatea

Fig. 4.1 Curba ROC a modificărilor imunologice locale în funcţie de concentraţia sIgA din
secreţiile nazale
Toate cele relatate confirmă diminuarea activităţii factorilor de protecţie nespecifici ai
organismului şi a imunităţii locale în patologia respiratorie alergică cronică în funcţie de
condiţiile habituale ale acestor copii. Rezultatele obţinute cu certitudine oferă posibilitatea de a
constata că aprecierea concentraţiei sIgA din secreţiile nazale este o metodă utilă în aprecierea
modificărilor imune locale la copiii cu astm bronşic. Confirmarea unui teren imun local alterat la
copiii cu astmă impune implementarea noilor tactici terapeutice [7, 13].
Cercetările comparative ale concentraţiilor de imunoglobuline serice în funcţie de prezenţa
factorilor de risc externi de la domiciliu au determinat o legătură între acţiunea acestor factori şi
manifestările imunopatologice nespecifice realizate prin tendinţă de creştere a nivelului de IgG
serice şi reducerea concentraţiei IgA serice la copiii expuşi din ambele loturi.
4.3 Fenotipul astmului bronşic la elevii de vârsta şcolară
Rezultatele studiului de evaluare a fenotipului astmului la copiii de vârstă şcolară au permis
clasificarea acestei maladii ca astm alergen-indus la 86 de elevi (70,5%: 95%CI, 61,6-78,4), astm
bronşic virus-indus la 9 elevi (7,4%: 95%CI, 0,3-13,5), astm bronşic indus de efort fizic la 8
elevi (6,6%: 95%CI, 2,9-12,5) şi astm bronşic neidentificat la 19 elevi (15,6%: 95%CI, 9,6-
23,2). Sunt demonstrative rezultatele analizei fenotipului astmului în funcţie de severitatea
maladiei. Pentru astmul virus-indus, indus de efort fizic şi astmul neidentificat predomină
formele lejere ale bolii, iar pentru astmul alergen-indus predomină formele severe ale maladiei,

16
fapt care confirmă rolul primordial al factorilor trigger alergici în patogenia, severitatea şi
evoluţia astmului bronşic pediatric.
4.4 Rolul infecţiilor respiratorii şi patologiei ORL la elevii cu astm bronşic
Rezultatele examenului clinic, paraclinic a stabilit la copiii expuşi prezenţa sinuzitei la 1/3
din copii, amigdalitei în 26% cazuri (6 copii) şi în 73,9% cazuri (17 copii) - infecţii respiratorii
(faringite, laringite, bronşite). La copiii neexpuşi infecţiile respiratorii au fost relatate în mai
mult de 7,3% cazuri (18 copii), în 21,7% cazuri (5 copii) - sinuzite şi în 30,4% cazuri (7 copii) -
amigdalite. Mai mult de 30% din copiii fiecărui lot au relatat aceste patologii în asociaţii.
În studiul efectuat concentraţia sIgA din secreţiile nazale pe fundalul tratamentului
imunomodulator local la elevii din lotul experimental a constatat o creştere evidentă a nivelului
de sIgA de la 161,5±18,9mg/L până la 265±28,1mg/L, (р<0,001). La elevii lotului martor
concentraţia sIgA din secreţiile nazale a fost apreciată peste 3 săptămâni la aceleaşi valori medii
egale cu 178,4±23,1mg/L, (р>0,05). Aprecierea iniţială a concentraţiei sIgA la elevii cu astm
bronşic din loturile de studiu au stabilit o diferenţă ce poate fi neglijată. Concentraţia iniţială
scăzută a sIgA la copiii cu astm din ambele loturi este apreciată ca o reacţie compensatorie, dar
care denotă imaturitatea factorilor de protecţie în cazul inflamaţiei alergice cronice.

5. ASPECTE ALE EVOLUŢIEI ŞI CONTROLULUI ASTMULUI BRONŞIC LA ELEVII

DE VÂRSTA ŞCOLARĂ
5.1 Particularităţi clinice ale evoluţiei astmului bronşic la elevi
Rezultatele studiului au relatat că evoluţia astmului bronşic la elevii involuează în timp
(figura 5.1). Astfel, după 5 ani de debut al astmului 8 elevi (18,2%: 95%CI, 8,2-32,7) nu
manifestă simptomatologie respiratorie bronhoobstructivă.

% 40 31,8
30 27,3
25 25
22,7
18,2 18,2
20 15,9
15,9
10
0
0
Lipsa acuzelor A/B intermitent A/B pers. uşor A/B pers. moder. A/B sever

Diagnosticul de A/B iniţial (n=44) Diagnosticul de A/B după 5 ani (n=44)

Fig. 5.1. Evoluţia astmului bronşic la elevi

Este evidentă dinamica formelor manifeste ale maladiei, care în timp se prezintă prin forme
mai lejere, astfel elevii cu astm persistent moderat înregistrat în 31,8% cazuri peste 5 ani

17
descreşte până la 22,7% şi pentru astm persistent sever de la 25% la un interval de 5 ani este
înregistrat doar în 13,9%.
Analiza astmului bronşic apreciat după 5 ani constată o dependenţă în funcţie de condiţiile
de habitat χ2=17,4, p<0,01. Astfel, nu manifestă simptomatologie bronhoobstructivă peste 5 ani 6
elevi (54,5%) din condiţii favorabile şi doar 2 elevi (6,1%) din condiţii de trai nefavorabile.
Astmul bronşic persistent sever este apreciat peste 5 ani la 6 elevi (18,2%) expuşi şi doar la un
elev (9,1%) neexpus la condiţii de trai nefavorabile. Particularităţile de gender determină la
interval de 5 ani lipsa simptomatologiei bronhoobstructive la (20,8%) 5 băieţi şi doar la (15%) 3
fete. Neagă prezenţa astmului bronşic (21,4%) 6 elevi ai claselor III-IV şi doar în (12,5%) 2 elevi
ai claselor I-II.
5.2 Controlul astmului bronşic la elevii din diferite condiţii habituale
Monitorizarea clinico-funcţională continuă a astmului bronşic este esenţială în obţinerea
controlului astmului bronşic. Studiul internaţional [5] a utilizat ca criteriu de apreciere a obţinerii
controlului astmului bronşic la copii şi maturi numărul de zile asimptomatice.
Calcularea numărului de zile asimptomatice la elevii din studiu a constatat o corelaţie
inversă (r = -0,92, p<0,001) cu simptomatologia bronhoobstructivă respiratorie la elevii cu astm
bronşic expuşi şi r = -0,86, p<0,01 pentru elevii din condiţii de habitat favorabile. Rezultatele
monitorizării clinico-funcţionale pe parcursul a 3 luni a determinat controlul maladiei doar în
26±5,9% la copiii cu condiţii habituale nefavorabile şi la 57,1±8,3% elevi cu astm bronşic din
lotul de neexpuşi p<0,01. Terapia administrată conform treptelor de control pe un interval de 9
luni la elevii din studiu relatează constatarea unui control optimal [GINA 2006] la elevii din
condiţii favorabile egal cu 77,1±7,1% comparativ cu 48,1±6,7%, p<0,01 la elevii din lotul
expuşilor. Controlului astmului conform expunerii elevilor la diferite condiţii de habitat permite
a evidenţia un răspuns evident la terapie într-o perioadă mai mică la elevii neexpuşi (figura 5.2).

% %
La 3 luni La 9 luni
80 80 77,1

60 57,1 59,6
60
48,1 44,4
40 38,2 37,1 38,9
35,2 34,3 35,9
25,9 40
24,7 22,9
20 20
8,6
4,5 7,4
0 0
0
Total (n=89) Expuşi (n=54) Neexpuşi (n=35) Total (n=89) Expuşi (n=54) Neexpuşi (n=35)
Controlat Parţial controlat Necontrolat Controlat Parţial controlat Necontrolat

Fig. 5.2 Dinamica controlului astmului bronşic la elevii din studiu monitorizaţi conform
recomandărilor internaţionale GINA 2006

18
 Aprecierea controlului la toţi elevii cu astm bronşic de diferit grad de severitate care au
participat la monitorizare pe parcursul a 12 săptămâni constată obţinerea controlului în
38,2±5,1% cu creştere semnificativă până la 59,6±5,2%, p<0,01 peste o perioadă de 9 luni.
Astfel, organizarea controlului conform expunerii elevilor la diferite condiţii de habitat a
pus în evidenţă o receptivitate terapeutică mai evidentă la elevii din condiţii favorabile.
% La 3 luni % La 9 luni
95,7
80 69,6 100
2
58,3
2
R = 0,9397 75 R = 0,9887
80
60
60
41,4
40
40
20 13,8
20 7,7
0
0 0
A/B interm A/B pers. uşor A/B pers. A/B sever A/B interm A/B pers. A/B pers. A/B sever
moderat uşor moderat
Controlat Parţial controlat
Necontrolat Линейный (Controlat)

Fig. 5.3 Controlul astmului bronşic în funcţie de severitatea maladiei

Analiza corelaţională a severităţii maladiei şi controlului obţinut (figura 5.3) manifestat

prin indicele de corelaţie a fost egal cu r = 0,97 (p<0,001) pentru un interval de 3 luni şi r = 0,99
(p<0,001) la 9 luni de monitorizare. Aceste relatări sunt suplimentate în algoritmul de
management al astmului bronşic la copiii de vârsta şcolară prin recomandările de continuare a
tratamentului pe un termen de 6-9 luni.

5.3 Algoritmul de management al astmului bronşic la copiii de vârsta şcolară

Constatările întregului studiu, inclusiv rezultatele înregistrate conform obţinerii controlului
astmului bronşic au fost sistematizate, astfel, fiind propus un algoritm de management al
astmului bronşic (figura 5.4). Algoritmul actual vizează recomandări practice statistic
argumentate de la depistarea activă până la managementul controlului astmului bronşic la elevi.
Este documentat de rezultate contemporane din literatura de specialitate [8] şi de rezultatele
cercetărilor proprii. Recomandările propuse cu etapele ulterioare v-a ameliora alegerea tacticii de
conduită pentru diferite fenotipuri clinice ale astmului bronşic la elevi, pentru prezenţa
condiţiilor igienice nefavorabile şi în astmul bronşic comorbid cu infecţiile bacteriene respiratorii
şi ORL. Rezultatele studiului pot fi recomandate spre aplicare în practica asistenţei medicale
primare la nivel de instituţii preuniversitare, CS, CMF, în practica medicilor pneumologi,
pediatri, alergologi.

19
 Implementarea intervievării cu chestionarul primar în instituţii preuniversitare pentru
depistarea elevilor cu simptomatologie respiratorie bronhoobstructivă recurentă

Elevii cu 3 şi mai puţine răspunsuri Elevii cu 3 şi mai multe răspunsuri

(+) la chestionarul primar (+) la chestionarul primar
Intervievarea cu chestionarul secundar şi depistarea
elevilor suspecţi pentru astm

Elevii cu 4 şi mai puţine răspunsuri (+) Elevii cu 4 şi mai multe răspunsuri (+) la
la chestionarul secundar chestionarul secundar

Examinări clinico-explorative cu aprecierea fenotipului astmului

bronşic

Astm virus Astm indus Astm alergen Astm

indus de efort fizic indus neidentificat

Recomandări de excludere a triggeri-lor, alergenului incriminat,

vaccinare antigripală, examinări suplimentare

Factor habitual şi ocupaţional Factor habitual şi ocupaţional

nefavorabil absent nefavorabil prezent

Recomandări de eliminare a factorilor habituali şi ocupaţionali

nefavorabili

Lipsa infecţiilor bacteriene Infecţii bacteriene respiratorii şi

respiratorii şi ORL ORL comorbide cu astm bronşic

Tratamentul infecţiilor intercurente respiratorii şi ORL, aprecierea sIgA

din secreţii nazale, tratament imunomodulator cu lizate bacteriene
locale

Obţinerea controlului Astm bronşic parţial controlat sau

maladiei peste 3 luni de necontrolat peste 3 luni de
tratament conform criteriilor tratament conform criteriilor
GINA GINA

Trecerea la o treaptă Continuarea tratamentului pe un

inferioară de tratament termen de 6-9 luni sau trecerea la
o treaptă superioară de tratament

Fig. 5.4 Managementul astmului bronşic la copiii de vârsta şcolară

20
 CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
Concluzii
1. Indicele intensiv al morbidităţii astmului bronşic la elevii claselor I-IV din municipiul
Chişinău, apreciat prin intervievarea activă cu utilizarea chestionarelor pentru screening-ul
astmului şi confirmare clinico-explorativă a diagnosticului, constituie 4,9%, şi este de 12,9
ori mai înalt comparativ cu datele statistice oficiale. Această diferenţă este asigurată din
contul formelor lejere de astm bronşic, subestimate în morbiditatea reală prin astm bronşic.

2. Factorii igienici de habitat (umiditatea relativă sporită a aerului, temperaturi reduse din
încăperi şi concentraţii majorate de CO2) prin acţiune polivalentă influenţează evoluţia
astmului bronşic cu predominarea formelor severe la elevii din condiţii nefavorabile, iar
formele uşoare ale bolii sunt constatate pentru copiii din condiţiile habituale relativ mai
favorabile (χ2 =11; p<0,05). Riscul maximal pentru severitatea astmului pediatric este
condiţionat de valori majorate ale umidităţii relative din încăperile de habitat (61,1±0,9%; χ2
=12, p<0,01).

3. Severitatea astmului bronşic este în interacţiune directă cu intensitatea sindromului

bronhoobstructiv apreciat prin ΔPEF atât la elevii cu astm bronşic expuşi condiţiilor
nefavorabile de trai (F=25,8, p<0,001), cât şi la elevii neexpuşi (F=38,5, p<0,001).
Severitatea maladiei este dependentă şi de concentraţia IgE totale (la elevii expuşi - F = 5,7,
p<0,01 şi în lotul copiilor neexpuşi - F = 3,8, p<0,05), care la elevii cu astm bronşic expuşi
are valori foarte majorate (455,3±50,2ME/ml) şi concentraţii serice ale IgE mai reduse
(224,7±39,6ME/ml; F=9,5, p<0,01) la elevii cu astm bronşic neexpuşi.

4. Evaluarea fenotipului astmului la copiii de vârstă şcolară a confirmat astm alergen-indus la

70,5% elevi şi fenotipuri mai rare ca: astm bronşic virus-indus (7,4%), astm bronşic indus de
efort fizic (6,6%), astm bronşic neidentificat (15,6%). Aprecierea fenotipului clinic al
astmului bronşic în funcţie de vârsta elevilor a evidenţiat astm virus-indus de 3,4 ori mai
frecvent la elevii claselor I, astm indus de efort apreciat de 4,4 ori mai des la elevii claselor
IV şi o repartizare relativ uniformă a astmului alergen-indus şi neidentificat.

5. Tulburările imune locale la copiii cu astm bronşic comorbid infecţiilor respiratorii şi ORL se
caracterizează prin reducerea semnificativă a sIgA din secreţiile nazale (169,5±16,3 mg/L)

21
 comparativ cu concentraţiile sIgA (295±20,9 mg/L; р<0,001) la copiii sănătoşi, confirmată şi
ca un test veridic ROC (receiver operator characteristics) = 0,72. Sunt apreciate valorile mai
reduse ale concentraţiilor sIgA din secreţii nazale la elevii cu astm şi la elevii condiţionat
sănătoşi din condiţii rezidenţiale nefavorabile şi concentraţii sIgA crescute la copiii din
condiţii de trai favorabile .

6. Monitorizarea copiilor cu astm bronşic în primele 3 luni de supraveghere a relatat controlul

maladiei doar la 26±5,9% copii din condiţii habituale nefavorabile şi la 57,1± 8,3% elevi cu
astm bronşic din lotul copiilor neexpuşi factorilor igienici nesatisfăcători (p<0,01). Terapia
antiastmatică administrată conform treptelor de control al astmului pe un interval de 9 luni
determină instalarea unui control optimal al bolii la 77,1±7,1% elevii din condiţii favorabile,
comparativ cu un rezultat inferior (48,1±6,7%; p<0,01) pentru elevii cu astm expuşi
factorilor igienici nocivi.

Recomandări practice
1. Se recomandă implementarea intervievării active a elevilor în instituţiile preuniversitare cu
utilizarea chestionarelor screening pentru depistarea precoce a astmului bronşic la copii.

2. În scopul prevenirii riscului de dizabilitate prin astm bronşic la elevi şi alegerea tacticii
individuale de tratament se recomandă utilizarea frecventă la etapa medicinii primare a PEF-
metriei, spirometriei şi confirmarea fenotipului clinico - funcţional al maladiei.

3. Aprecierea concentraţiei sIgA din secreţiile nazale la copiii cu astm bronşic comorbid cu
infecţiile respiratorii şi ORL este utilă pentru depistarea dereglărilor imune locale şi
argumentează recomandarea profilaxiei terţiare cu lizate bacteriene.

4. Considerăm raţională aplicarea în practica medicilor de familie, pediatri, pneumologi a

„Algoritmului de management al astmului bronşic la copiii de vârsta şcolară” elaborat în
studiul dat, pentru optimizarea controlului maladiei la elevii cu astm.

22
 LISTA ABREVIERILOR
ARIA- (Allergy Rhinitis and its Impact on Asthma)
AIRE – Asthma Insights and Reality in Europe
CMF – Centrul Medicilor de Familie
CMP – Centrul de Medicină Preventivă
CNMS – Centrul Naţional de Management în Sănătate
CS – Centrul de Sănătate
FEF 25-75 – debitul mediu expirator maxim
FEV1 – volumul expulzat în prima secundă a expiraţiei forţate
FVC – capacitatea vitală pulmonară forţată
GINA – Global Initiative for Asthma
IgA, IgM, IgG, IgE totală, IgE specifice – imunoglobuline serice
IMSP ICŞDOSMC – IMSP Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii
Mamei şi Copilului
ISAAC – International Study of Asthma and Allergy in Children
MEF75, 50, 25 – debitul expirator maxim instantaneu respectiv la 75%, 50%, 25% din capacitatea
vitală (VC)
OMF – Oficiul Medicilor de Familie
PEFc – debitul expirator maxim de vârf cuvenit conform normativelor individuale
antropometrice [Godfrey]
PEF1 – debitul expirator maxim de vârf apreciat prin PEF-metrie
PEF2 – debitul expirator maxim de vârf după testul bronhodilatator
∆PEF – variaţia debitului expirator maxim de vârf
PRACTAL – PRACTicing ALLergology. Consensul a două Academii: EAACI (European
Academy of Allergy and Clinical Immunology) şi AAAAI (American Academy of Allergy,
Asthma and Immunology)
sIgA – imunoglobulina A secretorie

23
 BIBLIOGRAFIE
1. Chicu V., şi alţii. Caracteristica igienică a calităţii aerului din încăperile rezidenţiale şi
profilaxia afecţiunilor organelor respiratorii. În: Mater. Congr. V al igienişt. epidemiol. şi
microbiol. din R. Moldova, Chişinău, 2003, vol. 1A , p. 59-63
2. Procopişen L. Prevalenta manifestărilor astmatiforme în populaţia de adulţi. În:
Materialele Congresului II Naţional al Imunologilor, Alergologilor şi Imunoreabilitologilor cu
participare internaţională. Chişinău, 2007, p.173-176
3. Procopişen L. Răspândirea astmului bronşic la copii. În: Actualităţi în etiologia, patogenia,
profilaxia, diagnosticul şi tratamentul tuberculozei şi afecţiunilor pulmonare nespecifice.
Mater. Conferinţei XII-a de Ftiziopneumologie din R. Moldova. Chişinău, 2007, p.53-55
4. Anupama N., et al.. The serum immunodlobulin E level reflects the severity of bronchial
asthma. J. Physiological sciences, 2005, vol. 18, nr. 3, p. 35-40
5. Baterman E. et al. Can guide-line-defined asthma control be achieved? The Gaining
Optimal Asthma Control study. Am J. Respir. Crit. Care. Med. 2004, vol. 170, p. 836-844.
6. Black J., et al. Assessment of Airway Function in Young Children With Asthma:
Comparison of Spirometry, interrupter Technique and Tidal Flow by inductance
Plethismography. Pediatr. Pulmonol. 2004, nr 37, p. 548-553.
7. Martin L.D., Rochelle L.G., Fisher B.M.. Airway epithelium as an effecter of
inflammation: molecular regulation of secondary mediators. Eur. Respir. J., 1997, vol.10,
p.2139-2146;
8. Rabe KF., et al. Workiwide severity and control of asthma in children and adults. The
global asthma insights and reality surveys. J. Allergy Clin. Immunol. 2004, p. 40-47.
9. Балаболкин ИИ., Булгакова ВА.. Терапия бронхиальной астмы у детей. Медиц.
совет, 2007, nr 1, c. 25-30.
10. Гавалов С.М., Кондюрина Е.Г., Елкина Т.Н. Клинико-эпидемиологические
параллели и вопросы гиподиагностики бронхиальной астмы у детей. Аллерг., 1998, nr 2,
c. 8–13.
11. Геппе Н.А.. Инвалидность при бронхиальной астме у детей. Пульмонол., 2008, 32-
36с.
12. Лукина ОФ., Балаболкин ИИ.. Клинико-функциональные критерии оценки степени
тяжести бронхиальной астмы у детей. Пульмонология, 2002, nr. 3, c. 62-68
13. Шит С.. Клиническая эффективность «Имудона» у детей с атопическими
заболеваниями. În: Mat. Congr. II Naţ. al Imunol., Alergol. şi Imunoreab.. Chişinău, 2007,
p.245-246

24
 LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE LA TEMA TEZEI

Lucrări ştiinţifice:
• Articole în ediţii de profil recenzate naţionale:
1. Selevestru R.. Indicii funcţionali spirimetrici în diferite grade de severitate a astmului
bronşic la copiii de vârsta şcolară. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe
Medicale. Chişinău, 2007, nr.3(12), p.125-128
2. Sciuca S., Friptuleac Gr., Selevestru R., Cazacu A.. Impactul factorilor habituali asupra
severităţii astmului bronşic la elevi. În: Curierul medical, Chişinău, 2008, nr.6, p.46-50
3. Şciuca S., Adam I., Selevestru R., Raşcov V., Belîi O.. Evaluarea astmului bronşic pediatric
asociat refluxului gastro-esofagian patologic prin aprecierea indicilor funcţionali respiratori.
În: Bulet. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale. Chişinău, 2009, nr.1(20), p.184-188
4. S. Şciuca, I. Adam, R. Selevestru, V. Japaleu. Rolul patogenic al unor factori etiologici în
astmul pediatric. În: Buletinul de perinatologie. Chişinău, 2009, 2(42), p. 51-56
5. Selevestru R.. Importanţa PEAK FLOW-metriei în diagnosticul astmului bronşic la copiii de
vârsta şcolară. În: Anale ştiinţifice ale USMF „Nicolae Testemiţanu”, Conf. Ştiinţ. anuală a
colaborat. şi studenţ. către Zilele Universităţii ediţia VIII. Chişinău, 2007, vol.5, p.138-141
6. Cazacu-Stratu A., Friptuleac G., Şciuca S., Selevestru R., Ostalep T.. „Particularităţile
morbidităţii generale şi prin afecţiuni respiratorii cronice la copiii din municipiul Chişinău”.
În: Sănătatea publică, economie şi management în medicină. Congresul VI a specialiştilor
igienişti microbiologi, epidemiologi. Chişinău, 2008, 5(26), p.6-8
7. Selevestru R.. „Impactul alergenilor fungici în sensibilizarea alergică la copiii cu astm
bronşic”. În: Anale ştiinţifice ale USMF „Nicolae Testemiţanu”, Conf. Ştiinţ. anuală a
colaborat. şi studenţilor către Zilele Universităţii ediţia IX. Chişinău, 2008, vol.5, p.218-221
8. Svetlana Şciuca, Rodica Selevestru, Ghenadii Mordvinov, Tatiana Danilov. Programul de
recuperare imunologică a elevilor cu astm. În: Anale ştiinţifice ale USMF „Nicolae
Testemiţanu”, Conferinţa Ştiinţifică anuală a colaboratorilor şi studenţilor către Zilele
Universităţii ediţia X. Chişinău, 2009, vol.5, p.248-254
9. Selevestru R.. Fenotipul astmului bronşic la copiii de vârsta şcolară. În: Curierul medical,
Chişinău, 2009, nr.5(311), p.36-39
10. Selevestru R.. Particularităţile statusului alergologic la elevii cu astm bronşic din diferite
condiţii habituale. În: Buletinul de perinatologie. Chişinău, 2009, 3(43), p.175-180

25
 • Articole în culegeri de materiale naţionale:
11. Selevestru R., Sciuca S., Vişnevschi-Rusnac L., Babin A.. Aprecierea prevalenţei astmului
bronşic la copii prin metodologia de intervievare activă. În: Culegeri de Materialele ale
Conferinţei XII-a de Ftiziopneumologie din R. Moldova. Chişinău, 2007, p.57-59
12. Selevestru R., Sciuca S., Babin A.. Statusul atopic la copiii cu astm bronşic. În: Culegeri de
Materialele ale Congresului II Naţional al Imunologilor, Alergologilor şi
Imunoreabilitologilor cu participare internaţională. Chişinău, 2007, p.177-181
• Teze ale comunicărilor ştiinţifice internaţionale:
13. Sciuca S., Friptuleac Gr., Selevestru R., Cazacu A.. L’impact de qualités de l’air de
logements sur les enfants avec des maladies broncho-obstructives chroniques. II Congrès
Francophone d’Allergologie. Revue Française d'Allergologie et d'Immunologie Clinique.
Paris, France, 2007, vol.47, nr.3, p.259
14. Selevestru R., Sciuca S., Cazacu A., Adam I.. Ľ incidence de l’asthme pédiatrique en R.
Moldova: statistiques et réalités. II Congrès Francophone d’Allergologie. Revue Française
d'Allergologie et d'Immunologie Clinique. Paris, France, 2007, vol.47, nr.3, p.260
15. Sciuca s., Taraban L., Stavila R., Adam I., Selevestru R.. Le contrôle thérapeutique avec
cétirizine de phénomènes IgE réaginiques chez les enfants avec asthme bronchique. II
Congrès Francophone d’Allergologie. Revue Française d'Allergologie et d'Immunologie
Clinique. Paris, France, 2007, vol.47, nr.3, p.286
16. Selevestru R.. Importanţa metodelor de intervievare în diagnosticul astmului bronşic la copii
în R. Moldova. Alergie şi Imunologie Clinică. Bucureşti, România, 2007, vol.IV, nr.1, p.43
17. Sciuca S., Friptuleac Gr., Selevestru R., Cazacu A.. Risk and causal factors of chronic
bronhopulmonary diseases in primary schoolchild. Abstract book: Thoracic Society 10TH
Annual Congress. Antalya, Turkish, 2007, p.190
18. Selevestru R., Sciuca S., Friptuleac Gr., Cazacu A.. Influence of air quality in schools upon
the children with chronic bronchopulmonary diseases. XXVI Congress of the European
Academy of Allergology and Clinical Immunology. Allergy, Goteborg, Sweden, 2007,
vol.62, (suppl.83), nr.1217, p.167-551:426
19. Щука Светлана, Селевестру Родика. Aллергенспецифическая сенсибилизация детей с
бронхиальной астмой. VIII Конгресс Аллергологии и Иммунологии. Труды «Соврем.
проблемы аллергол. иммунол. и иммунофармак.». Москва, Россия, 2007, с.125-126
20. Щука С.С., Селевестру Р.А., Данилов Т.. Особенности гуморального иммунитета у
детей с бронхиальной астмой. Объединенный иммунологический форум, Российский
иммунологический журнал. Санкт-Петербург, Россия, 2008, т 2(11), nr.2-3, c.229

26
21. Sciuca S., Selevestru R., Vişnevschi-Rusnac L., Turcu O.. Educational programs for asthma
control in children. Annual Congress European Respiratory Society. Europ. Respirat. J.
Stockholm, Sweden, 2007, p.278
22. Sciuca Sv., Selevestru R., Raţuc L.. The role of the fungus allergens in pediatric bronchial
asthma. XXVII Congress of the European Academy of Allergology and Clinical
Immunology (EAACI). Allergy, Barcelona, Spain, 2008, vol.62, (suppl. 83), nr. 829, p.20
23. Sciuca S., Selevestru R., Vişnevschi-Rusnac L., V.Anghel-Jarcutschi, L’estimation des
indices fonctionnels spirométriques dans diverses grades de sévérité de l’asthme bronchique
aux enfants. IV Congrès Francophone d’Allergologie, Revue Française d'Allergologie et
d'Immunologie Clinique. Paris, France, 2009, vol.47, nr.5, p.480
24. Svetlana Sciuca, Liuba Neamtu, Rodica Selevestru. Level of IgE in Mycoplasma infection
in the respiratory tract of children. Abstract book, 4 Europediatrics congr. Moscow, Rusia,
2009, p.449 (R404)
25. Turcu O., Şciuca S., Selevestru R., Chioroglo E. The importance of expiratory flow rate
measuring in the differential diagnosis of chronic bronchial obstruction in children. 19
Annual Congress ERS. J. Vena, Austria, 2009, vol.34, suppl.53, p.219, N1251 (p 1251)
26. Şciuca S., Adam I., Selevestru R.. Atopic mechanisms in children with bronchial asthma and
pathologic gastroesophageal reflux. Abstracts of the EAACI Pediatric Allergy and Asthma
Meeting. J. Pediatric Allergy and Immunol.. Venice, Italia, 2009, vol. 20, (suppl. 20), p. 19
• Alte lucrări ştiinţifice (postere cu publicare în varianta electronică):
27. Selevestru R., Sciuca S., Cazacu A.. Risk factors and allergic mechanisms in chronic
bronchoobstructive affections in primary schoolchildren. 25-th International Congress of
Pediatrics. Athens, Greece, 2007 (PP0041) http: //www.icp.2007.com
28. Cazacu A., Selevestru R., Sciuca S.. Hygienic particularities of residential microclimate in
children with chronic bronchopulmonare diseases. 25-th International Congress of Pediatrics.
Athens, Greece, 2007 (PP0202) http: //www.icp.2007.com
29. Sciuca Sv., Selevestru R.. Expiratory flow rate measuring in the diagnosis of mild forms of
bronchial asthma in schoolchildren. CIPP 8TH International Congress on Pediatric
Pulmonology, Nice, France, 2008 (O8/237) http: //www.cipp-meeting.com
Lucrări metodico-didactice:
• Alte lucrări metodico-didactice:
30. Friptuleac Gr., Şciuca S., Cazacu-Stratu A., Selevestru R.. Recomandări metodice cu privire
la măsurile de prevenţie a maladiilor respiratorii cronice la copii. Chişinău, 2009, 26 p.

27
 ADNOTARE
Selevestru Rodica. „Evoluţia şi controlul astmului bronşic la copiii de vârsta şcolară”.
Teza de doctor în medicină, Chişinău, 2010. Structura tezei: introducere, 5 capitole, concluzii,
bibliografia din 303 surse, 117 pagini text de bază, 17 tabele, 43 figuri şi 6 anexe. Rezultatele
obţinute sunt publicate în 30 lucrări ştiinţifice (6 fără coautori, 10 articole în reviste recenzate).
Cuvinte cheie: astm bronşic, elevi, factori de risc, controlul astmului, IgA secretorie.
Domeniul de studiu: pediatrie. Scopul studiului: evaluarea particularităţilor clinice şi
paraclinice ale astmului bronşic la elevii din diferite condiţii ocupaţionale şi rezidenţiale pentru
optimizarea controlului maladiei. Obiectivele: studierea nivelului morbidităţii prin astm bronşic
la elevii claselor I-IV în municipiu; evaluarea factorilor de risc ai astmului bronşic la elevi;
aprecierea indicilor funcţionali respiratori, indicilor sistemului imun umoral şi mecanismelor
alergice la copiii cu astm din diferite condiţii igienice; aprecierea eficacităţii programului de
recuperare imunologică a copiilor cu astm; monitorizarea clinico-funcţională a evoluţiei şi
controlului astmului bronşic la elevi. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Studiul efectuat a
permis aprecierea impactului condiţiilor ocupaţionale şi rezidenţiale nefavorabile asupra
evoluţiei astmului bronşic la elevii de vârsta şcolară. A fost evaluat riscul factorilor predispozanţi
familiali, personali ai elevilor cu astm, efectuat în funcţie de gender, vârstă şi de severitatea
maladiei. Investigaţiile funcţionale, imunologice efectuate în studiu au permis aprecierea
dereglărilor funcţionale respiratorii şi a modificărilor imunologice locale la elevii cu astm
bronşic în funcţie de condiţiile rezidenţiale nefavorabile. A fost demonstrată prezenţa
mecanismelor imunopatologice, prin insuficienţa funcţională a reactivităţii nespecifice
condiţionate de influenţele nefaste ale nocivităţilor ambiante rezidenţiale. A fost confirmat
fenotipul clinic al astmului bronşic la elevi în funcţie de vârstă şi severitatea maladiei.
Semnificaţia teoretică. Lucrarea contribuie la dezvoltarea metodologiei complexe de studiere şi
analiză a problemelor de diagnostic, etiopatogenie, profilaxie şi tratament al astmului bronşic la
copii în relaţie cu condiţiile mediului ocupaţional şi rezidenţial, concordându-se cu principiile de
cercetare internaţionale în domeniu.
Valoarea aplicativă a studiului. S-a evidenţiat corelaţia dintre morbiditatea prin astm şi factorii
de risc, ceea ce a stat la baza estimării riscului de îmbolnăvire a copiilor. În baza rezultatelor
obţinute s-a format un algoritm etapizat şi bine structurat pentru evidenţierea activă, depistarea
factorilor de risc, aprecierea dereglărilor funcţionale respiratorii, alergologice şi imunologice la
copiii cu astm. Rezultatele ştiinţifice sunt implementate în procesul didactic al studenţilor,
rezidenţilor; măsurile elaborate conform recomandărilor metodice contribuie la perfectarea
normativelor regulamentului sanitaro-igienic local în instituţii preuniversitare şi la perfectarea
conduitei de diagnostic şi tratament în astmul bronşic pediatric în asistenţa medicală primară.

28
 РЕЗЮМЕ
Селевестру Родика. „Эволюция и контроль бронхиальной астмы у детей школьного
возраста”. Диссертация на соискание ученой степени кандидата медицинских наук,
Кишинев, 2010. Структура диссертации: введение, 5 глав, выводы, список литературы
включающий 303 источника. Диссертация изложена на 117 основных листах, включает 17
таблиц, 43 рисунка, 6 приложений. Oпубликовано 30 печатных работ.
Ключевые слова: бронхиальная астма (БА), школьник, факторы риска, контроль астмы,
секреторный IgA. Область исследования: педиатрия. Цель исследования: определение
клинико-функциональных расстройств у детей с бронхиальной астмой в разных
гигиенических условиях (домашних и учебных) для оптимизации контроля заболевания.
Задачи исследования: определение болезненности БА у школьников I-IV классов
муниципия; выявление факторов риска БА у детей; выявление функциональных и
иммуноаллергических расстройств у школьников с БА в разных гигиенических
(домашних и школьных) условиях; оценка эффективности оптимальных мер по
профилактике БА у учащихся; клинико-функциональный мониторинг эволюции и
контроля БА у школьников. Научная новизна и оригинальность. Проведенное изучение
позволило определить вклад учебных и домашних неблагоприятных условий на
эволюцию БА. Был изучен риск предрасполагающих семейных и индивидуальных
факторов у школьников с БА в зависимости от пола, возраста и тяжести болезни.
Исследования позволили определить респираторные расстройства и локальные
иммунологические изменения у детей с БА в зависимости от неблагоприятных домашних
условиях. Было показано наличие иммунопатологических механизмов, в
неспецифической реактивности обусловленной неблагоприятными факторами
окружающей среды. Был подтвержден клинический фенотип БА у школьников в
зависимости от возраста и тяжести заболевания. Теоретическое значение. Работа
способствует развитию комплексной методологии по изучению и анализу проблем
диагностики, этиопатогенеза, профилактики и лечения БА у детей. Прикладное
значение. Выявлена корреляция между болезненностью БА и факторами риска, что
лежит в основе риска заболеваемости детей. На основе достигнутых результатов был
предложен этапный алгоритм для активного наблюдения, выявления риск-факторов,
определение функциональных респираторных аллергических и иммунологических
изменений у детей с БА. Научные результаты внедрены в дидактический процесс;
рекомендуемые меры позволяют усовершенствовать местные санитарно-гигиенические
нормативы в школах, а также тактику контроля БА на уровне первичного звеня
медицинской помощи.

29
 SUMMARY
Selevestru Rodica. „Bronchial asthma evolution and control in schoolchildren”.
Thesis of medical doctor, Chisinau, 2010. This thesis include introduction, five capitols,
conclusions, bibliography of 303 sources, 117 pages of basically text, 17 tables, 43 figures and 6
annexes. The results of this thesis were published in 30 scientifically publications.
Keywords: bronchial asthma, schoolchildren, risk factors, asthma control, secretory IgA.
Field of research: pediatrics. Aim of the study: To evaluate the clinical and explorative
peculiarities of bronchial asthma in schoolchildren from different occupational and residential
conditions for optimize the control of the disease. Objectives: to study the level of asthma
morbidity in students of classes I to IV in the city, assessing risk factors of asthma among
students, respiratory functional assessment indices and immuno-allergic mechanisms of asthma
in children of different hygienic conditions, assessing the effectiveness of immunological
rehabilitation program in children with asthma, clinical monitoring and functional control of
asthma evolution in students. Novelty and scientific originality. Study allowed the assessment
of unfavorable occupational and residential conditions in the development of asthma in
schoolchildren. It was rated the familial and personal predisposing risk factors in schoolchildren
with asthma, conducted according to gender, age and disease severity. Functional and
immunological investigations performed in the study allowed the assessment of respiratory
function disorders and local immunological changes in schoolchildren with asthma according to
unfavorable residential conditions. The presence of immunopathological mechanisms through
functional impairment of nonspecific reactivity caused by adverse influences of the unfavorable
residential ambient was demonstrated. It was confirmed the clinical phenotype of asthma
according to schoolchildren age and disease severity. Theoretical signification. This paper
contributes to the development of the complex methodology of analysis and study in diagnosis,
etiopathogeny, prophylaxis and treatment problems of asthma in children in relation to
occupational and environmental residential conditions, according to the principles of
international research in the field.
Applicative value of the study. The correlation between the incidence of asthma and risk
factors, as a basis for estimating disease risk in children was revealed. In the base of obtained
results was developed a well structured algorithm for evidence of active screening of risk factors,
assessment of functional respiratory, allergic and immunological disorders in children with
asthma. Scientific results are implemented in the lectures for students and medical residents;
the measures prepared in accordance with methodological recommendations contribute to
perfecting the local hygienic norms in school institutions and to improving the management of
diagnosis and of the treatment in pediatric asthma in primary care.

30
 SELEVESTRU RODICA

EVOLUŢIA ŞI CONTROLUL ASTMULUI BRONŞIC

LA COPIII DE VÂRSTA ŞCOLARĂ

14.00.09 „PEDIATRIE”

Autoreferatul tezei de doctor în medicină

Aprobat spre tipar: 26.05.10 Formular hârtie 60x84 1/16

Hârtie ofset. Tipar ofset. Tirajul 60 ex.
Coli de tipar.: 1,6 Comanda nr.134
__________________________________________________________________

Tip. Valinex SRL

str. Florilor 30/1 A, oficiu

31