UNIVERSITATEA "VALAHIA" DIN TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE, SOCIALE ŞI POLITICE

Specializarea:Administraţie Publică

TEMĂ DE CASĂ

Norma conflictuală în materie de stare

civilă

COORDONATOR:LECTOR UNIVERSITAR
MATUSESCU CONSTANTA

STUDENT
MOROE I. ANTON-IONUT

ANUL II
 CUPRINS

CAPITOLUL I

1.Introducere
1.1 Norma conflictuala. Noţiune………………………………….3
1.2. Funcţie………………………………………………………..3

1.3. Structura normei conflictuale………………………………...3

1.4. Punctul sau elementul de legătura al normei conflictuale……4

1.5. Clasificarea normelor conflictuale……………………………4

1.6. Metoda normei conflictuale si a normei materiale…………...5

CAPITOLUL II

2. Norma conflictuală în materie de stare civilă – căsătoria

2.1. Condiţiile de fond ale încheierii căsătoriei……………………5

2.2 Condiţiile de forma ale încheierii căsătoriei …………………..5

2.3 Efectele căsătoriei ……………………………………………..6
2.4. Conflictul mobil de legi privind efectele căsătoriei …………..6
2.5. Convenţia matrimoniala……………………………………….6
2.6. Nulitatea căsătoriei……………………………………………7
2.7. Căsătoria putativa……………………………………………..7
2.8. Desfacerea căsătoriei prin divorţ……………………………...8

CAPITOLUL III

3. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….9

2
1.INTRODUCERE

1.1 Norma conflictuala. Notiune.

Norma conflictuala este o norma juridica specifica dreptului internaţional
privat având o structura proprie. Norma conflictuala nu reglementează în mod
direct un raport juridic cu element străin, ci desemnează norma direct aplicabilă,
soluţionând astfel conflictul de legi. Norma conflictuală are un caracter
prealabil, indirect, fiind o norma de trimitere sau de fixare. Prin aplicarea normei
conflictuale nu se determina în mod direct si nemijlocit drepturile si obligaţiile
parţilor unui raport juridic cu element străin, norma conflictuala indicând doar
ce lege se va aplica nemijlocit raportului juridic respectiv.
Normele conflictuale pot fi cuprinse în sistemul de drept al unui stat sau
în convenţiile internaţionale la care un stat este parte. In cazul în care normele
conflictuale fac parte din dreptul intern al unui stat, între normele conflictuale
care reglementează acelaşi domeniu pot apare deosebiri de la un sistem de drept
la altul. In cazul în care normele conflictuale sunt cuprinse în convenţii
internaţionale, acestea au un caracter uniform pentru statele semnatare ale
convenţiei.
Legea nr. 105/1992 - care este principala reglementare în materie
conflictuală din dreptul nostru - prevede că “Starea, capacitatea şi relaţiile de
familie ale persoanei fizice sunt cârmuite de legea sa naţională, afară numai
dacă, prin dispoziţii speciale, nu se prevede altfel”. Iar potrivit art. 12, al. 1
“Legea naţională este legea statului a cărui cetăţenie o are persoana în cauză”.
Ca urmare, un conflict al legilor privind starea civilă şi capacitatea părţilor unui
raport juridic, generat de faptul că una dintre părţi este cetăţean român iar
cealaltă este cetăţean străin, se rezolvă astfel: cetăţeanul român va avea starea
(starea civilă) şi capacitatea ce îi sunt conferite de legea română atât în cazul în
care el se află în România cât şi în cazul în care el se află în străinătate; tot
astfel, cetăţeanul străin va avea starea şi capacitatea determinate de legea sa
naţionale, atât în cazul în care se află la el în ţară cât şi în cazul în care se află în
România.1
1.2. Funcţie
Norma conflictuală are rolul de a stabili care dintre sistemele de drept in
prezenţă este chemat să se aplice pe parcursul existenţei raportului juridic. Din
momentul desemnării legii competente rolul normei conflictuale încetează.
. 1.3. Structura normei conflictuale
Elementele de structura ale normei conflictuale sunt continutul si

3
legatura .

1. Legea nr.105 din 22 septembrie 1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept

internaţional privat- publicat în M.Of. nr. 245/1 oct. 1992

- Continutul normei conflictuale sau ipoteza acesteia este acea parte a normei
care cuprinde raporturile de drept la care se refera:
-Legatura normei conflictuale sau dispozitia acesteia cuprinde acea parte a
normei prin care se indica legea competenta sa cârmuiasca raportul juridic cu
element strain. Legatura dintre cele doua elemente de structura ale normei
conflictuale (continut si legatura) se realizeaza prin intermediul punctelor de
legatura.

1.4. Punctul de legătura al normei conflictuale

Elementul de legătura al normei conflictuale reprezintă acel element prin

intermediul căruia se realizează legătura între un raport juridic cu element străin
(conţinutul normei) si legea aplicabila acestuia (legătura normei). Prin
intermediul punctului de legătura se realizează localizarea unui raport juridic în
cadrul unui sistem de drept. In literatura juridica româna, localizarea raportului
juridic eu element de extraneitate se realizează în funcţie de subiectele raportului
juridic, de obiect si de faptul generator, modificator sau extinctiv al raportului
juridic respective.
Cele mai importante puncte de legătura admise de legea româna sunt
următoarele:
a) Cetăţenia
b) Teritoriul
c) Pavilionul navei (aeronavei)
d) Voinţa parţilor

1.5. Clasificarea normelor conflictuale

Normele conflictuale se clasifica în functie de elementele lor de

structura, deci dupa continut si legatura.
- Dupa felul legaturii, normele conflictuale se clasifica în doua categorii: -
norme conflictuale unilaterale sau cu indicare directa - sunt normele care arata
direct când este aplicabila legea forului, fara a arata si cazurile când este
competenta legea straina. - norme conflictuale bilaterale sau cu indicare generala
sunt normele care arata în acelasi timp cazurile când este competenta legea
locala si cazurile când este competenta legea straina.
- Dupa continutul lor, normele conflictuale pot fi grupate în norme conflictuale
referitoare la persoane fizice sau persoane - juridice, la proprietate, la contracte,
la mostenire, la actele juridice, la faptele juridice si altele.

4
 1. Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, republicata 2009-M. Of., Partea I
nr. 743 din 2 noiembrie 2009

1.6. Metoda normei conflictuale si a normei materiale

Folosirea metodei normelor conflictuale presupune urmatoarele aspecte:

- normele conflictuale au de regula, caracter national, fiind cuprinse în sistemul
de drept propriu fiecarui stat. Datorita acestei situatii apar deosebiri de
reglementare de la un sistem de drept la altul.
- normele conflictuale ale forului desemneaza legea competenta sa cârmuiasca
raportul juridic cu element strain, care poate fi fie legea locala, fie legea straina
cu care are legatura raportul juridic prin elementul de extraneitate. Aplicarea
metodei normelor conflictuale impune luarea în consideratie a unor împrejurari
concrete pentru aprecierea corecta a acestei metode. - folosirea metodei
normelor conflictuale presupune aplicarea legii care are cea mai mare legatura
cu raportul juridic cu element.strain; fiind cea mai indicata sa reglementeze
raportul juridic respectiv; - metoda normelor conflictuale se diversifica conform
cerintelor vietii sociale, aplicându-se în paralel cu legile de aplicatie imediata
sau cu legile materiale uniforme; - folosirea metodei normelor conflictuale duce
la solutionarea conflictelor de legi în sensul ca stabileste care dintre sistemele de
drept în prezenta este indicat sa.se aplice raportului juridic respectiv.

2. Norma conflictuală în materie de stare civilă – căsătoria

2.1. Condiţiile de fond ale încheierii căsătoriei

Condiţiile de fond cerute pentru încheierea căsătoriei sunt determinate de
legea naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi. Dacă una dintre legile străine astfel
determinată prevede un impediment la căsătorie care, potrivit dreptului român,
este incompatibil cu libertatea de a încheia o căsătorie, acel impediment va fi
înlăturat ca inaplicabil în cazul în care unul dintre viitorii soţi este cetăţean
român şi căsătoria se încheie pe teritoriul României.

2.2 Condiţiile de forma ale încheierii căsătoriei

Forma încheierii căsătoriei este supusă legii pe teritoriul căruia se

celebrează. Căsătoria unui cetăţean român aflat în străinătate poate fi încheiată
în faţa autorităţii locale de stat competente ori în faţa agentului diplomatic sau
funcţionarului consular fie al României, fie al statului celuilalt viitor soţ.

5
Căsătoria care se încheie în faţa agentului diplomatic sau funcţionarului consular
al României este supusă condiţiilor de formă ale legii romane.

1.Mihai Jacotă, Drept internaţional privat- Edituara Didactică şi Pedagocigă, Bucureşti-

1976.p.78
2. Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila,- republicata 2009-M. Of., Partea I
nr. 743 din 2 noiembrie 2009

2.3 Efectele căsătoriei

Relatiile personale si patrimoniale dintre soti sunt supuse legii nationale

comune, iar in cazul in care au cetatenii deosebite, sint supuse legii domiciliului
lor comun.
Legea determinată potrivit art. 20 reglementeaza urmatoarele aspecte ale
relatiilor dintre soţi:
- nepatrimoniale: modificarea numelui soţilor la incheierea căsătoriei;
capacitatea de exercitiu a femeii care se căsătoreşte inainte de 18 ani;
- patrimoniale: regimul si efectele convietuirii matrimoniale; obligaţia de
intretinere intre soţi; determinarea bunurilor comune si proprii; regimul
datoriilor comune ale soţilor.
.
2.4.Conflictul mobil de legi privind efectele căsătoriei

Legea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa

reglementeze efectele casatoriei in cazul in care unul dintre ei isi schimba, dupa
caz, cetatenia sau domiciliul.
In lipsa de cetatenie comuna sau de domiciliu comun, relatiile personale sau
patrimoniale dintre soti sint supuse legii statului pe teritoriul caruia au ori au
avut resedinta comuna sau cu care intretin in comun cele mai strinse legaturi.
Art. 21 alin.3 reglementeaza un alt conflict mobil de legi, privind convenţia
matrimoniala.Textul dispune că modificarea sau noua convenţie produce efecte
pentru viitor nu retroactiv, iar în privinta tertilor se va aplica legea anterioara.

2.5. Convenţia matrimoniala

Reprezinta acordul sau întelegerea dintre soţi, facuta la inceputul

căsătoriei, prin care acestia stabilesc regimul juridic aplicabil bunurilor lor.1
Contractul este supus conditiilor de forma stabilite de legea prevazuta la
art. 71 alin. 1, care se aplica in mod corespunzator.
Contractul se considera totusi valabil din punct de vedere al formei daca:
a) partile care se gasesc, la data cind l-au incheiat, in state diferite, au indeplinit
conditiile de forma prevazute de legea unuia dintre aceste state;

6
- b) reprezentantul partii a indeplinit conditiile de forma ale statului unde s-a
aflat in momentul incheierii contractului.2

1. Legea nr. 105/1992- privind reglementarea raporturilor de drept international privat- M.

Of. al României, partea I Nr. 245 din 1 oct.1992
2. Constanta Matusescu-elemente de drept international- suport de curs ap; anul II, sem. I

Condiţiile de fond cerute pentru incheierea conventiei matrimoniale sunt

cele prevazute de legea naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi.
Legea nu ofera o solutie pentru cazurile în care unul dintre viitorii soţi este
apatrid sau cand amandoi sunt apatrizi, în acest caz, aplicandu-se legea care
guverneaza efectele casatoriei.
Rezultă că pentru reglementarea regimului şi efectelor conventiei
matrimoniale se aplica în principal principiul lex voluntatis. În subsidiar, dacă
părtile nu au ales legea aplicabila, se aplica legea care guverneaza efectele
căsătoriei.
Conform art. 21 alin.3, legea care guverneaza regimul si efectele
conventiei matrimoniale stabileşte dacă este posibila modificarea sau inlocuirea
conventiei matrimoniale în timpul căsătoriei.

2.6. Nulitatea căsătoriei

Conform art. 24 din legea 105/1992, care reglementeaza cerintele legale

pentru incheierea casatoriei se aplica nulitatii casatoriei si efectelor acestei
nulitati. Nulitatea unei casatorii incheiata in strainatate cu incalcarea conditiilor
de forma poate fi admisa in Romania numai daca sanctiunea nulitatii este
prevazuta si in legea romana.
Nulitatea căsătoriei pentru incalcarea conditiilor de fond ale incheierii ei
se pronunta în conformitate cu legea naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi;
Nulitatea căsătoriei pentru neindeplinirea conditiilor de forma se
pronunta în conformitate cu una dintre urmatoarele legi: legea statului pe
teritoriul căruia s-a celebrat căsătoria; legea agentului diplomatic sau consular
care a instrumentat-o.

2.7. Căsătoria putativa

Prin “căsătorie putativă” vom înţelege acea căsătorie care, deşi nulă sau
anulată, produce unele efecte în raporturile dintre soţi, în considerarea faptului
că del puţin unul dintre aceştia a fost de bunăcredinţă.1
Conform art. 23 alin. 1 Cod. fam., “soţul care a fost de bună-credinţă la
încheierea căsătoriei, declarată nulă sau anulată, păstrează, până la data când

7
hotărârea instanţei judecătoreşti rămâne definitivă, situaţia unui soţ dintr-o
căsătorie valabilă”. Condiţiile cumulative ale căsătoriei putative sunt:
buna - credinţă a cel puţin unuia dintre soţi în momentul încheierii căsătoriei;
aparenţa juridică de căsătorie.
Căsătoria putativă îşi produce efectele în planul relaţiilor personale
precum şi al relaţiilor patrimoniale care au luat naştere prin încheierea actului
juridic desfiinţat.

1. I. P. Filipescu, Tratat de dreptul familei,-Editura “ALL”, Bucureşti, 1993, p. 194

Potrivit cu cele stabilite prin art. 23 alin. 1 Cod.fam., soţul de bună-
credinţă la încheierea căsătoriei desfiinţate păstrează, până la rămânerea
definitivă a hotărârii, situaţia de soţ dintr-o căsătorie valabil încheiată, şi,
completează art. 24 alin. 1 Cod. fam., dreptul la întreţinere al soţului de bună-
credinţă şi raporturile patrimoniale dintre foştii soţi vor fi supuse reglementărilor
din materia divorţului.1

2.8. Desfacerea căsătoriei prin divorţ

Notiunea de divort nu trebuie confundata cu notiunea de separatie de
fapt. Se intampla uneori ca sotii sa traiasca un oarecare timp despartiti,
imprejurare numita separatie de fapt atat in vorbirea curenta cat si in
terminologia juridica.
Relatiile personale si patrimoniale dintre soti sint supuse legii nationale
comune, iar in cazul in care au cetatenii deosebite, sint supuse legii domiciliului
lor comun. Legea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor
continua sa reglementeze efectele casatoriei in cazul in care unul dintre ei isi
schimba, dupa caz, cetatenia sau domiciliul.
In lipsa de cetatenie comuna sau de domiciliu comun, relatiile personale
sau patrimoniale dintre soti sint supuse legii statului pe teritoriul caruia au ori au
avut resedinta comuna sau cu care intretin in comun cele mai strinse legaturi.
Daca legea straina, astfel determinata, nu permite divortul ori il admite in
conditii deosebit de restrictive, se aplica legea romana, in cazul in care unul
dintre soti este, la data cererii de divort, cetatean roman.
O hotarare de divort pronuntata în strainatate privind un cetăţean român
nu va putea fi recunoscuta în România, conform art. 168 alin.2, în cazul în care
nu au fost respectate normele dreptului international public cu privire la
reglementarea divortului.
- 1. hotarirea este rezultatul unei fraude comise in procedura urmata in
strainatate;
-2. hotarirea incalca ordinea publica de drept international privat roman;
constituie un asemenea temei de refuz al recunoasterii incalcarea dispozitiilor
art. 151 privitoare la competenta exclusiva a jurisdictiei romane;
-3. procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr-o hotarire, chiar
nedefinitiva, a instantelor romane sau se afla in curs de judecare in fata acestora
la data sesizarii instantei straine.

8
 Recunoasterea nu poate fi refuzata pentru singurul motiv ca instanta care
a pronuntat hotarirea straina a aplicat o alta lege decit cea determinata de dreptul
international privat roman, afara numai daca procesul priveste starea civila si
capacitatea unui cetatean roman, iar solutia adoptata difera de cea la care s-ar fi
ajuns potrivit legii romane.2

1. Codul familiei- din 4 ianuarie 1954, modificat si completat

2. Legea nr. 105/1992- privind reglementarea raporturilor de drept international privat-
M. Of. al României, partea I Nr. 245 din 1 oct.1992

BIBLIOGRAFIE

1. I.P. Filipescu,Tratat de dreptul familei,-Editura“ALL”,Bucureşti, 1993, p. 194.

2. Legea nr. 105/1992- privind reglementarea raporturilor de drept international

privat- M. Of. al României, partea I Nr. 245 din 1 oct.1992.

3. Legea nr. 119/1996- cu privire la actele de stare civila,- republicata 2009-M. Of.,
Partea I, nr. 743 din 2 noiembrie 2009.

4. Codul familiei din 4 ianuarie 1954, modificat si completat.

5. Constanta Matusescu-elemente de drept international- suport de curs ap; anul II,

sem. I .

6. Surse internet.

9
10