Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
STRATEGII DE ALFABETIZARE
TIMPURIE
1
SECVENȚĂ CAPITOL
2
în procesul de structurare a situaţiilor de învăţare specifice alfabetizării
timpurii.
✓ Dimensiunea pragmatică: orientată spre formarea abilităţilor metodice
eficiente în proiectarea, implementarea şi evaluarea procesului de alfabetizare
timpurile.
La sfârşitul fiecărei teme sunt propuse sarcini de lucru pe care studenţii urmează să le
efectueze. Ordinea prezentării acestor teme este strâns legată de succesiunea capitolelor
tematice, și urmăresc să dezvolte profesional personalul didactic, astfel încât să adopte
3
o atitudine reflexive și să creeze un mediu la clasă care să promoveze experiențe de
învățare pozitive pentru toți copiii. Pentru realizarea acestor teme, studenţii se vor folosi
de suportul de curs, de textele din autorii reprezentative cuprinşi în bibliografia fiecărui
capitol şi de texte sugerate de către tutori. Totodată, ei vor face apel la propriile priceperi
, de orientare în bibliografie, de procesare a informaţiei (selectare, organizare, analiză,
sinteză, generalizare, corelare etc.), de analiză şi comentariu de text, de elaborare a unor
scurte lucrări (eseuri) pe teme date, de comunicare etc.
4
contemporane. Piteşti: Editura Paralela 45
11. *** Comisia Europeană. Proposal for a RECOMMENDATION OF THE
EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on key competences
for lifelong learning
(http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/com/com_c
om(2005)0548_/com_com(2005)0548_en.pdf).
12. *** Suporturi de formare dezvoltate şi testate în cadrul proiectului ELIRA -
Alfabetizarea timpurie la copiii romi şi ne-romi. Predictori, niveluri şi strategii
de îmbunătăţire a gradului de alfabetizare, Contract 15SEE/30.06.2014,
Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca şi Universitatea din Oslo, Norvegia
13. Stolovitch, H.D., Keeps, E.J. (2017), Formarea prin transformare. Dincolo de
prelegeri, Editura Trei, București.
14. Wagner, T. (2014), Formarea inovatorilor. Cum crești tinerii care vor schimba
lumea de mâine, Editura Trei, București.
Sursele indicate de maximă relevanţă pentru problematica acestui curs conţin referiri
explicite la capitolele cursului, astfel încât ele au fost incluse în bibliografia recomandată
pentru fiecare din acestea. Aceste lucrări pot fi procurate de la biblioteca facultăţii sau de
la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”.
5
ÎNTÂLNIREA 2 Unitatea de învăţare nr. 3 Responsabilitate în Suport curs
realizarea sarcinilor.
I. CUPRINSUL SECVENȚEI
6
CUPRINS
8
culturale diverse – educaţionale, casnice, de muncă şi recreative”.
(http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/com/com_com(2005)05
48_/com_com (2005)0548_en.pdf).
În documentul citat, comunicarea în limba maternă este operaţionalizată prin
referirea la următoarele categorii de rezultate ale învăţării:
a. Cunoştinţe: de vocabular, gramatică funcţională, funcţii ale limbii,
conştientizarea principalelor tipuri de interacţiune verbală; un registru de texte
literare şi non-literare, principalele caracteristici ale diferitelor stiluri şi
registre de limbă; variaţii ale limbii şi a comunicării în diferite contexte;
b. Deprinderi: comunicare orală şi în scris în contexte diverse, monitorizarea şi
adaptarea propriei comunicări la cerinţele situaţiei, capacitatea de a distinge şi
folosi diferite tipuri de texte, a căuta, a colecta şi a procesa informaţia, a folosi
resurse, a formula şi a exprima argumente;
c. Atitudini: dispoziţia de a susţine un dialog critic şi constructiv, aprecierea
calităţilor estetice şi căutarea ilustrării lor, ineresul pentru interacţiunea cu
ceilalţi.
În traducerea şi adaptarea descriptivului competenţelor cheie realizată de Institutul de
Ştiinţe ale educaţiei în 2015, această competenţă se operaţionalizează la nivelul profilului
de formare al absolventului şcolii primare în următoarele tipuri de capacităţi:
➢ Identificarea de fapte, opinii, emoţii în mesaje orale sau scrise, în contexte
familiare de comunicare
➢ Exprimarea unor gânduri, păreri, emoţii în cadrul unor mesaje simple în
contexte familiare de comunicare
➢ Participarea la interacţiuni verbale în contexte familiare, pentru rezolvarea unor
probleme de şcoală sau de viaţă. (Repere pentru proiectarea şi actualizarea
curriculumului naţional, ISE, 2015)
Achiziţia acestor categorii de rezultate ale învăţării este vizată pe tot parcursul
studiului limbii materne, însă abordarea lor integrată trebuie să înceapă încă din perioada
alfabetizării timpurii, prin activarea încă din această etapă a principiilor fundamentale ale
didacticii limbii şi literaturii române, definite pertinent de A. Pamfil (2009):
➢ “ accentuarea rolului interactive al limbajului, exersarea tuturor funcţiilor lui în
context variate şi semnificative;
➢ configurarea unor strategii didactice active, ce urmăresc utilizarea limbii în
context;
➢ abordarea literaturii ca orizont divers, dinamic şi deschis, abordarea lecturii ca
dialog cu textul şi prin text, cu celălalt şui cu sine însuşi;
➢ structurarea unor parcursuri didactice explicite şi coerente, capabile să coreleze
domeniile disciplinei. “
9
1.2. Subdomenii de competenţă specifice comunicării în limba
română
10
1.2. Recunoaşterea câtorva 1.2. Recunoaşterea de detalii 1.2. Recunoaşterea de detalii variate
detalii dintr-un mesaj scurt, dintr-un mesaj scurt, clar dintr-un mesaj clar, articulat în
rostit clar şi rar articulat contexte de comunicare familiare
1.3. Identificarea cuvintelor 1.3. Identificarea sunetelor în 1.3. Identificarea informaţiilor
din enunţuri rostite clar şi silabe şi a silabelor în cuvinte principale din mesaje clar articulate,
rar clar articulate în contexte de comunicare familiare
1.4. Identificarea silabelor în 1.4. Identificarea silabelor în 1.4. Identificarea succesiunii
cuvinte clar articulate cuvinte clar articulate cronologice dintr-un mesaj clar
articulat, în contexte de comunicare
familiare
1.5. Sesizarea consoanei 1.5. Solicitarea sprijinului în 1.5. Solicitarea reformulării în
iniţiale şi finale şi a vocalelor condiţiile neînţelegerii unui condiţiile neînţelegerii de mesaje
în silabe de două sunete mesaj oral orale
1.6. Manifestarea curiozităţii 1.6. Manifestarea curiozităţii 1.6. Manifestarea curiozităţii faţă de
faţă de receptarea faţă receptarea mesajelor o varietate de mesaje orale, rostite
semnificaţiei mesajelor orale orale, emise de mai mulţi de o diversitate de emiţători
simple interlocutori
11
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise
12
scrise într-o varietate de scrise într-o varietate de scrise într-o varietate de
limbaje, în contexte uzuale limbaje, în contexte familiare limbaje, în contexte variate
13
Unitatea de învăţare nr. 2 - MODELE CURRICULARE ÎN
ABORDAREA FINALITĂŢILOR DE ALFABETIZARE
TIMPURIE. Modelul comunicativ - funcţional
14
• Înţelegerea faptului că fiecare copil are ritmul său propriu în achiziţia componentelor
limbajului şi comunicării, iar momentul optim pentru începerea învăţării scris-cititului
diferă şi el de la un copil la altul în funcţie de nivelul de maturizare, experienţa
culturală, mediul de provenienţă social-familial.
• Evitarea exceselor de tipul: activităţi frontale de scriere, exersarea în masă a unor
semne grafice, utilizarea excesivă a caietelor tip pentru scriere, insistenţa excesivă pe
regulile de punere în pagină a semnelor grafice şi respectare a liniilor ajutătoare,
repetarea unei sarcini de vorbire sau scriere până la îndeplinirea ei perfecta (prin
raportare la un model predefinit), pedepsirea copiilor pentru indisciplină prin sarcini
de exersare a semnelor grafice sau de scriere repetitivă.
• Aşezarea copiilor care exersează limbajul şi comunicarea în situaţii de succes, care le
vor crea o atitudine pozitivă faţă de actul de comunicare orală şi scrisă şi faţă de
lectură.
15
fundamentale (CP-Cls. II): asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje
convenţionale (scris, citit, calcul aritmetic).
16
2.1.2. Învăţarea citit-scrisului în clasa pregătitoare şi clasa I
17
Tabelul de mai jos oferă în sinteză categoriile de rezultate ale învăţării ân urma
parcurgerii conţinuturilor specific domeniului experiential Limbă şi comunicare din
programul educational preşcolar.
18
EDUCAREA LIMBAJULUI ORAL EDUCAREA LIMBAJULUI
SCRIS
Înţelegerea şi Dezvoltarea exprimării orale corecte Dezvoltarea Dezvoltarea capacităţii de
utilizarea corectă a (fonetic, lexical, sintactic) creativităţii şi înţelegere şi transmitere a
structurilor verbale expresivităţii ideilor, gândurilor redate în
orale limbajului oral limbaj scris
1. - achiziţia a noi - recunoaşterea şi numirea sunetelor unui - reţinerea şi - realizarea distincţiei dintre
Cunoştinţe elemente de cuvânt rostit; utilizarea în desene (imagini) şi simbolurile
vocabular (cuvinte, - pronunţia corectă a sunetelor limbii române; limbajul obişnuit a grafice, dintre litere şi cifre;
expresii, structuri - intuirea sensurilor unor cuvinte prin activităţi unor structuri - intuirea rostului, utilităţii
verbale); de joc şi învăţare; verbale expresive scrisului în general şi în diverse
- asimilarea a noi - alcătuirea de propoziţii simple şi dezvoltate (adjective, contexte particulare;
semnificaţii pentru corecte sintactic (despre mediul apropiat); adverbe, epitete, - cunoaşterea şi identificarea în
cuvintele deja - intuirea elementelor componente al eunor expresii ritmate, text a literelor alfabetului şi a
cunoscute; structuri rimate); altor convenţii ale limbajului
- cunoaşterea gramaticale(sunete→silabe→cuvinte→propo - nuanţarea vocii, scris (semne de punctuaţie şi
particularităţilor ziţii). adecvarea semnificaţia lor);
diferitelor situaţii vocabularului, - compunerea unor cuvinte scurte,
comunicaţionale(dia folosirea intonaţiei familiare, iniţial după model,
logul cu co- adecvate pentru apoi independent (ex.: propriul
vârstnicii, dialogul situaţii şi trăiri nume, cuvinte scurte din silabe
cu adulţii, dialogul emoţionale repetate: mama, tata, baba);
prin telefon etc.). particulare; - cunoaşterea elementelor
- achiziţia unor componente ale unei cărţi
elemente de (coperte, pagini, imagini,
limbaj nonverbal numerotarea paginilor, textul
care să sporească scris, diferenţe în scrierea
expresivitatea textelor etc.);
limbajul verbal. - cunoaşterea instrumentelor şi
materialelor necesare scrierii;
- legarea sunetului de litera
19
corespondentă.
2. - a susţine un dialog - analiza şi sinteza fonetică în cadrul unui - utilizarea - recunoaşterea prezenţei
Priceperi, atât în calitate de cuvânt, silabă, propoziţie; calităţilor scrisului, oriunde este el întâlnit
vobitor, cât şi de - pronunţia corectă a unor sunete care în expresive ale (în tipărituri, banere stradale,
deprinderi
auditor; general pun probleme specifice (r, l, v, f, s, z, limbajului oral şi plăcuţe indicatoare etc.);
- a manifesta iniţiativă g, h) în structuri verbale variate, complexe. corporal în - deprinderea comportamentului
în rezolvarea - utilizarea unui limbaj corect din punct de transmiterea de utilizare a cărţii şi a
sarcinilor de grup vedere ortoepic; ideilor şi bibliotecii/ librăriei;
(jocuri, activităţi de - construcţia şi transmiterea mesajelor orale de sentimentelor; - recunoaşterea unor cuvinte
învăţare) prin naturi variate (întrebări, răspunsuri, solicitări, - înţelegerea scrise simple şi litere în contexte
comunicarea descrieri, argumentări etc.). intuitivă a familiare;
punctelor de vedere, caracteristicilor - utilizarea corectă a
a deciziilor, a expresive şi instrumentelor de scris;
soluţiilor proprii; estetice ale unui - trasarea (relativ) corectă a unor
- a formula şi a text; contururi, semne grafice(după
răspunde la - recitarea poeziilor model şi independent),
întrebări; cu respectarea urmărirea perceptivă şi motrică
- a răspunde adecvat intonaţiei, a unor trasee;
(verbal sau ritmului, pauzei, - interpretarea unor date şi
comportamental) la în concordanţă cu simboluri pentru extragerea de
stimulii verbali; mesajul transmis informaţii: calendarul naturii,
- a urmări linia logică şi conform tabelul responsabilităţilor,
a discursului indicaţiilor calendarul bunei purtări,
(povestire, descriere, educatoarei. jurnalul grupei.
mesaj audio-vizual). - adecvarea facilă a - utilizarea unor materiale scrise
- cooperarea prin elementelor de pentru rezolvarea unor sarcini
comunicare în limbaj verbal, de lucru;
activităţi impuse sau non- şi paraverbal - găsirea şi redarea ideii
autoimpuse; în funcţie de (mesajului) unui text după
- demonstrarea contextul indiciile oferite de o imagine/o
înţelegerii textului comunicării şi succesiune de imagini:
prin modalităţi mesaj; - legarea imaginii de
20
diferite de redare, - crearea unor cuvântul scris
rememorare a structuri verbale, alăturat, înţelegând
acestuia rime, ghicitori, că acesta este un
(repovestire, povestiri, mici nume
dramatizare, desen, dramatizări - ascultarea unui text
formulare de originale, cu citit simultan cu
întrebări, idei utilizarea intuitivă urmărirea imaginilor
principale etc.). a unor elemente corespunzătoare
de expresivitatea - discutarea despre
limbajului. textele “citite”şi
argumentarea
preferinţei pentru
anumite texte,
personaje, descrieri
etc.
- percepţia şi discriminarea între
diferite forme, mărimi, culori;
- utilizarea simbolurilor grafice
pentru transmiterea unor mesaje.
3. - respectarea - interes pentru semnificaţia cuvintelor; - interes pentru - interes pentru scris-citit;
Atitudini, punctelor de vedere, - iniţiativă în comunicarea orală. originalitatea - respect pentru carte.
a opiniilor diferite, a exprimării orale;
valori
dreptului la cuvânt a - evitarea
co-vârstnicilor; vulgarizării
- responsabilitatea limbajului;
faţă de cuvântul - atitudinea critică
rostit . faţă de calitatea
mesajului rostit.
Tabel adaptat după Glava, A &Glava, C. (2002)
21
2.1.2.2. Clasa pregătitoare şi clasa I
La trecerea în sistemul de învăţământ primar a clasei pregătitoare, o parte dintre
sarcinile didactice pregătitoare pentru achiziţia citi-scrisului specifice curriculumului
preşcolar au fost preluate de şcoală. Formarea competenţei de comunicare, cu ambele sale
dimensiuni, dimensiunea discursului oral (receptare şi vorbire) şi dimensiunea discursului
scris (lectură şi scriere) reprezintă o intenţie educaţională complexă specifică ambilor ani
de debut ai şcolarităţii. Focalizarea este în aceşti ani pe achiziţia instrumentelor
fundamentale care vor permite treptat asimilarea competenţei de lectură şi de compunere/
redactare a ideilor. Din acest punct de vedere, în clasa pregătitoare şi clasa I se urmăreşte
o progresie a competenţelor de citire şi scriere.
Abilitatea de a citi este abordată iniţial din perspectiva cunoaşterii sunetelor, a
literelor corespunzătoare şi a strategiilor de citire corectă, pentru ca treptat să se treacă la
exersarea lecturii, care presupune cunoştinţe despre text şi strategii de lectură (Pamfil,
2009). Literatura dedicată dmeniului didacticii limbii materne distinge între citire şţi
lectură. “Citirea este o activitate de descifrare a textului grafic şi reprezintă un nivel
inferior faţă de lectură, care necesită capacităţi de înţelegere, de aprofundare, de
interpretare”, deci nu doar decodarea semnelor grafice, ci şi a mesajelor şi sensurilor pe
care textul le poartă (Norel, 2010, p. 88)
Abilitatea de a scrie presupune în primă instanţă achiziţia tehnicii scrisului, ceea
ce implică (re)cunoaşterea literelor, a regulilor de ortografie şi de punctuaţie şi a
strategilor de scriere corectă. Achiziţia scrierii continuă cu exersarea strategiilor de
redactare şi compunere a textului.
Abilitatea de procesare fonologică
Mult înainte de achiziţia cititului, copiii îşi exersează şi dezvoltă abilităţi specifice
limbajului oral. Pe fondul acestei realităţi, încă din etapele incipiente ale alfabetizării este
importantă exersarea auzului fonematic. Auzul fonematic acurat presupune perceperea şi
delimitarea clară a fonemelor/ sunetelor, o capacitate cu implicaţii majre pentru citirea şi
scrierea corectă.
22
întregul.
Calea fonologică implică două procese fundamentale ale gândirii: analiza şi
sinteza.
b) Calea lexicală sau directă permite identificarea cuvântului fără a se mai trece
prin analiza şi sinteza fonematică, deoarece se ajunge la reprezentările acelui cuvânt,
perceput anterior.
Cele două căi sunt complementare şi intercorelate, de aceea ele pot fi folosite
concomitent sau alternativ.
Seymour (1986, cf Macri, 2013, p. 62) descrie două etape majore în procesul de
achiziţie a scris-cititului:
• Stadiul logografic – corespunde prelecturii, când copilul recunoaşte un număr
limitat de cuvinte, pe care le identifică, după câteva indicii vizuale. Perceperea
cuvântului este în această etapă una globală şi aproximativă; stadiul corespunde primelor
contacte pe care elevul le are cu limbajul scris, el nu ştie să scrie, dar poate să recunoască
un număr limitat de cuvinte, numai datorită unor indici vizuali. Această capacitate a
copilului stă la baza metodei globale, care poate fi folosită câteva luni înainte de
învăţarea citirii.
• Stadiul alfabetic – copilul învaţă corespondenţa dintre litere şi sunete; regulile de
conversie sunt în curs de formare; se identifică, apoi se asociază consoanele şi vocalele;
se separă, apoi se unesc silabele. Scrierea îi permite copilului să-şi dezvolte competenţele
de lectură.
În momentul în care perechea fonem-grafem este stăpânită de elev, acesta este
pregătit să o integreze în structuri de mărimi progresive.
Verza (1983) consideră în mod similar că învăţarea citit-scrisului este un proces
cu două laturi complementare, interdependente (cf. Macri, 2013, p. 62).
• “Stadiul ortografic – copilul care stăpâneşte deja preachiziţiile, este capabil să
identifice, să stocheze şi să transcrie cuvinte într-o formă stabilă ortografic, datorită
formării progresive a unui lexic ortografic, care permite o identificare rapidă a
cuvântului (cu atât mai rapidă, cu cât cuvântul este mai familiar), după care urmează
imediat accesul la sens. Această procedură se dezvoltă apoi, pe măsură ce lectura devine
din ce în ce mai complexă. Se constituie progresiv un lexic ortografic, odată cu creşterea
numărului de cuvinte reprezentate.
• Stadiul lexical – aparţine cititorului abil care recunoaşte cuvinte şi propoziţii, fără
a avea nevoie de transformări intermediare între grafeme şi foneme.”
23
Lucrare de verificare nr. 2
24
Unitatea de învăţare nr. 3 - FORMAREA COMPETENŢELOR
DE CITIT-SCRIS ÎN CLASA PREGĂTITOARE ŞI CLASA I –
PROCESUALITATE ŞI STRATEGII DIDACTICE
25
• precum şi prin crearea unui mediu adecvat învăţării citit-scrisului, un cadru
motivant, saturat în stimuli de lectură şi scriere, în care elevii să testeze utilitatea
socială şi individuală a scris-cititului, un mediu caracterizat prin sens (rost şi
relevanţă) şi diversitate.
(Pamfil, 2009).
26
asemenea, se evită cuvintele care ilustrează excepţii de la regulile de scriere/
pronunţie ale limbii române)
✓ Să pronunţe corect cuvinte uzuale şi cuvinte care conţin sunete co o pronunţie
mai pretenţioasă: Ex: z,v, r, l, ţ
✓ Să identifice numărul şi ordinea silabelor în cuvintele analizate
✓ Să identice locul pe care îl ocupă în cuvinte şi silabe sunetele cu care a fost
familiarizat
✓ Să formeze cuvinte noi din silabe date
✓ Să diferenţieze şi să compare cuvintele în funcţie de numărul de sunete
În planul pregătirii scrierii:
✓ Să traseze elementele grafice ale literelor
✓ Să utilizeze corect instrumentele şi suporturile de scris
În planul comportamentelor de raportare la sarcinile de citit-scris:
✓ Să utilizeze abecedarul conform indicaţiilor profesorului
✓ Să respecte poziţia corectă la scris
✓ Să folosească limba literară în toate situaţiile de comunicare. (Norel, 2010. P.
89, Mara, 2012, p. 120)
b. Perioada abecedară
Este perioada cea mai extinsă a alfabetizării iniţiale, consacrată asimilării propriu-
zise a citit-scrisului, prin asimilarea alfabetului limbii române şi prin exersarea tehncii
scrisului şi a citirii corecte şi conştiente a cuvintelor şi a unor propoziţii scurte, respectiv
a unor texte de mică întindere.
În procesul de achiziţie a cititului, elevii obţin două categorii majore de rezultate
ale învăţării:
• Însuşirea tehnicii cititului
• Dobândirea capacităţilor de înţelegere a textului şi de decodare a semnificaţiilor.
O finalitate foarte importantă în contextul asimilării tehnicii citirii este formarea
câmpului de citire de o silabă (evitarea literalizării).
Sunt abordare, de asemenea sistemic următoarele finalităţi centrale asociate cu
dobândirea competenţelor de citire:
✓ Dezvoltarea abilităţilor de procesare fonologică şi comprehensiune a textului
✓ Îmbogăţirea vocabularului
✓ Optimizarea calităţii citirii: corecte, conştiente, cursive, expresive
✓ Integrarea semnelor de punctuaţie ca mărci pentru citirea cu intonaţa corectă
şi expresivă.
Achiziţia scrisului presupune, în etapa alfabetizării iniţiale, transpunerea
sunetului în semnul grafic corespondent, ceea ce presupune un efort cognitiv şi motric
suplimentar celui impus de citire. În esenţă, asimilarea scrisului implică:
27
✓ Deprinderea scrierii literelor (asocierea cu litera de tipar, executarea literei de
mână, exersarea execuţiei literei ca unitate distinctă şi prin îmbinarea cu alte
litere), asigurarea autocontrolului şi autoreglării în scrierea literei (controlul
execuţiei grafice şi reglarea prin raportare la modelul literei, controlul
proceselor de analiză a componentelor grafice şi de sinteză a literei şi a
îmbinării cu alte litere, controlul discriminator – ex. pronunţăm ieste şi scrie
este -, asimilarea regulilor de scriere care constituie excepţii de la regulile
limbii fonetice care este limba română.
✓ Automatizarea treptată a scrisului şi exprimarea în scris a ideilor, stadiu care
implică şi creşterea treptată a calităţii scrisului (acurateţe, viteză, estetica
generală a scrisului, aşezare în pagină).
28
j. Citirea cuvintelor scrise, pe silabe (exersarea câmpului de citire de o silabă);
k. Citirea propoziţiei.
Exemple:
Propoziţia: _______________________ .
Cuvintele: ____ ____ ____
Silabele: __ __ __ __ __ __ __
Sunetele: 000 000 000 00 000 00 00
29
3.2.3. Metoda semi-globală sau mixtă
Este o abordare care îmbină cele două metode descrise mai sus (metoda fonetică
analitico-sintetică şi metoda globală. Metoda constă în învăţarea unui număr de cuvinte
aparţinând diverselor clase morfologice şi operarea cu silabe şi litere. Copilul descifrează
literele şi silabele, memorând in acelaşi timp cuvintele şi propoziţiile şi lucrând asupra
înţelegerii. Această metodă presupune utilizarea strategiilor care vizează următoarele
componente ale citit-scrisului (Macri, 2013, p. 67):
“
✓ conştientizarea/reprezentarea scopurilor/funcţiilor citit-scrisului;
✓ formarea de cunoştinţe legate de materialele scrise şi funcţiile acestora
(informare, distracţie, comunicare);
✓ îmbogăţirea vocabularului;
✓ analiza fonematică corelată cu înţelegerea semnificaţiei;
✓ comprehensiunea textului citit;
✓ scrierea emergentă.”
Autoarea mai sus citată descrie o serie de exerciţii şi procedee specifice metodelor semi-
globale, aplicabile cu în etapa alfabetizării timpurii, pe care le reluăm ca atare aici
(Macri, 2013, p. 67):
“- reprezentarea funcţiilor lecturii (exerciţii prin care elevii sunt puşi în situaţia de
a reprezenta prin desen diferite aspecte referitoare la importanţa lecturii, legătura
dintre citit şi învăţare, suport tutorial, sau citirea utilizând imagini etc).;
- analiza fonematică corelată cu înţelegerea semnificaţiei (exerciţii: Găseşte litera
care a fugit!, Ce cuvânt am obţinut?, Silabele amestecate etc.);
- îmbogăţirea vocabularului prin exerciţii – rebus, exerciţii de separare a
cuvintelor, exerciţii de identificare rapidă a unui cuvânt;
- asocierea imaginilor cu propoziţii pe baza relaţiei de semnificaţie (exerciţii:
Alege propoziţii pentru anotimpul potrivit, Alege cuvintele cu sens, Asociază imaginea
cu cuvintele care au sens opus cuvântului reprezentat în imagine, etc.;
- comprehensiunea textului: citirea în comun a cărţilor, dezbatere pornind de la un
stimul vizual, o imagine, etc.”
30
conversaţii focalizate pe comprehensiunea textului şi pe construcţia motovaţiei pentru
citire şi scriere. Metoda poate fi îmbinată cu abordarea construcţiei albumului alfabetului
descrisă de A. Pamfil (2009) şi cu metoda Word Walls (care presupune crearea unui
spaţiu în clasă unde elevii expun cartonaşe cu cuvinte nou învăţate, care reflectă o temă
studiată sau tema textului de referinţă).
O sarcină didactică fundamentală în procesul de alfabetizare pentru citire este
exersarea comprehenisunii textului. Modalitatea pe care o propunem ca eficientă în
atingerea finalităţilor legate de formarea capacităţilor de înţelegere şi deducere a
semnificaţiei textelor este aceea de utilizare a tipurilor diferite de întrebări în cadrul unei
conversaţii pe marginea textelor de referinţă lecturate.
Tipuri de întrebări
✓ Întrebări care vizează nivelul literar (reproductive, închise, convergente, de
actualizare din memorie): Cine este…? Ce face…? Ce se întâmplă…?
✓ Întrebări de transpunere (redefinirea, parafrazarea, identificarea sinonimelor,
antonimelor, rezumarea): Ce înseamnă…? Ce alt cuvânt se poate folosi
pentru…?
✓ Întrebări de interpretare (identificarea cauzelor şi consecinţelor, atribuirea
unei semnificaţii, compararea, identificarea conexiunilor, argumentarea,
anticiparea evoluţiei): de ce credeţi că….? Cum se explică….? Ce credeţi că
s/ar fi întâmplat dacă…?
✓ Întrebări analitice (identificarea elementelor componente, identificarea
aspectelor ascunse, a detaliilor, compararea, ordonarea clasificarea,
diferenţierea): Cum credeţi că s-a simţit…? Ce se întâmplă uneori cănd…?
✓ Întrebări sintetice (combinarea ideilor în forme noi, substituirea unor elemente
cu altele, integrarea în context, organizarea schematică a ideilor, formualrea
de ipoteze, soluţii, planuri, strategii): Ce puteţi să faceţi dacă…? Vum se poate
numi cineva care…?
✓ Întrebări evaluative (identificarea atitudinilor, formularea judecăţilor de
valoare, ierarhizarea, cuantificarea valorii pe o scară, listă de verificare):
Credeţi că a procedat corect…? Ce înseamnă să…?
31
Este etapa de consolidare a achiziţiilor obţinute în perioada alfabetară. Accentele sunt
acum aşezate pe calitatea citirii corecte, conştiente cursive şi expresive şi pe sporirea
capacităţii de lectură. In această etapă se citesc şi se valorifică didactic texte mai extinse
de până la 75 de cuvinte (Norel, 2010). Astfel, se propun situaţii diverse de lectură care
pernit exersarea înţelegerii:
✓ citirea cu voce tare
✓ citirea în gând
✓ citirea în lanţ
✓ citirea în ştafetă
✓ citirea selectivă
✓ citirea colectivă
✓ citirea unei varietăţi de texte (etichete, firme, afişe, reclame, bilete etc.)
(Pamfil, 2009)
Exersarea scrierii este orientată în sensul asigurării corectitudinii, vitezei, lizibilităţii
şi esteticii scrisului. Tipurile predilecte de exerciţiu în această perioadă sunt:
✓ transcrierea
✓ copierea
✓ dictarea şi autodictarea (Norel, 2010)
Se pot iniţia şi exerciţii de compunere a textului. A. Pamfil (2009) propune o serie de
situaţii de învăţare relevante în acest sens: dictarea adresată adultului, compunerea cu
imagini, jurnalul personal, benzi desenate.
32
✓ intuirea corectă şi timourie a funcţiilor sociale şi informative ale cititului şi
scrisului;
✓ trecerea rapidă de la citire a lectură, respectiv de la exersarea tehnicii scrierii
la scris ca şi construcşie a ideilor;
✓ asigurarea unor experienţe de citire şi scriere diverse;
✓ antrenarea capacităţii de reflecţie asupra experienţelor proprii de lectură şi
scriere, consecinţe favorabile pentru dezvoltarea metacogniţilor specifice
sarcinilor de citire şi scriere.
În esenţă, un mediu favorabil citirii şi scrierii va include spaţii dedicate acestor activităţi
fundamentale: un centru al cărţii, unde elevii să se familiarizeze cu cultura scrisă (Pamfil,
2009), luând contact cu o varietate de tipuri de suporturi de lectură; un loc simbolic al
scrierii (Pamfil, 2009), bogat în amorse legate de comportamentul de scriere şi în stimuli
care să motveze pentru asumarea scrierii (ex: un abecedar creat de copii, suporturi de
scriere variate, ilustraţii cu alfabetul specific diferitelor culturi etc.).
33
✓ Selectaţi texte de referinţă diverse care, respectând rigorile metodice impuse
de etapa de alfabetizare în care elevii se află, să ilustreze expresii variate ale
literaturii şi ale culturii scrise.
✓ Valorificaţi cunoştinţele şi experienţele legate de citire şi scriere acumulate de
elevi în contexte non-formale şi informale, pentru a evidenţia diferitele funcţii
ale scris- cititului.
34
în alte cuvinte scris
8. Prezentarea literei de
tipar
9. Recunoaşterea literei în
textul din manual
10. Citirea enunţurilor/
textului din manual
11. Citirea pe silabe 10. Prezentarea literei de mână
12. Trecerea de la ritmul 11. Scrierea demonstrativ a literei
sacadat la citirea fluentă 12. Exerciţii pregătitoare pentru
13. Citirea în şoaptă a scriere
textului 13. Scrierea literei în caiete
14. Întrebări în legătură cu 14. Screrea cuvintelor cu litera nouă
textul (analiza cuvintelor, copiere,
15. Citirea în lanţ transcriere, dictare)
16. Citirea model 15. Scrierea proproziţiilor(analiza
17. Citirea după model cuvintelor, copiere, transcriere,
18. Citirea colectivă dictare)
Reîntoarecerea la textul de 16. Citirea cuvintelor şi a propoziţiilor
referinţă şi citirea selectivă scrise
a unor cuvinte care conţin 17. Exerciţii de citire a unor cuvinte,
litera nou învăţată enunţuri scrise cu litere de tipar din
textul de referinţă
Compunerea unui text oral şi
ilustrarea lui prin imagine şi cuvânt
scris
Pamfil, A. (2009). Limba şi literatura română în şcoala primară. Perspective
complementare.Piteşti: Ed. Paralela 45, p. 130-131)
Scopul:
Însuşirea sunetului şi literei ş: formarea capacităţii de recunoaştere şi citire a literei,
respectiv a capacităţii de scriere a literei ş mic de mână, în cuvinte şi propoziţii.
35
Competenţele specifice vizate:
CRL
1.3. – Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte, în enunţuri rostite cu claritate;
1.2. – Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate
2.1. – Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare
3.1. – Citirea unor cuvinte şi propoziţii simple, scrise cu litere de tipar sau de mână;
3.2. – Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene,
evenimente familiare;
4.1. – Scrierea literelor de mână;
4.2. – Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână,
folosind materiale diverse.
MEM
1.4. – Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând
frecvent la numărare
AVAP
1.1. – Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat printr-o
varietate de forme artistice
Obiective operaţionale:
O.1 – Să identifice sunetul ş la începutul, mijlocul şi la sfârşitul cuvintelor ;
O.2 – Să recunoască litera ş, pe baza elementelor ei componente, în textul tipărit/ în
diferite surse;
O.3 – Să asocieze sunetul cu litera corespunzătoare;
O.4 – Să identifice cuvinte care conţin litera ş, redactându-le corect, în ritm individual
şi în condiţii de competiţie
O.5 – Să citească corect şi conştient silabe, cuvinte, propoziţii simple care conţin
litera ş mic, redată ca literă de tipar şi de mână, ), în mod independent, în şoaptă, în
lanţ, selectiv, cu voce tare
O.6 – Să scrie corect litera ş mic de mână, izolat şi în cuvinte (cu litera în poziţia
iniţială, la mijloc şi la finalul cuvintelor)
O.7 – Să alcătuiască propoziţii cu cuvinte date: coş,cocoş, roşcat, cenuşiu, redându-
le oral / în scris.
O.8 – Să ordoneze cuvinte date, pentru a obţine enunţuri cu sens;
O.9 – Să formuleze întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit şi a imaginilor,
demonstrând înţelegerea conţinutului semnatic al cuvintelor şi textului;
36
O.10 – Să redea pe scurt mesajul textului de referinţă, menţionând personajul(ele),
întâmplările, caracteristicile evocate
O.11 – Să completeze imaginea din manual, desenând tot atâtea cercuri câţi cocoşi
lipsesc
O.12 – Să efectueze delimitări terminologice fine referitoare la diferenţele semantice
între cuvintele roşu şi roşcat;
O.13 – Să enunţe regula de scriere cu iniţială mică respectiv mare a cuvântului
roşcat(ul), utilizând-o corect cadrul propoziţiilor;
O 14. – Să manifeste interes şi iniţiativă în situaţiile de comunicare orală şi scrisă
Strategii didactice:
Metode şi procedee didactice: metoda fonetică, analitico-sintetică, explicaţia,
exerciţiul, observaţia dirijată, conversaţia, lectura explicativă, jocul didactic.
Bibliografie:
- Dumitru, A., Dumitru, V.G. (2005). Activităţi transdisciplinare pentru grădiniţă şi
ciclul primar. Piteşti: Editura Paralela 45
- Molan, V, Bizdună, M. (2006). Didactica limbii şi literaturii române, MEC –
Proiectul pentru Învăţământul Rural
- Pamfil, A. (2009). Limba şi literatura română în şcoala primară – perspective
complementare, Piteşti: Editura Paralela 45
- ***Programele şcolare pentru clasa I aprobate prin ordinul ministrului Nr.
3418/19.03.2013
- Abecedar, manual pentru clasa I
37
Etapele lecţiei Conţinuturile învăţării Strategii didactice Evaluare
operaţionale
Obiective
38
4. Anunţarea Este anunţat subiectul lecţiei: Sunetul ş şi litera ş mic de tipar.
temei şi a Obiectivele lecţiei sunt prezentate sintetic şi pe înţelesul Activitate frontală
obiectivelor elevilor.
lecţiei
5. Dirijarea O7 Învăţătoarea expune imaginea unui cocoş. Elevii formulează
învăţării propoziţii cu cuvântul cocoş. Planşă cu imagini
Se alege o propoziţie în care cuvântul cocoş apare la forma de
singular, articulat (cocoşul). Propoziţia este analizată
urmându-se paşii metodei fonetice, analitico-sintetice. Se Observarea
O1 identifică şi reprezintă pe tablă: sistematică
- numărul de cuvinte al propoziţiei Metoda fonetică,
- locul cuvântului cocoş în propoziţie. analitico-sintetică
- separarea cuvântului cocoşul care conţine sunetul nou
- numărul de silabe al cuvântului cocoşul.
- numărul de sunete pentru fiecare silabă a cuvântului de
referinţă: cocoşul
- identificarea sunetului nou.
39
Aprecieri verbale
Sunetul nou - ş - este identificat. Învăţătoarea demonstrează
pronunţia sunetului nou. Elevii repetă pronunţia sunetului ş în Exerciţiul
cor şi individual.
Se realizează sinteza propoziţiei. Evaluare
O1 Se dau exemple de cuvinte care conţin sunetul ş la începutul, formativă
în interiorul şi la finalul cuvintelor (exemplele sunt date mai
întâi de învăţătoare, după care sunt solicitaţi elevii).
Activitate frontală
Învăţătoarea redă povestea literei ş. Pe baza ei, este prezentată
forma literei ş mic de tipar.
O2
Se prezintă planşa cu literele ş, Ş. Planşă cu literele Ş şi ş
de tipar
Elevii observă forma literei şi răspund întrebărilor
învăţătoarei:
Cu ce altă literă pe care o cunoaşteţi deja seamănă? Conversaţia
Prin ce diferă de aceasta?
Cu forma cărui animal din povestea literei seamănă litera ş? Evaluare
Cu ce alte obiecte, lucruri din natură seamănă? formativă
Din ce elemente grafice este alcătuită?
40
Se lucrează individual: elevii alcătuiesc cuvântul cocoş Activitate individuală sistematică
folosind literele din alfabetar.
41
şi roşcat? Se solicită exemplificarea celor două culori prin
numirea de obiecte care poartă cele două culori.
42
Un cocoş este cenuşiu.
Copilul are un cocoş.
O6 Exerciţiul
Activitate individuală
Activitate frontală
Aprecieri verbale
O7
6. Obţinerea O4 Joc didactic: Caută-ţi perechea: Se distribuie cartonaşe pe Joc didactic Autoevaluare
performanţei care sunt redactate cu litere de tipar cuvinte care conţin litera ş
şi cartonaşele perechi, conţinând aceleaşi cuvinte, scrise de
mână. Fiecare elev primeşte câte un cartonaş. Elevii ies în faţa Evaluare
clasei şi se mişcă liber, căutând să îşi găsească perechea intercolegială
(cuvânt scris de tipar – cuvânt scris de mână). Participanţii nu
au voie să se adreseze întregului grup, spunând ce cuvânt au,
ci doar în mod individual, pe rând, câte unui copil. Elevii care Ierarhizarea
43
îşi găsesc perechea ies din joc şi trec în bancă pentru a scrie în grupelor
caiet cuvântul găsit. Câştigă rândul în care copiii au terminat
primii de scris cuvintele în caiete.
7. Asigurarea O2, Elevii sunt organizaţi în două grupe. Conversaţia Evaluare
retenţiei şi O9 Se citeşte elevilor o povestioară scurtă. formativă
transferului Şerban îşi doreşte o maşinuţă şi zilnic adună bani în
(această etapă puşculiţă. Într-o zi descoperă puşculiţa goală. Trist, aleargă
poate fi la tatăl său şi-l întreabă dacă ştie ce s-a întâmplat cu banii.
inclusă la Fără să-i răspundă, acesta scoate din şifonier o puşculită mai
Obţinerea mare şi mai plină. Serban îşi îmbrătişează tatăl, mulţumindu-
performanţei, i.
în cazul în Grupa I va fi solicitată să răspundă la următoarele întrebări:
care se De ce a fost trist Şerban?
renunţă la Cu ce alt cuvânt putem înlocui cuvântul şifonier?
jocul didactic) Care este opusul cuvantului trist?
Grupa II va răspunde următoarelor întrebări:
Secvenţa Cu ce literă începe cuvântul Şerban?
ELIRA Care este ultimul sunet din cuvântul şifonier?
Care este primul sunet care se aude în cuvântul maşinuţă?
8. Încheierea Se fac aprecieri generale şi individuale cu privire la Aprecieri verbale
lecţiei participarea elevilor la lecţie şi la prestaţiile şcoare ale
acestora.
ORA A DOUA
44
Actualizarea O2 Elevilor li se cere să identifice animale care scop sunete dintre Joc senzorial Interevaluare
cunoştinţelor cele pe care le-au învăţat şi exersează onomatopeele pe care
anterioare le-au găsit:
Un câine furios: mmmmm
Un şarpe: şşşşşş
O maimuţă: oooooo, aaaaa sau iiiiii
Un lup: uuuuuu
Dirijarea O9 Se dirijează lectura textului din manual: Aprecieri verbale
învăţării Înainte de citirea textului, elevii sunt solicitaţi să observe Activitate frontală
aşezarea textului în pagină. Învăţătoarea conduce analiza
intuitivă a textului:
Care este titlul textului? Ce credeţi că înseamnă titlul (elevii
formulează predicţii privind semnificaţia titlului)?
Câte aliniate are textul? Lectura explicativă
45
Elevii sunt antrenaţi să îşi imagineze cât mai multe nume.
De ce credeţi că Mişu le-a dat nume cocoşilor? Aprecieri verbale
Ce credeţi să simte Mişu pentru cocoşii din gospodăria lui?
46
încălzire a muşchilor mâinii.
O 13 Se solicită trasarea literei individual (un rând)
Ce culori au penele cocoşilor? Se solicită identificarea poziţiei Activitate independentă
sunetului ş în cuvintele: cenuşiu şi roşcat.
O8
Obţinerea O4 Se propune completarea unei fişe – joc. Evaluare
performanţei Jocul se desfăşoară sub forma competiţiei interindividuale. formativă
Fiecare elev primeşte şi trebuie să completeze cât mai repede
47
careul de mai jos, identificând şi redactând cu litere de mână Jocul didactic - concurs
cuvinte care încep cu litera ş şi sunt formate din două, trei,
patru, cinci şi şase litere. Aprecieri verbale
ş
ş Ierarhizarea
ş individuală
ş
ş
ş
Asigurarea Se indică tema de casă: de scris 3 rânduri cu litera ş, de
retenţiei şi transcris textul din manual. De citit de 3 ori lecţia din manual.
transferului
Încheierea Se fac aprecieri generale şi individuale privind Aprecieri verbale
lecţiei participarea şi prestaţiile elevilor pe parcursul lecţiei. Se Acordarea de
dau calificative elevilor vizaţi sau celor care au fost calificative
solicitaţi mai mult pe parcursul lecţiilor.
Fişa - joc
ş ş
ş ş
ş ş
ş ş
48
ş ş
ş ş
49
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ nr. 2
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Unitatea de învăţare: Sentimente şi emoţii
Subiectul lecţiei: În lumea poveştilor!
Tipul lecţiei: consolidare a cunoştinţelor şi abilităţilor
Scopul:
- Consolidarea deprinderilor de scriere şi citire corectă a cuvintelor şi de citire
conştientă; îmbogăţirea vocabularului şi dezvoltarea auzului fonematic.
Obiective operaţionale:
O.1. - să extragă informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate, răspunzând elaborat
întrebărilor adresate de învăţătoare;
O.2. - să răspundă corect întrebărilor adresate, evocând cunoştinţe referitoare la poveştile
cunoscute;
O.3. - să formuleze enunţuri proprii referitoare la poveştile amestecate, dând dovadă de
creativitate;
O.4. - să ordoneze literele şi cuvintele pentru a alcătui cuvinte respectiv propoziţii cu
conţinut semnatic;
O.5. - să identifice cuvinte cu sens în careul de litere, în condiţii de competiţie,
manifestând interes şi încredere în sine;
O.6. - să identifice mesajul unui scurt text citit de propunător, referitor la întâmplări,
evenimente familiare;
O.7. - să scrie corect cuvinte şi propoziţii.
O.8. - să participe cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare
Strategii didactice:
50
Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, exerciţiul, tehnicile de
citire, jocul didactic, metoda fonetică, analitico-sintetică
Mijloace didactice: ecusoane, cartonaşe cu răspunsuri, cartonaşe cu careu de
litere, fişe de lucru etc.
Forme de organizare a colectivului de elevi: activitate frontală, pe grupe şi
individuală
Bibliografie:
-Programele şcolare pentru clasa pregătitoare, clasa I aprobată prin ordinul ministrului
Nr. 3418/19.03.2013;
- Abecedar, manual pentru clasa I
51
din diverse poveşti şi va Exerciţiul răspunsurilor, în
ridica cartonaşul ce propoziţii
O2 reprezintă răspunsul
corect la întrebare. Folosirea
Se poartă o discuţie pe Cartonaşe cu corectă a
O3 marginea poveştii răspunsuri cartonaşelor cu
,,Albă-ca-Zăpada şi cei Conversaţia răspunsuri
7 pitici” de Fraţii Observaţia Formularea
Grimm. Frontal corectă a
-Care este personajul răspunsurilor
principal al poveştii?
O8 -Cine îi dorea moartea Rezolvarea
Albei-ca Zăpada? corectă a
-Casa cui a găsit-o sarcinilor
Albă-ca-Zăpada în Problematizarea primite
pădure? Conversaţia
-Cine a salvat-o pe Observaţia
Albă-ca-Zăpada? Scrisoarea
-Dacă nu o salva
prinţul, ce credeţi că s-
ar fi întâmplat? Cartonaşe cu
Apoi se prezintă răspunsuri Se considera
elevilor o scrisoare Conversaţia reuşită daca
primită de la Zâna Observaţia rezolvă corect
O6 Poveştilor, care Exerciţiul sarcina de lucru
întâmpină o problemă: primită
Nu mai poate să
menţină ordinea în
lumea poveştilor pentru
că a rătăcit instrumentul
muzical cu care le
cânta. Acum poveştile
O1 se amestecă şi aproape
că nu le mai poate
O2 recunoaşte. Zâna îi
roagă pe copii să o
ajute. Problematizarea
O4 Conversaţia
Elevii sunt solicitaţi să Observaţia
dea exemple de situaţii Exerciţiul Se considera
52
amestecate din Cartonaş cu careu reuşită dacă
poveştile cunoscute, de litere formează corect
formulând enunţuri cuvântul.
O7 coerente. Problematizarea
(Ex: Scufiţa Roşie Conversaţia
ajunge în casa Observaţia
O8 piticilor.)
53
cuvânt: i, r, a, o, a, v.
Scrieţi cuvântul obţinut
în spaţiul indicat.
(vioara).
După obţinerea
cuvintelor elevii le vor
ordona corespunzător
pentru a obţine o
propoziţie cu sens.
Aceasta va fi notată în
caiet. (Marian ascunde
vioara).
F B C A S Ă
P R
E T D O R X
E V
D V A R A F
A C
X I N E L E
T S
O U V C U T
I E
competiţională.
54
4.Obţinerea Elevii sunt organizaţi în
performanţei două grupe. Formularea
Se citeşte următoarea corectă a
O1 poveste: răspunsurilor, în
O fetiţă pe nume Maria, Problematizarea propoziţii
a fost prinsă de un Conversaţia
viscol în pădure. S-a Observaţia
O2 rătăcit şi nu mai ştia Exerciţiul
cum să ajungă acasă.
Brusc, lângă ea a
apărut o lumină jucăuşă
O3 care clipea veselă în
jurul ei. Era bila
magică,care i-a sărit în
ajutor şi a dus-o acasă.
O6 Erau fericite!
Cu grupa I se poartă o Formularea
discuţie pe marginea corectă a
O8 poveştii: răspunsurilor
Unde s-a pierdut Maria?
Cu ce cuvânt putem
înlocui cuvântul clipea?
Care este opusul
cuvântului lumină.
Grupa II va identifica
sunetul corespunzător în
cuvânt:
Cu ce literă începe
cuvântul viscol?
Care este ultimul sunet
din cuvântul bila?
Care este primul sunet
care se aude în cuvântul
pădure?
5. Asigurarea O1 Se anunţă tema de casă
retenţiei şi a O8 şi se oferă informaţii de
transferului ghidaj pentru efectuarea
ei.
6. Aprecieri Se formulează aprecieri Aprecieri
55
finale referitoare la gradul de verbale
participare a elevilor la
activitate şi la calitatea
prestaţiilor elevilor.
56
Secvenţa 1. 1.
Iepuraşii (g-h)
La ora de desen, toţi colegii Hortensiei au râs de ouăle pictate de ea deoarece
erau mâzgălite. Mergând spre casă abătută se gândea la ouăle ei nereuşite, dar brusc îi
ies în cale trei iepuraşi foarte hazlii: Urechilă, Scăpărici şi Ronţăilă. Ei i-au dat
Hortensiei o pensulă magică şi au învăţat-o câteva trucuri pentru a picta frumos. A doua
zi, picturile Hortensiei au fost cele mai frumoase!
Comprehensiune/ vocabular
Întrebări Posibile răspunsuri
1. Cum se numeşte fetiţa din textul citit? Hortensia
2. Ce i s-a întâmplat fetiţei la ora de desen? Colegii au râs de ea
3. Ce picta Hortensia? Ouă
4. Când pictăm ouăle? De Paşti
5. De ce pictăm ouăle? Pentru că e o tradiţie
6. Ce este un ou? Un aliment
7. Cine face oul? O pasăre
8. Ce facem noi cu ouăle? Le mâncăm
9. Ce materiale folosea pentru a picta? Acuarelă etc.
10. Când credeţi că se petrece acţiunea din textul citit? Înainte de sărbătoarea Paştilor
11. Cum a lucrat Hortensia la ora de desen? A mâzgălit
12. Ce înseamnă a mâzgăli? A trage linii dezordonate/ a
lucra neglijent
13. E posibil ca o pictură să fie mâzgălită, dar să fie da
considerată frumoasă?
14. De ce credeţi că fetiţa a lucrat neglijent? Răspunsuri libere – multiple
15. Când putem considera că o pictură este lucrată Când liniile nu sunt clare.
neglijent?
16. Cum credeţi că s-a simţit Hortensia când colegii au râs Tristă/ abătută
de ea?
17. De ce era abătută? Din cauza desenelor nereuşite
18. Cum se poartă un copil abătut ? Este supărat, lipsit de energie
19. Cu ce alt cuvânt putem înlocui cuvântul abătut? trist
20. La ce se gândea Hortensia în drum spre casă? La ceea ce s-a întâmplat la
şcoală
21. Cu cine s-a întâlnit? Cu trei iepuraţi
22. Cum se numeau iepuraşii care i-au ieşi în cale? Urechilă, Scăpărici şi Ronţăilă
23. De ce credeţi că se numeau astfel? Ce putem deduce Răspunsuri libere – multiple
din numele lor, cum erau ei?
24. Ce înseamnă hazliu? Care te face să râzi
57
25. Cu ce alt cuvânt putem înlocui cuvântul hazliu ? distractiv
26. Care este opusul cuvântului hazliu? mohorât
27. Când putem spune despre iepuraşi că sunt hazlii? Când sunt jucăuşi
28. Cum au ajutat-o iepuraţii pe Hortensia? i-au dat o pensulă magică
29. De ce credeţi ca i-au sărit iepuraşii Hortensiei în ajutor? Răspunsuri libere
30. Cum credeţi că se simţea Hortensia după întâlnirea Bucuroasă
cu iepuraşii?
31. Ce a învăţat fetiţa de la iepuraşi? Au învăţat-o câteva trucuri
32. Ce înseamnă cuvântul truc? O smecherie / o scurtătură
33. Ce alt cuvânt putem folosi în loc de cuvântul truc? secret
34. Ce fel de trucuri credeţi că a învăţat Hortenisa pentru a Răspunsuri libere – multiple
picta mai frumos?
35. Ce credeţi că putea face pensula magică oferită de Răspunsuri libere – multiple
iepuraşi?
36. Ce înseamnă magic? Fermecat/ cu puteri speciale
37. Ce este un obiect magic ? Un obiect fermecat
38. Ce alt cuvânt se poate folosi în locul cuvântului Vrăjit
magic ?
39. Credeţi că iepuraşii au apărut în mod real în calea Nu. Fetiţa şi i-a imaginat.
fetiţei? Unde se putea petrece întâlnirea lor cu fetiţa?
40. Cum a pictat Hortensia a doua zi? Cel mai frumos
41. De ce credeţi că picturile ei au fost cele mai frumoase a Pentru că s-a gândit bine cum
doua zi? poate picta mai frumos
42. Ce reacţie credeţi ca au avut colegii Hortensiei, când au S-au mirat/ au lăudat-o
văzut picturile frumoase?
43. Ce este un coleg? Un elev din aceeaşi clasă
44. Ce înseamnă o pictură frumoasă? O pictură plăcută / realizată cu
atenţie
45. Este posibil ca o pictură a unui elev să fie considerată de Da, unora le poate plăcea şi
unii colegi drept frumoasă şi de alţii drept urâtă? De ce? altora nu.
46. Cum altfel puteau să îi arate colegii Hortensiei că Răspunsuri libere – multiple
lucrarea ei nu e foarte reuşită, fără să râdă de ea?
47. Cum credeţi să s-a simţit Hortensia a doua zi? Veselă / fericită
48. Ce credeţi că au spus copiii despre lucrările ei? Răspunsuri libere – multiple
49. Credeţi că fetiţa le-a povestit colegilor de cei trei Răspunsuri libere – multiple
iepuraşi?
50. Având în vedere că fetiţa a fost ajutată de iepuraşi, cine Răspunsuri libere – multiple
merită felicitări pentru picturile frumoase de a doua zi?
* Întrebările scrise cu bold evaluează cunoştinţele de vocabular.
58
Secvenţa 1.2.
Procesarea fonologică
59
36 lega-leg
Ce sunet(e) a(u) fost 37 îngeraşi –îngeraş
eliminat(e)? 38 puii – pui
(sfârşitul cuvântului) 39 hornuri– horn
40 grupuri - grup
41 singur–sigur
Ce sunet(e) a(u) fost 42 doar – dar
eliminat(e)? 43 mine – mie
(mijlocul cuvântului) 44 hrean – han
45 vlagă - vagă
46 ager -ageri
Ce sunet(e) a(u) fost 47 hai-haină
adăugat(e)? 48 roasă - groasă
49 şura - haşura
50 las - glas
51 geniu – genii
Ce sunete au fost 52 geroase - geros
înlocuite? 53 gură – guriţă
54 hârtie – hârtii
55 hoaţă - hoţ
56 în cuvântul ”hoţ” îl înlocuim pe ”o” cu
Ce cuvânt nou ”a”
obţinem dacă ... 57 în cuvânul ”dar” îl înlocuim pe ”a” cu
”o”
58 în cuvântul ”gen” îl înlocuim pe ”n”
cu ”l”
59 în cuvântul ”hol” îl înlocuim pe ”h” cu
”r”
60 în cuvântul ”bon” îl înlocuim pe ”o”
cu ”a”
60
Secvenţa 2.1.
Pisicuţa (Ţ)
Toni merge în excursie la ţară cu părinţii lui. Nenea Ţura are o fermă de animale
foarte frumoasă. În colţul grădinii se joacă trei pisicuţe.
-Toni, alege-ţi o pisicuţă, îl îndemnă Nenea Ţura.
În drum spre casă, Toni mângâie cu drag pisicuţa şi spune: o să-i spun Ţăndărică, sper
să fie motan!
Comprehensiune/vocabular
Întrebări Posibile răspunsuri
1. Cine este Toni? Un copil
2. Unde merge el? La ţară
3. Cine îl însoţeşte? Părinţii lui
4. Pe cine îşi propun să viziteze? Pe Nenea Ţura
5. Cu ce se ocupă Nenea Ţura? Are o fermă de animale
6. Ce meserie are Nenea Ţura? fermier
7. Cu ce se ocupă un fermier ? Creşte animale sau lucrează
pământul
8. Ce animale întâlnim într-o fermă? Răspunsuri libere
9. De ce era frumoasă ferma lui Nenea Ţura? Răspunsuri libere
10. Care este opusul cuvântului frumos? urât
11. Există şi altfel de ferme în afara celor de animale? Ferme de cereale, ferme aricole
etc.
12. Unde se află de obicei fermele de animale? La ţară
13. De ce se află la ţară? Pentru că au nevoie de spaţiu
14. Cum credeţi că şi-a petrecut Toni timpul la A privit animalele, le-a hrănit
fermă?
15. Ce animale aţi vrea să vedeţi într-o fermă? Răspunsuri libere
16. Ce este o excursie? O călătorie
17. Unde se pot face excursii? Răspunsuri libere
18. Care a fost cea mai frumoasă excursie pe care ati Răspunsuri libere
făcut-o voi?
19. Ce vede Toni într-un colţ al grădinii? Nişte pisicuţe
20. Câte pisicuţe vede Toni? trei
21. Cum sunt pisicuţele? Ce fac ele? Se joacă, sunt jucăuşe
22. Cum credeţi că se jucau cele trei pisicuţe? Răspunsuri libere – multiple
23. Ce îi propune Nenea Ţura? Să ia o pisicuţă acasă
24. Ce face Toni, la îndemnul fermierului? Îşi alege o pisicuţă
25. Cum credeţi că a ales Toni pisicuţa pe care să o ia Răspunsuri libere – multiple
61
acasă?
26. De ce credeţi că i-a propus Nenea Ţura să ia o Răspunsuri libere – multiple
pisicuţă?
27. Ce putem spune despre Nenea Ţura? Cum se Este generos
dovedeşte a fi?
28. Ce înseamnă să fii generos? Să doreşti să împarţi cu ceilalţi
ceea ce ai
29. Ce alt cuvânt se poate folosi în locul cuvântului darnic
generos?
30. Care este opusul cuvântului generos? zgârcit
31. Cum credeţi că se simte Toni la întoarcerea spre Este fericit
casă ?
32. Ce face el? La ce se gândeşte? Mângâie pisicuţa. Se gândeşte ce
nume să îi dea
33. Cum doreşte să o numească pe pisicuţa primită? Tăndărică
34. Ce ar putea să însemne numele ei? Răspunsuri libere – multiple
35. Ce înseamnă a face ţăndări ceva? A sparge în bucăţi mici
36. Ce speră Toni? Ca pisica să fie motan
37. De ce speră Toni ca pisicuţa să fie motan? Răspunsuri libere – multiple
38. Ce este un motan? Este un pisoi
39. De ce îi este dragă pisicuţa băiatului ? Pentru că e jucăuşă
40. Cum se numeşte un animal crescut de plăcere? Animal de companie
41. Ce animale de companie preferă să aibă copiii? Răspunsuri libere – multiple
42. De ce iubesc copiii animalele de companie? Răspunsuri libere – multiple
43. Ce obligaţii au faţă de ele? Răspunsuri libere – multiple
44. Ce recompense primesc în schimbul grijii lor? Răspunsuri libere – multiple
45. De ce pisicile sunt unele dintre cele mai îndrăgite Răspunsuri libere – multiple
animale de companie?
46. Ce îngrijiri speciale necesită o pisică? Cum pot copiii Răspunsuri libere – multiple
să aibă grijă de ea?
47. Ce avantaje are o pisică faţă de alte animale de Răspunsuri libere – multiple
companie?
48. Ce dezavantaje are? Răspunsuri libere – multiple
49. Ce alte animale de la fermă ar putea fi crescute ca Câinii, purceii etc.
animale de companie?
50. Vouă ce animal de companie vi s-ar potrivi? De ce? Răspunsuri libere – multiple
* Întrebările scrise cu bold evaluează cunoştinţele de vocabular.
62
Secvenţa 2.2.
Procesarea fonologică
63
36 ţapi-ţap
Ce sunet(e) a(u) fost 37 isteţi –isteţ
eliminat(e)? 38 tăieţeii– tăieţei
(sfârşitul cuvântului) 39 ţarcuri– ţarc
40 ţeluri - ţel
41 viaţă – viţă
Ce sunet(e) a(u) fost 42 porţi – poţi
eliminat(e)? 43 ţinte– ţine
(mijlocul cuvântului) 44 aţoşi – aşi
45 marţi - mari
46 ţânţar - ţânţari
Ce sunet(e) a(u) fost 47 ţin-ţinută
adăugat(e)? 48 ţoale - oale
49 înţeapă-ţeapă
50 raţă - aţă
51 lecţie – lecţii
Ce sunete au fost 52 moaţă -moţ
înlocuite? 53 ladă – lădiţă
54 împărăţie – împărăţii
55 dimineaţă - dimineţi
56 în cuvântul ”ţel” îl înlocuim pe ”e” cu
Ce cuvânt nou ”o”
obţinem dacă ... 57 în cuvânul ””sar” îl înlocuim pe ”a”
cu ”e”
58 în cuvântul ”laş” îl înlocuim pe ”l” cu
”n”
59 în cuvântul ”gir” îl înlocuim pe ”g” cu
”ş”
60 în cuvântul ”hoţ” îl înlocuim pe ”o”
cu ”a”
64
Secvenţa 3.1.
Muşuroiul (ş-ţ)
Ariciul „Ţepuş locuieşte în grădina de trandafiri. Pentru că nu îşi împarte locul cu
nicio vietate, el se consideră stăpânul locului. Într-o dimineaţă lângă căsuţa lui a apărut
un muşuroi de furnici. Văzând cât de mici sunt, Ţepuş s-a gândit că este mai puternic
decât ele şi s-a dus plin de încredere să le spargă muşuroiul. Atunci întreaga familie de
furnici a năvălit pe nasul lui. Cu nasul roşu şi umflat, ariciul a înţeles că nu e suficient să
fii mare pentru a fi puternic.
Comprehensiune/ vocabular
Întrebări Posibile răspunsuri
1. Despre cine este vorba în textul citit? Despre un arici
2. Cum îl cheamă pe Arici? Ţepuş
3. De ce îl cheamă Ţepuş? Pentru că are corpul acoperit cu
ţepi
4. Unde trăieşte ariciul? În grădina de trandafiri
5. Care sunt vecinii ariciului? Nu are vecini
6. Ce înseamnă vietate? Fiinţă vie
7. Ce alt cuvânt am putea folosi în locul cuvântului animal
vietate?
8. Ce alte animale ar putea trăi alături de arici? Răspunsuri libere - multiple
9. Cine crede ariciul că este? Stăpânul locului
10. De ce se crede stăpânul locului? Pentru că nu are vecini şi crede că
i se cuvine tot pământul din jur
11. Ce înseamnă să fii stăpân peste un loc? Să fii proprietarul locului
12. Ce drepturi are un stăpân al unui loc? Poate decide ce face cu pământul
lui
13. Ce obligaţii are? Să aibă grijă de locul unde stă
14. Ce s-a întâmplat într-o dimineaţă? Un muşuroi a apărut lângă căsuţa
ariciului
15. Ce este un muşuroi de furnici? O construcţie creată de furnici în
care acestea locuiesc
16. Cine locuieşte în muşuroi ? Furnicile, larvele şi regina
furnicilor
17. Ce credea ariciul despre furnici ? Că sunt mici şi că e mai puternic
decât ele
18. Cum se simţea când a încercat să le atace ? încrezător
19. Ce înseamnă să fii încrezător ? Să ai încredere în forţele tale
20. În ce se încredea ariciul ? În puterea lui
21. În general e bine să fii încrezător ? La ce Răspunsuri libere - multiple
foloseşte ?
65
22. De ce se credea mai puternic decât ele ? Pentru că era mai mare
23. Ce înseamnă să fii puternic ? Să ai forţă fizică sau să fii
inteligent
24. Care este opusul cuvântului puternic ? slab
25. Cineva mai mare este întotdeauna mai puternic ? Nu. Uneori puterea e dată de alte
calităţi
26. Este suficient să fii mai mare pentru a fi mai Nu
puternic ?
27. Ce a încercat să facă ariciul ? Să distrugă muşuroiul
28. De ce credeţi că îi plăcea ariciului să trăiască izolat? Răspunsuri libere - multiple
29. De ce credeţi că i-a fost teamă de venirea furnicilor? Că îi vor ocupa tot spaţiul
30. De ce a vrut să le spargă muşuroiul ? Ca să alunge furnicile
31. De ce îl deranjau furnicile pe arici? Pentru că s-au aşezat chiar lângă
vizuina lui
32. Ce putem spune despre arici? Cum este el pentru egoist
că nu a vrut să accepte furnicile lângă vizuina
lui?
33. Cum s-au apărat furnicile ? L-au atacat muşcându-l de nas
34. Cum s-au dovedit ele a fi ? Hotărâte şi luptătoare
35. Ce le-a dat putere furnicilor ? Faptul că erau foarte multe şi unite
36. Ce a păţit ariciul când l-au atacat furnicile? A fost muşcat de nas
37. De ce i s-a umflat nasul? De la muşcătura furnicilor
38. Ce a înţeles ariciul din cele întâmplate? Că nu e suficient să fii mare ca să
fii puternic
39. Cum credeţi că s-a simţit ariciul când a fost Surprins
atacat?
40. Dar furnicile? Puternice
41. De ce altceva este nevoie pentru a fi puternic? De inteligenţă şi curaj
42. De ce altceva este nevoie pentru a câştiga o luptă? De mulţi luptători.
43. Ce credeţi că s-a întâmplat mai departe? Ce a făcut Răspunsuri libere - multiple
ariciul?
44. Ce credeţi că a câştigat ariciul, chiar dacă a pierdut Răspunsuri libere - multiple
lupta cu furnicile?
45. Ce altceva ar fi putut face ariciul, în loc să atace Răspunsuri libere - multiple
furnicile?
46. Credeţi că e mai bine să locuieşti izolat sau altături Răspunsuri libere - multiple
de vecini?
47. Ce avantaje ai dacă locuieşti alături de vecini? Răspunsuri libere - multiple
48. Cum trebuie să ne purtăm cu vecinii? Răspunsuri libere - multiple
66
49. Ce putem face când vecinii nostri ne deranjează? Răspunsuri libere - multiple
50. Credeţi că ariciul a putut trăi alături de furnici, până Răspunsuri libere - multiple
la urmă?
* Întrebările scrise cu bold evaluează cunoştinţele de vocabular.
67
Secvenţa 3.2.
Procesarea fonologică
Ce cuvânt spun? 1 ş-a
2 ţ-i-n-e
3 m-o-ţ
4 c-ă-s-u-ţ-a
5 ţ-e-p-u-ş-
6 muşuroi
Cu ce sunet începe 7 ţeapă
cuvântul? 8 înţeles
9 dimineaţă
10 atunci
11 tuş
Cu ce sunet se 12 şorţ
termină 13 ţanţoş
cuvântul? 14 suliţaş
15 brăduţ
16 usc
Care este sunetul din 17 iţă
mijlocul cuvântului? 18 uşă
19 lac
20 ţes
21 roşu
Care sunt sunetele 22 pasc
din mijlocul 23 şură
cuvântului? 24 raţă
25 ţese
26 moţ–moş (răspuns ”ţ” a fost înlocuit
Ce sunet a fost cu ”ş”)
înlocuit? 27 sanţ – lanţ (răspuns ”ş” cu ”l”)
28 şase – case (răspuns ”ş” cu ”c”)
29 mustaţa – mustaţă (”a” cu ”ă”)
30 dus -duşi (”s” cu ”şi”)
31 cos – os
Ce sunet(e) a(u) fost 32 ruşi– uşi
eliminat(e)? 33 raţă – aţă
(începutul 34 trapă – apă
cuvântului) 35 porţie- ţie
68
36 creţe-creţ
Ce sunet(e) a(u) fost 37 golaşi - golaş
eliminat(e)? 38 craii– crai
(sfârşitul cuvântului) 39 duşuri– duş
40 şorţuri- şorţ
41 iartă – iară
Ce sunet(e) a(u) fost 42 ţarcl – ţac
eliminat(e)? 43 lupi – lui
(mijlocul cuvântului) 44 oţel –ol
45 clor - cor
46 laş - laşi
Ce sunet(e) a(u) fost 47 coş-coşar
adăugat(e)? 48 ţoale - oale
49 mălin - lin
50 şadă - adă
51 băţ – beţe
Ce sunete au fost 52 şerpuitoare - şerpuitor
înlocuite? 53 şcoală – şcoliţă
54 ştevie – ştevii
55 ţepoasă -ţepoşi
56 în cuvântul ”ţac” îl înlocuim pe ”c” cu
Ce cuvânt nou ”r”
obţinem dacă ... 57 în cuvânul ””şoc” îl înlocuim pe ”ş”
cu ”t”
58 în cuvântul ”caş” îl înlocuim pe ”a” cu
”o”
59 în cuvântul ”şir” îl înlocuim pe ”ş” cu
”p”
60 în cuvântul ”ţel” îl înlocuim pe ”e” cu
”o”
Secvenţa 4.1.
69
Secvenţa 4.1.
Cuvântul magic (Gi)
Denis era un băiat puţin cam încăpăţânat care nu voia să spună cuvintele
magice: "te rog". În loc de "Mamă, îmi dai te rog apă?" spunea "Mamă, dă-mi apa!", în
loc de "Tată, mă ajuţi te rog să mă îmbrac?" spunea "Tată, ajută-mă să mă îmbrac!" şi
tot aşa. Părinţii au încercat în fel şi chip să-l înveţe să spună "te rog", dar a fost în
zadar. Într-o noapte, în vis, lângă Denis apare un pitic pe care-l chema TE ROG, şi-i
spune că atunci când va vrea ca părinţii să facă ceva pentru el va trebui doar să-i
rostească numele şi el, piticul TE ROG, îi va sări repede în ajutor. Imediat ce pronunţa
numele piticului, toate dorinţele i se îndeplineau!
Comprehensiune/vocabular
Întrebări Posibile răspunsuri
1. Cine era Denis? un băiat
2. Cum era Denis? puţin încăpăţânat
3. Ce nu voia Denis să spună? te rog
4. Ce înseamnă să fii încăpăţânat? Să faci numai cum vrei tu.
5. Care este opusul cuvântului încăpăţânat? ascultător
6. Care este cuvântul magic din poveste? te rog
7. Ce înseamnă magic ? fermecat
8. De ce este Te rog un cuvânt magic ? Pentru că, dacă îl foloseşti,
ceilalţi te ascultă.
9. Ce alte cuvinte magice mai folosim? mulţumesc/ cu plăcere
10. Cum se adresa Denis mamei sale? nepoliticos
11. De ce nu era respectuos cu părinţii săi? Răspunsuri libere - multiple
12. Ce alt cuvânt putem folosi în loc de cuvântul politicos
respectuos?
13. Cum credeţi că se simţeau părinţii lui Denis? Erau trişti.
14. Ce încercau ei să schimbe la Denis? Să îl înveţe să spună te rog.
15. De ce credeţi voi că nu reuşeau ? Denis nu îi asculta/ era
încăpăţânat.
16. Ce înseamnă în zadar? degeaba/ fără succes
17. Cum mai putem spune în loc de în fel şi chip? în toate felurile
18. Cine apare noaptea în visul lui Denis? un pitic
19. Cum îl chema pe pitic? Te rog
20. Ce dorea piticul? Să îl înveţe să spună te rog.
21. Ce înseamnă a sări în ajutorul cuiva? A face ceva pentru ca sa îl ajuţi.
22. Ce este un vis? o întâmplare/ închipuire din
timpul somnului
23. Cum pot fi visele? frumoase sau urâte
70
24. Visul lui Denis a fost frumos sau urât? Răspunsuri libere - multiple
25. Ce i-a spus piticul din vis lui Denis? Că poate să îl strige atunci când
doreşte ca părinţii lui să facă ceva
pentru el.
26. Ce cuvânt trebuia să pronunţe Denis? te rog
27. Ce înseamnă a pronunţa? a rosti
28. De ce credeţi că părinţii îi îndeplineau dorinţele Spunea cuvântul magic te rog.
când Denis îl striga pe pitic?
29. Ce înseamnă să ţi se împlinească dorinţele? Să obţii ceea ce vrei.
30. Ce este o dorinţă? Ceva ce vrei să se întâmple.
31. Toată lumea are dorinţe? da
32. Ce credeţi că a învăţat băiatul din mesajul piticului? Să spună te rog.
33. De ce credeţi că i-a apărut piticul în vis ? Răspunsuri libere - multiple
34. Credeţi că piticul a venit singur sau a fost chemat Răspunsuri libere - multiple
de cineva?
35. Cum credeţi că se simţeau părinţii când auzeau Erau bucuroşi.
cuvântul te rog?
36. În ce situaţii folosim cuvântul te rog ? Când vrem ca cineva să facă
ceva pentru noi.
37. Cuvântul te rog trebuie folosit doar când vorbim cu Nu, putem să îl folosim când
părinţii? vorbim cu oricine.
38. Când vorbiţi cu cineva mai mic decât voi, e necesar Răspunsuri libere - multiple
să îi spuneţi te rog? De ce? (indiferent daca
răspunsul e da sau nu)
39. Cum credeţi că arăta piticul Te rog? Răspunsuri libere - multiple
40. Unde aţi mai întâlnit pitici? Răspunsuri libere - multiple
41. Credeţi că Denis s-a speriat când l-a văzut pe pitic? Răspunsuri libere - multiple
42. Credeţi că de atunci Denis a folosit mereu cuvântul Răspunsuri libere - multiple
te rog?
* Întrebările scrise cu bold evaluează cunoştinţele de vocabular.
71
Secvenţa 4.2.
Procesarea fonologică
Ce cuvânt spun?
1 g-i
2 g-u-m-a
3 l-e-g
4 z-a-d-a-r
5 p-i-t-i-c
Cu ce sunet se 11 neg
termină 12 corn
cuvântul? 13 argint
14 agitaţie
15 pagină
72
Ce sunet(e) a(u) fost 32 goală – oală
eliminat(e)? 33 dungi –ungi
(începutul 34 crai – ai
cuvântului) 35 colegi-legi
36 sapă-sap
Ce sunet(e) a(u) fost 37 gingaşi– gingaş
eliminat(e)? 38 pantalonii – pantaloni
(sfârşitul cuvântului) 39 goluri– gol
40 cornuri-corn
41 pian – pin
Ce sunet(e) a(u) fost 42 cort – cot
eliminat(e)? 43 fulgi – fugi
(mijlocul cuvântului) 44 abur – ar
45 clar - car
46 cocor - cocori
Ce sunet(e) a(u) fost 47 luna -aluna
adăugat(e)? 48 car-carte
49 legi-culegi
50 las - glas
51 gingie – gingii
Ce sunet(e) a(u) fost 52 doare-dor
schimbat(e)? 53 om– omuleţ
54 argintie– argintii
55 roade-rod
56 în cuvântul ”sol” îl înlocuim pe ”o” cu
Ce cuvânt nou ”u”
obţinem dacă ... 57 în cuvânul ””ras” îl înlocuim pe ”a”
cu ”o”
58 în cuvântul ”laş” îl înlocuim pe ”ş” cu
”s”
59 în cuvântul ”gel” îl înlocuim pe ”l” cu
”n”
60 în cuvântul ”rug” îl înlocuim pe ”u”
cu ”o”
73
3.4.5. Dezvoltarea fluenţei citirii
Citirea cursivă reprezintă o calitate a citirii exersată cu precădere alături de citirea
conştientă. Considerăm că odată cu trecerea în etapa postabecedară, fluenţa citirii poate fi
antrenată prin valorificarea unor texte de referinţă de ma mare extindere şi mai rafinate ca
semnificaţii/ mesaje transmise. Oferim mai zos o serie de exemple de situaţii de învăţare
asociate unor texte mai complexe, adecvate pentru aprofundarea competenţelor de citire.
Exemple:
Exemplul 1.
Domnul Şosetă
74
__________________________________________________________________
__________________________________________________________
Încercuieşte cuvântul care arată cel mai bine ce înseamnă „de minune” în povestea
de mai sus:
puţin grozav bine
o teatru
o copii
o şosetă
o şosetă
o teatru
o copii
o casă
o copii
o teatru
o şosetă
o casă
o teatru
o casă
o copii
o şosetă
75
Exemple:
Exemplul 2.
Felicitările
Este ziua doamnei învăţătoare. Cu această ocazie, elevii din clasa a doua i-au scris
felicitări. Doamna învăţătoare le mulţumeşte pentru surpriza minunată. Apoi începe să
citească fiecare felicitare cu voce tare în faţa clasei. Fiind emoţionată de cuvintele
frumoase, începe să se încurce.
Toată lumea a izbucnit în hohote de râs. Cel mai bine s-a distrat doamna
învăţătoare.
Completează propoziţiile:
5 4 6
76
Ordonează literele de mai jos pentru a obţine titlul poveştii de mai sus. Scrie-l în
spaţiul alăturat:
tceliirilFăe _____________________________
77
Exemple:
Exemplul 3.
Astăzi e o zi specială. Doamna învăţătoare le-a dat copiilor o temă de casă care i-a
încântat: toţi copiii care aveau acasă animale de companie puteau să le aducă la şcoală şi
să le prezinte colegilor.
Dintre elevi, Raul avea un şoricel, iar Ştefan o pisică. Când a venit rândul lui Raul să
îşi prezinte tema, acesta a izbucnit în plâns.
Completează propoziţiile:
1. e o zi specială.
2. Copiii puteau să îşi aducă la şcoală animalele de .
3. avea un şoricel.
4. Ştefan avea o .
5. Raul a în plâns.
6. Scrie mai jos cât mai multe cuvinte folosind doar literele din expresia „animal de
companie”:
78
Scrie următoarele cuvinte în ordine alfabetică:
Copii, animal, temă, pisică, plâns
________________________________________________________________________
______________________________________________________________
Găseşte în careu cuvinte cu înţeles asemănător celor de mai jos:
deosebită, bucurat, mâţă, arată
H Q I V Q I L A M R Y G V X W
Y Q Z D W A X P A B H G A L D
U J A B I D R S K N C M A R V
D A J C M T P E S N H U I M Y
C U J C V E A K G F H X O H J
C Y I U C I V T G T U X W L G
F I H I A A Q E N E N M U Y G
I R A O A Q Z Y D I S X F R F
Taie
cu B L T A T N A C N I Z X H M J o linie
ce nu se
A W W R C Z X N Y Q T E A S A
X H N B M W E M N H J M R V C
M Q I K V U P Z H A G E L P I
S Z O V G Q D R Y Z D V L V S
U T K C R Z E P D W X O Z H I
Y U L X K V J M Y O P R U Y P
potriveşte:
79
3.4.6. Dezvoltarea vocabularului
La dentist
Alin este tare posac. Îl doare dintele de trei zile. A muşcat din crusta unei prăjituri şi
dintele s-a fisurat. A fost contrariat să descopere ca dintele său e aşa alterat .Acum îl
doare tare şi trebuie să meargă la dentist. Dentistul a curăţat dintele şi i-a pus o plombă .
Durerea lui Alin s-a evaporat .
80
Lucrare de verificare nr. 3
81
Evaluare
82
Bibliografie:
Cain, K. (2012). Abilitatea de a citi. Cluj-Napoca: Ed. ASCR
Culea, L., Petrescu, C., (2012). Ce şi cum predăm la clasa pregătitoare. Ghidul
profesorului. Bucureşti: Ed. Diana
Glava, A,& Glava, C. (2002). Introducere în pedagogogia preşcolară, Cluj-Napoca: Ed.
Dacia
Macri, C. (2013). Dezvoltarea competenţelor de citit-scris în ciclul primar prin utilizarea
strategiilor semi-globale în cadrul proiectelor tematice. Teză de doctorat. Universitatea
Babeş-Bolyai Cluj-Napoca
Mara, E.L. (2012). Metodica limbii şi literaturii române în învăţământul primar şi
preşcolar. Alba Iulia: Ed. Aeternitas
Norel, M. (2010). Didactica limbii şi literaturii române pentru învăţământul primar.
Bucureşti: Ed. Art
Pamfil, A. (2009). Limba şi literatura română în şcoala primară. Perspective
contemporane. Piteşti: Editura Paralela 45
*** Comisia Europeană. Proposal for a RECOMMENDATION OF THE EUROPEAN
PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on key competences for lifelong learning
(http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/com/com_com(2005)05
48_/com_com(2005)0548_en.pdf).
*** Suporturi de formare dezvoltate şi testate în cadrul proiectului ELIRA - Alfabetizarea
timpurie la copiii romi şi ne-romi. Predictori, niveluri şi strategii de îmbunătăţire a
gradului de alfabetizare, Contract 15SEE/30.06.2014, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-
Napoca şi Universitatea din Oslo, Norvegia
83