Sie sind auf Seite 1von 37

ARTICOLUL HOTĂRÂT, NEHOTĂRÂT ŞI NEHOTĂRÂT DE NEGAŢIE

M F N Pl
N der/ ein/ kein die/ eine/ keine das/ ein/ kein die / keine
G des/ eines/ keines –(e)s der/ einer/ keiner des/ eines/ keines –(e)s der / keiner
D dem/ einem/ keinem der/ einer/ keiner dem/ einem/ keinem den –n / keine -n
Ac den/ einen/ keinen die/ eine/ keine das/ ein/ kein die / keine

OMITEREA ARTICOLULUI
1. Orice substantiv în cazul Ac, nearticulat în limba română. Ex: Ich sehe Kinder in dem Hof. – Eu văd copii în curte.
2. Nume de profesii, ocupaţii, funcţii în cazul Ac. Ex: Er ist Schüler. – El este elev.
3. Nume de alimente, băuturi în cazul Ac. Ex: Er kauft Milch. - El cumpără lapte.
-1-

4. Nume de materii în cazul Ac. Ex: Mein Ring ist aus Gold. - Inelul meu este de aur.
5. Substantivele care nu primesc articol, fac negaţia cu kein(e).

ÎNTREBĂRILE CAZURILOR
N – cine, ce?
G – a, al, ai, ale cui?
D – cui? la cine? la ce? cu cine? cu ce? unde? (pentru verbe care arată o stare)
Ac – ce? pentru cine? pentru ce? pe cine? pe ce? despre cine? despre ce? unde? (pentru verbe care arată mişcare)
DECLINĂRILE PRONUMELUI PERSONAL

M F N
ich - eu du - tu er - el sie - ea es – el, ea
N Ich du er sie es
G mein dein sein ihr sein
D mir dir ihm ihr ihm
AC mich dich ihn sie es
-2-

wir - noi ihr - voi sie – ei, ele Sie – dvs.


N wir ihr sie Sie
G unser eu(e)r(e) ihr Ihr
D uns euch ihnen Ihnen
AC uns euch sie Sie
PRONUMELE INTEROGATIV
Pronumele interogativ ţine locul unui nume aşteptat ca răspuns la o întrebare.
M F N M F N M (care?) F (care?) N (care?) Pl. (care?)
N wer? was? welcher? welche? welches? welche?
G wessen? - welches? welcher? welches? welcher?
D wem? - welchem? welcher? welchem? welchen?
AC wen? was? welchen? welche? welches? welche?

M (ce fel de?) F (ce fel de?) N (ce fel de?) Pl. (ce fel de?)
N was für ein? was für eine? was für ein? was für (welche)?
G was für eines? was für einer? was für eines? was für (welcher)?
-3-

D was für einem? was für einer? was für einem? was für (welchen)?
AC was für einen? was für eine? was für ein? was für (welche)?
PRONUMELE RELATIV
M (care) F (care) N (care) Pl (care)
N der die das die
G dessen deren dessen deren
D dem der dem denen
Ac den die das die
PRONUMELE POSESIV
M F N Pl
N euer Vater eure Mutter euer Kind eure Kinder
G eures Vaters eurer Mutter eures Kindes eurer Kinder
D eurem Vater eurer Mutter eurem Kind euren Kindern
Ac euren Vater eure Mutter euer Kind eure Kinder
mein - a mea, al meu, ai mei, ale mele unser - a noastră, al nostru, ai noştri, ale noastre
dein - a ta, al tău, ai tăi, ale tale euer - al vostru (masculin şi neutru)
sein - a lui, al lui, ai lui, ale lui eure - a voastră, ale voastre, ai voştrii
ihr - a ei, al ei, ai ei, ale ei ihr - a lor, al lor, ai lor, ale lor
sein - pentru neutru Ihr - a dvs., al dvs., ai dvs., ale dvs.
-4-

- a lui (ei), al lui (ei), ai lui (ei), ale lui (ei)

PRONUMELE REFLEXIV
- stă lângă verbe reflexive permanente sau ocazionale D Ac
- are formă proprie pentru persoanele a III-a singular şi plural (sich) mir mich
- arată că subiectul face acţiunea exprimată de verb pentru el însuşi dir dich
sich sich
uns uns
euch euch
sich sich
PRONUMELE NEHOTĂRÂT
- înlocuieşte un substantiv, fără a da însă o indicaţie precisă asupra acestuia.
- gramatica limbii germane consideră pronume nehotărâte şi numerale nehotărâte: alle (toţi), beide (ambii), einige (unii),
mehrere (mai mulţi), viele (mulţi), wenige (puţini), limita dintre pronumele şi numeralele nehotărâte neputând fi
stabilită cu precizie.
- unele pronume nehotărâte se întrebuinţează numai substantival, altele substantival sau adjectival.
- numai substantival sunt folosite pronumele: einer, eine, eins (unul, una); keiner, keine, keins (nici unul, nici una);
jedermann (oricine), jemand (cineva), niemand (nimeni).
- substantival sau adjectival se întrebuinţează pronumele: all (toţi), ander (alt), beide (ambii), einige (unii), ein paar
(câţiva), ein biβchen (puţin), etwas (ceva), jeder, jede, jedes (fiecare), mancher, manche, manches (unii, unele),
mehrere (mai mulţi), nichts (nimic), viel (mult), wenig (puţin).
-5-

PRONUMELE NEHOTĂRÂTE FOLOSITE NUMAI SUBSTANTIVAL


einer, eine, eins – unul, una aceste pronume se referă la o persoană oarecare, fără să o specifice.
keiner, keine, keins – nici unul, nici una
- ele se declină ca şi articolul nehotărât şi nu se întrebuinţează la plural.
- pronumele einer, eine, eins pot fi precedate de articolul hotărât, declinându-se în acest caz ca şi adjectiv la regula I
- prin compunerea lui einer cu irgend (irgendeiner – vreunul) se întăreşte nuanţa de nedefinit, nespecificat, necunoscut.
M (unul) F (una) N Pl.
N (k)einer (k)eine (k)eins
G (k)eines (k)einer (k)eines
D (k)einem (k)einer (k)einem
Ac (k)einen (k)eine (k)eins
(vreunul) (vreuna) (vreunul, vreuna)
M F N Pl.
N irgendeiner irgendeine irgendeins
G irgendeines irgendeiner irgendeines
D irgendeinem irgendeiner irgendeinem
Ac irgendeinen irgendeine irgendeins

jemand – cineva se referă la cineva necunoscut; cer predicat la persoana a III-a singular
niemand – nimeni

(cineva / nimeni) (careva)


-6-

M F N -Pl. nu există M F N -Pl. nu există


N jemand/niemand irgendjemand
G jemandes/niemandes irgendjemandes
D jemandem/niemandem irgendjemandem
AC jemanden/niemanden irgendjemanden

man - intraductibil, invariabil


- are întotdeauna funcţia de subiect (înlocuieşte subiectul)
- cere un predicat la persoana a III-a singular
- îi corespund pron. reflexiv “sich” şi pron. posesiv “sein”
- se foloseşte atunci când acţiunea exprimată de verb este făcută de o fiinţă
PRONUMELE NEHOTĂRÂTE FOLOSITE SUBSTANTIVAL SAU ADJECTIVAL
all – toţi, toate - exprimă o totalitate de fiinţe sau lucruri, numărul lor fiind complet.
Pl - alle este urmat întotdeauna de un substantiv la plural.
N alle - alle poate să înlocuiască un substantiv la plural.
G aller
D allen
Ac alle
- alles (tot, totul) stă în faţa sau în urma verbului conjugat Ex: Alles ist OK. Ich verstehe alles.
Totul este OK. Eu înţeleg totul.
ganz – tot, toată - exprimă un întreg, un tot.
-7-

- ganz se intercalează între articol şi substantiv la singular.


- cere cazul Ac
- se declină ca un adjectiv, în funcţie de ceea ce stă în faţa lui.
Ex: Ich schlief die ganze Nach. - Am dormit toată noaptea.
etwas – ceva invariabile. Dacă sunt urmate de adjective, acestea se substantivizează.
nichts – nimic Ex: Ich hörte etwas Neues. - Am auzit ceva nou.
ander – altul, alta, celălalt, cealaltă (celălalt) (cealaltă) (celălalt, cealaltă) (ceilalţi, celelalte)
- el neagă identitatea unei fiinţe M F N Pl
sau a unui lucru N der andere die andere das andere die anderen
- se declină ca adj. atributiv, în G des anderen der anderen des anderen der anderen
funcţie de ceea ce stă în faţa lui D dem anderen der anderen dem anderen den anderen
Ac den anderen die andere das andere die anderen
(un altul, un alt) (o altă) (un altul, o altă) ( nu alţii, nu altele)
M F N Pl
N (k)ein anderer (k)eine andere (k)ein anderes keine anderen
G (k)eines anderen (k)einer anderen (k)eines anderen keiner anderen
D (k)einem anderen (k)einer anderen (k)einem anderen keinen anderen
Ac (k)einen anderen (k)eine andere (k)ein anderes keine anderen
(alt) (altă) (alt, altă) (alţii, altele)
M F N Pl
N anderer andere anderes andere
G anderen anderer anderen anderer
D anderem anderer anderem anderen
Ac anderen andere anderes andere
-8-

beide – ambii, ambele, amândoi, amândouă – se referă la două fiinţe sau lucruri, presupuse a fi Pl. Pl
cunoscute N beide die beiden
– se poate folosi precedat sau neprecedat de articol G beider der beiden
D beiden den beiden
Ac beide die beiden
einiger, einige, einiges – câţiva, câteva, unii, unele M F N Pl
– singularul se foloseşte numai pentru a indica N einiger einige einiges einige
un interval de timp, o unitate de măsură G einigen einiger einigen einiger
D einigem einiger einigem einigen
Ac einigen einige einiges einige
ein paar – câţiva, câteva – nu se declină
jeder, jede, jedes – fiecare M F N M F N
– se declină singur sau însoţit N jeder jede jedes ein jeder eine jede ein jedes
de articol nehotărât G jedes jeder jedes eines jeden einer jeden eines jeden
D jedem jeder jedem einem jeden einer jeden einem jeden
Ac jeden jede jedes einen jeden eine jede ein jedes

manch – unii, unele, unul, una M F N Pl


N mancher manche manches manche
G manches mancher manches mancher
D manchem mancher manchem manchen
Ac manchen manche manches manche
-9-

mehrere – mai mulţi, mai (altcineva) (nimeni altcineva, nici un altul)


multe M F N -Pl. nu există M F N -Pl. nu există
Pl.
N mehrere N jemandanderer niemandanderer
G mehrerer G jemandanderen niemandanderen
D mehreren D jemandanderem niemandanderem
Ac mehrere AC jemandanderen niemandanderen

irgendwoher – de undeva + verb de mişcare irgendwohin – undeva + verb de mişcare


nirgendwoher – de nicăieri nirgendwohin - nicăieri
anderswoher – de altundeva anderswohin – altundeva

PRONUMELE RECIPROC
- exprimă un raport de reciprocitate
- einander – unul faţă de altul – invariabil
miteinander – unul cu altul
füreinander – unul pentru altul
zueinander – unul la altul (mişcare)
beieinander – unul la altul (stare)
auseinander – a se despărţi unul de altul
voneinander – unul de (de la, de pe, despre) altul
voreinander – unul de (în faţa) altul
hintereinander – unul în spatele celuilalt
- 10 -

nacheinander – unul după altul


aneinander – unul de (la, pe) altul (sens figurat)
aufeinander – unul pe altul
durcheinander – de-a valma
gegeneinander – unul către (împotriva) celălalt
ineinander – unul în (de) celălalt
nebeneinander – unul lângă celălalt
untereinander – unul sub altul; între unul şi altul (la figurat)
zwischeneinander – între unul şi celălalt
Cu valoare de pronume reciproc se întrebuinţează adesea şi pronumele reflexiv “sich”, mai ales când caracterul de
reciprocitate reiese din context.
Ex: Der Junge und das Mädchen lieben sich. Se poate interpreta: Băiatul şi fata se iubesc fiecare pe sine.
Băiatul şi fata se iubesc unul pe celălalt.
Pentru a evita confuzia, se foloseşte pronumele reciproc: Der Junge und das Mädchen lieben aneinander.
PRONUMELE DEMONSTRATIV
- indică apropierea sau depărtarea în timp sau spaţiu a fiinţelor şi lucrurilor la care se referă.
der, die, das = acest, aceasta + Pl. – se poate folosi numai în vorbire; este accentuat.
– se declină ca articol hotărât.
dieser, diese, dieses = acesta, aceasta + Pl. – indică apropierea.
– se declină ca articolul hotărât.
jener, jene, jenes = acel, acea + Pl. – arată depărtarea.
– se declină ca articolul hotărât.
selbst, selber = însumi, însuţi etc… – este un pronume de întărire.
– este invariabil.
derselbe, dieselbe, dasselbe = acelaşi, aceeaşi + Pl. – arată identitatea unui obiect cu sine însuşi.
- 11 -

– der, die, das – se declină ca articolul hotărât.


– selbe – se declină ca un adjectiv la reg. I–a.
derjenige, diejenige, dasjenige = acel care, acea care + Pl. – are sens determinativ selectiv.
– der, die, das – se declină ca articolul hotărât.
– jenige – se declină ca un adjectiv la reg. I–a.
M F N Pl
N derselbe / derjenige dieselbe / diejenige dasselbe / dasjenige dieselben / diejenigen
G desselben / desjenigen derselben / derjenigen desselben / desjenigen derselben / derjenigen
D demselben / demjenigen derselben / derjenigen demselben / demjenigen denselben / denjenigen
Ac denselben / denjenigen dieselbe / diejenige dasselbe / dasjenige dieselben / diejenigen
solcher, solche, solches = asemenea – indică calitatea şi se declină neprecedat sau precedat de articol nehotărât.
M F N Pl M F N Pl
N solcher solche solches solche (k)ein solcher (k)eine solche (k)ein solches (k)eine solchen
G solches solcher solches solcher (k)eines solchen (k)einer solchen (k)eines solchen (k)einer solchen
D solhem solcher solchem solchen (k)einem solchen (k)einer solchen (k)einem solchen (k)einen solchen
Ac solchen solche solches solche (k)einen solchen (k)eine solche (k)ein solches (k)eine solchen
ADVERBUL DE LOC
- adverbul este o parte de vorbire neflexibilă.
- arată o caracteristică a unei acţiuni, stări sufleteşti sau însuşiri.
- arată: unde, când, cum şi din ce cauză se petrece acţiunea.
Adverbele de loc – răspund la întrebările: wo (unde?), wohin (încotro?), woher (de unde?).
– ele indică locul unde se petrece acţiunea sau starea exprimată de verbe sau mişcarea într-o (sau dintr-o)
anumită direcţie.
Adverbele care arată locul unde se petrece acţiunea:
hier = aici vorne = în faţă (urmat de vb.) vor = în faţa innen = în interiorul überall = peste tot
dort = acolo hinten = în spate (urmat de vb.) hinter = în spatele drüben = dincolo nirgends = nicăieri
- 12 -

drauβen = afară oben = sus (urmat de vb.) über = peste, deasupra links = stânga irgendwo = undeva
drinnen = înăuntru unten = jos (urmat de vb.) unter = sub, dedesubtul rechts = dreapta nirgendwo = nici unde
Adverbele care arată mişcarea într-o sau dintr-o anumită direcţie:
– adverbele hin şi her se folosesc de regulă ca particulă separabilă pe lângă un verb de deplasare.
herein = înăuntru ← dorthin = într-acolo - her – indică direcţia spre vorbitor
hinein = înăuntru → aufwärts = în sus, înainte - hin – indică direcţia dinspre vorbitor
heraus = afară ← abwärts = în jos, înapoi Adverbele hin şi her se combină cu adverbul ein sau cu
hinaus = afară → vorwärts = înainte anumite prepoziţii, pentru a exprima, conform înţelesului
herauf = sus ← ruckwärts = înapoi acestora: urcarea, coborârea, ieşirea, intrarea, trecerea. În toate
hinauf = sus → dorther = de acolo, dintr-acolo aceste adverbe compuse, her şi hin determină nuanţa specială
herunter = jos ← nirgendwohin = nicăieri de mişcare spre sau dinspre vorbitor.
hinunter = jos → nirgendwoher = de nicăieri
herüber = dincoace ← irgendwohin = undeva
hinüber = dincolo → irgendwoher = de undeva
ADVERBELE DE TIMP
- exprimă momentul, durata sau frecvenţa unei acţiuni.
eben = chiar acum, tocmai mehrmals = de mai multe ori morgens = dimineaţa
jetzt = acum meistens = frecvent, cel mai des vormittags = înainte de masă
bereits = tocmai häufig = deseori mittags = amiază
erst = mai întâi, abia nochmals = încă odată nachmittags = după-amiază
noch = încă, mai oft = des, adesea abends = seara
neulich = mai nou selten = rareori nachts=noaptea
schon = deja vielmals =de multe ori montags =lunea
früh = devreme wieder = iarăşi, iar, din nou dienstags =marţea
- 13 -

früher = (mai) pe vremuri sofort = imediat mittwochs = miercurea


spät = târziu gleich = imediat donnerstags = joia
dann = atunci, apoi plötzlich = imediat freitags = vinerea
damals = pe-atunci zuerst = mai întâi samstags =sâmbăta
einst =odinioară jedesmal = de fiecare dată sonntags =duminica
endlich = în sfârşit manchmal = uneori Prin adăugarea lui “s” se arată că
bischer = până atunci einmal = odată acţiunea exprimată de verb se repetă în
inzwischen = între timp zuletzt = la urmă mod constant.
jemals = vreodată zukünftig = în (pe) viitor
niemals = niciodată jederzeit = oricând heute = azi
schlieβlich = în sfârşit lange (Zeit) = de mult morgen = mâine
seinerseit = din partea lui noch =mai, încă übermorgen = poimâine
ewig = veşnic gestern = ieri
immer = întotdeauna vorgestern = alatăieri
SEITDEM = DE CÂND – introduce propoziţii secundare temporale. Ex: De când este student, vine rar acasă.
seither = de atunci (încoace) – introduce o propoziţie principală
– este urmată de verb conjugat Ex: L-am văzut duminică dar de atunci nu l-am mai văzut.
seitwann = de când – introduce întrebări directe.
ALS = CÂND (trecut, pentru o acţiune irepetabilă)
WANN = CÂND (prezent sau viitor)
WENN = DACĂ – introduc propoziţii condiţionale ireale
FALLS = DACĂ, ÎN CAZ – au verbul conjugat pe ultimul loc.
IN FALLE DASS = ÎN CAZUL ÎN CARE
vor = înainte de Ex: Înainte de cursuri, dorm o oră.
- 14 -

BEVOR = EHE(R) = ÎNAINTE DE A, ÎNAINTE CA – introduc propoziţii secundare temporale


– duc verbul conjugat pe ultimul loc Ex: Înainte de a pleca, încui uşa.
vorher = înainte de aceasta – este urmat de verbul de conjugat Ex: Plec, dar înainte de asta, încui uşa.
nach = după (cere D) Ex: După cursuri, vin repede acasă.
NACHDEM = DUPĂ CE – introduce propoziţii secundare temporale Ex: După ce pleci, învăţ.
nachher = după aceasta, după aceea – este urmat de verbul conjugat Ex: Învăţ, după aceea mă culc.
SOBALD = ÎNDATĂ CE – se fol. când acţiunea din propoziţia secundară temporală are loc înaintea celei din
principală Ex: De îndată ce ajung acasă, te sun.
SOLANGE = ATÂTEA TIMP CÂT – introduce propoziţii secundare temporale Ex: Atâta timp cât vii, te ajut.
beinahe = cât pe-aci Ex: Cât pe-aci să cad.
fast = aproape (că) Ex: Sunt aproape gata.
nahe = aproape (de) Ex: Eu locuiesc aproape de şcoală.
Notă: Adverbele scrise cu majuscule duc verbul conjugat pe ultimul loc în propoziţie.
ADVERBE DE MOD
anders = alt fel überhaupt = mai ales doch = cum să nu keinesweg = pe nici o cale
gern = cu plăcere viel = mult freilich = desigur nein = nu
hoffentlich = să sperăm wenig = puţin wirklich = într-adevăr nicht = nu
wohl = bine ziemlich = cam, destul de keinesfalls = în nici un caz umsonst = degeaba, gratis
gut = bun, bine fast = aproape und zwar = şi anume vielleicht = poate
etwas = ceva bloβ = numai, doar allein = singur wahrscheinlich = probabil
genug = destul kaum = de-abia selbstverständlich = bine-nţeles sogar = chiar şi
nämlich = şi anume nur = numai glücklicherweise = din fericire beinahe = cât pe ce
- 15 -

ja = da sehr = foarte natürlich = bine-nţeles, desigur

ADVERBE DE CAUZĂ
darum = de aceea andernfalls = în caz contrar dafür = pentru aceasta sonst = altminteri
dazu = la aceasta trotzdem = cu toate astea dadurch = prin aceasta jedenfalls = în orice caz
deshalb = de aceea nötigenfalls = în caz de nevoie damit = pentru a
deswegen = de aceea gegebenenfalls = în cazul dat (că) davon = de aceasta

ADVERBE INTEROGATIVE
wo = unde wann = când wieso = cum aşa wie = cum
woher = de unde wie lange = cât timp wie viel = cât weshalb = de ce
wohin = unde → wie oft = cât de des warum = de ce weswegen = din ce cauză
ADVERBE PRONOMINALE INTEROGATIVE
- înlocuieşte pronumele interogativ precedat de o prepoziţie
- dacă prepoziţia începe cu o vocală, se intercalează între wo şi prepoziţie, consoana “r”
bei was = wobai = la ce zu was = wozu = la ce
nach was = wonach = după ce an was = woran = la ce
durch was = wodurch = prin ce auf was = worauf = pe ce, ce
für was = wofür = pentru ce aus was = woraus = din ce
gegen was = wogegen = către ce in was = worin = în ce
mit was = womit = cu ce über was = worüber = despre ce, peste ce
- 16 -

von was = wovon = despre ce um was = worum = în jurul a ce, despre ce


vor was = wovor = în faţa cui unter was = worunter = sub ce, cu ce condiţie

ADVERBE PRONOMINALE DEMONSTRATIVE


- el înlocuieşte : a) pronumele demonstrativ neutru “das”, folosit substantival, precedat de o prepoziţie
b) pronumele personal “er, sie, es”, precedat de o prepoziţie
- se formează din adverbul “da” + prepoziţia respectivă, intercalându-se consoana “r”, dacă prepoziţia începe cu o vocală
dabei = la aceasta danach = după aceasta daran = la aceasta
dadurch = prin aceasta daneben = lângă aceasta darauf = pe aceasta
dafür = pentru aceasta davon = de, de la, de pe aceasta daraus = din aceasta
dagegen = împotriva acesteia davor = de, în faţa acesteia darüber = despre aceasta
dahinter = în spatele acesteia dazwischen = între acestea darin = în aceasta
dazu = la aceasta darunter = între acestea (sens figurat) darum = de aceea
damit = cu aceasta
ADVERBE PRONOMINALE RELATIVE
- adverbul pronominal relativ înlocuieşte pronumele relativ “was” precedat de o prepoziţie
- el are aceeaşi formă ca şi adverbul pronominal interogativ
adverb pronominal relativ = wo(+r) + prepoziţie
- adverbele pronominale relative pot fi folosite numai în cele patru situaţii în care se foloseşte pronumele relativ
“was”
Ex: Wir sprechen über das, worüber (în loc de über was) wir noch nicht sprachen.
Alles, womit (în loc de mit was) er sich beschäftigt, führte er zu Ende.
- 17 -

Das Schönste, woran (în loc de an was) er sich erinnerte, war einen Sonnenaufgang im Gebirge.
Er muβte seinen Fehler offen zugeben, wozu (în loc de zu was) er sich nicht leicht entschloβ.

ADVERB RELATIV
- adverbele wo, woher, wohin, etc. îndeplinesc uneori funcţia de pronume relative; în acest caz, ele se numesc
adverbe relative.
- adverbele relative se întrebuinţează, în special, în locul pronumelui relativ precedat de prepoziţie dacă aceasta
serveşte la exprimarea locului, mai rar a timpului.
Ex: Hier ist das Haus, in dem ich jetzt wohne.
Hier ist das Haus, wo ich jetzt wohne.
Înlocuirea pronumelui relativ precedat de o prepoziţie printr-un adverb relativ este obligatorie, dacă
pronumele relativ se referă la un nume de oraş, provincie, ţară, continent.
TERMINAŢIILE ADJECTIVELOR ATRIBUTIVE
Reg. I. Când în faţa adjectivelor stau: der, die, das, dieser, diese, dieses, jener, jene, jenes, derselbe, dieselbe, dasselbe, derjenige,
diejenige, dasjenige, alle, der andere, die andere, das andere, beide, die beiden, jeder, jede, jedes.
M F N Pl
N e e e en
G en en en en
D en en en en
Ac en e e en
Reg. II. Când în faţa adjectivelor stau: ein(e), kein(e), mein(e), dein(e), sein(e), ihr(e), unser(e), eure, euer, ein anderer, eine andere,
- 18 -

ein anderes.
M F N Pl
N er e es en
G en en en en
D en en en en
Ac en e es en
Reg. III. Când în faţa adjectivelor nu stă nimic, sau stau: einiger, einige, einiges, anderer, andere, anderes, mehrere, viele, wenige,
verschiedene, solche, manche
M F N Pl
N er e es e
G en er en er
D em er em en
Ac en e es e
- După etwas, nichts, viel, wenig, adjectivele se declină la reg. a III-a, şi se scriu cu literă mare, ele îndeplinind funcţia de
substantiv.
- După alles, adjectivele se substantivizează dar se declină după reg. I.
GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADJECTIVELOR
1. Pozitiv: – se compară două sau mai multe elemente, ele fiind egale
– se formează din: adjectiv + wie ; (wie = ca, ca şi)
Ex: Sie ist schön wie ihre Schwester. - Ea este frumoasă ca şi sora ei.
2. Comparativ: – se compară două sau mai multe elemente, ele fiind inegale.
– se formează din: adjectiv + terminaţia “er” + Umlaut (a, o, u) + als; (als = decât)
Ex: Sie ist schöner als ihre Schwester. - Ea este mai frumoasă decât sora ei.
3. Superlativ: - un adjectiv la cel mai înalt grad
a) Adjectiv urmat de un substantiv - se formează din: der, die, das + adjectiv + terminaţia “ste” + Umlaut (a, o, u)
- 19 -

Ex: Sie ist das schönste Mädchen. - Ea este cea mai frumoasă fată.
b) Adjectiv fără substantiv - se formează din: am + adjectiv + terminaţia “sten” + Umlaut (a, o, u)
Ex: Sie ist am schönsten. - Ea este cea mai frumoasă.
zu = prea Ex: Das Hemd ist zu groβ.
so = aşa de, atât de Ex: Du bist ja so nett!
Pozitiv Comparativ Superlativ Pozitiv Comparativ Superlativ
viel = mult, mulţi, mehr der hoch = înalt höher der
multe die meiste die höchste
das das
am meisten am höchsten
gut = bine, bun, besser der wenig = puţin weniger der
buni, bune die beste die mindeste
das das
am besten am mindesten
gern = cu plăcere, cu lieber der nah = aproape näher der
drag die liebste die nächste
das das
am liebsten am nächsten
NUMERALUL
Exprimă un număr sau o ordine numerică
1. Numeralul cardinal: eins (unu), zwei (doi), drei (trei), vier (patru), fünf (cinci), sechs (şase), sieben (şapte), acht
(opt), neun (nouă), zehn (zece)
- 20 -

2. Numeralul ordinal: der der der


die erste (prima, primul); die zweite (al doilea, a doua); die dritte (al treilea, a treia);
das das das
der
de la cifra patru → die + cifra + terminaţia “te”
das
- numeralul ordinal se declină ca un adjectiv la regula I: Ex: Sie hat dem zweiten Mädchen Blumen gegeben.
Ea a dat flori celei de-a doua fete.
8. Numeralul ordinal adverbial: erstens (în primul rând), zweitens (în al doilea rând), drittens (în al treilea rând);
- de la cifra patru → cifra + terminaţia “tens”
Ex: Ich bin nicht in die Stadt gegangen weil, erstens regnete es und zweitens, hatte ich kein Geld.
N-am mers în oraş fiindcă în primul rând a plouat şi în al doilea rând n-am avut bani.
9. Numeralul fracţionar: - ein Halb (jumătate), ein Drittel (o treime), ein Viertel (o pătrime), ein Dreiviertel (trei
cifra 2
sferturi); cifra +ter min atia " tel " ; Ex: 5
=zweifünftel

- când numeralul fracţionar este precedat de articol nehotărât, acesta se declină ca un adjectiv la regula II iar numeralul
ocupă funcţia invariabilă de substantiv
Ex: Einem Halb von ihnen habe ich schon die Bücher gegeben. Unei jumătăţi dintre ei le-am dat deja cărţile.
10. Numeralul distributiv: je zwei (câte doi) , zu zweit (câte doi) ,
je drei (câte trei), zu dritt (câte trei),
je + cifra sau zu + cifra + terminaţia “t”
je vier (câte patru), zu viert (câte patru),
je fünf (câte cinci) zu fünft (câte cinci)
Numeralul variativ: einerlei (de un fel), zweierlei (de două feluri), dreierlei (de trei feluri), etc
14.
- cifra + terminaţia “erlei”
- 21 -

- se poate combina cu viel, mehr, all: Ex: vielerlei = de multe feluri


mehrerlei = de mai multe feluri
allerlei = de toate felurile
16. Numeralul multiplicativ: - einfach (simplu), zweifach (doppelt) (dublu), dreifältig (triplu), etc
fach
- cifra +
fältig
- se poate combina cu viel Ex: vielfach
= variat, de o mare varietate
vielfältig
- nu se declină
18. Numerale de repetiţie: - einmal (o dată), zweimal (de două ori), dreimal (de trei ori), etc. - se poate combina cu:
Ex: vielmal(s) = de multe ori
allemal = de fiecare dată, de toate ocaziile
mehrmal(s) = de mai multe ori
manchmal = uneori, câteodată
jedesmal = de fiecare dată
einigemal = singura dată
Dacă în faţa unui substantiv stă un numeral, substantivul nu mai primeşte articol (excepţie fac: numeralul ordinal şi
numeralul fracţionar care se folosesc precedate de articol).

EXORIMAREA DATEI ŞI A APROXIMAŢIEI NUMERICE

Der wievielte ist heute? - Ce dată este azi?


- 22 -

Heute ist der 21 (einundzwanzigste) April. - Azi e 21 aprilie.


der + cifra + “(s)te” “s” – de la 20 →
Am wievielten kommt er? - În ce dată vine el?
Er kommt am 25 (fünfundzwanzigsten). - El vine în 25.
am + cifra + “(s)ten” “s” – de la 20 →

Aproximaţia numerică se exprimă printr-un numeral precedat de: beinahe (aproape), etwa (cam), fast
(aproape), gegen (către), über (peste), unter (sub).

Ex: Es kamen etwa zwanzig Personen. - Au venit cam douăzeci de persoane.


Die beinahe zwanzig Personen … - Cele aproape douăzeci de persoane …
Die über zwanzig Personen … - Cele peste douăzeci de persoane …

CONJUNCŢIILE
- conjuncţia este partea de propoziţie care leagă între ele părţi de propoziţie sau propoziţii.
Conjuncţiile care duc verbul de conjugat pe ultimul loc în propoziţie:
als ob = ca şi cum Ex: Er spricht als ob er mein Vater sei.
als = (pe) când Ex: Als er kam, war ich schon fertig.
- 23 -

als wenn = ca şi cum, ca şi când Ex: Er benehmt sich als wenn er gröβer als ich wäre.
daβ = că Ex: Sie glaubβt dass ich auf sie böse sei.
falls = în caz că Ex: Falls du nicht kommst, gehen wir ohne dich.
indem = în timp ce, prin faptul că Ex: Indem er das Zimmer betrat, begrüβte er höflich.
kaum dass = abia că, abia dacă Ex: Kaum dass ich ihn erkannt habe.
nachdem = după ce Ex: Nashdem wir aβen, gingen wir in die Stadt.
ob = dacă Ex: Ich fragte ob du kommst.
obgleich = chiar dacă Ex: Obschon er hier ist, brauche ich keine Hilfe.
obschon = chiar dacă Ex: Obwohl ich müde bin, muβ ich noch waschen.
obwohl = deşi, cu toate că
ohne daβ = fără să, fără ca să Ex: Ohne daβ du weiβt, hast du mich beleidigt.
selbst wenn = chiar dacă Ex: Selbst wenn du krank bist, versuch zu kommen.
so daβ = aşa că Ex: Du lerntest nicht, so dass du eine schlechte Note bekamst.
sooft = atât de des Ex: Sooft du mir die Hilfe verlangt hast, half ich dir.
statt daβ = în loc să Ex: Statt daβ du ihm alles erklährst, liefst du weg.
trotzdem = deşi, cu toate că Ex: Trotzdem es geregnet hat, sind wir in die Stadt gegangen.
während = în timp ce Ex: Während du schliefst, machte ich meine Aufgabe
wann = când Ex: Wann er fertig wird, können wir gehen.
weil = fiindcă Ex: Weil es geregnet hat, blieb ich zu Hause.
wenn = dacă Ex: Wenn du zu Hause Bleibst, besuche ich dich.
Conjuncţiile care determină schimbarea între ele a locurilor subiectului şi predicatului:
allein = singur Ex: Allein kann ich nicht lernen.
allerdings = în orice caz, oricum Ex: Allerdings, kann ich nicht kommen.
also = aşadar, deci, prin urmare Ex: Also, kommen Sie morgen.
auβerdem = în afară de aceasta Ex: Auβerdem muβ ich noch lernen.
da = aici, deoarece, tocmai, chiar Ex: Da kommt meine Schwester.
- 24 -

darum = de aceea Ex: Er ist müde darum legt er sich schlafen.


deshalb = din această cauză Ex: Deshalb kann ich nicht kommen.
deswegen = din această cauză
genauso = la fel, exact aşa Ex: Genauso macht auch er.
nun = aşadar Ex: Nun, kann ich gehen.
so = aşa Ex: So will er, und so muβ es sein.
sonst = altminteri Ex: Komm schnell sonst verpaβt den Zug.
um so = cu atât mai Ex: Um so mehr Zeit hätte ich.
vordem = înainte de aceasta Ex: Ich gehe ins Kino, aber vordem esse ich.
zuvor = înainte de aceasta
CONJUNCŢIILE COMPUSE
einerseits…andererseits = pe de-o parte…pe de altă parte Ex: Einerseits will ich, andererseits will ich nicht.
je…desto = cu cât…cu atât Ex: Je mehr man lernt, um so mehr kann man.
je…um so = cu cât…cu atât
nicht nur…sondern auch = nu numai…ci şi Ex: Nicht nur ich sondern auch sie lernen viel.
sowohl…als auch = atât …cât şi Ex: Sowohl sie als auch du, seid meine Freunde.
sowohl…wie (auch) = atât…cât şi
weder…(de)noch = nici…nici Ex: Weder ich (de)noch mein Bruder, gehen ans Meer.
entweder…oder = sau…sau Ex: Entweder machst du, oder nicht.
PREPOZIŢII
- care cer G - care cer D - care cer Ak - care cer D şi Ak
(an) statt = în locul aus = din bis = până (la) an = la
anhand = cu ajutorul auβer = în afară de durch = prin auf = pe
aufgrund = pe baza bei = la entlang = de-a lungul hinter = în spatele
- 25 -

ausschlieβlich = exclusiv dank = datorită für = pentru in = în, la


auβerhalb = în afara entgegen = împotriva gegen = contra neben = lângă
betreffs = referitor la gegenüber = vis-a-vis ohne = fără über = deasupra
einschlieβlich = inclusiv gemäβ = conform um = la, în jurul unter = dedesubtul
gelegentlich = cu ocazia mit = cu vor = în faţa
infolge = ca urmare nach = după, la, spre zwischen = între
inmitten = în mijlocul seit = de
trotz = cu toate că von = de la, de pe, de
während = în timpul zu = la (deplasare)
wegen = din cauza

CONTOPIREA ARTICOLULUI HOTĂRÂT CU PREPOZIŢIA


an ans an am
auf aufs bei beim
durch durchs hinter hinterm
für fürs in im
in + das ins über + dem überm
über übers unter unterm
um ums von vom
unter unters vor vorm
vor vors zu zum
INFINITIVUL
- denumeşte acţiunea exprimată de verb
Infinitiv I (prezent) – are terminaţia “en” sau “n” (gehen, machen, füttern)
Infinitiv II (perfect) – se formează din: infinitiv prezent sein + participiul II al verbului de conjugat
Ex: gehabt haben = a fi avut, să fi avut haben
- 26 -

gewesen sein = a fi fost, să fi fost


Prin infinitiv prezent sau trecut nu se înţelege timpul prezent sau trecut al acţiunii, ci faptul că acţiunea este neterminată
(infinitiv prezent) sau încheiată (infinitiv perfect).
Cele două forme de infinitiv se folosesc pentru a exprima o acţiune neterminată, durativă, simultană cu acţiunea exprimată prin
verb la forma personală, sau o acţiune terminată, anterioară celei exprimate prin verb la forma personală.
- infinitiv I (prezent) Ex: Ich will dir ales sagen. - Vreau să-ţi spun totul.
- infinitiv II (perfect) Ex: Ich will dir alles schon gesagt haben. - Aş vrea să-ţi fi spus totul deja.
Întrebuinţarea infinitivului
- ca infinitiv simplu Ex: Ich will jetzt lesen. - Vreau să citesc acum.
- ca infinitiv conjuncţional, adică precedat de prepoziţia “zu”: Ex: Ich versuche dir zu helfen. – Încerc să te ajut.
- ca infinitiv dezvoltat (construcţii infinitivale) cu: um…zu (pentru a), ohne…zu (fără să), statt…zu (în loc să)
Ex: Du gehst in die Stadt um etwas zu kaufen. - Tu mergi în oraş pentru a cumpăra ceva.
Er geht hinaus ohne ein Wort zu sagen. - El iese afară fără să spună o vorbă.
Sie schweigt statt mir alles zu erzählen. - Ea tace în loc să-mi povestească totul.
Infinitivul simplu, fără “zu” se întrebuinţează:
- după verbe modale şi verbul lassen Ex: Ich lasse dich gehen. Ich muβ lernen. – Te las să mergi. Eu trebuie să învăţ.
- după verbe care exprimă percepţii senzoriale Ex: Ich höre dich kommen. – Te aud vedinind.
- după verbele mişcării Ex: Ich laufe einkaufen. – Eu fug la cumpărături.
Traducerea infinitivului: - infinitiv: Ex: Lesen, ist nicht immer leict. - Învăţatul, nu este totdeauna uşor.
- conjunctiv: Ex: Er will zu uns kommen. - El vrea să vină la noi.
- gerunziu: Ex: Ich sehe dich kommen. - Te văd venind.
- supin:
Ex: Wir haben viel zu lernen. - Avem mult de învăţat.
PARTICIPIUL
1. PARTICIPIUL I (prezent):
Se formează din: infinitivul verbului + d Ex: gehend, lächend, laufend
a) se întrebuinţează: - substantival:
- 27 -

Ex: Der Reisende wartet noch immer auf den Zug.


- reisen+d = reisend – care s-a substantivizat şi a primit
Călătorul mai aşteaptă încă trenul.
articolul dorit.
Der Kassier hat dem (einem, mehreren, allen,manchen, jedem)
Reisenden die Fahrkarte(n) gegeben. - se declină ca un adjectiv la regula I, II sau III în funcţie
Casierul a dat călătorului biletul. de partea de vorbire care îl precede
b) – adjectival
Ex: Die reisenden Kinder sind gerade in Bukarest angekommen. Copiii care călătoresc tocmai au sosit de la Bucureşti.
c) – adjectiv predicativ
Ex: Er ist noch leidend. El este încă suferind. (se traduce prin gerunziu)
Die Reise war müdend. Călătoria a fost obositoare. (se traduce prin participiul II)
Der Leidende liegt in dem Krankenhaus. Suferindul se află la spital. (aici participiul I se traduce cu gerunziul limbii române)
2. PARTICIPIUL II (perfect):
- este a treia formă de bază a verbului. Ex: gemacht, gekauft, gesehen.
- serveşte la formarea timpurilor trecute, compuse (perfect şi mai mult ca perfect)
a) se întrebuinţează: - substantival:
Ex: Die Eingeladenen sind noch nicht gekommen. - se traduce cu participiul II al limbii române
Invitaţii nu au venit încă. - einladen, lud…ein, eingeladen – s-a substantivizat, a primit articolul dorit şi
terminaţia adjectivului la regula I sau II în funcţie de articol (hotărât sau
nehotărât)
b) – adjectival
Ex: Der eingeladene Freund brachte mir eine Flasche Wein. - se traduce cu participiul II al limbii române
Prietenul invitat mi-a adus o sticlă cu vin . - se declină adjectival în funcţie de articolul care îl precede
FORMAREA PLURALULUI SUBSTANTIVELOR
În germană, substantivele pot fi grupate în cinci grupe, în funcţie de felul în care îşi formează pluralul:
Grupa I – fără desidenţă --- Ex: - der Wagen → die Wagen
- 28 -

+ Umlaut - der Vater → die Väter


Grupa a II-a – cu desidenţa --- Ex: - der Tag → die Tage
-e + Umlaut - die Bank → die Bänke
Grupa a III-a – cu desidenţa --- Ex: - das Kind → die Kinder
-er + Umlaut - das Buch → die Bücher
Grupa a IV-a – cu desidenţa totdeauna Ex: - der Junge → die Jungen
fără
-n sau –en Umlaut - der Mensch → die Menschen
Grupa a V-a – cu desidenţa totdeauna
fără Ex: - das Radio → die Radios
-s Umlaut
OBSERVAŢII:
- substantivele derivate cu sufixul –nis dublează pe s înaintea unei desidenţe
Ex: das Zeugnis, des Zeugnisses → die Zeugnisse
- toate substantivele grupei a III-a care au în rădăcină vocalele a, o, u sau diftongul au formează pluralul cu Umlaut.
- substantivele la masculin şi neutru din grupa a IV-a de plural, care formează pluralul cu n sau en, primesc în G, D şi Ak –
singular, semnul pluralului.
Ex: der Student (singular, cazul N) → des (dem, den) Studenten (singular, cazul G, D, sau Ak)
- substantivele feminine derivate cu ajutorul sufixului –in (neaccentuat) dublează pe n la plural.
Ex: die Lehrerin → die Lehrerinnen
- cele mai multe substantive din grupa a V-a sunt de origine străină.
CONJUNCTIVUL
- este un mod ireal
- conjunctivul are 5 timpuri: prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor.
- 29 -

1. PREZENT - se traduce în limba română cu conjunctivul prezent (să fac, să trăiască, să facem)
Sg. Pl.
- se formează din: rădăcina infinitivului verbului + terminaţiile I e en
II est et
III e en
- excepţie de la regulă face verbul “sein”

sein Conjunctivul prezent se foloseşte numai în vorbirea indirectă, lozinci şi reţete


ich sei wir seien deoarece se confundă uşor cu indicativul prezent.
du seiest ihr seiet
er (sie, es) sei sie seien
2. IMPERFECTUL - se traduce în limba română cu condiţionalul-optativ (aş face, ai cumpăra)
- se formează diferit pentru cele două tipuri de verbe (verbe tari şi verbe slabe)
Verbe tari: - conjunctivul imperfect al verbelor tari, se formează din: a doua formă de bază a verbului + Umlaut
(a, o, u) + terminaţiile Sg. Pl.
I e en
II est et
III e en
- atunci când din a II-a formă a verbului lipseşte vocala a, o sau u, deci nu se poate pune Umlaut, există
posibilitatea de a confunda imperfectul conjunctiv cu imperfectul indicativ
Conjunctiv imperfect Indicativ imperfect
Ich ginge Ich ging
Du gingest Du gingst
- 30 -

Er ginge Er ging
Wir gingen Wir gingen
Ihr ginget Ihr ginget
Sie gingen Sie gingen
- în această situaţie verbul tare, va forma imperfectul conjunctiv ca un verb slab
- excepţii de la regulă fac verbele: haben, müssen, dürfen, mögen, können, brauchen, kennen, wissen,
care deşi sunt verbe slabe (regulate) formează conjunctivul imperfect ca verbele tari

Verbe slabe: - datorită faptului că acestea nu-şi schimbă vocala din rădăcina infinitivului când formează imperfectul
conjunctiv (a II-a formă de bază a verbului) ele nu pot primi Umlaut (ca şi verbele tari fără vocalele a,
e, u) şi pot fi uşor confundate cu indicativul imperfect. Pentru a evita confuzia, s-a recurs la perifraza

würde
ich würde wir würden
du würdest ihr würdet
er (sie, es) würde sie würden
cu “würde”:
würde + infinitivul verbului de conjugat
Ex: Ich würde meine Hausaufgabe für morgen machen. Eu mi-aş face tema pentru mâine.
- würde este conjunctivul imperfect (ca verb tare) al verbului “werden”

3. PERFECT - se foloseşte în vorbire indirectă, reţete, lozinci şi este un timp trecut


haben
- se formează din: sau conjunctiv prezent + partea a II-a a verbului de conjugat
sein
- 31 -

Ich habe gewartet. Ich sei geblieben.


Ex:
Du habest gewartet. Du seiest geblieben.
Er (sie, es) habe gewartet. Er (sie, es) sei geblieben.
Wir haben gewartet. Wir seien geblieben.
Ihr habet gewartet. Ihr seiet geblieben.
Sie haben gewartet. Sie seien geblieben.
Ex: Er sagte mir, du seiest noch auf dem Lande geblieben. - El mi-a spus că tu ai mai rămas la ţară.
4. MAI MULT - se traduce în limba română cu condiţional perfect (aş fi făcut, aş fi rămas)
CA PERFECT haben
- se formează din: conjunctiv imperfect + partea a II-a a verbului de conjugat
sau
sein Ich hätte gefragt. Ich wäre geblieben.
Ex:Du hättest gefragt. Du wärest geblieben.
Er (sie, es) hätte gefragt. Er (sie, es) wäre geblieben.
Wir hätten gefragt. Wir wären geblieben.
Ihr hättet gefragt. Ihr wäret geblieben.
Sie hätten gefragt. Sie wären geblieben.
5. VIITOR - se foloseşte la vorbirea indirectă, când acţiunea va avea loc în viitor.
- se formează din: werden la conjunctiv imperfect + infinitivul verbului de conjugat
Ex:Ich werde lesen.
Du werdest lesen.
Er (sie, es) werde lesen.
- 32 -

Wir werden lesen.


Ihr werdet lesen.
Sie werden lesen.
CONSTRUCŢII INFINITIVALE
- simple - atunci când primul verb dintr-un predicat compus din două verbe, nu este modal, verb al mişcării, verb al
percepţiei senzoriale, verbul lernen, lehren,, lassen, helfen, bleiben, al doilea verb stă pe ultimul loc în
propoziţie, la infinitiv cu zu în faţă:
- se formează din: zu + infinitivul verbului
Ex: Er will gehen. Ex: Er versucht mir zu helfen.
Er hört mich kommen. Es beginnt zu regnen.
Er geht einkaufen.
ultimul verb este la infinitiv şi nu primeşte zu.
Er läβt dich schreiben.
Er lernt schwimmen.
Er bleibt sitzen.

- compuse - um…zu = pentru a, ca să


- ohne…zu = fără a, fără să
statt…zu = în loc să
- 33 -

-
- Leagă două propoziţii care au acelaşi subiect.
Ex: El vine la mine. El îmi aduce cartea.
El vine la mine pentru a-mi aduce cartea.
Er kommt zu mir um mir das Buch zu bringen.
sau
Um mir das Buch zu bringen, kommt er zu mir.
- atunci când zu ar trebui să stea în faţa unui verb cu particulă separabilă, zu se intercalează între particulă şi
verb.
Ex: Ich versuche dich anzurufen.
TRADUCEREA GERUNZIULUI LIMBII ROMÂNE
Gerunziul limbii române, se traduce în limba germană astfel:
- cu conjuncţia indem
- cu participiul I
- cu infinitivul verbului

Conjuncţia - în timp ce (duce verbul conjugat pe ultimul loc în propoziţie)


indem - se foloseşte atunci când verbul la gerunziu în limba română exprimă o acţiune simultană celei
din propoziţia principală
Ex: Ea iese din cameră vorbind încă cu mine.
Sie geht aus dem Zimmer hinaus, indem sie noch mit mir spricht.

Participiul I infinitivul verbului + d (Ex: machend, kommend)


- 34 -

- se foloseşte atunci când verbul la gerunziu în limba română, are funcţia de nume predicativ
Ex: Soţul meu mai este încă suferind.
Mein Mann ist noch immer leidend.

Infinitiv - gerunziul limbii române se poate traduce cu infinitivul, atunci când este precedat de un verb al
percepţiei senzoriale
Ex: Eu te-am văzut intrând în casă.
Ich sah dich ins Haus eintreten.

DIATEZA PASIVĂ
CU WERDEN = DIATEZA PASIVĂ A ACŢIUNII
Indicativ
Prezent: S + werden (la prezent) + ……………. + participiul II al verbului de conjugat
Ex: Eu sunt întrebat ceva.
Ich werde etwas gefragt.
Imperfect: S + werden (la imperfect) + ………….. + participiul II al verbului de conjugat
Ex: Eu eram întrebat ceva.
Ich wurde etwas gefragt.
Perfect: S + sein (la prezent) + …………… + participiul II al verbului de conjugat + worden
Ex: Eu am fost întrebat ceva.
Ich bin etwas gefragt worden.
Mai mult ca perfect: S + sein (la imperfect) + …………… + participiul II + worden
- 35 -

Ex: Eu fusesem întrebat ceva.


Ich war etwas gefragt worden.
Viitor: S + werden (la prezent) + ………. + participiul II al verbului de conjugat + werden (la infinitiv)
Ex: Eu voi fi întrebat ceva.
Ich werde etwas gefragt werden.
CU SEIN = DIATEZA PASIVĂ A STĂRII
Indicativ
Prezent: S + sein (la prezent) + …………… + participiul II al verbului de conjugat
Ex: Geamul este închis.
Das Fenster ist geschlossen.
Imperfect: S + sein (la imperfect) + ………….. + participiul II al verbului de conjugat
Ex: Geamul era închis.
Das Fenster war geschlossen.
Perfect S + sein (la prezent) + …… + participiul II al verbului de conjugat + participiul II al verbului sein
Ex: Fereastra a fost închisă.
Das Fenster ist geschlossen gewesen.
Mai mult ca perfect: S + sein (la imperfect) + …………… + participiul II al verbului sein
Ex: Eu fusesem întrebat ceva.
Ich war etwas gefragt worden.
Viitor S + werden (la prezent) + ……… + participiul II al verbului de conjugat + sein (la infinitiv)
Ex: Fereastra fusese închisă.
Das Fenster war geschlossen gewesen.
Observaţie : un verb din diateza activă nu poate fi trecut întotdeauna în diateza pasivă dacă:
- 36 -

- este verb modal


- este verb auxiliar de timp (haben, sein, werden)
- complementul de agent este un adverb de timp (Am mâncat toată seara. – complement de agent)
- este verb reflexiv
- este unul din verbele: bekommen, besitzen, kosten, enthalten, gelten, umfassen, wiegen, sau expresia – es gibt (există)

SUPINUL
- se traduce cu zu + infinitivul verbului
Ex: Eu am ceva de scris. - Ich habe etwas zu schreiben.
Tu ai avut de lucru. - Du hast viel zu tun gehabt.
VB.
TRADUCERE VERB INDICATIV PREZENT IND. IMPERFECT CONJ. IMPERFECT PARTICIPIUL II AUX
bin sind
a fi sein bist seid war wäre gewesen S
ist sind
habe haben
a avea haben hast habt hatte hätte gehabt H
hat haben
mache machen
a face machen machst macht machte ------ gemacht H
macht machen
gehe gehen
a merge gehen gehst geht ging ginge gegangen S
geht gehen
komme kommen
- 37 -

a veni kommen kommst kommt kam käme gekommen S


kommmt kommen
gebe geben
a da geben gibst gebt gab gäbe gegeben H
gibt geben
bekomme bekommen
a primi bekommen bekommst bekommt bekam bekäme bekommen H
bekommt bekommen
kaufe kaufen
a cumpăra kaufen kaufst kauft kaufte ------ gekauft H
kauft kaufen