Colegiul Economic „Virgil Madgearu”

Galati

Anul: 2009
1
 Memoriu justificativ

In evolutia lor, impozitele directe au tinut pasul cu dezvoltarea economiei,

deoarece ele se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de
activitati, fie pe venit sau pe avere.
Impozitele directe, fiind individualizate, reprezinta forma cea mai veche de
impunere. Ele s-au practicat si in oranduirile precapitaliste, insa, o extindere si o
diversificare mai mare au cunoscut abia in capitalism. Cu deosebire in primele
decenii ale secolului al XX-lea, in locul impozitelor asezate pe obiecte materiale
au pe diferite activitati, cum sunt cele comerciale si industriale, deci al impozitelor
de tip real, si-au facut aparitia impozitele stabilite pe diferite venituri (salarii,
profit, renturi) sau pe avere (mobiliara sau imobiliara), adica impozitele de tip
personal, care au condus la extinderea impunerii prin aducerea printe platitorii de
impozite si a marii mase a muncitorilor si functionarilor.
Prin urmare, impozitele directe fiind nominative si avand un cuantum si
termene de plata precis stabilite, iar acestea sunt aduse din timp la cunostinta
platitorilor, sunt mai echitabile si deci mai de preferat decat impozitele indirecte,
deoarece la acestea din urma consumatorii diferitelor marfuri si servicii nu stiu cu
anticipatie cand si mai ales cat vor plati statului, sub forma taxelor de consumatie
si a altor impozite indirecte.

2
 Cap. I Impozitul- principala sursa de civil a veniturilor
salariale
1.Continutul impozitelor si taxelor

Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de

aceea se impune definirea impozitului si precizarea continutului sau, atat din
punct de vedere juridic si economic, cat si tehnic.
Definitia clasica a impozitului spune ca acesta este o contributie
obligatorie , neconditionata si fara contraprestatie la suportarea sarcinii publice.
In legatura cu impozitul sunt de remarcat urmatoarele lucruri:
• impozitul nu este un scop in sine ci urmareste asigurarea satisfacerii
publice, adica participarea tuturor cetatenilor la cheltuielile publice;
• prin impozite se realizeaza si o redistribuire a veniturilor cetatenilor
intre diferitele paturi ale populatiei;
• scopul initial al impozitului il reprezinta procurarea de resurse pentru
autoritatea publica, dar de regula lui i se asociaza si unul aflat dincolo de sfera
financiara, anume fapul ca este folosit de stat pentru a-si asigura interventia in
viata social-economica;
• ca regula generala, impozitul este o contributie obligatorie,
neconditionata adica, contribuabilul nu poate pretinde prestarea unui serviciu de
catre autoritatea publica;
• impozitul nu are o destinatie speciala;

Asociat impozitelor exista si categoria de taxe. Si taxele sunt instituite prin

lege si au un caracter obligatoriu, dar au obiective precizate colectandu-se in
anumite scopuri precise. In cadrul taxelor exista si taxe care sunt obligatorii
numai daca populatia solicita un serviciu si presupun o contraprestatie, adica
sunt conditionate. Putem exemplifica in acest sens cu unele taxe administrative
de genul taxelor notariale sau a taxelor de pasaport. Prin fiscalitate se intelege
preluarea obligatorie pentru bugetul statului a unei parti din veniturile cetatenilor.
In ultimii 50 de ani a intervenit notiunea de parafiscalitate care se refera la
realizarea altor venituri ale statului decat impozitele si taxele obisnuite. Este
vorba aici de taxele administrative despre care am vorbit mai inainte si care sunt
percepute de autoritatea publica pentru un presupus serviciu. Aceste taxe se
percep in folosul unui anumit serviciu al statului si tendinta este de a stabili
marimea acestor taxe mult mai mare decat costul contraprestatiei.
Impozitul poate reprezenta o parghie financiara deosebit de importanta
prin intermediul careia statul poate interveni in economie. De altfel, reprezinta
cea mai eficienta cale prin care statul poate intervene in economie. De altfel,
reprezinta cea mai eficienta cale prin care statul poate incuraja anumite tipuri de
activitati sau de a determina restrangerea altora.
Prezentam mai jos, succinct, cateva din modaliatatile tehnice de
transformare a impozitului intr-un instrument al politicii economice si sociale:
• adaptarea bazei de aeszare (de calcul) a impozitelor;
• instituirea de monopoluri;

3
 • instituirea unui sistem de scutiri si inlesniri;
• supradimensionarea impozitelor;
• sisteme de restituire fiscala;

2. Elementele impozitului

Tehnica asezarii si perceperii fiecarui impozit sau taxe presupune

precizarea unui anumit numar de elemente definitorii (comune tuturor tipurilor de
impozite sau taxe):
• subiectul impozabil;
• suportatorul impozitului;
• obiectul impozabil;
• sursa impozitului;
• unitatea de impunere;
• termenul de plata;
• asieta (modul de asezare a impozitului).

a) Subiectul impozabil numit adesea platitor sau contribuabil este

persoana fizica sau juridica obligata la plata unui impozit catre stat.
b) Suportatorul impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul
din veniturile sale. Ca regula absoluta, la impozitele indirecte (TVA, accize)
suportatorul difera de platitor si, acesta din urma trasmite presiunea fiscala, iar
acest fenomen este cunoscut sub denumirea de repercursiunea impozitelor. La
impozitele directe, de regula, platitorul si suportatorul sunt aceeasi persoana
(vezi impozitul pe avere).
c) Obiectul impozabil reprezinta materia supusa impozitarii, care poate
fi: veniturile, averea, suma vanzarilor etc. Evaluarea materiei impozabile poate fi
destul de dificila. De regula aceasta se face pe baza declaratiei contribuabilului.
In alte cazuri, ea se evalueaza conform unor norme fixate de catre autoritatea
publica sau se face o expertiza fiscala.
d) Sursa impozitului este reprezentata de venit, dar si de avere (sau din
venitul procurat de vere).
e) Unitatea de impunere este in fapt unitatea de masura a materiei
impozabile exprimata fie in unitati valorice, fie in unitati naturale. Spre exemplu,
la venit unitatea de impunere este unitatea monetara (leul), la avere avem m2
pentru terenuri sau capacitatea cilindrica pentru automobile etc.
f) Cota de impunere reprezinta impozitul ce revine pe unitatea de
masura a materiei impozabile. In toate tarile se practica mai multe feluri de cote,
fie exprimate procentual fata de valoarea materiei impozabile, fie in unitate
monetara pe unitatea de masura a materiei impozabile.

Cotele de impozitare exprimate procentual pot fi:

• progresive;

4
 • progresive in transe (la salarii);
• proportionale (la profit;

Cota de impunere poate fi aparenta (cea prevazuta de lege) sau reala

(care poate fi mai mica sau mai mare decat cea aparenta, datorita unui sstem de
scutiri sau penalizari ).

g)Termenul de plata este reprezentat de perioada la care este datorat

impozitul (la salarii lunar, la venituri din chirii trimestrial etc).
h)Asieta (modul de asezare al impozitului) reprezinta un grup de
operatiuni prin intermediul carora se defineste in fiecare caz in parte forma
concreta a impozitului si modul in care se aseaza.
Asezarea unui impozit presupune:
• constatarea si evaluarea materiei impozabile;
• stabilirea cuantumului impozitului datorat de catre contribuabil;
• perceperea/incasarea impozitului;

3. Principiile impunerii

Impunerea se realizeaza printr-un ansamblu de operatii si masuri ce

incearca sa asigure eficienta impozitelor si sa tina cont de respectarea unor
principii de baza. Astfel, aceste principii fundamentale ale impunerii sunt:
• principii de echitatie fiscala;
• principii de politica financiara;
• principii de politica economica;

Echitarea fiscala ar trebui sa semnifice dreptate sociala in materie de

impozite. In acest scop impunerea trebuie sa asigure egalitate fiscala in fata legii
si aceasta inseamna ca impunerea trebuie sa se realizeze diferentiat, in functie
de marimea averii si de venitul fiecarui contribuabil. Practica a pus insa in
evidenta o contradictie intre egalitatea fiscala in fata legii si randamentul
impozitelor. Astfel, din punct de vedere al randamentului, impozitele ar trebui sa
produca maximum de venituri pentru stat, iar din punct de vedere al echitatii
fiscale repartizarea sarcinii publice intre contribuabili ar trebui sa tina seama de
situatia personala a fiecaruia, numai ca, ceea ce este echitabil are randament
mic si , de multe ori, ceea ce are randament ridicat nu este echitabil.
In ceea ce priveste egalitatea in fata legii apar doua notiuni care se impun
a fi corelate:
• egalitatea matematica;
• egalitatea personala.

Egalitatea matematica inseamna impozite egale la venituri egale.

Egalitatea matematica nu tine cont de situatia personala a contribuabilului si,
astfel, doi contribuabili cu aceleasi resurse pot avea situatii personale diferite si

5
ca atare, proportionalitatea platii impozitelor poate sa-l loveasca mai mult pe unul
decat pe calalat. La asezarea impozitelor in toate tarile se porneste de la
egalitatea matematica dar, ea se corecteaza prin prisma situatiei personale a
platitorului. Pentru a asigura si egalitatea personala se pot introduce un sistem
de deduceri din masa impozabila, cote progresive de impunere (mai ales in
transa), norme de venit la impozitul pe avere etc.
Principiile de politica financiara se refera la randamentul impozitului, la
stabilitatea si la elasticitatea acestuia.
Randamentul impozitului se masoara prin raportarea sumei globale
colectata intr-un interval dat si cheltuielile facute de autoritatea publica in
vederea colectarii acesteia.
Randamentul impozitului presupune asigurarea urmatoarelor conditii:
• universalitatea impozitului – adica toti cei care au un venit trebuie
sa plateasca;
• economia de cheltuieli – adica constituirea unui sistem institutional
cat mai ieftin;
• ineluctabilitatea – adica neputinta sustragerii de la plata
impozitelor si, astfel, micsorarea posibilitatilor de evaziune fiscala;
• anestezia fiscala – presupune a asigura unui impozit, la
introducerea lui, o anumita capacitate de suportabilitate;

Stabilitatea si elasticitatea impozitului sunt doua principii simetrice.

Un impozit este stabil daca el nu urmeaza intocmai toate variatiile
conjuncturale care afecteaza material impozabila.
Elasticitatea semnifica absenta reactiei materiei impozabile la variatia
cotei de impunere. Exista in toate economiile un conflict deschis intre
randamentul si echitarea impozitului. In teorie nu exista acest conflict, in censul
ca, cu cat mai bine este a asezat un impozit si este repartizata sarcina fiscala pe
membrii societatii, cu atat mai mare este randamentul acestuia. In realitate insa,
circula zicala: “impozitele productive nu sunt juste, iar impozitele juste nu sunt
productive”.

Principii de politica economica se refera la modelarea impozitelor astfel

incat sa asigure interventia statului in viata economica. Astfel, fie ca se introduc
noi impozite, fie ca se redimensioneaza unele din impozitele existente, acest
lucru se face nu doar pentru a produce venituri, cat si pentru a asigura interventia
statului in economie. Ca atare, vechiului conflict dintre randamentul si echitarea
impozitelor, i se mai adauga un altul intre randament si interventionism.

4. Clasificarea impozitelor

Pentru clasificarea impozitelor se folosesc mai multe criterii deoarece unul

si acelasi impozit poate avea diferite implicatii in viata social-economica, in
functie de pozitia de pe care a fost apreciat. Asemenea criterii de clasificare sunt:
• impactul asupra suportatorului;

6
 • neutralitatea fata de contribuabil;
• obiectul impozabil;
• scopul introducerii impozitului;
• frecventa perceprii;
• locul in care impozitul se face venit;

a) In functie de impactul asupra suportatorului regasim:

• impozite directe – se stabilesc in sarcina platitorului fie in
functie de venitul pe care il obtine, fie in functie de averea
sa. Ca regula generala, la impozitele directe platitorul si
suportatorul impozitului sunt una si aceeasi persoana.
• impozitele indirecte – nu se stabilesc in mod direct pe
platitor, ci asupra vanzarii de bunuri sau prestatiilor de
servicii si lucrari. Ele vizeaza cheltuirea veniturilor, motiv
pentru care mai sunt denumite impozite pe cheltuieli. La
impozitele indirecte suportatorul este cu totul alta persoana
decat platitorul, in cele din urma, suportatorul fiind
consumatorul final.

b) in functie de neutralitatea fata de contribuabil :

• impozite reale- se stabilesc in functie de marimea materiei
impozabile (imobile, pamant etc.) facand abstractie de situatia
personala a platitorului;
• impozite personale – sunt cele care tin cont de situatia
contribuabilului si sunt reprezentate, in special, de impozite pe
venit; se mai numesc si impozite subiective;

c) dupa obiectul impozabil impozitele pot fi:

• impozite pe venit;
• impozite pe avere;
• impozite pe cheltuieli (pe consum);

d) dupa scopul introducerii impozitului:

• impozite cu caracter fiscal – adica urmaresc sa produca venituri
pentru buget si se vizeaza randamentul lor;
• impozite cu caracter de ordine- adica cu scopul de a asigura ordine
intr-un anumit sector (spre exemplu, taxa pe divort).

e) in functie de frecventa perceperii regasim:

• impozite permanente (marea majoritate);
• impozite incidentale (spre exemplu, asupra imbogatitilor de razboi).

f) in functie de locul in care impozitul se face venit:

• impozite federale;
• impozite ale statelor;

7
 • impozite ale colectivitatilor locale.

5. Repercursiunea impozitelor

Repercursiunea fiscala are loc ori de cate ori presiunea fiscala se

transmite altei personae. Ca regula, impozitele directe nu pot fi
repercutateasupra altei persoane decat aceea a platitorului. Repercusiunea
fiscala apare la impozitele indirecte unde platitorul si suportatorul nu sunt aceeasi
persoana.
Rezistenta la impozite, indifferent cat de perfectionata ar fi tehnica de
colectare a acestora, este un fenomen general in diferite proportii. Impozitele pot
fi eludate total sau partial in anumite circumstante. Punctul de plecare in aparitia
evaziunii fiscale este presiunea fiscala. Orice contribuabil cauta sa scape mai
ales cand el considera ca statul exagereaza. El compara efortul pe care il face
cu ceea ce beneficiaza de pe urma autoritatii publice si daca rezultatul este
negativ , atunci apare rezistenta la impozite.
In literatura economica se face distinctia intre procedeele legale de ocolire
a platii impozitelor si evaziunea fiscala propriu-zisa.
Impozitul poate fi ocolit fara ca platitorul sa intre in conflict cu legea. Acest
lucru se poate realize pe doua cai:
• evaziunea permisa in mod voit (adica printr-un sistem de scutiri,
exceptii si inlesniri);
• evaziunea ce are loc ca rezultat a unor lacune ale legii; nu este
provocata voit, ci de neglijenta formularii legii.

8
 Cap. II Impozitul pe salarii – impozit pe veniturile persoanelor
fizice
1. Categorii de venituri salariale

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura,
obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract
individual de munca, indifferent de perioada la care se refera, de denumirea
veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusive indemnizatiile pentru
incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul de ingrijire
al copilului in varsta de pana la 2 ani.
Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor
incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume
de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la
care se refera.
Salariul reprezinta contravaloarea muncii prestate in baza unui contract
individual de munca si se stabileste prin negocieri colective sau individuale intre
personae juridice sau fizice care angajeaza si salariatii sau reprezentantii
acestora.
Legiuitorul defineste notiunile de angajator si angajat astfel:
• angajatorul este orice persoana fizica sau juridica si orice alta
entitate la care-si desfasoara activitatea una sau mai multe
personae fizice care presteaza munca in schimbul unei plati;
• angajatul este o persoana fizica care-si desfasoara activitatea
la un angajator in baza unei relatii contractuale de munca,
contract individual de munca sau contract de prstari servicii sau
a unor legi speciale (aparare nationala, securitate nationala,
ordine publica), in schimbul unei plati.
Salariile individuale se stabilesc prin contractele individuale de munca fara
a fi limitate si sunt confidentiale. Instrumentul cu ajutorul caruia se transpune in
viata legislatia in domeniul repartitiei dupa munca este sistemul de salarizare.
Sistemul de salarizare se bazeaza pe formarea stiintifica a muncii si
productiei.
Elementele sale componente sunt:
a) salariul tarifar;
b) sistemul premial;
c) sistemul de sporuri;
d) formele de salarizare.

a) Sistemul tarifar este principalul instrument al sistemului de salarizare prin

care se determina nivelul salariului pentru toate categoriile de oameni ai
muncii, diferentiat in functie de nivelul de calificare cerut pentru
executatrea unei anumite lucrari, importanta ramurii de activitate si a

9
 muncii depuse. Sistemul tarifar este format din: idicatoarele tarifare de
calififcare, retelele tarifare si salariul tarifar.

Indicatoarele tarifare de calificare contin caracteristici de calificare

cu caracter tehnologic(complexitate, precizie, raspundere) pe de o parte,
pentru a determina categoria lucrarii si cu caracter profesional (cunostinte,
iscusinta, deprindere), pe de alta parte necesitatea executarii unei
anumite lucrari, pentru a stabili categoria tarifara a muncitorului respectiv.
Indicatoarele tarifare de calificare sunt stabilite pe meserii, specialitati,
functii si arata in primul rand necesarul de cunostinte teoretice pe care
trebuie sa le aiba un muncitor pentru a putea fi incadrat intr-o categorie
tarifara, iar in al doilea rand, ce lucrari practice trebuie sa execute pentru a
putea fi incadrat in categoria respectiva.
Retelele tarifare sunt formate dintr-un anumit numar de categorii de
incadrare si din salariile tarifare corespunzatoare, care maresc se odata
cu cresterea calificarii, pe masura ce se trece de la o categorie la alta.
Salariul tarifar constituie partea principala a veniturilor de baza si
reprezinta elementul determinat pentru stimularea ridicarii continue a
calificarii personalului. Acest salariu este stabilit pe baza retelelor tarifare
si a listelor de functiuni pentru muncitori si personalul operativ si prin
nomenclatoarele de functii pentru restul personalului (de conducere, etnic,
de la alta specialitate, de administrare de serviciu, de paza, de pompieri).

b) Sistemul premial asigura cointeresarea materiala a lucratorilor in

indeplinirea si depasirea cantitativa si calitativa a sarcinilor programate, in
cresterea eficientei economice.
Fiind un important mijloc de crestere a conteresarii materiale personale a
lucratorilor in rezultatelor muncii lor, sistemul premial este in acelasi timp un
instrument de inarire a disciplinei in munca. Premiera este eficienta, in primul
rand numai in conditiile in care criteriile de premiere oglindesc specificul locului
de munca respectiva, cand sunt strans legate de sarcinile concrete ale
lucratorilor care urmeaza sa fie premiati si in al doilea rand in conditiile in care
indicatorii de baza carora se face premiera sunt reprezentativi pentru genul de
activitate respectiva.
Premiul este determinat de contributia personala si a clectivului la
realizarea si depasirea indicatorilor din programul unitatii.
Personalul muncitor poate beneficia de premii anuale si trimestriale sub
forma de calificatii pentru rezultatele de ansamblu obtinute in anul sau trumestrul
respectiv si de premii in cursul anului, pentru realizari deosebite in munca, pentru
economii de materiale si forta de munca etc.
Premiile anuale si trimestriale se acorda din fondul de participare a
angajatilor la profit ce se constituie anual si trimestrial din profit.
Premiile care se scorda in timpul anului sunt:
• premii pentru realizari deosebite;
• premii pentru economii de materiale;
• premii pentru economii de forta de munca;

10
 Acestea se acorda personalului care a contribuit la elaborarea sau
aplicarea unor masuri de imbunatatire a tehnologiei, a organizarii productiei si a
muncii etc., ce au ca efect economii de forta de munca prin reducerea formatiei
de lucru a timpului normal de munca.

c) Sistemul de sporuri instrument economic cu ajutorul caruia se asigura

recompensarea celor ce muncesc cuprinde:
• sporul pentru vechime neintrerupta in aceeasi unitate. Personalul din
toate sectoarele de activitate beneficiaza, in raport cu vechimea
neintrerupta in aceeasi unitate de un suport la salariu;
• sporul pentru munca in conditii deosebite. Personalul care lucreaza in
locuri cu conditii grele de munca poate beneficia de un spor la salariu
tarifar net de pana la 10%
• sporul pentru conducerea unei formatii de lucru. Seful de echipa sau
brigada, care, pe langa acivitatea sa ca muncitor, conduce o formatie
de lucru, primeste salariul cuvenit pentru munca prestata plus o
indemnizatie pentru activitatea depusa ca sef de echipa sau de
brigada, reprezentand cel mult 10% din salariul tarifar
• sporul pentru munca suplimentara. Personalul care lucreaza peste
durata normala a zilei de munca sau in zilele de repaos saptamanal,
ori in alte zile in care, potrivit legii nu se lucreaza, daca nu i se asigura,
in compensare, timpul liber corespunzator, primeste:
- pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru un
spor de 50% din salariul tarifar orar si de 100% pentru zilele urmatoare;
- pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal sau in alte zile in
care, potrivit legii, nu se lucreaza, un spor egal cu salariul tarifar zilnic;
- pentru munca prestata peste programul normal de lucru, datorita muncii
pe care o efectueaza, un spor de 5-25%;
• sporul pentru munca de noapte. Personalul care lucreaza in schimbul
de noapte si are program de lucru de 7 ore primeste salariul cuvenit
pentru 8 ore. Daca lucreaza in timpul noptii 8 ore i se acorda un spor
de 15% din salariul tarifar, cu conditia ca timpul lucrat noaptea sa
reprezinte cel putin jumatate din programul de lucru. Acest spor poate
ajunge la 25%

d) Formele de salarizare ce se aplica personalului din unitatile industriale

sunt: salarizarea in accord sau cu bucata si salarizarea in regie.
a)Salarizarea in acord se aplica muncitorilor, maistrilor, tehnicienilor,
inginerilor si celorlalte categorii de lucratori direct productivi din fabrici, uzine,
sectii, ateliere, cat si salariatilor care presteaza activitati de reparatii si intretinere,
scularie, transport intern, depozitare etc, ce contribuie la realizarea programului
de acivitate al regiilor autonome si societatilor comerciale din industrie.
Salarizarea in acord se foloseste la locurilor de munca unde conditiile de
productie permit o delimitare precisa a aportului fiecarui muncitor la realizarea
productiei, unde rezultatul muncii pate fi precis stabilit si unde exista posibilitatea
de determinare a cheltuielilorde timp de munca pe unitatea de produs.

11
 In functie de conditiile de organizare a muncii si de interesul stimularii mai
puternice a unor lanturi cantitative sau calitative ale activitatii, salarizarea in
acord se poate aplica in urmatoarele variante:
-acord direct, cand salariul realizat de muncitor se determina prin
inmultirea cantitatii de produse realizate sau de lucrari executate cu un tarif
stabilit pe unitatea de produs sau pe lucrare, care ramane constant indiferent de
volumul fizic al productiei sau a lucrarilor obtinute de catre acesta;
- acord progresiv, potrivit caruia tariful pe unitatea de produs sau pe
lucrare se majoreaza in anumite proportii pentru cantitatile ce depasesc un
anumit nivel dinainte stabilit;
- acord global, cand formatia de lucru, pe baza unui contract incheiat cu
unitatea din care face parte, isi asuma obligatia executarii intr-un anumit termen
a unui produs complet sau a unei productii stabilite in unitati fizice, pentru care se
primeste o suma globala determinate in raport cu manopera necesara pentru
executarea sarcinilor prevazute in contract;
- acord indirect, cand personalul care serveste mai multi lucratori salariati
in acord, ale caror realizari sunt conditionate de felul cum sunt serviti, primeste
salariul proportional cu nivelul mediu de indeplinire a normelor realizate de
lucratorii respective.

b) Salarizarea in regie sau dupa timpul efectiv lucrat consta in aceea ca

salariu stabilit pe ora, zi sau luna se acorda personalului pentru timpul efectiv
lucrat in conditiile indeplinirii integrale a sarcinilor de serviciu.

2. Determinarea impozitului pe venitul din salarii

Sunt considerate venituri din salarii sau asimilate salariilor in vederea

impunerii urmatoarele:
a) sumele primite pentru munca prestata ca urmare a contractului
individual de munca. In categoria acestor sume se include:
• salariu de baza;
• sporuri si adaosuri de orice fel;
• indemnizatii de orice fel;
• recompense si premii de orice fel;
• sume reprezentand premiul anual si stimulente acordate, personalului
din institutii publice, cele reprezentand stimulente din fondul de
participare la profit acordate salariatilor, agentilor economici, dupa
aprobarea bilantului contabil, potrivit legii;
• sume primite pentru concediul de odihna;
• sume primite din fondul asigurarilor sociale in caz de incapacitate
temporara de munca si maternitate;
• sume primite pentru concediul privind ingrijirea copilului de pana la 2
ani;

12
 • sume primite pentru concediul privind ingrijirea copilului cu handicap
pana la implinirea de catre acesta a varstei de 3 ani;
• sumele primite pentru concedii medicale privind ingrijirea copilului cu
handicap accentuat sau grav, pana la implinirea de catre copil a varstei
de 18 ani;
• folosirea in scop personal a bunurilor si drepturilor aferente
desfasurarii activitatii;
• orice alte castiguri in bani sau natura primite de catre angajati de la
angajatori, ca plata a muncii lor;
• orice alte castiguri in bani sau natura primate de catre angajati de la
angajatori, cu titlu gratuit sau plata partiala;
b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de
demnitate publica, stabilite conform legii;
c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si
alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;
d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite
administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la
care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar
majoritar, precum si regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale
constituie prin subscriptie publica;
f) veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii unei
conventii civile de prestari de servicii;
g) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in
consiliul de administratie si in comisia de cenzori;
h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nuvelul valorii inscrise in
declaratia de asigurari siciale;
i) alte drepturi si indemnizatii de natura salariala.
Veniturile de natura salariala sunt considerate venituri din activitati
dependente. Pentru ca un venit sa fie de natura salariala trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
• partile care intra in relatia de munca stabilescde la inceput: felul
activitatii, timpul de lucru si locul de desfasurare a activitatii;
• angajatorul pune la dispozitia angajatului mijloace de munca (spatii
de inzestrare corespunzatore, imbracaminte speciala, unelte de
munca);
• angajatul contribuie numai cu forta fizica sau capacitatea
intelectuala (nu si cu capitalul propriu);
• platitorul de venituri de natura salariala suporta plata indemnizatiei
de concediu de odihna, precum si a indemnizatiei pentru concediul
mnedicalin caz de boala;
• platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile
angajatului in interesul serviciului(diurnal, cheltuielile de deplasare)
• angajatul lucreaza sub indrumarea unei alte persoane, fiind obligat
sa respecte indrumarile acesteia.

13
 Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale sin u sunt
impozabile, in intelesul impozitului pe venit:
• ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in
gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele
pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere,
veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor,
cadouri oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la
locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si
odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de
familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii si
alte personae, astfel cum este prevazut in contractul de munca;
• cadourile oferite de angajatori in beneficial copiilor minori ai
angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a
sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile
oferite angajatilor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in
masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice
ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150RON;
• nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici
veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane
fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza unor legi speciale si
finantate din buget;
• tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori
angajatilor, in conformitate cu legislatia in viguare;
• cantravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din
incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii
sau specificatii activitatii prin cadru normativ specific domeniului de
actuvitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de
aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si
compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica,
conform legilor speciale;
• cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia
oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care
lucreaza in afara tarii, in conformitate cu legislatia in viguare;
• contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual
de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a
medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de
protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepurilor
de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in viguare;
• contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre
localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea in care se
afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar,
pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta
contravaloarea chiriei, conform legii;
• sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de
transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si

14
 detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul
serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate
de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati
neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia
acordata salariatilor din institutiile publice;
• sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea
cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;
• indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la
incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de
domiciliu, in primul an de activitatedupa absolvirea studiilor, in limita
unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de
instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului
din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati
din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in care isi au locul de
munca;
• sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza
salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror
contracte individuale de muncaau fost desfacute ca urmare a
concedierilor collective, precum si sumele reprezentand platile
compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie,
primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine
publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca
sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere sau de
restructurare, acordate potrivit legii;
• sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza
soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva
sau al carui contract inceteaza ca urmare ba nevoilor de reducere
si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda
lunara neta, acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in
retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile
de pensie, precum si ajutoare si plati compensatorii primite de
politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in
raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in
materie;
• veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe
pentru calculator, incadrarea in activitatea de creatie de programe
pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii,
solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si
tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice;
• sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati
dependente desfasurate intr-un strat strain, indiferent de
tratamentul fiscal din stratul respective. Fac exceptie veniturile
salarialeplatite de catre sau in numele unui angajator care este
rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, care
sunt impozabile indiferent de perioada de desfasurare a activitatii
in strainatate;

15
 • cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si
perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de
acesta pentru angajator;
• costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice,
inclusive cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii
sarcinilor de serviciu;
• avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul
angajarii si implicit la momentul acordarii;
• diferenta favorabila dintre dobanda preferntiala stabilita prin
negociere si dobanda practicata pe piata, pentru credite si
depozite.

Deducere personala:
- Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a
unei sume sub formade deducere personala, acordata pentru fiecare luna
a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se
afla functia de baza.
- Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit
lunar brut de pana la 1000RON inclusive, astfel:
• pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 250RON;
• pentru contrubuabilii care au o persoana in intretinere – 350RON;
• pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 450RON;
• pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 550RON;
• pentru contribuabilii care au patru sau mai multe personae in
intretinere – 650RON;

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse
intre 1000RON si 3000RON, inclusive deducerile personale sunt degresive fata
de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
Pentru contrubuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste
3000RON nu se acorda deducere personala.
• -Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri din
familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la
gradul al doileainclusiv, ale carui venituri, impozabile si neimpozabile nu
depasesc 250RON lunar.
• -In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili,
suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur
contrubuabil, conform intelegerii dintre parti.
• -Copii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contrubuanilului sunt
considerati intretinuti.
• -Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru opersoanele
aflate in intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din
anul fiscal in care asestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni
intregi in favoarea contribuabilului.

16
 Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:
• persoanele fizice care detin terenuri agricole sau silvicein suprafata
de peste 10.000mp in zonele colinare si de ses si de peste
20.000m2 in zonele montane;
• persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din
valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solaria
special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din
cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si
ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierilor viticole si
pomicole, indifferent de suprafata.
-Deducerea personala determinata potrivit prezentului articol nu se acorda
personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legii.

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se

calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.
Impozitul lunar se determina astfel:
 la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra
bazei de calcul determinata ca diferenta intre venitul net din salarii,
calculat prin deducere din venitul brut a contributiilor obligatorii afertente
unei luni,si urmatoarele:
• deducerea personala acordata oentru luna respective;
• cotizatia sindicala platita in luna respective;
• contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel
incat la nivelul anului san u se depaseasca echivalentul in RON a
200 de euro;
 pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16 %
asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si
contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;
 platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe
veniturile din salarii, pentru fiecare contrubuabil;
 contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana
la 2% din impozitul pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit care
functioneaza in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la
asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare;
 obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume revine organului fiscal
competent;
 procedura de aplicare se stabileste prin ordin al ministrului finantelor
publice;

Termen de plata a impozitului

Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si
de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor
venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
Fise fiscale

17
 Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se
cuprind in fise fiscale. Platitorul de venituri are obligatia sa completeze
formularele pe intreaga durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este
obligat sa pastreze fisele fiscalepe intreaga durata a angajarii si sa transmita
organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii
februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul si continutul
formularelor se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

Plata impozitului pentru anumite venituri salariale

Contribuabililor care isi desfasoara activitatea in Romania si care obtin
venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanelor fizice romane
care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitatii desfasurate la misiunile
diplomatice si posturile consulare acreditate din Romania.
Orice contribuabil are obligatia de a declara si de a plati impozit lunar la
bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-
a realizat venitul, direct sa printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni
se stabileste potrivit art.57.Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate
in Romania,precum si reprezentantele organismelor internationale ori
reprezentantele societatilor comerciale si ale organizatiilor economice
straine,autorizate potrivit legii sa isi desfasoare activatatea in Romania, pot opta
ca pentru angajatii acestora,care realizeaza venituri din salariile impozabile in
Romania,sa indeplineasca obligatiile privind calculul,retinerea si virarea
impozitului pe veniturile din salarii.Persoana fizica,juritica sau orice alta entitate
la care contribuabilul isi desfasoara activitatea este obligate sa ofere informatii
organului fiscal competent referitoare la data inceperii desfasurarii activitatii de
catre contribuabil si ,respective,a incetarii acesteia,in termen de 15 zile de la data
producerii evenimentului.
• Venitul brut din salarii reprezinta suma veniturilor realizate de
salariat pe fiecare loc de realizare a veniturilor.Locul unde se afla functia de
baza reprezinta: ultimul loc de munca inscris in cartea de munca sau in
documentele specifice asimilate specifice acesteia,in cazul persoanelor fizice ce
sunt angajate la un singur loc de munca; locul ales de persoana fizica unde sunt
achitate:contributia la asigurarile sociale de stat,contributia pentru plata ajutorului
de somaj si alte sume datorate conform legii,in cazul cumulului de functii.

• Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut a
urmatoarelor cheltuieli: contributiile obligatorii datorate,potrivit legii,pentru
protectia sociala a somerilor(1%), pentru asigurarile sociale de sanatate(6,5%),
contributia individuala la asigurarile sociale (9,5%),precum si alte contributii
obligatorii stabilite prin lege,dupa caz;cota de 16% din deducera personala de
baza,acordata u titlu de cheltuiala profesonala,o data cu deducera personala de
baza la acelasi loc de munca.
VN=VB-contributii obligatorii-cheltuieli profesionale
unde VN-venit net
B-venit brut

18
Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar,care se calculeaza si
se retine la sursa de catre platotorii de venituri.

Impozit retinut=vbc*cota pprocentuala;

unde:vbc-venit baza de calcul si vbc=vn-deduceri personale de baza-deduceri
suplimentare;
salariul net=vb-contributii obligatorii-impozit
Impozitul lunar reprezinta plati anticipate in contul impozitului
anual,de care se va tine seama la sfarsitul anului,cand se efectueaza
calculul anual al impozitului si regularizarea restului de plata.

Acest impozit lunar se determina astfel:

-la locul unde se alfa functia de baza,prin aplicarea baremului lunar asupra bazei
de calcul determinate intre venitul net din salariul afferent unei luni si deducerile
personale acordate pentru luna respectiva;
-pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri,prin aplicarea aceluiasi barem
asupra bazei de calcul,determina ca diferanta intre venitul brut si contributia la
asigurarea sociala de sanatate(6,5),penrtu fiecare loc de realizare a acestuia.
Venitul impozabil care se realizeaza intr-o fractiune de an sau perioade diferite
care reprezinta fractiuni ale aceluiasi an se considera venit annual impozabil
Diferentele de salarii acordate in baza unei hotarari judecatoresti ramase
definitive,care privesc perioadele anterioarelunilor in care se platesc,in cadrul
anului fiscal,se defalca,in vederea impunerii,pe lunile la care se
refera.Beneficiarii de astfel de venituri datoreaza un impozit final care se
calculeaza si se retine la sursa de catre platotorii de venituri,prin aplicarea unei
cote 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si
contributiile obligatorii prevazute de lege,si nu se cumuleaza cu celelalte drepturi
salariale ale lunii in care se platesc.
In domeniul impozitului pe veniturile din salarii sau mai facut si alte
modificari.Astfel,sumele reprezentand prime de vacanta,acordate pe langa
indemnizatia de concediu de odihna,potrivit prevederilor contractelor de munca
sau unor legi speciale,in limita salariului de baza din luna anteroiara plecarii in
concediu,se impoziteaza separate de celelalte drepturi salariale ale lunii in care
se platesc,prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca
diferenta intre venitul brut si contributia la asigurarile sociale de sanatate.

Tot ca o imbunatatire a modului de impozitare a veniturilor salariale,fata

de Ordonanta Guvernului nr.73/1999se prevede si cazul veniturilor incasate in
avans in cursul anului pentru plata indemnizatiilor de concediu de odihna.
Acestea se cuprind in baza de calcul a linilor la care se refera si se cumuleaza cu
celelalte drepturi primate in luna respective.
Persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania care realizeaza venituri
in strainatate,sunt obligate sa declare in momentul intocmirii declaratiei globale si
veniturile obtinute din strainatate.Ele pot fi supuse impozitarii in acel stat,conform
statului respective,dar vor fi supuse impozitarii si in Romania pentru acele

19
venituri realizate in strainatate,avand in vedere conventiile de evitare a dublei
impuneri.
In situatia in care , pentru veniturile din strainatate, statul respectiv si-a
exercitat dreptul de impunere,contribuabilii au dreptul sa deduca din impozitul pe
venit datorat in Romania impozitul platit in strainatate pentru aceleasi venituri in
decursul aceleasi perioade.
Creditul fiscal extern se acorda daca:
-impozitul platit in strainatate pentru veniturile obtinute in strainatate s-a
platit efectiv de catre persoana fizica sau de catre proprietarul legal sau prin
retinere la sursa de catre platitorul de venit.Plata impozitului in strainatate se
dovedeste prin “Certificatul de credit fiscal”eliberat de catre autoritatea fiscala a
stalui respectiv;
-venitul pentru care se acorda creditul fiscal extern face parte din una din
categoriile de venituri:venituri din activitati independente,venituri din
salarii,venituri din cedarea folosintei bunurilor,venituri din dividente si
dobanzi,alte venituri:
-creditul fiscal extern nu va fi acordat in lipsa anexarii la declaratia de venit
global a “Certificatului de credit fiscal”care sa ateste plata in strainatate a
impozitului solicitat a fi recunoscut.
Impozitul platit in strainatate care se deduce din impozitul pe venitul global
datorat in Romania,este limitat la partea de impozit pe venitul datorat in Romania
calculat calculat astfel:
cfe=(Vs*IVG)VM
cfe=Vs*IVG/VM
cfe-credit fiscal extern
Vs-venit din surse din strainatate
IVG-impozitul pe venitul global
VM-venit mondial
Venitul mondial reprezinta suma veniturilor din Romania si din
strainatate din categoriile de venituri:din activitati independente, salarii,
cedarea folosintei bunurilor,alte venituri realizate de o persoana fizica
romana cu domiciliul in Romania.
Calculul creditului fiscal extern se face pe fiecare categorie de venituri
prin raportarea la venitul mondial.
Creditul fiscal extern penrtu veniturile din strainatate se va acorda astfel:
-in cazul in care suma reprezentand creditul fiscal este mai mica
decat impozitul platit in strainatate,atunci suma recunoscuta reprezentand
creditul fiscval extern acordat este la nivelul sumei calculate comform venitului
datoratin Romania
-in cazul in care suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mare
decat impozitul platit in strainatate,atunci suma recunoscuta reprezentand
creditul fiscal extern acordat care se deduce este la nivelul impozitului platit in
strainatate.

Obligatiile platilor de venituri salariale

20
 Platitorii de salarii si venituri assimilate salariilor au urmatoarele obligatii:
a)legate de calculul,retinerea,virarea si regularizarea impozitului
lunar: -sa calculeze sis a retina impozitul afferent fiecarei luni,la data
efectuarii platii acestui venit,precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data
de 25 inclusiv a lunii urmatoare;
-sa efectueze evaluarea drepturilor salariale acordate in natura, precum si
a avantajelor acordate angajatilor si sa le cuprinda in suma venitului aferent la
ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva;
-sa determine venitul anual din salarii,sa calculeze suma corecta a
impozitului annual afferent venitului si sa stabileasca,pana in ultima zi a lunii
februarie a anului fiscal urmator,diferenta intre impozitul calculate la nivelul anului
si impozitul calculate si retinut lunar anticipat in cursul anului fiscal.Regularizarea
acestor diferente se va efectua in termen de 90 de zile de la aceasta data,pentru
persoanele care indeplinesc cumulative urmatoarele conditii:
1) au fost angajati permanenti ai platitorului in cursul anului,cu
functie de baza;
2) nu au alte surse de venituri care se cuprind in venitul annual global
impozabil.
Platitorii de venituri care au la 31decembrie sub 10 angajati permanenti,
nu au obligatia regularizarii impozitului pe venitul global.
-sa efectueze in cursul anului fiscal recalcularea impozitului pe
venitului salariale pentruangajatii care depun cu intarziere documentele
justificative pentru calcularea deducerilor suplimentare;

-sa ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data inceperii

desfasurarii activitatii si a incetarii acestuia in termen de 15zile de la data
producerii evenimentului,in cazul in care contribuabilul isi desfasoara activitatea
in Romania si obtine venituri sub forma de salarii din strinatatesau este angajat al
misiunilor diplomatice si al posturilor consulare acreditate in Romania.
Diferentele de impozit rezultate din operatiunile de regularizare
influenteaza obligatia de plata la bugetul statului a angajatorului,pentru luna in
care are loc regularizarea,rezultand impozitul de virat pentru luna respectiva.
Sumele reprezentand deducerile personale cuvenite,dar nealocate in
cursul anului fiscal de catre angajatori,precum si deducerile personale
acordate,dar necuvenite,se regularizeaza cu ocazia impozitului anual pe venit.
Calcularea impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza
imformatiilor cuprinse in fisa fiscala.
b) legate de fisa fiscala:

-sa solicite organului fiscal pe baza de cerere,pana la data de 30

noiembrie a fiecarui an pentru anul urmator,formularul tipizat al fiselor fiscale
pentru salariati si pentru persoanele fizice care obtin venituri asimalate salariilor;
-sa completeze formularele de fise fiscale pe intreaga durata de efectuare
a platii salariale,sa recalculeze si regularizeze annual impozitul pe salarii;
-sa pastreze fisele fiscale pe intreaga durata a angajarii sis a
transmita organului fiscal competent si angajatului,sub semnatura,cate o copie

21
pentru fiecare an,pana in ultima zi a lunii februarie a anulai current pentru anul
fiscal expirat;
-sa completeze fisa fiscala pe baza de documente justificative.
Fisa fiscala va fi completata de platitorul de venit cu datele personale ale
contribuabilului,mentiunile referitoare la deducerile personale,venitul din salarii
obtinut si impozitul retinut si virat in cursul anului,precum si rezultatul regularizarii
impozitului platit pe venitul annual sub forma de salariu.Pana la completarea fisei
fiscale cu datele personale necesare acordarii deducerilor personale
suplimentare,salariatul va beneficia de deducerea personala de baza,urmand ca
angajatorul sa efectueze regularizarea veniturilor salariale.Deducerile personale
suplimentare pentru persoanele aflate in intretinere se acorda pe baza de
declaratie pe propia raspundere a contribuabilului,insotita de documente
justificative. Platitorii de venituri din salarii vor solicita fisele fiscale de la
organelle fiscale competente pe baza unor cereri ce trebuie sa contina in mod
obligatoriu:
-datele de identificare ale platitorului:nume si prenume sau denumire,cod
numeric personal/cod fiscal,adresa domiciliului/sediul social declarat,etc;
-numarul de angajati care obtin venituri din salarii la functia de baza
pentru care se solicita Fisa Fiscala 1;
-numarul de personae fizice care obtin venituri din salarii,altele decat cele
de la functia de baza pentru care se solicita Fisa Fiscala2.
In cursul anului, ori de cate ori este necesar,platitorul va depune cererea
pentru a solicita:
- Fisa Fiscala 1 pentru noii angajati;
-Fisa Fiscala 2 pentru noile personae fizice care urmeaza sa obtina astfel
de venituri.
Platitorii de venituri din salarii care isi tin evidenta contabila pe calculator
pot opta pentru fisele fiscale emise pe calculator,in conformitate cu conditiile
cuprinse in ordinal nr.2.312/2001,caz in care nu se mai solicita formularele
tiparite de fise fiscale.
Depunerea fiselor fiscale se face la unitatea fiscala in a carei raza
teritoriala angajatorul isi are sediul sau domiciliul,sau unde este luat in evidenta
fiscala.
In cazul modificarilor,in cursul anului,a datelor de identificare,in exemplarul
care se depune la organul fiscal,vor fi inscrise datele de identificare valabile la
data de 31decembrie a anului fiscal pentru se depune fisa fiscala,sau,dupa
caz,la data incetarii raportului de munca cu angajatul respectiv.
Pachetele cu Fisa Fiscala1 se aranjeaza pe categorii:
-fise fiscale ale angajatilor pentru care s-a efectuat operatiunea de
regularizare anuala;
-fise ale angajatilor pentru care nu s-a efectuat operatiunea de
regularizare anuala,in cazul angajatilor cu mai multe surse de venit.
-fise ale angajatilorpentru care nu s-a efectuat operatuinea de
regularizare anuala,in cazul angajatilor care nu au lucrat intreg anul fiscal;
-fise ale angajatilor pentru care nu s-a efectuat operatiunea

22
de regularizare anuala,in cazul angajatlior ai caror angajatori nu sunt
obligate,potrivit legii,sa efectueze regularizarea.
Pentru persoanele fizice care inceteaza sa obtina venituri din salarii in
timpul anului,platitorii vor inmana persoanei respective fisa fiscala cu
specificatia”copie pentru angajat”,o data cu definitivarea formelor de lichidare sau
la incetarea raportului in baza carora au fost obtinute veniturile asimilate
salariilor.
Daca la un angajat intervin schimbari care conduc la modificari ale
deducerii personale suplimentare,in urma instiintarii angajatorului,aceasta va
inscrie pe fisa fiscala1 modificarile aparute.Modificarea se poate face si pentru
luni deja expirate in anul calendaristic in curs.
Angajatorul mai poate face modificari la Fisa Fiscala 1 in cursul anului
calendaristic,daca constata ca inscrisurile facute sunt gresite.
In cazul angajatilor penrtu care angajatorul nu efectueaza
regularizarea anuala a impozitului pe salarii,determinarea venitului annual
impozabil din salarii,calcularea impozitului annual,precum si regularizarea
sumelor ce reprezinta diferentele intre impozitul calculate la nivelul anului si
impozitul calculate si retinut ca plata anticipate,se pot efctua pe baza de
cerere,de organul fiscal competent.
Contribuabilii au si ei obligatii ca:
-sa instiinteze in scris angajatorul in cazul in care mai obtine si alte venituri
de natura celor care se globalizeaza(venituri salariale,altele decat cele din functia
de baza,venituri din activitati independente,venituri din cedarea folosintei
bunurilor),in perioada 1-15ianuarie a anului urmator celui pentru care se
efectueaza regularizarea;
-sa calculeze impozitul,s ail declare si sa-l plateasca in termen de
15zile de la expirarea lunii pentru care s-a realizat venitul,personal sau prin
reprezentant fiscal,in cazul in care isi desfosoara activitatea in Romania si obtine
venituri sub forma de salarii din strainatate,precum si in cazul in care sunt
angajati ai misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare acreditate in Romania.

CONCLUZII

In anii postrevolutionari,se observa ca impozitul pe salariu ocupa primul

sau al doilea loc ca pondere in totalulu veniturilor bugetare.Pana in 1993(adica
inainte de introducerea TVA-ului)impozitul pe salariu ocupa primul loc in ierarhia
tuturor impozitelor.
Dupa anul 1993,impozitul pe salariu ocupa o pozitie solida in urma
TVA(diferenta dintre cele doua impozite nu este mai mare de 2-3%),dar daca la
aceste sume care privesc doar Bugetul de Stat se adauga si sumele defalcate

23
din impozitul pe salariu pentru bugetele locale,impozitul pe salariu ocupa detasat
primul loc.

Bibliografie

1. Ioan Condor „Drept fiscal si financiar”, Editura Tribuna Economica

Bucuresti 1996
2. Vasile Juravle, Georgeta Vintila – „Fiscalitate”, Editura Academia de Studii
Economice, Bucuresti, 1999
3. Constanta Neagu – „Sistemul resurselor financiare publice”
4. www.legis.ro
5. www.softagency.ro
6. www.anaf.ro

24