Sie sind auf Seite 1von 49

MINISTERUL ÎNVÃÞÃMÎNTULUI, TINERETULUI ªI

SPORTULUI al REPUBLICII MOLDOVA COVAL Dumitru, doctor habilitat în filologie, profesor universitar.
JURNALISM DE INVESTIGAÞIE. Manual pentru studenþii facultãþii
de jurnalism ºi ºtiinþe ale comunicãrii a USM. - Chiºinãu, 1998.

Universitatea de Stat din Moldova


Facultatea de jurnalism ºi ºtiinþe ale comunicãrii
Manualul a fost discutat ºi recomandat pentru tipar de
cãtre membrii catedrei de teorie ºi practicã a presei a USM.
Aprobat de cãtre Consiliul facultãþii de jurnalism ºi ºtiinþe ale
comunicãrii a Universitãþii de Stat din Moldova.

Dumitru COVAL Lucrarea profesorului universitar D.Coval reprezintã prima


tentativã de a examina fenomenul jurnalismului de investigaþie
în contextul mass media din Republica Moldova. Autorul a studiat
mai multe aspecte ale acestui fenomen manifestat în presa
contemporanã a Moldovei, Rusiei, Spaniei, Italiei. “Numitorul
comun” al acestor scrieri publicistice a fost ºi rãmîne sã fie

JURNALISM DE
elementul cercetãrii multilaterale ca factor dominant în creaþia
jurnalisticã. Cartea “Jurnalism de investigaþie” face parte din
lucrãrile instructiv-didactice realizate conform programului

INVESTIGAÞIE european “TEMPUS”, efectuat cu concursul facultãþilor de


jurnalism ale universitãþilor “Complutense” (Madrid), “La
sapienza” (Roma) ºi Universitãþii de Stat din Moldova (Chiºinãu).

Manual pentru studenþii facultãþii de jurnalism


ºi ºtiinþe ale comunicãrii a USM © Universitatea de Stat din Moldova
CPC “Jurnalistica”. Chiºinãu, 1998
Text: Dumitru Coval, prof. universitar.

ISBN 5-85268-261-6

Chiºinãu 1998
Dumitru COVAL
JURNALISM DE INVESTIGAÞIE
Manual

Redactor Valeriu RAÞÃ


Coperta Alexandru HMELNIÞCHI
Tehnoredactare Sergiu CORLAT

Tipar Centrul Tehnologii Informaþionale


al FJªC, C.C.R.E. “Presa”.

Dat la cules 02.04.1998


Bun pentru tipar 12.04.1998
Formatul 60 x 84 1/16
Coli de tipar
Garnitura “Times”
Tiraj 300 ex., Comanda 3.

Universitatea de Stat din Moldova


277014, Chiºinãu-14, str. Mateevici, 60a
Centrul Tehnologii Informaþionale al Facultãþii
de Jurnalism ºi ªtiinþe ale Comunicãrii,
Laboratorul poligrafic al FJªC
telespectatorul sau radioascultãtorul se aflã o anumitã perioadã de timp,
cît dureazã lectura, alãturi de publicistul-investigator, trãieºte cu grijile ºi
emoþiile acestuia. Practic cercetãtorul îl implicã pe consumatorul
informaþiei prezentate într-o activitate consacrastã unei cauze, fãcîndu-
INTRODUCERE l sã se pronunþe pro sau contra, sã aleagã cea mai raþionalã decizie
solicitatã de situaþia concretã.
Fiecare investigaþie jurnalisticã presupune, de regulã, selectarea
Fenomenul numit “jurnalism de investigaþie” vine sã se afirme în ºi analiza unor date statistice, documente istorice, secvenþe ale
practica presei scrise ºi a celei electronice de pe continentul european materialelor spicuite din presa periodicã, mãrturii scrise sau orale ale
relativ nu demult. Contextul economic ºi social-politic, în care a apãrut participanþilor la evenimente de anvergurã etc. Utilizarea chibzuitã a
ºi a cãpãtat dezvoltare amplã aceastã modalitate specificã de a aprecia acestora ºi a altor izvoare în structurile schiþei documentare, articolului
faptele, evenimentele ºi fenomenele vieþii, este determinat de dezvoltarea de problemã, comentariului politic, corespondenþei analitice etc. este un
producþiei capitaliste ºi de afirmare a raporturilor burghezo-capitaliste în act, care determinã mãiestria jurnalistului-investigator, ne dovedeºte
Germania, Italia, Anglia, Rusia, Franþa ºi în alte þãri ale continentului maturitatea lui profesionalã, priceperea de a alege grîul de neghinã.
european. Determinarea izbutitã a unei creaþii, ce face parte din categoria
Acest proces îºi ia ulterior avînt ºi pe continentul nordamerican. jurnalismului de investigaþie poate fi consideratã pe bunã dreptate o lecþie
La hotarul dintre secolele XIX ºi XX presa periodicã tinde tot mai mult de educaþie civicã a cititorului, o iniþiere a lui în problemele majore ale
sã exercite o influenþã decisivã asupra procesului de evoluþie a economiei statului ºi poporului, ale unor domenii importante din economie, culturã,
naþionale, a politicii externe ºi interne a mai multor state. Apar gazete ºi istoria naþionalã. Anume investigaþiile jurnalistice ºi istorico-literare din
reviste editate de cãtre partide ºi formaþiuni politice, se editeazã tot mai anii 80-90 ai secolului nostru au contribuit esenþial la opera de valorificare
multe publicaþii periodice finanþate ºi dirijate de felurite unitãþi economice a moºtenirii noastre clasice în literaturã, teatru, muzicã, pedagogie etc.
ale lumii capitaliste. Treptat, dintr-un instrument al politicii ºi culturii cu Jurnalistica de investigaþie, care determinã astãzi “cartea de vizit㔠a
misiuni limitate, presa se transformã într-o unealtã de transformare fiecãrei publicaþii periodice, adicã orientarea ei social-politicã cardinalã,
economicã a societãþii. mesajul care-l aduce cititorului, n-a apãrut pe loc gol, ci urmeazã cele
Aceste misiuni ale presei au generat schimbãri esenþiale în modul mai valoroase tradiþii umaniste existente în cronice, letopiseþe, opere
de a fi ºi a acþiona al jurnalistului. Alãturi de cronicarul-reporter, în echipele literare, creaþiile memorialistice ale premergãtorilor culturii noastre.
redacþionale ale oamenilor de creaþie se afirmã viguros jurnalistul- Stilul cercetãtorului cu stofã de publicist analitic dominã în cartea
cercetãtor, care se specializeazã în anumite domenii ale economiei, lui Dimitrie Cantemir “Descrierea Moldovei”, care prezintã pentru prima
studiazã relaþiile politice ºi culturale, comenteazã evenimentele ºi oarã cititorului european valorile materiale ºi spirituale ale Þãrii Moldovei.
fenomenele politicii curente, formuleazã pronosticuri, recomandaþii, Utilizînd un bogat material factologic, selectat din vechile cronici
variante de rezolvare a unor chestinui dubioase. moldoveneºti ºi din izvoare strãine, D.Cantemir impresioneazã cititorul
Astfel, prin creaþia ºi activitatea sa socialã jurnalistul-investigator nu numai prin abundenþa faptelor reproduse prin datele statistice,
contribuie într-un anumit mod la democratizarea vieþii publice, la amãnuntele ºi descrierile istorico-geografice, ci, mai ales, prin modalitatea
familiarizarea cititorului cu multe teme, spre care pînã mai odinioarã el de interpretare a lor. “Descrierea Moldovei” e mãrturia sincerã a unui
nu avea acces. scriitor-patriot, care-ºi iubeºte fierbinte patria sa ºi militeazã pasionat
In procesul cercetãrii efectuate de cãtre jurnalist cititorul, pentru promovarea ei în familia þãrilor civilizate ale Europei.

! "
Cea mai mare parte a textului “Descrierii Moldovei” este o reviste. Multe din aceste lucrãri au fost amintite în trimiterile cehoviste
profundã cercetare a unui material nevalorificat, aproape necunoscut sau din subsolul paginilor în diferite contexte ale acestor opere ale sale,
pînã la începutul secolului XVIII. Multe din filele acestei opere servind drept argumente în cadrul formulãrii diferitelor decizii ale
publicistico-ºtiinþifice (pentru care Dimitrie Cantemir s-a învrednicit de scriitorului-publicist.
titlul onorific de membru al Academiei de ªtiinþe din Berlin - D.C.) pot Elemente ale jurnalismului de investigaþie gãsim ºi în schiþele ºi
servi drept modele de atitudine cointeresatã, pãrtinitoare a omului de nuvelele prozatorului român Mihail Sadoveanu, care au format cunoscutul
creaþie faþã de materialul selectat, valorificat ºi adus la cugetul ºi inima sãu ciclu intitulat “Drumuri basarabene”. Vizitînd o mulþime de sate ºi
cititorului. Aceleaºi elemente ale jurnalismului de investigaþie le gãsim ºi tîrguºoare din judeþele Basarabiei, conversînd cu oamenii întîlniþi în cale,
în alte opere cantemiriene - “Istoria ieroglificã”, “Istoria Imperiului ascultîndu-le pãsul, scriitorul cerceteazã de fapt tristele realitãþi ale
Otoman”, “Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor” etc. Basarabiei din anii 20-30 ai secolului nostru - cu profundele lor contradicþii
Un strãlucit model de investigaþie publicisticã ºi ºtiinþificã de social-economice, cu grave probleme nerezolvate în cele mai felurite
nepreþuitã valoare ne-a lãsat marele scriitor rus Anton P. Cehov. Sãvîrºind domenii ale vieþii.
în anul 1890 o cãlãtorie în Siberia ºi în Extremul Orient al Rusiei, el scrie Timpul nostru, cu vertiginosul ritm al vieþii, cu cataclismele lui
cartea-epopee “Insula Sahalin”. Deºi scriitorul nu era în posesia vreunui politice, economice ºi naturale, lanseazã acum probleme noi, pe care nu
document oficial, care ar fi confirmat careva împuterniciri ale lui, Cehov le-a cunoscut pînã mai odinioarã jurnalistica informaþionalã ºi chiar acea
înfãptuieºte pentru prima oarã din iniþiativã proprie recensãmîntul de investigaþie. Publicistul-cercetãtor tinde sã dialogheze la egal cu
populaþiei localnice, face un control medical riguros în localitãþile unde savantul, medicul, constructorul, omul de artã, cu specialistul în agriculturã
erau situate închisorile de pe Sahalin, cerceteazã starea spitalelor, ºcolilor, ºi industrie. Nu rareori meditaþiile ºi sugestiile lui sînt mai raþionale, mai
ia cunoºtinþã de condiþiile de muncã ºi de trai la întreprinderile situate pe convingãtoare ºi mai argumentate decît acele ale experþilor.
“insula suferinþelor”. Publicaþiile jurnalistului Vasili Peskov la rubrica “O fereastrã în
Autorul cãrþii a ocolit calea, pe care pãºeau pînã la el jurnaliºtii natur㔠din ziarul moscovit “Kîìñîìîëüñêàÿ ïðàâäࠔ ar face cinste
ruºi ºi americani, care vizitase anterior Sahalinul pentru a prezenta în celor mai autoritari cercetatori ai faunei de pe planeta noastrã. Studiind
manierã senzaþionalã, þipãtoare, exoticul contingent al puºcãriaºilor din timp de peste trei decenii lumea animalã a Terrei, Peskov a creat în
închisorile de pe insulã. Ei savureazã mai multe amãnunte picante privind paginile gazetei o adevãratã enciclopedie despre vietãþile care trãiesc
crimele sãvîrºite de cãtre condamnaþi. Cercetarea complexã pe care o alãturi de noi. El a cutreerat stepele ºi pãdurile Rusiei, necuprinsul
face Cehov în cartea sa poartã un caracter profund umanist, avînd drept Antarctidei, junglele Africii, Alpii Elveþiei ºi Austriei, deºerturile Saharei,
scop de a contribui la promovarea în viitor a unor mãsuri ale autoritãþilor exoticele lanþuri de munþi ale Mexicului, descriind cele vãzute în pagini
Rusiei þariste, care ar facilita condiþiile de viaþã ale oamenilor ce populau de ziar, în mai multe cãrþi de publicisticã ºi albune, în paginile cãrora
insula la sfîrºitul secolului XIX. gãsim splendide imagini fotografice ale celor descrise de cãtre neobositul
Notele de drum “Prin Siberia” ºi cartea de sintez㠓Insula Sahalin” publicist, cercetãtor al faunei planetei.
de A.Cehov pot ºi astãzi servi drept exemplu de atitudine profesionistã Cercetãrile realitãþii care ne înconjoarã, efectuate prin intermediul
faþã de pregãtirea ºi efectuarea unei veritabile investigaþii publicistice jurnalismului contemporan, nu întotdeauna tind sã cuprindã probleme
fãrã precedent prin amploarea ºi profunzimea ei. Cercetãtorii creaþiei globale, sã rezolve chestiuni ce þin de destinele continentelor sau ale
lui Cehov au stabilit, cã în ajunul plecãrii sale spre Siberia ºi Sahalin unor þãri aparte. Astãzi mulþi publiciºti folosesc investigaþia jurnalisticã
scriitorul a consultat circa o sutã de enciclopedii, manuale, monografii pentru a cerceta aspecte separate ale tematicii ecologice, a studia relaþiile
ºtiinþifice, culegeri de materiale statistice, memorii, colecþii de ziare ºi de producþie în condiþiile economiei de piaþã, a urmãri cum funcþioneazã

# $
noile forme de gospodãrire în agricultura Moldovei... detaliat însuºi procesul propriu-zis al cercetãrii jurnalistice, se vor studia
Drept exemplu elocvent de investigaþie jurnalisticã de tip nou ne principiile de bazã, care constituie actualmente tactica ºi strategia
poate servi cartea scriitorului-publicist Mihail Gh.Cibotaru “Sîrjoaca”. cercetãrii efectuate de cãtre publicist.
Examinînd realitãþile social-economice din satul sãu de baºtinã Intenþionãm, de asemenea, sã reflectãm interacþiunea procedeelor
Vãrvãreuca, o veche localitate din stepa Bãlþilor, publicistul încearcã sã pur jurnalistice cu cele proprii muncii anchetatorului-jurist, cercetãtorului
rãspundã la întrebãrile care frãmîntã în prezent toþi oamenii muncii de la ºtiinþific, medicului preocupat de studierea unei maladii grave etc. Desigur,
sate: de ce sînt date uitãrii multe din frumoasele tradiþii de muncã ale cercetarea jurnalisticã nu va fi izolatã de alte materiale din conþinutul
poporului nostru; cum sã frînãm procesul de “îmbãtrînire” a resurselor revistei, sãptãmînalului, ci se va examina în ansamblu cu acestea.
umane de muncã de la sate; care este perspectiva satelor situate în Programa cursului în cauzã prevede de asemenea studierea experienþei
preajma oraºelor mari º.a.m.d. de valoare acumulatã în jurnalismul de investigaþie din mai multe publicaþii
Meditînd pe aceste teme, publicistul-cercetãtor face investigaþii de presã periodicã atît din Republica Moldova, cît ºi din diferite þãri ale
în sfera economiei agriculturii contemporane, reproduce opinii ale lumii contemporane: SUA, Rusia, Spania, Italia. Fireºte, o atenþie
specialiºtilor în domenii legate direct sau indirect de statistica producþiei deosebitã se va acorda cercetãrilor în acest domeniu al creaþiei
ºi a consumului la sate, destinul ºcolilor medii, caselor de culturã, publicistice din þara noastrã. În mod special se vor analiza rezultatele
bibliotecilor ºi altor instituþii social-culturale. celor mai însemnate cercetãri jurnalistice înfãptuite pe parcursul ultimilor
Problemele cele mari ºi mici ale Vãrvãreucãi s-au dovedit a fi în ani de cãtre presa scrisã în ansamblu ºi de cei mai experimentaþi publiciºti
cea mai mare parte a lor tipice pentru majoritatea satelor moldoveneºti din Republica Moldova aparte.
de la acest zbuciumat sfîrºit de mileniu. Lucrul acesta l-au subliniat în Procesul cercetãrilor jurnalistice a cãpãtat în republicã proporþii
recenziile ºi avizele lor specialiºtii care au apreciat înalt aceastã carte. mari mai ales în ultimul timp, cînd presa tinde sã exercite o imfluenþã tot
Nu întîmplãtor ea s-a învrednicit de Premiul de Stat al Republicii Moldova mai puternicã asupra dezvoltãrii social-economice a societãþii. De aceea
în domeniul publicisticii. În sfera jurnalismului de investigaþie au înregistrat majoritatea exemplelor de manifestãri ale jurnalismului de investigaþie
realizãri demne de a fi menþionate regretaþii Petrea Darienco, Liviu reproduse în lucrarea de faþã þin de aceastã perioadã specificã a evoluþiei
Damian, Gheorghe Malarciuc, Procopie Kravþov, Petru Dudnic º.a. mass media în viaþa social-politicã a republicii.
Continuã sã evolueze rodnic pe acest tãrîm al creaþiei Ion Druþã, Alexei
Marinat, Boris Marian, Mitrofan Vãtavu, Alexandru Gromov, Vasile
Severin, Alexandru Manoil. Constatãm cu regret, cã cea mai mare parte
a fondului jurnalismului de investigaþie din republica noastrã rãmîne
deocamdatã nevalorificatã, aproape nestudiatã, din cauza tirajelor mici
ale periodicelor, acestea fiind cunoscute unui numãr foarte mic de cititori.
Scopul cursului universitar “Jurnalistica de investigaþie” este în primul
rînd de a familiariza studenþii-jurnaliºti cu tendinþele principale, care se
preconizeazã în prezent în conþinutul presei periodice ce studiazã,
analizeazã ºi apreciazã fenomenele principale ale lumii contemporane.
În prelegeri, seminare ºi lecþiile de laborator planificate se va da o amplã
caracteristicã capacitãþilor ºi aptitudinilor, pe care urmeazã sã le
însuºeascã ºi sã le posede jurnalistul-investigator, se va analiza în mod

% &
menirea sã sporeascã autoritatea cuvîntului tipãrit în presã, difuzat la
radio sau televiziune. Ei înfãptuiesc expertiza, care fereºte redacþia de
erori, ce nu rareori au o influenþã negativã asupra evenimentelor ºi
fenomenelor vieþii înconjurãtoare.
Existã ºi clasificãri mai simple ale jurnaliºtilor ce activeazã în
I. JURNALISTUL-INVESTIGATOR ÎN prezent în felurite detaºamente ale mass media. Acestea sînt determi-
nate de condiþiile specifice, în care funcþioneazã multe colective
ANTURAJUL PRESEI CONTEMPORANE redacþionale în condiþiile economiei de piaþã. Limitaþi din punct de vedere
material, jurnaliºtii sînt siliþi sã scrie pe teme cunoscute superficial, studiate
ocazional sau întîlnite pentru prima oarã în practica lor de creaþie.
În ºtiinþa despre mass media de azi existã mai multe clasificãri Cercetãtorul spaniol al jurnalisticii Pepe Rodriguez considerã cã
ale jurnaliºtilor care constituie potenþialul intelectual al unei redacþii sau în linii mari jurnaliºtii pot fi împãrþiþi condiþional în douã categorii: jurnaliºti-
alta. Dacã punem pe prim plan tematica preocupãrilor publiciºtilor, informatori ºi jurnaliºti-investigatori.*)
specializarea lor în anumite domenii ale economiei naþionale sau culturii, Sferele de activitate ºi modul de a fi ale jurnalistului-informator
atunci deosebim categorii aparte ale jurnaliºtilor-economiºti, agrarieni, (reporter) au multe tangenþe comune cu calitãþile respective ale
analiºti în sfera activitãþilor bancare, comentatori politici, critici literari, jurnalistului-investigator (cercetãtor). ªi unul ºi altul sînt datori sã se
cronicari teatrali, reporteri sportivi º.a.m.d. orienteze operativ ºi competent în situaþie, sã apeleze prompt la instituþiile
Dat fiind faptul cã în lume sporeºte mereu numãrul publicaþiilor legislative ºi executive, sã confirme sau sã nege cu o mare probabilitate
periodice predestinate unor categorii aparte de cititori (oamenilor de informaþia pe care o posedã ºi o apreciazã la un moment sau altul.
afaceri, specialiºtilor din sfera literaturii, muzicii, teatrului, cinematografiei, Spre deosebire de colegul-cercetãtor, jurnalistul-informator nu intrã
lucrãtorilor din domeniile diferitor ºtiinþe etc.), devine destul de impunãtor în detalii, cînd vine sã comunice cititorului sau auditorului presei electronice
numãrul jurnaliºtilor care sînt preocupaþi în exclusivitate de o singurã noutatea pe care a aflat-o. El are grijã, în primul rînd, ca amãnuntele,
problemã sau de un set de probleme înrudite, pe care ei le studiazã, le datele statistice, detaliile, numele de familie, pe care le conþine relatarea
descriu ºi le comenteazã în mod multilateral, tinzînd sã ne prezinte un sa, sã nu-l inducã în eroare pe cititor, ci sã-l ajute a se orienta în atmosfera
tablou maximal de obiectiv ºi veridic. nu rareori încordatã, contradictorie, cu subiecte ce conþinînd detalii ºi
Veacul jurnaliºtilor “universali”, “atotºtiutori”, intenþionaþi sã se momente ce se exclud reciproc.
descurce de sinestãtãtor în toate problemele vieþii, a dat bir cu fugiþii. Jurnalistul-informator tinde a prezenta rodul creaþiei sale într-
Cititorul, telespectatorul, radioascultãtorul de azi are o pregãtire generalã o formã cît mai pregnantã ºi expresivã. Toate componentele materialelor
destul de serioasã, ºi este inadmisibil ca el sã fie tratat cu materiale reportericeºti urmeazã sã contribuie atît la realizarea concomitentã a
publicistice preparate de cãtre diletanþi, alimentate din izvoare efectului cognitiv, cît ºi a celui emoþional: titlul original, lipsit de stereotipe
neºtiinþifice, bazate pe zvonuri sau informaþie inventatã. ºi ºtampuri bãtãtorite; imaginea fotograficã, expresivã; lexica ºi sintaxa
În statele redacþiilor multor cotidiene, sãptãmînale, reviste, în frazelor ce constituie textul comunicãrii jurnalistice.
echipele agenþiilor ºi centrelor de presã, alãturi de publiciºti care au
absolvit facultãþi de jurnalism, sînt economiºti, experþi în domeniul reclamei ————————
comerciale, specialiºti în sfera managementului, marketingului ºi statisticii *) Rodriguez Pepe. Periodisimo de investigation: tecnicas y estrategias. -
economice, ingineri, tehnologi, juriºti. Activitatea acestor specialiºti are Ediciones Paidos. Barcelona. Buenos Aires. Mexico, 1994, pag. 23.

' 
Jurnalistul-investigator vine de cele mai multe ori pe urmele Moldova”, în sãptãmînalele independente “Patria Tînãrã”, “Sãptãmîna”,
reporterului. Materialul, pe care-l pune dînsul la dispoziþia cititorului, poart㠓Delovaia gazeta”, “Moldavskie vedomosti”, “Iuventus” º.a. Spiritul
un caracter complex,conþinînd ºi concluzii conceptuale. Protagonistul sãnãtos al cercetãrii serioase a temelor examinate îl gãsim ºi în publicistica
acestui text jurnalistic nu se limiteazã numai la selectarea datelor despre multor reviste ce se editeazã în prezent în republicã: “Moldova”, “Moldova
un eveniment sau altul; el studiazã atent materia informativã, o analizeazã ºi lumea”, “Kodrî”, “Femeia Moldovei” º.a.
în laboratorul sãu de creaþie, apreciind-o în contextul altor evenimente Scrierile publicistice realizate în genul jurnalismului de investigaþie
similare ce au loc în societate. se deosebesc plãcut de conþinutul celorlalte materiale din coloanele
Aceastã muncã a publicistului-cercetãtor are multe trãsãturi revistelor ºi ale ziarelor. Ele îi impun pe oameni sã mediteze, sã propunã
comune cu activitatea savantului, juristului-anchetator, cercetãtorului- soluþii raþionale de ieºire din situaþii de crizã, sã intre în discuþii ºi polemici
politolog sau sociolog. Într-o anumitã mãsurã jurnalistul-investigator privind cele mai însemnate chestiuni ale existenþei noastre.
posedã cele mai valoroase calitãþi ale colegilor ce îmbrãþiºeazã aceste Sîntem departe de gîndul de a suprapreþui modestele victorii, pe
profesii. Principala deosebire a activitãþii lui o constituie angajarea activã care le-a repurtat pînã în prezent jurnalismul de investigaþie din presa
în rezolvarea chestiunilor de mare rezonanþã social-politicã, poziþia de republicii noastre. Foarte multe articole, schiþe, corespondenþe ºi interviuri
viaþã promovatã în procesul cercetãrii ºi interpretãrii evenimentului din concepute ca cercetãri publicistice, în cele din urmã coboarã la nivelul
realitatea ce ne înconjoarã. unor materiale fãrã nerv polemist, transformîndu-se în niºte inocente
Practic fiecare corespondenþã analiticã sau articol de problemã informaþii “lãrgite”, care conþin numai constatãri. Este greu sã determinãm
publicat în ziar este o micã cercetare autonomã efectuatã de cãtre jurnalist cine e vinovatul concret ºi ce se poate face pentru a schimba cardinal
sau de autorul netitular care semneazã aceastã secvenþã publicisticã. starea de lucruri sau, cel puþin, a ameliora situaþia de la faþa locului.
Prin intermediul a sute ºi mii de asemenea creaþii presa îºi îndeplineºte Presa contemporanã moldoveneascã posedã deocamdatã o prea
funcþia sa de a patra putere în societate. Cu concursul nemijlocit al modestã experienþã de cercetare profundã a evenimentelor ºi
acestui valoros instrument social-politic funcþioneazã celelalte trei puteri fenomenelor realitãþii cu concursul publicisticii. De aceea numãrul
ale statului: legislastivã, executivã ºi juridicã. jurnaliºtilor, angajaþi permanent în sfera investigaþiilor, rezultatele cãrora
Constituþia Republicii Moldova, Legea despre presã, alte se preconizeazã a fi publicate, este deocamdatã foarte mic. Nu avem
documente legislative adoptate în ultimii ani au avut nobila intenþie de a pînã în prezent nici ºcoli sau direcþii ale jurnalismului de investigaþie,
perfecþiona ºi îmbunãtãþi activitatea presei, a democratiza formele ºi promovate de cãtre redacþiile unor cotidiene, sãptãmînale sau reviste.
metodele de influenþã a jurnalismului asupra maselor. Spaþiul informaþional Afirmarea publiciºtilor-cercetãtori în presã are loc în temei din iniþiativa
creat în oraºele, raioanele ºi satele republicii a contribuit la consolidarea entuziaºtilor, care tind sã aprofundeze investigaþiile lor în cele mai vari-
ºi lãrgirea în presa Moldovei a jurnalismului de investigaþie. Cu ajutorul ate sfere ale vieþii, sã contribuie astfel la sporirea rezonanþei ºi autoritãþii
acestei modalitãþi de studiere ºi de reflectare a realitãþii mass media din slovei publicistice.
republicã a înregistrat unele realizãri meritorii în opera de fãurire a unui
stat bazat pe drept ºi principii democratice de existenþã ºi funcþionare.
ªTIINÞA ÎN SERVICIUL
Jurnalismul de investigaþie are sorþi de izbîndã în primul rînd acolo, unde
JURNALISTULUI-INVESTIGATOR
în colectivele redacþionale de creaþie dominã o atmosferã de exigenþã,
de atitudine criticã faþã de realizãrile obþinute ºi problemele nerezolvate.
Un asemenea anturaj constructiv tind sã formeze echipele de publiciºti Dezvoltarea intelectualã a oamenilor din societatea noastrã este
în redacþiile ziarelor guvernamentale “Moldova Suveranã”, “Nezavisimaia un proces care se desfãºoarã pe mai multe cãi: prin acumularea de

 
cunoºtinþe în instituþiile de învãþãmînt, prin însuºirea pe cale largã a îndrãzneºte sã intervinã cu negarea vre-unei teze a savantului sau cu
informaþiei tehnico-ºtiinþifice, prin transformãrile care au loc în producþie încercarea de a iniþia un dialog întreþinut la egal cu interlocutorul. De
etc. În cadrul acestui proces un rol deosebit îl joacã mass media, care regulã, absoluta majoritate a articolelor privind tematica ºtiinþificã tind
exercitã o influenþã puternicã asupra mentalitãþii ºi modului de a fi al sã punã punctul pe “i”, sã dea “murã-n gur㔠cititorului, afirmînd cat-
compatrioþilor noºtri. egoric toate adevãrurile lansate. Foarte rar avem cazuri, cînd autorul
În activitatea de studiere a realitãþii jurnalismul de investigaþie are (savantul sau jurnalistul) oferã cititorului prilejul de a medita de sine
multe puncte comune cu activitatea ºtiinþificã. Jurnalistul, ca ºi stãtãtor, a cãuta adevãrul de pe poziþii netradiþionale.
cercetãtorul ºtiinþific, adunã informaþii, argumente, detalii, dovezi pentru Desigur, în aceastã sferã delicatã sînt contraindicate recetele pre-
a promova sau pentru a respinge o tezã sau alta, pentru a contribui la cise, bine “peptãnate” ºi ajustate. Crearea unei opere publicistice despre
elucidarea obiectivã a unei concepþii sau idei majore, care capãtã ºtiinþã ºi savanþi constituie o artã care nu suferã reglementãri sau
rãspîndire în societate. stereotipe rigide. În fiecare caz aparte publicistul cautã o soluþie adecvatã
Este bine cunoscut faptul cã în prezent în þara noastrã ºi în întreaga pentru realizarea izbutitã a temei. Dialogul sincer, cinstit purtat cu cititorul,
lume sîntem martori ai unei profunde crize în elucidarea cu mijloacele contribuie la dezvãluirea amplã a materialului, pe care-l examineazã la
jurnalisticii a problemelor cardinale ale ºtiinþei contemporane. Avem puþine momentul dat jurnalistul.
cãrþi, broºuri, articole de sintezã gãzduite în ziare ºi reviste - materiale, Spre regret, popularizarea realizãrilor ºtiinþei ºi tehnicii în presa
care ar oglindi veridic realizãrile ºi problemele nerezolvate ale fizicii, periodicã n-a devenit pînã acum o cauzã permanentã a publiciºtilor. ªtiinþa
chimiei, biologiei, pedologiei, istoriei, filologiei, geneticii, politologiei, despre jurnalisticã n-a generalizat deocamdatã experienþa acumulatã în
statisticii economice, sociologiei etc. Numãrul jurnaliºtilor ºi savanþilor acest domeniu a creaþiei publicistice. De aceea la ora actualã avem un
moldoveni, preocupaþi permanent de popularizarea realizãrilor ºtiinþei ºi numãr foarte mic de lucrãri publicistice veritabile, care popularizeazã în
tehnicii este în prezent foarte mic. Printre entuziaºtii explorãrii acestor mod competent realizãrile colectivelor ºtiinþifice ºi ale celor mai de vazã
teme am putea sã-i numim pe savanþii Artiom Lazarev, Sergiu Rãdãuþan, savanþi din Moldova. Cititorul de masã cunoaºte puþin chiar acele
Constantin Popovici, Haralambie Corbu, Dumitru Batîr, Eliza Botezatu, compartimente ale ºtiinþei moldave, care i-au adus glorie pe continentul
Mihail Dolgan, Iosif Krupenikov, publiciºtii Alexandru Gromov, Raisa european ºi departe de hotarele lui.
Kazakova, Tatiana Rotaru, Leonid Busuioc. Astãzi au un prestigiu binemeritat în lume reprezentanþii unor aºa
Genericele care întrunesc materiale privind destinele de azi ale ºcoli ºtiinþifice moldoveneºti, cum sînt cele de fizicã teoreticã ºi fizicã a
ºtiinþei în Republica Moldova le gãsim în presa noastrã în temei în preajma semiconductoarelor, microbiologie, matematicã aplicatã, arheologie. Sînt
unor sãrbãtori, jubilee sau altor manifestãri festive. Foarte puþine din înalt apreciate de asemenea ºi rezultatele înregistrate de cãtre oamenii
aceste publicaþii poartã un caracter constructiv, iau o atitudine criticã de ºtiinþã, care lucreazã în diferite domenii ale agriculturii ºi industriei
faþã de situaþia ce s-a creat pe acest tãrîm al economiei noastre. Aceastã alimentare: pedologie, geneticã, viticulturã, pomiculturã, vinificaþie,
concluzie o putem face în urma analizei materialelor respective din elaborarea seminþelor pentru culturi grãunþoase ºi tehnice.
paginile ziarelor ºi revistelor cu caracter de masã. Jurnaliºtii-investigatori, care activeazã actualmente în presa
Puþine materiale din presa periodicã contemporanã încearcã sã periodicã din Republica Moldova, au fãcut mult pentru a iniþia o discuþie
insereze un dialog dintre savant ºi cititorul puþin iniþiat în materie ºtiinþificã. constructivã privind problematica ecologicã în paginile revistelor
Majoritatea articolelor savanþilor, inclusiv ºi interviurile cu liderii gîndirii sãptãmînalelor, cotidianelor, în emisiunile radiofonice ºi televizate. La
ºtiinþifice din republicã constituie niºte monologuri monotone fãrã nervul tratarea tematicii ecologice s-a reeºit din condiþiile specifice, în care se
polemicii, cu prezentãri tradiþionale a temei elucidate. Rar de tot jurnalistul aflã acum solurile, resursele acvatice ºi clima Moldovei.

! "
Avînd cel mai mare numãr de populaþie la fiecare kilometru pãtrat dintre conjugalã ºi nu numai...” în limbele românã ºi rusã. Cercetãrile
toate statele Europei, Moldova dispune de suprafeþe limitate de pãmînt sociologice, care s-au efectuat recent în Moldova ºi în alte þãri ale CSI,
arabil ºi de rezerve foarte modeste de apã. Aproximativ jumãtate din ne dovedesc cã auditoriul acestor publicaþii este mereu în creºtere.
teritoriul republicii face parte din aºa-numita “zonã a agriculturii de risc” Gãzduind în paginile lor o mulþime de materiale privind medicina popularã,
- cu alunecãri de teren ºi secete sistematice, cu alte calamitãþi ale naturii, realizãrile legate de folosirea în chirurgie a razei laser, a tehnicii electronice
care cauzeazã, mai ales în ultimii ani, pagube economice uriaºe. de calcul ºi alte realizãri ale revoluþiei tehnico-ºtiinþifice, revistele populare
Angajînd în discuþie specialiºti în materie, publiciºti-cercetãtori, de profil medicinal-farmaceutic n-au rezistat întotdeuna ispitei ºi au
mass media din republicã a încercat sã elaboreze ºi sã promoveze gãzduit în coloanele lor mai multe subiecte despre “minuni” ale medicinii,
tehnologii avansate, care ar putea sã acorde un ajutor real plugarilor, care la primul control profesionist au dovedit cã nu au nimic comun cu
mecanizatorilor, crescãtorilor de animale, viticultorilor, legumicultorilor. adevãrul ºtiinþific. Spre regret, goana dupã senzaþii ieftine le-a jucat festa
Articolele de problemã, comentariile publicistice, inbterviurile, ºi multor periodice serioase care în modul acesta au indus în eroare
corespondenþele analitice ºi alte materiale din arsenalul genurilor presei multe mii de cititori.
contemporane au acordat un ajutor real cititorului nu numai la iniþierea Popularizarea ºtiinþei este un sector important al platformei
lui în materie de ecologie, dar ºi în cauza de traducere în fapt a ideologice a ziarului (revistei) care determinã procesul de formare a
recomandãrilor, pe care le conþin majoritatea materialelor pe teme concepþiei despre lume a compatrioþilor noºtri, a omului care trãieºte în
ecologice. secolul revoluþiei tehnico-ºtiinþifice. Prezentînd unele aspecte ale
Presa periodicã din republicã ºi în special “Moldova Suveranã”, funcþionãrii ºtiinþei ºi activitãþii unor savanþi aparte, jurnalistul-investiga-
“Nezavisimaia Moldova” ,”Sãptãmîna”, “Delovaia gazeta”, “Agricultura tor contribuie la educarea cititorului în spiritul dragostei ºi mîndriei pentru
Moldovei” etc., a fãcut foarte mult pentru a lichida “necãrturãria” Patria ºi poporul sãu. Cãci realizãrile ºtiinþifice determinã într-un anumit
ecologicã a multor mii de cititori. Este vorba de publicaþiile care au pledat mod locul unei sau altei þãri pe scara valorilor intelectuale ale lumii.
ºi pledeazã pentru explorarea gospodãreascã, chibzuitã a solurilor ºi Pe an ce trece sarcina de a zugrãvi ºtiinþa cu mijloacele ºi metodele
resurselor de apã din lacurile ºi bazinele rîurilor noastre, pentru folosirea tradiþionale ale jurnalismului devine tot mai complicatã ºi mai grea din
raþionalã a îngrãºãmintelor ºi chimicatelor, care necesitã o dozare mai multe cauze obiective. Limbajul, în care comunicã savanþii devine
determinatã de recomandaþiile ºtiinþei ºi practicii înaintate. îmbibat cu noþiuni care indicã matematizarea ºi computerizarea nu numai
De o realã valoare cognitivã ºi instructivã sînt publicaþiile pe teme în domeniul ºtiinþelor exacte, ci ºi în sfera umanisticã. Astãzi cu concursul
ecologice în gazetele orãºeneºti ºi raionale. Aceste materiale “coboar㔠maºinilor de calcul se rezolvã cele mai diferite probleme teoretice ºi
pînã la tematica ce þine nemijlocit de problemele nerezolvate ale unor practice în filosofie, sociologie, lingvisticã, politologie, pedagogie, geneticã.
gospodãrii ºi localitãþi aparte, de destinul de azi ºi cel de mîine al florei ºi Devine cu totul alta terminologia comunicãrii în mediul oamenilor de
faunei Moldovei. Presa localã a prevenit prin publicaþiile ei combaterea ºtiinþã. Pentru majoritatea cititorilor cea mai mare parte a lexicului
tãierii nechibzuite a masivelor de pãduri în mai multe localitãþi din savanþilor rãmîne a fi deocamdarã inaccesibilã.
republicã, a contribuit real la pãstrarea unor braniºti - monumente ale Pe lîngã alte funcþii ale sale jurnalistul-investigator mai are ºi
naturii plaiului moldav. sarcina de a însuºi jargonul ºtiinþei ºi de a-l transpune chibzuit în materialul
În ultimii ani a sporit interesul cititorilor faþã de publicaþiile privind gezetãresc pe înþelesul numerosului sãu auditoriu. Aceasta este o misiune
tematica ocrotirii sãnãtãþii oamenilor. Afarã de revista “Sãnãtate”, or- deloc simplã, pe care e în stare s-o realizeze numai publicistul bine iniþiat
gan oficial de presã al Ministerului sãnãtãþii, în prezent la Chiºinãu se în materia ºtiinþificã.
mai editeazã periodicele populare de mas㠓Tainele sãnãtãþii” ºi “Viaþa Stilul cazon, “suprasaturat” cu tehnicisme ºi terminologie

# $
departamentalã specificã mai rãmîne a fi încã o piedicã serioasã în calea administraþiei oficiale, care de regulã nu sînt cointeresate sã-l ajute pe
popularizãrii în mass media a realizãrilor progresului tehnico-ºtiinþific, jurnalist, ci tind sã-i creeze frîne ºi greutãþi, care ar complica sau ar face
Nu rareori ziarele ºi revistele noastre, intenþionînd sã facã o largã imposibilã dezvãluirea adevãrului.
publicitate descoperirilor ºtiinþifice de mare rezonanþã, gãzduiesc în De cele mai multe ori jurnalistul este nevoit sã rezolve de sine
coloanele lor materiale didactico-instructive, care conþin descrieri stãtãtor probleme mari ºi mici, care se piloneazã în faþa lui în cadrul
amãnunþite ale proceselor tehnologice redate cu un lexic specific, muncii de selectare sau de definitivare a materialului predestinat pentru
accesibil numai unui numãr limitat de cititori. Asemenea texte jurnalistice a fi publicat în mass media. Fireºte, prezentarea ºi interpretarea faptelor,
caracterizeazã de mai multe ori nu cercetarea ºtiinþificã, ci dese ori evenimentelor ºi fenomenelor spicuite din viaþã depinde în mare mãsurã
constutuie un model de ºtampuri gazetãreºti, care înstrãineazã auditoriul de pregãtirea conceptualã ºi profesionistã a jurnalistului-investigator, de
mass media de valorile ºtiinþifice care urmau a fi însuºite de cititor. ingeniozitatea ºi erudiþia lui, de mai multe calitãþi care ne prezintã în mod
În ultima vreme sîntem martorii promovãrii insistente în presã a complex o personalitate organizatã ºi bine orientatã în munca de creaþie.
unor ºtampuri sintactice utilizate mai ales la formularea titlurilor de articole, Desigur jurnalistul-investigator din zilele noastre nu poate fi
studii, materiale publicistice de sintezã. Iatã cîteva mostre de acest fel comparat cu omologul sãu de la începutul secolului XX sau chiar cu acel
spicuite din gazetele ºi revistele republicane: “Selecþia geneticã: metode, din anii 60-70 ai veacului nostru. La dispoziþia publicistului-investigator
perspective”, “Omul ºi clima: ieri, azi, mîine”, “ªtiinþa Moldovei: bilanþ ºi de la finele mileniului doi sînt tehnica electronicã de calcul, sistemul
perspective”, “Tehnica de calcul: eficienþa utilizãrii” etc. Precum se vede, “Internet”, o mulþime de periodice ºi buletine informative, care uºureazã
cele douã puncte din frazele reproduse constituie mai mult o danie modei, procesul de colectare de cãtre jurnalist a materialului factologic.
decît respectarea unor reguli sau tradiþii în sintaxa, stilisticã ºi punctuaþia Reieºind din aceste considerente, putem constata, cã una din
limbii noastre. calitãþile distincte ale jurnalistului specializat în domeniul cercetãrilor
Experienþa cu duratã de mai mulþi ani de existenþã ºi de funcþionare realitãþii trebuie sã fie capacitatea de a observa ºi a memoriza
a jurnalismului de investigaþie în domeniul ºtiinþei ºi tehnicii nu poate fi evenimentele ºi faptele realitãþii ce ne înconjoarã. Din noianul lor el are
calificatã numai ca o simplã elucidare a unei teme. Ea intenþioneazã sã sarcina sã reþinã ºi sã reproducã în creaþia publicisticã secvenþele cele
fie o sferã cu statut aparte a jurnalismului de cercetare a realitãþii cu mai importante care meritã sã fie date publicitãþii. Capacitatea aceasta
obiectivele sale de studiu, cu metodele ei specifice de expunere a materiei, faciliteazã considerabil procesul de desfãºurare ºi de finisare definitivã
care determinã în cele din urmã diversitatea genurilor ºi speciilor a investigaþiei jurnalistice.
publicistice, stilul, maniera de reflectare a subiectelor º.a. Spre asemenea În activitatea curentã a jurnalistului-cercetãtor o importanþã
orizonturi ne orienteazã operele jurnalismului de investigaþie semnate de deosebitã o capãtã calitatea de a reþine ºi a desprinde din avalanºa mare
A.I.Hertzen, D.I.Pisarev, M.Kogãlniceanu, B.P.Hasdeu, C.Stere. de detalii ºi amãnunte acele momente, care determinã principalul în
investigaþia iniþiatã. Magnetofonul ºi calculatorul nu pot sã substituie
CALITÃÞI PROFESIONISTE aceastã participare a “factorului uman” la opera de cãutare ºi de
NECESARE JURNALISTULUI dezvãluire a adevãrului. Pentru a însuºi ºi a deprinde aceastã extrem de
INVESTIGATOR. valoroasã capacitate, publicistul e dator sã-ºi antreneze permanent me-
moria ºi piesele principale din bagajul sãu intelectual.
Calea, pe care o parcurge jurnalistul-cercetãtor în cãutarea Memoria vizualã se constituie ºi ea ca o calitate extrem de utilã
adevãrului, are de cele mai multe ori obstacole ºi piedici de diferite soiuri. pentru toþi oamenii de creaþie angajaþi în sistemul mass media. Ea le
Eforturile jurnalistului nu întotdeauna gãsesc susþinere în forurile ajutã jurnaliºtilor sã reþinã ºi sã reproducã imagini vii ale realitãþii, scene

% &
din viaþã, documente, vorbirea directã a oamenilor implicaþi direct sau cã autorul nu este sigur de veridicitatea celor comunicate. O asemenea
indirect în subiectul viitoarei opere publicistice. mãrturie nu ºtirbeºte nicidecum autoritatea sau prestigiul cercetãtorului.
Capacitatea de a planifica ºi a aprecia propria activitate, de Din contra: sinceritatea publicistului îi sporeºte gradul de popularitate în
a prezice rezultatele ei este de mare folos în cadrul muncii, pe care faþa cititorului, dovedind o datã în plus cã autorul e sincer, tentat spre
urmeazã s-o înfãptuiascã jurnalistul-cercetãtor. Nu rareori autorul lucrãrii crearea în lucrarea sa a unei imagini întemeiate pe cultul adevãrului ºi al
publicistice trebuie sã aibã bãrbãþia de a se dezice de rezultatele unui echitãþii.
mare volum de lucru înfãptuit dupã un plan greºit, pe care cercetãtorul Discreþia constituie ºi ea o evidentã necesitate în modul de a fi ºi
l-a elaborat în pripã, dupã prima impresie. Unii publiciºti ajung la adevãrul de a acþiona a jurnalistului cercetãtor, care aproape în decursul întregii
veritabil dupã examinarea consecutivã a 3-4 variante de versiuni diferite sale vieþi se aflã într-o stare extrem de delicatã. Ca nimeni altul dînsul
din care se acceptã numai una. trebuie sã ºtie a pãstra o tainã, sã fie rezervat în vorbire ºi în acþiuni, sã
Pronosticurile în activitatea de investigaþie jurnalisticã sînt un lucru nu batã la ochi prin modul cum comunicã cu semenii sãi, cum e îmbrãcat,
riscant. Garanþia succesului s-au prezicerea sigurã a insuccesului muncii sã nu atragã atenþia prea mare a celor ce-l înconjoarã la lucru, în activitãþi
înfãptuite pot sã fie expuse numai de cãtre publiciºti cu bogatã experienþã publice, în locuri de odihnã.
de activitate profesionistã, de oameni, ce posedã intuiþie socialã. De A fi discret înseamnã foarte mult în cadrul oricãrei cercetãri
cele mai dese ori jurnaliºtii se abþin de la pronosticuri categorice. înfãptuite de cãtre jurnalist. În faþa publicistului care insuflã încredere,
Priceperea de a improviza în cadrul reproducerii amãnuntelor ºi posedã priceperea nu numai de a pune întrebãri, dar ºi de a asculta
datelor, care urmeazã sã formeze un tablou mai mult sau mai puþin veridic atent, cu multã rãbdare, rãspunsurile interlocutorului, omul se simte mai
al celor întîmplate în viaþã, se impune ca ceva absolut necesar în liber, “descãtuºat”, predispus fiind spre o discuþie constructivã, sincerã.
activitatea jurnalistului cercetãtor. Aidoma unui scenarist dramaturg, el Am putea exemplifica aceastã concluzie prin unele secvenþe ale
are sarcina de a reconstitui unele amãnunte ºi detalii, despre care nu are emisiunilor analitice televizate “Geneza”, ºi “Ðåçîíàíñ” ale Companiei
dovezi directe. Concursul de împrejurãri, intuiþia publicistului îi ajutã sã de Stat “Teleradio Moldova”.
întregeascã tabloul (fabula) a unui sau a altui subiect cu o maximã Protagoniºtii acestor emesiuni Aurelia Peru ºi Constantin Starîº
veridicitate. În tendinþa de a reproduce adevãrul ºi de a-l prezenta prin intenþioneazã sã ne prezinte cele mai actuale teme ale vieþii economice
virtuþiile slovei publicistice au soriþ de izbîndã numai jurnaliºtii care s-au ºi social-politice a Republicii Moldova de la finele veacului XX. Cea mai
exercitat pe acest tãrîm timp de mulþi ani, au acumulat o bogatã experienþã mare valoare a acestor emisiuni, dupã pãrerea noastrã, o constituie
de creaþie ºi de viaþã. materialul factologic colectat ºi înglobat în structura emisiunilor în cauzã.
Improvizaþia are în jurnalisticã limitele ei, care nu pot nicidecum Interlocutori tradiþionali ai protagoniºtilor sînt conducãtori ai republicii,
sã o certe cu normele elementare ale eticii profesioniste. Nu se poate membri ai Guvernului RM, specialiºti în diferite domenii ale economiei,
improviza acolo, unde lipsesc orice premise sau detalii, care ne-ar permite lideri ai partidelor ºi formaþiunilor politice, oameni de artã. De multe ori
sã expunem o versiune sau alta a desfãºurãrii probabile a evenimentului opiniile lor expuse în cadrul examinãrii uneii chestiuni sau alta sînt
care ne intereseazã. În asemenea împrejurãri delicate jurnaliºtii moscoviþi selectate într-o atmosferã neoficialã, astfel depãºindu-se cadrul oficial
Anatoli Agranovski, Vasili Peskov, Ina Rudenko, Melor Sturua nu al discuþiei, cînd unii vorbitori repetã ceea ce telespectatorul ºtie de acum
inventeazã nimic. Ei comunicã cinstit cititorului faptul cã la capitolul dat din comunicãrile anterioare ale presei scrise ºi din emisiunile radiofonice,
nu dispun de argumente forte, cerîndu-ºi pe aceastã cale scuze de la Aceste emisiuni analitico-investigaþionale au binemeritat o înaltã apreciere
cititori ºi rezervîndu-ºi dreptul de a reveni la tema datã cu altã ocazie. a specialiºtilor în materie ºi a telespectatorilor graþie faptului cã în cadrul
Mai este în uz încã o variantã: cea de a recunoaºte în opera publicisticã investigaþiilor jurnaliºtii nu se grãbesc sã punã punctul pe “i”, sã expunã

' 
concluzii ºi judecãþi definitorii. Aceste secvenþe se prezintã în ansamblu
ca niºte creaþii, în conþinutul cãrora triumfã cu adevãrat pluralismul de
opinii ca expresie vie a democratizãrii vieþii interne a þãrii noastre.
Jurnalismul de investigaþie este rodul muncii unei personalitãþi
dotate cu capacitãþi distinse, cu viziune proprie a lucrurilor din jurul sãu.
Desigur, tot volumul de informaþie acumulat în urma cercetãrii nu se II. PARTICULARITÃÞI ALE PROCESULUI
transpune în mod mecanic în conþinutul articolului de problemã, al schiþei,
comentariului politic sau materialului de alt gen publicistic. Aceastã sumã
DE INVESTIGAÞIE ÎN CADRUL MASS MEDIA
de date este interpretatã conceptual de cãtre jurnalist în corespundere
cu simpatiile ºi antipatiile lui politice, apartenenþa la taberele partidelor ºi
formaþiunilor social-politice existente în Moldova, poziþia pe care o ocupã Absolut în toate mediile de informare în masã - în agenþii
ziarul (sãptãmînalul, revista) în anturajul concret al mass media din þarã. guvernamentale ºi private, în redacþiile ziarelor ºi revistelor, la posturile
Activitatea rodnicã a jurnalistuliui care înfãpteieºte o cercetare de radio ºi televiziune – procesul anevoios de cercetare jurnalisticã a
de sine stãtãtoare este condiþionatã de existenþa ºi funcþionarea cu succes unui eveniment sau a unei probleme din istoria contemporanã are unele
a unor surse informative ºi a unui serial de elemente care determinã particularitãþi specifice caracteristice pentru întregul sistem al mass
conþinutul propriu-zis al investigaþiei întreprinse. Din categoria surselor media. Comunitatea aceasta este determinatã, în primul, rînd prin
informative fac parte publicaþiile periodice de actualitate, cele cu profil identitatea scopurilor strategice ºi tactice, pe care le realizeazã în
tehnic, revistele cu tematicã specializatã în felurite domenii ale ºtiinþei ºi activitatea lor zilnicã jurnaliºtii ce fac parte din felurite detaºamente ale
activitãþii umane. Componentele obligatorii, pe care le utilizeazã jurnalistul sistemului mass-media angajaþi în munca de cãutare ºi de promovare a
în cadrul investigaþiei sale, se constituie din mediile de investigaþie adevãrului.
disponibile (economice, tehnice, umane etc.), mai ales – în mediul în Orice investigaþie ce poartã determinativul “jurnalistic㔠se începe,
care se lucreazã nemijlocit, timpul disponibil pentru a efectua lucrãrile de regulã, de la o elementarã iniþiere a publicistului în materia ce þine de
schiþate, obiectivul propriu zis al cercetãrii întreprinse. Din aceeaºi tema subiectului care urmeazã sã fie oglinditã în viitoarea scriere. De
categorie de componente fac parte, desigur, ºi personalitatea jurnalistului- cele mai multe ori autorul-jurnalist se strãduie sã efectueze aceastã
protagonist al investigaþiei, echiparea lui tehnicã, capacitãþile individuale, acþiune nu numai pentru sine, ci, în primul rînd, pentru cititorul sãu, pentru
apartenenþa la o ideologie sau alta. consumatorul materialului acumulat ºi interpretat în cadrul investigaþiei
Sursele informative ºi mediile investigaþionale nu pot nicidecum efectuate.
sã fie înglobate în niºte scheme stricte sau instrucþiuni departamentale Înainte de a nimeri în structura textului jurnalistic, datele ºi
rigide. Orice cercetare jurmalisticã este o parte componentã a actului documentele ce urmeazã a fi analizate trebuie sã fie plasate, mai întîi de
de creaþie, care fãureºte opera publicisticã. De aceea nu sîntem în drept toate, în cîmpul de investigaþie. Aceastã acþiune se compune din mai
sã formulãm recete sau recomandaþii cu adrese concrete. multe elemente care ne prezintã pe larg originea surselor informaþionale,
plasarea lor în contextul vieþii politice ºi social-economice actuale, analiza
generalã a acestui bagaj la capitolul “veridicitate” º.a.m.d.
Cu alte cuvinte, materialul de care dispune jurnalistul în procesul
cercetãrii sale trebuie sã treacã o minuþioasã expertizã, scopul principal
al cãreia este de a-l pregãti pe jurnalist pentru etapele decisive ale viitoarei


sale investigaþii. Munca aceasta (de cele mai multe ori de rutinã) are experienþã de creaþie ºi de viaþã, oamenilor care cunosc economia
multe trãsãturi comune cu cea pe care o înfãptueieºte juristul-anchetator, naþionalã a þãrii, ºtiu sã aprecieze la justa lor valoare relaþiile umane,
cercetãtorul ºtiinþific, sociologul, politologul ºi alþi analiºti angajaþi în conflictele în colectivele de muncã etc. Printre jurnaliºtii care ºtiu sã
studierea problemelor mari ºi mici ale contemporaneitãþii. organizeze procesul de investigaþie ºi sã obþinã rezultatele aºteptate
Din arealul mare care constituie baza de date a cercetãrii cea (prognozate) am putea sã-i nominalizãm pe Alexandru Gromov, Mitrofan
mai mare valoare o au materialele cãpãtate la Arhiva de Stat a Moldovei, Vãtavu, Boris Marian, Macarie Ghilas, Mihail Gh.Cibotaru, Vasile Severin,
Curtea de Conturi, structurile Ministerului de finanþe, documentele Tudor Þopa º.a.
publicate în “Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, alte surse oficiale. Chiar în perioada stagnãrii ºi a totalitarismului, cînd toate instituþiile
În majoritatea cazurilor izvoarele enumerate feresc jurnaliºtii de erori ideologice din Moldova, inclusiv ºi presa, erau dominate în activitatea lor
grosolane ºi chiar de interpretãri greºite ale temei. de dogmele unui singur partid, aceºti merituoºi veterani ai jurnalismului
Sîntem departe de gîndul de a identifica munca jurnalistului- autohton au reuºit sã iniþieze ºi sã ducã la bun sfîrºit mai multe investigaþii,
cercetãtor cu acea a poliþistului-anchetator. Fiecare din ei îºi are sectorul valoarea cãrora nu s-a pierdut pînã astãzi. In aceastã ordine de idei
sãu de pledoarie pentru triumful adevãrului. Investigaþia, pe care o face este,credem, cazul sã ne referim la cartea de publicisticã a lui Mihail
ºi o descrie jurnalistul în creaþia sa, tinde sã aibã, în primul rînd, valoare Gh. Cibotaru “Sîrjoaca”, care se înscrie fericit în contextul publicisticii
social-educativã, sã conþinã încuviinþarea unei iniþiative de preþ în de facturã nouã, care promoveazã principii ºi adevãruri mari. Problemele
economia naþionalã sau dezaprobarea unor tendinþe ºi fenomene nega- economice, etico-morale, ecologice, chestiunile acute ale progresului
tive care sînt observate ºi apreciate la justa lor valoare în coloniþele tehnico-ºtiinþific, ale reformei ºcolii medii de culturã generalã, ale orientãrii
ziarului sau ale revistei. profesionale ºi educaþiei prin muncã a generaþiei tinere sînt abordate ºi
Descrierea amãnunþitã a procesului de cercetare jurnalisticã într- tratate de cãtre scriitorul-publicist pe baza realitãþilor satului Vãrvãreuca
un material gãzduit în presa periodicã are efect pozitiv numai atunci cînd din raionul Floreºti, baºtina autorului. Factorul uman dominã aici în fiece
jurnalistul ne prezintã laboratorul sãu de creaþie ca un veritabil avanpost paginã a cãrþii.
al luptei pentru dezvãluirea cinstitã a adevãrului vieþii. Este foarte im- “Întîlnirile cu consãtenii, cu foºtii prieteni de ºcoalã ºi de tinereþe,
portant sã notãm cã modalitatea de prezentare a amãnuntelor ºi detaliilor, cu locurile copilãriei ºi adolescenþei, cu satul de azi în permanentã
poziþia civicã activã a publicistului ne caracterizeazã atît nivelul de schimbare ºi reînnoire, - mãrturiseºte M.Gh.Cibotaru în cuvîntul
pregãtire profesionistã a lui, cît ºi viziunea generalã a sa ca personalitate introductiv al scrierii dumisale, - totdeauna-þi trezesc în suflet adînci emoþii,
complexã a muncii de creaþie. care te urmãresc ºi te frãmîntã îndelung. Anume în asemenea clipe
Experienþa acumulatã de cãtre jurnaliºtii moldoveni angajaþi la încerci ispita de a te aºeza la masa de lucru.
muncã de creaþie în redacþiile ziarelor ºi revistelor, în aparatul agenþiilor Aºa s-a întîmplat cã într-o bunã zi m-am pomenit aºternînd file
de informaþii, ne dovedeºte, cã procesul de acumulare ºi de cercetare a dintr-o carte despre satul meu natal, despre oamenii lui, despre unele din
informaþiei predestinate pentru publicare în presã întîlneºte pe parcursul mulþimele de interese ºi probleme ce-i preocupã. Nu-i o lucrare strict
desfãºurãrii sale o mulþime de obstacole. Înfruntarea ºi depãºirea lor documentarã, deºi aproape toate faptele ºi detaliile sînt autentice. E o
solicitã de la autorul-publicist nu numai o solidã pregãtire profesionistã, încercare de a împleti, de a îngemãna fraza publicisticã, documentarul
dar ºi calitãþi distinse de caracter: dîrzenie, insistenþã. combativitate, cu imaginea ºi expresia artisticã, de a cugeta asupra anumitor chestiuni,
capacitate de a duce la bun sfîrºit orice lucru început. evenimente, fapte, întîmplãri, asupra anumitor valori etico-morale ºi
Reieºind din aceste considerente, misiunile de a efectua spirituale care se cer dezvoltate cu demnitate ºi ocrotire cu sfinþenie.
investigaþiile jurnalistice sînt încredinþate în temei gazetarilor cu o bogatã Într-un cuvînt, aº vrea sã propun cititorului mãcar un colþ din acel lan de

! "
sîrjoacã, pe care-l reprezintã, la modul simbolic, satul natal, oamenii lui”.*)
O lucrare mai complexã, mai bogatã din punct de vedere ideinico-tematic
decît “Sîrjoaca” n-am avut în publicistica artisticã moldoveneascã din
anii 80-90. Cãci M.Gh.Cibotaru ne-a prezentat satul moldovenesc nu în
veºmîntul sãu de paradã, ci în haine de lucru, cu problemele lui nerezolvate, III. SEPARAREA SUBIECTELOR
durerile ºi necazurile din fiecare zi. În absoluta lor majoritate cele expuse
INVESTIGABILE
în cartea lui Cibotaru despre multe din actualele paradoxuri
social-economice rurale se referã, desigur, nu numai la realitãþile
Vãrvãreucãi, ci, într-o mare mãsurã, sînt tipice pentru toate satele
Cîmpul de cercetare jurnalisticã a realitãþii care ne înconjoarã
republicii.
este foarte mare. Posibilitãþile de explorare a lui cu concursul mijloacelor,
Acumularea ºi intrerpretarea de cãtre autor a datelor, din care se
de care dispune astãzi jurnalismul contemporan, sînt practic inepuizabile.
constituie conþinutul acestei uimitoare cãrþi, se prezintã în ansamblu ca
De aceea publicistul tinde sã stabileascã în timpul cercetãrii o anumitã
un proces creator, în cadrul cãruia are loc naºterea unui amplu tablou al
ordine în valorificarea ºi utilizarea raþionalã a informaþiei de care dispune.
satului contemporan. În afarã de imagini tradiþionale, acest panoramic
De cele mai multe ori informaþiile ºi mãrturiile documentare acumulate
cuprinde de asemenea ºi elemente ale noului în activitatea economicã,
sînt aranjate în ordine cronologicã. Alteori materialul selectat este clasificat
în viaþa politicã, în contactele social-culturale ale semenilor noºtri.
conform unor prioritãþi stabilite chiar de cãtre jurnalist.
Procesul de investigaþie presupune cunoaºterea de cãtre jurnalist
Este firesc faptul cã în cadrul cercetãrii înfãptuite în casetele cu
a unui numãr mare de oameni de profesii ºi vîrste diferite, cu felurite
înscrieri ºi carnetele cu notiþe ale publicistului se adunã o mulþime de
concepþii ºi experienþã de viaþã. Cu viziuni diverse ale realitãþii ce ne
materiale de prisos, care au prea puþin comun cu tema abordatã. Pentru
înconjoarã. Comunicarea cu aceºti interlocutori ne ajutã sã întregim
a se debarasa de acest “balast,” jurnalistul pune în funcþiune aºa numitul
tabloul viitoarei investigaþii, sã consolidãm baza documentarã a
“filtru informaþional” care “cerne” întreaga mulþime de amãnunte, fapte,
argumentelor expuse sau þinute în rezervã.
detalii, date statistice, spicuiri din paginile presei periodice, “descompuse”
Pe parcursul cercetãrii efectuate deseori se schimbã orientarea
în compartimente separate pe calea magistralã a cercetãrii jurnalistice.
cãutãrilor jurnalistului-investigator. El se dezice de versiunea care are la
“Filtrul informaþional” nu poate fi nicidecum conceput ca o unitate
bazã argumente puþin convingãtoare. În locul lor dînsul elaboreazã
universalizatã de mãsurã, cum sînt, de exemplu, metrul, kilogramul, ora
variante care conþin o probabilitate mai mare în procesul avevoios de
etc. În cazul nostru el se formeazã din preferinþele unor jurnaliºti aparte,
confirmare (sau de negare) a materialului predestinat pentru publicare
din simpatiile ºi antipatiile altora, din concepþia filosoficã despre lume,
în presã. Cercetarea profundã, multilateralã a unei probleme contribuie
de care se cãlãuzesc editorii ºi redactorii unei sau altei publicaþii periodice.
la maturizarea profesionistã a jurnalistului, la îmbogãþirea bagajului sãu
Misiunea “filtrului informaþional” nu se reduce nicidecum la excluderea
de cunoºtinþe în felurite domenii ale vieþii.
din textul viitoarei opere publicistice a amãnuntelor ºi epizoadelor picante
- operaþie, care poate influenþa negativ structura ºi þinuta generalã a
lucrãrii predestinatã pentru publicare în presã. Din contra - utilizarea
chibzuitã a materialului care este la dispoziþia jurnalistului de cele mai
———————
*) ×èáîòàðó Ìèõàèë . Ã. Ñûðæîàêà. Ïîâåñòèðü øè ñêèöå. - Êèøèíýó, multe ori determinã succesul ºi rezonanþa scrierii publicistice. Ne vom
Ëèòóðàòóðà Àðòèñòèêý, 1985, ïàæ. 4. referi în continuare la un exemplu grãitor, în felul sãu, cînd abundenþa de

# $
amãnunte ºi detalii a jucat un rol pozitiv în destinul unei originale investigaþii presa basarabeanã de la sfîrºitul veacului XIX. Ea aparþinea lui Alexandr
jurnalistice. Iaþimirschi (1873-1925), mare savant-filolog, publicist, istoric al literaturii
Cu 28 de ani în urmã jurnalistul moscovit Vasili Peskov a publicat ºi critic literar rus. Originar din satul basarabean Bairamcea, judeþul
în cotidianul “Êîìñîìîëüñêàÿ ïðàâäà” schiþa intitulat㠓Ðå÷êà ìîåãî Akkerman, fecior de învãþãtor, A.Iaþimirski ºi-a fãcut studiile mai întîi la
äåòñòâà”, la care acelasi autor a revenit în vara anului 1997.*) gimnaziul din Chiºinãu, iar apoi la facultatea de istorie ºi litere a universitãþii
În acest rãstimp scriitorul-publicist a primit de la cititorii sãi peste din Moscova.
patru mii de rãvaºe-ecouri. O parte din ele au fost gãzduite în paginile Tînãrul gimnazist avea numai 19 ani, cînd cotidianul chiºinãuean
ziarului, altã parte a completat genericul “Revista scrisorilor”. Laitmotivul de limbã rus㠓Bessarabski Vestnik” a început sã publice ciclul de articole
general al ecourilor epistolare era acelaºi: “Aþi scris nu numai despre cu caracter istorico-etnografic intitulat “Antichitãþi de pe malul Nistrului”.
pîrîiaºul dumneavoastrã, ci ºi despre al meu”. Îndemnaþi de cercetarea Cu unele intervale nu prea mari acest grupaj din nouã articole s-a tipãrit
jurnalisticã a lui V.Peskov, cititorii au lãrgit considerabil aria discuþiei în gazetã timp de un an ºi jumãtate.*)
despre micile pîrîiaºe, afluente ale rîurilor mari, despre rolul lor nobil în Aceste apariþii în presã constituie debutull tînãrului cercetãtor în
educaþia ecologicã ºi civicã a tinerii generaþii. paginile gazetei chiºinãuene. Ele au marcat de fapt începutul activitãþii
Autorii rãvaºelor-ecouri au pus în discuþie sute de subiecte care publicistice ºi ºtiinþifice a talentatului savant în domeniul studierii complexe
nu erau nici mãcar pomenite în investigaþia jurnalisticã iniþialã: materiale a þinutului natal.
privind protecþia solurilor, alunecãrile de teren, utilizarea raþionalã a Tînãrul autor descrie cu mult har monumentele istorice situate pe
resurselor acvatice, fauna fluviilor noastre, starea pescuitului în albiile malurile Nistrului, demonstrînd în cadrul acestor emoþionate mãrturisiri
rîurilor ºi lacurilor formate în urma revãrsãrilor de ape º.a.m.d. cunoaºterea excelentã a multor opere literare ºi ºtiinþifice de mare valoare
În epicentrul primei schiþe a lui V.Peskov a fost pîrîiaºul Usmanca, - lucrãri, care þineau de istoria, geografia, economia ºi cultura baºtinii
albia cãruia cu o lungime de o sutã cincizeci de kilometri autorul a parcurs- sale de la finele secolului XIX.
o pe jos, cu toiagul în spate - de la izvor pînã în locul unde micul fluviu îºi Cercetarea jurnalisticã întreprinsã de cãtre tînãrul publicist
vãrsa apele în rîul Voronej din centrul Rusiei, acolo, unde pe timpuri a Alexandr Iaþimirschi cu peste o sutã de ani în urmã rãmîne a fi pînã în
luat naºtere flota fluvialã a Rusiei medievale. Dupã cum stabileºte prezent unicalã în felul ei. Mãrturiile publicistului basarabean conþin
scriitorul, istoria majoritãþii rîurilor mari ºi mici are o mulþime de subiecte informaþie, documente puse imediat la dispoziþia cititorului pentru prima
neexplorate, cunoscute unui numãr foarte mic de specialiºti în materie oarã ºi interpretatã ingenios de cãtre autor. Desigur, astãzi informaþia pe
de istorie ºi geografie. care o conþine serialul publicistic “Antichitãþi de pe malul Nistrului” nu
Reproºul acesta îl putem adresa în mãsurã deplinã ºi oamenilor mai corespunde, fireºte, exigenþelor ºtiinþifice ale timpului. În prezent
de ºtiinþã preocupaþi de studierea complexã a apelor Moldovei. Avem potenþialul apelor nistrene îl studiazã în mod complex economiºtii ºi
pînã la ora actualã foarte puþine studii ºtiinþifico-populare, care ne-ar ecologii, energeticienii ºi ihtiologii, microbiologii ºi specialiºtii ºi domeniul
prezenta secvenþe privind biografia zbuciumatã a localitãþilor situate pe irigaþiei.
malurile Nistrului, Prutului, Rãutului, Bîcului, Cogîlnicului, Culei º.a.
Prima încercare serioasã de a face o investigaþie publicisticã *) Ciclul “Antichitãþi de pe malul Nistrului” a apãrut în “Bessarabski Vestnik”
despre monumentele istorice de pe malul Nistrului a fost efectuatã în în ordinea cronologicã ce urmeazã: 1. Ãåíóýçñêàÿ êðåïîñòü â ã. Ñîðîêàõ.
1892 nr. 934; 2. Äâîðåö Ïîòîöêèõ â ã. Ìîãèëåâå; 3. Ïàìÿòíèê Ãåòìàíó,
Æîëêåâñêîìó, 1892, nr. 936; 4. Îñòàòêè ëàãåðÿ Êàðëà XII â ñåëå Âàðíèöà,
1893, nr. 949; 5. Áàêèðåâà ïåùåðà â ã. Ñîðîêàõ, 1893, nr. 958; 6. Ëÿäîâñêàÿ
*) Ïåñêîâ Â. Ðå÷êà ìîåãî äåòñòâà. - “Êîìñîìîëüñêàÿ ïðàâäà”, 15 àâãóñòà
ñêàëüíàÿ öåðêîâü, 1893; 7. Îñòàòêè ñêàëüíîãî ìîíàñòûðÿ â ñ. Ðîãè, 1893,
1997 ãîäà. nr. 1123 ºi 1124.
% &
Presa a publicat în repetate materiale de sintezã, care au intenþionat comunicativ nu prezintã un interes deosebit, excepþional, fiind cã conþine
sã dovedeascã cu argumente convingãtoare, cã rîul a fost, este ºi va fi fapte ºi amãnunte ºtiute de toþi. Cu toate acestea, fãrã nivelul în cauzã
de acum înainte un activ stimulator biologic ºi social al vietãþii pe Pãmînt. cercetarea jurnalisticã e de neînchipuit. Deºi majoritatea ºtirilor din care
Nu întîmplãtor cea mai mare parte a populaþiei de pe planeta noastrã se compune acest nivel este de naturã oficialã, ele nu pot fi nicidecum
vieþuieºte acum în bazinele celor mai mari rîuri: Enisei, Nipru, Huanhe, ignorate sau trecute cu vederea de cãtre publicistul investigator, cãci
Ianþzi, Main, Amazon, Mississippi, Dunãrea. În prezent o pãtrime din rentabilitatea lor rãmîne a fi foarte înaltã.
locuitorii Federaþiei Ruse trãiesc în bazinul Volgãi. Chiar cea mai generalã Al doilea nivel al procesului comunicativ este cel privat, care in-
trecere în revistã a capacitãþilor acestui mare rîu rusesc ne indicã faptul clude în conþinutul informaþiei material selectat ºi interpretat în mod par-
cã pe malurile Volgãi se fãureºte destinul de azi ºi acel de mîine al ticular de cãtre o persoanã sau un grup redus de recipienþi. Dobîndirea
industriei constructoare de maºini din Rusia; aici îºi ia avînt noua generaþie ºi prelucrarea datelor ce fac parte din bagajul acestui nivel are unele
a industriei automobilstice cu capitala la Gorki ºi Toliatti, în oraºele particularitãþi specifice, dintre care principala este pãstrarea anonimatului
Povolgiei cresc ºi se dezvoltã cele mai mari centre tehnico-ºtiinþifice ºi intimitãþii pentru toþi sau pentru majoritatea executanþilor.
care îi dau faimã Rusiei. ªi, în sfîrºit, al treilea nivel informaþional care existã ºi funcþioneazã
În aceeaºi ordine de idei am putea vorbi despre potenþele în arsenalul jurnalismului de investigaþie, poartã determinativul de nivel
cunoscutelor rîuri de pe continentul european - Niprul, Nemanul, Oderul, rezervat sau închis, ascuns. De cele mai multe ori el are o structurã
Dunãrea, Visla, Donul etc. Pe lîngã multiplele lor funcþii, zbuciumatele confidenþialã, elaboratã în exclusivitate pentru grupuri reduse de recipienþi.
biografii ale acestor fluvii, precum subliniazã Vasili Peskov, mai au ºi o Nivelul informativ rezervat conþine materiale care de regulã, se utilizeazã
nobilã misiune educativã. Cãci pe malurile rîurilor noastre mari ºi mici în foarte rar, în proporþii reduse pînã la minimum. Toate aceste trei niveluri
timpuri distanþate de vremurile noastre au fost înãlþate mãnãstiri, cetãþi, informative au dominat de-a lungul anilor, oferindu-le jurnaliºtilor
bastioane de luptã. Mai mult decît atît: pe malurile rîurilor au luat naºtere posibilitãþi de a întreprinde investigaþii concrete. Intre canalele informa-
mai multe cnezate, principate, regate ºi alte formaþiuni statale europene tive care s-au afirmat în jurnalismul de azi distingem urmãtoarele:
din veacurile medii. instituþionale, publicaþii de interes general, publicaþii specializate în anumite
Dacã ne vom aprofunda în materie de etnografie ºi folclor, vom domenii, publicaþii tehnice þi alte tipãrituri.
gãsi lesne o mulþime de subiecte de legende, poveºti populare, balade, Informaþia instituþionalã este la rîndul ei acea, care are origine de
cîntece, care glorificã fluviile de pe diferite meridiane ale globului identitate diversã, exprimatã în mod accesibil (preferabil în comunicate
pãmîntesc. Cunoaºterea acestor secvenþe le ajutã jurnaliºtilor sã asigure de presã, buletine informative etc.) prin intermediul posibilitãþilor oficiale
o expunere emoþionantã a materiei, care în modul acesta contribuie la de care dispune mass media. Astãzi gazetele noastre publicã foarte
educaþia patrioticã iniþiatã pe aceastã cale. multã informaþie de provinenþã instituþionalã. De aceea titlurile majoritãþii
Existã în cadrul separãrii subiectelor alese pentru cercetare trei subiectelor privind relaþiile externe ale þãrii cu strãinãtatea, contactele
niveluri diferite ale procesului comunicativ: cel al publicului, cel privat ºi economice ale Moldovei, activitatea guvernului ºi a parlamenului
cel rezervat. Cel mai simplu ºi mai rãspîndit în spaþiul informativ care ne “cãlãtoresc” din paginã în paginã în conþinutul periodicelor de cele mai
înconjoarã este nivelul publicului. Acesta e un nivel general care diferite orientãri: guvernamentale, departamentale, centriste, de dreapta,
întruneºte în interiorul sãu bagajul de informaþie cules din surse cunoscute de stînga etc. Fenomenul “aducerii la numitor comun” a informaþiei
unui numãr mare de cititori, telespectatori, ascultãtori ai posturilor de instituþionale vine în contradicþie cu principiile pluralismului de opinii, cu
radio. procesul stabilirii în societatea noastrã a unei atmosfere democratice în
Pentru jurnalismul de investigaþie acest nivel al procesului sfera delicatã de acumulare, difuzare ºi utilizare a informaþiei.

' !
Informaþia spicuitã din paginile publicaþiilor periodice de interes general ar risca sã meargã la alegeri în mod individual, ºi nu cu lista partidului. In
este destul de amplã în posibilitãþile ei de conþinut ºi în calitate pur calitate de argument în favoarea susþinerii sistemului majoritar mulþi
informaþionalã. La acest capitol este cazul sã situãm toate expresiile deputaþi prezintã urmãtoarea tezã: cicã, se exclude apariþia în Parlament
folosite permanent în mediile de comunicare (scrise sau difuzate prin a persoanelor capabile sã cumpere voturile electoratului. Un argument
intermediul mijloacelor audiovizuale). In ºuvoiul enorm de informaþie forte, nimic de spus. Dar, pe de altã parte, parlamentarii prea din cale
operativã care se perindã prin coloanele publicaþiilor de interes general, afarã îºi asigurã situaþia lor pe viitor, cãci nu prea ai cum cere de la
nu rareori avem materiale care meritã sã fie în cadrul atenþiei jurnalistului- listele de partid. Din toatã afacerea aceasta un lucru este clar: Insãºi
investigator. Pentru a exemplifica aceastã concluzie vom reproduce noþiunea de “ales al poporului” a fost deformatã.
cîteva crîmpeie din tradiþionalul grupaj de materiale “Actual” publicat
la sfîrþitul anului 1997 în sãptãmînalul chiþinãuean “Patria Tînãrã”: Guvern

Preºedinþie. Viceprim-ministrul Valeriu Bulgari a fost desemnat preºedinte al


Comisiei guvernamentale, împuternicitã cu verificarea executãrii legii
Din motive tehnice în numãrul precedent nu am avut posibilitate despre Gagauz-Yeri. Comisia, constînd din 20 persoane, între care
sã povestim cititorilor despre întîlnirea pe care preºedintele Republicii reprezentanþi ai tuturor structurilor autonomiei, urmeazã sã prezinte în
Moldova Petru Lucinshi a avut-o cu liderul transnistrean Igor Smirnov. termen de o lunã raportul privind executarea legii ºi propunerile de
Sã lichidãm aceastã lacunã în prezentul numãr al sãptãmînalului. Din rigoare. Reprezentanþii Gãgãuziei au declarat, cã acesta este primul pas
capul locului jurnaliºtii au etichetat acest eveniment drept senzaþional, spre elaborarea mecanismului de delimitare a împuternicirilor între Comrat
deoarece liderii nu s-au întîlnit de aproape douã luni. Lucinschi însã a ºi Chiºinãu, ºi spre modificarea legislaþiei Republicii Moldova în funcþie
insistat ca acest epitet sã fie lãsat la o parte, cãci “ba eu nu am avut directã de adoptarea statutului special al Gagauz-Yeri. Reamintim cã
timp, ba Smirnov a fost ocupat”. autoritãþile gãgãuze au insistat în repetate rînduri asupra acestei
Iar acum sã ne oprim în detalii asupra rezultatelor acestei întîniri: probleme. Prim-ministrul Ion Ciubuc a declarat cã aderarea Moldovei
1. Armamentul ºi muniþiile fostei Armate a 14-a au fost parþial la francofonie deschide în faþa statului nostru perspectivele susþinerii din
transportate în Rusia, parþial realizate; 2. Preºedintele Republicii Moldova partea þãrilor europene dezvoltate. Proporþia ajutorului scontat va fi pusã
a declarat cã problema statilitãþii Transnistriei, sau noþiunea de “stat în directã legãturã cu propunerile ºi proiectele de investiþii ale Chiºinãului.
comun”, fixatã þn textul Memorandumului este problema principalã în
care se manifestã contradicþia; 3. În domeniul relaþiilor economice Strada
reciproce nu existã careva disensiuni de ambele pãrþi ale Nistrului; 4. In
problema “grupului Ilaºcu” s-a înregistrat un anumit progres. Bãtrîneþea este o stare inevitabilã a organismuluiu uman. În faþa
acestui postulat cedeazã oricare altul. Tinereþea într-adevãr nu poate fi
Parlament cumpãratã chiar pentru toþi banii lumii. Astãzi, urmãrind viaþa
pensionarilor, declar fãrã rezerve: “decît aºa viaþã, mai bine....” Poate
Deputaþii moldoveni au comentat activ adoptarea codului elec- sunã cam cinic, dar totuºi e mai bine sã mori tînãr. N-am crezut niciodatã
toral. Opinia generalã este practic, unanim㠖 adoptarea actului în cauzã cã în statul nostru, oarecum civilizat, în preajma secolului XXI bãtrînii
este un act pozitiv capabil sã redreseze situaþia politicã în Moldova. ªi vor muri de foame.
nu e de mirare: nu orice deputat din actuala componenþã a Legislativului Dar, chiar zilele trecute pe scara blocului în care locuiesc a murit

! !
o bãtrînicã. Diagnosticul oficial al medicilor - atac de cord. Parcã nu ar Acelaºi lucru putem spune ºi despre a doua secvenþã a grupajului,
mai fi nimic de adãugat la aceastã sentinþã imparabilã, însã... Atacul de gãzduitã sub genericul “Parlament”. Polemicile ce s-au purtat în presã
cord a fost consecinþa subnutriþiei permanente, mai exact spus, a foamei. ºi în localul parlamentului în jurul formulãrii definitive a codului electoral,
Bãtrîna avea o pensie de 55 lei. A dus-o o vreme, vînzînd cîte ceva din ne dovedesc, cã o parte însemnatã a “aleºilor poporului” se strãduie sã
casã. Dar toate au un sfîrºit. S-a sfîrºit ºi viaþa bietei bãtrîne. A fost foloseascã legislaþia în vigoare pentru a-ºi asigura bunãstarea proprie
înmormîntatã în pijama, cãci în tot apartamentul nu s-a gãsit o hainã mai pentru azi ºi pentru viitor. De aceea sãptãmînalul repetã trista concluzie,
bunã. Au înmormîntat-o persoane absolut strãine - rudele n-au binevoit pe care au proclamat-o anterior mai multe mijloace mass media din
sã se prezinte la ceremonia funerarã. Moldova: “...noþiunea de “ales al poporului” a fost deformatã...” .
În schimb ºi-au fãcut apariþia mai tîrziu, cînd urma sã se decidã, Subiectul celei de-a treia miniaturi prezentate la rubrica “Guvern”,
cui îi va rãmînea apartamentul bãtrînei. Unul dintre aceºtea se cãina ia în discuþie problema de verificare a executãrii Legii despre formaþiunea
prin curtea blocului: “ce delãsare, acum reparaþia ne va costa bani grei”. “Gagauz-Yeri”. Se ºtie, cã traducerea în fapt a acestui document legislativ
Da, astãzi prea puþini sînt cei mulþumiþi de viaþã. Totuºi, bãtrînii se se complicã din cauza mai multor factori obiectivi ºi subiectivi. “Patria
descurcã cel mai rãu în condiþiile actuale. Absolut în toate problemele - Tînãr㔠preferã sã prezintre starea lucrurilor la general, fãrã a o detaliza.
de la cãutarea produselor mai mult sau mai puþin ieftine, pînã la Dar ºi în acest mod materialul îndeamnã la cercetarea aprofundatã a
cumpãrarea medicamentelor (se ºtie cã pensionarii se îmbolnãvesc mai problemei convieþuirii etniilor ce trãiesc acum în Moldova.
des decît tinerii). Apropo de medicamente. Recent am devenit martorul Secvenþa “Strada” ne reproduce cîteva episoade dramatice cu
unei scene înfiorãtoare: la una din farmaciile oraºului un bãtrînel a fãcut acelaºi numitor comun - starea deplorabilã a bãtrînilor - pãturã aproape
o crizã de isterie atunci, cînd a aflat cã medicamentul prescris costã absolut neprotejatã în societatea noastrã de tranziþie. Pornind de la
peste o sutã de lei. A plecat fãrã sã-l fi cumpãrat, desigur “mai bine sã constatarea unor cazuri aparte, spicuite din realitãþile Moldovei de la
mor decît sã plãtesc atîþea bani...” - a rostit el spre finele incidentului. sfîrºitul secolului XX, autorul-jurnalist trece la generalizãri privind starea
Aceasta ne este viaþa. Viaþa, care duce inevitabil spre moarte*). materialã ºi moralã a bãtrînilor.
Chiar din prima lecturã a acestor secvenþe informative obeservãm, Cele patru secvenþe analitico-informative gãzduite în grupajul din
cã toate au la bazã niºte evenimente consumate recent. Meditînd îns㠓Patria Tînãr㔠vin sã ne convingã, cã jurnalistul-reporter ºi jurnalistul-
asupra subiectelor prezentate, ne dãm seama cã prilejul operativ serveºte investigator se alimenteazã în activitatea lor de creaþie din surse situate
aici în calitate de ambalaj pentru esenþa materialului jurnalistic lansat în alãturi, în vecinãtate nemijlocitã.
acest grupaj. Informaþiile care provin din publicaþii specializate sau din periodice
Cele mãrturisite în miniatura “Preºedinþie” ni se întipãresc în tehnice trebuie sã fie considerate substanþial distanþate, izolate de originea
memorie nu prin faptul “întîlnirii senzaþionale” între Petru Lucinschi ºi materiei utilizate în publicaþii de profil general-uman. Concluzia aceasta
Igor Smirnov (care nu s-au vãzut de douã luni), ci prin cele patru concluzii se confirmã prin esenþa conþinutului ºi veºmîntul lexical al celor patru
dure privind relaþiile Republicii Moldova cu Transnistria. Toate aceste subiecte din sãptãmînalul “Patria Tînãrã”.
verdicte numerotate ne indicã o datã în plus adevãrul trist, cã în prezent Actele publice constituie în cele din urmã, canalele informative
conducerea de vîrf a Moldovei bate pasul pe loc în rezolvarea problemei principale, prin intermediul cãrora este posibil sã obþinem informaþie
integritãþii teritoriale a republicii. Fiecare din cele patru verdicte poate destoinicã de atenþia jurnaliºtilor. Caracterizîndu-le, ne simþim obligaþi sã
servi drept prilej pentru înfãptuirea unei investigaþii jurnalistice. numim ºi sã acceptãm nu numai reuniri masive, manifestãri cu multã
lume, cum ar fi conferinþele de presã, seminarele, “mesele rotunde” cu
*) “Patria Tînãrã”, 1997, 29 noiembrie. pag. 2. un numãr impunãtor de invitaþi, vernisajele, expoziþiile de materiale in-

!! !"
formative etc. ci, de asemenea, ºi tot felul de acþiuni cu un numãr mai constituie aºa-numitele filtraþii – priceperea de a reduce din scrierea
mic de participanþi (brifingurile, declaraþiile fãcute în faþa unui numãr publicisticã acele pasaje, amãnunte ºi detalii, care sînt în stare sã-l punã
mic de reprezentanþi ai mass media, un anunþ în paginile gazetei, un pe jurnalist în situaþie neplãcutã de risc. Filtraþiile nu constituie o invenþie
modest aviz pe tabla de anunþuri dintr-o organizaþie, care este în cadrul a cuiva - ele au apãrut ºi s-au dezvoltat împreunã cu procesul de
atenþiei jurnalistului º.a.). maturizare a jurnalismului ca mod de activitate social-politicã. Folosirea
În mai multe cazuri în practica vieþii social-politice din Republica chibzuitã a “filtrului intern”, care “trãieºte” în firea fiecãrui jurnalist, îi
Moldova sînt utilizate destul de eficient declaraþiile difuzate prin permite acestuia sã evite subiectivismul în interpretarea diferitelor
intermediul unor agenþii de presã, posturi de radio sau canale de subiecte, sã fie chibzuit ºi echilibrat în formularea concluziilor, deciziilor
televiziune. La forme de acest fel de comunicare cu publicul apeleazã sau acuzaþiilor adresate cuiva.
deseori liderii partidelor ºi formaþiunilor politice, membrii guvernului, Spre deosebire de confidenþe, filtraþiile nu pot fi controlate cu
deputaþii Parlamentului Republicii Moldova, conducãtorii administraþiei ajutorul datelor statistice oficiale, dãrilor de seamã ºi a altor documente
locale din oraºele ºi raioanele republicii. de acest soi. Cãci acest instrument þine de definitivarea materialului
Este cazul sã ne referim în continuare ºi la caracteristicile canalelor jurnalistic, de punerea accentelor în ultimã instanþã.
informative private. In cel de-al doilea nivel informaþional includem actele Una din etapele de finiº în procesul de lansare a textului jurnalistic
private, publicaþiile private ºi conferinþele. Se ºtie însã, cã nu toatã lumea în paginile ziarului, revistei, sãptãmînalului sau în buletinul unei agenþii de
are acces liber la cea mai mare parte a actelor private. De aceea presã poate fi numitã analizã a conþinutului.
jurnalistul-cercetãtor, pe lîngã alte obligaþiuni ºi funcþii ale sale, mai are În timpul acestei operaþii jurnalistului i se oferã posibilitatea de a
ºi misiunea de a fi o “punte de legãtur㔠dintre materia pe care o conþin preciza fiecare detaliu aparte ºi materialul în întregime înainte de a
actele private ºi cititor. Realizarea acestei misiuni delicate poate sã aibã prezenta lucrarea la judecata cititorului.
loc în cadrul celor mai felurite întruniri - de lucru, protocolare, în timpul Aprecierea care se face în cadrul acestei analize a conþinutului
unor contacte personale, recepþii, comemorãri, inaugurãri ale expoziþiilor determinã de fapt nu numai valoarea propriu-zisã a unei sau altei creaþii
de artã plasticã etc. jurnalistice; o asemenea decizie se cere sã fie expusã în legãturã
Din categoria surselor private fac parte informaþiile cu suport nemijlocitã cu strategia ºi tactica ziarului (revistei) în elucidarea ºi
scris, informatic, magnetic sau fotografic, predestinate pentru consumul promovarea unei probleme social-economice de mare importanþã. In
special privat. Este vorba de scrisori particulare, mesage ºi demersuri practica presei moldoveneºti din ultimii ani s-a încetãþenit tradiþia de a
comerciale, memorandumuri, buletine cu informaþie de uz intern, discuta cele mai însemnate creaþii ale jurnalisticii de investigaþie la
fotografii, pelicule, casete audio, video ºi alte materiale de acest gen. ºedinþele colegiilor de redacþie. Sfaturile, recomandaþiile ºi observaþiile
Alte canale informative foarte rãspîndite în timpurile noastre poartã constructive ale colegilor contribuie în majoritatea cazurilor la
numirea de confidenþe. Ele îl pun pe jurnalist faþã în faþã cu viitoarele lui îmbunãtãþirea calitãþii producþiei jurnalistice predestinate cititorului de
scrieri publicistice. In jurnalisticã confidenþa înseamnã destãinuirea unei masã.
taine,expunerea unui gînd intim, profund individual, personal.
Confidenþele sînt rezultatul unor profunde trãiri, îndelungate cãutãri,
care nu întotdeauna se încheie cu rezultatele rîvnite. De aceea veritabilile
confidenþe sînt foarte rare în paginile presei, fiind, de regulã, prerogativa
jurnaliºtilor cu bogatã experienþã de viaþã ºi de creaþie publicisticã.
Alt instrument foarte util ºi rãspîndit în jurnalismul contemporan îl

!# !$
publicisticã pentru a confirma (sau a nega) un adevãr, de care depinde
destinul investigaþiei întreprinse. O sursã informativã generalã poate fi
utilizatã cu acelaºi succes în orice gen jurnalistic: în stire ºi reportaj, în
interviu ºi dare de seamã, cãpãtînd în fiecare caz valoare de dovadã
IV. ÎN CÃUTAREA (argument) pentru consumatorul informaþiei lansate.
Precum ne dovedeºte practica de mai multe decenii a jurnalismului
SURSELOR DE INFORMAÞIE
de investigaþie, în definitiv nu importã, de unde anume provine o informaþie
sau alta atunci cînd vine momentul decisiv de formulare a adevãrului.
Îndeosebi de valoroase se prezintã mãrturiile oamenilor, care, graþie
Procesul de cãutare, gãsire ºi valorificare a surselor de informaþie
specificului profesiei pe care o posedã, au o memorie vizualã net
ºi a subiectelor publicistice constituie unul din obiectivele prioritare, care
superioarã acelei de care dispun majoritatea semenilor lor. În aceastã
determinã activitatea jurnalistului-investigator. In continuare intenþionãm
ordine de idei, formulîndu-ºi concluziile definitive ale cercetãrii sale,
sã definim varietãþile acestor izvoare, care ne ajutã sã deosebim sursele
jurnalistul va da prioritate informaþiei care provine de la un poliþist, din
personale (private) de cele oficiale de documentare, sã le divizãm în
spusele unui vînzãtor de gheretã, de la un farmacist sau din relatarea
grupe separate dupã caracterul existenþei ºi menirea lor. Ne vom strãdui
unui ºofer de taxi. Aceºti oameni comunicã zilnic cu zeci ºi sute de
de asemenea sã caracterizãm în linii generale principalele tipuri de surse,
pietoni, cumpãrãtori, vizatatori ai instituþiilor de ocrotire a sãnãtãþii,
care deþin materia informativã ºi la care rîvneºte cercetãtorul.
pasageri. Dînºii, fireºte, au o reacþie cu totul deosebitã faþã de ceea ce
Fiecare jurnalist viseazã la surse informaþionale cît mai complete,
se întîmplã mereu în jurul lor. De aceea datele ce le comunicã ei sînt
cît mai bogate în detalii ºi amãnunte ce se referã direct sau indirect la
deosebit de valoroase.
obiectul investigaþiei determinate. Norocul de a poseda asemenea surse
Subiectele romanelor cunoscutului prozator american Arthur
revine unui numãr mic de jurnaliºti. Ceilalþi sînt nevoiþi sã caute insistent,
Hailley”Aeroportul”, “Hotelul”, “Noutãþile “Curierului de sear㔠sînt o
timp îndelungat, materia solicitatã de planul cercetãrii jurnalistice. Nu
dovadã convingãtoare, cã spiritul de observaþie ºi calitãþile pregnante de
întotdeauna aceste cãutãri se încununeazã în cele din urmã cu rezultatele
reporter-gazetar i-au ajutat talentatului scriitor sã creeze un serial de
scontate. Cãci o parte destul de mare de surse gãsite ºi analizate cu
proze cu evident caracter de investigaþie a principalelor domenii ale vieþii
migalã de cãtre cercetãtor nu conþin în genere informaþie.
Statelor Unite ale Americii la sfîrºitul mileniului doi. Cu adevãrat
Sursele pot fi împãrþite convenþional în cîteva categorii (clase). În
enciclopedice, copleºitoare prin imaginile lor complexe, sînt capitolele
primul rînd, analizãm ºi apreciem sursele de provinienþã personalã.
ce ne prezintã diferite structuri ale companiilor de aviaþie civilã din SUA,
Cãlãuzindu-ne de criteriile amintite de acum, sîntem în drept sã divizãm
funcþionarea sincronicã a serviciilor terestre ºi a celor aeriene, activitatea
fondul informaþional de care dispunem în patru blocuri în dependenþã de
companiilor care asigurã viaþa pasagerilor aerieni, munca de întreþinere
timpul disponibil, conþinutul informativ, structura comunicaþiei ºi, în sfîrºit,
a funcþionãrii unui gigantic hotel modern etc.
de eticã.
Scriitorul se manifestã cunoscãtor excelent al vieþii social-
Conceptul de timp, care figureazã aici pe prim plan, poate fi divizat,
economice a Americii contemporane. Eroii romanelor lui vieþuesc într-
la rîndul sãu, în alte douã compartimente: surse jurnalistice veritabile ºi
un mediu, care-i impune sã-ºi aplice toate cunoºtinþele, experienþa de
surse ocazionale. Conþinutul informaþiei faciliteazã în mare mãsurã
viaþã ºi mãiestria profesionistã pentriu a rezista în lumea concurenþei ºi
împãrþirea ei în materie particularã ºi generalã. Drept veritabilã se
a luptei permanente pentru profit. A.Hailley se dovedeºte a fi un bun
considerã aceea care poate fi utilizatã de cãtre jurnalist în opera sa
cunoscãtor al particularitãþilor vieþii ºi funcþionãrii jurnaliºtilor americani.

!% !&
Lupta dîrzã pentru triumful echitãþii sociale devine principala devizã în informaþia cercetatã din punctul de vedere al realizãrilor progresului
munca de nobilã investigaþie a acestor veritabili martiri ai adevãrului. tehnico-ºtiinþific. Forma aceasta specificã de promovare a materialuluiu
In repetate rînduri personajele pozitive din lumea gazetarilor lui A.Hailley supus investigaþiei este întrucîtva separatã, independentã de celelalte
tind sã ne dovedeascã faptul cã acum cota valoricã a informaþiei luate în surse informaþionale. Pentru aprecierea subiectului de cercetare sursele
ansamblu poate fi apreciatã în temei dupã propria intuiþie a jurnalistului. tehnice pot propune aprecieri cu caracter consultativ.
De bunã seamã, analiza strategicã a faptelor, evenimentelor, Urmãtorul pas în direcþia definitivãrii analizei surselor supuse
argumentelor documentare ºi a pronosticului, pe care urmeazã sã-l cercetãrii este legat de examinarea caracteristicelor viitoarelor izvoare
formuleze autorul-publicist, vor fi expuse definitiv în procesul constituirii informaþionale. Aceastã muncã urmeazã sã fie îndreaptã în douã direcþii:
scrierii sale. prima va analiza particularitãþile informaþionale, iar a doua va examina
calitãþile pur umane ale surselor în cauzã.
ANALIZA STRATEGICÃ Caracteristicile informaþionale se manifestã de cele mai multe ori
ªI VALOAREA SURSELOR nu ca ceva separat, autonom, ci în anturajul ce se creeazã în conþinutul
unei sau altei scrieri publicistice. Cît priveºte analiza surselor cu caracter
Sursele informaþionale utilizate în cadrul investigaþiei jurnalistice, preponderent uman, nu rareori ea ne apare în textul jurnalistic drept
dupã pãrerea cercetãtorului spaniol P.Rodriguez, pot fi clasificate în patru ceva, care-l îndepãrteazã pe publicist de sarcinile lui primordiale.
categorii convenþionale; surse favorabile, surse neutre, surse nefavorabile Manifestãrile emoþiilor ºi sentimentelor fireºti ale omului (bucuria, necazul,
ºi surse tehnice.*) dragostea, spaima, ura etc.) apar în textele unor scrieri publicistice ca
Drept surse favorabile se considerã acelea, care pot fi utilizate un corp strãin, ca un material distanþat sau chiar înstrãinat cu totul de
pentru o rodnicã activitate de investigaþie jurnalisticã ºi prin þinuta lor jurnalismul de investigaþie.
generalã contribuie la realizarea sarcinilor, pe care ºi le-a formulat Confruntînd aceste surse, iar apoi determinînd rosturile ºi valoarea
jurnalistul la startul acþiunilor sale. Spre deosebire de celelalte, sursele lor în cadrul cercetãrii unor fenomene ºi evenimente ale realitãþii ce ne
favorabile sînt expresia adevãrului într-o formã directã, fãrã camuflaj înconjoarã, putem constata cã în procesul studierii vieþii prin intermediul
sau fraze care solicitã explicaþii ori comentarii. Sursele neutrale se cercetãrii jurnalistice îºi au locul ºi rolul lor atît sursele pur informaþionale,
deosebesc prin faptul cã ele, în cea mai mare parte a lor, nu iau nici o cît ºi cele umane. Materialele, pe care ni le oferã sursele informaþionale
atitudine faþã de subiectul investigaþiei jurnalistice. De regulã, sursele împreunã cu cele umane, confirmã încã o datã adevãrul despre
neutre contribuie la formarea fondului cercetãrii întreprinse ºi nu complexitatea vieþii, necesitatea de a studia profund toate aspectele care
împiedicã procesul de cãutare a adevãrului. Sursele numite nefavorabile þin de cercetãrile jurnalistice.
conþin informaþie fragmentarã, puþin argumentatã, de multe ori chiar În sfîrºit, în cadrul investigaþiei pe care o înfãptuim, mai trebuie sã
contradictorie. De aceea folosirea unor asemenea materiale în cadrul þinem cont ºi de aºa zisa gradaþie temporalã a evenimentelor, faptelor,
cercetãrii iniþiate de o redacþie sau un jurnalist aparte este în majoritatea documentelor oficiale, datelor statistice, pe care le are la dispoziþia sa
cazurilor problematicã. Existã o singurã variantã de utilizare a acestei jurnalistul în timpul cercetãrii propriu zise. Se ºtie cã o parte însemnatã
materii: punerea în circulaþie numai a valorilor indiscutabile, a adevãrului a bagajului de date din carnetul jurnalistului îºi pierde capacitatea sa
de netãgãduit. Sursele tehnice opteazã pentru o opinie care calificã informaþionalã de acum în stadiul iniþial de cercetare a materialului
factologic. Jurnalistul este dator sã ignoreze aceste piese (de multe ori
destul de interesante) ale viitorului sãu subiect din simplul motiv cã ele
*) Rodriguez Pepe. Periodismo de investigation. Tecnicas y extrategias - s-au învechit ºi nu mai pot sã serveascã concepþiei ºi scopului principal
Barcelona. - Buenos-Aires. - Mexico, 1994, pag. 71.

!' "
al cercetãrii întreprinse. Gradaþia temporalã se prezintã astfel ca o barierã avantajului pe care-l obþine biruitorul în polemicã. Cel învins se alege cu
ce ajutã jurnalistului sã plaseze scrierea sa într-un context al un asemenea rezultat pentru cã a utilizat materiale iniþiale, valoarea
evenimentelor pe care le trãim. Aceastã gradaþie ne ajutã sã stabilim în credibilitãþii cãrora a fost îndoielnicã.
scrierile publicistice o legãturã logicã, fireascã între trecut ºi prezent, Polemistul pierde pentru cã foloseºte date învechite care nu provin
prezent ºi viitor. din sursele statisticii oficiale, ci din relatãrile tendeþioase, subiectiviste
Din toate aceste îmbinãri de origine diferitã se formeazã în mod ale unor demnitari din instanþe sus-puse. Unii polemiºti sînt criticaþi pe
definitiv strategia contactului informativ - una din verigile principale în bunã dreptate pentru folosirea în articolele, interviurile ºi luãrile lor de
procesul de iniþiere ºi de realizare a jurnalismului de investigaþie în presa cuvînt în presa electoralã a statisticii “selective”. Ei reproduc în mod
scrisã contemporanã. abundent datele ºi cifrele care le sînt convenabile la momentul dat ºi
In continuare interesul jurnalistului-cercetãtor este, de regulã, trec cu vederea celelalte compartimente ale buletinelor de statisticã,
concentrat asupra analizei calitãþii surselor informative. Aceastã acþiune, fãrã de care tabloul general ne apare schimonosit.
la rîndul ei, poate fi împãrþitã în douã blocuri diferite, care determinã Presa ce se editeazã în Moldova foloseºte în paginile ei destul de
evaluarea credibilitãþi tuturor surselor ºi analiza materialului în contextul frecvent datele ce le calculeazã ºi le lanseazã în presã Direcþia Centralã
care ne intereseazã. Rezultatul final al acestei acþiuni bifurcate formeazã de Statisticã din Republica Moldova. De cele mai multe ori aceastã
ceea ce numim strategia calitãþii informative a materialului. instituþie guvernamentalã difuzezã cifre privind volumul producþiei
Mai avem în circulaþie încã o noþiune din acest context: valoarea industriale sau agricole în comparaþie cu perioada respectivã de timp a
credibilitãþii informaþiei. Acesta este un pas logic legat de asigurarea anului trecut, noutãþile ce au intervenit în comerþul extern al Moldovei
veridicitãþii materialului selectat din toate sursele posibile de informaþie cu þãrile Europei, Americii ºi Asiei, creºterea salariului mediu al populaþiei
jurnalisticã. În acelaºi timp valoarea credibilitãþii informaþiei constituie o apte de muncã din republicã.
categorie pe care este foarte greu s-o determinãm în mod definitiv. În Multe din compartimentele economice ale buletinelor de statisticã
ºtiinþã ºi în practica jurnalisticã curentã deocamdatã nu existã criterii a Moldovei prezintã un interes real numai pentru o parte a populaþiei.
bine determinate de apreciere a valorii credibilitãþii informaþiei. Conform rezultatelor anchetãrii fãcute între cititorii ziarelor
Referindu-ne la credibilitatea materialuluii colectat ºi lansat pentru guvernamentale “Moldova Suveran㔠ºi “Íåçàâèñèìàÿ Ìîëäîâࠔ,
a fi difuzat în lume prin intermediul mass media, cercetãtorii jurnalismuluiu peste 50 procente dintre ei in genere nu citesc buletinele de statisticã
apeleazã de mai multe ori la intuiþia publicistului, experienþa lui de viaþã publicate în paginile acestor gazete.
ºi de creaþie, fac trimiteri la creaþia lui anterioarã, la aprecieri din articole Sã nu ne grãbim însã cu concluziile pripite, acuzînd cititorul nostru
omagiale ºi recenzii despre creaþia jurnalistului care ne intereseazã la de apolitism, pasivitate civicã, de alte “pãcate” similare. Sã încercãm a
momentul dat. Toate elogiile ºi meritele de cîndva ºi de odiniaorã nu pot rãspunde la întrebãrile:
salva onoarea ºi prestigiul jurnalistului, dacã la un moment dat el - Este oare o lecturã interesantã statistica social-economicã din
promoveazã un neadevãr, vine în contradicþie cu bunul simþ ºi principiile paginile ziarelor Republiciui Moldova?
sãnãtoase pe care le-a susþinut cu multã rîvnã anterior. - Cum ne prezentãm la acest capitol în comparaþie cu producþia
În cadrul polemicilor desfãºurate în coloanele gazetelor ºi revistelor similarã a colegilor din presa Occidentului?
se opereazã cu argumente, fapte, surse documentare care contribuie la Pentru a uºura rãspunsul la întrebãrile formulate vom reproduce
dezvãluirea adevãrului obiectiv, la triumful echitãþii sociale. Majoritatea un tabel de statisticã spicuit din ziarul spaniol “Cronica”, supliment
materialelor demonstrate în cursul desfãºurãrii polemicilor în mass me- sãptãmînal al cunoscutului cotidian din Madrid “El Mundo”. Tabelul a
dia au o sutã de procente de credibilitate: aceasta este chezãºia

" "
apãrut în primãvara anului 1976 cu titlul “Cifrele felipismului”*). Numãrul profesorilor: Numãrul ºomerilor:
Aceasta s-a întîmplat la finele campaniei electorale, care avea sã 1983 - 695.180 1983 - 2.319.800 ºomeri;
deseneze noul ºef al guvernului Spaniei. Tabelul, precum se vede, 1995 - 743.024 1995 - 3.579.640 ºomeri
intenþiona sã demonstreze principalele realizãri ale guvernului Felipe
Gonzalez în sfera social-economicã. Fondurile obºteºti: Salariul minimal interprofesional:
1983 - 9 bilioane de pesete 1983 - 32.160 pts/lunar;
CIFRELE FELIPISMULUI**) 1995 - 45 bilioane de pesete. 1995 - 63.330 pts/lunar
POPULAÞIA OCROTIREA SÃNÃTÃÞII
TRAFIC: Numãrul de pensionari:
Nr.de locuitori: Numãrul medicilor:
Autostrãzi asfaltate: 1983 - 5.058.211
1983 - 38.034.100 1983 - 121.362
1983 - 1.664 kilometri 1995 - 6.996.608
1995 - 39.600.000 1995 - 152. 824
1995 - 1.807 kilometri
MEDIUL AMBIANT
Rezidenþi strãini în Spania: Numãrul paturilor din spitale:
Drumuri auto: Incendii forestiere:
1983 - 1,8 prunci 1983 - 179.192
1983 - 639 kilometri 1983 - 4.880
la fiecare femeie; 1995 - 170.867
1995 - 4.479 kilometri 1995 - 24.536
1995 - 1,2 prunci
Accidente mortale
la fiecare femeie. ÎNCÃLCAREA
1983 - 4.666 decedaþi; Centrale nucleare.
LEGISLAÞIEI
1995 - 4.220 decedaþi 1983 - 5
Sinucigaºi: Populaþie reþinutã:
1995 - 9
1983 - 1.841 1983 - 22.474 arestaþi
Turiºti înregistraþi
1995 - 2.344 1995 - 46.655 arestaþi
1983 - 550.436 APÃRAREA NAÞIONALÃ
1995 - 868.180 Investiþii în buget:
EDUCAÞIA ECONOMIA
1983 - 473.334 milioane de
Elevi înmatriculaþi în: Taxa de ºomaj:
CULTURA: pesete; 2,12 procente din
- Sectorul preºcolar: 1983 - 17,85% din numãrul
bugetul total al þãrii
1983 - 6.804.071 populaþiei apte de muncã;
Producþia editorialã:
1995 - 4.973.742 1995 - 2.679.076
1983 - 29.484 cãrþi 1995 - 868.499 milioane de
- Sectorul ºcolii medii:
1995 - 51.048 cãrþi pesete; 1,24 procente din
1983 - 1.142.308 SECTORUL UNIVERSITAR:
bugetul total al þãrii *
1983 - 744.115
Cheltuieli în domeniul educaþiei: 1995 - 1.529.679
1983 - 758.00 mln.
1995 - 3.238.197
——————— ——————
*) Prin termenul”felipismo” presa spaniolã a numit perioada anilor 1983-1995, **) “Cronica”. Semanal de “El Mundo”, 1996, domingo, 5 de mayo, pag. 3.
timp în care la putere s-a aflat guvernul condus de Felipe Gonzalez.

"! ""
Precum se vede, tabelul publicat în sãptãmînalul social-politic - statistica oficialã este în stare sã confirme în presã valoarea credibilitãþii
“Cronica” intenþioneazã sã prezinte principalele realizãri în domeniul materialului lansat în mass media.
economiei ºi în sfera social-culturalã în decursul ultimilor 12 ani (1983-
1995), cît timp Spania a fost condusã de guvernul lui Felipe Gonzalez, TREI CONTEXTE ALE
reprezentantul forþelor de stînga în viaþa politicã a acestei þãri din Apusul CERCETÃRII PUBLICISTICE
Europei.
Menþionãm, în primul rînd, selecþia foarte izbutitã a tematicii Pentru a definitiva procesul de confirmare a datelor selectate în
compartimentelor din acest grupaj. Cifrele indicate sînt de un interes vederea “construcþiei” unei viitoare opere publicistice, materialul respectiv
general. Ele se referã atît la probleme de ansamblu naþional, cît ºi la se cuvine sã mai treacã încã o expertizã: analiza lui în context. Intru
chestiuni ce þin direct de interesele particulare ale cetãþenilor Spaniei. realizarea acestei sarcini este necesar sã se lucreze intensiv în trei terenuri
“Cifrele felipismului” impresioneazã prin caracterul lor neomogen, care- complementare: social (unde), uman (cine) ºi temporal (cînd). Analiza
l impune pe cititor sã cugete, sã mediteze în cãutarea unor aprecieri în cazul de faþã urmeazã sã se înfãptueascã nu separat, izolat, ci
definitive ºi concluzii adecvate. Cea mai mare parte a datelor statisticii concomitent,evidenþiind trãsãturile cele mai caracteristice ale materialului
oficiale reproduse aici mãrturiseºte despre o evidentã sporire a indicilor supus cercetãrii detaliate.
social-economici înregistraþi în ultimii 12 ani. Sînt impresionante mai ales Studiind contextul social al investigaþiei , sîntem datori sã þinem
cifrele privind succesele învãþãmîntului public, ale medicinii, indicii cont de un aflux mare de informaþie destoinicã de a completa paginile
impunãtori care ne demonstreazã starea asigurãrii sociale a pensionarilor, celor mai autoritare publicaþii de presã. In aceastã avalanºã de ºtiri nu
creºterea capacitãþilor ºoselelor automobilistice, sporirea aproximativ rareori întîlnim ºi secvenþe, care nu prezintã nici un interes social.
de douã ori a salariului minim etc. Referindu-ne la situaþia concretã ce caracterizeazã contextul so-
Pe fundalul acestor relatãri pozitive, chiar victorioase, ce le conþine cial al jurnalismului de investigaþie din Republica Moldova, trebuie sã
tabelul tematic “Cifrele felipismului”, este greu sã explicãm originea notãm cã în ultimul deceniu s-a lãrgit tematica informaþiei, care reflectã
unui ºir întreg de date pe care le interpretãm cu semnul minus. Este procesele noi ce determinã cele mai profunde transformrãri în politica
vorba de numãrul extrem de mare al ºomerilor (27,7 procente din vieþii interne economia, relaþiile interstatale, cultura republicii. Presa a
populaþia aptã de muncã), indicii extrem de modeºti ai natalitãþii (1,2 semnalat apariþia pluripartitismului în Moldova, ajutînd în mod eficient la
copii în fiecare familie), tendinþa spre creºtere a numãrului sinucigaºilor, afirmarea lui în viaþa politicã a þãrii; cu participarea nemijlocitã a mass
sporirea indicilor criminalitãþii. media au fost promovate Constituþia RM, Legile despre Învãþãmînt,
Se înþelege cã fenomenele în cauzã nu le putem explica în mod izolat, privatizarea poroprietãþii statului, legea despre presã ºi multe alte
separat de alte probleme economice ºi politice ale acestei þãri din documente legislative, care au determinat afirmarea Moldovei ca stat
comunitatea europeanã. Se cere sã ne referim numaidecît la urmãrile suveran ºi independent.
dictaturii franchiste care a durat în Spania aproape jumãtate de veac; De un nou context social þin materialele presei scrise ºi a celei
intrarea acestei þãri în “piaþa comun㔠europeanã ºi în blocul NATO a electronice privind statalitatea Republicii Moldova. Activitatea
avut o mulþime de consecinþe imprevizibile ºi negative. Situaþia internã Preºedinþiei, Parlamentului, forurilor Executivului este mereu în cadrul
din þarã o complicã în prezent funcþionarea pe arena politicã a circa 150 atenþiei ziarelor, revistelor, sãptãmînalelor, posturilor de radio ºi de
partide ºi formaþiuni politice de cea mai pestriþã orientare. televiziune, a agenþiilor de informaþie. Orice ºtire din acest context so-
Astfel, generalizînd învãþãmintele, pe care ni le oferã analiza unui cial poate fi consideratã interesantã ºi, deci, valoroasã nu numai atunci
singur exemplu - acel al tabelului de statisticã intitulat “Cifrele felipismului” cînd conþine noutãþi cu semnul plus, adicã e un material care propagã,

"# "$
susþine sau promoveazã o acþiune ori un fenomen de mare importanþã în contemporane.
viaþa societãþii noastre. Materia jurnalismului de investigaþie are neapãratã nevoie ºi de
Tot atît de însemnatã este în contextul social ºi informaþia negativã, analizã calificatã în context uman. Pînã mai odinioarã mass media
pe care o difuzeazã abundent mass media din republicã. Este vorba de promova, atît în presa scrisã, cît ºi în acea electronicã o concepþie, con-
o mulþime de cazuri de tãrãgãnare a reformelor economice în industrie, form cãreia posibilitãþile personalitãþilor din operele publicistice erau în
construcþii, transport, agriculturã; de lipsa unei baze legislative care ar multe privinþe marginalizate. Eroul pozitiv din schiþã, corespondenþã sau
facilita relaþiile dintre diferiþi agenþi economici din þarã ºi din afara ei. reportaj era aproape zeificat în paginile ziarului. El era harnic în frontul
Materialele presei semnaleazã o creºtere în ultimul timp a indicilor muncii, devotat cu trup ºi suflet cauzei colectivului din care fãcea parte,
criminalitãþii în diferite sfere ale econoimiei, în comerþ ºi alimentaþia avea prestigiul unui familist excelent.
publicã. Organele ordinii publice nu sînt deocamdatã în stare sã asigure De la mijlocul anilor ‘80, cînd în republicile din fosta Uniune
o stare normalã de lucruri mizînd numai pe propriile forþe ºi mijloace. Sovieticã începe “perestroica” gorbaciovistã, aceste fantome dispar
Atmosfera social-politicã generalã din societatea noastrã se treptat din publicisticã. Locul lor continua sã fie liber în epicentrul multor
agraveazã ºi prin faptul cã o mulþime de legi adoptate în ultimul timp de lucrãri jurnalistice care tindeau sã exploreze “factorul uman”. Prin unele
cãtre Parlamentul republicii practic nu funcþioneazã - fapt care constituie locuri, inclusiv ºi în Moldova, cãutãrile în acest domeniu mai continuã ºi
o daunã mare pentru existenþa ºi funcþionarea Republicii Moldova ca în prezent.
stat suveran ºi independent - membru al comunitãþii þãrilor europene. Contextul uman este o categorie care nu se formeazã singurã de
Faptul participãrii Moldovei în diferite organisme internaþionale este pentru la sine, ci este produsul unor împrejurãri ce se preconizeazã în viaþa
unii politicieni ºi jurnaliºti prilej pentru manifestãri de euforie ºi dispoziþii politicã, economicã, în culturã, ºtiinþã, literaturã. Astfel, starea actualã a
triumfaliste. statului cu numele Republica Moldova se determinã nu numai de cãtre
Presa din republicã nu analizeazã în mod constructiv, gospodãreºte, datele statistice oficiale, de numãrul documentelor legislative lansate
cum se cheltuiesc creditele investite în economia Moldovei de cãtre într-un anumit interval de timp, de aderarea (sau neaderarea) lui la
diferite bãnci, fonduri ºi companii financiare internaþionale, de oameni anumite structuri sau convenþii internaþionale. Prestigiul statuluiu mai
de afaceri din SUA, Marea Britanie, Germania, Japonia, Italia. O parte depinde de autoritatea conducãtorilor sãi în Europa ºi în lume, de calitatea
mare din aceste subvenþii se cheltuiesc pentru procurarea produselor corpului diplomatic, de modul cum colaboreazã statul nostru cu þãrile din
alimentare, aparatelor electronice de uz casnic ºi pentru alte mãrfuri de lume.
mîna a doua. În aceeaºi ordine de idei trebuie sã vorbim ºi despre unele Referindu-ne concret la personalitãþi care prin activitatea lor
aspecte ale relaþiilor economice a Moldovei cu strãinãtatea. Presa a nemijlocitã determinã imaginea Moldovei în lume, putem numi doar 10-
notat în repetate rînduri cã atît la nivel ministerial, cît ºi la cel al unor 15 politicieni, pe care-i cunoaºte cea mai mare parte a populaþiei RM ºi
întreprinderi aparte, partenerii din Moldova au comis încãlcãri grave ale lumea din strãinãtate. Aceºtea sînt: Petru Lucinschi, Dumitru Moþpan,
condiþiilor din contractele încheiate: tãrãgãnãri ale executãrii lucrãrilor Ion Ciubuc, Mircea Snegur, Andrei Sangheli, Vladimir Voronin, Valeriu
planificvate, predare în folosinþã cu mari întîrzieri a unor obiecte de mare Matei, Dumitru Diacov, Valeriu Chiþan, Dumitru Tãbãcaru, Iacob
importanþã, neachitarea la timp a datoriilor de platã pentru lucrãrile Popovici, Vasile Iovv, Pavel Barbalat, leaderii autoproclamatei republici
efectuate º.a. transnistrene Igor Smirnov, Alexandru Caraman, Valeriu Leþkai etc. Cea
Cu alte cuvinte, fazele principale ale contextului social þin în mare mai mare parte din cei ce figureazã în aceastã listã sînt bine cunoscuþi
mãsurã de maturizarea civicã a jurnalistului-investigator, de priceperea prin activitatea lor anterioarã în structurile puterii de stat, în organele
lui de a se orienta în avalanºa de evenimente ºi fenomene ale lumii centrale ºi raionale ale Partidului Comunist al Moldovei. De aceea putem

"% "&
afirma cu toatã siguranþa: contextul uman de la finele secolului XX a din criteriile principale ale aprecierii muncii jurnalistului.
suferit în “politica mare” a Moldovei puþine schimbãri în comparaþie cu Capacitãþile tehnicii poligrafice ºi acele ale mijloacelor
starea lui din anii 70-80. audiovizualule ale mass media din þara noastrã sînt prea modeste pentru
În comparaþie cu realizãrile înregistrate de cãtre Republica a vorbi de factorul contextului temporal pentru majoritatea ziarelor ºi
Moldovei în politicã, cele din sferele culturii se prezintã mult mai impunãtor. revistelor ce se editeazã la Chiºinãu ºi în alte oraºe ale republicii. Doar
Aprecierile pe care le-au binemeritat în ultimii ani teatrele chiºinãuene cîteva gazete ºi suplimente ale lor au posibilitatea sã aparã de 3-4 ori pe
“Mihai Eminescu”, “Ion Cereangã”, “Eugen Ionesco”, Ansamblul aca- sãptãmînã; majoritatea celorlalte publicaþii de profil politic se editeazã în
demic de dansuri populare “Joc” sînt o convingãtoare mãrturie a maturitãþii regim de sãptãmînale. Aici, precum se ºtie, cea mai mare parte a
artei profesioniste moldoveneºti, implimentarea ei sigurã în rîndul marilor informaþiei se prezintã cititorului cu mare întîrziere, egalînd ºansele de a
valori ale teatrului ºi coreografiei. influenþa sau a forma opinia publicã prin intermediul cuvîntului tipãrit.
Contextul uman raportat la realitãþile din alte sfere ale vieþii
spirituale ale poporului nostru ne permite sã vorbim elogios despre CÎT COSTÃ
recunoaºterea meritelor mari pe care le au solista Operei moldoveneºti INFORMAÞIA?
Maria Bieºu, scriitorul Ion Druþã, savantul-fizicean A. Andrieº.
Realizãrile acestora ºi a altor reprezentanþi ai culturii noastre au depãºit Aceasta este actualmente una din chestiunile cele mai dubioase,
demult hotarele naþionale. la care nu putem rãspunde univoc. Piaþa informaþionalã, vînzãtorii ºi
La prima vedere ar putea sã parã cã analiza contextului temporal cumpãrãtorii de pe arena ei sînt în veºnicã miºcare, în cãutarea
este o operaþie mai puþin importantã decît analizele efectuate anterior în permanentã a posibilitãþilor de a vinde mai scump ºi a cumpãra marfa
contextele social ºi uman. O asemenea impresie este greºitã, pentru cã mai ieftin.
toate evenimentele ce au loc în jurmalismul de investigaþie se desfãºoarã Dacã apreciem în ansamblu costul informaþiei politice, economice,
într-o ordine anumitã. Factorul timpului devine de multe ori important ºi social-culturale din conþinutul presei scrise ºi din buletinele posturilor de
chiar decisiv, cînd este cazul de a da publicitãþii o declaraþie, de a confirma radio ºi TV, putem considera, cã cea mai avantajoasã ºi, deci, cea mai
sau nega un comunicat de presã de mare valoare pentru politica sau ieftinã este informaþia ce provine din agenþii. Redacþia unui ziar sau
economia þãrii. sãptãmînal, abonatã la buletinele a 3-4 agenþii guvernamentale ºi pri-
Presa scrisã nu poate sã se întreacã cu cea electronicã la viteza vate, are practic asigurate compartimentele principale ale genericelor
comunicãrii ºi difuzãrii operative a ºtirii. Dar ea dispune de alt avantaj: care ne prezintã noutãþile din politicã, agriculturã, industrie, construcþii,
de a prezenta cititorului un profund ºi competent comentariu al celor transport, ºtiinþã, învãþãmîntul public, artã.
comunicate de radio- sau telejurnalist. Mai mult decît atît: gazetarul sau Cititorul însã nu poate fi satisfãcut numai de “meniul” informaþional,
jurnalistul de agenþie are posibilitatea de a comunica lucrurile în contextul pe care-l pun la dispoziþia noastrã agenþiile de presã. Tematica ºtirilor de
temporal: în contact nemijlocit cu ceea ce s-a întîmplat ieri, astãzi, sã aceastã provinienþã (cu precãdere - din sursele oficiale) este în Moldova
facã o punte spre un eveniment ce poate sã aibã loc mîine. Pierderea deocamdatã destul de îngustã, sãracã în materiale de mare rezonanþã
competiþiei în timp constituie una din cele mai grele înfrîngeri în sfera pentru destinul republicii, cu rare comentarii tãioase, care ne-ar face sã
preocupãrilor jurnalistice. Întîrzierea lansãrii în eter sau în paginile ziarului meditãm asupra unor probleme puþin studiate.
a unei informaþii de valoare echivaleazã cu reducerea la zero a eforturilor Cunoscînd creaþii ale jurnalismului de investigaþie lansate în presa
unui colectiv de creaþie depuse într-o perioadã de timp. Factorul întîietãþii rusã ºi românã (parþial în cea francezã ºi ameriacnã), cititorul moldovean
în procesul gãsirii, interpretãrii ºi lansãrii la timp a informaþiei este unul e în drept sã ºtie ce se întîmplã în culisele Parlamentului ºi ale Guvernului

"' #
Republicii Moldova, cum îºi îndeplinesc funcþiile deputaþii din Legislativ, dezvoltare a economiei naþionale a Republicii Moldova nu-i permite sã
cum funcþioneazã ministerele ºi departamentele în condiþiile neobiºnuite prevadã investiþii mari predestinate reclamei. Aceasta, fireºte, se reflectã
pentru noi ale economiei de piaþã. negativ asupra bazei tehnico-materiale a mijloacelor de informare în
Este de la sine înþeles faptul cã numai pe linie oficialã e foarte masã.
greu, practic imposibil, de a poseda informaþia care face parte din Calculatoarele de cele mai noi generaþii au intrat temeinic în
categoria celei confidenþiale. Deci, pentru a o “procura” (aici s-ar putea arsenalul tehnic al majoritãþii ziarelor ºi revistelor ce se editeazã în prezent
sã ne lipsim de ghilimele) e nevoie de o garanþie materialã pentru în Moldova. La machetarea computerizatã au trecut chiar ºi gazetele
remunerarea jurnalistului-investigator ºi ajutorilor sãi. Dat fiind obiectul orãºeneºti ºi raionale. Pe an ce trece se mãreºte numãrul publicaþiilor
foarte delicat, neordinar, al temei date, nu vom intra prea profund în periodice moldoveneºti care însuºesc tiparul color. Toate aceste inovaþii
detalii. Notãm doar cã materiale publicate în presã despre asasinarea în poligrafie au loc pe baza tehnicii fabricate în strãinãtate. Piesele de
jurnaliºtilor moscoviþi Vlad Listiev ºi Dmitri Holodov semnaleazã punerea rezervã, hîrtia, consumantele - toate aceste elemente, fãrã de care nu
în joc a unor sume foarte mari. ne putem imagina progresul tehnico-ºtiinþific în procesul editãrii presei,
În condiþiile Republicii Moldova sînt comparativ mici distanþele solicitã mijloace, care scumpesc producþia gazetelor ºi a revistelor, fãcînd-
de la Chiºinãu pînã în cele mai îndepãrtate raioane ºi oraºe ale þãrii. o inaccesibilã pentru mulþi cititori.
Cheltuielile rezervate transportului pentru jurnaliºti sînt destul de În sfîrºit, vine ºi momentul, cînd trebuie sã ne expunem referitor
considerabile. Analiza chiar cea mai fugitivã a materialelor ce fac parte la remunerarea muncii publicistului care practicã jurnalismul de
din categoria jurnalismuluiu de investigaþie ne aratã cã peste 80 la sutã investigaþie. Pe lîngã faptul cã omul ce posedã aceastã profesie lucreazã
din ele constituie subiecte cu adrese din Chiºinãu. Materialele privind mereu la limita posibilitãþilor intelectuale, munca aceasta mai face parte
realitãþile din Ocniþa, Donduºeni, ªoldãneºti, Basarabeasca, Vulcãneºti, din “zona de risc”, fiind periculoasã pentru sãnãtatea ºi viaþa omului. In
Ceadîr-Lunga, Cahul º.a. apar în presa republicanã foarte rar. Acest þãri diferite jurnalistica de investigaþie este plãtitã în mod diferit: în unele
fenomen negativ are loc ºi din cauzã cã majoritatea redacþiilor au lichidat - mai bine, în altele - mai modest.
institutul corespondenþilor titulari care acþionau pe teren. Nu se obiºnuieºte a afiºa sumele concrete ce figureazã în listele
În preþul de cost al producþiei jurnalistice intrã acum ºi plata pentru de platã ale executanþilor. Unii redactori preferã sã treacã aceste date
arenda încãperilor închiriate pentru energia electricã consumatã, hîrtie, în categoria informaþiei ce constituie tainã comercialã, pe care în redacþie
pentru serviciile poligrafice care s-au scumpit în ultimul timp foarte mult. o cunosc numai un numãr limitat de oameni. Plata (onorarul) pentru o
In republicã funcþioneazã o organizaþie de stat care se ocupã cu difuzarea investigaþie jurnalisticã se cere sã fie adecvatã eforturilor morale,
presei - “Moldpresa”. Deºi funcþionarii de aici nu participã nicidecum la intelectuale ºi fizice, pe care le-a depus condeerul pentru a plãsmui ºi a
procesul de editare a periodicii, dînºii iau partea leului - mai mult de realiza o ofertã ce a trezit ecou în societate ºi, posibil, a supravieþuit
jumãtate din banii încasaþi de la abonaþii la ziare ºi reviste. timpul.
Foarte puþine ziare ºi reviste din Moldova au în prezent propria
lor bazã poligraficã. Majoritatea publicaþiilor periodice sînt nevoite sã
apeleze la serviciile concernului “Presa”. Servicii foarte costisitoare,
pe care redacþiile le achitã cu greu.
În þãrile înalt dezvoltate din punct de vedere economic cea mai
mare parte a cheltuielilor pentru întreþinerea ºi funcþionarea mass media
revine pe seama mijloacelor provenite de la reclamã. Nivelul de

# #
efectueazã o validare totalã a suportului documentar de care dispune: a
notiþelor din carnete, documentelor originale ºi copiilor, casetelor sonore
ºi video, rãvaºelor adresate redacþiei º.a. Documentele care-ºi gãsesc
cea mai slabã argumentare cu dovezi puþin convingãtoare sînt trecute în
mapa materialelor de rezervã. La ele se va apela numai în cazuri
V. CONTROLUL ªI excepþionale sau, mai precis, deloc. În modul acesta jurnalistul exclude
posibilitatea de a se alege cu vreo dezminþire sau un contrarãspuns la
CONFIRMAREA DATELOR. tezele controlate insuficient.
PROTECÞIA JURIDICÃ A MUNCII În caz de necesitate stringentã, cînd în colectivul redacþional nu
JURNALISTULUI INVESTIGATOR este determinatã o opinie univocã despre o cercetare jurnalisticã sau
alta, colegul redacþional poate convoca o expertizã a materialului
publicistic prezentat pentru publicare în gazetã sau revistã. La aceastã
Este firesc ºi lesne de înþeles faptul cã orice jurnalist care în urma acþiune publicã prealabilã se invitã cei mai competenþi specialiºti în materie:
cercetãrii sale vine în posesia unui conglomerat de fapte, primul lucru pe oameni de ºtiinþã, specialiºti de vazã în economia naþionalã, publiciºti
care se grãbeºte sã-l facã este controlul lor riguros. Drept rezultat dînsul specializaþi în tematica datã. In acest mod se reduce procentul riscului
confirmã sau neagã tezele principale sau secundare ale viitoarei sale de a da publicitãþii un material, care ar conþine o concepþie (metodologicã,
creaþii. Nimeni nu riscã astãzi sã dea publicitãþii materiale necontrolate, tehnologicã sau economicã) greºitã, o viziune antiºtiinþificã asupra temei
nesupuse unei expertize mãcar cît de elementare ºi generale. sau greºeli ºi incorectitudini de alt ordin. Scopul principal al expertizei
În viaþã de multe ori se întîmplã aºa, cã nu toate adevãrurile pot fi este: de a evita tratarea subiectivistã a temei, de a exlude apariþia în
confirmate prin documente autentice, dactilografiate pe blanchete cu presã a unui material care ar induce în eroare un numãr mare de cititori.
antet ºi autorizate prin ºtampile oficiale. O parte destul de însemnatã din Referindu-ne în aceastã ordine de idei la realizarea unor teme în
mãrturiile pe care le folosesc jurnaliºtii-cercetãtori sînt declaraþii orale domeniul medicinii, e cazul sã notãm cã lipsa unei publicaþii periodice
ale oamenilor. De multe ori acestea din urmã sînt mai convingãtoare, ºtiinþifico-populare de acest profil în Republica Moldova se face simþitã
mai dure chiar decît documentele oficiale. Multe redacþii intenteazã de mai mult timp. In diferite ziare ºi reviste se tipãresc zilnic articole
proceduri de validare a dovezilor expuse fãrã confirmare documentarã. despre “minuni” ºi “secrete” ale medicinii, care nu au nimic comun cu
In arsenalul muncii de investigaþie a jurnaliºtilor au intrat temeinic probe adevãrul ºtiinþific privind aceastã delicatã materie. Presa publicã schiþe,
speciale de control, la care sînt supuse originalele ºi copiile documentelor interviuri, corespondenþe ºi materiale de alte genuri publicistice despre
puse la dispoziþia jurnaliºtilor. Controlarea lor se face cu metode tradiþionale personalitãþi cu reputaþie dubioasã, care în viziunea acestor
ºi prin probe suplimentare pentru a dovedi autentitatea materialului utilizat. “popularizatori” trateazã oamenii de toate bolile posibile ºi imposibile,
Aceste acþiuni nu înseamnã nicidecum faptul cã jurnalismul produce cele mai eficiente medicamente, au cele mai fantastice efecte
substituie prin activitatea sa funcþiile ºi misiunile organelor în drept: secþiile în procesul tratamentului.
orãºeneºti ºi raionale de poliþie, judecãtoriile populare, procuratura, Curtea Spre regret, aceste pseudotratate de medicinã îºi gãsesc
Constituþionalã. Colaborînd permanent cu aceste organe, presa îºi susþinãtorii activi între cititorii creduli, care încredinþeazã oraculilor falºi
pãstreazã cîmpul ei specific de activitate, contribuind la însãnãtoºirea ºi sãnãtatea lor, ºi sume mari de bani. Foarte rar gãsim în presã materiale
atmosferei în societate. care ar spune cinstit adevãrul despre dauna pe care o aduc prin activitatea
Spre sfîrºitul cercetãrii sale publicistul-investigator, de regulã, lor aceste “vedete” ale medicinii “tenebre”.

#! #"
Sîntem departe de gîndul de a afirma cã investigaþia jurnalisticã este o betonatã a primei secvenþe, analizele chimiºtilor au scos la ivealã banalul
acþiune atotputernicã ce spune prin rezultatele ei adevãrul în ultimã adevãr, cã lichidul predestinat irigaþiei plantelor are o concentraþie prea
instanþã. Ca ºi în orice alt gen al creaþiei (literare, ºtiinþifice, metodico- mare de sãruri, care face imposibilã folosirea lui în scopul ajutorãrii
didactice), jurnalismul de investigaþie admite polemica constructivã, fiinþelor vegetale. Echipa responsabilã pentru analiza componenþei soluþiei
expunerea ºi popularizarea largã a unor idei ºi concepþii, care susþin sau ce se creeazã din apa Dunãrii ºi lacul Ialpug a calculat prea “optimist”
combat alte doctrine ori postulate din acelaºi domeniu de activitate umanã. (pentru marele rãu, desigur) rezultatul definitiv.
Presa din republica noastrã are la activul ei mai multe încercãri reuºite Acuma, pentru a corecta aceastã gravã eroare ºi a pune canalul
ºi mai puþin izbutite de folosire a jurnalismului de investigaþie pentru în funcþiune, se cer proiectate, construite ºi montate cîteva intreprinderi
discutarea diferitelor chestiuni actuale ale economiei naþionale. de curãþire chimicã a apei. Ele solicitã cheltuieli suplimentare de sute de
O rezonanþã mare a cãpãtat dezbaterea în paginile presei a milioane lei. Desigur, în cazul exemplului de faþã vina pentru cele întîmplate
chestiunii construcþiei unui sistem de irigaþie pentru raioanele de sud- cade nu numai pe seama jurnaliºtilor. Pãcat numai cã puþini condeeri au
vest ale Republicii Moldova - Dunãrea-Nisporeni. Prin lacul Ialpug apele scos învãþãminte din aceastã tristã poveste. S-a scurs mult timp de la
Dunãrii aveau sã fie ridicate spre nord, la o distanþã de peste douã sute încetarea (mai bine spus, conservarea) lucrãrilor de pe uriaºul ºantier.
de kilometri. Se preconiza asigurarea cu apã suprafeþe foarte mari de Pare cã ºi vechii conducãtori ai republicii, ºi acei de astãzi au uitat de
grîne, culturi tehnice, vii, livezi, masive legumicole aflate în zone secetoase. soarta lui. Avem însã în toatã presa moldoveneascã tradiþionalele generice
La lucrãrile de proiectãri au participat cei mai de vazã specialiºti din care permit sã se facã acest lucru: “Revenim la cele publicate”,
republicã însoþiþi de oameni de ºtiinþã ºi experþi în ale irigaþiei din mai “Jurnalistul se întoarce la adrese vechi”, “Pe urmele celor publicate”
multe centre ale fostei Uniuni Sovietice. Lucrãrile de fãurire a canalului etc.
au început practic înainte de efectuarea tuturor compartimentelor
proiectãrii acestui gigantic obiect. Albia primei tranºe pe sectorul SECURITATEA ACTIVITÃÞII
Dunãrea-Taraclia a fost datã în folosinþã înainte de termenul stabilit. JURNALISTULUI IN TIMPUL
Presa Moldovei a scris mult despre aceastã construcþie unicalã, CERCETÃRII
consacrîndu-i diferite texte jurnalistice, inclusiv ºi articole de problemã,
în conþinutul cãrora au fost ºi încercãri de a pune la îndoialã unele aspecte Activitatea jurnalistului are în toate fazele ei multe trãsãturi comune
ale destinului viitorului canal de irigaþie. Dar aceste note, de cele mai cu acea a oamenilor care îmbrãþiºeazã alte profesii ale muncii de creaþie:
dese ori timide, s-au pierdut în corul triumfalist al jurnaliºtilor, care utilizau a scriitorului, omului de ºtiinþã, cineastului, artistului plastic, compozitorului,
în timpul cînd scriau despre uriaºul canal numai superlative: “ªantierul omului de teatru, arhitectului. Spre deosebire de confraþii sãi, publicistul
secolului”, “Canal ce va schimba pe vecie soarta Bugeacului”, “Apele are de a face mai mult cu fapte ºi detalii concrete, ºi mai puþin - cu idei
Dunãrii vin în centrul Moldovei” etc. ºi imagini abstracte. Dacã oamenii de creaþie, despre care am vorbit,
Ziarele ºi revistele republicane practic nici n-au încercat sã iniþieze pot sã se izoleze de cei care-i înconjoarã ºi sã realizeze planurile plãsmuite
o expertizã cît de cît în problemele economice ºi ecologice ale viitorului de sine stãtãtor, absolut autonom, apoi jurnalistul e lipsit de acest privilegiu.
sistem de irigaþie, un control, care avea sã gãseascã abateri ºi încãlcãri Munca lui de cele mai multe ori se desfãºoarã în vãzul tuturor. El
flagrante ale unui ºir întreg de instrucþiuni ºi alte documente normative, comunicã cu mai mulþi oameni, se sfãtuie sau se confruntã cu ei,
care, cum se spune, se aflau la suprafaþã. polemizeazã ºi chiar intrã în conflict cu ei. Fireºte, nu toþi doresc sã-i
În cele din urmã, în atmosfera unei euforii generale, trebuia sã se ajute jurnalistului sã-ºi definitiveze cercetarea sa. Cãci multora ea le
întîmple ceea ce s-a ºi întîmplat. Cînd apele canaluluiu au pornit pe albia produce incomoditãþi ºi neplãceri. Nu rareori în jurul activitãþii de

## #$
investigaþie a jurnalistului în mod intenþionat se creeazã o atmosferã de de arhive redacþionale foarte bogate, ce permit fãrã a pãrãsi localurile
agiotaj nesãnãtos. Jurnalistul este avertizat, intimidat, iar în unele cazuri redacþiilor de a da caracteristici ºi mãrturii ample despre activitatea publicã
chiar supus obstrucþiei ºi ºantajat în modul cel mai urît. ºi viaþa privatã a sute de oameni: conducãtori de stat, leaderi politici,
La ordinea de zi se pune problema securitãþii activitãþii jurnalistului, oameni de artã, savanþi, miniºtri, diplomaþi, scriitori, publiciºti,
care, dupã opinia specialiºtilor europeni în domeniul legislaþiei mass media, businessmeni etc.
trebuiue sã includã în sine patru componente: integritatea psihofizicã, Dispunînd de un bogat material colectat în arhivele publice ºi cele
depozitul de date documentare, protecþia juridicã ºi viitorul profesional particulare, jurnalistul face o proprie clasificare a acestor valori aparte
al jurnalistului. Sã le examinãm aparte. în ordinea credibilitãþii datelor documentare studiate profund de cãtre
Integritatea psihofizicã este o calitate care determinã respectarea jurnalistul-cercetãtor. Pe primul loc se posteazã informaþia confirmatã
tuturor cerinþelor, pe care le solicitã în forma ei adecvatã cercetarea în repetate rînduri de cãtre specialiºti, gãzduitã în registre ºi în alte
propriu-zisã. Nu este secret faptul cã în unele organe de presã se facee documente de origine statalã (republicanã), orãºeneascã ºi raionalã.
mare zarvã în jurul unor pseudoprobleme sau chestiuni de importanþã Publicaþiile din presã de asemenea se considerã surse documentare
minorã. In linii mari valoarea adevãratã a cercetãrii trebuie sã fie autoritare - în cazul dacã ele n-au fost dezminþite. ªi, în sfîrºit, urmeazã
determinatã de acum la startul ei. ultimul compartiment al clasificãrii, pe care o întocmeºte jurnalistul-
Atunci, cînd o cere situaþia concretã, sîntem datori sã manifestãm cercetãtor - alcãtuirea unei agende a lucrãrilor suplimentare care se
grijã faþã de securitatea existenþei fizice a jurnalistului implicat în mai cer executate pentru a definitiva crearea temeliei de date
investigaþie. La ajutorul poliþiei se apeleazã numai în modul determinat documentare ale investigatorului. Acesta se poate spune, constituie cea
de lege, stabilindu-se protecþia apartamentului privat sau a celui de stat mai principalã anexã la planul general al lucrãrilor schiþate, ce includ
al jurnalistului, automobilului, telefonului sau hotelului unde locuieºte ultimele corective în structura ºi conþinutul propriu-zis al lucrãrii.
provizoriu cercetãtorul. În aceste episoade este foarte important sã nu Astfel, pe parcursul cercetãrii se formeazã un dosar de date
se întreacã mãsura, sã se evite cazurile patologice, cînd unii jurnaliºti documentare, pe care-l completeazã ºi-l alcãtuieºte treptat jurnalistul
manifestã exces de zel, demonstrînd nu modele de cercetare constructivã, dupã forma, pe care o acceptã dînsul. Afarã de datele extrase din arhivele
ci ambiþii de cel mai prost gust, care compromit jurnalismul în genere. oficiale ºi private, publicistul include crîmpee din stenogramele
În jurnalistica moldoveneascã de la finele sec. XX avem, spre convorbirilor sale cu participanþii sau martorii la evenimentele implicate
regret, multe exemple de “cercetãri”, în care dominã nu argumentele ºi în mod direct sau indirect în subiectul cercetãrii întreprinse. Pe cît e
dovezile, ci în temei emoþiile calãuzite de interese de gaºcã. Lucrul acesta posibil, documentele ce fac parte din dosarul în cauzã trebuie sã fie la
se manifestã mai ales în conþinutul ziarelor partidelor ºi formaþiunilor maximum de oficializate: stenogramele se cer înscrise pe bandã de
politice, în timpul campaniilor preelectorale de toate rangurile - magnetofon sau dactilografiate ºi vizate în modul cuvenit de cãtre
prezidenþiale, parlamentare, în administraþia localã etc. persoana care ne intereseazã. Tot aºa se procedeazã cu procesele verbale,
Alt component, care asigurã securitatea jurnalistului pe parcursul mãrturiile personajelor investigaþiei ºi ale colegilor de la locul de muncã,
activitãþii sale de cercetare este depozitul de date documentare - temelia ale rudelor.
documentarã, care (dacã e construitã just) poate fi chezãºia principalã a Jurnalistul n-are dreptul sã colecteze informaþie tendenþioasã,
succesului pe care-l rîvneºte jurnalistul. Experienþa pe care o posedã în compromiþãtoare despre un cetãþean sau altul, dacã aceasta nu se referã
prezent mai multe ziare ºi reviste europene, cum sînt “Èçâåñòèÿ” si la tema investigaþiei. Încã o cerinþã obligatorie pentru conþinutul dosarului
“Îãîíåê” (Moscova), “Unita” (Roma), “Oggi” (Milano), “El pais” ºi de date documentare: jurnalistul e dator sã poatã dovedi, cã toate
“El Mundo” (Madrid) “Moldova suveran㔠(Chiºinãu) º.a., care dispun materialele de care dispune în acest dosar au fost obþinute pe cale legalã.

#% #&
Judecata este în drept sã nu ia în consideraþie documentele ºi mãrturiile, acþiunile presei o piedicã în afaceri necinstite. Majoritatea proceselor
care au fost obþinute prin ºantaj, intimidare, ascultarea nepermisã de juridice, care s-au disputat pînã acum în oraºele ºi raioanele Moldovei
cãtre organele în drept a conversaþiei telefonice de serviciu sau cu implicarea presei ºi a jurnaliºtilor s-au terminat cu înfrîngerea
particulare, furtul unor documente compromiþãtoare, utilizarea altor reprezentanþilor mass media. Jurisprudenþa moldoveneascã a acumulat
procedee ºi mijloace certate cu legea. deocamdatã o experienþã modestã în problemele de examinare ºi
Protecþia juridicã a jurnalistului este o condiþie obligatorie de apreciere a activitãþii jurnaliºticii curente.
desfãºurare a investigaþiei. Ca ºi orice cetãþean al Republicii Moldova, O parte componentã importanþã care þine în modul cel mai direct
jurnalistul are o apãrare juridicã garantatã din partea Constituþiei RM, de securitatea jurnalistului-investigator este chestiunea viitorului
Codului penal, Codului civil. În afarã de aceste garanþii profesionist al acestui om de creaþie. În multe redacþii promovarea în
legislative,activitatea jurnalistului mai este protejatã de Legea presei, posturile vacante ale colectivului lucrãtorilor de creaþie se face în
Convenþia internaþionalã de la Jeneva a dreptului de autor, de documente majoritatea absolutã a cazurilor dupã gradul de popularitate individualã
ale ONU, Consiliului Europei ºi ale altor foruri europene ºi mondiale, la al publicistului. Iar acesta, la rîndul sãu, depinde de numãrul victoriilor ºi
care a aderat în ultimii ani Moldova. înfrînfgerilor înregistrate în sfera cercetãrilor jurnalistice.
Constatînd drept factor pozitiv crearea unei baze legislative solide Criteriile de apreciere a investigaþiei jurnalistului rãmîn a fi ºi astãzi
care ar trebui sã faciliteze funcþionarea normalã a mass media, sîntm acelea care au fost odinioarã: ecourile, pe care le capãtã o cercetare
nevoiþi sã notãm cã acest mecanism deocamdatã nu lucreazã în regimul sau alta în societate, aprecierea investigaþiei în presa scrisã, la radio ºi
solicitat. Precum a relatat în repetate rînduri presa moldoveneascã, mai televiziune. Eficienþa publicaþiei în cauzã se mai determinã prin reacþia
ales în ultimul timp, de cînd Moldova a devenit stat suveran ºi indepen- la cele relatate în textul cercetãrii jurnalistice din partea forurilor
dent, jurnaliºtii din presa scrisã ºi cea electronicã întîmpinã greutãþi guvernamentale ºi a organizaþiilor obºteºti.
serioase în cauza obþinerii informaþiei pe cale oficialã. Numeroase unitãþi O investigaþie jurnalisticã înfãptuitã cu largã publicitate, pe lîngã
ale comunicãrii instituþionale care au început sã funcþioneze la Chiºinãu alte dividende morale, contribuie la sporirea popularitãþii publicistului în
ºi în alte centre ale Moldovei (centre ºi birouri de presã, grupuri de societate. Succesul cercetãrii jurnalistice oferã autorului ei posibilitatea
contact cu mass media, secþii de publicitate etc.) tind de mai multe ori sã de a fi promovat în viitor la muncã de mai mare rãspundere ºi mai înalt
devinã posesori monopoliºti ai informaþiei, iar nu difuzori ai ei pentru apreciatã în mass media, în activitatea social-politicã.
cititorul de masã - prin intermediul agenþiilor de informaþii, gazete, Cîteva exemple care confirmã aceastã tezã. Ghenadi Selezniov,
sãptãmînale, reviste. fost redactor al ziarului “Smena” din Sankt-Petersburg, în prezent este
Greutãþi mari se piloneazã mai ales în faþa jurnalistului-investiga- Preºedinte al Parlamentului Federaþiei Ruse. Cunoscutul publicist
tor. Aflînd cã dînsul studiazã serios o problemã, care într-un mod sau moscovit Iuri Cernicenko, în trecutul nu prea îndepãrtat a fost core-
altul se referã la prestigiul unei instituþii ºi a demnitarilor ei, cei cu musca spondent special al ziarului “Pravda” ºi comentator al postului moscovit
pe cãciulã fac totul ce le stã în puteri pentru a stopa cercetarea cu totul de televiziune “ORT”, astãzi e un cunoscut scriitor, unul din liderii
sau a o orienta pe cale greºitã. Sînt cunoscute cazuri cînd jurnaliºtilor li partidului agrar în Legislativul Rusiei. Începîndu-ºi cariera de jurnalist în
se propunea mitã, ei erau persecutaþi, încercîndu-se sã fie compromiºi redacþia unui ziar din oraºul Sverdlovsk, Mihail Poltoranin a ajuns sã fie
pe alte cãi. acum ministru al informaþiei ºi presei din Federaþia Rusã.
Legislaþia care funcþioneazã în Moldova este deocamdatã Calitatea scrisului publicistic a fost principala condiþie de promovare
imperfectã ºi de cele mai multe ori apãrã nu interesele jurnaliºtilor ºi a redactorilor de odinioarã ºi a celor de azi ai presei republicane din
cauza echitãþii sociale, ci vin în ajutor oamenilor necinstiþi, care vãd în Moldova: Ion Josul, Pavel Cristov, Mihail Gh.Cibotaru, Tudor Þopa, Vasile

#' $
Spinei, Viorel Mihail, Boris Marian, Alexei Rotaru, Gheorghe Copoþ,
Ludmila Vãtavu, Ion Anton º.a. Un numãr destul de impunãtor de
jurnaliºti au fost promovaþi la posturi de mare rãspundere în structurile
Preºedinþiei Republicii, în Parlament, în diferite structuri ale Executivului.
Precum vedem, viitorul profesionist al jurnalistului depinde direct de VI. SUBIECTE PENTRU
calitatea muncii sale, de capacitãþile sale de a analiza lucrurile, de a le
JURNALISMUL DE INVESTIGAÞIE
privi în perspectiva, de a transforma investigaþia jurnalisticã într-o acþiune
de mare folos pentru societate.
Viaþa ce ne înconjoarã ne oferã un areal practic nelimitat pentru
obiectivele jurnalistului cercetãtor. Inainte de a purcede la investigaþia
propriu-zisã publicistul face mai întîi un studiu prealabil. În cadrul lui se
renunþã la temele ºi obiectele, care în urma cercetãrii efectuate nu rezistã
la cea mai elementarã expertizã a specialiºtilor, constituind expunerea
unor zvonuri, bîrfeli, nãscociri subiectiviste, intenþii evidente de a folosi
paginile presei pentru rãzbunare personalã.
În baza examinãrii întregului set de documente de care dispune,
jurnalistul formuleazã principalul obiectiv al viitoarei cercetãri. Tot aici
sînt identificate subiectele pasive ºi cele active, care constituie temelia
bazei de date (a dosarului). Jurnalistul determinã regimul de lucru asupra
materialului selectat. Luîndu-se în consideraþie spaþiul cercetãrii ºi situaþia
temporarã concretã, se determinã în linii mari condiþiile ºi termenele
înfãptuirii cercetãrii schiþate.
Obiectivele pe care le punem în continuare la discuþie ca subiecte
ale investigaþiei jurnalistice sînt foarte rãspîndite în mass media ºi
considerãm cã e cazul sã le facem prezentãri pe cît e posibil în contextul
dat.

REPERE
ECOLOGICE

Studiul, pe care-l prezentãm în acest compartiment aparþine


ecologului american Curtis Moore, consultant internaþional ºi scriitor,
care a þinut numeroase conferinþe pe tema relaþiilor dintre noile tehnologii
ecologice de producþie a energiei ºi competivitatea diferitelor þãri.
C. Moore considerã cã tot aºa cum omenirea a trecut, în domeniul
energiei, de la lemn la cãrbune, în secolul al XIX-lea ºi de la cãrbune la

$ $
petrol, în secolul XX, existã indici cã acum se pregãteºte o a treia tranziþie. pãmîntului din cauza poluãrii aerului, în special cu bioxid de carbon. Deºi
Lumea pare a fi în pragul unei noi ere, a tehnologiilor avansate ºi a noi marea majoritate a oamenilor de ºtiinþã sînt de acord cã o detectare
combustibili. Chiar dacã aceastã trecere nu se poate face peste noapte, neechivocã a efectului de serã sporit nu se va face decît peste vreo
este clar cã schimbarea este deja în curs. Întrebarea este cît va fi ea de zece ani sau mai mult, ei au dat avertismente neobiºnuit de înfricoºãtoare
mare ºi de rapidã. Tranziþia în domeniul energiei va fi o revoluþie cã a aºtepta în momentul cînd încãlzirea se va putea mãsura clar
tehnologicã sau doar o evoluþie? înseamnã a accepta riscul unor modificãri profunde ºi ireversibile. Pentru
Dacã va fi o revoluþie, omenirea va vedea în curînd modalitãþi noi a împiedica aceste modificãri, omenirea trebuie sã se concentreze asupra
ºi complet diferite de a produce ºi folosi energia. Electricitatea, de a trei domenii:
exemplu, ar putea fi generatã de surse cu poluare zero, precum vîntul
sau lumina soarelui, ºi folositã apoi pentru a genera hidrogen, care, la Creºterea demograficã.
rîndu-i, ar alimenta uzine, furnale ºi automobile cu poluare zero - poate
chiar ºi vapoare ºi avioane. Acoperiºurile vor fi cu panouri care produc De secole, singura constantã a unei lumi alminteri în schimbare a
electricitate din lumina soarelui, iar fermierii vor obþine, pe lîngã roadele fost creºterea continuã a populaþiei. Din 1950, aceasta s-a dublat, crescînd
pãmîntului, electricitate produsã de vînt, care va face posibil ºi iluminatul de la 2,5 miliarde de persoane la aproximativ 5,2 miliarde. Marea parte
în cele mai îndepãrtate colþuri ale lumii. Automobilele superputernice, a acestei creºteri a avut loc în þãrile în curs de dezvoltare. In 1990, de
uºoare, complet nepoluate ºi reciclabile vor circula pe ºosele alãturi de exemplu, 77 la sutã - adicã 4,1 miliarde - din populaþia globului trãia în
camioane lucitoare, în paralel cu trenurile rapide ca sãgeata. þãrile în curs de dezvoltare. Iar proporþia celor care trãiesc în þãri în curs
Dacã rezultatul va fi o evoluþie, s-ar putea ca omenirea sã con- de dezvoltare în raport cu cei ce trãiesc în þãri industrializate va creºte,
tinue sã foloseascã unii combustibili poluanþi, precum cãrbunele, petrolul probabil, ºi mai mult, deoarece creºterea demograficã în þãrile
ºi gazul natural, gãsind însã modalitãþi noi, mai curate ºi mai eficiente de industrializate este relativ modestã. Populaþia Germaniei ºi a altor cîteva
utilizare a lor. Atît automobilele, cît ºi centralele electrice îºi vor dubla þãri, de exemplu, nu creºte deloc, în timp ce rata natalitãþii în þãrile mai
sau chiar tripla randamentul, reducîndu-ºi poluarea cu 90 la sutã. Locuinþe puþin dezvoltate este de la trei pînã la cinci ori mai mare. Se estimeazã
ºi birouri supraizolate, becuri electrice ºi motoare ultraeficiente ºi linii de cã în urmãtorii 30 de ani populaþia þãrilor industrializate va creºte cu
producþie conduse prin calculator ar putea sã reducã consumul de energie aproximativ 150 de milioane, în timp ce cea a lumii în curs de dezvoltare
- ºi o datã cu aceasta, poluarea - cu 75 la sutã. În loc sã fie construite cu va spori cu aproximativ 3 miliarde.
centrale termice, birourile ºi chiar satele îndepãrtate ar putea fi echipate
cu pile de combustibil - dispozitive compacte, ultracurate, care produc Creºterea consumului.
electricitate prin procedee chimice, avînd ca produse secundare apã
complet purã ºi foarte puþinã poluare atmosfericã sau aproape deloc. Odatã cu creºterea populaþiei a crescut ºi standardul de viaþã ºi,
Automobilele ºi camioanele vor continua sã meargã cu benzinã ºi împreunã cu el, cererea de produse care consumã energie ºi produc
motorinã produse din petrol, dar vor fi modele “ecologice” cu poluare poluare. In þãrile industrializate precum SUA, o mare parte din creºterea
redusã, datoritã concurenþei tot mai mari a gazului natural, a metanolului de energie a fost pusã pe seama unor produse mai mari sau mai lacome,
ºi a altor combustibili mai curaþi. de exemplu, frigidere cu douã uºi ºi capacitate mare, sau maºini cu
Dupã pãrerea lui C.Moore, ameninþarea la adresa mediului motoare mai puternice. În þãrile în curs de dezvoltare, creºterea
înconjurãtor care a cãpãtat atenþia întregii lumi ºi a grãbit actuala consumului de energie a fost pusã pe seama rãspîndirii tehnologiilor ºi a
avalanºã tehnologicã, este încãlzirea globului - o crestere a temperaturii produselor care pentru þãrile industrializate sînt de mai multã vreme ceva

$! $"
obiºnuit: automobile, frigidere, boilere ºi aparate de aer condiþionat. Creºterea poluãrii.
Astfel, numãrul obiectelor care consumã energie ºi provoacã, di-
rect sau indirect poluare, a crescut mult mai rapid decît populaþia. În Pe mãsura ce creºterea excesivã a populaþiei ºi industriaizarea
1950, de exemplu, pe drumuri circulau aproximativ 70 de milioane de au afectat, rînd pe rînd þãrile în curs de dezvoltare, oraºele mari au
vehicule. Astãzi cifra lor se situeazã la aproximativ 550 de milioane, devenit cãldãri de poluare. La Atena, de exemplu, în zilele cu cea mai
adicã avem o creºtere de opt ori. În cursul aceleiaºi perioade, populaþia mare poluare, rata mortalitãþii face un salt de 500 la sutã. In Ciudad de
doar s-a dublat, ceea ce înseamnã cã numãrul vehiculelor creºte de Mexico, considerat de mulþi ca fiind oraºul cu cel mai impur aer din
patru ori mai repede decît cel al oamenilor. Drept rezultat, u excepþia lume, nivelurile ozonului sau “smog”-ului sînt frecvent de trei ori peste
unor scurte întreruperi în perioada crizelor petroliere, cea din 1975 ºi limitele recomandate de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. O parte din
apoi cea dintre 1979 ºi 1982, producîia mondialã de energie a crescut aceastã poluare se datoreazã celor 36.000 de uzine ale oraºului, dar în
mereu în ultimii 20 de ani ºi este acum aproximativ 50 la sutã peste proporþie cam de 80 la sutã ea este scuipatã de þevile de eºapament ale
nivelurile din 1970. Cãrbunele, petrolul ºi gazul stau la baza a peste 90 la celor 3 milioane de automobile ºi camioane, care înghit zilnic 19 milioane
sutã din aceastã producþie. ªi acum, cea mai mare parte a energiei este de litri de benzinã cu plumb, de proastã calitate.
consumatã de þãrile industrializate, care folosesc cam de 10 ori mai Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii estimeazã cã 70 la sutã din
multã energie per persoanã decît þãrile în curs de dezvoltare. populaþia urbanã a globului respirã un aer care este, cel puþin, o parte din
Una din explicaþiile acestui decalaj este numãrul tot mai mare, în timp, nesãnãtos, iar alþi 10 la sutã respirã un aer care este “la limitã”.
þãrile industrializate, de locuinþe mai spaþioase ºi mai bune în Europa, Studiile privind particulele de bioxid de sulf ºi sulfat - care rezultã din
America de Nord ºi Japonia. Numãrul caselor de locuit a crescut din arderea combustibililor fosili cu conþinut de sulf, cum ar fi cãrbunele - au
1972 într-un ritm anual de 1,1 pînã la 1,9 la sutã. evidenþiat legãtura dintre aceºti poluanþi ºi bolile bronºice, precum ºi alte
Ele sînt ºi mai bine echipate: numãrul locuinþelor cu sisteme de boli de care suferã iarna copiii.
încãlzire centralã a crescut ºi el rapid, trecînd, în Germania, Franþa, Italia C. Moore reproduce în studiul sãu un serial întreg de date difuzate
ºi Marea Britanie, de la aproximativ 40 la sutã în 1972, la 70 la sutã în de cãtre organizaþiile ecologice internaþionale privind poluarea
1987. Frigiderele ºi congelatoarele au crescut în dimensiuni, ºi au apãrut înspãimîntãtoare a mediului ambiant. Astfel, între 1979 ºi 1985, 8 din
noi aparate de uz casnic. cele 10 staþii de monitorizare din China au raportat creºteri ale poluãrii
Cu toate acestea, din cauza cã majoritatea þãrilor industrializate cu sulf. In unele din aceste puncte, concentraþiile erau de la trei pînã la
au trecut în anii ‘70 ºi ‘80, în urma crizelor petroliere, la niºte campanii cinci ori mai mari decît oriunde în America de Nord. Situaþii similare,
susþinute de conservare a energiei, o mare parte din creºterea consumului printre altele, chiar dacã mai puþin grave, sînt frecvente la New Delhi,
de energie în decursul ultimelor douã decenii a avut loc în þãrile în curs Djakarta, Teheran, Manila ºi Bangkok.
de dezvoltare. Acolo consumul de energie comercializatã aproape s-a ªi în unele þãri industrializate nivelul poluãrii este periculos de
triplat din 1970 ºi se aºteaptã sã se tripleze din nou pînã în anul 2025. ridicat. La Cracovia, de exemplu, în Polonia, monumentele ºi clãdirile
Cea mai mare parte a acestei energii a fost produsã folosindu-se din piatrã au fost atît de grav deteriorate, încît se spune cã piatra “se
cãrbunele ºi petrolul. În pofida acestei creºteri rapide ºi vertiginoase a topeºte”. In unele regiuni din fosta Cehoslovacie, au murit pãduri întregi.
utilizãrii energiei în oraºele din þãrile în curs de dezvoltare, majoritatea Ozonul ºi ploile acide au provocat distrugerea pãdurilor din multe regiuni
populaþiei rurale continuã sã se bazeze, pentru gãtit, încãlzire ºi iluminat, din Europa ºi America de Nord.
pe lemnul de foc, deºeurile animaliere ºi vegetale ºi mangal. Chiar ºi în zone mai îndepãrtate de cele industriale, poluarea aerului
poate sã provoace daune. În pãdurile tropicale din Africa, oamenii de

$# $$
ºtiinþã au constatat ploi acide ºi niveluri ale “smog”-ului la fel de ridicate În aceastã impunãtoare echipã de oameni de creaþie un loc de
ca ºi în centrul Europei, probabil din cauza incendierii cu regularitate a cinste l-a ocupat timp de mai mulþi ani cunoscutul cores- pondent
marii întinderi de terenuri ierboase, pentru a le desþeleni. cotidianului moscovit “Èçâåñòèÿ” Anatoli Agranovski. În jurnalisticã el
În concluzie ecologul american scrie: “Fie cã energia nuclearã va vine sã se afirme dupã o bogatã experienþã de viaþã, în timpul cãreia a
fi revigoratã, cãrbunele curãþat sau soarele va ajunge o sursã de energie fost pictor-retuºor, pedagog în ºcoala primarã, navigator de bord în
curatã ºi perpetuã, faptul cã lumea evolueazã într-o nouã direcþie pare a echipajul unui avion militar, corespondent al sãptãmînalului
fi un adevãr de necontestat. Atît guvernele, cît ºi industriile sînt “Ëèòåðàòóðíàÿ ãàçåòࠔ.
impulsionate de diverse imperative - conservarea, protecþia mediului, Angajîndu-se în anul 1960 în funcþia de corespondent special al
cererea consumatorilor, randamentul energetic, noile tehnologii. Ceea ziarului “Èçâåñòèÿ”, Agranovski devine în scurt timp leader al
ce se întrevede la orizont poate fi un viitor complet nou, sau doar unul jurnalismului de investigaþie în presa sovieticã rusã, cucerind simpatia ºi
ceva mai luminos. Cert este însã cã actuala stare de fapt nu va con- dragostea a multor milioane de cititori dintr-un imens spaþiu informaþional.
tinua.*) Problema studierii profunde a domeniului, pe care avea sã-l zugrãveascã
Materialul concentrat în studiul analitic al lui C. Moore poate fi publicistul cu mult zel ºi veritabilã pasiune de cercetãtor, se piloneazã în
considerat o mostrã excelentã de îmbinare a cercetãrilor din felurite faþa lui Arganovski de fiecare datã ca un fenomen nou, revelator, plin de
domenii, orientate fiind în direcþiile cardinale ale ecologiei contemporane. farmecul misterului ºi a necunoscutului, copleºit de dorinþa de a face o
Este o investigaþie jurnalisticã complexã, în conþinutul cãreia se nouã investigaþie cu subiecte puþin explorate, dar interesante pentru o
implimenteazã fericit nu numai materia pur ecologicã, ci ºi un larg areal întreagã þarã.
de probleme economice, sociale, de ocrotire a sãnãtãþii, urbanisticã. În modul acesta A.Agranovski se aprofundeazã în studiul
Practic cercetarea, din care am reprodus cîteva pagini, poate fi calificatã construcþiilor capitale, cerceteazã aspecte puþin cunoscute ale vieþii
drept reper principal, cãlãuzã în activitatea jurnaliºtilor deciºi sã studieze popoarelor ce trãiesc în localitãþi nordice, face cîteva studii privind analiza
ºi sã exploreze tematica ecologicã. stãrii de lucruri în instituþiile responsabile pentru construcþia de avioane,
cerceteazã procesul de învãþãmînt în mai multe ºcoli medii, publicã un
ciclu de articole analitice despre situatia ce s-a creat în comerþul obºtesc
ÎN ATELIERUL LUI etc. Majoritatea secvenþelor publicistice semnate de A.Agranovski au
AGRONOVSCHI un lexic simplu, accesibil pentru cititorul de masã; chiar cele mai compli-
cate lucruri el ºtie sã le explice simplu, pe înþelesul tuturor.
Publicistica din fostul spaþiu sovietic a înregistrat mai multe realizãri Printre lucrãrile publicistice, care la timpul cuvenit i-au adus lui
în do meniul jurnalismului de investigaþie. Autori ai creaþiilor de acest A.Agranovski popularitate mare în lumea jurnalismului, au fost “Scrisorile
gen dificil au fost în ultimii 30-40 ani cunoscuþii condeieri ruºi Valentin de la Universitatea din Kazan” - un ciclu de articole analitice care aveau
Rasputin, Vasili Peskov, Iuri Cernecenko, Capitolina Kojevnikova, în epicentrul lor chestiunile majore ale ºcolii superioare sovietice de la
Gheorghi Radov, cît ºi colegii lor din republici ex-unionale Iuhan Smuul, mijlocul anilor ºaizeci ai sec. XX. Deºi s-a scurs de atunci un interval
Cinghiz Aitmatov, Vasili Bîcov, Ion Druþã. mare de timp, “scrisorile” din Kazan se citesc ºi astãzi cu un mare
interes. Ele dovedesc faptul cã dupã paravanul cifrelor ºi informaþiilor
—————- cu semnul plus, la Universitatea din Kazan mai continuã sã persiste
*) Moore Curtis. Energia: o nouã erã. Documente ecologice. - Produced by formalismul, sã se comitã neglijenþe serioase în organizarea procesului
USIA regional. Program Office, Vienna, 1994, pag. 10. de studii ºi a muncii ºtiinþifice.

$% $&
“Cine este pedagogul Dumneavoastrã? - se intereseaz㠓Straniu om este acest rector din Kazan”, -conchide A.Agranovski. -
Agranovski. - Multora la Kazan le-am adresat aceastã simplã întrebare. Dar anume lui îi aparþine viitorul în ºcoala superioarã de mîine. Agranovski
Aproape întotdeauna studenþii fizicieni rãspundeau precis: “Docentul cautã, gãseºte ºi promoveazã în publicistica sa asemenea personalitãþi
Kostîlev”, sau “Profesorul Norden”, sau “Profesorul Tumaºev”. Studenþii neordinare.
de la facultãþile umanistice se fereau de rãspunsuri directe: “Precum Printre primii jurnaliºti, care au lucrat mulþi ani în spaþiul sovietic,
vedeþi, eu îmi fac studiile la facultatea de istorie ºi filologie”. Sau - ºi mai Agranovski studiazã problema carierei omului înzestrat. În schiþa intitulatã
generalã mãrturie: “Absolvesc Universitatea din Kazan”. “Schema creºterii” publicistul se pronunþã categoric împotriva
Jurnalistul studieazã foarte cointeresat nu numai evenimentele ºi “calapoadelor” care erau în uz în societatea noastrã din anii 60-70, cînd
fenomenele care se aflã în prim plan, adicã stau la suprafaþã. În aceeiaºi venea vorba de promovarea pe scara activitãþii profesioniste de conducere
mãsurã el manifestã interes faþã de situaþiile paradoxale. Iatã un subiect a unor oameni talentaþi. Tendinþa de a da numaidecît fiecãruia din ei un
de acest fel: portofoliu sau un fotoliu mai moale a dus la aceea, cã multe colective de
“Un profesor din Kazan, somitate în ºtiinþã, timp de trei ani la rînd producþie, ºtiinþifice, pedagogice etc., au rãmas la un moment dat fãrã
nu ia pe nimeni la doctoranturã. “N-au fost candidaturi de oameni talentaþi, veritabilii lor leaderi, care au devenit funcþionari, “nacialnici” pentru vechile
- motiveazã el.- Existã aºa numita aspiranturã, existã un plan de pregãtire lor merite. Pentru mulþi din cei “înaintaþi” astfel, nu rareori contra voinþei
a cadrelor ºtiinþifice, sînt doritori cîþi frunzã ºi iarbã de a ocupa locurile lor, aceste transferãri forþate însemnau de fapt sfîrºitul adevãratei lor
vacante de doctoranzi; este, în sfîrºit, pentru aceasta ºi fondul respectiv cariere.
de salariu. Avem un singur obstacol: nu sînt candidaturi de oameni talentaþi. Investigaþiile jurnalistice ale lui Anatoli Agranovski sînt captivante
Cazul este special examinat de cãtre A.Agranovski, care în cele din ºi întotdeauna interesante pentru cã autorul ne þine la curent cu
urmã conchide: “Cred cã profesorul are dreptate.” principalele etape ale cercetãrii sale. El descrie detaliat amãnuntele
A.Agranovski studiazã tema promovãrii talentelor în ºtiinþã în procesului de investigaþie, de cãutare chinuitoare a adevãrului, din cele
contextul problemei “pãrinþi ºi copii”, confruntîndu-se cudocumente leg- aflate se stãruie sã formuleze concluziile ºi recomandãrile respective.
islative ºi instrucþiuni învechite care au fost ºi mai continuã sã rãmînã ºi Din paginile cãrþilor ºi cercetãrilor jurnalistice se piloneazã pregnant ºi
în prezent obstacole în calea propãºirii sistemului de învãþãmînt universitar. expresiv nu numai chipurile eroilor conturaþi de pana jurnalistului; mai
Încã un subiect din aceeaºi categorie. In cabinetul rectorului Universitãþii aproape de noi, de mentalitatea noastrã vine A.Agranovski în persoanã
din Kazan au dat nãvalã într-o bunã zi biologii. Daþi-ne utilajul care ni se - om cu viziunea ºi concepþiile sale cu calitãþile de cetãþean, de om
cuvine,”- au cerut dînºii cu ton categoric. Rectorul nu s-a pierdut cu cumpãtat ºi chibzuit.
firea:”Expuneþi-mi concepþia dumneavoastrã de exploatare a utilajului. În activul lui A.Agranovski sînt cîteva schiþe ºi articole de sintezã
Pentru o idee bunã vã pun la dispoziþie un laborator utilat cu toate cele care ar putea sã aibã acelaºi generic - “Anatomia profesiei”. Din acest
necesare”. Apoi la rector au intrat geografii care au cerut optsprezece serial menþionãm în special schiþa “Ospãtarul”. Pornind de la destinul
mii de ruble pentru procurarea dulapurilor. Le-a refuzat ºi acestora. unui om concret - Ghenadie Roºcin, ospãtarul la restaurantul “Sever”
Spre sfîrºitul zilei în sala de primire a rectorului ºi-a fãcut apariþia un din Murmansk, Agranovski ne antreneazã într-o constructivã ºi foarte
savant serios, care pentru realizarea ideii sale a solicitat din fondul pentru utilã discuþie prestigiul social al acestei profesii, despre condiþiile în care
investigaþiile ºtiinþifice douã sute mii de ruble. Rectorul s-a mai întreþinut se afirmã ºi încearcã sã prospere oamenii care s-au decis sã se consacre
cu acest vizitator încã jumãtate de orã: a precizat unele detalii, s-a interesat acestei sfere a alimentaþiei publice.
de perspectiva economicã a lucrãrii. In cele din urmã rectorul a gãsit de Era o perioadã de timp ( schiþa a fost publicatã pe la mijlocul
cuviinþã sã majoreze suma cerutã pînã la jumãtate de milion. anilor ºaizeci - D.C.), cînd se considera o ruºine pentru un bãrbat în

$' %
toatã firea sã-l deserveascã pe cineva la masã, în magazin, la frizerie.
Agranovski combate aceastã viziune în fond greºitã despre rostul ºi FENOMENUL INVESTIGATOR
menirea profesiilor din sferele deservirii publice, dovedind, cã anume DE LA REVISTA “OGGI”
aceºti oameni determinã dispoziþia a milioane de compatrioþi de-ai noºtri.
ªi nu numai dispoziþia, ci în mare parte ºi capacitatea de muncã, ºi În jumãtatea a doua a secolului XX jurnalistul de investigaþie
atmosfera ce se preconizeazã într-un colectiv sau altul... înregistreazã în mai multe þãri europene realizãri remarcabile care se
De la un intensiv schimb de opinii cu interlocutorul sãu ospãtarul impun prin proporþiile lor, prin înaltul nivel ºtiinþifico-metodologic, prin
Roºcin, publicistul încearcã sã ne prezinte starea de lucruri de pe poziþiile tãria argumentelor puse în circulaþie. Cuceririle acestea se datoreazã în
statului. “De la început sã rãsfoim Buletinele Direcþiei Centrale de mare parte afirmãrii în mai multe þãri a sãptãmînalului ilustrat de profil
Statisticã, - consemneazã A.Agranovski. - În þarã avem acum 70.000 social-politic ca unul din cele mai mobile mijloace ale presei scrise. În
de ospãtari. Mai mulþi decît artiºti, decît culegãtori. Mai mulþi chiar decît Germania, þarã-lider în domeniul editãrii revistelor de acest soi, în anul
oþelari. Afarã de ospãtari, cafenelele ºi restaurantele mai sînt deservite 1998 apãreau 554 jurnale informativ-ilustrate cu un tiraj de o singurã
în total încã de 250.000 de oameni. Plus “grupa de comerþ” (bufetieri, datã de 126 milioane de exemplare. Piaþa revistelor ilustrate din R.F.G.
ºefi de depozite, ºoferi º.a.) - În total - 200.000 de lucrãtori. Iar de tot în o împart în prezent aproape în întregime reprezentaþii a patru “balene”
alimentaþia publicã sînt ocupaþi circa 1,5 milioane de oameni. Sfera ale businessului editorial din aceastã þarã: H.Bauer, A.ªchpringher,
deservirii în general e asiguratã cu eforturile a 20 milioane de oameni! grupele Burda” ºi “Grumez und Jar”.
Judecaþi ºi singuri: trebuie sã ne gîndim serios la situaþia acestor Precum constatã cercetãtorii revistelor germane, cea mai mare
oameni?”*) parte a spaþiului acestor publicaþii este rezervatã reclamei comerciale.
Studiind minuþios problema în proporþiile uriaºe ale Statului Sovietic, Informaþia politicã, economicã ºi culturalã nu depãºeºte în conþinutul
A.Agranovski constatã cã aproximativ aceeaºi situaþie (similarã cu acea tipãriturilor în cauzã 10-15 procente din spaþiul general.
a ospãtarilor din alimentaþia publiucã) este în asigurarea populaþiei þãrii Cu totul alta este acum situaþia în lumea revistelor ilustrate din
cu croitori, frizeri, poºtaºi, vînzãtori, bucãtari etc., munca cãrora încã Italia. Dispunînd de o excelentã bazã poligraficã, editorii din aceastã
mulþi semeni de-ai noºtri nu s-au obiºnuit s-o aprecieze destoinic, la þarã au desconcentrat cîmpul informaþional al jurnalismului naþional. S-a
justa ei valoare. De unde îºi trage obîrºia în societatea noastrã acest lãrgit în mod esenþial sfera organizaþiilor ºi persoanelor particulare, care
“aristocratism” de origine neînþeleasã? De ce oamenii care deservesc au cãpãtat posibilitatea de a edita reviste proprii. Publicaþiile extrem de
maºinile se bucurã la noi de cinste mai mare, decît acei semeni ai lor politizate, cum erau odinioar㠓Europeo” “Mondo” ºi altele de felul lor
care poartã grijã oamenilor? au dat faliment. A scãzut auditoriul celor mai populare pînã nu demult
În mentalitatea compatrioþilor noºtri, e mai bine zis, în atitudinea sãptãmînale ilustrate - “Panorama” ºi “Espresso”, atingînd în prezent
lor faþã de sfera de deservire, s-au produs transformãri mari. Articolele- numãrul de 500.000-600.000 cititori.
investigaþii ale lui Anatoli Agranovski au contribuit în mare mãsurã la Pe prim plan în presa scrisã italianã se situeazã acum sãptãmînalul
crearea acestei noi atmosfere în societate, noi viziuni asupra profesiilor “Oggi” (“Azi”), care în anul 1994 ºi-a sãrbãtorit jubileul de 50 de ani de
din cîmpul de muncã ce ne înconjoarã. la apariþia primului numãr. Cauza succesului înregistrat de revista “Oggi”
e un fapt ce stã la suprafaþã: cititorii au votat pentru crezul creaþiei
———————- publicistice promovate în paginile acestei publicaþii periodice cu sediu de
*) Àãðàíîâñêèé Àíàòîëèé. Î÷åðêè. Ôåëüåòîíû. Ñòàòüè. - Ìîñêâà, bazã la Milano ºi cu o impunãtoare filialã a redacþiei principale la Roma.
“Õóäîæåñòâåííàÿ ëèòåðàòóðà”, 1973, ñòð. 270. Majoritatea textelor jurnalistice ºi a ilustraþiilor, care completeazã paginile

% %
acestui sãptãmînal, constituie materiale ce fac parte din categoria regale engleze. În jumãtate de veac, care s-a scurs de la acest eveniment
genurilor analitice: articole de sintezã, comentarii publicistice, memorabil, Enzo Biagi a parcurs calea de la postura de jurnalist începãtor
corespondenþe analitice, interviuri, “scrisori deschise” º.a. Acestea sînt pînã la înãlþimea unuia din cei mai prestigioºi scriitori ai Italiei
investigaþii mici ºi mari, foarte importante ºi (în opinia unora) cu totul contemporane. Scrierile lui sînt bine cunoscute în mai multe þãri europene.
neînsemnate. Redacþia, de acum 54 de ani, propune cititorului o viziune Nu demult au vãzut lumea tiparului douã volume noi de publicisticã, în
proprie asupra principalelor evenimente ºi fenomene care se disputã în baza cãrora sînt sute de articole ºi corespondenþe scrise de Enzo Biagi
teritoriul peninsulei Apenine la sfîrºitul mileniului doi. în timpul colaborãrii dumisale la revista “Oggi”. Fãrã a exagera lucrurile
În repetate rînduri publiciºtii întruniþi în echipa de creaþie e la “Oggi” putem afirma sigur cã materialul publicistic al acestui combativ ºi inimos
sînt departe de gîndul de a afirma cã posedã adevãrul în ultima instanþã; sãptãmînal constituie în ansamblu un capitol din istoria Italiei - cu bucuriile,
ei intenþioneazã sã prezinte nu mai mult decît o imagine argumentatã, necazurile, realizãrile ºi nãzuinþele oamenilor din aceastã þarã.
chibzuitã de ei asupra celor ce se întîmplã în Italia ºi în cealaltã parte a Calitatea scrisului publicistic, înaltul potenþial intelectual al
lumii contemporane. jurnaliºtilor angajaþi aici, simþul mãsurii în redarea subiectelor delicate
Revista renunþã la serviciile agenþiilor de informaþie, prezentînd din realitatea ce ne înconjoarã - toate acestea ºi alte prioritãþi ale
materiale din proporþiile surse în majoritatea cazurilor cînd aceasta o colectivului redacþional au asigurat revistei “Oggi” un înalt grad de
cere situaþia. Astfel, corespondenþii titulari ai hebdomadarului de la Milano popularitate pe piaþa sãptãmînalelor ilustrate din Italia. Fiecare numãr
Anna Checchi ºi Enrico Pugnaletto s-au aflat circa trei luni la Paris, de revistã se vrea o micã enciclopedie a momentului pe care-l trãim: cu
unde au efectuat o cercetare jurnalisticã complexã asupra împrejurãrilor reflecþii privind economia, relaþiile Italiei cu strãinãtatea, cu nesfîrºitele
orþii tragice într-un accident rutier foarte dubios a principesei britanice conflicte politice, demisiile guvernelor, cu secvenþe din viaþa sportivã
Diana ºi prietenul ei arab Dodi al-Faied. Examinînd la faþa locului o º.a.m.d.
mulþime de documente autentice ºi mãrturii din cele mai diferite surse, Spre deosebire de alte jurnale de acest gen, “Oggi” nu
jurnaliºtii italieni au prezentat în N 52 al revistei “Oggi”din 1997 o versiune romantizeazã aspectele vieþii ºi activitãþii lumii criminale, ci trateazã
a lor a consumãrii accidentului care a zguduit prin tragismul sãu inimile aceastã temã sever, cu multã seriozitate. Revista este îngrijoratã de
a multor milioane de oameni. Autorii au creat o imagine ineditã a tragicului faptul cã din an în an producþia poligraficã ce se fabricã în Italia propagã
eveniment disputat în capitala Franþei, dovedind cã cele întîmplate sînt în tot mai intensiv ºi mai agresiv cultul violenþei, forþa ºi influenþa practic
ansamblu mai mult decît un concurs de împrejurãri nefericite: ele nelimitatã a mafiei italiene, sexul, pornografia. “Somitãþile” lumii criminale
constituie o dramã pentru familia regalã britanicã ºi urmaºii ei. sînt implimentate practic în toate sferele activitãþii umane din aceastã
Destinul dinastiilor monarhice de pe continentul european este o peninsulã mediteranianã.
temã tradiþionalã pentru jurnaliºtii de la “Oggi”. La redacþie, precum am “Oggi” are prestigiul unei publicaþii periodice care nu se limiteazã
reuºit sã ne convingem, existã un set mare de materiale documentare, numai la cercetarea amãnunþitã a unor fapte ºi evenimente ale realitãþii
care completeazã biografiile multor regi, regine, prinþi ºi principese, ce ne înconjoarã; revista tinde sã asigure publicitate largã unor acþiuni
moºtenitori ai unor tronuri reale sau a unor iluzii monarhice pierdute proprii de binefacere, care au drept scop salvarea ºi tratarea cu mijloacele
pentru totdeauna. moderne ale medicinii a unui impunãtor numãr de copii din Coreea de
...Acum 54 ani, cînd mai ardea vãpaia celui de-al doilea rãzboi Nord, Vietnam, Romønia, Cambodgia. Protagonista acestei teme, tînãra
mondial, tînãrul jurnalist italian Enzo Biagi dicta prin telefon de la Londra jurnalistã Gabriella Montali, a reuºit sã mobilizeze la efectuarea acestor
la Milano corespondenþa sa despre înscãunarea pe tronul britanic a reginei acþiuni oameni de bunã credinþã - medici, savanþi, businessmeni care au
engleze Elisabeta II. Reginei care este ºi în prezent în fruntea familiei materializat nobilele intenþii ale revistei în acþiuni de largã rezonanþã

%! %"
socialã. mici sînt îmbîccsite cu imigranþi din China, Mongolia, Tunisia, India, Egipt,
Spre deosebire de alte reviste ilustrate ce se editeazã în prezent Siria, Mexic, Bolivia, Surinam, Africa de Sud. Ei întreþin curãþenia pe
în Italia, “Oggi” are grijã în permanenþã de a întreþine contacte la lucru, strãzi, deservesc cafenelele, barurile ºi restaurantele, îndeplinesc funcþiile
cu cititorii sãptãmînalului. Primele 10-12 pagini ale fiecãrui numãr de hamali ºi muncitori auxiliari la numeroasele pieþe alimentare ºi alte
întrunesc materialele genericului “Domande di “Oggi” (“Întrebaþi la unitãþi comerciale.
“Oggi”). La întrebãrile formulate de cititori rãspund cei mai competenþi La activul sãptãmînalului “Oggi” sînt multe investigaþii de valoare
experþi în domeniul politicii externe, economiei, ºtiinþei, învãþãmîntului mare pentru viaþa politicã a þãrii, pentru relaþiile Italiei cu strãinãtatea.
public, artei ºi literaturii. Rãspunsurile în cauzã se prezintã în ansamblu Un ecou larg în societatea italianã din anii 70-80 a avut-o cercetarea de
ca un amplu dialog-comentariu asupra principalelor secvenþe ale vieþii cãtre echipa de la “Oggi” a rãpirii ºi asasinãrii ulterioare a cunoscutului
materiale ºi spirituale ale Italiei în acest tulburãtor ºi alarmant prag dintre om olitic Aldo Moro, liderul de atunci al Partidului Creºtin-Democrat din
milenii. Italia. Jurnaliºtii au prezentat organelor justiþiei dovezi, care au demonstrat
“Rãspunsuri private de la Susanna “Agnelli” - acesta este un alt convingãtor tristul adevãr, cã omorîrea lui Aldo Moro s-a fãcut cu
generic cliºat al revistei, pe care timp de peste zece ani îl completeazã participarea serviciilor secrete ale Italiei.
citind poºta redacþiei o femeie care în Italia are prestigiul maicãi Tereza În primii 50 de ani de existenþã ºi de funcþionare a sa pe arena
în India academicianului Lihaciov în Rusia, sau pezicãtoarei bulgare jurnalismuliui naþional au vãzut lumina tiparului 2500 de numere ale
Vanga. Aceastã corespondenþã confidenþialã (numele adevãrate ale sãptãmînalului “Oggi”. În paginile revistei au fost gãzduite 84600 de
participanþilor ei nu se divulgã) este tot timpul pe unda sentimentelor articole ºi informaþii, 173.478 imagini fotografice alb-negre ºi 81029
umane: dãruire de sine, dragoste, trãdare, jertfire în numele unui ideal fotografii color. Arhiva uriaºã de materiale documentare îi permite
mãreþ, mercantilism, indiferenþã etc. “Riposte private di Susanna Agnelli” redacþiei sã revinã de multe ori la subiecte publicate anterior în paginile
se prezintã în ansamblu ca niºte simboluri ale înþelepciunii ºi bunãtãþii de la “Oggi”, sã întreprindã noi investigaþii jurnalistice de largã rezonanþã.
umane, ca niºte recomandaþii ºi sfaturi, care ne ajutã sã ne orientãm în
labirinturile întortochiate ale vieþii.
Tirajul maximal al revistei atinge în lunile de varã cifra de 1,5 mil.
de cititori. Toamna ºi iarna numãrul cititorilor scade cu 100.000-150.000.
In prezent “Oggi” se difuzeazã în 62 de þãri ale lumii - practic peste tot,
unde existã ºi funcþioneazã comunitãþi ale italienilor. Inclusiv în Africa
de Sud, Australia, Canada, Argentina, China, Japonia, Islanda.
Comunitatea în cauzã poate sã numere în rîndurile sale 1000 de inºi, 400
sau numai 20 de persoane care au format o colonie (comunitate) pe o
scurtã perioadã de timp atîta, cît dureazã termenul unui scurt contract
de muncã.
“Oggi” se strãduie sã explice cititorilor cauzele uriaºei (pentru
Italia) migraþii a braþelor de muncã în spaþiul continental ºi cel exeuropean.
Anual sute de mii de italieni, pleacã la lucru bine plãtit în SUA, Germania,
Canada, Rusia, Suedia, Marea Britanie etc. În acelaºi timp Roma,
Neapole, Milano, Florenþa, Torino, Veneþia ºi alte oraºe italiene mari ºi

%# %$
presei: Mihail Gh. Cibotaru - în problemele social-economice ale satului
de azi; Alexandru Gromov - în chestiunile acute ale ºtiinþei ºi tehnicii;
Vasile Severin - în subiecte care þin de econoimia satului; Tudor Rusu -
în problemele evoluþiei învãþãmîntului public; Mitrofan Vatavu - în
domeniul ecologiei. Fãrã riscul de a exagera lucrurile, putem afirma, cã
VII. STRATEGII ALE CERCETÃRILOR aceºti maieºtri ai slovei publicistice au utilizat la maximum confidenþa
pentru a oglindi obiectiv unele aspecte deocamdatã puþin ºtiute ºi puþin
JURNALISTICE studiate ale spaþiului care ne înconjoarã. Din surse confidenþiale dumnealor
au selectat ºi au lansat în creaþiile lor o mulþime de materiale inedite ce
Fiecare investigaþie pe care o înfãptuieºte publicistul este s-au bucurat de o largã rezonanþã ºi o înaltã apreciere din partea cititorilor.
neordinarã, irepetabilã prin caracterul sãu. De aceea în practica Altã calitate strategicã importantã a jurnalismului de investigaþie poartã
jurnalisticã nu e primit sã se formuleze recete precise, recomandaþii numirea de infiltraþie proprie. Aceastã calitate presupune aflarea
strict determinate sau sfaturi care intenþioneazã sã constituie prin esenþa jurnalistului (sau a unui grup de jurnaliºti implicaþi în muncã asupra temei)
lor adevãrul pur în ultima instanþã. Cãutarea soluþiilor rezonabile în aceastã în epicentrul cercetãrii. Este una din fazele decisive ale investigaþiei
sferã a activitãþii umane mizeazã pe legitãþile mass media din ultimii 10- întreprinse. Confruntînd datele selectate, jurnalistul le mai trece o datã
15 ani ºi pe experienþa profesionalã a jurnaliºtilor din spaþiul european ºi, prin propria filierã - de data aceasta în ultima instanþã. Succesul sau
desigur, a celor autohtoni. insuccesul acestei faze strategice depinde de nivelul profesionist al
Transformãrile care se produc la acest zbuciumat sfîrºit de secol cercetãrii efectuate, de tehnica de clasificare a datelor adunate, de
în domeniul relaþiilor sociale ºi a consecinþelor care urmeazã n-au putut expertiza definitivã a concluziilor formulate în încheiere. Infiltraþia proprie
sã nu se reflecte asupra fenomenului jurnalistic ca factor decisiv nu mai presupune de asemenea ºi introducerea în joc a intuiþiei cercetãtorului.
numai de reflectare, ci, în primul rînd, de formare a opiniei publice. Unul Cu cît jurnalistul este mai experimentat, cu atît riscul lui de a greºi apelînd
din procedeele cele mai larg rãspîndite ale strategiei jurnalistului la intuiþie este mai mic.
contemporan preocupat de veritabile cercetãri ale realitãþii rãmîne a fi Alt procedeu strategic folosit frecvent în investigaþiile jurnalistice
uzul de confidenþã. Acest procedeu este utilizat atît în perioada de se numeºte infiltrarea jurnalistului în materie prin intermediul mijlocitorului
selectare a materialului factologic menit de a fi folosit în conþinutul (persoanei a treia). În jurnalisticã sînt destul de frecvente cazurile cînd
materialului publicistic, cît ºi în procesul creãrii propriei configuraþii autorii-publiciºti sînt nevoiþi sã apeleze la ajutorul colegilor sau la serviciile
arhitectonice a viitoarei scrieri publicistice în stare definitivã. traducãtorilor, la concursul unor specialiºti capabili sã prezinte imediat
Uzul de confidenþã nu este o valoare constantã, pe care o posedã un document legislativ, sã comenteze un decret prezidenþial sau o hotãrîre
ºi o exploateazã jurnalistul vizavi de priceperea de a folosi noþiunile din a Guvernului într-un anumit context.
fondul lexical de bazã a mînui sintaxa frazei, a cunoaºte regulile stilisticii, Existã ºi cazuri, cînd jurnalistul solicitã un interviu la rugãmintea
principiile redactãrii literare etc. Uzul de confidenþã are o valoare mai colegului sãu, selecteazã date statistice care vin sã întregeascã tabloul
mare sau mai micã, un loc mai solid ori mai puþin autoritar în jurnalism - unei situaþii într-un domeniu sau altul. Nu rareori de acum în faza publicãrii
în dependenþã de stagiul profesionist al publicistului, de erudiþia în domeniul sau lansãrii în eter a lucrãrii publicistice ea se completeazã cu noi date
unde dumnealui se considerã expert în materie. În jurnalistica documentare ºi “post scriptum”-uri pregãtite de colegii primului autor.
moldoveneascã de azi avem doar un grup nu prea mare de jurnaliºti, pe Aceasta ne dovedeºte o datã în plus teza despre caracterul colectiv al
care putem sã-i considerãm iniþiaþi în anumite sfere ale problematicii creaþiei jurnalistice, dinamica ei.

%% %&
Participarea la pregãtirea ºi realizarea unei pagini tematice sau a unei Mai întîi de toate, publicistul- cercetãtor este obligat sã execute un volum
emisiuni televizate a 3-4 ºi mai mulþi jurnaliºti profesioniºti pune în mod mai mare ca de obicei de muncã prealabilã, pregãtitoare. Acest lucru se
firesc problema respectãrii dreptului de autor în conformitate cu cerinþele face prin lectura literaturii ºi a presei de specialitate, consultaþiilor solicitate
Convenþiei Internaþionale de la Geneva. În aceeaºi ordine de idei trebuie de la experþi în materia ce ne intereseazã prin studierea documentaþiei
sã ne referim ºi la etica jurnalistului în partea protejãrii drepturilor tuturor legislative ºi a statisticii în problema datã. E preferabil ca cercetãtorul
participanþilor la realizarea actului de creaþie. sã nu afiºeze în faþa unui numãr mare de oameni scopul ºi strategia
Infiltrarea în materie a jurnalistului prin intermediul mijlocitorului investigaþiei sale. Nu sînt rare cazurile, cînd jurnalistul se ciocneºte chiar
este un procedeu tactic utilizat în presa noastrã foarte rar. Redacþiile de la început cu o atitudine ostilã faþã de intenþiile sale. De aceea e de
apeleazã la ajutorul specialiºtilor din afarã numai atunci, cînd este absolut dorit ca despre planurile jurnalistului sã ºtie un numãr redus de oameni.
imposibil de a dobîndi informaþia necesarã cu puteri proprii. Existã Cînd lucrarea e definitivatã, adicã e prezentatã pentru publicare, e de
momente, cînd redacþia nu poate sã divulge planurile unui public larg. dorit ca ea sã fie cititã nu numai de administraþia redacþiei, ci ºi de
De aceea prin atragerea la procesul investigaþiei a unei persoane neutre colegii jurnalistului-autor. Observaþiile, sugestiile ºi recomandaþiile lor
mass media ocoleºte unele momente ce ar putea sã creeze incomoditãþi sînt în stare de mai multe ori sã îmbunãtãþeascã calitatea materialului,
ºi complicaþii în cadrul procesului propriu-zis al cercetãrii jurnalistice. sã-l lipseascã pe autor de greºeli ºi gafe.
În componenþa unor agenþii de informaþii, în statele secþiilor de În prezent cercetarea jurnalisticã, care face procesul cãutãrii
creaþie din redacþiile ziarelor ºi revistelor ce se editeazã în Republica adevãrului argumentat din punct de vedere ºtiinþifico-documentar, are,
Moldova sînt incluºi specialiºti-experþi în domeniile jurisprudenþei, de regulã, o solidã susþinere instrumentalã. Ea se compune din utilizarea
economiei de piaþã, a artelor, relaþiilor internaþionale. De cele mai multe eficientã a fotografiei, mijloacelor grafiei de ziar ºi de revistã, capacitãþilor
ori aceºti oameni îndeplinesc misiuni delicate care þin direct sau indirect moderne de telecomunicaþii, a tehnicii contemporane de transport. În
de implementarea jurnalismului de investigaþie în problemele complicate faþa jurnalismului de investigaþie se deschid perspective largi. Ele sînt
ale politicii, ºtiinþei, dreptului etc. legate de utilizarea în practica presei scrise ºi a celei electronice a textului
Rezolvarea unor chestiuni ale cercetãrii cu ajutorul mijlocitorului televizat, aparatelor fax, a sistemului Internet. Se face totul ce e posibil
este o chestiune nelipsitã de pericolul riscului. Acþiunile nechibzuite, pentru evidenþierea ºi plasarea pe prim-plan a factorilor determinanþi
negîndite pînã la capãt, de regulã, aduc aici mai multã daunã decît folos care dau pondere viitoarei creaþii publicistice.
cauzei comune, în numele cãreia se consumã atîtea mijloace ºi energie. Atmosfera în care urmeazã sã fie înãlþat cultul adevãrului, echitãþii
Succesul sau insuccesul acþiuni depinde în cea mai mare parte de sociale ºi al argumentului de rigoare trebuie sã fie festivã atît pentru
personalitatea mijlocitorului, de modul cum se implimenteazã el în acþiunea jurnalist, cît ºi pentru consumãtorii creaþiei lui - cititori, telespectatori,
intreprinsã de cãtre redacþie. radioascultãtori.
În procesul înfãptuirii cercetãrii jurnalistice - din momentul
planificãrii ei prealabile pînã la realizarea definitivã - o însemnãtate mare
o capãtã comportarea publicistului pe teren în vîltoarea evenimentelor ºi
fenomenelor care sînt legate direct sau indirect de subiectul viitoarei
scrieri publicistice. În afarã de cerinþele comune pentru orice acþiune
care þine de activitatea profesionistã a jurnalistului, investigaþia de acest
gen mai necesitã sã se þinã cont de unele particularitãþi specifice ale
activitãþii jurnalistului-executant.

%' &
Cantemir a folosit in timpul plasmuirii scriierii sale letopiseþul lui
Grigore Ureche ºi minunatul studiu al lui Miron Costin intitulat “De
neamul moldovenilor”. Aceste surse i-au servit marelui nostru
premergãtor mai mult decît drept puncte de reper în avalanºa de date,
cifre, aprecieri ºi sugestii, pe care le conþine între copertele ei “Descrierea
VIII. TRADIÞII ªI INOVAÞII ÎN Moldovei”. Absoluta majoritate a deciziilor ºi concluziilor expuse, a
ipotezelor ºi pronosticurilor aparþin în exclusivitate scriitorului moldovean.
JURNALISMUL DE INVESTIGAÞIE Splendida investigaþie cantemirianã se compune din trei compartimente:
“partea geograficã, partea politicã ºi partea despre biserica ºi învãþãturã
Precum s-a menþionat de acum, jurnalismul de investigaþie are o în Moldova”. Fiind consideratã de cãtre cercetãtorii creaþiei lui Cantemir
vechime mai mare decît vîrsta celor mai “bãtrîne” publicaþii periodice drept cea mai izbutitã scriere a lui, “Descrierea Moldovei” nu poate fi
existente în presa de pe glob. Elementele cercetãrii jurnalistice a examinatã izolat de alte opere ale lui - “Istoria ieroglificã”, “Hronicul
evenimentelor ºi fenomenelor vieþii erau însuºite cu succes nu numai de vechimii romano-moldo-vlahilor”, “Istoria Imperiului Otoman”, “Sistema
cãtre publiciºti, ci ºi de scriitori, cercetãtori ºtiinºifici, politicieni, diplomaþi, religiei mahomedane” etc. În conþinutul tuturor acestor ºi alte scrieri
oameni de afaceri etc. scriitorul-publicist promoveazã idei ale umanismului cunoscute dupã
concepþiile gînditorilor din antichitate ºi a celor din epoca Renaºterii.
TRADIÞIA CERCETÃRII Este vorba de ideile progresului social, de raporturile dintre om ºi natura,
PUBLICISTICE ÎN OPERA dintre personalitate ºi societate.
LUI DIMITRIE CANTEMIR Deºi “Descrierea Moldovei” este conceputã ca o lucrare ºtiinþificã
ce are o structurã specificã, autorul ei introduce în text elemente stilistice
Apariþia ºi dezvoltarea presei scrise ºi mai întîi de toate a ziarelor ºi lexicale, care învioreazã expunerea, îi dau o þinutã publicisticã
ºi revistelor a constituit un stimulent puternic pentru asigurarea publicitãþii pronunþatã, transformînd-o într-o lecturã captivantã, bogatã în figuri de
procesului de cercetare jurnalisticã a realitãþii. stil, maxime, aforisme, vorbe de duh. Informaþia spicuitã din felurite
Una dintre lucrãrile cele mai meritorii de acest gen rãmîne a fi izvoare nu este pur ºi simplu transpusã mecanic în alt spaþiu; Cantemir îi
studiul lui Dimitrie Cantemir “Descrierea Moldovei” (1716) scris în limba dã o interpretare proprie, care deseori nu corespunde cu punctul de
latinã în timpul aflãrii autorului în Rusia. V.Coroban, cunoscut cercetãtor vedere oficial. Iatã, de exemplu, cum este prezentat în partea geograficã
al creaþiei cantemiriene, considerã c㠓Descrierea Moldovei” este un Þinutul Lãpuºnei:
studiu amplu ºi cuprinzãtor, conceput în aºa fel, încît inevitabil sã devin㠓...Acestuia odinioarã îi aparþinuse Tighina, numitã de turci Bender,
o enciclopedie obiectivã a unei þãri ºi a unui popor”*). pînã nu demult o cetate foarte întãritã, iar acum de însuºi turcii fortificatã
Conþinutul cãrþii, modul de interpretare a materialului, compoziþia prin multe lucrãri dinspre Nistru; în timpurile noastre regele Suediei,
lucrãrii ne dovedesc strãlucita erudiþie ºtiinþificã a lui D.Cantemir, vastele fugind de la Poltava, aici ºi-a aflat refugiu. Înzadar au fost toate asediile
lui cunoºtinþe în domeniile istoriei naþionale, geografiei, ºtiinþelor natu- turcilor, înainte de a se hotãrî condiþiile supunerii ei, dar ce n-a putut face
rale, dreptului, lingvisticii etc. forþa, foarte uºor a putut-o face trãdarea ºi perfidia lui Aron Vodã, cãruia
moldovenii i-au dat porecla de “Tiranul”. Cãci acesta, din cauza cruzimii
————— ºi implicãrii, pe care o exercitase asupra moldovenilor, a fost expulzat
*) Êàíòåìèð Äèìèòðèå. Äåñêðèåðÿ Ìîëäîâåé. Òðàäó÷åðå äèí ëèìáà ëàòèíý
din þarã de cãtre boieri, refugiindu-se la împãratul turcilor, promiþîndu-i
âó Í. Êîñòåíêî. - 1975, ïàæ. 4.

& &
cã de-i va fi restituitã domnia, el va preda ostaºilor turci Tighina cu toate “Partea a doua, politic㔠este cel mai voluminos compartiment al
cele douãsprezece sate dimprejur, lãsînd-o sub stãpînirea turcilor pentru “Descrierii Moldovei”. În cele 19 capitole D.Cantemir ne prezintã
totdeauna. Ispitit de aceasta, sultanul i-a restituit sceptrul de domnitor, principalele atribute ale statului feudal moldovenesc de la începutul
primind în schimb ca rãsplatã cea mai fortificatã cetate a întregii þãri, iar veacului XVIII. Înspirîndu-se din filele documantelor oficiale, Cantemir
contra tãtarilor ºi polonezilor cãpãtînd cel mai tare parapet. le îmbinã cu subiecte din creaþii folclorice - legende, balade, poveºti,
În acest fel, Lãpuºna aºezat pe rîuºorul cu acelaºi nume, este cîntece.
acum în acest þinut cel mai însemnat oraº, condus de doi pîrcãlabi, numiþi În linii mari scriitorul moldovean încuviinþeazã principiile existenþei
de domnitor sã supravegheze viaþa þinutului. Pe lîngã acesta se aflã ºi funcþionãrii, statului aprobã relaþiile sociale din timpul sãu. Concomitent,
Chiºinãul, pe rîul Bîcul, un orãºel de micã însemnãtate. În apropierea lui D.Cantemir recunoaºte în repetate rînduri multe nedreptãþi existente în
se gãseºte o serie de pietre foarte mari aºezate într-o linie dreaptã, raporturile dintre boieri ºi þãrani. Scriitorul pledeazã pentru o îmbunãtãþire
parcã anume de mîna unui om. Dar mã împiedicã sã cred în aceasta ºi a moravurilor în patria sa. El nu admitea atît în actele de guvernare, cît
înseºi mãrimea pietrelor, ºi spaþiul prea vast, în care se întinde acest ºir. ºi în relaþiile sociale violenþa, arbitrarul, abuzul. Criticã sever tagma
Conþinînd unele trei sau chiar patru coþi în pãtrat de fiecare laturã, acest boierimii moldoveneºti pentru semeþie, dispreþuire faþã de muncã ºi
ºir se întinde peste Nistru tocmai pînã în Crimeea. În limba þãrii se numesc învãþãturã. El acuza obiceiul urît de promovare în posturi mari a multor
Cheile Bîcului, ºi cã ar fi la mijloc mîna diavolului susþin þãranii în simplitatea boieri moldoveni nu pentru merite personale, ci datoritã protecþiei rudelor
lor, spunîndu-se cã diavolul a jurat sã astupe cu ele gura rîului. Intr- suspuse.
adevãr, cîþiva domnitori au fãcut încercãri sã astupe albia rîului care Investigaþia lui D.Cantemir conþine ºi cîteva file, care întrunesc
face o cursã lunarã printre munþi, încercînd în acest chip sã formeze un informaþie subiectivã despre nãravurile moldovenilor, lenevia lor. Este
lac, apa astupînd locurile învecinate, care nu au altã întrebuinþare, decît greu sã ne imaginãm sursele de care s-a cãlãuzit scriitorul pentru a
pentru pãºune, însã niciodatã lucrãrile n-au putut fi duse la capãt.*) formula o asemenea caracteristicã a compatrioþilor sãi: “N-aº ºovãi sã
Precum vedem, acest crîmpei nu prea mare ca volum din zic, cã dintre toþi plugarii lumii cei mai sãraci sînt þãranii moldoveni, numai
capodopera cantemirianã include în conþinutul sãu o vastã informaþie cã roadele bogate ale pãmîntului îi scot din sãrãcie aproape fãrã voia lor.
istorico-geograficã, economicã, politicã-material, care ne prezintã trecutul Sînt leneºi, muncesc în silã, arã puþin, samãnã, dar culeg mult. N-au
ºi prezentul Lãpuºnei, unul din cele mai vechi ºi mai pitoreºti judeþe ale grijã sã cîºtige cît le-ar da munca lor ºi sînt mulþãmiþi sã strîngã în hambar
Moldovei medievale. Tot atît de amplu ºi detaliat ne sînt prezentate în atîta, cît le-ar ajunge pe un an, sau cum le place lor sã zicã, “pînã la
“partea geografic㔠a studiului sãu þinutul Tecuciului, oraºul ºi þinutul pîinea nouã”; din aceastã pricinã, dacã dã vreo secetã sau nãvãlire a
Orhei, Moldova Superioarã (Þara de Sus), þinutul Hotinului, cetatea duºmanilor împiedicã strîngerea pîinii, sînt în primejdie de a muri uºor de
Soroca, Suceava, vechea capitalã a Moldovei. Multe date statistice, numiri foame”.
georgafice, note bibliografice sînt interpretate ºi comentate de cãtre În mod tendenþios, cu aprecieri negative, exagerate, este oglinditã
D.Cantemir în ample trimiteri ºi note explicative din subsolul paginilor în “Descrierea Moldovei” atitudinea compatrioþilor lui Cantemir faþã de
cãrþii. Datele reproduse sînt comentate, iar uneori - contrazise, dezminþite, învãþãturã ºi ºtiinþã: “...Moldovenii nu numai cã nu iubesc cartea, ci
sau puse la îndoialã. aproape toþi o urãsc. Nu cunosc mãcar nici cum se numesc ºtiinþele ºi
artele frumoase. Ei socotesc cã învãþaþii nu pot sã fie oameni cu mintea
întreagã, aºa cã, dorind sã laude cultura cuiva, spun cã a ajuns nebun de
————- atîta învãþãturã. Din gura moldovenilor a ieºit ruºinosul proverb, cã
*) Äèìèòðèå Êàíòåìèð. “Äåñêðèåðÿ Ìîëäîâåé”, 1975, ïàæ. 37-38. “învãþarea ºtiinþelor este treaba popilor, iar mirenilor le este de ajuns sã

&! &"
citeascã ºi sã scrie, sã-ºi poatã pune semnãtura, sã-ºi noteze în catastif Academia are un turn astronomic, o bibliotecã de 50 mii tomuri ºi multe
boul alb, negru, cornut, caii, oile, dobitoacele, stupii ºi ce mai are la manuscripte, mai ales chineze”*).
gospodãrie, restul cunoºtinþelor fiind cu totul de prisos”*) Multe din nuvelele istorice, studiile de sintezã ºi articolele analitice
Se vede cã domnitorul moldovean a fãcut asemenea declaraþii categorice semnate de Gheorghe Asachi poartã pecetea influenþei metodelor
avînd la dispoziþie materiale ºi surse de informaþie, pe care în acest cantemiriene de cercetare ºi apreciere a materialului, de plasare a lui
moment nu le cunoaºtem. Putem presupune doar, cã aceastã informaþie într-un context adecvat cerinþelor timpului. Opera publicistico-literarã a
dubioasã cu semnul minus i-a fost furnizatã în mod oral de cãtre cineva lui Dimitrie Cantemir a fost cãlãuzã în activitatea de creaþie pentru
din consilierii lui D.Cantemir plecaþi cu el în Rusia dupã bãtãlia de la Constantin Negruzzi, Mihail Kogãlniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu
Stãnileºti. Russo, Bogdan Petriceicu Haºdeu, Victor Crãsescu ºi alþi fruntaºi de
Imprecizii ºi greºeli de acest soi se întîlnesc ºi în conþinutul altor vazã ai jurnalismului moldovenesc din veacul XIX.
capitole ale acestei capodopere cantemiriene: “Moravurile moldovenilor”,
“Mãnãstirile Moldovei”, “Limba moldovenilor” ,”Scrisul moldovenilor”
etc. Aceste erori nu ºtirbesc nicidecum din valoarea ºtiinþificã ºi instructivã PE POTECILE CÃUTÃRILOR
a cãrþii lui D.Cantemir. In epoca medievalã ºi chiar cu douã veacuri mai DE INVESTIGAÞIE
tîrziu “Descrierea Moldovei” s-a considerat pe bunã dreptate cea mai
preþioasã carte cu diapazon enciclopedic despre ziua de azi ºi cea de Transformarile mari, care s-au produs în decursul sec. XX în
mîine a Þãrii Moldovei. viaþa spiritualã a popoarelor lumii, au avut consecinþe însemnate în întreaga
Studiul lui D.Cantemir a exercitat o influenþã puternicã asupra structurã a jurnalismului în general ºi a jurnalismului de investigaþie în
operei ºi conceptului de creaþie al scriitorilor moldoveni din secolul XIX. speþã. Cercetãrile jurnalistice cuprind în sfera lor cele mai diferite
Nuvela istoric㠓Alexandru Lãpuºneanul” de C.Negruzzi, apãrutã la chestiuni ale economiei industriale ºi agricole, examineazã problemele
1840 în revista “Dacia literarã”, dezvãluie principalele conflicte din acute ale ºtiinþei ºi tehnicii, iau în discuþie aspectele cardinale ale evoluþiei
societatea moldoveneascã a sec. XVII în spiritul “Descrierii Moldovei” învãþãmîntului public º.a. În promovarea jurnalismului de investigaþie au
de D.Cantemir. Ideile social-politice ºi estetico-literare ale marelui nostru intervenit ºi schimbãri de alt ordin: pentru realizarea tematicii alese pentru
premergãtor au fost continuate ºi dezvoltate de cãtre mai mulþi literaþi ºi examinare acum se utilizeazã practic toate genurile publicistice, inclusiv
publiciºti moldoveni care s-au manifestat pe tãrîmul jurnalimului de comentariul, schiþa, interviul etc.
investigaþie într-o perioadã mai tîrzie. Tematica jurnalismului de investigaþie din Republica Moldova este
Unul din publiciºtii, care a valorificat ºi a promovat pe toate cãile dominatã în ultimii 25-30 de ani de o problemã ajorã - ecologia. La
posibile cauza ºi opera lui D.Cantemir, a fost scriitorul-iluminist Gheorghe promovarea ei în presa moldoveneascã ºi-au adus o esenþialã contribuþie
Asachi (1788-1869). Cunoscutul sãu jurnal de cãlãtorie intitulat “Ex- Ion Druþã, regretatul Gheorghe Malarciuc, Mitrofan Vãtavu, Vasile
tract din jurnalul unui cãlãtoriu moldovean” (1830) conþine mai multe Severin. Începînd explorarea acestei problematici încã în anii 70-80,
file ce oglindesc relaþiile moldo-ruse în diferite domenii de activitate condeierii în cauzã au semnalat fapte care rareori nimereau în paginile
umanã. “Academia ºtiinþelor de Petru cel Mare, - nota Gh.Asachi, - se presei ce se edita în Moldova: tãierea nesancþionatã a pãdurilor,
aflã pe de-a dreapta Nevei în faþa Admiralitatei. Învãþatul domn al exploatarea hrãpãreaþã a resurselor acvatice din bazinele rîurilor, iazurilor,
Moldovei, prinþul Dimitrie Cantemir, au împreunãlucrat la a sa informare. ————
————— *) Ecouri dintr-un secol. Pagini din presa periodicã moldoveneascã a secolului
*) Êàíòåìèð Äèìèòðèå. “Äåñêðèåðÿ Ìîëäîâåé”, 1975, ïàæ. 176. XIX. - Chiºinãu, Universitas, 1991, pag. 303.

&# &$
bãlþilor, nimicirea faunei pe cale de dispariþie pe meleagurile moldave. Investigaþia întreprinsã de jurnalist în proporþii impunãtoare ne
Mai apoi publiciºtii-ecologi au purces la examinarea unor teme care dovedeºte cã ocrotirea naturii, menþinerea ºi îmbunãtãþirea mediului
solicitã un studiu aprofundat al problemelor luate în discuþie: protecþia înconjurãtor ºi folosirea raþionalã a recurselor naturale devine problema
solului, folosirea raþionalã a îngrãºãmintelor ºi chimicatelor, reciclarea numãrul unu în activitatea noastrã de zi la zi. Fiindcã, în ultimã analizã,
pregãtirii cadrelor de specialiºti care lucreazã în agricultura Moldovei. aceasta este problema consolidãrii condiþiilor de viaþã ºi odihnã a
Tot mai des ºi mai des publiciºtii moldoveni trec de la constatãri ºi oamenilor.
aprecieri negative la studii aprofundate a stãrii de lucruri, la generalizãri Dintre numeroasele subiecte ecologice, pe care le examineazã
ºi reconmandaþii constructive bine argumentate. pãrtinitor ºi foarte pasionat publicistul-agrarian Vasile Severin, pe un loc
Vasile Severin subliniazã în placheta sa de publicisticã Unul ni-i de frunte se aflã problema cultivãrii în Moldova a tutunului. Pe parcursul
pãmîntul”: “Programul tehnic împetuos îl sileºte pe om sã pãtrundã tot mai multor ani la rînd în republicã s-au creat condiþii optimale pentru
mai multe taine ale naturii ºi sã scoatã din depozitele ei porþiuni tot mai cultivarea acestei plante, care ocupã acum un loc de frunte în economia
mari de materie primã ºi cantitãþi sporite de energie. Dar cine a spus, cã agricolã a meleagului nostru. Conform indicilor statisticii oficiale, în prezent
“depozitele” naturii sînt fãrã fund, cine ne-a dat dreptul sã nu fim economi veniturile Moldovei de pe urma producþiei tutunului depãºesc beneficiile
ºi precauþi? Oare am uitat cã noi, oamenii, sîntem nu observatori strãini obþinute de la creºterea viþei de vie, a fructelor, legumelor, culturilor
ai naturii, ci participanþi direcþi ai proceselor ei? Rãspunsul e unul: sã grãunþoase.
dirijãm activitatea noastrã economicã în favoarea dezvoltãrii naturii ºi Suprafeþele de pãmînt ocupate de cãtre plantaþiile tutunarilor se
nu a daunei ei, sã mergem cu dînsa braþ la braþ ºi sã-i vedem un viitor lãrgesc mereu, sporesc pe an ce trece recoltele, constituind în ultima
desãvîrºit pentru urmaºii noºtri, pentru nenumãratele generaþii”. *) vreme 100-130 mii tone de frunze anual. Conducãtoirii unitãþilor de
Jurnalistul încearcã sã ne convingã, cã noi toþi - acei care facem producþie de tot soiul nu înceteazã sã afirme la fiecare pas cã tututnul e
umbrã Pãmîntului - în faþa naturii sîntem egali, toþi sîntem copii ai acestui salvatorul cel mai veritabil al economiei satului moldovenesc contemporan.
Pãmînt, supranumit leagãn al omenirii. Atîta timp cît forþa de influenþã a “Cînd discut cu astfel de oameni, - scrie V.Severin. - apoi în închipuirea
omului asupra naturii era foarte micã, nu exista nici un pericol, pentru cã mea mi se deschide, ca pe un ecran de cinema, urmãtorul tablou: în
natura are însuºirea de a se restabili, de a-ºi recompensa pierderile. urma unui naufragiu pe suprafaþa mãrii au rãmas sã pluteascã, aidoma
Pornind de la aceste premise,V.Severin face o analizã detaliatã a unor gunoaie, pachete de bani - zeci ºi sute de milioane. Repet: anume
problemelor-cheie ale ocrotirii mediului ambiant în republica noastrã. ca gunoaiele, fiindcã numai ele nu se scufundã. Dar ceea ce a fost mai
Agronom de profesie, publicistul constatã cu regret, cã în asolamentul scump, principala bogãþie - oamenii ºi vasul - s-au dus la fund... Aº vrea
republicii avem, de regulã, circa 950 mii de hectare de culturi prãºitoare, sã vãd, ce vor zice economiºtii noºtri, dacã în dãrile lor de seamã s-ar
ºi numai din cauza cã nu pretutindeni se respectã tehnologia culturii cere nu numai ceea ce-i la suprafaþã - milioanele, dar ºi ceea ce se
solului - se arã, se seamãnã ºi se afîneazã de-a lungul povîrniºurilor, - scufundã în adîncuri - sãnãtatea oamenilor ºi a copiilor, rãul, pe care-l
apa “fur㔠anual de la fiecare din aceste hectare cîte 30 tone de pãmînt aduce fumatul la fumãtori ºi milioanele pierdute de pe urma aceasta,
fertil, adicã aproape cîte un centner de azotat de amoniu (un kilogram adunate toate la un loc. Dar, vedeþi neavoastrã, astfel de dãri de seamã
de azot echivaleazã cu 15 kilograme de grãunþe). Cîtã pîine pierdutã! ªi nu existã, nimeni nu le cere ºi toþi se prefac morþi în pãpuºoi, chipurile, la
din vina cui? Numai ºi numai din vina unor tovarãºi, care încalcã legile, fund nimica nu se duce ºi... continuã liniºtiþi sã strîngã milioanele de la
manifestînd indiferenþã faþã de mediul ambiant. suprafaþã, strîng ºi se laudã în dãrile de seamã: priviþi, oameni buni, cît
__________ de bravo sîntem noi”. *)
*) Ñåâåðèí Âàñèëå. Óíóë íè-é ïýìûíòóë. - “Êàðòÿ Ìîëäîâåíÿñêý”, Êèøèíýó, ———————-
1976, ïàæ. 4-5. *) Ñåâåðèí Âàñèëå. Èêàðèàäà. - Êèøèíýó, ïàæ. 96.
&% &&
Valoarea cercetãrii publicistice a lui V.Severin intitulate “Fierea specialitãþi ºi generaþii.
frunzei de tutun” constã în caracterul ei concret, combativ, prezentîndu- Toate acestea ºi multe alte date ºi amãnunte nu le putem califica
ne starea de lucruri obiectiv, corect, de pe o poziþie civicã avansatã. nicidecum “umpluturã”, “ambalaj de serviciu”; acesta este un material,
Investigaþia ziaristului Vasile Severin ne dovedeºte cã problema cultuivãrii care ne demonstreazã anturajul, în care a crescut, s-a cãlit ºi s-a
tutunului în Moldova are nu numai o faþetã economicã ci ºi una etico- manifestat din plin talentul porofesorului Rãdãuþan - unul din fondatorii
moralã. Indicii înalþi de producþie ºi de realizare a tutunului nu pot fi ºcolii moldoveneºti ai fizicii semiconductorilor.
obþinuþi cu preþul sãnãtãþii a zeci de mii de oameni. A.Gromov constatã reperele principale fixate în afirmarea
Menþinonãm în mod special înalta eficienþã a materialului lansat fizicienilor moldoveni în plan unional ºi internaþional. Laboratorul
de cãtre jurnalistul Vasile Severin. Dumnealui nu se limiteazã doar la moldovenesc de materiale semiconductoare condus de S.Rãdãuþan n-a
constatarea faptelor, ci bate insistent la uºile diferitelor instanþe de re- fost nevoit sã-ºi caute prea mult propria sa albie. Ea se înfiripase încã
sort, deranjeazã oameni care sînt implicaþi direct sau indirect în problemã. pe atunci, cînd viitorul ºef al viitorului laborator se strãduia la Leningrad
La rezolvarea problemelor dubioase ale cultivãrii tutunului în Moldova sã descifreze prima sa structurã defectã. O nesfîrºitã gamã de soluþii
participã nu numai tutunarii propriu-ziºi, ci ºi tehnologi ai producþiei acestei solide îºi aºtepta cercetãtorii. Ce proprietãþi posedã fiecare din ele? Ce
culturi, constructori ai tehnicii predestinate cultivatorilor de tutun, medici valori þine ascunse în ea? ªi, în ultimã instanþã, care sînt perspectivele
ºi savanþi specializaþi în domeniul tratãrii bolilor provenite de la producþia folosirii ei în practicã?
ºi consumul tutunului. “Aºa dar, - conchide jurnalistul, - direcþia a fost determinatã chiar
Pentru creaþiile publicistice care mãrturisesc diferite episoade din de la început - studiul strcuturilor defecte pe baza de indici. Nimeni nu
viaþa ºtiinþificã a Moldovei este caracteristicã ãtrunderea profundã în le-o impusese tinerilor fizicieni, ºi nici unul din ei n-ar fi renunþat la ea
esenþa unor subiecte de mari proporþii, menite sã introducã cititorul “în pentru nimica în lume. ªi dacã i-ar fi trecut cuiva prin gînd s-o facã, nu
temã”. Astfel, schiþa documentarã a publicistului Alexandru Gromov i-ar fi permis ceilalþi. In repetate rînduri publicistul Gromov gãseºte de
“Seminþele adevãrului” - despre academicianul-fizician Sergiu Rãdãuþan cuviinþã sã sublinieze, cã viaþa ºi activitatea ºtiinþificã a lui S.Rãdãuþan
- este conceputã în acelaº timp ºi ca o scurtã biografie a fizicii constituie un capitol din zbuciumata istorie a fizicii semiconductorilor în
semiconductorilor în fosta Uniune R.S.S. O mulþime de detalii ºi Moldova. Viaþa lui e ºi viaþa ºtiinþei cãreia s-a consacrat. El nu scapã
amãnunte ne creazã imaginea complexã a “Fizteh”-ului din Leningrad, niciodatã prilejul sã declare, cã începuturile fizicii semiconductorilor aparþin
unde a luat start cariera ºtiinþificã a merutuosului nostru compatriot. eforturilor învãþãtorilor de la Chiºinãu ai lui S.Rãdãuþan - regretaþilor
Fondat în anii 20-30, Institutul Fizico-Tehnic din Leningrad, graþie profesori universitari Mihail Kot ºi Iurie Perlin.
eforturilor conducãtorului sãu Abram Fiodorovici Ioffe, devine nu numai În timpul activitãþii de aproape jumãtate de veac a lui Rãdãuþan ºi
leagãnul multor descoperiri de prim rang, dar ºi o fãurãrie de talente, a discipolilor sãi în Moldova se constituie sigur un aliaj de ºtiinþe înrudite,
centru ºtiinþific de prestigiu, unde s-a format o pleiadã întreagã de iluºtri care studiazã sub toate aspectele materialele semiconductoare. “A venit
fizicieni. In listele colaboratorilor “Fizteh”-ului din ani diferiþi gãsim o timpul de a formula cu precizie legile, conform cãrora se produc
întreagã constelaþie de nume celebre: N.Semionov ºi I.Kurciatov, P.Kapiþa schimbãrile în ansamblul de proprietãþi al materialelor semiconductoare.
ºi L.Fuk, L.Landau ºi D.Skobelþin, G.Frank ºi A.Alihanov... La rezolvareea acestei probleme a fizicii moderne îºi aduc aportul ºi
Sergiu Rãdãuþan vine sã facã doctorantura la aceastã instituþie, savanþii din Moldova”*)
cînd în fruntea ei se afla academicianul Boris Konstantinov, ulterior
Preºedinte al Academiei de ªtiinþe din Uniunea Sovieticã. La institut _________________
domnea atmosfera de cutezanþã ºi romantism, de unitate spiritualã dintre *) Ãðîìîâ Àëåêñàíäðó. Ñûìáóðèé àäåâýðóëóé. Êèøèíýó, 1969, ïàæ. 39.

&' '
Examinînd în ansamblu corelaþia dintre tradiþie ºi spirit inovator în beneficii ºi privilegii în afaceri dubioase.
jurnalismul de investigaþie din republicã, avem tot temeiul sã conchidem, ªtiinþa despre jurnalism, forurile obºteºti preocupate de problemele acute
cã pe acest sector important al mass media rãdãcinile vechilor tradiþii ale mass media din sfera presei scrise ºi a celei electronice urmeazã sã
sînt mai trainice ºi mai viguroase decît lãstarii noului. Acest fenomen caute ºi sã gãseascã soluþii pentru ca în viitorul apropiat jurnalismul de
poate fi explicat prin particularitãþile specifice ale perioadei de tranziþie investigaþie sã devinã un factor determinant al calitãþii producþiei
la regimul economiei de piaþã - perioadã, prin care trec acuma majoritatea jurnalistice. Întru realizarea unei asemenea sarcini existã toate premisele
republicilor ex-sovietice. Sociologia, politologia ºi alte ºtiinþe scoail-politice ºi posibilitãþile necesare.
din mediul fostei Uniuni Sovietice nu a dat deocamdatã o caracteristicã
completã a fenomenelor, în atmosfera cãrora trãim acum. Noile relaþii
în societate au în cadrul lor nu numai probleme economice, ci, în primul
rînd, mutaþii serioase în mentalitatea oamenilor, transformãri esenþiale
pe scara aprecierii valorilor materiale ºi morale, alte schimbãri.
În majoritatea cazurilor investigaþiile jurnalistice ale noilor primeniri
din societatea noastrã se iniþiazã de cãtre redacþiile ziarelor ºi revistelor
din republicã post factum, cu mare întîrziere, de mai multe ori ele au
numai modesta intenþie de a informa cititorul, fãrã aprofundare în materie,
fãrã încercarea de a lansa o doctrinã sau concepþie proprie. Sîntem
alarmaþi de faptul cã în prezent numãrul publiciºtilor profesioniºti din
Moldova, care practicã permanent în activitatea lor de creaþie metodele
jurnalismului de investigaþie, este foarte mic. Avem zeci de colective de
oameni de creaþie în interiorul cãrora ani de-a rîndul nu se înfãptuiesc
nici un fel de cercetãri cu încercãri de analizã a situaþiei ce s-a creat în
societatea noastrã.
Rãmîne a fi la un nivel scãzut eficienþa materialelor, scrise în
baza înfãptuirii unor cercetãri jurnalistice. În trecutul nu prea îndepãrtat
o parte însemnatã de materiale de asemenea facturã constituiau temelia
unor documente de directivã a oreganelor executive ale puterii de stat.
Legislaþia existentã în prezent oferã redacþiilor ºi jurnaliºtilor aparte
posibilitãþi limitate de a folosi potenþialul intelectual al jurnalisticii
moldoveneºti în interesul prosperãrii economice ºi spirituale a statului.
Discordia care existã în societate se reflectã negativ asupra relaþiilor
dintre diferite medii de informare: ziare, sãptãmînale, reviste, posturi de
radio ºi televiziune. Nu rareori cunoºtinþele de care dispun jurnaliºtii,
mãiestria profesionistã a lor sînt utilizate nu pentru a efectua cercetãri
jurnalistice de valoare, ci pentru a compromite adversarii politici, a
satisface ambiþiile unor persoane care se gîndesc numai la propriile

' '
mãsurã. S-a constatat, cã în cadrul separãrii subiectelor alese pentru
cercetare distingem trei niveluri diferite ale procesului comunicativ: cel
al publicului, cel privat ºi cel rezervat. In spaþiul nostru imformativ cel
mai cunoscut ºi mai larg rãspîndit este nivelul publicului urmat de cel
privat. Al treilea nivel oferã jurnalistului posibilitatea de a acumula
ÎNCHEIERE informaþie confidenþialã predestinatã pentru grupuri reduse de recepþie.
Cercetãrile jurnalistice, pe care le-am întreprins în cadrul materialului
Examinarea conþinutului ºi formei mai multor lucrãri publicistico- autohton ºi a celui din strãinãtate vin sã ne confirme adevãdul cã jurnalimul
literare din trecut ºi din prezent ne dovedesºte, cã jurnalismul de de investigaþie a avut ºi are în toate þãrile ºi în toate timpurile legitãþi
investigaþie ca modalitate a muncii de creaþie a existat îi mai multe þãri generale, de care s-au cãlãuzit atît precursorii presei, cît ºi jurnaliºtii din
ale Europei ºi Americii de Nord cu mult înainte de apariþia ºi funcþionarea epoca contemporanã. Studiul lui Dimitrie Cantemir “Descrierea
presei periodice. Elementele analizei aprofundate a materialului luat din Moldovei” se impune ca o primã investigaþie despre trecutul ºi prezentul
viaþã, comentarea ºi interpretarea lui pe înþelesul tuturor cititorilor erau Þãrii Moldovei, despre georgrafia, economia, obiceiuri ºi cultura
trãsãturi caracteristice pentru scrierile cronicarilor din perioada compatrioþilor noºtri din cele mai vechi timpuri pînã la începutul veacului
medievalã, pentru autorii schiþelor fiziologice care capãtã rãspîndire largã XVIII. Cartea lui D.Cantemir a servit drept sursã de informaþie obiectivã
în literaturile Franþei, Germaniei, Rusiei, Spaniei etc. pentru mulþi cãrturari moldoveni din perioada de mai tîrziu: Alexandru
Afirmîndu-se în presa scrisã a mai multor þãri, jurnalismul de Hîjdeu, Costache Stamati, Gheorghe Asachi, Constantin Negruzzi, Alecu
investigaþie a schimbat categoric aspectul mijloacelor de informare în Donici, Mihail Kogãlniceanu, Vasile Alecsandri, Bogdan Petriceicu
masã, în conþinutul cãrora s-au consolidat poziþiile analitice. Modificãri Hasdeu.
importante s-au produs nu numai în conþinutul editorialului, articolului de Elementele jurnalismului de investigaþie sînt prezente într-o serie
problemã, comentariului politic, articolului de sintezã, ci ºi în structura întreagã de scrieri ale acestor condeieri: “Extract din jurnalul unui cãlãtoriu
interioarã a genurilor tradiþional considerate informative a ºtirii, dãrii de moldovean” de Gh.Asachi, “O alergare de cai”, “Cîntece populare ale
seamã,interviului, reportajului. Moldaviei” de C.Negruzzi, “Nou chip de a face curte” de
Însuºirea calitãþilor profesioniste necesare pentru realizarea M.Kogãlniceanu, “Istoria unui galbîn” de V.Alecsandri, “Ziarele în
practicã a unei opere a jurnalismului de investigaþie solicitã cunoºtinþe România” de B.P.Hasdeu etc.
temeinice în domeniile economiei de piaþã, dreptului, marketingului, eticii Precum reiese din conþinutul cercetãrii înfãptuite în prezentul studiu,
profesioniste a jurnalistului. Orice investigaþie care se înfãptuieºte în principiile fundamentale ale jurnalismului de investigaþie au fost însuºite
cadrul mass media are multe tangenþe cu munca anchetatorului, cu succes de cãtre reprezentanþi ai actualei generaþii de literaþi ºi jurnaliºti
judecãtorului, procurorului, avocatului, a altor reprezentanþi ai moldoveni: Ion Druþã, Mihail Gh. Cibotaru, Alexandru Gromov, Mitrofan
jurisprudenþei. El, însã, nu dubleazã activitatea lucrãtorilor din structurile Vatavu, Vasile Severin, Victor Dumbrãveanu º.a. Concomitent þinem sã
ministerelor de forþã. Cercetarea, pe care o înfãptuieºte jurnalistul se notãm cã actuala calitate a jurnalismului de investigaþie (în varianta
deosebeºte esenþial, graþie rezonanþei ei sociale, de încercarea de a lua moldoveneascã) deocamdatã lasã de dorit. O parte însemnatã de
în discuþie o problemã, rezolvarea cãreia þine de destinele întregii republici materiale din paginile presei periodice, care pretind a se numi creaþii
sau a unui numãr mare din populaþia ei. publicistice cu statutul jurnalismului de investigaþie, au în conþinutul lor
Investigaþia pusã la dispoziþia cititorului ne dovedeºte, cã nu toate multe secvenþe superficiale, unde lipsesc analiza profundã, viziunea
subiectele pot fi supuse cercetãrii jurnalistice cu aceaeaºi unitate de analiticã asupra problemei examinate, sugestiile ºi recomandaþiile

'! '"
jurnalistului-cercetãtor.
O piedicã serioasã în calea promovãrii ºi dezvoltãrii jurnalismului C U P R I N S:
de investigaþie ecte prezenul sistem al mass media care s-a stabilit
actualmente în Republica Moldova. În “cuprinsul” acestui sistem nu Introducere
avem numãrul suficient de publicaþii periodice, care prin profilul lor
temeinic ar fi stimulat propaganda cercetãrilor jurnalistice de amploare. I. Jurnalistul-investigator
În special notãm cã în Moldova nu avem astãzi reviste populare-ºtiinþifice în anturajul presei contemporane
de tipul celora ce se editeazã în Federaþia Rusã”: “Âîêðóã ñâåòà”,
“Çíàíèå-ñèëà”, “Òåõíèêà-ìîëîäåæè” “Ïîèñê”, “Þíîñòü”, II. Particularitãþi ale procesului
“Àðãóìåíòû è ôàêòû” º.a. în cadrul mass media
Între formaþiunile obºteºti ale jurnaliºtilor, care se întrunesc dupã
principiul tematic, nu avem în Moldova nici o echipã de creaþie care s-ar III. Separarea subiectelor investigabile
fi constituit conform intereselor investigaþionale ale publiciºtilor. Foarte
puþine cercetãrii jurnalistice de mare valoare poposesc în cuprinsul unor IV. În cãutarea surselor de informaþie
cãrþi aparte sau culegeri tematice de publicisticã. ªi mai rar lucrãrile de
acest gen au norocul de a fi ecranizate în forma unor filme documentare V. Controlul ºi confirmarea datelor.
sau schiþe televizate. Protecþia juridicã a muncii jurnalistului-investigator

VI. Subiecte pentru jurnalismul de investigaþie

VII. Strategii ale cercetãrilor jurnalistice

VIII. Tradiþii ºi inovaþii în jurnalismul de investigaþie

Încheiere

'#