APLICAREA MĂSURILOR DE ASEPSIE, ANTISEPSIE ŞI DE PROTECŢIE

ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ

Asepsia este o metoda profilactica de prevenire, prin care organismul este ferit de
infectia microbiana si este realizata prin curatenie si sterilizare
Antisepsia este o metoda curativa care lupta impotriva infectiilor, prin utilizare de antiseptice.
CURATENIA este etapa preliminară obligatorie, permanentă şi sistematică în cadrul oricărei
activităţi sau proceduri de îndepărtare a murdăriei (materie organică şi anorganică) de pe suprafeţe
(inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operaţiuni mecanice sau manuale, utilizându-se agenţi fizici
şi/sau chimici, care se efectuează în unităţile sanitare de orice tip, astfel încât activitatea medicală să
se desfăşoare în condiţii optime de securitate;
Aceasta etapa se aplica inaintea metodelor de dezinfectie si sterilizare, in intretinerea generala a
incaperilor.
Curatenia se face zilnic si ori de cate ori este necesara si consta din:curatarea patului, saltelei,
pernei, mobilierului, peretilor si chiuvetei.
Curatenia pacientului consta in baia facuta in mod regulat cu apa si sapun, spalarea parului si
schimbatul lenjeriei.
Curatenia personalului sanitar presupune spalarea mainilor, curatirea echipamentului de protectie si
respectarea metodelor de asepsie si antisepsie.
Metode de curatenie
1. Spalarea – Antrenarea prin udare si indepartarea pulberilor si substantelor organice, puterea de
spalare depinzand de capacitatea de udare.
Spalarea mainilor
Spălarea simplă a mâinilor este definită ca fiind frecarea viguroasă a mâinilor, una de alta, pe toate
suprafeţele, după prealabilă umezire şi săpunire.
– se efectuează cu apă şi săpun simplu
– se pot utiliza şi săpunul antiseptic cu activitate bactericidă, detergenţi sau alte produse de spălare
ce conţin substanţe antimicrobiene; timpul de contact: 30 secunde – 1 minut.
– scopul: reducerea florei tranzitorii de pe piele
Stergerea umeda a suprafetelor – se utilizeaza pentru intretinerea curateniei intre doua spalari.
Aspirarea – Curatenia prin aspirare se recomanda numai cu aspiratoare umede, cu o constructie
care sa permita a fi curatate, dezinfectate si mentinute uscat dupa utilizare.
Metode combinate pentru curatenia cabinetelor
– Pot fi utilizate aparate care realizeaza spalarea si aspirarea umeda. In anumite cazuri se pot
recomanda maturatul sau periatul umed, dar este o metoda eficacitate redusa. Curatenia in incaperi
trebuie asociata intotdeauna cu aerisirea.
· Ustensilele si materialele de curatenie se depoziteaza in conditii igienice
 DEZINFECŢIA - procedura de distrugere a microorganismelor patogene sau nepatogene de pe
orice suprafeţe (inclusiv tegumente), utilizându-se agenţi fizici şi/sau chimici;
Dezinfecţia este procedura care se aplică numai după curăţare. Se face excepţie de la această
regulă atunci când pe suportul respectiv sunt prezente materii organice.
Dezinfecţia se aplică în cazurile în care curăţenia nu elimină riscurile de răspândire a infecţiei,
iar sterilizarea nu este necesară.
In orice activitate de dezinfecţie se aplică măsurile de protecţie a muncii, conform prevederilor
legislaţiei în vigoare, pentru a preveni accidentele şi intoxicaţiile.
Dezinfectantul – Substanta chimica care poate distruge unele microorganisme patogene.
Solutia dezinfectanta este un amestec de lichid bactericid, constituit din doua substante: una
dizolvata si una dizolvanta.
Dezinfectia se poate realiza prin metode fizice si chimice
A. Dezinfecţia prin mijloace fizice
Dezinfecţia prin căldură uscată :flambarea este utilizată exclusiv în laboratorul de
microbiologie.Este interzisă flambarea instrumentului medico-chirurgical,incinerarea.
Dezinfecţia prin căldură umedă se utilizează numai în cazul spălării automatizate a lenjeriei
şi a veselei, cu condiţia atingerii unei temperaturi de peste 90°C.
Dezinfecţia cu raze ultraviolete este indicată în dezinfecţia suprafeţelor netede şi a aerului în
boxe de laborator, săli de operaţii, alte spaţii închise, pentru completarea măsurilor de curăţare şi
dezinfecţie chimică.Aparatele de dezinfecţie cu raze ultraviolete, autorizate conform prevederilor
legale în vigoare, sunt însoţite de documentaţia tehnică, ce cuprinde toate datele privind
caracteristicile şi modul de utilizare ale aparatelor, pentru a asigura o acţiune eficace şi lipsită de
nocivitate.
B. Dezinfecţia prin mijloace chimice
Dezinfecţia prin mijloace chimice se realizează prin utilizarea produselor biocide.
In funcţie de tipul microorganismelor distruse, de timpul de contact necesar şi de concentraţia
utilizată, nivelurile de dezinfecţie sunt:
a) dezinfecţie de nivel scăzut-se distrug bacterii in forme vegetative, unele virusuri, unii
fungi; nu se distrug bacterii resistente (Koch) sau sporii. Timp de contact: < 10 min. substante
utilizate: fenoli, iodofori, alcooli, saruri cuaternare de amoniu.
b)  dezinfecţie de nivel intermediar -se distrug bacterii in forme vegetative (+ Koch),
virusuti, fungi, unii spori. Timp de contact < 20 min. substante folosite: fenoli, alcooli, compusi pe
baza de clor.
c)  dezinfecţie de nivel înalt- se distrug toate microorganismele cu exceptia unui numar mare
de spori. Timp de contact: > 30 min. substante: hipoclorit de Na, 3 substante: glutaraldehida,
peroxid de H2 stabilizat, acid peracetic.
d)  sterilizare chimică; secundara folosirii a 3 substante la un timp de cateva ore.
Metode de dezinfectare: pulverizare, stergere, imersia obiectelor contaminate in solutie
dezinfectanta, vaporizare, aerosolizare si nebulizare pentru aer.
Reguli generale de practică a dezinfecţiei şi a dezinfectantelor:
(1) Dezinfecţia profilactică completează curăţarea, dar nu o suplineşte şi nu poate înlocui
sterilizarea.
(2)  Eficienţa dezinfecţiei profilactice este condiţionată de o riguroasă curăţare prealabilă.
(3)  Pentru dezinfecţia în focar se utilizează dezinfectante cu acţiune asupra agentului patogen
incriminat sau presupus; dezinfecţia se practică înainte de instituirea măsurilor de curăţare.
(4)   Dezinfectantele trebuie folosite la concentraţiile şi timpii de acţiune specificaţi în
autorizaţie/înregistrare.
(5)  Se recomandă utilizarea de cuve cu capac şi grătar, pentru dezinfecţia instrumentarului.
(6)   La prepararea şi utilizarea soluţiilor dezinfectante sunt necesare:
a)  cunoaşterea exactă a concentraţiei de lucru în funcţie de suportul supus dezinfecţiei;
b)  folosirea de recipiente curate;
c)  utilizarea soluţiilor de lucru în cadrul perioadei de stabilitate şi eficacitate, conform unei
corecte practici medicale, pentru a se evita contaminarea şi degradarea sau inactivarea lor;
d)   controlul chimic şi bacteriologic, prin sondaj al produselor şi soluţiilor dezinfectante în
curs de utilizare.
(7)  Utilizarea dezinfectantelor se face respectându-se normele de protecţie a muncii, care să
prevină accidentele şi intoxicaţiile.
(8)   Personalul care utilizează în mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la noile
proceduri sau la noile produse dezinfectante.
(9)  In fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi dezinfecţie trebuie să existe în
mod obligatoriu un grafic zilnic orar, în care personalul responsabil va înregistra tipul operaţiunii,
ora de efectuare şi semnătura; aceste persoane trebuie să cunoască în orice moment denumirea
dezinfectantului utilizat, data preparării soluţiei de lucru şi timpul de acţiune
Dezinfecţia mâinilor
Dezinfecţia igienică a mâinilor
– se face după spălare şi uscare prealabilă, cu cantitatea de antiseptic necesară, recomandată de
producător
– timpul de contact: 30 secunde – 1 minut.
– numai în caz de contaminare masivă cu germeni patogeni se recomandă timpi de contact mai mari
cu substanţa antiseptică
– scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele
Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor
– se face după spălare conform procedurii de spălare chirurgicală şi uscare, după care:
– se aplică substanţa antiseptică astfel încât, pe toată durata de aplicare, mâinile să fie în permanenţă
umezite
– timpul total de contact: 3 minute – 5 minute.
– scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele şi a unui procent cât mai mare
din flora rezidentă.
Dezinfecţia pielii
Se aplică antisepticul astfel:
• pentru suprafeţele cutanate sărace în glande sebacee:
– înainte de efectuarea injecţiilor şi puncţiilor venoase: timp de acţiune – 15 secunde.
– înainte de efectuarea puncţiilor articulaţiei, cavităţilor corpului şi organelor cavitare, cât şi a
micilor intervenţii chirurgicale: timp de acţiune minim – 1 minut.
• pentru suprafeţele cutanate bogate în glande sebacee:
– înaintea tuturor intervenţiilor chirurgicale se aplică de mai multe ori pe zona care urmează a fi
incizată, menţinându-se umiditatea acesteia: timp de acţiune – minim 10 minute.
Scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele şi a unui procent cât mai mare
din flora rezidentă.
Dezinfecția instrumentarului
Clasificarea instrumentelor medicale
Procesarea corectă a instrumentarului şi echipamentelor medicale înainte/după utilizare, are o
deosebită importanţă în prevenirea infecţiilor nosocomiale. Alegerea metodei de dezinfecţie şi/sau
sterilizare trebuie să ţină cont de categoria de instrumentar şi de modul în care acesta este folosit în
asistenţa acordată pacienţilor.
Pentru raţiuni practice, instrumentele şi obiectele utilizate în asistenţa medicală au fost clasificate în
trei categorii, după riscul de transmitere a infecţiilor pe care îl presupune utilizarea acestora:
– instrumente critice
– instrumente semi-critice
– instrumente non-critice.
Instrumente critice:sunt instrumentele care vin în contact cu ţesuturile sterile sau sistemul
vascular,iunt instrumente care penetrează pielea sau mucoasele
Exemple: – bisturie, ace, catetere vasculare, implanturisau alt instrumentar chirurgical invaziv
- Necesită sterilizare între utilizări.
Instrumente semi-critice:sunt instrumente care vin în contact cu mucoasele, cu excepţia mucoasei
periodontale, sau cu soluţii de continuitate ale pielii.
Exemple:
a) endoscoape flexibile, laringoscoape, tuburi endotraheale, echipament de anestezie şi respiraţie
asistată.
– Necesită sterilizare, sau cel puţin dezinfecţie de nivel înalt, între utilizări
b) termometre orale sau rectale şi
c) suprafeţe netede, dure (căzi de hidroterapie).
– necesită dezinfecţie de nivel intermediar între utilizări
Instrumente non-critice:sunt instrumente care vin în contact doar cu pielea intactă.
Exemple: stetoscoape, suprafaţa meselor, pavimente, ploşti, mobilier, etc.
– necesită dezinfecţia de nivel intermediar până la scăzut, între utilizări.
Clase chimice de dezinfectanti:
1. halogenii: a) subst clorigene: var cloros, cloramine, hipocloriti, diclorizocianat de Na;
b) iod si iodofori: septozol, betadina.
2. fenolii si derive: pt mediu si supraf.
3. alcooli: alc etilic, izopropilic.
Pulverizarea – o metoda usor de aplicat dar slab eficienta.
Pentru a realiza o pulverizare corespunzatoare, trebuie respectate urmatoarele masuri:
Etanseizarea incaperilor, incalzirea lor la 22ºC, umiditatea de 80-90% iar cantitatea de solutie sa fie
de 40-60ml/m²
Vaporizarea – se efectueaza cu un aparat de formolizare si se impun urmatoarele masuri:
Stabilirea volumului incaperii, etanseizarea usilor si ferestrelor, acoperirea prizelor, protejarea
aparatelor electronice, asezarea saltelelor si pernelor suspendate sau oblic.
Pregatirea aparatelor se face in exterior iar teava de iesire a vaporilor se introduce prin orificiul
cheii. Aparatul se mentine in functiune pana se evapora cantitatea de formol necesara. Incaperea
ramane inchisa 6-24h, iar dupa acest interval se deschid usile si ferestrele, se aeriseste 2-4h.
Antiseptic - produsul care previne sau împiedică multiplicarea ori inhibă activitatea
microorganismelor; această activitate se realizează fie prin inhibarea dezvoltării, fie prin distrugerea
lor, pentru prevenirea sau limitarea infecţiei la nivelul ţesuturilor;
Criteriile de utilizare şi păstrare corectă a produselor antiseptice sunt următoarele:
-  un produs antiseptic se utilizează numai în scopul pentru care a fost autorizat /înregistrat;
-  se respectă întocmai indicaţiile de utilizare de pe eticheta produsului;
-  se respectă întocmai concentraţia şi timpul de contact precizate în autorizaţia/înregistrarea
produsului;
-  pe flacon se notează data deschiderii şi data limită până la care produsul poate fi utilizat;
-  la fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis şi închis corect;
-  flaconul se manipulează cu atenţie; este interzisă atingerea gurii flaconului, pentru a nu se
contamina;
- este interzisă transvazarea în alt flacon;
-  este interzisă recondiţionarea flaconului;
-  este interzisă completarea unui flacon pe jumătate golit în alt flacon;
-  este interzisă amestecarea, precum şi utilizarea succesivă a două produse antiseptice diferite;
-  se recomandă alegerea produselor antiseptice care se utilizează ca atare si nu necesită diluţie;
- sunt de preferat produsele condiţionate în flacoane cu cantitate mică;
-  după aplicare, antisepticul nu se îndepărtează prin clătire, deoarece se pierde efectul remanent;
excepţie fac cele utilizate în neonatologie, pediatrie şi pentru irigarea cavităţilor, la care clătirea este
necesară după fiecare aplicare;
- se acordă o atenţie deosebită compoziţiei produsului pentru utilizarea antisepticului la nou-născuţi;
- se păstrează numai în flacoanele originale, pentru a se evita contaminarea lor şi pentru a nu se
pierde informaţiile de pe eticheta flaconului;
-  flacoanele trebuie păstrate la adăpost de lumină şi departe de surse de caldura
STERILIZAREA este operaţiunea prin care sunt eliminate sau omorâte microorganismele,
inclusiv cele aflate în stare vegetativă, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei
operaţiuni fiind starea de sterilitate
Pentru prevenirea infectiilor nosocomiale serviciul de sterilizare trebuie sa aibe in vedere:
-circuitul de colectare a materialelor si instrumentelor nesterile
-constrolul conditiilor de mediu, verificarea starii de functionarea aparaturii
-un spatiu pentru pregairea materialelor in vederea sterilizarii
-sterilizarea propriu-zisa
-proceduri de control al procesului de sterilizare
-tratarea necomfornitatilor
-inregistrarea si arhivarea datelor privind tota cest process
-proceduri si ciruitde stocare, distributie si transport la utilizatori
-intruirea personalului
-utilizarea echipamentului de protective in functie de etapele procesului
Pregatirea in vederea sterilizarii a materialului medico-chirurgical utilizat cuprinde
urmatoarele etape:
-curatare/ decontaminare
-clatire
-dezinfectie
-clatire
-uscare
-lubrefiere
-verificarea integritatii intrumentelor daca este necesar
Indiferent de tipul de sterilizator utilizat incarcatura incintei casoletelor trebuie sa respecte
anumite reulipentru a asigura uniformizarea procesului de sterilizare si anume:
-materialele de sterilizat se aseaza astfle incat contactul cu agentul sterilizant sa fie cat mai usior de
realizat
-materialele de sterilizat se impacheteaza lejer pentru a permite patrunderea agentului de sterilizare
in pachete
Greutatea normal a incarcaturii de textile in functie de dimensiunile casoletei este redata in tabelul
urmator:

Nr.Crt Dimensiunile casoletei Greutatea normal a

Diametru(mm) Inaltime(mm)
. incarcaturii de textile(grame)
1 140 105 191
2 190 145 492
3 240 165 895
4 290 180 1426
5 340 250 2724
6 390 300 4301

In alegerea metodelor folosite trebuie sa se tina seama de sensibilitatea microorganismelor

fata de actiunea unor factori de mediu extern si de calitatile fizice si chimice ale materialului supus
sterilizarii.
Metodele fizice:
I.Utilizarea caldurii
Caldura uscata:
-Incalzirea la incandescenta
-Flambarea
-Sterilizarea cu aer supraincalzit (cuptorul Pasteur = Poupinel)
Sterilizarea se face la 180°C timp de o ora, determinand distrugerea microorganismelor, forme
vegetative sau spori. Temperatura de 180°C este necesara deoarece caldura uscata are o putere
redusa de patrundere.Sterilizarea se face diferentiat in functie de compozitia chimica a materialelor
Se aplica pt. obiecte din sticla si portelan (nu obiectelor cu parti metalice, a celor din cauciuc,
lichide)
Este o sterilizare incompleta deoarece nu actioneaza asupra tuturor sporilor. Timpul de sterilizare
este de minimum 30 min, din momentul inceperii fierberii. Se foloseste pentru sterilizarea
instrumentelor ce se utilizeaza imediat.
Caldura umeda:
-fierberea
-pasteurizarea -denaturarea proteinelor – expunere la temperaturi de sub 100°C produse alimentare
termolabile, nu se distrug: micobacteriile, enterovirusurile
-tindalizarea -sterilizarea fractionata: evita incalzirea la temperaturi de peste100°C
-sterilizarea prin vapori sub presiune ( autoclavare )
II. Filtrarea
III.Radiatii
∙        ionizante – distrug ADN-ul
- penetratie mare
- sterilizarea instrumentelor chirurgicale, stomatologice
- nu este o metoda des folosita
∙        neionizante – alterarea ADN-ului
- ex. razele UV – lampa germicida
- nu sunt penetrante
- sterilizarea suprafetelor de lucru netede, curate, sanitizarea
saloanelor, salilor de operatie
IV.Vibratii ultrasonic: ultrasunetele sunt utilizate in asa numita metoda de sonicare care asigura o
sterilizare complet. sonicarea are la baza ruperea peretelui celular prin fenomenul de cavitatie.
ultrasunetele sunt generate prin trecerea unui curent alternativ de frecventa inalta printr-un
cristal de cuart care va genera vibratii. metoda se foloseste la sterilizarea sucului de fructe,
mustului, laptelui, produselor farmaceutice, si nu modifica compozitia.
   Sterilizare chimică - un nivel superior de dezinfecţie care se aplică cu stricteţe dispozitivelor
medicale reutilizabile, destinate manevrelor invazive, şi care nu suportă autoclavarea, realizând
distrugerea tuturor microorganismelor în formă vegetativă şi a unui număr mare de spori.
Se poate face sub forma:
– gazoasă (oxid de etilen, metil bromid)
– cu agenţi chimici sterilizanţi (sterilizare rece)
Sterilizarea chimică realizează distrugerea tuturor microorganismelor în formă vegetativă şi a unui
număr mare de spori bacterieni, în cazul instrumentarului medical termosensibil.Este obligatorie
respectarea concentraţiilor şi a timpului de contact specificate înautorizaţia/ înregistrarea
produsului.
Etapele sterilizării chimice sunt:
a)  dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu, urmată de curăţare;
b)  sterilizare chimică prin imersie;
c)  clătire cu apă sterilă.
Factori ce influenţiază sterilizarea:
 Calitatea presterilizării
 Starea sanitar-igienică a încăperilor unde se petrece sterilizarea şi păstrarea obiectelor
sterilizate
 Timpul de expunere
 Calitatea aparatelor de sterilizare
 Proprietăţile agentului chimic sterilizant, etc

Etapele presterilizării instrumentarului medical

1. Clătirea prealabilă în apă curgătoare
2. Cufundarea în soluţii cu detergent
3. Spălatul fiecărui instrument cu perie şi detergent
4. Clătitul cu apă distilată
5. Uscarea în vacuum
Controlul sterilizarii si al sterilitatii
Controlul sterilizarii se poate realiza prin:
·        metode fizice – controlul temperaturii (termometru), presiunii (manometru), timpului de
expunere
·        metode chimice: se folosesc substante cu punct de fuziune apropiat de temperatura la
care se face sterilizarea (acidul benzoic are punctul de fuziune la temperatura de 121°C)
–Se realizeaza prin teste control lipite la cosolet sau în interior, benzi adezive (dacă virajul culorii
nu s-a realizat sterilizare nu a avut loc) si controlul umidităţii textilelor
● metode biologice: fiole Stearotest – suspensie de spori de Bacillus stearotermophilus;
atingerea temperaturii de 121°C duce la distrugerea sporilor, indicatorul din fiole
vireaza.
Verificarea indicatorilor de eficienta a sterilizarii
-virarea culorii la benzile adezive cu indicatori fizicoi-chimici (se poate verifica pentru materialele
ambalate in pungi hartie- plastic, prin transparenta p[lasticului,iar la cutiile metalice verificarea se
face de catre utilizator la deschioderea acestora)
In cazul in care virajul culorilor nu s-a realizat, continutul se considera nesterilizat si nu se
utilizeaza.
Casoletele ,cutiile cu intrumentar sunt sigilate si etichetate , aceasta cuprinde: tipul continutului,
data, ora, tipul sterilizarii, persoana care a afectuat sterilizarea.
Controlul sterilizariiii: eficienta sterilizarii si mentinerea sterilitatii; se realizeaza prin metode
bacteriologice (recoltarea probelor de pe suprafete sterile, cultivare)căldură.
Durata mentinerii sterilitatii
-in cazul marterialelor ambulate in cutii metalice este de 24 h cu conditia mentinerii acestora inchise
-in cazul materialelor ambulate in pungi hartie-plastic,sudate este de doua luni de la sterilizare cu
conditia mentinerii integritatii ambalajului
DEZINSECTIA profilactica consta in masurile igienico-sanitare a beciurilor, subsolurilor si in
masuri individuale ale personalului pentru a impiedica dezvoltarea insectelor.
Dezinsectia se face prin metode fizice, chimice, si biologice.
Procedee fizice – constau in indepartarea mecaica a insectelor, pieptanarea sau perierea parului,
scuturarea lenjeriei, calcarea cu fierul de calcat, indepartarea resturilor alimentare din incaperi si
depozitarea lor temporara in cutii de resturi alimentare.
Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor la ferestre. Astuparea crapaturilor la locurile de
patrundere a tevilor pentru a impiedica patrunderea si adapostirea gandacilor.
Pastrarea alimentelor se face in dulapuri si frigidere bine inchise, in cutii si vase acoperite.
Se va face golirea zilnica a noptierelor de alimente si curatarea lor.
Mijloace chimice – se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solutii aerosol, gaze cu
efect imediat sau prmanent, 1-2 saptamani sau luni, urmarind distrugerea insectelor.
DERATIZAREA – Prin deratizare se intelege totalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea si
distrugerea rozatoarelor, care au rol in transmiterea bolilor infectioase.
Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din constructia cladirilor, pentru a preveni
patrunderea rozatoarelor.
Deratizarea de combatere consta in folosirea de mijloace mecnico-chimice sau biologice.
Procedee mecanice: Folosirea de capcane de diferite marimi, cu momeli alimentare, la care nu se va
lucra direct cu mana, mirosul de om alungand rozatoarele.
Mijloace chimice: Folosirea de substante raticide care omoara pe cale digestiva sau inhaltorie.
DEPARATIZAREA-totalitatea procedeelor folosite pentru indepartare si distrugerea insectelor
parazitare dupa haine ,corp si obiecte.
Presupune depistarea parazitilor si distrugerea chimica si mecanica a acestora.
ALTE METODE
-RESPECTAREA CIRCUITELOR FUNCTIONALE
-GESTIONAREA SI INDEPARTAREA REZIDUURILOR SI DESEURILOR
Reziduurile solide colectate din saloane, sali de tratament, sali de operatie, sali de nastere, se
indeparteaza dupa fiecare interventie si se colecteaza in recipiente impermeabile marcate cu diferite
culori.Colectarea deseurilor rezultate din activitati medicale se efectueaza la locul producerii
acestora in recienti de culoare galbena comform standardelor natiunilor unitesi acordul european
referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase .Recipientii v-or fi din plastic
sau carton in functie de tipul deseului colectat si sunt prevazuti cu eticheta de identificare si
pictograma . Spitalele sunt dotate cu crematorii pentru arderea deseurilor considerate infectate.
Reziduurile lichide se indeparteaza prin reteaua de canalizare. Resturile alimentare de la pacienti se
indeparteaza dupa ce au fost fierte, pentru distrugerea germenilor patogeni. Recipientele,
containerele colectoare se spala si se dezinfecteaza dupa folosire. Deseurile reciclabile si
curate(hartie, plastic) se aduna in containere speciale. Deseurile nepericuloase compatibile cu cele
menajere v-or fi colectate in saci de culoare neagra.
Principiile circuitului rezidurilor :
-disociere/separare
-etichetare
-manipulare
-transport
-distrugere
Codul de culori pentru containere
Galben – Pentru deseuri infectioase compuse din sange precum si totalitatea materialelor care au
venit in contact cu acesta sau alte lichide biologice. Deseuri din sectiile de hemodializa,
instrumentarele intepatoare, taietoare si materiale de unica folosinta (manusi, seringi, bisturie).
Verde – folosit la deseuri anatomo-patologice si anatomice precum fetusi, placente, parti anatomice
si material biopsic rezultata din blocurile operatorii de chirurgie si obsterica-ginecologie. Parti
obtinute din laboratoarele de autopsii, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare
si experimentare.
Rosu – pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele intepatoare-taietoare, pipete, ace,
seringi, lame de bisturiu, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta, sau care a intrat in contact cu
material infectat.
Negru – pentru deseuri nepericuloase, fara risc infectios si cele asimilabile deseurilor menajere.

AUTOCLAVE

POUPINEL