Sie sind auf Seite 1von 440

ACADEMIA ROMANA

MEMORIILE
SECTIUNII LITERARE
SERTA III, TOMUL V

MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI


IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTI
193o-31

www.digibuc.ro
-..
ACADEMIA ROMANA

MEMORIILE
SECTIUNII LITERARE

SERIA III, TOMUL V

MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI


IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTI
1930-1931

www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Pa g.

W. MEYER-LUBKE. Rumanisch und Romanisch


R. ORTIZ. Per la fortuna del Petrarca in Rumania (1783-1928) 37
IOAN BIANU. Inscriptiuni in limba gotica §1 in caractere runice descoperite
lânga Folticeni 73
Dr. ANDREI VERESS. Istoricul Mare le Serdar Gheorghe Saul (1743-1785) 83
N. N. CONDEESCU. Istoria lui Altidalis 0 a Zelidiei 107
G. F. CIAU*IANU. Glosar de cuvinte din jud. Valcea x51
ARTUR GOROVEI. Contributii la biografia lui Constantin Stamati . . . 225
I. GHERGHEL. Goethe in literatura romanä 243

www.digibuc.ro
RUMANISCH UND ROMANISCH
VON

W. MEYER - LUBKE
MEMBRIT ONORAR AL ACADEMIE! ROMANE

xedinta dela 23 Mails 1930.

H. Schuchardt hat sich einmal geaussert, « der Beweis, dass


das Rumanische eine romanische Sprache sei, ist noch nicht
erbracht ». Der Satz Uberrascht, da er zu allem im Wider-
spruch steht, was man bisher angenommen hat, er trägt einen
paradoxen Charakter an sich, er lasst aber auch ein GefUhl
des Unbefriedigten zurück, weil die notwendige Erganzung
fehlt, namlich die Antwort auf die Frage, was das Ruma-
nische denn sonst sei. Eine solche Antwort gibt Weigand irn
Vorwort zum 1. Bande seines Balkanarchivs, wo er den an-
gefuhrten Satz aus einem Briefe Schuchardts zitiert. « Durch
die intimere Kenntnis des Bulgarischen und ganz besonders
durch das Eindringen in den Geist (innere Sprachform) des Al-
banischen ist mir erst recht zur klaren Erkenntnis gekom-
men, dass das Rumanische viel tiefer mit dem Albanischen
verbunden ist, als man gemeiniglich annimmt *. Er gibt dann
zu, dass das Rumanische « in seinem Ursprung natiirlich ro-
manisch ist und auch in der Flexion wesentlich, im Wort-
schatz im wichtigsten Teile den romanischen Charakter be-
wahrt, aber auf allen Gebieten der Sprache, am allermeisten
aber in der innern Sprachform balkanische Zuge angenom-
men hat, die ihren Ursprung im Thrako-albanischen haben,
wozu dann später ein machtiger bulgarischer Einfluss hinzu-
gekommen ist . . . Das Rumanische ist die romanische Balkan-
sprache, ebenso wie das Bulgarische die slavische Balkansprache
ist, wahrend das Albanische die Balkansprache ;tar' gozip,
ist » (S. VIII).
r. A. R. Memorille Seqiunii Literare. Seria III. Tam. V.

www.digibuc.ro
2 W. MEYER-LUBKE 2

Die Antwort iiberrascht nicht, sie ist in erster Linie eine


geographische Feststellung : das Rumänische ist das Balkan-
romanische wie das Spanische und das Portugiesiche das Ibero-
romanische, das Französische und Provenzalische das Gallo-
romanische darstellen, aber sie befriedigt auch nicht unbe-
dingt, solange nicht im Einzelnen gezeigt wird, wie weit
in der Entwicklung dieser verschiedenen Gruppen unrömi-
sche Elemente einen massgebenden Einfluss ausgeubt haben.
Diese Frage soll im Folgenden behandelt werden, nicht er-
schopfend, nicht nach allen Gesichtspunkten, sondern lediglich
von dem Standpunkte aus : wie weit entfernt sich das Ru-
mänische von den Richtungslinien der allgemeinen lateinisch-
romanischen Entwicklung.
tTher die LAUTENTWICKLUNG ist nach dem, was ich
in Mitteilungen des Rum. Instituts Wien 1, 3 14 ausge-
fart habe, wenig zu sagen. Ich fasse kurz zusammen, was
ftir die uns beschaftigende Frage in Betracht kommt.
Ausschliesslich rumänisch ist die Urngestaltung der betonten
Vokale durch folgendes a, e, dem in den andern Sprachen
Umgestaltung durch i, u gegentibersteht :

lat. niger nigra


rum. negru neagrd
sudital. niuru neura
z. Bewahrung von pt und Wandel von ct zu pt: Isapte fapt
gegeniiber ital. sette fatto, frz. sept fait, span. siete hecho. Nur
das Dalmatische zeigt Bewahrung von pt und kt, welch
letzteres dann in octo zu pt wurde uapto, dagegen in piakno
:

(pectine) blieb, so dass man wohl an. eine Umgestaltung von


uakto nach sapto denken kann 1). Stimmt in luptd das Ru-
') Vgl. Bartoli, AGlItal. 20, Ai. Bei serb. copsa aus lat. coxa bleibt immer
die Frage, ob ein coksa nicht bei der ebernahme durch die Serben dissimilato-
risch zu copsa geworden sei oder ob eine solche Dissimilation noch in romanischem
Munde stattgefunden habe. Was die Behandlung von gn betrifft: rum. cumnat,
vegl. komnut, so ist auch hier bei der Vereinzelung des Beispiels eine Entscheidung
nicht moglich. Vielleicht geben Ortsnamen, die auf stagnum beruhen, Auskunft,
vgl. vorlaufig dafür und für die Entwicklung im Albanesischen, die nicht zu mn
fiihrt, Skok, Arhiv za Arbanasky stariny 2, 341-344 und Verf., ebenda 3, 204, f.

www.digibuc.ro
3 RUM:(NISCH UND ROMANISCH 3

mänische mit dern Alb. l'ufte Uberein, so zeigt der Gegensatz


von rum. drept und alb. dreite, dass es sich doch urn verschiedene
Entwicklung handelt. Die Annahme, dass zunächst irn Alba-
nischen nach labialen Vokalen ct zu ft, nach palatalen zu it
geworden, dann alb. l'ufte ein rum. luptd statt lucta nach sich
gezogen habe und nun dereptu an stelle von derectu gefolgt sei,
ist an sich nicht unmoglich, können wir doch auch anderswo
beobachten, dass ein bedingter Lautwandel bei Uberschreiten
seiner örtlichen Grenze auch sprachlich Ubergreift, vgl. Ein-
fuhrung 74, Schar, ZRPh. 46, 294. Warum aber hat die 'Ober-
tragung und Ausdehnung nicht in urngekehrter Weise statt-
gefunden ? Das numerische Verhältnis liesse eher das Gegen-
teil erwarten. Im Ubrigen vgl. die Ausfuhrungen ZRPh. 45,
646 und Puscariu, DR. 4, 1343 1).
3. Wandel von qu zu p, von git zu b. Das ist auch logodu-
resisch, aber wiederum zeigt sich die grundsatzliche Ver-
schiedenheit durch die Nebeneinanderstellung von :
. -
lat. quattuor cznque lingua sanguine
rum. patru cinci limbd sdnge
log. battoro kimbe limba sambene.

Wie sich patru usw. aus den Richtungslinien des rumii-


nischen erklärt, habe ich a. a. 0. ii ff. zu zeigen versucht.
Es handelt sich urn Angleichung des Konsonanten an den
folgenden Halbvokal, der in der Palatalreihe. lard aus tyerra
entspricht. Dies Letztere findet sich in den Anfangen auch
vielfach in romanischen Mundarten, vgl. Rom. Gramm. 1,
§ 420, nicht in den andern Balkansprachen.
4. Nasalierung und Rhotazismus. Als feststehend betrachte
ich die Nasalierung in alter Zeit und als Folgeerscheinung den
Rhotazismus bei den <( Westrumanen » (Puscariu, Studii istro-
române, 2, 344). Man vgl. Skok a. a. 0. 325-340, wo die fig:t-
here Litteratur verzeichnet ist und fuge noch Procopovici,
DR. 4, 1152 1177 hinzu. Nasalvokale finden wir auf dem

') Der Artikel war mir nicht gegenwdrtig, als ich die kurze Bemerkung über
frasin Studi Rumeni 4, i f. schrieb, sonst hätte ich die Bemerkung unterdruckt.

2*

www.digibuc.ro
4 W. MEYER-LOBKE 4

gesamten galloromanischen Gebiet, auf rätorornanischem, in


Portugal und man macht wohl die Gallier daftir verantwortlich,
die Weiterentwicklung ist aber eine sehr verschiedene, spe-
ziell zwischen Vokalen kann Schwund eintreten irn Portu-
giesischen, im Gaskognischen, es kann das n an den voraus-
gehenden Vokal angeglichen werden : engad. kuruma aus co-
rona, mana aus maina (minat), oder der Nasal verbindet sich
mit dem folgenden Konsonanten : portg. maunra a Handvoll »
aus manucia deckt sich genau mit rum. grdunte aus gra-
nucia. Fur die rumänische Nasalierung wird man wohl nicht
die Grander und Bewohner von Singidunum und Mediolana
in der Provinz Dacia Secunda heranziehen wollen, könnte mit
mehr Recht auf die salvischen Nasale hinweisen, doch besteht
ein sehr wesentlicher Unterschied darin, dass die zwischen-
vokalischen Nasale, soweit wir bis jetzt wissen, hier die Vo-
kale nicht beeinflussen. Weitgehender ist die Vbereinstim-
mung mit dem Albanischen : sie ist insofern auch wichtig,
weil das Dalmatische nichts davon weiss und weil der Wandel
von -n- zu -r- im Toskischen seine Parallele hat. -Ober das
gegenseitige Verhältnis wage ich kein Urteil, gebe aber die
Erklarung, die ich a. a. 0. 41 aufgestellt habe, gegerniber
Puscarius Auffassung auf. Es kann natUrlich bei nachbar-
licher BerUhrung die eine Bevolkerung die andere beeinflusst
haben, aber welche war die gebende, welche die empfan-
gende ? Dass es sich urn einen Wandel handelt, der jUnger
ist als der Einbruch der Slaven, hat Skok a . a. 0. S. 337 ge-
zeigt. Schliesslich darf nicht verschwiegen werden, dass auch
auf benachbarten Gebieten aus derselben Grundlage gleiche neue
Formen entstehen können, dass aber die Wege, auf deren
man zu den Neuerungen kommt, ganz verschiedene sind.
Urgerm. a ist im Holländischen als o geblieben, aber auf dem
Gebiete, das u als u spricht, zu u geworden also mud fur mod.
Im Deutschen dagegen hat es sich tber o ZU uo,ue, u gewan-
delt, also muot, muet, mut, das im Vokal vollig mit dem dia-
lektholl. Ubereinstimmt ; eine Tatsache, die zu dem bedrük-
kenden Schluss führt, dass, wo Zwischenglieder fehlen, Schluss-
folgerungen allein aus örtlichem Nebeneinander keineswegs
zwingend sind.

www.digibuc.ro
5 RUMANISCH UND ROMAN1SCH 5

FORMENLEHRE.
Die Vereinfachung des lateinischen Kasussystems hat sich
folgendermassen vollzogen. Der Nominativ als Subjektivus
musste bleiben, konnte in seiner Funktion durch keinen an-
dern Kasus ersetzt werden. Beim Genitiv unterscheidet man
partitiv, possessiv, adnominal und exclamativ. Der erste ist durch
de ersetzt worden, der Ausgangspunkt daftir ist zu sehen in
Fallen, wie gieb mir ein Glas Wein und gieb mir ein Glas von
dem Wein, den ich gestern getrunhen habe. In solchen Verbin-
dungen liegt die Anschauung, dass man von einem Ganzen
einen Teil wegnirnmt, so deutlich vor, dass man auch sprach-
lich zu einer deutlicheren Ausdruckweise greift. Auch der
Genitiv des Ausrufs wird durch de ersetzt. Er ist im klassi-
schen Latein nicht tiblich, findet sich aber bei Plautus, dann
vereinzelt bei andern Dichtern, spater bei Tertullian, also
Ausdriicke, wie o mercis malae, o miserae sortis, pro deum im-
mortalium. Diesen lateinischen Genitiven entsprechen in allen
romanischen Sprachen de-Verbindungen : span. pobre de mi,
prov. ay dieus de l'alba, afrz. fils Alexis, de ta dolente mei e,
rum. vai de voi bogatilor, vgl. Verf., Rom. Gramm. 3, 234
und 367 und die erganzenden und berichtigenden Berner-
kungen von A. Barth, ZFSL. 50, 308, wo namentlich darauf
hingewiesen wird, dass es sich im Romanischen urn die Fort-
setzung einer lateinischen Konstruktion handelt. Das de he-
deutet wie in so vielen Fallen « betreffs », <( mit Bezug auf »,
es ist wieder eine deutlichere Form als der Genitiv.
Ganz anders verhalt es sich mit dem possessiven Genitiv.
Das Besitzverhältnis schliesst im Gegensatz zu den andern
eine innere Beziehung zwischen Besitzer und Besitztem in
sich, der Besitzer ist interessiert an dem Besitzten. Fiir das
Interesse aber gibt es eine andere Ausdrucksweise als den
Genitiv, namlich den Dativ : < das Haus des Konigs » ist
das Haus, das dem Konig gehört », <( an dem er ein Interesse
hat ». Ist der Dativ danach in erster Linie ein verbaler Kasus,
stellt er sich dadurch in scharfern Gegensatz zum Genitiv, der
selbt als partitiv zunachst rein nominal ist, so liegt doch
die Moglichkeit vor, nun auch dann das Possessivverhältnis
durch den Dativ auszudrucken, wenn kein Besitzverburn aus-

www.digibuc.ro
6 W. MEYER-LUBKE 6

gesprochen wird: <( dem Konig das Haus », oder, wie wir mit
einer pleonastischen Formel sagen, dem Konig sein Haus ».
(c

Somit hat die vielseitige Funktion des Genitivs seine Weiter-


entwicklung nach zwei Seiten zurfolge gehabt: Verdeutli-
chung durch die Präposition de und Ubergang zum Dativ. Dieser
letztere dagegen ist so eindeutig, dass er zunächst blieb, dann
allmahlig, wenn aus GrUnden der Deutlichkeit oder der star-
keren affektischen Hervorhebung eine Präposition bevorzugt
wurde, Ersatz durch ad: scribo ad te fur scribo tibi. Auch der
Akkusativ ist eindeutig und bleibt, erweitert sein Gebiet aber
noch dahin, dass er allgerneiner Präposizionalis wird, also auch
nach cum, ab usw. in der Urngangsprache schon zu Beginn
unserer Zeitrechnung erscheint, woftir jetzt Beispiete irn
Thesaurus linguae latinae unter ab und cum zu finden
sind. Urngekehrt ist der Ablativ so vieldeutig, class die 'Ober-
nahme seiner Aufgaben durch Präpositionen sehr frith erfogt
ist und bloss erstarrte Formeln, wie rum. noaptea « bei Nacht »,
seara abends » geblieben sind. Endlich der Vokativ, der nur
im Singular der Maskulina auf -us mit Ausnahme von Deus
seine eigene Form hat, bleibt zunächst.
Danach ergibt sich fur eine gewisse Periodc der lateinisch-
romanischen Sprachentwicklung ein Vierkasus-Sys tem :
nominativ (Subjectivus) dominus
dativ domino
akkusativ (Oblikus) dominum
vokativ domine
Vgl. zu dieser Entwicklung Verf., Gröbers Grundriss, r, 487,
wo auch Beispiele wie membra ad duus fratres u. a. gegeben
sincl, und Rom. Gramm., 3, § 35-46.
Dieser lateinische Zustand ist im Altfranzösischen und
Altprovenzalischen noch erhalten, vgl. afrz. ne porrez men
pere faire honte, « Ihr werdet meinem Vater keine Schande
machen können », wo pere Laut fur Laut lat. patri wiedergibt,
ii roi fils <( dem Konig der Sohn », mit alter Wortstellung und
artikellosern Dativ, also einigermassen erstarrte Formel, aber
auch ii fils le roi, wo Wortstellung und Artikel zeigen, dass
die Ausdrucksweise lebensfahig blieb. Endlich findet sich, wo
es sich urn Deutlichkeit handelt, auch a: frere al rei Marsilion

www.digibuc.ro
7 RUMANISCH UND ROMANISCH 7

schon im Rolandsliede 1214, noch heute in der Volkssprache


nicht verschwunden und beim Pronornen : mon livre a moi auch
schriftsprachlich, wogegen sonst mit de der lateinische Zu-
stand wieder erreicht ist, wohl nicht in atavistischer RUckkehr,
sondern unter Einfluss der des lateinischen kundigen Kreise.
Das Italienische weiss von alldem nichts. Infolge des frühzei-
tigen Verstummens des -s fiel der Unterschied zwischem dem
s-Kasus als Subjektivus und dem s-losen als Oblikus mit ver-
schiedenen Funktionen, die sich je aus dem Zusammenhang
ergaben, und daraus erwuchs das BedUrfnis, den Dativ durch
eine PrOposition kenntlich zu machen und zwar durch ad,
woftir die Anfange weit in das Lateinische hinaufreichen, bei
verbalem Dativ, durch de, das in alien andern Fallen zur Ver-
bindung zweier Substantiva diente, deren eines das andre
nailer bestimrnte, bei adnominalem.
Das Rumänische dagegen steht vollstandig auf dem als
lateinisch-romanisch bezeichneten Zustand und hat ihn irn
Gegensatz zu den andern Sprachen und trotzdem es wie das
Italienische das -s hat schwinden lassen, bis heute bewahrt.
Der Grund liegt in der Nachstellung des Artikels. Fur den
Dativ des Pronomens bestanden im Lateinischen drei Formen :
illo und illui im Maskulinum, illi, illae, illaei im Femi-
nimum. Von diesen dreien hatte illi das missliche, dass es das
Geschlecht nicht zum Ausdruck brachte, wurde daher wohl
zuerst aufgegeben. Iiiui, illaei waren betont, daher zunächts als
Artikel wenig verwendet. Im Französischen ist li korrekt
geblieben, jib musste zu le werden. Danach ist le in dem oben
angefarten ii fils le roi der Fortsetzer eines jib regi. Dem
wUrde nun ganz genau rum. ht entsprechen, das in der Olteren
Sprache vor dem Substantivum als Dativartikel erscheint.
Die Frage nach dem Ursprung dieses in ist mehrfach be-
handelt worden. Dass es sich nicht urn eine VerkUrzung von
lui handelt, ist selbstverständlich. Puscaru sieht daher in dem
lu die A kkusativforrn des vorgestellten Artikels; es liegen
« asyndetische Nebeneinanderstellungen der Substantiva bei
einem Besitzverhältnis » vor (ZRPh. 41, 78). Also man sagt
casa soacrti-mea das Haus meine Schwiegerrnutter » fur
das Haus rneiner Schwiegerrnutter s. Er verweist auf Wundt,

www.digibuc.ro
8 W. MEYER-LUBKE 8

die Sprache 2, 95, wo gesagt wird, dass in primitiven Sprachen


das Besitzverhältnis in der Form Herr Knecht dieser fur der
Knecht des Herrn ausgedrUckt ist. Ich bin mit dem innern
Wesen dieser Sprachen zu wenig vertraut, um mir darüber
ein Urteil zu bilden, möchte aber doch folgendes einwenden.
Die römischen Vorfahren der Rumänen sagten casa socrae,
frater feminae, die romanischen Nachkommen casa soacrd,
frere sa fame, was nun allerdings formell einem socra, femina
gleichkommt. Wie aber ist das begrifflich zu erklären ? Man
darf nicht ohne weiters sagen, in dem von Puscariu ange-
führten afrz. la feaute' l'empereour sei empereour das lat. im-
peratorem, denn da es formell ebenso gut imperatori, funktionell
nur dieses sein kann, so wird man sagen mUssen, in empereour
seien Dativ und Akkusativ formell zusammengefallen und
infolgedessen habe empereour die Funktion des Dativs und des
Akkusativs erfUllt, etwa wie im lat. Ablativ der alte Ablativ
und der alte Instrumentalis zusammengefallen sind. Diese eine
Form behält nun zunächts noch die zwei Funktionen bei. Bei
sancta Maria allerdings liegt die Sache anders. Mariae ware
wohl zu Mari geworden, feminae im Altfrz. zu femme, aber im
Prov. zu femne, d. h. also, die Feminina auf -a batten den
Dativ vom Akkusativ geschieden. Aber auch nur diese. Die
Sachlage ware also im Französischen ursprUnglich die gewesen,
dass die Maskulina unterschieden: Norninativ und Oblik us
rois roi, ebenso die Feminina der lat. dritten Klasse: _fins fin,
die Feminina der ersten dagegen hätten den Nominativ-
Akkusativ dem Dativ gegenUbergestellt : fille, Dat. fill, Akk.
fille. Dass ein solcher Zustand nicht bleiben konnte, liegt auf
der Hand, besonders wenn wir bedenken, dass für den Dativ
in aller erster Linie Lebewesen in Betracht kommen, wo
dann unter Umständen im Dativ beide Geschlechter zusammen-
fielen : ein carae filiae und ein caro filio warden gleicherweise
afrz. chier fil, prov. car filh lauten. Die Gleichheit der Flexion
wurde hergestellt, in dem man dem Oblikus der Feminina die
doppelte Funktion des Dativs und Akkusativs, die er gemäss
seiner Entstehung bei den Maskulinen und bei den Femininen
der 3. Klasse hatte, in der bei weitern haufigeren Form des
Akkusativs Ubertrug.

www.digibuc.ro
9 RUMXNISCH UND ROMANISCH 9

Dasselbe möchte ich nun auch für das Rumänische an-


nehmen. Man hatte casa soacre und casa socru und iubesc pe
soacrd, bezw. pe socru also im Fern. Verschiedenheit der Kasus
im Maskulinum nicht. Auch hier entspricht eine Gleichmassig-
keit der ganzen Sprachentwicklung. Wie aber sollte ein dem
soacre entsprechender Dativ des Maskulinums lauten ? Mathe-
matisch ware das sehr einfach : Dat. Fern. socre: Plur. socre=Dat.
Mask. x: Plur. socri. Das x ware socri. Aber darf man eine solche
papierne Formel auf die lebendige Sprache iibertragen ? Neh-
men wir dazu weiter die Erfahrungstatsache, dass im sprach-
lichen Leben irn allgerneinen durchaus das Maskulinum füh-
rend ist, so wird man sagen dürfen, dass die Aufhebung der
besonderen Dativform der Feminina I das ist, was man er-
warten kann. Eines allerdings muss noch bernerkt werden.
Puscariu führt Jon al Gheorghe an, dessen al er ganz richtig
in a lit zerlegt. Ich wiirde in diesem al die genaue Entsprechung
eines frz. au sehen, d. h. die Dativpraposition mit der normalen
Form des Artikels oder aber das aus jib entstandene lu durch a
verdeutlicht. Wie dann lu sich weiter ausdehnt und auch das
Kasuszeichen des Femininums wird, kann man bei Puscariu
nachlesen. Etwas anders fasst DrAganu die Sache auf. a Revista
Filologica », 2, 311, I. Er geht aus von ad illum, woraus dann
namentlich in enger Verbindung mit Wörtern, die auf -a
ausgehen, lu entstanden sei. Das ist moglich, doch fällt auf,
dass gerade in den Belegen von 1784 Maria a lu Istrate Pop,
Savinca a lu Niculaie neben Vasile al Buscoiu Pintilie, Leontie
al Dragan Maxin, Ion al Zbreha steht und dass die alten Texte
lit sehr viel haufiger haben als alu oder gar al. Schwierig ist
die Femininform. Aus illae erwartet man l'e, statt dessen aber
erscheint i, Ii, vgl. die Belege bei Procopovici, « Revista Filolo-
gicä », I, 250. Auch Procopovici sieht in alu ad illum, in au
dagegen betontes illaei. Das mazed. au, das als Femininum zu
aht erscheint, ware dann die aus tonlosern le mit a zu erwartende
Form. Bedenken erwegte aber, dass diesem all in dem Register
von Zagra ai entspricht, Dragan a. a. 6, 314, so dass man mit
der Moglichkeit einer Umbildung von al'e nach alit zu a le,
au rechnen muss. Die Frage ist nun also die : wie kommt es,
dass proklitischem lu neben enklitischem liii ein gleichmässiges

www.digibuc.ro
I0 W. MEYER-L BKE 1

nicht proklitisches le neben enklitischem ei entspricht. Setzen


wir die alteste Form l'ei aus illaei an, so ergibt sich folgendes
Verhaltnis. Beim Maskulinum lauten beide Formen mit I an,
beim Femininum die dem lu entsprechende le mit /, die andre
mit 1'. Die Gleichheit zwischen tonloser und betonter Form
wird erreicht, wenn le durch l'e ersetzt wird, woraus dann ii
entsteht. Damit ware eine weitere Statze ftir meine Erklarung
von lu aus dem dat. ilk gewonnen.
Lui ist eine betonte Form, lu eine tonlose oder wenigstens
halbbetonte. Jene war in der Enklise allein moglich, weil die
halbbetonte mit dem Nominativ-Akkusativ zusammengefallen
ware. Das gilt auch far die Proklise, aber die formelhaften
Verbindungen, in denen die Proklise erscheint, schliessen ein
Missverstandnis aus und ausserdem war es durch den Zusatz
von a ausgeschlossen. In den freieren Ausdrucksweisen mit
Enklise aber war es nötig, eine scharfe Grenze gegen das
andre lu zu ziehen und das war leicht moglich, wenn man
von den zwei Formen lui und lu die erstere beibehielt.
Bis hieher geht also das Rumanische mit dem Galloromani-
schen zusammen, nun aber tritt die Scheidung ein. Wie ge-
zeigt, sind der partitive und der exclamative Genitiv durch
de ersetzt, der possessive durch den Dativ. Bleibt der ad-
nominale, der nun nach der einen oder nach der andern
Seite gehen musste. Im Romanischen hat er sich dem partiti-
yen, im Rumanischen dem possessiven angeschlossen. Der Grund
ist vollkommen klar. Der Dativ ist formell zu wenig ausgeprägt,
das possessive Verhaltnis bekommt etwas starres, das partitive
de ist viel deutlicher und so wird denn von Anfang unserer
nberlieferung an la porte de la maisonusw . gesagt, vgl. Wester-
holm, Etude historique sur la construction du type li filz le rei
en franfais.. Im Rumanischen lui dagegen war ein so ins Ohr
fallender Exponent des Dativs gegeben, dass ein Umsich-
greifen sich fast von selbst ergab.
Das Verhaltnis von de, din zum Dativ verdient eine ein-
gehende Untersuchung an Hand der Texte, auch eine genauerc
Darstellung des heutigen Sprachgebrauchs, als sie die Gram-
matiken bieten, ware erwanscht. Aus der Ubersetzung des
1Vlatthausevangeliums vom Jahre 1574, die Gaster im « Archivio

www.digibuc.ro
RUMANISCH UND ROMANISCH xi

glottologico » 12, 197-254 veröffentlicht hat, hebe ich einige


Beispiele heraus. Nebeneinander stehen turma de porci 8, 31
und turma porcilor 8, 32; in calea pdgdnilor nu mergeti si in
cetatea de Samaria nu mergeti Jo, 5, wo man mit einer Ab-
neigung gegen die Flexion des fremden Namens rechnen
konnte; scrisu easte casa mea casd de rugdciuni sd cheme e voi o
ati fdcutu casd de tahari 21, 13 wo de rugdciune den Zweck
ausdrUckt, de tdlhari durch den Parallelismus bedingt ist; ve§.-
minte de oaie 7, 22, 0 Schafskleider>> ist zwar possessiv, aber
das ganze o Menschen treten in Schafskleidern auf », zeigt
einen Vergleich, vgl. darnit in nume de prorocu, in nume de
dereptu,in nume de ucenicu lo, 41, podoabd easte impdrdtiia ce-
rului grduntului de mustari « Senfkorn », 13, 31, steble de leamne
21, 8, o Baumzwcige » dem de cunune de spini 27, 29 mit parti-
tivem oder den Stoff anzeigen.
Auffalliger ist sat de olari 27, lo undfeate de oameni 21, 16,
wo reines Possessivverhältnis vorliegt, so dass man wohl an
ein Versehen des nbersetzers denken darf, wogegen vdnd-
tori de oameni 3, 19 s Menschenfischer », cartea de ldsdciune
5, 31 « Scheidebrief » und cuvfintu de curvie «V orwurf des
Ehebruchs » wieder ein loseres Verhältnis ausdrUcken. Da-
neben ist nun der Dativ und bei nichtartikuliertem Substanti-
vum auch in andern als den possessiven Verbindungen ganz
gewohnlich. Ich will dabei bemerken, dass schon Hasdeu,
Etymologicum magnum, I, 49 auf die Ubereinstimmung zwi-
schen Rumänisch und Altfranzösisch hingewiesen hat, nur war
ihm der Umfang der französischen Ausdrucksweise nicht
bekannt, daher br denn auch die Weiterentwicklung des Ru-
mänischen nicht hervorheben konnte.
Mit Recht hat Puscariu darauf aufmerksam gemacht, dass
i m Meglen der Dativ mit la, der Genitiv mit lu gebildet wird.
Aber auch hier muss unterschieden werden. Mit la wird, wie
sich aus den Texten von Capidan, Megloromdnii 2 ergibt, der
verbale Dativ eingeleitet, mit lu der possessive und der ad-
nominale Genitiv, wogegen der partitive durch di aus-
gedrUckt wird, vgl. unlu din fitior 64, 2; spusi la frati-su 64, 4;
gri la soru-sa 64, 4; in l'-au deadi mut area la tset cdtuneanlu
65, 20; suflitu lu fitkru I, 12; unlu di fitkr 64, 2 ; 500 di lire

www.digibuc.ro
12 W. MEYER-IABKE 12

23, i i; freilich auch poarta di raj 1, i i; fits'or di tsar 65, 26


neben fitkrlu tsdrescu 64, 23 und nattirlich leata tsarlui, 64, 23.
Danach scheint sich hier ein Kasussystem anzubahnen : di
Partitiv, lu Genitiv, la Dativ, wobei zu bemerken ist, dass der
Genitiv formell dem lat. Dativ entspricht, funktionell aber
nur eine der Verwendungen des klassischlateinischen Geni-
tivs enthält, als Possessiv den volkslateinischen Dativ fortsetzt.
Man hat langst darauf hingewiesen, dass im Zusammenfall
von Genitiv und Dativ das Bulgarische mit dem Rumänischen
zusammengeht, offen bleibt aber die Frage, ob eine Nach-
ahmung von der einen oder andern Seite stattgefunden habe
oder ob es sich urn gleichmassige Entwicklung handle. Wei-
gand meint, der Verlust der Kasusflexion könne nur durch
das Rumänische in das Bulgarische gelangt sein, « denn das
Altblj.lgarische kannte das noch nicht ». Balkanarchiv I, VII).
Auch Jagi6 war fruher dieser Ansicht (Archiv f. Slv. Phil., ro,
282, 1894), aber seine weitere Beschaftigung mit den mittel-
bulgarischen Sprachdenkmälern hat ihn 1898 (Wiener Sitzungs-
berichte 139, 4 und 140,3) zu der Auffassung gefiihrt, dass es
sich urn einen ganz internen Vorgang handle. In sehr sorg-
faltiger und reich dokumentierter Ausfuhrung hat Karl H.
Meyer, Der Untergang der Deklination im Bulgarischen, 1920,
dieselbe Anschauung vertreten und als allein mit den Tat-
sachen vereinbar erwiesen. <( Es ist sicher, dass vor dem 17. Jahr-
hundert die Deklination im Bulgarischen noch nirgends vollig
zerstört war )> (S. 20). Dass im Neugriechischen die Geschichte
der Deklination eine ganz andre ist als im Rumänischen und
Bulgarischen, sobald man sich nicht auf den ganz dusserlichen
Standpunkt praktischer Grammatiken stellt, die hilben und
drüben von einem Genitiv-Dativ sprechen, erhellt aus der
einfachen Tatsache, dass formell im Griechischen der Genitiv
allein geblieben ist. Funktionell ist der griechische Genitiv-
Dativ in der Tat ebenso sehr vorwiegend ein Genitiv, wie der
rumänische und der bulgarische ein Dativ. Wieder anders
stellt sich das Albanesische dar. Hier scheinen in allen Klassen
Genitiv und Dativ lautlich zusammengefallen zu sein, doch
bedarf die lautliche und die bisher vollstandig vernachIassigte
funktionelle Frage noch der Untérsuchung.

www.digibuc.ro
13 RUMANISCH UND ROMANISCH 13

Die Pluralbildung lässt sich für Frankreich, Italien und


Rumänien in folgende einfache Formel zusammenfassen :
1. Sing. -a, Plur. -e oder -as fast ausschliesslich Feminina
2. » -0 » i s a Maskulina
3. » -e » -i oder -es Maskulina und Feminina.
-
Nun geht die Entwicklung dahin, die dritte Klasse unter die
beiden andern aufzuteilen. Im Altfranzösischen und irn Pro-
venzalischen zeigen die Maskulina 3 von Anfang an im Sub-
jektivus des Plurals kein -s, dem mur aus muri entspricht,
pain nicht pains aus lat. panes, die Ferninina dagegen bewahren
das -s. Die weitere Folgerung aus pliesem Zustand konnte
aber nicht gezogen werden, weil mit dem Verstummen des -s
der Unterschied zwischen Singular und Plural tiberhaupt ver-
schwand. Anders im Italienischen. Hier verband das -i des
Plurals die Maskulina ebenfalls mit denen der 2. Klasse,
stellte dagegen die Feminina in Gegensatz zu denen der ersten.
Dem konnte nun in der Weise abgeholfen werden, dass die
Ferninina 3 ihren Plural auf -e bildeten, dann aber, wo es
galt,Singular und Plural zu unterscheiden, einen neuen
Singular auf -a bekamen : aus ape api entstand ape ape,
dann apa ape. Beispiele für diese -e-Plurale aus dem älteren
Florentinischen und aus Mundarten s. ital. Gramm. 347, far
die -a-Singulare ebenda 335, Beispiele, die sich heute naturlich
vermehren liessen vgl. « nel corso, -i di seconda e normale
pel pl. masc. e l'e di prima pel fern. » (Guarnerio, AGlItal.
14, 190) und « numerosi gli esempi di feminili di terza in
prima » (eb. 189); flit. Pisa und Lucca ist -e im Plur. Fern. 3
«1pressoche di regola >> (Pieri, AGlItal. 12, 161 und 175) u.s. w.
Das Rurndnische zeigt ähnliche Tendenzen, aber in andrer
Richtung. Das -i der Ferninina 3 wird auch auf i tibertragen,
zunächst da, wo lat. -a zu -e geworden ist : vii zu vie aus lat.
vinea, dann in manchen andern Fallen, heute in grösserm
Umfang als früher, vgl.: arum. lune, heute luni; Rom. Gramm.
2, § 31, Tiktin, Elementarbuch, 5, 179. Das hat zunächst also
den Zusarnrnenfall mit den Maskulinen zur folge, da aber der
Artikel verschieden ist, so ist diese Gefahr nur beim artikel-
losen Substantivum vorhanden : ein páinile trennt sich scharf

www.digibuc.ro
'4 W. MEYER-LUBKE 14

von viermii. Man kann also sagen, dass auch im Rurnänischen


die Neigung besteht, allen Femininen im Plural dieselbe En-
dung zu geben. Dass es nun aber die des Maskulinums der
2. Klasse war und sein konnte, hat noch einen andern Grund.
Der Plural der Neutra lebt im Altfranzösischen noch in
einigen wenigen Beispielen, ist aber bald verschwunden, s.
frz. Grarnm. § 248, im Italienischen erfreute und erfreut er
sich grosser Beliebtheit und hat sein Gebiet stark ausgedehnt,
in Graubunden ist er zum Kollektiv geworden. Die Aus-
dehnung hat verschiedene GrUnde. Wo, wie z. B. im Sizi-
lanischen, -e und zusammenfallen, ist damit die Moglichkeit
gegeben, den Plural vorn Singular zu scheiden: muraturi als
Plural und Singular wird durch muraturi, muratura ersetzt.
Im Rumänischen, wo, wie in Norditalien, das -a der Neutra
durch -e ersetzt wird, trat dieses -e in Gegensatz zu dem Fern.
Plur. und die Ausdehnung des einen Typus ging Hand in
Hand mit der des andern. So bahnt sich also ein Zustand
an: Plur. Mask. -e, Fern. -i, also doch wieder eine Zwei-
geschlechter-Deklination. Frankreich konnte, wie gesagt, diesen
Weg nicht gehen, weil es den Unterschied der Zahlen nur
noch durch den Artikel zum Ausdruck bringt, in dessen
Plural auch der Genussunterschied verschwindet : les hommes,
les femmes. Nun kommt noch als weiteres der -uri- Plural,
dessen Gebiet sich auch immer mehr erweitert. Auch hierin
stimmt das Rumänische zum SUditalienischen, doch bedarf es
zunächst noch genauerer Mitteilungen Uber die dortigen Ver-
hdltnisse. Die Beliebtheit und das Umsichgreifen von -uri
dUrfte aus dem Bestreben, den Plural scharf zum Aus-
druck zu bringen und daraus zu erklären sein, dass durch den
Dat. -lui, -lor proparoxytone Flexionsendungen vorlagen, die
Verwendung bei Fremdwörter daraus, dass bei diesen die -Ober-
lieferung fehlte. Vgl. dazu S. 25.
Nimmt man dazu die starke Ausdehnung des Umlautes, so
ergibt sich, dass das Rumdnische eine ausgesprochene Nei-
gung zur formalen Unterscheidung der zwei Zahlen hat. Ahn-
liches zeigen auch in verschiedener Weise die italienischen
Mundarten. Wo hier durch die Reduktion oder den Schwund
der auslautenden Vokale Singular und Plural zusammenfallen,

www.digibuc.ro
15 RumANIscH UND RomANIScH 15

da wird entweder in der schon angedeuteten Weise des Sizi-


lianischen verfahren oder der Umlaut hilft, vgl. neap. polecq
pulecr aus pulicr pulici, die beide dem ital. pulce pulci ent-
sprechen wtirden. Das steht, wie schon bemerkt, im schärfsten
Gegensatz zu den Sprachen Frankreichs, auch zum Andalu-
sischen, wo -s schon vielfach ganz versturnmt ist, la vaca,
lo cavayo Singular und Plural sein kann.
Beim Adjektivurn kommt nur die negative Tatsache in
Betracht, dass alle und jede Komparative fehlen. Im Altfran-
zösischen und im Provenzalischen, die am fruhesten litterarisch
verwendet wurden und am starksten unter schriftlateinischem
Einfluss stehen, ist ihre Zahl noch ziemlich gross, vgl. das
Verzeichnis Franz. Gramm. § 256, sie wird dann wie von
Anfang an in den andern Sprachen auf meilleur, pire, moindre
beschränkt, ital. auch maggiore, span. mayor, portug. mor.
Die Volksgprache entledigt sich aber auch dieser letzten Reste.
T. Gartner gibt in seinem Handbuch der ratoromanischen
Sprache, S. 22 (( die beste Kuh » mehrfach mit la plu buna
wieder. Weit verbreitet ist in den Mundarten plus melior, das
die Vorstufe zu plus bonus bildet, mds malo, mds grande habe
ich Rom. Gramm. 3, § 47 aus der spanischen Schriftsprache
belegt. Das Rumänische zeigt also eine Entwicklung durch-
gefiihrt, die im Romanischen noch in ihren Anfangen steckt.
Die Konjugation gibt zu wenig Bemerkungen Anlass. Mehr
noch als das Spanische oder die suditalienischen Mundarten
ist das Rumänische konservativ, halt z. B. in der ersten und
zweiten Plur. des Präsens die vier lateinischen Klassen aus-
einander, wo doch das Französische von Anfang an, das Ita-
lienische, sehr fruhzeitig in der 1., das Französische ebenfalls
fruhzeitig in der 2. gleichmassige Form durchgefiihrt hat.
Der Aufbau der Perfektendungen auf die 3. Plur. begegnet
mehrfach anderswo : in Italien, in den rätoromanischen
Mundarten, in Frankreich, vgl. Rom. Gramm., 2, § 268,270, 272,
274. Vier Dinge bedürfen aber der Besprechung : die Bildung der
umschriebenen Präterita mit habere, die Bildung des Futurums,
die des Passivurns und die Zuriickdrangung des Infinitivs.
Darin, dass alle Verba, nicht nur die objektiven habere far
die Präterita brauchen, stimrnt das Rumänische mit dem Spa-

www.digibuc.ro
16 W. MEYER-IAA:IKE 16

nischen und dem Portugiesischen therein. Im Westen hat


sich aber diese Vereinfachung erst im Laufe des 15. und 16.
Jahrh. vollzogen. Es ist wohl anzunehmen, dass auch das Ru-
mänische sich ursprunglich nicht anders verhielt, dass es dann
aber, vielleicht etwas rascher, den Weg gegangen ist, den wir
als den normalen bezeichnen können, wenn keine Hindernisse,
sagen wir keine litterarische nberlieferung im Wege stehen ').
Es ist nämlich bemerkenswert, dass das Sizilianische eben-
falls aviri verallgemeinert, weiter ein Teil des südlichen
Festlandes, vgl. sogar hanno morto in Punkt 639, 645, 718, 719
(Bari), 739 des Sprach- und Sachatlas Italiens, Bl. 76 ; hapiovuto ist
viel weiter verbreitet als e piovuto; in dem Dialog bei Zuccagni-
Orlandini, Raccolta di dialetti italiani heisst es fur Neapel :
ha sciosciato (si è alzato) 347, neben si ghiuto (sei andato),
son stato (son stato) u. a. Fur die Abruzzen schreibt Finamore,
Vocabolario dell'uso abruzzese, S. 25 der 2. Auflage: nel nostro
uso, tra gli ausiliari essere e avere c'e sempre un conto aperto :
hajje state, sono stato ; so vute, ho avuto ; so fatte, so ditte, hajje
jite, hajje menute, j a bbastate (gli è bastato). Man darf wohl
sagen, dass auch hier eine Verallgemeinerung angestrebt oder
schon sehr weit gediehen ist und dass unter dem Einfluss der
Reichssprache eine gewisse Verwirrung eintritt. Fur Rieti
schreibt Campanello, dialetto Reatino, S. so : < nelle forme
verbali del verbo attivo si usa talora l'ausiliare essere (ma nelle
sole voci che cominciano per s) invece dell' avere del linguaggio
letterario : so ddittu, so ffattu, so ddormitu, so ssospiratu, semo
ittu, semo fattu, semo sospiratu, semo ormitu, sete ittu, fattu ecc.,
sarajo ittu, fattu ecc. Nell'Ascolano, si verifica proprio ii caso
opposto ». Auf essere fur avere in vereinzelten Fallen in ver-
schiedenen Gegenden Italiens weist Salvioni hin, AGlItal.
16, 208.Es bedarf also hier noch weiterer Untersuchung. Man
kann aber auch im Französischen ein Umsichgreifen von avoir
beobachten (Rom. Gramm., 3, § 293). Somit hat sich im Ru-
1) Solche Formen kommen tat siichlich in den aften Texten vor, vgl. Garnill-
scheg, Studien zur Vorgesrhichte einer romanischen Tempuslehre, 84, aber, wie es
scheint, als sklavische Obersetzungen der slay. oder magyar. Vorlage. Garnillscheg
gibt entsprechend dem Ziele seiner Arbeit nur Belege mit era, einer mit easte steht
Rom. Gramm. 3, § z9o. Das ebenda aus Moxa angeftihrte el fu cannscut de Priam
steht zu vereinzelt und ist zu spat, urn etwas zu besagen.

www.digibuc.ro
17 RUMANISCH UND ROMANISCH 17

manischen nur rascher vollzogen, was man als die Richtung


der romanischen Entwicklung bezeichnen kann.
Seine eigenen Wege geht nun aber das Rumanische mit a fi
cdntat gegentiber avere cantato usw., sd fi cdntat: abbia cantato
und am fost cdntat: aveva cantato..Die Vorbedingung fur diese
Bildungen ist dadurch gegeben, dass fieri an Stelle von esse
getreten ist. Das ist an sich nicht unverstandlich. Der Unter-
schied zwischen den beiden Verben ist der des Vorgangs und
des Zustands, noch besser des inchoativen und durativen :
fieri verhalt sich zu esse wie erfahren zu wissen, kennen lernen
zu kennen, bekommen zu haben. Nun verhalten sich die ver-
schiedenen Sprachen sehr verschieden, die einen bringen den
Unterschied zum Ausdruck, die andern nicht. So entspricht
frz. avoir nicht nur im Perfektum sehr oft deutschem be-
kommen. Ein fieri potest können wir ebenso gut mit « es kann
sein », fieri non potest mit « es ist unmoglich » wiedergeben.
Noch rnehr verwischt sich der Unterschied im Konjunktiv
und im Futurum, da beide erst etwas Eintretendes aus-
drUcken, etwas noch nicht wirklich Seiendes, sondern erst
Werdendes. Daher bekommt fiat im Ital. die Bedeutung von
sara. Endlich in Verbindung mit dem Partizipium drückt fieri
in den norditalienischen Mundarten wie im Deutschen das
Passivum aus, vgl. Rom. Gramm. 3, § 307. Fur das Ruma-
nische ist nun einmal der Eintritt von fieri an Stelle von essere
charakteristisch, sodann die Verbindung a fi fdcut statt zu
erwartendem so aibd fOcut und a fi fdcut statt a avea focut.
Ich knUpfe dafür an die norditalienischen Verhaltnisse an,
begrifflich natUrlich, nicht historisch. Das Partizipium ist im
Lateinischen und Romanischen wie wir seit der Untersuchung
von Brugmann, Idg. Forsch. 5, 89-152 wissen, von Natur
aus weder aktiv noch passiv, es drUckt eine durch eine
Handlung hervorgebrachte Eigenschaft aus, der aktive oder
passive Sinn hangt von dem Substantivum ab, mit dem es
verbunden wird : ist dieses eine Sache, so wird die passive,
eine Person die aktive Bedeutung vorwiegen : homo bibitus .

ist ein Mensch der getrunken hat, vinum bibitum, ein Wein
der getrunken worden ist. Die aktive Funktion ist nun im
Rumanischen sehr stark ausgebildet : Kolar tdcut genau wie
g. A. R. Mernorale Seetionii Literare. Seria III. Tom. V.

www.digibuc.ro
18 W. mEYER-LOBKE

lat. tacitus, vgl. Rom. Gramm. 3, § 13. Danach würde das Bei-
spiel bei Tiktin 1, 624 a : sd ne socotim pre sine, so nu him
postit cu mindrie i cu laudd bedeuten, a class wir nicht
solche sind, die gefastet haben ». Natarlich müsste es eigentlich
postiti heissen, aber wenn man davon ausgeht, dass sO fim,
postiti und sO aibdm postit nebeneinander standen und dass dann
von zwei moglichen Ausdrucksweisen die eine allein tibrig
geblieben sei, so lage eine Ruckwirkung der untergehenden auf
die bleibende durchaus im Rahmen dessen, was wir sehr oft
beobachten können. Dass der nbergriff nur im Konjunktiv
eingetreten ist, möchte ich damit erklären , dass dieser
formell dem Infinitiv nahe stand. Ich denke mir die
Sache etwa folgendermassen. Ein a fi cinat, das dem lat.
cenatum esse entsprach, hatte zunächst sint cinat neben sich,
dann am cinat, als am verallgemeinert wurde. Dieses fi cinat
wurde nicht durch avea cinat ersetzt, weil die Formel eine
festere war, fester auch infolge der Kurze des ersten Teils,
fester vor allem, weil nach lateinisch-romanischer Wortstellung,
die später aufgegeben wurde, habere mit dem Partizipium
enklitisch ist, also nachstehen muss, wenn der Satz mit dem
Verbum beginnt : venit-am, Matthäus io, 35, aber nu vO pare
ca. am venit 10, 34, vgl. Rom. Gramm. 3 , § 724. Da der Infinitiv
im allgemeinen den Satz nicht beginnt, sehr frith auch mit a
eingeleitet wird, so ist a fi cinat wesentlich fester als sint oder
am cinat.
Die Bildung des Futurums mit volere statt mit habere ist
rumänisch, bulgarisch, neugriechisch und albanesisch. Zu dem,
was Sandfeld in Balkanphilologien 104 darither sagt, habe ich
kaum etwas hinzuzufilgen. Ausserhalb des Rumänischen sind es
die ostfranzösischen Mundarten und das Altobwaldische, die das
volere-Futurum kennen, aber auch dem Italienischen ist es
nicht ganz fremd, vgl. Spitzer, Italienische Umgangssprache,
S. 89, i. Dass an albanesischen Einfluss nicht zu denken ist,
hat Sandfeld gezeigt, ich möchte aber auch griechischen bezwei-
feln. Altes 4gylto yp,d9981,v ist durch #é2o) va yQdg9o) verdrängt
worden, das Rumänische dagegen ist bei voiu scrie geblieben,
nur vereinzelt zeigen dltere Texte voiu sO scriu, so dass man darin
vielleicht einen fremden Einfluss sehen kann, der aber nicht

www.digibuc.ro
19 RUMANISCH UND ROMANISCH 19

durchzudringen vermochte. Die Kurzformen oiu, vei ei


va a o, vom om, yeti iti usw. sind intern rurnänische Ent-
wicklungen. Mit dem Dakorumänischen geht das Istrische zu-
sammen, vgl. Puscariu, Studii istroromâne, 2, 182. Wohl aber
steht nun der Typus o sd facu, der mazed., megl. ausschliesslich,
in der Walachei zum Teil Ublich ist, in auffallender Uberein-
stimmung mit den umgebenden Sprachen, d. h. ein Typus,
bei dem der Tempusexponent starr, nicht mehr flektiert
ist und dessen Grundlage nicht durch lateinisch-romanisches
volo facere, sondern durch rumänisches a vrea mit ab-
hangigem Satz gebildet wird. Mit andern Worten : an Stelle
der alten Futurbildung tritt eine neue. Das ist nicht merk-
wardig, können wir doch im -Romanischen wie anderswo
beobachten, wie das wenig populare Futurum immer wieder
neu gebildet wird, man denke nur an nfrz. aller chanter, das
vollstandig die Rolle von chanterai tibernommen hat. Dass in
der italienischen Urngangssprache sich ein voglio cantar aus
oder besser neben canter6 entwickelt, wurde eben gesagt, dass
in der Moldau am sd cint neben voiu cinta steht, ist bekannt.
Dieses am sd cint ist zwar stofflich mit dem cantare habeo der
andern Sprachen identisch, hat aber historisch nichts mit ihm
zu tun. So bleibt nur die Vereinfachung der Flexion als spe-
zifisch balkanisch. Hier spricht nun allerdings die geogra.-
phische Lagerung fur eine gegenseitige Beeinflussung und
zwar, da das linksdanubische Rumänisch, Moldau und Sieben-
biirgen das nicht zu kennen scheinen, zu Ungunsten der
Rumanen.
-Ober den Infinitiv ist des öfteren gehandelt worden, vor
allem Sandfeld, Rumiinske Studier 1900, Balkanfilologien roc),
Verf. in der Festschrift fill- Tobler 45-78. Ich kann mich
auch hier kurz fassen. Wenn wir die Geschichte des Infinitivs
tiberblicken, so ergeben sich zwei wesentliche Zage : die
Substantivierung und der weitgehende Ersatz der Infinitiv-
konstruktionen durch quod-, quia-Satze. Jene steht offenbar
im engsten Zusammenhang mit der Schöpfung des Artikels,
ist wohl geradezu dadurch bedingt. Sie führt naturgemäss zum
Untergang des Gerundiums, das nur noch als Adverbium,
nicht mehr als flektierte Nominalform bleibt. Im ganzen kann
as

www.digibuc.ro
20 W. MEYER-LUBKE 20

jeder Infinitiv in allen romanischen Sprachen als Substantiv


verwendet werden, nur das Französische zeigt eine gewisse
Beschrankung, hier, wie so oft, wohl unter dem Einfluss von des
Lateinischen kundigen Grammatikern. Wie der Ersatz der Ak-
kusativ-Inf.- und Nominativ-Inf.-konstruktionen durch volls-
tandige Teilsätze schon im Lateinischen angefangen hat, ist schon
mehrfach gezeigt worden. Was das Rumänische auszeichnet ist,
dass es nicht nur sagt voiu ca sd cinte wie frz. je veux qu'il chante,
sondern auch voiu ca sd cint gegentiber frz. je veux chanter,
d. h. also, dass es die Entwicklung bis zu ihrem aussersten
Ende fart. Das stimmt nun bis zu einem gewissen Grad
mit griech. Di2to va, aber nur bis zu einem gewissen Grad.
Denn das ältere einfache sd cint ist, wie schon gesagt wurde, auch
nur darin dem Griechischen ahnlich, dass eine Konjunktion mit
Verbum finitum an Stelle des Infinitivs tritt, aber diese Kon-
junktion besagt etwas ganz andres. Das Griech. a entspricht
in seinem Umfang dem ital. che, frz., span. que, rum. cd,
wenn auch der Weg auf dem es zu dieser Funktion gelangt ist,
etwas anders ist, das rum. sd aber unterscheidet sich durchaus,
es ist die Konjunktion der Bedingungssatze, wird später das
Kennzeichen des Konjunktivs : sd cint gibt lat. cantem, ital.
canti, span. cante, frz. que je chante wieder. Daraus folgt, dass
voiu sd cinte heisst o ich will, er soll oder möge singen » ; voiu
sd cint entsprechend <ich will, ich soll singen » oder « ich
möge singen ». Gemeinsam mit dem Griechischen und den
andern Balkansprachen ist also nur die Tatsache, dass auch
bei gleichem Subjekt der Willensausserung und der Tatig-
keit eine finite Verbalform gewahlt wird. Bei einer solchen
Auffassung wird nun die nbereinstimmung mit den kalabr.
vorria mu sacciu « ich möchte wissen », apul.. mme nde vogliu
cu vacu a Culimito «ich will nach Culimito gehen a grosser. Es
ist das Verdienst von Rohlfs, ZRPh. 42, 219, darauf hingewiesen
zu haben, dass auf diesem Gebiete auch die einfache An-
reihung üblich ist : ulia te pozzu na fiata assare « ich wollte, ich
kOnnte Dich einmal kOssen », das insofern allerdings etwas
verschieden ist, als die Beiordnung in diesem Falle ja nicht
etwas speziell silditalienisches ist, ogliu mparu« ich will lernen ».
Daneben besteht nun noch die Formel voggyu e diku oder

www.digibuc.ro
21 RUMANISCH UND ROMANISCH 21

voggya a diku Lind das erinnert an das bis weit nach Mittel-
italien reichende vattel a pesca «Geh und fische », das Ascoli
örtlich umgrenzt und erklärt hat AGlItal.. 14, 453-468, vgl.
dazu de Gregorio, StGlItal. i, 238-244, wo gezeigt wird,
dass der Typus vertu &rim und der andre yea e oerku auch
sizilianisch sind. Das e findet sich nördlich in Rieti, vgl.
bei Campanelli, 87 : boglio e facci isto, igli mpo e cce aje (digli un
po che ci vada), e ttantubellu e mine nne moru neben vo lo facce
(vuoi che lo faccia). Ich babe damit schon 1897 die entspre-
chende Verwendung von ngrich. ai verglichen, Uber deren
Umfang der Kommentar zu Simon Portius, 37, Suchardt,
Litbl. 13, 417 berichten.
Man sieht also, dass in ganz Süditalien in der Verbindung
vo trovare und vengo trovare der Infinitiv ausgeschaltet ist,
also eines seiner wichtigsten Gebiete verloren hat. Die apuli-
schen und kalabrischen Mundarten gehen nun noch einen
Schritt weiter und ersetzen ihn auch nach den Verben des
Wollens usw. Rohlfs sieht darin griechischen Einfluss und
zwar hauptsachlich darum, weil die Grenze des infinitivlosen
Gebietes mit der des starken Einflusses des Griechischen im
Wortschatz zusammenfällt. Ich möchte die Frage nicht ent-
scheiden und zwar vor allern darum nicht, weil auch aus Rohlfs
Darstellung nicht ersichtlich ist, ob in allen Stellungen der
Inf. verschwunden ist und wenn ja, auf welche Weise der
Ersatz eingetreten ist, also eine Untersuchung fehlt, wie sie von
mir 1895 im Toblerband, von Sandfeld 1900 vorgenommen
worden ist.
Folgt man Rohlfs, so muss man aber sofort hinzufUgen,
dass die Verhältnisse ganz andre sind als im Rumanischen.
In Süditalien ist eine griechische Bevolkerung langsam lati-
nisiert oder romanisiert worden, hat dabei aber ihre Konstruk-
tion mit na hintibergerettet, in Rumänien dagegen hat es nie
eine griechische Bevolkerung gegeben. Auch dann fehlt eine
Erklarung dafür, dass diese romanisierten Griechen oder die
sie nachahmenden Romanen das griech. na nicht durch ihr ca
oder ke wiedergegeben, sondern ganz weggelassen oder durch
mu, ku ersetzt haben. Wenn man in Otranto vegnu cu cercu,
vogghiu cu dicu sagt und jenem ein vegnu dicu vorangeht,

www.digibuc.ro
22 W. MEYER-LIAKE 22

wenn ferner auch in Otranto nicht nur vegnu cercu sondern


auch vogghiu dicu gesagt wird, so entfernt sich dieses noch
mehr von dem Griechischen. Wenn also so wohl der Umfang
der Reduktion des Infinitivs (einem vegnu mu cercu stellt das
Rumänische nichts zur Seite), als die Art (hier e,mu,ku, dort
ca sd) als die historischen Bedingungen ganz verschiedene
sind, so wird man an einen Zusammenhang nicht wohl
denken können. Im Griechischen ist der Untergang und zwar
der vollige Untergang des Infinitivs, wie schon Miklosich
gesehen hat, ganz klar : durch den Schwund des -n fällt er
mit der 3. Sing. zusammen und das ist auf der einen Seite ein
unhaltbarer Zustand, erleichtert auf der andern die weite Aus-
breitung der schon lange bestehenden na-Sätze : ein eAto elyet
aus DiAo) eiyEtv führt zwangslaufig zu 7M1,6o vd ayet. So liegen
die Dinge aber im Rurnänischen nicht. Das das Albanesische
den Infinitiv noch hat oder hatte, ist von Pedersen und Sand-
feld einwandfrei erwiesen, so dass es also wohl hier nicht
weiter in Betracht kommt; für das Bulgarische ware erst eine
Untersuchung nötig, wie sie K. Meyer für die Deklination
gegeben hat. Auf ein paar Punkte will ich aber noch zurück-
kommen. Sandfeld, Rum. Jahresber., 9, 12, 29, hebt hervor,
dass im Rum. wie im Griech. die Negationspartikel zwischen
Konjunktion und Verburn steht : ca sd nu, aber ist in einer
romanischen Sprache etwas andres moglich ? Im Neugriech.
hat sich die Regel ausgebildet, dass das Subjekt in na-Sätzen
nicht zwischen na und dem Verbum stehen kann, dasselbe
gilt für die Ubrigen Sprachen, nur in Sätzen mit ca sd kann es
im Rumänischen vor dem Verburn stehen. Das ist fur das
heutige Rumanische nicht zutreffend : soweit es sich urn norni-
nales Subjekt handelt.
Zusammenfassend möchte ich also sagen : es ist eine pe-
titio principii, die ich allerdings father auch gemacht habe,
dass die Ubereinstimmungen auf einen innern Zusammenhang
beruhen mUssen. Der Ersatz der Infinitivsätze durch que-
Sätze ist ebensogut griechisch wie lateinisch, ich glaube aber
nicht, dass irgend jemand dafUr an einen Einfluss der griechischen
Kirchensprache auf die lateinische denken wird, und wenn ja,
so bleibt doch eben die Tatsache, dass er irn Rurnänischen

www.digibuc.ro
23 RUMANISCH UND ROMANISCH 23

durchaus der lateinischen Entwicklung entspricht, nicht grie-


chisch zu sein braucht. Geht man aber davon aus und be-
trachtet man die Richtungslinien des Romanischen wie sie sich
am deutlichsten da zeigen, wo Einfluss der Bachersprache
.

(die Buchersprache in des Worters weitestern Sinne) fehlt,


so bewegt sich die Reduktion der Verwendungstypen des Infi-
nitivs durchaus in dieser Richtung.
Was endlich die fast standige Verbindung mit a betrifft,
halte ich natürlich die Rom. Gramm. 3, § 25 gegebene Auffas-
sung nicht mehr aufrecht, glaube vielrnehr, dass man ebenso
mit einer Erklarung aus dem Romanischen auskommt, wie
bei engl. to mit dem Germanischen. Wie nämlich engl. to
be lediglich eine weitere Ausdehnung des Gebrauchs von zu
ist, oder also wie engl. I hope to see him und to be or not
be sich zu ich hoffe ihn zu sehen, sein oder nicht sein verhalten,
so rum. a cinta zu ital. cantare. Die Verbindung von a mit dem
Infinitiv ist die bei weitem haufigste, erst im spatern Fran-
zösischen greift de über. Das erweist sich deutlich aus der
Form des historischen Infinitivs, der im Ital., Span., Portg.
mit a, im Franz. mit de eingeleitet wird. Dass bei jenem das
Verbum des Anfangs vorschwebe, möchte ich nicht mehr
annehmen gegenfther Sätzen, wie et se commenarent a baiser
et a acoler et fair& la plus grant chiere de jamais et la bonne
demoiselle de despouiller sa robe et soy mettre en cotte rien
plus et bon compagnon de la prendre Cent Nouvelles, 2, 29,
on se mit a causer et Flaubert de blaguer un peu grossement,
Goncourt, Journal r, 303. Diese Satze zeigen, dass selbst,
wenn das Verbum des Anfangens ausgesprochen wird, doch
der historische Infinitiv einsetzt in einer Form, die jeden
Zusammenhang mit diesem Verbum ausschliesst. Es handelt
sich eben urn eine Affektkonstruktion, bei der der Sprechende
sich beniigt, die Handlung anzugeben, aber auf die genaue
Angabe von Zeit und Person verzichtet. Ich habe Rom. Gramm.
3, § 529 die Anwendung des de im Französischen damit er-
klärt, das de zur Zeit, da die Wendung aufkam, schon der
gewohnliche Begleiter des Infinitivs war. Obertragen wir das
nun auf die andern romanischen Sprachen, in denen im'ent-
sprechenden Falle a angewendet wird : span. y nosotros a

www.digibuc.ro
24 W. MEYER-L1.13KE 24

obecederse, Calderon," Alcalde I, 32 und so ital. und portg.,


so ergibt sich, dass auch hier a langsam zurn standigen Be-
gleiter des Infinitivs wird und dass das Rumänische nur den
andern Sprachen voraneilt. Moglicherweise steht das im Zu-
sammenhang mit der Substantivierung des Infinitivs, sofern
dadurch die rein verbale Geltung hervorgehoben wird.
Das Passivum ist schon im Lateinischen durch das Reflexi-
vum abgelost worden. Das Wie dieses Vorgangs hat E. Richter,
ZRPh. 33, 136 dargelegt, Beispiele schon aus Cato und Te-
renz bringt H. F. Miller, a chronology of vulgar latin, S. 8o .
Das ist auch der romanische, nicht bloss der rumänische Zu-
stand, sofern es sich urn ein Vorgangspassivurn handelt : la
porte s'ouvre, wogegen das Zustandspassivum durch esse mit
dem Partizipium ausgedrUckt wird : la porte est ouverte. Es
gibt natUrlich Fãlle, wo beide Anschauungen moglich sind und
das hat wohl zu der falschen Lehre gefUhrt, dass lat. amatur
durch frz. il est aimé wiedergegeben werde. Unmoglich ist
das Reflexivum als Passiv nur bei Lebewesen : er tötet sich
ist etwas andres als er wird getotet. Meist greift man zu der
aktiven Ausdrucksweise mit allgemeinem Subjekt : on le tue,
rum. Ii ucide. Bekanntlich wird auch im Slavischen und im
Albanesischen das Passivum durch das Reflexivum ausge-
drückt und ziemlich allgemein, auch von mir wird oder wurde
angenommen, dass das Rumänische mehr oder 'weniger davon
abhangig sei. Das ist zunächst, wenn man die romanischen
Verhältnisse richtig beurteilt und auch das Lateinische in Be-
tracht zieht, nicht notig, es ist aber auch nicht wahrscheinlich,
weil in einem entscheidenden Fall das Slavische sich anders
ausdrUckt, nämlich in dem eben besprochenen Passiv bei
Lebewesen. Da das Slavische Uber eine betonte und eine
tonlose Pronominalform verfligt, so verwendet es die tonlose
in passivischem Sinne, die betonte in reflexivem. Dern würde
rum. se und sine entsprechen, man sagt aber nicht sine se va
ucide, sondern el se va ucide, also offenbar keine Nachahrnung,
sondern selbstandige Schopfung. Vgl. zu diesen Ausfahrungen
Ober das Passivum meine Artikel in den Neusprachlichen
Studien, Festgabe für K. Luick, 158-171 und Neuere Sprachen
34, 161-184.

www.digibuc.ro
25 RUMANISCH UND ROMAN1SCH 25

Nun noch ein Wort zu der fruher als Supinum bezeichneten


Form. Dartiber, dass die Bezeichnung falsch ist, besteht kein
Zweifel. Ich hatte sie als ein Verbalabstraktum, wie sie im
Lat. auf -us -Us gebildet werden, bezeichnet (Toblerband, i io).
Sandfeld, S. 76, schreibt : « aus dem Particip. perfecti hat sich
ein neues Verbalsubstantiv herausgebildet, das vielfach als ein
Infinitiv anzusehen ist ». Was ist der Unterschied zwischen
einem « Verbalabstraktum a und einem « Verbalsubstantiv » ?
Ich habe Rom. Gramm. 2, in der Anmerkung zu § 484 gesagt,
was gegen die auf Mussafia zurtickgehende Auffassung von
diesen Bildungen als Partizipia zu sagen ist und habe, da
nichts gegen meine Einwände gesagt worden ist, keinen Grund
davon abzugehen, will aber noch Folgendes hinzuftigen. Den
lat. Bildungen auf -us -Us ist in denen auf -ata, ilber deren
Ursprung und Verbreitung Carl S. R. Collin, Etude sur le
de'veloppement de sens du suffixe -ata, 1918 eingehend gehan-
delt hat, ein Konkurrent entstanden, der sie namentlich in
Italien und Frankreich stark zuriickgedrangt hat. Im Ruma-
nischen aber ist diese Bildung noch verhaltnissmassig wenig
vertreten, daher die andre umso fruchtbarer wurde, vgl. Rom.
Gramm. 2, 484-486. Hier möchte ich nun allerdings annehmen,
dass die neue Verwendung durch den nordalb. Infinitiv hervor-
gerufen worden ist, der aus me mit einer Form besteht, die
identisch ist mit dem Partizipium Perfecti, vgl. Sandfeld, 127.
Zu den Personalendungen ist kaum etwas zu bemerken.
Die Flexion -ez der Verba der ersten Klasse, die wiederum vor
allem abgeleitete und entlehnte, also neue Verba ergreift, stellt
zweifellos das Rumanische in einen gewissen Gegensatz zu
den andern romanischen Schriftsprachen, verbindet es aber
mit den nachstliegenden Mundarten, dem Vegliotischen, dem
Istriotischen, dem Friaulischen und dem Ladinischen, vgl.
Rom. Gramm. 2, § 203 und Salvioni, Arch. Glott. 16, 272.
Das Rumanische ist hier konsequenter als die andern Haupt-
sprachen. Die iberische Halbinsel hat Verba auf -ir und -ecer,
- ar und -ear portg. -ejar, das Französische und das Italienische
Verba auf -ir Sing. -is und -er -oyer, bezw. -ire -isco,
- are -eggiare, das Rumänische und die genannten Mundarten
stellen zu -esc auch -a -ez.

www.digibuc.ro
26 W. MEYER-LOBKE 26

Endlich fost als Partizipium zu a fi hat irn Romanischen


nicht seinesgleichen. Da aber das Lateinische keine Grund-
lage bot, ist der Ersatz in den verschiedenen Gegenden verschieden
geschaffen worden : it. stato, frz. éte, aber span. portg. sido u. a.,
vgl. Rom. Gramm. 2, § 344. Jede Bildung muss also innerhalb
der Einzelsprache erklärt werden. Für das Rum. vgl. Rom.
Gramm. 2, § 344; Puscariu, ZRPh. 28, 589 ; Gamillscheg, Tempus-
lehre, 133.

WORTBILDUNGSLEHRE.
Ich nehme die Bildung der Zahlwörter voraus. Dass un-
spre-zece usw. und doudzeci slavischem oder albanesischem
Vorbilde nachgesprochen sind, unterliegt keinem Zweifel und
ist wohl auch nie bezweifelt worden. Auch al trei-le (( der ditte ))
deckt sich genau mit alb. i-tre-te, wodurch die Wahrscheinlich-
keit, dass un-spre-zece albanesich sei, zur ziemlichen Sicherheit
wird. Es muss nun aber noch betont werden, dass die Nei-
gung, die Ordinalien durch Vorsetzung des Artikels aus den
Kardinalien zu bilden, sich auch im Romanischen findet, vgl.
Rom. Gramm. 2, § 51. Danach ware eine schon vorhandene
Ausdrucksweise durch das Albanesische nur insofern urn-
gebildet worden, als dem vorgestellten noch der nachgestellte
Artikel folgte, wenn diese Erweiterung nicht uberhaupt durch
die Nachstellung des Artikels beim Nomen bedingt wurde.
Da der sutd, wie immer es im Vokal zu erklären ist, aus dem
Slavischen stammt, könnte man auch hier dem Slavischen vor
dem Albanesischen den Vorrang geben. Ascoli hat den Verlust
von cint darnit erkldrt, dass die Ahnlichkeit mit cinci eine
Verschiedenheit der Lautung verlangt hätte, AGlItal. Suppl.
2, 131, also wie in der Sprache der Marine und beim Fern-
sprechen im Deutschen das mit drei lautähnliche zwei durch
zwo ersetzt worden ist. Caracostea geht aus von der militäri-
schen Einteilung in Hundertschaften, abulg. sotnik, sieht hier
die Quelle, die den deutlichen Ersatz für das nicht gentigend
deutliche cint abgeben konnte , Mitteilungen des rum. Insti-
tuts Wien, 80-94. Warum aber undecim usw., viginti, das
bekanntlich noch Spuren hinterlassen hat, geschwunden sind,

www.digibuc.ro
27 RUMANISCH UND ROMAN1SCII 27

lässt sich schwerer sagen. M. Rosier hat zu zeigen versucht,


dass die bald weiter bald weniger weit ausgebildete vigesi-
male Zählart durch den Handel- und Zahlungsverkehr von
einem Ort zum .andern gewandert ist, hat namentlich gezeigt,
dass frz. quatre-vingt aus England stammt, ZRPh. 49, 273-86;
frz. douzaine ist ebenfalls durch den Handel nach Italien
(dozzina), Deutschland (datzend), England (dozen) und
Holland (dozjin) gekommen; so mag auch hier zunächst
in einzelnen Fallen die Umbildung stattgefunden haben, also
vielleicht bei doud-spre-zece, bei trei-zeci, dann allmahlig Ver-
allgerneinerung eingetreten sein. Ob was wir Uber die Ge-
schichte des Handels in diesen Gegenden wissen, eine Auf-
klarung gibt, muss ich andern zu untersuchen liberlassen.
Die Zahl der slavischen Suffixe ist nun zweifellos im Ru-
mänischen ganz wesentlich grOsser als die der germanischen
oder der vorrOmischen im Romanischen, und zwar ist nicht
nur ein quantitativer, sondern auch ein qualitativer Unter-
schied festzustellen. Die in betrachtkommenden Suffixe irn
Romanischen : ital. -etto, frz. -et, span. -ico sind verklei-
nernd ; ital. -ardo, frz. -ard, ital. -aldo, frz. -aud sind Personal-
bezeichnungen ; ital. -esco, frz. -ois, span. -esco, -isco und afrz.
-enc sind adjektivisch und treten an VOlkernamen zur Be-
zeichnung der Bewohner oder der einem Lande charakteristi-
schen Produkte, span. -arro, -orro ist pejorativ, also auch
wieder zunächst fUr Personen verwendet. Die AnknUpfung
dürfte danach durchwegs bei Lebewesen zu suchen sein. Das
gilt nun auch fur eine Reihe der slavischen Suffixe im Rum.,
vor allem fur -itd, dessen Herleitung aus dem slay. sicher ist;
s. Puscariu, jahresbericht Leipzig, 8,157, Pascu, Sufixele, 263,
-as, -4, -u,s Puscariu, 220, Pascu, 366.
Auch -nic und -et') sind zunächst persOnlich, haben dann
aber adjektivische Geltung bekommen, vgl. die sorgfältige
Untersuchung von Graur, Noms d'agent et adjectif en Roumain,
33--51, mit frz. -enc aus germ. -ing lässt sich rum. -ean ver-
oleichen. Aber daneben stehen nun das Abstrakta bildende

1) Der Ursprung dieses -et ist allerdings nicht klar. Begrifflich passt das von
Graur vertrctene -ici, -aber warum lautet es nicht -it?

www.digibuc.ro
28 W. MEYER-LUBKE 28

-eald und das kollektive -iste, vgl. fur letzteres Pascu, 205
und Lowe 1).
SYNTAX.
Von syntaktischen Erscheinungen ist nur wenig ZU er-
wähnen. Der teilweise Ersatz des Possessivums durch den
Dativ des Personalpronomens steht vielleicht in einem ge-
wissen Zusammenhang mit der Ausdehnung des possessiven
Dativs. Besonders weit geht darin das Mazedonische. Auch in
Weigands Liedern finden sich auf jeder Seite Beispiele wie
kd it am di'onile tukseane 58, 6, t( weil mein Schatz in der Fremde
ist »; in bratse ts sd h me ved 14, (( dass ich mich in Deinem Arme
sehe )); tru grddind vruta iii aflai, 60, 4, im Garten fand ich
meine Geliebte »; nveasta astdz Ii si mdritd, 61, 13, (( seine
Braut verheiratet sich heute a, 62, 25 usw. Das ist nun abcr
wiederum nur die Fortsetzung dessen , was auch die andern
Sprachen zeigen, vorab das Italienische und seine Mund-
arten, dann das Portugiesische, vgl. Rom. Gramm. 3, 371, wo
auch rumdnische Beispiele gegeben werden. HinzuzufUgen ist das
Neuprovenzalische, vgl. Ronjat, essai de syntaxe des parlers
proveufaux modernes, 136 : ie lusie' la caro,asein Gesicht glanzte » ;
s'a emabarbat lou cabau, il a embourbele son cheval », vor
allem, wenn es sich urn Körperteile, KleidungsstUcke, Haus-
tiere und andre objet familier » handelt. Die alte Sprache
kennt das kaum. Die heutige, auch die Dichtersprache, knUpft
aber nicht an die Trubadur sondern an die volkstUmliche
Ausdrucksweise an.
Wie sehr das Rumänische echt volkstUmliche Wendungen
liebt, zeigen die Relativsätze. Es ist eine weitverbreitete
Erscheinung, dass an Stelle des flektierten Relativprono-
mens eine unflektierte Form tritt und das Verhältnis
dieser Form zum Verbum dann durch ein tonloses Personal-
1) Ich hab e absichtlich nur die wirklich produkth en Suffixe genannt. Bei Pascu
und bei L6 we, <( Jahresbericht Leipzig *, 18/19, Ino, findet man noch manches
andre. Die zahlenmassige Vbersicht, die letzterer S. io8 gibt, ist aber irreleitend.
Wenn er z. B. acht qualitative Suffixe slavischen Ursprungs und nur drei lateinischen
angibt, so folgt daraus noch nicht, dass die Mehrzahl der neugebildeten Adjektiva
nun wirklich slavische Suffix haben. Er nennt z. B. -iv, gibt aber S. 73 nur betiv,
uscdliv, math ).

www.digibuc.ro
29 RUM ANISCII UND ROMANISCH 29

pronomen ausgedrackt wird : der Mann, wo ich bei ihm gewesen


bin in stiddeutschen Mundarten. Das ist auch slavisch, ist
allgemein romanisch, selbst von Dante nicht verschmdht :
ombre che amor di nostra vita dipartille, Inferno 5, 69, ist im Neu-
provenzalischen fast Regel, findet sich im Rumjnischen von An-
fang an, vgl. Rom. Gramm. 3 , § 628 und numa-on bdie-de bdietz41
see ai avu-norok ku iel, Weigand, Dialekte der Bukovina, 15, 5,
wozu Weigand bemerkt : cu care ai. Das Neugriechische ver-
wendet sein pu entsprechend, aber dass das Rumänische mit
dem Romanischen, nicht mit dem Griechischen geht, ergibt
sich daraus, dass dem griech. pu im Rumänischen unde ent-
spricht, das nicht so gebraucht zu werden scheint.
Durchaus unromanisch ist die Verwendung des Plusquarn-
perfektum-Konjunktivi als Indikativ und die des Präsens
Konjunktivi auch nach einem Präteritum des Verbalsatzes.
-Ober jenes handelt Gamillscheg, Studien zur Vorgeschichte
einer rornanischen Tempuslehre, S. 82 ff. Er zeigt, dass schon
im bellum hispanicum die -ss-Form ihre Grenzen iiberschritten
hat und in jeder Art von Kausalsätzen und Relativsätzen er-
scheint, und dass das Rumänische nur darin einen Schritt
weiter geht, dass es das Tempus auch in Verbalsätzen ver-
wendet. Im Gegensatz dazu hat im Rornanischen das -ss-
Tempus seine konjunktivische Geltung beibehalten, konnte es
oder musste es da, wo schriftlateinischer Einfluss die Ent-
wicklung der Syntax beeinflusste. Da andrerseits das lat.
Imperf. Konj. infolge seines Zusammenfalls mit dem Inf. in
der ersten und dritten Person, im Rum. auch in der 2. Person
seine Funktionen nur unvollkommen ausubte, ein Ersatz
durch das Plusquamperfektum wie im Romanischen im Ru-
mänischen ausgeschlossen war, blieb wohl nichts andres
als zum Präsens zu greifen. So habe ich mir die Sache zurecht
gelegt, Rom. Gramm. 3, § 18o, wobei wiederum das Rumänische
nur zu Ende fart, was die andren Sprachen in Anfangen
zeigen, habe aber auch die Moglichkeit erwogen, dass, wenn
die Konstruction, ch will, dass ich komme auf nicht latei-
nischer Basis aufgebaut ist, das Präsens statt des Imperfek-
turns im Teilsatz auf dem Einfluss dieser Sprache be-
ruhe. Diese letztere Annahrne verficht Sandfeld mit dem

www.digibuc.ro
30 W. MEYER-LODKE 30

Hinweis darauf, dass das tatsa chlich im Griechischen so


ist, a. a. 0.
Eine Notwendigkeit &far sehe ich nicht, die Moglichkeit
zu verneinen haben wir jedoch auch kein Recht. Aber ein
Hinweis auf die heutigen Verhältnisse im Französischen ist
wohl nicht unangebracht. Dass das Imparfait du subjonctif in
der gesprochenen Sprache nicht beliebt ist, weiss man langst.
Eine Anekdote erzählt, dass der deutsche Grammatiker Sapfle,
dessen französische Grammatik vielen deutschen Generationen
gedient hat, sich mit den Verkäuferinnen der Halle darum
gestritten und ihnen den Gebrauch von chantasse usw. habe
beibringen wollen. Heute dringt auch in der Schriftsprache
mehr und mehr das Prasens ein, woftir Brunot, La pense'e et
la langue, 784 und Nyrop, Etudes de Grammaire française, 30,
mancherlei Be lege bringen. Liegt der Grund darin, dass man
namentlich -assions, -assiez als unschön empfand ? Oder ist
zunächst im abhangigen Satze das Präsens eingetreten infolge
einer etwas andern Auffassung. Ich glaubte er kommt, ich
wusste nicht, dass er krank ist » ist das einzig logisch richtige,
wenn der Inhalt des Teilsatzes sich bis in die Gegenwart
erstreckt, der des Verbalsatzes z war in seinem Anfang zeitlich
zurack liegt, aber doch noch in die Gegenwart dauern kann.
Die Tatsache, dass im 16. Jahrh. die Formen -issions, -issiez
der er-Verba deutlich unter dem Einfluss der Grammatiker
durch latinisierendes -assions, -assiez ersetzt worden sind,
spricht wohl daftir, dass schon damals die Zeitform sich keiner
besonderen Beliebtheit erfreute. Da in den französischen Mun-
darten in weitem Umfange nur eine einzige Form des Kon-
junktivs besteht und z war entweder das Präsens oder seltener
das Imperfektum in Prasensfunktion, so wird der heutige
Zustand der Schriftsprache dem Einfluss der Mundarten zu
verdanken d. h. das Ergebnis der nicht beeinflussten Ent-
wicklung sein: eine Tatsache, die vielleicht Manchem far
das Rumänische die Entscheidung in der oben offengelassenen
Frage erleichtert.
Vom lateinischen WORTSCHATZ hat Puscariu in der Aka -
demieschrift : «Locul lirnbii romiine intre limbile romanice s aus-
fUhrli ch gehandelt ; dann Domaschke , « Der lateinischeWortschatz

www.digibuc.ro
31 RUMANISCH UND ROMANISCH 31

des Rumdnischen>> (Weigands Jahresbericht, 21/25, 65-173) mit


der gutgemeinten, aber nicht genligend kritisch durgefiihrten
Absicht, kulturhistorische Schlüsse aus dem heute vorhan-
denen Wortschatz zu ziehen, vgl. die inhaltsvolle Anzeige
Puscarius, DR. I , 401-417. Nattirlich liesse sich namentlich
aus dem Gebiet der Wortbedeutung noch mancherlei sagen :
die Gebundenheit der Bedeutung an die Bodenverhaltnisse, wie
sie in rum. podure, alb. pfil vorliegt, die ein Dschungelgebiet
voraussetzt, wie schon Puscariu 35 hervorgehoben hat und
wie es besonders scharf hervortritt, wenn wir sehen, wie bei
ganz andrer Terrainbildung lat. palus im Baskischen madura,
fadura, padura (c terrain plat a l'embouchure des fleuves et des
rivieres >> bedeutet. Auch auf die Bewahrung alter Bedeutungen,
die mit bestimmten Gewohnheiten zusammenhangen, will ich
nicht eingehen, will nur darauf hinweisen, class. die romische
Sitte, den Wein durch Mischung geniessbar zu machen, in ital.
mescere, mescita, mazed. mestere einerseits, prov. meiser und
d. mischen, das wie kelth (calice), keller (cellarium) mit der
romischen Weinkultur iibernommen wurde, nachwirkt, wäh-
rend die iberische Halbinsel diese Bedeutung nicht kennt,
judfrz. moitre nur ganz allgemein mischen » ist, vgl. Blond-
heim, Les parlers jude'o-romains 8o, und pikard meszvé « Back-
trog », das ein moistre voraussetzt, nach einer ganz andren
Richtung weist.
Was dem rumänischen Wortschatz sein besonderes Geprage
aufweist, ist der ungernein starke Einschlag des slavischen
Elements, wogegen das Albanesische bei weitem nicht den
Umfang erreicht, den das Gallische im Französischen hat.
Freilich wurde das Rumanische einst eine lautliche Umgestal-
tung durchmachen, wie etwa das Lateinische im Ubergang
zum Französischen, so ware er zunächst bei weitem nicht so
augenfallig. Aber er ist eben doch sehr gross, grosser als der
arabische im Spanischen, der lateinisch-romanische im Bas-
kischen, ob aber grOsser als der FranzOsische im Englischen,
bedurfte erst noch der Untersuchung. Vergleicht man nun
diesen Einschlag mit dem fremden in andren romanischen
Sprachen, so ergeben sich merkwurdige Vbereinstimmun-
gen. Lat. bellum ist rum. durch rdzboiu, rom. durch zvirra;

www.digibuc.ro
32 W. MEYER-LUBKE 32

amicus ist rum. durch prieten verdrangt, aber auch im Afrz.


ist neben ami das germ. dru getreten; amare ist ganz durch
a iubi ersetzt, aber auch im Romanischen ist es mehr der litte-
rarische Ausdruck, hat im Altfranzösischen avoir cher neben
sich, im Ital. voler bene, span., portg. querer, katal. estimar, in
dem Mustersatz < sie hatte sie lieb s bringt Gartner, Hand-
buch der rdtoromanischen Sprache, S. 51, fur die rätoromanischen
Mundarten kein amare sondern nur avair udgen «gem haben
vulair bun was it. voler bene entspricht. Mit andern orten,
es besteht tberall das Bestreben, amare sei es durch Deck-
wörter, sei es durch deutlichere Ausdrücke zu ersetzen.
Lat. quercus lebt in Italien weiter, ist aber kaum in die
Provinzen gedrungen, vielmehr sind hier autochthone Wörter
geblieben: Mssanus in Frankreich, garriga in Katalonien und
einem Teil Spdfrankreichs, carvalho und carrasca im Spani-
schen und Portugiesischen. Was Wunder, wenn auch im
Rumänischen in gorun und stejar Wörter unbekannter Her-
kunft vorliegen. Vergleicht man damit, dass fagus oder fageus
zunächst Uberall, wo der Baum wächst, geblieben ist: rum.
fag, ital. faggio, afrz. fou, span. haya, so liegt der Gedanke
nahe, dass die kultische Wichtigkeit der Eiche ihren Namen
gerettet hat. Brad.« Tanne » wird zunächst eine Art bezeichnet
haben, die von der römischen abies und pinus verschieden
war, wie ja auch deutsch Arve, wallis. arolla nicht durch latei-
nische Wörter ersetzt worden sind. In dieselbe Klasse gehort
noch bunget, wozu das Grundwort in alb. bung vorliegt.
Mit baltd und mlastind kann man lomb. palta, stidfrz.
pauto, ital. pantano, span. balsa, frz. marais vergleichen, mit
obraz «Wange* frz. joue und ital. guancia, vgl. WS. 12, 8,
mit breaz afrz. bler, prov. blar « mit weissem Fleck », das ger-
manisch oder gallisch ist, REW. .1153 a, mit gol lomb., ven.
usw. byot, mit brdu afrz. gourle aus frank. gurtil, mit gdt afrz.
haterel, mit drum ital. cammino, frz. chemin, das- nach seiner
Verbreitung fiber das ganze romanische Gebiet fruh aus dern
Gallischen aufgenommen sein muss, mit nevastd frz. brut, mit
iesle frz. creche aus frank. hrippja, mit gard viu frz. lzaie aus
frank. hagja usw.
Leider fehlt noch jede Untersuchung tiber die Wege, auf

www.digibuc.ro
33 RUMANISCH UND ROMANISCH 33

welchen diese slavischen Elemente eingedrungen sind, ja es


fehlt ein den heutigen Anforderungen entsprechendes ety-
mologisches Wörterbuch. Immerhin können einzelne Gesichts-
punkte schon jetzt hervorgehoben werden. Rom. corp ist ein
Neologismus, an Ste lle von lat. corpus ist trup getreten. Nun
liesst man in Jaberg-Juds italienischem Sprachatlas unter corpus
« Antworten vielfach zogernd und unsicher », andrerseits bei
Kluge unter a Kdrper »: das Abendmahl und die Leichnam-
verehrung trugen zur Einbargerung des lat. Wortes bei, viel-
leicht auch die Medizin. Mit andern Worten, corpus ist einer
jener Sammelbegriffe, wie sie die volksttimliche Anschauung
und Redeweise nicht allzusehr liebt (man beachte, dass das
Wort im Romanischen vielfach « Leichnam » bedeutet, was
nicht ausschliesslich tabu sein wird), und es ist ein Wort, das
in der christlichen Kirche eine grosse Rolle spielt. Wenn nun
auch die Grundbegriffe des Christenturns im Rumänischen
lateinisch sind, so hat doch später die slavische Kirchensprache
ebenso eingewirkt wie im Romanischen die lateinische. Wenn
hora durch ceas verdrangt wird, so erinnert das an ndd. ur,
woraus hd. uhr, ndl. uur und auch hier wird man die kirch-
lichen Stunden verantwortlich machen, ist doch in neurer
Zeit in diesem Sinne irn Deutschen auch horen gebrauchlich.
Damit komme ich auf das, was materiell den romanischen
Wortschatz vom rumänischen scheidet : es ist der Umstand, dass
jener durch Jahrhunderte hindurch von der lateinischen Bücher-
sprache beeinflusst war. Lateinisch war die Sprache der Kirche
und der Verwaltung, lateinisch gebildet waren die ersten
Dichter in der Volkssprache, kirchlich alle älteren Denkmäler
des Nordfranzösischen, selbst das Alexanderlied des Alberic,
religios der provenzalische Boeci, und auch der Dichter des
Rolandliedes war des Latein kundig. Weniger deutlich ist das
in Italien und auf der iberischen Halbinsel, aber hier setzt
die Litteratur in der Vulgarsprache spdter, z. T. unter fran-
zösischem Einfluss ein 1). Ich habe im Vorhergehenden mehr-
mals darauf hingewiesen, dass die romanische Syntax in ihrer
1) Zweifellos ist der älteste romanische Text, das veronesische Rätsel aus dem
8. Jahrh. (s. P. Rajna, Speculum 1928, 291) nicht kirchlichen Ursprungs, ich rn8chte
es aber so wenig wie die Strassburgereide als s Litteraturdenkmal bezeichnen.

3 A R. Menzoriile Sectionii Literare. Seria HL Tom. V.

www.digibuc.ro
34 NV. MEYER-LCOKE 34

Entwicklung durch die lateinische BUchersprache des öfteren


gehemmt ist. Von alldem weiss das Rumänische nichts. Die
Sprache der Kirche und der Verwaltung war griechisch bezw.
slavisch, die ältere Litteratur ist aus dem slavischen iibersetzt.
Dass dieses dabei zum Teil eine ähnliche Rolle im Wortschatz
gespielt hat, wie das lateinische im Romanischen, ist oben an
einzelnen Beispielen gezeigt worden. Al le diese Fragen ver-
dienen eine griindliche vergleichende Untersuchung.
Endlich die Lehnithersetzungen, das ist wohl z. t., was
Weigand als innere Sprachform bezeichnet, also der Fall von
slay. tima t(Finsternis » und « grosse Menge », dem arum..
intunerec nicht nur in der ersten sondern auch in der zweiten
nicht lateinischen Bedeutung entspricht. Dass solche Beispiele
im Rumänischen ausserordentlich zahlreich sind, hat Sandfeld,
Balkanphilologien, 28 ff. gezeigt und sie lassen sich wohl noch
vermehren. Aber sie sind überall anzutreffen, wo zwei Sprachen
zusammentreffen, so ungemein häufig im Romanischen Grau-
bUndens, vgl. Ascoli, AGlItal. 7, 556 ff., Verf., Einfiihrung §
45. Wenn deutschem es ist heiss , frz. il fait chaud im Schweizerd .
es machtheiss entspricht, wenn ebenda es hat far hd. es gibt, frz. ily
a gesagt wird,wer möchte an einer Nachahmung des Französi-
schen zweifeln ? Wenn in Bern, das der französischen Schweiz
näher steht als Zurich und Basel, noch heute als einzige Höflich-
keitsform a Ihr » Ublich ist, nicht die sonst in der deutschen
Schweiz frillier z. t. noch heutige Abstufung: a Sie » unter den
Gebildeten, « Ihr » gegen-Ober niedriger stehenden ',Personen,
soll das nicht auch ein Abklatsch d es frz. vous sein ? Aber kein
Mensch wird darum den rein deutschen Charakter der deut-
schen, den rein romanischen der romanischen Mundarten in
Abrede stellen. Oder wenn der Sprachforscher, der frz. savoir
par oui-dire und d. vorn horensagen wissen nebeneinander sieht
und aus der Wortstellung sofort erkennt, dass der deutsche
Ausdruck eine sklavische Nachahmung des französischen ist,
ändert das irgend etwas am deutschen Charakter des Deutschen ?
Sodann ist auch hier Vorsicht geboten. Bartoli erwähnt in
seinem Breviario di Neolinguistica, dass die Doppelbedeutung
von bulg. usta <(Kehle und Mund » zurfolge gehabt habe,
dass gurd zur Bedeutung sMund » gelangt sei, fagt aber sofort

www.digibuc.ro
35 RUM:iNISCH UND ROMANISCH 35

hinzu, 4 sirnilmente in dialetti francesi », wo natürlich eine


Nachahmung des Bulgarischen ausgeschlossen ist. Nun be-
achte man das Folgende: Rum. bucd a Wange s ist ein vulgärer
Ausdruck fur 4 Wange », frz. gueule, wo es fura Mund » auftritt
o ordinaire ». Somit haben bucd und gula, wenn es fur Mund
auftritt, denselben Gefalswert. Der Unterschied zwischen
Rumänisch und Romanisch ist also der, dass os Uberall durch
ein groberes Wort verdrangt worden ist, dort durch gula,
hier durch bucca und dass dann in Frankreich der Prozess
sich wiederholte. Soll man nun annehmen, dass im Ruma-
nischen os geblieben sei, bis in Berahrung mit den Bulgaren
gula seine Stelle eingenommen babe ? Und alb. gol' , das
wegen seines o italienisches Lehnwort ist (Wörter und Sa-
chen, 12, IO) ? Oder Bartoli führt an bulg. mesec « Mond und
Monat », danach auch rum. lund Monat ». Hier wird er
recht haben, denn in der Tat ist die Abweichung vom Latei-
nisch-romanischen zu auffallig.
Ferner ist noch etwas zu. beachten. Der Slave oder die
Slaven, die zuerst fur den Begriff « Welt » das Wort svêtu
4 Licht » brauchten, verbanden damit offenbar eine ganz be-
stirnmte Anschauung von der Welt, sagen wir eine 4 Welt-
anschauung ». Den Urrumänen war vermutlich der Begriff
und das Wort mundus abhanden gekommen, da sie kein Be-
durfnis empfanden danach, besser kein Empfinden fur eine
so abstrakte Idee hatten. Mit der christliche Kirche, mit der
Vbersetzungslitteratur war nun aber ein neues Wort nötig und
ein Vbersetzer, der lume dafur wählte nach der Doppelbe-
deutung seines slavischen Vorbildes, mag sich ja auch etwas
dabei gedacht haben. Aber dem rumänischen Empfinden lag
diese Gleichheit so fern, dass man fur « Licht » ein besonderes
Wort, lumind bildete.
Ich fasse zusammen. Am rornanischen Charakter des Rurna-
nischen ist nicht zu zweifeln, es zeigt die romanischen Zuge, .

ja es zeigt sie sogar vielfach reiner als die andern Sprachen.


Die hemmenden lateinisch-litterarischen Einflüsse, die Ein-
flUsse auch der romanischen Litteratursprachen, der meistern-
den Grammatiker fehlen, so dass man, den Ubertreibenden
weifel Schuchardts nach der andern Seite tibertreihend
3*

www.digibuc.ro
36 W. NIEY ER-LCBKE 36

sagen könnte, das Rumänische zeigt die lateinisch-romanische


Entwicklung am ungetriibtesten. Das (dialkanrornanische
hat seine besondern Zuge, die es vom Italoromanischen,
Galloromanischen und Iberoromanischen unterscheiden, daran
trägt aber die vorrömische Bevolkerung ebensowenig Schuld
wie in den andern Ländern, ihr Einfluss auf den Wortschatz
ist sogar eher geringer. Starker ist wie auch in den iibrigen
Gebieten der der umgebenden Sprachen, derer, mit denen die
Rumanen z. t. zusarnmenwohnten und die sie dann sich
angeglichen haben, er gibt dem Rumanischen seine besondere
Färbung, aber er entromanisiert es nicht.

www.digibuc.ro
PER LA FORTUNA DEL PETRARCA
IN RUMANIA (1783-1928)
DI

RAMIRO ORTIZ
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

Sedinta dela 31 Octombrie 1930

A Guido Mazzoni con affetto e


devozione di discepolo.

I.
Nella vita di noialtri studiosi, accanto a non poche inevi-
tabili amarezze e disillusioni, ci son talvolta delle sorprese
piacevoli. Non piU di qualche anno fa avrei ritenuto esage-
rato il titolo che oggi pongo risolutamente in fronte a codesta
mia comunicazione. Quando infatti, dopo sette anni di la-
boriose e quotidiane ricerche nella cara pace della Biblioteca
Academiei Romfine, mi accinsi, nel 1916, a pubblicare il primo
volume della mia Storia della Cultura lialiana in Rumania1)
il pacchetto di schede che riguardava il Petrarca era talmente
esiguo da farmi dornandare con dolore come mai un poeta
cosi ricco di fama e di traduzioni presso tutti quasi i popoli
del mondo, avesse avuto in Rumania un'accoglienza cosi
fredda. Certo il culto di Gheorghe Asachi (1788-1869) per il
nostro poeta, culto grazie al quale egli pote non solo tradurre
e imitare molte delle piU celebri poesie del Canzoniere, ma
assimilare il Petrarca al punto da trasportarne nella vita vissuta
1) Col titolo di: Per la Storia della Cultura in Rumania, (Bucarest, Sfetea, 1926,
pp. vIII-355, giacche, oltre il primo saggio Primi Contatti fra Italia e Rumania,
ne conteneva altri due:.Pietro Metastasio e i poeti Vdcdregi e Per la fortuna del
teatro alfieriano in Rumania.

4 A. R. Memorale Secliunii Literare. Seria III. Tom. V.

www.digibuc.ro
RAMIRO ORTIZ 38

la passione amorosa e gl'ideali, amando petrarchescamente


quella Bianca Milesi ch'egli canth col .nome di Leuca; sem-
brava compensare la scarsezza delle citazioni e delle tradu-
zioni presso tutti gli altri poeti rumeni; ma insomma, all'in-
fuori dell'Asachi e di qualche traduttore moderno pii erudito
che poeta, non potevo citare che una menzione fuggitiva del
nostro nella Prefazione di Ienachita VAarescu (1740-1799)
alla sua Grammatica rumena del 1783. Solo qualche anno fa,
in seguito a una potrei dire campagna di scavi in antiche
riviste rumene, che i miei studenti del Seminario di Letteratura
Italiana compirono sotto la mia direzione, saltaron fuori dalle
colonne della rivista transilvana Familia (1888-91) una ventina
tra sonetti e madrigali del Petrarca, tradotti da un Than Bo-
canici, sul quale non mi è riuscito finora di poter raccogliere
alcuna n otizia che ne illustri la vita e le opere. Poiche proprio
in quei giorni (novembre 1922) preparavo un numero della
mia rivista Roma dedicato al Petrarca, passai ii manoscritto
in tipografia, dove pet-6 mi riusci impossibile di ritrovarlo
al memento opportuno, essendosi smarrito, probabilmente du-
rante i lavori d'ampliamento del locale. Una nuova disav-
ventura del Petrarca in Rumania ? Non grave ad ogni modo,
poiche mi era facile rimediarvi. Possedevo infatti ii titolo e
l'anno della rivista e due anni fa cogliendo l'occasione che ii
mio bravo scolaro Sig. Pimen Constantinescu mi chiedeva un
argcmento da trattare per la sua tesina di licenza, lo esortai
a cepiar di nuovo le traduzioni petrarchesche del Bocanici
e ad occuparsen e nell'ultimo capitolo del suo lavoro sulle
Vita e le opere di Fr. Petrarca 1), dove avrebbe trattato della
fortuna del Petrarca in Rumania. La tesina del Sig. Constan-
tinescu fu ritardata dall'attivith lodevolissirna che esplicava
come bibliotecario del mio Seminario di Letteratura Italiana
e dalle proporzioni di vera e propria tesi di laurea che pren-
deva ii suo lavoro. Egli ha voluto cedere a me le schedine
che contengono la trascrizione dei sonetti petrarcheschi
1) Preparo co'miei studenti una collana _di piccole monografie sui nostri grandi,
sul tipo dei volumetti della nota collezione dell'editore Giusti di Livorno, collo
scopo di addestrarli al rwtodo storico-estetico con dei lavoretti, che possan nel con-
tempo servire di benintesa volgarizzazione.

www.digibuc.ro
39 PER LA FORTUNA DEL PETRARCA IN RUMANIA (1783-1928) 3

tradotti dal Bocanici ed io le pubblico in appendice a questa


mia comunicazione insieme colle altre traduzioni costituenti
un piccolo Canzoniere rumeno, per salvarle (non si sa mai 1)
da altre eventuali dispersioni.
L'avere in mano questo bel gruppo di schedine mi ha fatto
tornare nel primo proposto di mettere insieme una Bibliografia
rumena del Petrarca, che ordinern cronologicamente e che
offro agli amatori del Petrarca, italiani e rumeni.

II.
1783

IENACHITA VACARESCU. Observalii sau bdgdri de


seamd asupra regulilor si oránduelilor Gramaticei romeinesti.
Viena, 1783.
Nella Prefazione si legge il seguente passo, in cui si fa il
nome del Petrarca : « La lingua italiana non e usa a scandire
« i versi secondo il numero dei piedi, ma solo secondo il nu-
« mero delle sillabe e con molta varieta di tipi. Alcuni versi
« sono di sei, altri di otto, altri anche di dodici e persino di
« quindici sillabe. Tutto chi con una speciale inflessione di
« pronunzia, con un flusso solo, con riscontro di sillabe alla
« fine (larima) e pensieri sublimi, come p. es. sono, fra quelli
« di molti altri autori, i versi del Tasso, dell'Ariosto, del Pe-
#trarca e quelli del giudiziosissimo Metastasio ricco di dottrina
« e anche pin di nativa arguzia ».
Per l'interpretazione di questo passo cfr. la mia citata
Per la Storia della Cultura Italiana in Rumania, p. 236.

1836

Gheorghe Asachi (Poesii, Iasi. Tip. « Albinei », 1836), tra-


duce i seguenti sonetti:
i. Stiamo, Amor, a veder la gloria nostra.
2. Lied fiori e felici, e ben nate erbe.
4.

www.digibuc.ro
4 RAMIRO ORTIZ 40

3. Levommi ii mio pensier in park ov'era. (I primi due coi


titoli rispettivi di : Laura e Pentru Laura, il terzo col titolo :
Fiicei mele Eufrosina).
Tutte, o quasi, le poesie originali dell'Asachi son piene d'i-
spirazioni e reminiscenze petrarchesche, e centoni petrarcheschi
posson considerarsi le sue poesie italiane, di cui mi sono oc-
cupato largamente nella mia comunicazione 1) al Convegno pe-
trarchesco di Arezzo (26 nov. 1928). Canzone petrarchesca 6
da lui stesso qualificata quella A Leuca, per ii giorno anni-
versario della sua noscita (1818). Traduce in tedesco (Ms.
Ac. Románe 3075, f. 108, ii sonetto Stiamo, Amor, a veder
la gloria nostra, copia ne' suoi quaderni (ms. cit., pp. 107-108
e ii 1) molte poesie del Petrarca 2) e ne scrive in tedesco la
bibliografia 3). Nell'ode Pleiada (Oda aitre Poezia Románd),
scritta per rispondere ad un'altra di Costache Negruzzi collo
stesso titolo, ii Petrarca è posto, unico poeta italiano, tra Omero,
Orazio, Pindaro, Ovidio, Corneille, Virgilio, Milton e Schiller.
Petrarchescamente scriverà sulle pagine bianche di un volume
contenente gli Amori del Savioli e di un altro del Souvestre
su Bianca Milesi le date memorabili del suo amore per la
bella « giardiniera> del nostro Risorgimento. L'edizione del
Petrarca che possedeva e che, da una postilla di sua mano,
risulta comprata a Verona 1i i luglio 1812, era quella veneta
del 1759 colle considerazioni del Tassoni, le annotazioni di
Gerolamo Muzio e le osservazioni di L. A. Muratori.
1) Gheorghe Asachi e ii petrarchismo runieno. Arezzo, Presso la R. Academia
Petrarca (Estr. degli a Atti del Convegno Petrarchesco a pubblicati in a Atti e Me-
morie della R. Accademia Petrarca di Scienze, Lettere ed Arti a, N. S., vol. VII,
a. 1928).
2) Cfr. Claudio Isopescu, Ii poeta romeno Gh. Asachi a Roma. Roma, x928 (Estr.
degli Atti del I. Congresso Nazionale di Studi Romani (Aprile, x928).
Le poesie del Petrarca copiate dall'Asachi ne'suoi quaderni sono:
1. La ballata: a Occhi miei lassi, mentre ch'io vi giro n (ms. Ac. Române, 3075,
f. 107);
2. Il sonetto: Piet di me lieta non si vede a terra n (ms. Ac. Rom. 3075, f. 107);
3. La sestina: Giovane donna sotto un verde lauro a (ms. Ac. Rom. 3075, f. 107);
4. Ii sonetto: a Quando piu m'avvicino al giorno estremo n (ms. Ac. Rom., 3075,
f. 107);
5. La ballata: a Or vedi, Amor, che giovinetta donna n (ms. Ac. Rom. 3075, f. 107);
per le quali cfr. Claudio Isopescu, II poeta Giorgio Asachi in Italia, Livorno, Giusti,
p. 30 (Collana del a Giornale di Politica e Letteratura a).
3) Op. cit., loc. cit.

www.digibuc.ro
42 PER LA FORTUNA DEL PETRARCA IN RUMANIA (1783 -1928) 5

1861

ALEXANDRU DEPARATIANU (1835-1885), Doruri Amo-


Yuri. Bucuresti, i861, t. I, 23-24 e 29-30, mette come motto
in fronte a due sue poesie due versi del Petrarca e ne paragona
i sonetti a una fioritura di violette dopo una pioggia feconda.
« Comme pour nous paraitre le plus fidele disciple des
Romantiques de Gautier, de Hugo met en tete de deux
de ses poesie (Ella1) et Din fereastrd) 2) des epigraphes tirees
de Petrarque a; ci fa sapere N. I. APOSTOLESCU a p. 265
del suo bel volume su L'influence des Romantiques français
sur la poesie roumaine, (Paris, Champion, 1909). I versi citati
dal Deparatianu sono : Vergine bella que (sic) di sol vestita Co-
ronata di stelle. . applicati profanamente a una romantica
Ella « bellà, graticisà, ca astra tremurindà »; ii cui seno (« urna
sacra d'Amore») rideva « attraverso la nebbia vermiglia che an-
nunzia il sole al mattino »; e: Non videte (sic) vui'l cor negli
occhi miei? in capo alla poesia intitolata Din fereastrd in fereastrd.
II medesimo poeta nella poesia intitolata In fine paragona i
sonetti del Petrarca a una fioritura di violette dopo una pioggia
primaverile :
$i ploaia precum scoate, din valle violette,
facea a 'nflori, Petrarca, asa de dulci sonette,
Din sufletul-ti divin I

(E come la pioggia fa sbocciar nella valle le violette cosi


ii Petrarca faceva fiorire i suoi si dolci sonetti dall'animo
suo divino !).
1873

GHEORGHE PANU traduce nella rivista Convorbiri Li-


terare (VII, No. i del i°, Aprile) i sonetti :
4. Valle che de' miei lamenti sei piena
5. Io mi rivolgo indietro a ciascun passo
6. Solo e pensoso i piI deserti campi
1) Doruri i Arnoruri, Bucuresti, 1861, t. I, pp. 23-24.
Ibid., pp. 29-30.

www.digibuc.ro
6 RAMIRO ORTIZ 42

1888-91

Un poeta transilvano IOAN BOCANICI traduce nella ri-


vista Familia i sonetti:
7. Pace non trovo e non ho da far guerra
8. Amor m'ha posto come segno a strale
S'Amor non d, eh' d dunque quel ch'io sento? 1)
to. Ponmi ove '1 Sole occide i fiori e l'erba
. Quanto.piii m'avvicino al giorno estremo

12. 0 invidia, nernica di virtute


13. Per mezzo i boschi inospiti e selvaggi
14. lo amai sempre ed amo forte ancora
15. Fuggendo la prigione, ove Amor m'ebbe
16. Erano i capei d'oro a l'aura sparsi
17. Io canterei d'amor si novamente
18. Non Tesin, Po, Varo, Arno, Adige e Tebro
19. Amor, fortuna e la mia mente schiva
20. I' son gia stanco di pensar si come
21. Che fai, alma, che pensi? avrem mai pace?
22. Ove eh' io posi gli occhi e giri
23. Incalzandomi Amore al noto luogo
24. I' vidi in terra angelici costumi
25. In mezzo di due amanti, onesta, altera
26. In qual parte del ciel, in quale idea
pifi i seguenti sonetti che non mi è riuscito identificare e di
cui perciO cito ii primo verso in rumeno, accompagnandolo
colla traduzione letterale italiana per render possibile ad altri
l'indentificazione 2).

1) Contrassegno con un asterisco i sonetti tradotti piü yoke.


2) Non facile, data la liberth della traduzione, piü parafrasi che altro. Di pia,
molte volte ii primo verso coincide pal o meno con quello di poesie del Petrarca,
mentre gli altri mostrano che si tratta di un' illusione. Secondo la mia abitudine
di tener molto tempo i miei lavori nel cassetto dello scrittoio e non affrettarmi punto
a pubblicarli senza esserci prima tomato su parecchie volte, ho tentato ben quattro
volte questa identificazione senza poterci riuscrire. E vero che la fatica non 6 stata
inutile, visto che ho riletto da cima a fondo quattro volte ii Canzoniere, dimenti-
cando spesso lo scopo erudito per goder dell'arte e dell'armonia dolcissima della
poesia petrarchesca.

www.digibuc.ro
43 PER LA FORTUNA DEL PETRA R CA IN RUMANIA (1783 -1928) 7

27. Singur cu tristele-mi giinduri merg visdtor. Prin campia in-


verzitd. (Solo co'miei tristi pensieri, vo sognando Per i campi
verdi), che non corrisponde punto, come parebbe dal primo
verso, al celebre sonetto : Solo e pensoso i pus deserti campi.
28. Am rdmas pe cdi pierdute ci acest an de suspine. (Son ri-
masto per vie perdute anche quest' anno di sospiri).
29. Ciind privesc fata ei mándrd, plin' de o falnicd dulciatd.
(Quando miro ii suo bel volto, pieno di maestosa dolcezza).
Oltre questi sonetti, ii Bocanici traduce il madrigale:
30. Non al suo amante pus Diana piacque.

1889-90

JULIE B. P. HAPEU in Bourgeons d' Avril. Paris, Hachette


e Bucarest, Socec, 1889, e in Chevalerie. Paris, Hachette e
Bucarest, Socec, 1890, seguendo l'uso dei romantici, fa pre-
cedere le sue poesie da motti, che son, quasi sempre, versi
di poeti a lei cari. Troviamo cosi citati i seguenti versi del
Petrarca : S'amor non e, che dunque e quel ch'i' sento? (Lassi-
tude);. . . or veggio e sento. Che per aver salute ebbi tormento,
E breve guerra per eterna pace (Le réve du poete);. . . volendo
parlar, cantava sempre (Canevas).
« Dans son voyage ideab> scrive Apostolescu o Julie
« Hasdeu descendit plus loin dans le Midi, et Dante, l'Arioste,
«le Tasse, et surtout Petrarque furent ses maitres et ses inspi-
rateurs 1). Elle chanta la Laure de Pétrarque, en partant de
« V. Hugo :
Je demande cs-tu là, doux etre évanoui ?
<( La prunelle dit: non, mais l'âme répond: oui,

« dans un poême (Petrarque a Laure in Chevalerie. Paris,


« Hachette 1890, pp. 16-18), on l'Amour et la foi se reunissent
« dans un elan mystique. Pétrarque aime au-delà de la mort
« sa Laure, avec la même ardeur que pendant sa vie terrestre :
Apostolescu, op. cit., p. 372.

www.digibuc.ro
8 RAM IRO ORT I Z 44

« La mort qui brise tout, qui flétrit l'amour meme,


« Ne peut rien contre nous, puisque morte je t'aime,
Puisque ton fime en moi vivra 1
« L'ime est tout: c'est le doigt de Dieu sur la nature,
q L'âme ne peut mourir. Et le flot qui murmure,
« Et les bois, et les monds, et l'univers, un jour
« Peut-être ne seront plus qu'ombre et que fumée,
« Mais nos 'Ames vivront toujours, ma bien-aimée,
Rendant éternel notre amour 1
o Que l'homme aime le beau partout, en toutes choses
4 Qu' il l'aime dans les fleurs de Juin it peine &loses,
« Dans les bois, dans les eaux et dans le grand ciel bleu;
« Dans toute action pure et droite élevant l'ilme
« Dans un coeur innocent, dans une noble femme,
A la fin, il trouvera Dieu 1
« 0 toi, qui fus la joie et l'orgueil de ma vie,
« 0 Laure, avec ardeur je t'ai toujours servie.
« Dieu qui fit un parfum pour la rose d'été,
« Fit mon amour si pur pour ta chaste beauté 1).*

1894

GRIGORI LAZU in un volume contenente 471 Traduceri


Libere fi Imitatiuni (Iasi, araga, 1894) traduce a p. 106 il
sonetto :
31. Levommi il mio pensier in parte ov'era.

1896

LUCIAN BOLCA, pubblica nelle colonne della medesima


rivista transilvana Familia (XXXII, 476) che aveva accolte
le traduzioni del Bocanici, una sua parafrasi del sonetto :
32. Fontana di dolore, albergo d'ira.

1905

NICULAE IORGA, l'illustre storico rumeno che conosce


cosi profondamente la nostra lingua e la nostra letteratura,

1) N. I. Apostolescu, op. cit., pp 373-374.

www.digibuc.ro
45 PER LA FORTUNA DEL PETRARCA IN RUMANIA (1783 -1928) 9.

pubblica nella sua rivista Floarea Darurilor la traduzione della


canzone all'Italia compresa ora nella raccolta delle sue poesie
Din opera poeticd a lui N. lorga. Craiova, 1928, p. 269 :
33. Italia mia, bencU '1 parlar sia indarno.

1906

MIHAIL DRAGOMIRESCU e G. ADAMESCU nel loro


manuale scolastico : Poetica pentru clasa VI, Bucuresti, Stein-
berg, 1906, includono la traduzione in prosa (del Dragomi-
rescu) del sonetto :
34. In qual parte del cid, in quale idea.

1920

NICULAE IORGA nella sua Istoria Literaturilor romanice


in desvoltarea ci legdturile br, Bucuresti, 1920, vol. I, pp.
264-265 e 268-282 si occupa largamente del Petrarca con
moltissime citazioni de' suoi versi, riportati sempre in ita-
liano. Piuttosto che riassumere, ii Iorga fa parlare ii suo poeta,
componendo cosi un abile mosaico di versi, strofe ed emi-
stichi. Per dare un'idea del suo modo di procedere traduciamo
qui un brano che riguarda Laura :
« La vediamo con « le trecce d'oro che posson rendere in-
vidioso il sole 1) s, colle « trecce bionde de'suoi capelli d'oro 2) »,
colla « mente canuta sotto i biondi capelli 3) », vera « cerbiatta
dai cornetti d'oro 4) ». Ha « mani bianche e sottili, braccia
delicate », « gesti soavemente superbi 5) » e « sdegni alteramente

1) Le trecce d'or che dovrian far il sole. D'invidia molta ir pieno (Canz. 3).
2) D'or capelli in bionde trecce attorse (Canz. 3).
5) Sotto biondi capei canuta mente (Son. 178).
4) Son. 157.
5) Le man bianche, sottili
E le braccia gentili
E gli atti suoi soavemente alteri.

www.digibuc.ro
10 RAMIRO ORTIZ 46

umili 1 ». La vediamo q dolce nella memoria » sotto i


fiori che piovon su di lei dai rami di un albero :
a Da' bei rami scendeva,
Dolce nella memoria,
Una pioggia di fior sovr'il suo grembo *.

Quanto al giudizio ch' egli dà della personalith e dell' arte


del nostro poeta, esso e interessantissimo, data l'abitudine
dell' autore di giudicar da se (senza troppi intermediarii) la
poesia dei poeti.
In generale nel Petrarca il Iorga vede troppo l'uomo di
tavolino, il letterato puro, fino al punto da negargli un vero
e proprio sentimento della natura, ma certi accostamenti, come
p. es. quello con Chretien de Troyes per ciô che riguarda
lo psicologismo del Petrarca, riescono interessantissimi e non
c' e pagina si pub dire in cui non troviamo novith, indipen-
denza di giudizio, impressione fresca e sentita.

1922

ANTONIAN NOUR pubblica nella rivista Ramuri (XVI,


211) di Craiova la traduzione del sonetto :
35. I' son gia stanco di pensar si come,
e i madrigali :
36. Or vedi, Amor, che giovinetta donna
37. Nova angeletta sovra l' ale accorta.

1922

Numero speciale dedicato al Petrarca dalla rivista Roma


(ott.-nov. 1922) col seguente sommario :

1) E i dolci sdegni alteramente umili (Canz. 3).

www.digibuc.ro
47 PER LA FORTUNA DEL PETRARCA IN RUMANIA (1783-1928) II

ALFREDO GIANNINI, Modernismul lui Petrarca


ELENA MUNTEANU, Francesco Petrarca
ALEXANDRINA MITITELU, Canzonierul lui Petrarca
E. LOVINESCU, Un petrarchist roman: Gheorghe Asathi
A. MARCU, Editia criticd nationald a operelor lui Petrarca.
Si ripubblicano le traduzioni dell'Asachi, del Panu, del
Iorga, del Dragomirescu e si aggiungono quelle di ALE-
XANDRU RALLY del sonetto :
38. Voglia mi sprona, Amor mi guida e scorge

e di N. STANESCU :
*39. Solo e pensoso i phui deserti campi
40. Zefiro torna e '1 bel tempo rimena.
Illustrazioni ;
a) Ritratto del Petrarca ;
b) Disegno del Petrarca sul codice di Plinio della cappella
di San Vittore e delle sorgenti del Sorga con la postilla auto-
grafa : Transalpina solitudo mea jocundissima ;
c) Laura sotto la pioggia di fiori, dall'esemplare della prima
edizione del Xanzoniere» (Venezia, 1470) posseduto dalla
biblioteca di Brescia.

1925

RAMIRO ORTIZ pubblica nella rivista Universul Literar


(XVI, 1925, No. 50) un profilo del Petrarca col titolo : Cevd
despre Fr. Petrarca.

1926

IOAN CIORANESCU in Sburdtorul Literar traduce il


sonetto :
*41. S'amor non e, che dunque I quel ch 'io sento?

www.digibuc.ro
12 RAM IRO ORT I Z 48

1927

RAMIRO ORTIZ pubblica nella rivista Universul Literar,


XLIII (1927) 1111. 22, 23, 24, 25 e 26 un ampio studio sul
Petrarca uomo e poeta, con un' analisi estetica particolareggiata
della canz. Chiare, fresche e dolci acque, col titolo : Capodoperele
liricei italiene, III. Canzona lui Petrarca Chiare, fresche e
dolci acque*.

1927

ALEXANDRU MARCU pubblica in Roma, VII (1927),


No. 2 (Aprile-Giugno) pp. 46-47, una traduzione del brano
delle Fam., IV, I, in cui si descrive l'ascensione al monte
Ventoux (1335) col titolo : Pagini de Antologie: Ascensiunea
pe Muntele Ventoux.

1927

J. LEONARD nel medesimo fascicolo di Roma (1)13. 48-49)


traduce il sonetto :
42. Benedetto sia '1 giorno e '1 mese e ranno
e la sestina :
43. A qualunque animale alberga in terra.

1928

RAMIRO ORTIZ rende conto all' Accademia Rumena (con-


vocata in seduta solenne festiva con intervento di S. E. il
Ministro d'Italia Gabriele Preziosi) del Convegno Petrarchesco
di Arezzo e presenta in dono alla Biblioteca dell'Accademia
il volume di Scritti petrarcheschi pubblicato dal Comitato
aretino per i festeggiamenti in occasione dello scoprimento

www.digibuc.ro
49 PER LA FORTUNA DEL PETRARCA IN RUMANIA (1783 -1928) 13

del monumento. Il discorso fu pubblicato in Roma, VIII,


(1928) fasc. 4, Ott.-Dec. 1928.

1929

NICOLAE IORGA, Comemorarea lui Francesco Petrarca


la Academia Romiind in Memoriile Academiei Románe (Sect.
Ist., S. III, t. IX, M. IX, 1929).
Importantissimo discorso, in cui forse si esagera la portata
delle influenze trobadoriche sulla lirica petrarchesca, ma, per
compenso, pieno di suggestioni e insomma tale che ogni serio
studioso del Petrarca debba tenerne il massimo conto. Recen-
temente infatti Giulio Bertoni, recensendo nel (( Leonardo »,
. I (193o) N. II (Novembre) ii bel volume; NICOLA IORGA,
L 'Italia vista de un rumeno. Milano, La Spiga, 1930, in cui
compreso la traduzione italiana di questa memoria acca-
demica ; scrive a proposito di essa : <<lorga sa alternare rapi-
« di scorci storici a limpide pagine letterarie sullo sfondo del
4 paesaggio. Ii canzoniere petrarchesco, ad esempio, gli for-
« nisce .pretesto ad alcune osservazioni, che vanno fra le mi-
« gliori del volume : « La poesia ha tra molte altre virth,
« quella di saper parlare a ognuno ii suo linguaggio. Per quanto
ui soggetto sia locale o nazionale o sia legato ad un' epoca o
« appartenga ad uno data scuola, essa supera le intenzioni
« del suo creatore per 1 'immortalith che Fe ha dato ii genio.
« Lo studioso puô ricondurla alle sue origini, ma, per quelli che
« ne intendono tutta la suprema bellezza e non vogliono allon-
« tanarla dal proprio cuore; se pure passano i secoli, essa e
sempre contemporanea. Quanto pii questa poesia è grande,
« anzi direi cia che non è il caso per tutta l'opera del Pe-
« trarca quanto pii è originale, tanto phi essa risponde al
« richiamo di tutte le sofferenze, di tutte le aspirazioni. Perciô
« Laura dalle chiome d'oro passa di secolo in secolo, di ge-
« nerazione in generazione, come l'imagine pura della bellezza
« che non si macchia solcando i volgari sentieri della vita e
« non lascia intaccare la sua perfezione dai crudeli graffi del
« tempo ».

www.digibuc.ro
RAMIRO ORTIZ 50

Risulta da questi nostri appunti bibliografici che la fortuna


del Petrarca in Rumania non e poi cosi scarsa come potrebbe
sembrare a prima vista, ed anzi tutto e relativo supera
persino quella del Tasso e dell'Ariosto, ne è punto inferiore
a quella del Leopardi e del Carducci, che sono i poeti dai
quali si è pifi largamente tradotto in Rumania.
Certo nessuna corrente letteraria fece capo al Petrarca e
nessuno dei grandi poeti rumeni (Alecsandri, Eminescu, CoE,-
buc), ne conobbe e ne tradusse le rime dolcissime. La sua
fortuna è sporadica. Si tratta quasi sempre di simpatie indi-
viduali, ed anzi, nella maggior parte de' casi, di curiosith let-
teraria pia che d'altro. Lodevole curiosith ad ogni modo,
quando si pensi che, a differenza delle altre letterature neo-
latine, quella rumena comincia appena verso la fine del sec.
XVIII a muovere i primi incerti passi nell'agone pin propria-
mente poetico sotto l'influsso della poesia neoellenica del
Christopoulos, e, pin tardi, malgrado italianisnw,, sporadico
anch'esso, di Ioan Heliade Radulescu e dell'Asachi, finisce
col cader nelle braccia della cultura francese, che la sorresse
bambina, fino a quando spicc ii volo con Eminescu e Cos-
buc, orientandosi verso la poesia tedesca, temperata con quella
popolare autoctona, dopo di che ritornO ad abbeverarsi all'Ip-
pocrene francese. La cultura italiana in Rumania e ancora
in cammino, e, purtroppo, ben lungi dalla meta. E perO in
progresso, e forse è sintomatico che i pin recenti traduttori
del Petrarca (il Rally, lo Stanescu, ii Cioranescu, il Leonard)
siano tutti ex-allievi o frequentatori del Seminario di Letteratura
italiana, e che le recenti feste aretine abbiamo avuta in Ruma-
nia un' eco, che, solo pochi anni or sono, non sarebbe stato pos-
sibile sperare.
Del che penso che ii cantore del < latin sangue gentile ))
debba rallegrarsi, come d'un pin visibile successo, nel suo nome,
di quell'Italia ch'egli amO e canto anche quando ne vedeva ii
bel corpo deturpato da cosi spesse piaghe, ed alla cui ascesa
trionfale oggi non puO mancar di assistere con orgoglio dalle
regioni altissime, ove siedono i Numi tutelari della Patria.

www.digibuc.ro
51 PER LA FORTUNA DEL PETRARCA IN RUMANIA (1783- -1928) 15

IV.
APPENDICE
PICCOLO < CANZONIERE RUMENO

STIAMO, AMOR, A VEDER LA GLORIA NOSTRA


SA stfim, Amor 1 sA ni mirArn d'odati
de minuni nouä ale maicei nature.
Vez pre plmant ce mândiã zAnA aratA
vez cat har ploul din a ei fapture.
De ate perle s'auru-i vArgatA
aleasA mantea nevAzutä? alure,
cum paSul ei s'ochirea amoratA
prin astA poarta a dambului pAdure.

Mu i mii flori cu iarba din campie,


unde stejarul cel umbros domniazd,
ca sä le stinga urma ei o 'mbie.

Cerul de a ei frumseti sl inviazA,


qi'nprejur sunA dulce armonie,
inseninând de a ochilor sAi razd.
Gh. Asachi

II
LIETI FIORI E FELICI E BEN NATE ERBE
Ferice flori i erburi tinerele
ce primblAnd vA atinge multe oare
pasul cel lin frumoasei Doamne mele
in voi tipArind urmele usoare ;

campie ce asculti dulce cuvintele,


o viore de Amor mirositoare,
pAduri annoase, ce cu verzi umbrele
faceti plAcute ascunsuri i rAcoare;

limpede apA, dintre munti nAscutA,


ce ochi uzi i blfinde a sale fete
care cu a lor har se imprumutA;

de voi ferice despr' a ei frumusete 1


Nu-i stancA ce duioasA arm) fAcutA,
de a arde l' al nneu dor sA nu s'invete.
Gh. Asachi

www.digibuc.ro
16 RAMIRO ORTIZ 52

III
LEVOMMI IL MIO PENSER IN PARTE OV' ERA
Al meu cuget ma 'nältase in a cerului tárie,
Unde s'afla-acea fiinta ce 'n zadar chem prin morminte,
Acolo inceat' aleasa, in lumina §'armonie,
Mai frumoas' am revazut-o cu duioase simiri sfinte.
Ma hid de mâni §i 'mi zise : In aceastfi sfera fie
Ca sa vii, de se asculta umilita rugaminte:
Eu sunt fica ce 'n viata va eram de bucurie,
S' a mea zi am incheiat-o de-a ei sara mai 'nainte.
Dispoerea muritoare jos tärfina o culege,
Ear aceiea, ce voi plângeti, mântuitä de furtuna,
Aici gusta fericire care omul n'o 'ntelege.
Ah I di ce imi lash' infirm, §'a ei vorbe nu mai sung,
C'auzind a lor dulceaça, chiar atunci voiam alege,
Sa raman in loc vecinic suflete impreuna.
Gh. Asachi

IV
VALLE CHE DE' MIEI LAMENTI SEI PIENA
Vale adesea plina de plangeri mult duioase,
pfirtiu a carui unde cu lacrimi le-am sporit,
pe§ti, fiare din padure §i voi, paseri frumoase,
ce in a mea iubire m'ati intovarabit,
boare fierbinte Inca de-oftfiri lungi amoroase,
dulce poteca 'n care am fost prea fericit,
colinä infloritä cu amintiri voioase,
unde §'acum amorul ma duce obi§nuit;
väzfindu-va §i astazi vä recunosc pe toate,
dar numai eu sarmanul nu ma cunosc pe mine:
din bucurii in jale viaba-mi s'a schimbat.
Caci o vedeam, §'aice tot in asta parte
ma 'ntorn sä vad de unde spre regiuni senine,
lasand frumoasä haind, incet s'au inaltat.
G. Panu

V
IO MI RIVOLGO INDIETRO A CIASCUN PASSO
Mergand tot inainte al meu ochiu ratace§te
in urma, caci cu totul trupu-mi e obosit;
numai a§à sarmanul putere mai prime§te
sa mearga inainte de chinuri amarit.

www.digibuc.ro
53 PER LA FORTUNA DEL PETRARCA IN RUMANIA (1783 1928) 17

Apoi, gandind la dulcea comoarg ce-mi lipse§te,


la scurta mea viatg, la drumul nesfar§it,
patruns de grea durere al meu pas se opre§te,
§i ochii plini de lacrimi ii plec necontenit.
S'o indoialg-mi vine in pl finsul meu fierbinte:
aceste membre-uscate, lipsite de putere,
departe de-al lor suflet cum pot a vietui ?
Amorul imi rgspunde: Dar nu-ti aduci aminte
ca pe pgmant amantii au dulcea manggiere
de piedicele lumei a nu se 'nlantui ?
Gh. "'anis

VI
SOLO E PENSOSO I PIC DESERTI CAMPI
GAndind §i singuratic campia pgräsitg
cu pa§i inceti §i lene§i mgsor necontenit,
privirea mea spre fuga e ve§nic atintitg,
indatii ce vre-o urmä de om eu am zgrit.
Alt mijloc nu ggse§te iubirea-mi nesfar§itä
sg scape de al lumei ochiu treaz, neadormit,
cgci cruda desperare pe fata-mi zugrävitä
aratä cum 'nguntru eu ard nemgrginit.
Acuma numai munte, vfilcele §i ampie
§i fluviu §i padure, a mele lungi suspine
aud, necunoscute de oricine fiind.
Dar nu-i potecl asprä nici a§a de pustie,
in care sfi nu ving amorul dupg mine,
de dfinsa impreung neincetat vorbind.
G. Panu

VII
PACE NON TROVO E NON HO DA FAR GUERRA

Nelini§tea mg omoarg dar imi place a fi pacinic


Viitorul me 'nfioarg, §i nutresc in piept sperantä;
Ard in fläcgri nebunatici, §i nu sunt cleat o ghiatg,
Ma avant in lumi feerici, &it cad pe Varna grabnic.
String la brace lumea toatg, fgrg s'am ceva in brata,
Detinut sunt in prinsoare, nici mg Iasi nici mg 'nchide,
Nici nu mg deslantue§te, darg nici nu ma ucide,
Vad acu§ un intunerec, ear acu§ zori dimineatg...
5 A. R. Memoriile Segiunii Literate. Seria III. Tom. V

www.digibuc.ro
x8 RAMIRO ORTIz 54

Sunt orbit si tot vad bine, limb/ n'am dar am gust bun;
Doresc moartea ca un bine, dar i ajutor cersesc ;
Intre lacrimi de durere vesel rad ca un nebun;
Ma urasc pe mine insumi i pe altii ii iubesc,
Pe viata i pe moarte nici un pret eu nu mai pun:
Iata ate suferinte pentr' un bland chip femeesc I
Ion Bocanici

VIII
AMOR M' HA POSTO COME SEGNO A STRALE
Dragostea m'a pus de tinta pentru agera-i sageata,
Ca si neaua pentru soare, ca i norul pentru vant,
Ca si ceara pentru flacari; ah ! am ragusit chemand,
Femee, a tale grata, ce ma farmecri, imbatl.
Din ochii tai primesc rana, aducatoare de moarte
Pentru care timpul, locul, n'au balsam vindecator,
Soarele cu Llande raze, vfintul, focul arzator,
(Tu gandesti ca e o gluma) dela tine provin toate.
Sageti is a mele gfinduri, soarele-i a ta ochire,
Dorul focul ce consuma i arde in sanul meu,
Cu astea arme amorul cearca a mea nimicire.
Cantecul ceresc de inger, vorbele-i cu spirit dulce,
Imi iàpesc toata puterea, ma lipsesc de ajutor,
Sunt aura de care fuge viata mea si se duce.
Ion Bocanici

IX
S'AMOR NON E, CHE DUNQUE k QUEL CH' I' SENTO ?
Daca nu este amor, ce e acel simt divin ?
Iar daca e amor, Doamne, cum poate sa fie ?
Daca-i bun, de unde chinul ce inima mi-o sfasie ?
Daca-i ram, de ce e dulce al amorului venin ?
Daca eu am aprins focul, de ce plang i ma jelesc ?
De pasesc spre rau-mi propriu, plansul ce valoare are ?
Cáci aceasta moarta vie, oH rau plin de desffitare
In mine cum pot sä fie, daca eu nu consimtesc ?
Daca consimtesc, ma doare de atata nedreptate,
Intre vanturi inimice, sunt pe naia frangricioasä
Fara carme, fàrä vasle, iarä armui u-i departe.
E usor sä stiu cararea, dar ma tem de rátacire,
Tremur in mijlocul verei, asud in noaptea geroasä,
Jig doH sa fiu un altul, dar(a) sunt ca(un) scos din fire.

Than Bocanici

www.digibuc.ro
55 PER LA FORTI-NA DEL PETRARCA IN RUMANIA (1783-1928) 59

X
PONMI OVE 'L SOL OCCIDE I FIORI E L' ERBA
SA ma pun unde anita soarelui tot vesteje*te,
Sau unde-1 impinge ghiata i zapada codrilor,
Sau sa ma pun unde caru-i e temperat i u§or,
Unde Atlas tine cerul i pe umeri 11 propte§te;
Sa ma pun unde fortuna e clomoalä sau turbata,
Aerul senin ,§i dulce sau greu i intunecos;
SA ma pun in noaptea neagra sau a zilei timp, frumos
In o varsta bfitraneasca, ori juna i delicata;
Sa ma pun in cer, pe mare, pe munte ori in abis,
Pe colina inaltata ori a vailor adfinc,
Numai singur cu spiritul sau in corpul säu inchis;
Sä ajung la un renume sau sä cad in dejosire,
Eu voiu rämama acela, voi till cum am trait,
Nutrindu-ma cu suspine, varsand lac/1mi de iubire.
Ion Bocanici

XI
QUANTO Pie M' AVVICINO AL GIORNO ESTREMO
Cu cat mai mult ma apropiu de ziva decizatoare,
Care scurta suferinta sarmanului muritor,
Vad cd timpul 'nainteaza mai u§or, mai sburator,
*i sperarea mea intr'insul e yank in§elatoare.
Eu zic gandurilor mele: nu mult vom merge wptind
De amor, care topeqte corpu-mi greu impovarat
Ca zapada alba, rece, soarele invapaiat,
In cur And voi avea pace, lacramile paräsind.
Ah I cu corpu-mi deodata cade §i. dulcea speranta
De-a sbura prin lumi de farmec, de gingw fantasii,
Rasul, plansul, frica, ura, toate se vor pierde 'n ceata.
Omul plange, qovae§te, trebuind sä se gateasca
Pentru calea veciniciei, ce nu o poate feri,
Dar acum in dor suspina, caci trebuie sa porneasca.
Ion Bocanici

XII
0 INVIDIA, NEMICA DI VIRTUTE
Ura ve§nica du§mana a virtutilor curate,
Ce rastorni principii bune, cu a ta 'nclaratnicie
Prin ce simt, rautácioasä, ai intrat fárá sä §tie
In inima o Ei s curatfi sa starneti in ea pacate ?

5.

www.digibuc.ro
20 RAMIRO ORTIZ 56

Fericirea mea trecuta ai suflat-o ca pe-o spuma;


I-ai vorbit cu rautate despre starea-mi fericita,
Ai starnit pisma intr' insa; astfel ruga-mi umilita
Ce cu drag o ascultase, acum i se pare gluma.
Deqi astfel ma respinge aratfind pisma pe fata,
Plangand ,cand ma vede in bine §i razand and sunt in rail,
Nu mai poate ca sa schimbe cursul gandului in ceatli.
Raceala ei ma ucide, dar cat voi fi in viata,
0 iubesc i sper intr' insa ca §i. 'n idealul meu.
Caci and ea ma inspäimanta, dragostea imi da speranta.
Ion Bocanici

XIII
PER MEZZ' I BOSCHI INOSPITI E SELVAGGI
Prin paduri putin umblate i salbatice din fire,
Altii merg cu arma 'n mana ca la un pericul mare,
Pe and eu merg färä fried, pentru mine spaima n'are
Deck soarele ce varsa raze calde de iubire.
Trec cantand cu voiciaie (0, dragi ganduri nebunatici l)
Cantul * Ei * pe care cerul s'o ascunda nu se poate,
Ori unde intorc privirea, parc' o vad ci cu ea gloate
De neveste §i. copile; dar sunt brazii neguratici.
Auzind a frunzei papta aj a ramurilor susur,
A paserei ciripire i isvoarele cu murmur',
5e puind prin iarba 'moale, pare c'o aud pe s Ea *.
Padurea cu umbra-i neagra, cu oroarea-i ce ma face
Sa simtesc un fior rece, niciodata nu-mi displace,
Cand cel e Soare bland straluce, incalzind inima mea.
Ion Bocanici

XIV

IO AMAI SEMPRE, ED AMO FORTE ANCORA


Am iubit intotdeauna §i cat de mult iubesc Inca
Acel loc plin de dulceatä unde ma 'ntorc adese
5i cu ochii plini de lacrAmi caut urmele ei cterse
5i nebun alerg intr'una, cAci amorul ma alunga!
Cat de mult voi iubi timpul i ora mult acteptata
Ce inima-mi ofilita o va ucura de chinuri;
Dar tot mai mult ador ochii ce-mi aduc numai suspinuri
5i cu a dragostei lanturi imi tin inima legatA.

www.digibuc.ro
57 PER LA FORTUNA DEL PETRARCA IN RUMANIA (1783-1928) 21

Cui ar fi trecut prin cuget ca contrarii mei amarnici


(Pe cari insä eu sarmanul atfit de mult Ii iubesc)
SA ieie toti deodata inima mea sub asalt?
A §i isbutit asupra-mi dragostea invingeri falnici.
Daci sa 4 0 strang la sanu-mi de soarte nu-mi va fi dat,
Am sa mor, de§i acuma doresc mai mult sa traesc.
Ion Bocanici

XV
FUGGENDO LA PRIGIONE OV' AMOR M'EBBE
Scalp and din trista inchisoare, unde urea tinut amorul,
nand atati ani din mine ceeace lui Ii places,
Dragi femei 1 ar fi prea lunga s'ascultati povestea mea,
Cum, scapfind din inchisoare, tot la ea ma duce dorul.
Inima-mi spunea adesea ca n'ar §ti trai de sine,
Dara irni ie0 in cale copila§ul tradltor,
$i, fatarnic peste fire, cu tonu-i rnagulitor,
Ma duse in ratacire, ma facu sà uit de mine.
Ah ! de ate ori trecutul II amintesc suspinfind!
Mai dulce-mi parea durerea i jugul cu a lui povara,
Decfit noua libertate, ce ma chinuie amar.
Tfirziu am cunoscut rfiul i nici mi-a trecut prin gaud,
Cat necaz imi va aduce ratacirea mea amara,
In care m'am isbit insumi. Dar acum in zadar 1
Ioan Bocanici

XVI
ERANO I CAPEI D'ORO ALL' AURA SPARSI
Parul t ei a, frumos de aur era rasfirat in unde,
Incurcat de mii de noduri ce te farmeca sa mori;
Iar privirea ratacinda a ochilor arzatori
I§i pierduse ciretia §i nu ma putea patrunde.
Pe fata-i se vedea urma doio§iei neinvinse
(Nu §tiu vrut-a sä ma 'n§ele prin o prefacátorie ?)
Vazfindu-o ma cuprinse a amorului betic
$i de focul mistuirii pieptu-mi iarg§i se aprinse.
De pe mers parea un inger, nu fiinta muritoare ;
Resfira atata farmec cu vocea ei vibratoare,
Cat te avanta in ceruri uitand ca e§ti pe painfint.
Ce vazui a fost un spirit, soare viu cu raze blande,
Ce adancul cel mai tainic al inimei 11 patrunde,
Lasfind rane sangerfinde ce nu au medicament.
Ion Bocanici

www.digibuc.ro
zz RAMIRO ORTIZ 58

XVII
10 CANTEREI D' AMOR SI NOVAMENTE
Voi canta cu esaltare al amorului cant dulce,
Ce in pieptul t ei * de ghiata mii suspine va stArni,
molateca-i gandire desteapta va pribegi
Prin o lume de frumusete, unde dorul o va duce.
0 voiu face ca sa-si schimbe clutarea 4 Ei * rece,
Sa-si scalde ochii in rota, duiosie s'o cuprinda.
Simtind chinurile mele, dragostea mea s'o aprinda,
Recunoscandu-si greseala suspinele s'o inece.
Atunci rozele verrnilii, de sub zapada ivite
Ii vor deschide ovoriul, ce face pe nesimtite
Pe acel ce le priveste, marmora nesimtitoare.
Desi viata e scurta, dar nu poate sä dispara,
Nu poate sa vestejeasca o ash frurnusete rara
A bobocelului tank% Dar va vesteji ca floare.
Ion Bocanici

XVIII
NON TESIN, PO, VARO, ARNO, ADIGE E TEBRO
Nu Ticin, Pad, Varo, Arn, Adige, faimosul Tibru,
Nilul, Emno, Ind si Gang, Tigru i cu Eufrat
Tanai, Istru i Alfeu, marea care o despart
Rodan, Ebro, Ren i Seina, Albia, Era si Ibru;
Nu juneaparul ori fagul, frasinul, iedera, pinul,
Ar puteh potoli focul ce inima-mi mistuieste,
Ci laurul e unicul care cu mine jeleste
La umbra lui stau pe ganduri i inabusesc suspinul.
Acest ajutor Ii aflu intre crudele asalte,
A amorului rasboinic ce ataca necurmat
Si intreaga lui viaä o petrece inarmat.
Fermecatul Laur creste pe tarmurul cu racoare
Cine 1-a plans, scrie, scrie, cugete, idei inalte,
Lfinga a apelor murmur, sub umbra fermecatoare.
Ion Bo canici

XIX
AMOR, FORTUNA E LA MIA MENTE SCHIVA
Amorul, fortuna, mintea, care e indestulitä
Cu aceea ce se vede, dar trecutul ii doreste,
Ma nelinistesc pururea, incat nu mult imi lipseste
Sa invidiez multimea din cea lume fericita.
Inima mea o topeste amorul cu focu-i strasnic,
Iar a fortuna * o despica de ultima mangaiere,
Mintea plfinge nebunatic, se vaera cu durere.
Vai de cela ce traeste combatand asa naprasnic 1

www.digibuc.ro
59 PER LA FORTUNA DEL PETRARCA IN RUMANIA (1783-1928) 23

Nu sper sa se reintoarne dulceata zilelor stinse,


Dar zilele viitoare tot spre rau vor fi impinse,
Si ah I stint la jumatatea cursului ce mi s'a dat.
Las 1 ca nu din diamante, ci din sticla sffirmicioasä
E speranta care-mi cade din mina neputintoasa.
Visele se rump la mijloc i eu stau nemangaiat.
loan Bocanici

XX
10 SON GIA STANCO DI PENSAR SI COME
Imi stli pe loc cugetarea i nici cum nu pot patrunde
De ce cugetele mele, ce se opresc tot la o tine »
Nu sunt inca obosite ? De ce oara nu mai vine
Care viata o curma i suspinul II ascunde ?
De ce nu-i sätula limba i vocea, ce zi i noapte
Rosteste frumosu-ti nume ? iar la ochii vrajitori,
La fata de crini gingasa (ce sä vezi, apoi sa mori 1)
De ce ma cuget inteuna ? i imi starnesc blande soapte ?
De ce picioarele mele pan' acum nu sunt slabite
Si urmaresc pretutindeni urmele tale iubite,
Pierzand cu nesocotinta atatia pasi in zadar ?
Pentru ce e cfilimarul i hartiile acele
Care le-am umplut cu o tine *? De m'as insela in ele,
Arta nu poate fi vina, ci e amorul barbar.
loan Bocanici

XXI
CHE FAI, ALMA, CHE PENSI ? AVREM MAI PACE ?
Ce faci inima ? Ce cugeti ? Mai avea-vom candva pace ?
Ne vom castiga ? On o lupta necurmata ?
Ce va fi cu noi, eu nu stiu, dar poti fi asigurati
Ca ochilor plini de farmec raul nostru nu le place.
Ce bravura stie face cu privirea-i fermecata I
Vara tremuri ca de friguri, iarna moH de fierbinteala,
Amorul e toata vina, dar EA nu-i da prirnenialà,
Bine vede i nu-i zice nici o vorba leganata.
Plfinge inima-mi cu hohot, desi limba sti tacuta
Si pe fata ei de ceara, suferinta tristä, mutd,
A lasat urme profunde ce abia se mai pot pierde.
Mintea cearca sä sdrobeasca durerea ce se starneste
In sanul ei ca zapada, i incet o mistueste :
Caci sperärii culminante sarmanul om nu se 'ncrede.
Ion Bocanici

www.digibuc.ro
RAMIRO ORTIZ 6o

XXII
OVE CH' I' POSI GLI OCCHI LASSI 0 OIRI
In zadar intorc privirea dela EA s'o pot abate,
Ca si stampAr mfindrul farmec ce tot spre Ea o impinge,
Pretutindeni aflu chipu-i, par'cA cineva-1 depinge
$i dorintele le face tot mai maxi, mai colorate.
Pare cA acum inspirà cu o jale prea plAcutA
Pietatea dinainte ce strange inima-i junA
Si-apoi pe neweptate in urechi dulce imi sunä
Vocea-i vie, vrajitoare, suspinarea Ei cea muta.
Dorul crancen ci amorul des veneau ga1e0 sl-mi spunk'
CA acele ce vAzusem sunt frumuseti de pe pamant,
DarA ni-au mai fost viizute sub stelosul firmamant.
Vorbe aca de dulci §i blfinde nu au mai fost auzite,
Nici lacrAmi aca curate din aca dragi ochi iecite
Soarele nu mai vAzuse Si nici curioasa lunA.
Ion Bocanici

XXIII
INCALZANDOMI AMORE AL NOTO LUOGO
UrmArindu-me amorul in sciutul loc de rele,
Ca 0 omul care acteapta lupta fai a amfinare,
$i' aca se pregAte§te la o dreapta 'ntampinare
Astfel mA 'narmasem i eu, dar cu cugetele mele
M'am intors, vAzui o umbra ce soarele adumbrecte,
Am recunoscut intr' insa o fiintA pe pAmant,
Care deacA spusei mele i s'ar da un crezArnfint,
SA fie nemuritoare mai deamnA nu se gase0e.
$i am zis inimii mele: de ce spaima te apucA,
$i abia ca vorba-aceasta a luat drumul de duck
La moment furl de fatA razele ce mA distrug.
Ca de fulgerul ce sunA la un punct din departare,
Tot aca de ochii-i mfindri, de a cAror farmec fug,
Fui ajuns 0 de surfisu-i fui repus fArA crutare.
Ion Bocanici

XXIV
I' VIDI 'IN TERRA ANGELICI COSTUMI
In aceastA vale tristA am vAzut frumseti cerecti,
Datine curat de ingeri la cari dacA mA gandesc,
Inima-mi pare c.a. crecte, dar ci durere simtesc
CAci tot cc admir prin visuri, ce nu poti si le oprecti,

www.digibuc.ro
61 PER LA FORTUNA DEL PETRARCA IN RUMANIA (1783-1928) 25

Am vazut cei doi ochi umezi de a lacramilor rot*


Am vazut s anu-i de neaul unduland in dulci suspine,
Buzele-i §optind cuvinte ce fac muntii sa se 'nchine,
Raurile sa-§i opreasca cursul lor manat de ploua.
A dragostei papa dulce, al durerei ton sfilbatic,
Faceau un concert cu plansul, plin de farmec ne mai spus.
Toate trei se pier deau apoi in un ton lin §i molatic.
Natura I:Area uimita de at ata armonie,
Frunzele stau nemi§cate, zefirul adia En,
Chiar i cerul s'ad incise in o s Ana reverie.
Ion Bocanici

XXV

IN MEZZO DI DUE AMANTI, ONESTA, ALTERA


Intre doi amanti vazut-am o femeie cu bun nume,
Impreuna cu amorul care §tie sa do mnea sca
Peste oameni, chiar zeimea stä sa o cucereasca :
Unul eu eram: amantul ; altul soarele din lume.
Arunc And priviri moroase craiului din inältime,
Spre mine-§i intoarse fata vesela ca niciodata,
Pare ca vedeam tinuta-i cu privirea ei curata,
Cat de multa simpatie ea revarsa pentru mine.
In vartejul veseliei jelosia me cuprinse,
Care pentru prima data inima mea o invinse,
Fui jelos reu de rivalul ce-o privia cu ochiul drag.
Fata lui de lacrami uda §i bras data de tristetä
Fu indata invelita cu un väl suriu de ceata,
Tare içi ur ase soartea ca invins iar eu pribeag.
Ion Bocanici

XXVI

IN QUAL PARTE DEL CIEL IN QUALE IDEA


In ce loc, in ce ideiä a aflat blanda natura
Modelul at at de splendid dupa care a depus
Acea fiinta cereasca de un farmec neinvins,
Ca i care nu se poate sä esiste creaturá ?

Ce sirena fermecata, nimfa ori m Andra zeita


A fost at at de frumoasa, ca sa nu poti s'o mai uiti ?
Sau ce inima gentila a nutrit a§a virtuti
Cari te fac sa o consideri de a cerului fiinta ?

www.digibuc.ro
26 RAMIRO ORTIZ 62

In zadar admira omul cea mai splendida frumusete,


Daca n'are fericirea a vedea ochii-i frumosi;
A privi fata ei roza de gingasa tinerete.
Nu poate sci cum amorul vindeca si cum ucide
Cel ce n'a gustat dulceata, vázand-o suspinand,
Nu scie ce dulce plange, cum te farmeca and rade.
Ion Bocanici

XXVII

Singur cu tristele-mi ganduri, merg alene visator


Prin cfimpia inverzita, unde mii de floricele
Lucesc pe covorul verde, ca si tot atatea stele
Uimind cu a kr frumusete pe slrmanul muritor.
0 voi locuri solitare, singure-mi yeti sti secretul
Veti vedea a mele lacrämi, ascultand suspinul meu;
Stiind lumea indiscreta, chinul i amaru-mi greu;
In kc sa-mi dea mangaiere, imi va mai mari regretul.
0, nu, nu 1 nici voi dragi campuri, nu yeti sti de ce se stinge
Tineretea-mi inflorita, nu yeti sti al meu amor,
Vreau sa sufar in tacere, fail a ofta, fail a plange.
In curand sufletul gelnic, ii va luà mandrul sbor,
Voiu läsa aceasta lume a carei amor ma 'nfrange:
Cok sus vieata-i dulce, flea chin, fail de dor 1
Ion Bocanici

XXVIII

Am ramas pe cai pierdute i acest an de suspine


Iara eu rnerg cu pas iute, ma apropiu de mormant;
Cat imi pare de departe acel blestemat moment,
Carele fu inceputul la cruda-mi amaraciune.
Amarul imi pare dulce, paguba folositoare,
0, de-ar trece peste mine uraganul urgisit;
Caci ma tem sa nu se 'nchida, 'nainte de al meu sfarsit
Ochii candizi ce-mi dau graiul, forta vivificatoare.
Oricine sunt, nu-mi pasa, totusi altul vreau sä fiu,
Imi place sä voesc multe i totusi voesc putine,
Si ca sa nu pot mai mult, fac cum pot far' sä ma 'nbiu.
Dorul vechiu imi stoarce lacrami, ce curg fárA incetare,
Dar ark ca sunt acelas, ce-am fost fárà sa ma schimb,
Intre vanturi i furtune, stau drept i cu nepasare.
Ion Bocanici

www.digibuc.ro
63 PER LA FORTUNA DEL PETRARCA IN RUMANIA (1783-1928) 27

XXIX

find privesc fata u Ei * mfindrA, phn' de-o falnicl dulceatä,


Vrere-a§ sä grabiascfi ziva and pleoapele molateci
Se inchid de bun/ vcrie, iar dorinte nebunateci
N'or putea sfi-mi mai starneascl mai nici gratii §i frumuseta.
Dar vointa mi se schimba, vrere-a§ sä vietuesc Inca,
Numai pe t Ea a§ privi-o care altul nu o vede,
Care a rfirnas aceea§ §i resimtul nu §i-1 pierde,
Arfitfindu-mi ci acuma tot dispret §i ur' adfincä.
Ajunsesem cu amorul in pa§i len* pu§i pe gfinduri
In o vale cu rficoare, peste tot locul Inchisä,
Ce 'ngropase-a mele plfingeri §i suspine 'n multe r Anduri.
In fist loc femei nu furl, ci stânci §i mandre isvoarl
Icoana acelei zile chiar ci azi ma impresoarä
$i gfindirea rni-o depinge in culoare mai deschisä.
Ion Bocanici

XXX
NON AL SUO AMANTE PIC DIANA PIACQUE
N'a plficut mai mult Diana iubitului Atteone,
Cfind, numai din intamplare, o vAzii spalfindu-§i trupul,
In undele apei line cu fata de cristal,
Cum imi place pfistorita indfirätnick cu scrupul,
Ce ici puse pentru scalcla val frumos ci prea subtire,
Ca sfi tinä straits intr'una päru-i mfindru peste fire.
0 vfizui ci de atuncea m'a cuprins o tremurare,
Tremur in mijlocul verei, cfind arcita e mai mare.
Ion Bocanici

XXXI

L EVOMMI IL MIO PENSIER IN PARTE OV' ERA


S' a Infiltat gfindirea spre sferi necunoscute,
Cfitfindu-mi idealul ce vai I mi-a fost rfipit,
Si iittä pe-al meu inger departe 1-am zArit
L'al treilea din ceruri de printre stele sute.
$i mfina-mi cla §i-mi spune cu copote plficute:
SA ctii, cu mine 'n ceruri vei fi ci tu unit;
Eu 's care 'n lupta vietei de-aici te-am ocrotit,
Ca mfini o noul viatá prin stele-o sä te mute.

www.digibuc.ro
28 RAMIRO ORTIZ 64

Nu-i minte sa priceapa cereasca-mi fericire I


Si-Wept nerabdatoare sa fii tu langa mine,
Ferice sa strabatem al nemuririi drum! ».
De ce §i-a tras ea mana lasandu-ma 'n inginire ?
Caci ascultandu-i graiul duios, sa cred imi vine
C' a§ fi ramas in ceruri cu dfinsa de peaacum I
Grigori Lazu

XXXII
FONTANA DI DOLORE, ALBERGO D' IRA
Isvor de suferinta, cuib al salbáticiei,
A 'n§elaciunii §coala, altarul necredintei
Scund Babilon sau Roma, cetatea inocintei,
Scrum framtintat cu lacrami in urbea ve§niciei;
Tu, leagan de perjurii §i ocna a mfiniei,
Ce 'ncearca bunatatea, tu, mama rautatii,
Va fi chiar o minune, iad viu al vietii,
De te-ar ierth vreodata Mântuitorul lumei.
Nascuta 'n castitate, in lipsfi, 'n umilire,
Te 'ntorci acum in contra caror ti-au dat viata ?
Bacanta rasfatata, la ce mai ai speranta ?
La orgii fara capát.? La bunuri fat% lege ?
Dar Constantin nu vine sa facä aspra lege.
Pierduta fie lumea ce asta o sufere.
Lucian &leaf

XXXIII
ITALIA MIA POI CHE 'L PARLAR E INDARNO
Italia mea, de§i sa vorbesc e 'n zadar
Cfind rane de moarte
In trupul frumos a§a de des vad,
Imi place macar ca gandire sa dau
Cum spell Tibrul §i Arnul
Si Padul: la care eu stau dureros §i 'ntristat.
Cu Cela din ceruri, te rog,
Ca, de mila ce-aice te-adus,
Spre tara-mi frumoasa §i draga sa vii.
0, Doamne milos,
Din ce pricini slabe rasboiul cumplit I
Si inimi pe care
Le faci impietrite cu Marte superb
Deschide-le, tata, desfa-le 'mblanzite
Si fa adevárul
Prin graiu-mi umil, oricine-a§ fi eu, sa räsune.

www.digibuc.ro
65 PER LA FORTUNA DEL PETRARCA IN RUMANIA (1783-1928) 29

Voi, earora soarta li-a incredintat frAul


Frumoaselor locuri,
N' aveti oare milä, atunci and vedeti
Ce fac pe aici strAinele spade ?
De ce paji§te verzi
De sfingele barbar O. se zugraveasc6 ?
Zadarnice greqeli và momesc:
Putin ati vAzut ci credeti cA multe pricepeti,
CAtand intr'un cuget venal rost §i lege,
$i cel mai tare e
Incunjurat de duemani mai multi de cum crede.
Potop care te-ai strâns
Din ce locuri pustii
Ca sA inneci a noastre ampii aca de mandre,
Dadt de mana noastrà
Ni vine aceastä soard, au cine ne-a scApa ?
S'a ingrijit natura de starea noastrk and
A Alpilor cetate
4 pus-o intre tará ci furia germang.
Dar pofta oarbä 'n ciuda statornicului bine
S'a incelat atAt,
Inat trupului sdravgn i-a dat aceastä rile.
Acum aceeac cucca
Cuprinde fiare crunte ci turmele blandute,
$i cel mai bun e cela ce geme incoltit.
$i cine face ? Neamul
Durere ci mai mare ce lege n'a avut,
Acela ce, cum scris e,
A fost stfapuns odatä de sabia lui Mariu,
Cum pomenirea Inca ci astäzi s'a pAstrat,
Din vremea cand, sdrobit
Si insetat, din rauri bàu sange, nu apk
SA nu mai vorbesc de Cesar, and el in orice loe
FAcu 'nrocita iarba
Din vinele acestor, prin fierul italian.
Acum se pare insk prin rost de stele rele,
CA cerul ne uracte pe noi.
Voi ce ne-aveti in saml
Prin voia impártia,
Lasati ca partea lurnii mai mândrä sä se sfarme.
Ce vink ce os Ana, ce soartfi I sä lovqti
Vecinul tki sarman,
$i averea-i ruinaa, cazuta in risipk
S' o urmarecti, sä cauti
Ostaci, el-ti placl tie,
Ca sfingele sA-1 verse, sä vand6 'n piatA robi 1

$i eu vorbesc aça
Fárl ura altuia, ci ffirà vreun despret.
Nu mai bggati in samk dura tot ce-ati väzut,
Minciuna bavarezä,
Care innalt' un deget ci face gluma mortii ?
Mai rAu e chinul, cred eu deck ruina chiar,
Dar sfingele và ploua
Mai larg and altA ura vä taie.

www.digibuc.ro
30 RAMIRO ORTIZ 66

$i din zori in ceasul trei sl vl gAnditi


La voi, §i, prin gfindire, vedea-veti cum acel
Care se tine insu§i putin, pe altu 'nnalta;
0, sAnge latin nobil,
AlungA dela tine aceste vite rele
Si idolul nu-ti PA
Din nume fArA lucru,
Caci furia de-acolo de sus, ca neam mai prost
SA 'nvingA mintea noastrA,
PAcat 1 nostru este, §i nu lucru firesc.
$i nu-i acesta locul ce 1-am atins 10050,
Nu mi-e acesta cuibul,
In care-a§a de dulce i eu am fost hrAnit,
Nu e aceasta tam in care ma incred,
0 maica bunk blfindA,
Care-mi acoperi tArna la amfindoi parintii ?
Ci, zau, macar aceasta
Sà vA trezeascA mintea i sä priviti milos
La lacrimile celor de sus, prin0 de durere,
0 singurA odihnA aoteaptii dela voi,
DupA stapfinul nostru din ceruri. ArAtati
Un semn cA vA e milA:
Virtutea va lovi,
In furie cu arma, §i lupta va fi scurtA.
Caci sufletul cel vechiu
In inimi italiene doar nu este mort Inca.

Te uitA cum se duce, Stäpâne, vremea ta


$i cum viata fuge,
$i moartea-ni aleargA la spate, necurmat.
Ci e§ti aici, gfindeote la cele ce se fac,
CAci sufletul cel singur, i gol va sA ajungA,
Pe calea cea pustie i plinA de 'ndoeli.
TrecAnd aceste viii,
LAsati, vA rog, §i ura i ciuda ce aveti,
Ca niate v Anturi care opresc senina vialA
$i cel care acum
Ii pierde vremea 'n ciuda altuia, facA fapte
Mai bune, ori cu mAna, oH cu sufletul lui.
Vre-o laudA frumoasA
Vre-o strAduintà demnA sl facA 'n schimb acum,
Va fi feHce aici
$i 'n cer va gasi poarta deschisl pentru dfinsul.

$i, cAntece, te 'ndemn


SA spui cu cuviintl dreptatea ta, cAci ai
SA mergi la cei cu gfindul trufa§, sfi ii vorbe§ti
$i ei au voie plinA
Pe datiná fatalA i veche de demult,
Ce adevAr nu otie,
$i vei afla noroc
In cei putini, ce 'n bine gAsesc plAcerea lor,
5i'n cine ma va crede
CAnd eu strig: pace I pace I

N. lorga

www.digibuc.ro
67 PER LA FORTUNA DEL PETRARCA IN RUMANIA (x783 -T928) 3'

XXXIV
IN QUAL PARTE DEL CIEL, IN QUALE IDEA
In ce parte a cerului, in care Ideie e modelul dupa
care firea a plasmuit acest chip care voeste sa arate,
aici jos, ceeace ar puteh sa faca acolo sus ?
Ce nima in fantfini, ce zeita in codri si-a desfacut
vreodata un par de aur mai frumos ? Ce alt suflet
poate avea atatea virtuti ?
In zadar ar cauta alta frumusete dumnezeiasca acela
care nu i-a vazut ochii ei, and ii intoarce cu o
nespusa gratie.
Iar cel ce nu cunoaste dulcile ei suspinari, glasul ei
dulce si dulcele ei zambet, nu va puteit niciodati
sti cum fericeste, nici cum ucide, amorul.
M. Dragomirescu

XXXV
IO SON GIA STANCO DI PENSAR SI COME
Sant obosit ca sä gfindesc vreodata
Ca ar putea sa-mi oboseasca gandul,
Simt dorul de viata párasindu-1,
SA fug de suferinta ce-mi fu data.
Caci, fata ta i paru-ti admirandu-1
$i ochii ce m'au sagetat odata
Ii chem mereu cu voce tremurati
In zile lungi i nopti intregi de-arandu
Picioarele nu-mi sant ingreuiate:
Pe urma ta s'alege-o lume 'ntreaga,
Se risipesc sperante sfaramate I
Caci tot ce-am scris, o I mult mai mult ma lead.
Cu lantu-i greu; i, de-am gresit in toate,
Greseli de suflet, sufletu-mi desleagä.
Antonian Nour

XXXVI
OR VEDI, AMOR, CHE GIOVINETTA DONNA
Amorule, ia seama cä tfinára femee
Ii bate joc de tine si-mi face 'n ciuda mie
$i prea putin Ii pasa de-a noastra dusmanie.
Tu porti arme de luptä si ea zambiri de fee;
Paseste rar i trece prin flori i iarba deasa
Sficiandu-te, i mie zambindu-mi dusmanoasa;
Ia-ti arcul i sageata, daca mai ai vreuna,
$i 'ncearca-te, copile, de poti, i ne rasbuna.
Antonian Nour

www.digibuc.ro
32 RAMIRO ORTIZ 68

XXXVII

NOVA ANGELETTA SOVRA L' ALE ACCORTA


Pe aripi indrasnete, un ingera§ uvor
Coboara din adancuri spre tarmul inverzit,
Pe care singuratic imi port destinul gol,
Lipsit de vre-un tovara§ vi ark' nici un dor.
Ma vede i urzevte in drumu-mi stingherit
Un lat de iarba verde ce nu-i pot da ocol.
Sant ruins in lat de Inger, dar sufletul mi-e trist,
Oricat de dulce-i lumea din ochii sli de Crist.
Antonian N our

XXXVIII
VOGLIA MI SPRONA, AMOR MI GUIDA E SCORGE
MA 'mbie Pofta, Dragostea ma mana,
Obivnuinta de mijloc ma prinde,
Speranta in linguviri din nou m' aprinde
Si inimii trudite 'ntinde-o mana.

In maim biata care i se 'ntinde,


Nu vede vleahta dimprejur, pagana;
Nu-i mintea, voluptatea e stap 'Ana ;
Iar dintr'un dor un altul se desprinde.

Deci Farmec, Frumusete, Bunatate


0 duc pan' la rascruce sa o lase
In besna O. se 'nfunde, cu orbire.

0 mie-treisute-douazeci-vi-vapte,
La ceasul unu, in Aprile vase;
Pierdut in Labirintul de Iubire.. .
Alexandru Rally

XXXIX

SOLO E PENSOSO I PIO DESERTI CAMPI


Dus pe ganduri, singur i cu pas domol
Masurand pustiul campurilor goale,
Pe nisip eu caut in devarta-mi cale
Urmele-altor pasuri, sa le dau ocol.
Fug sä scap de-al lumii ochiu iscoditor,
Ce, privindu-ti fata, ranile iti scurma.
De mult veselia nu mai lasa urma
Si citevti pe chipu-mi numai chin vi dor.

www.digibuc.ro
69 PER LA FORTUNA DEL PETRARCA IN RUMANIA (1783 1928) 33

Apele i muntii, codrul nepatruns,


Ei vor fi de-acuma singurii tovar4i
Care-mi vor cunoaqte focul meu ascuns.
De-a9 ascunde insfi taina-mi cat de bine
Amor pretutindeni se va 'ntoarce iara§i
Ca sa stea de vorba vepic langil mine.
N. Stdnescu

XL
ZEFIRO TORNA E 'L BEL TEMPO RIMENA
S' a reintors zefirul cu zilele senine
Cu dulcii lui tovara§i, cu iarba ci cu flori,
Cu randunele 'n aer, in crang privighetori,
Splendida primávari cu jocuri de lumine I
Rfid cfimpurile, ceru-i albastru, fa:A noH;
Iar Jupiter copila cu dragoste ci-admira:
Caci aerul, pamantul i apa adanc respird
Din nou cu voluptate ai dragostei fiori.
Vai, numai pentru mine trecutul veenic viu
Suspine-adanci imi smulge: iubitei mele moarte,
Ce-a dus cu ea in ceruri a vietii mek taina.
Zadarnic primavara ii rade 'n noua-i haina,
Cand pretutindeni unde las pacii sa ma poarte,
Par toate un salbatec i fioros pustiu.
.N. Stdnescu

XLI
S'AMOR NON E, CHE DUNQUE E QUEL CH' 10 SENTO ?
De nu-i iubire ce simt, atunci ce e ?
Iar de-i iubire, asta ce 'nsemneaza ?
De-i bunk de ce teama vemic treaza ?
De-i rea, de ce un chin placut sa-mi dee ?
Dac' o vreau eu, de plans de ce-i nevoe ?
De n'o vreau, de ce jalea ma sffi§ie ?
0 rau desfatator, o moarte vie.
De ce ma strip anwi, and nu-ti dau voe ?
In sbuciumul cumplitei indoeli
MA las dus fárä carma intr'o barca
Ce-mi poarta §ovaelnica povara.
Nu ctiu nimic, dar ctiu sa fac greeli
Ce inima cu intrebari mi-o 'ncarca,
Si 'n timpul iernii ard, ci tremur vara.
loan Ciordnescu

6 /I. R. Memoriile Sectiunii Literare. Seria III. Tom. V.

www.digibuc.ro
34 RAMIRO ORTIZ 70

XLII
BENEDETTO SIA 'L GIORNO E L' MESE E L'ANNO
SA fie anul binecuvantat,
hi luna, si-ora 'ncare am iubit,
si locul dulce 'n care fui zarit
de-acei doi ochi frumosi ce m'au legat.
Si fie chiar intaiul dulce-oftat,
prin care 'ndata fui cu-Amor unit,
si arcul cu sageti ce m'au ranit,
oi ranile ce 'n suflet mi-au sapat.

Sa fie inca-acele dragi cuvinte


ce-am risipit, numind pe Doamna mea,
suspinele-mi i dorul chinuit.

Si toate-acele carti, ce-am faurit


spre faima ei, si gandul meu cuminte,
caci pentru mine nu-i, doar pentru ea.
y. Leonard

KLIII
A QUALUNQUE ANIMALE ALBERGA IN TERRA
Orice-animal, traind pe-acest pamant,
afar' de-acelea cari uräsc lumina,
munceste-atat cat e de mare ziva;
dar dupl ce s'aprind in ceruri stele,
se 'ntoarce-acasfi sau se-ascunde 'n lunca
sä se-odihneasca pana vin iar zorii.

Doar eu din clipa and se-arata zorii


s'alunge umbre-acestui greu pamant
Li sä destepte fiarele din lunca,
far' de ragaz suspin, cat e lumina;
apoi and vad cä 'n cer lucesc iar stele,
alerg plangand, dorind sa vina. ziva.
Cand seara-alungl 'ntealta parte ziva
hi-a noastre 'ntunecimi i-aduce zorii,
ingandurat privesc spre-acele stele
ce m'au creiat din simtitor pamant
si blestem ziva and vazui lurnina,
caci par la chip un om crescut in lunch.
Nu cred ca fi pascut vreodatä 'n lunca
vre-o fiarä aspra, noaptea sau chiar ziva,
cum cea, pe care 'n umbra sau lumina,
o pang mereu, din seara pan' yin zorii;
dar daca 's trup ce moare, din pan-Ant,
iubirea-nii vine numai dela stele.

www.digibuc.ro
71 PER LA FORTUNA DEL PETRARCA IN RUMANIA (1783-1928) 35

'Nainte s5. m5. 'ntorc la voi, dragi stele,


sau de sä cad intr'a iubirii luncl,
lAsand s'ajungá trupu-rni iar pámant,
as vrea s'o vld miloas' o zi, si ziva
aceea va fi de-ajuns; iar Oa 's zorii,
m'ar ferici cu-apusul de luminä.
As vrea A.' fiu cu ea and nu-i lurnia,
sä nu ne vadfi nimeni, decat stele;
o noapte doar; sá nu mai via zorii;
sä nu se schimbe 'n verde ram de luncä,
sá-mi cada-apoi din brave, ca si 'n ziva
in care-Apollo o scapa 'n pAmfint.
Dar eu voiu fi 'n mormant ascuns in luncl,
iar ziva vor luci micute stele,
Oa sit vadä-aceastä zi lumina.
5. Leonard

6*

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
INSCRIPTII IN LIMBA GOTICA
*I IN CARACTERE RUNICE
DESCOPERITE LANGA FOLTICENI
DE

IOAN BIANU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

$edinta dela 27 Fevruarie 1931

La 16 Ianuarie 1931 am primit dela Folticeni urmatoarea


carte po§talä, scrisä cu toata rusticitatea sateanului care a rArnas
cu invatAtura catä a prins in coala. primarà:
« Academia Româna la Bucurqti.
« S'a gIsit in comuna Bune§ti jud. Baia (Folticeni) la locuitorul
Costan Th. Florea o pi[altra in formI de animal cu o scrisoare pe ia ce
nu-i cunoscut ce fe[1] de alfabet este pe ea *.
Am trimes indata curiosul document la Folticeni colegului
nostru .Artur Gorovei, cunoscutul i meritosul folklorist, cu
rugarea sa cerceteze valoarea descoperirei. anuncate.
Cateva zile in urma am primit urmatorul raspuns :

Folticeni, 17 Ianuar .1931.


Scumpe ci iubite prietene,

Piatra dela Buneti am vgzut-o mai inainte de a se fi primit,


la Academie, carta postalà pe care o restitui.
7 A. R. Memorinc Sectiunii Literare. Scria III. Torttul V.

www.digibuc.ro
2 IOAN BIANU 74

Bunestii este mosia noastra, adica a fiului meu, Sorin, pe care l-ai
cunoscut la Guranda, iar Toader Florea este un fost argat al nostru
locul unde a gasit piatra este laugh' gardul livezii noastre.
Ducandu-ma eu la tail la noi (8 km. dela Folticeni), cu sa-
niuta, imi spune servitorul nostru ea' Toader Florea a gäsit un cap
de cal, in piatra, cu o inscriptie pe el. Am trimes la el si a venit cu piatra.
Este o bucata de piatra cantarind 4-5 kg., in forma unui triunghiu,
cu varful ascutit rupt, pe care e sculptat, in relief, un cap de animal
fara coarne. Toader al nostru zice ca-i cap de cal. Are gura deschisa
o limba lunga, cam in forma' de surub. Pe gatul animalului este
gravata adanc, nu scrijilita, o serie de semne grafice, din care douà se
repetà, una la sfarsitul cuvantului.
Florea a gasit piatra in gradina lui, in pamant cultivabil, la adan-
cime de cc. 50 cm., sapand un cires batran ca sa-1 scoatil din ill:lacing.
A mai gasit un topor de piatra necioplita, care s'a sfarmat si I-a aruncat,
si a mai gasit i o moneta, pe care a dat-o unui copil.
Ionel Simionescu cunoaste localitatea ; livada lui Florea este sub coasta
de pe mosia noastra, unde Simionescu a descoperit niste fosile pe care
le-a determinat, i mi se pare ca le-a botezat chiar cu numele de Bunesti.
Am voit sa cumpar piatra. Aveam la mine ioo lei, dar el mi-a cerut...
.000. Punga mea nu poate suporth asemenea sacrificii.
D-1 Florea face politica; este membru al partidului averescan, si
mi-a spus cä are sa duck' piatra sefului sau din Folticeni, sa-i ceara
sfatul. Eu am vorbit cu seful i mi-a fagaduit c o va luà ti o va da
Muzeului din Folticeni. Vom face o fotografie i vei aveh i pentru
Academie o copie.
Unele din literele acestei inscriptii au oarecare asemanare cu alfa-
betul dela Glozel, dar moneta gasitä impreuna cu piatra, ne incurca,
ash cà mai mare importanta ar aveà acuma moneta. De nu o va fi
ratacit copilul, poate el o vom capata.
Daca se descurca misterul inscriptiei, te rog tare mult sl-mi spui
hi mie ce-i cu ea.

Am scris din nou colegului Gorovei sa aduca indata piatra


la Folticeni si sa o puna la adapost in muzeul local.
Peste alte putine zile, cu obisnuitul &Au zel, colegul Gorovei
imi da informatiuni complementare prin scrisoarea urmatoare
dela 23 Ianuarie :

www.digibuc.ro
75 INSCRIPTII IN LIMBA GOTICA *I IN CARACTERE RUNICE 3

Folticeni, 23 Ianuar 1931.


Scumpe amice,

Piatra dela Bunesti este la Muzeul local; dar n'a sosit singura, a
mai fatat un puiu, care cred ca va ajuth la deslegarea enigmei. S'a
mai gasit una, sfarmatura din alta mai mare, pe care e sculptat un
corp de om, iar pe dos are o inscriptie, cu acelasi alfabet, in 4
randuri.
Cunoscatorii vor spune daca forma caciulei din capul omului este
a unui dac sau alt neam.
Cred cà maine vom fotografia amandoua pietrele i vei avea astfel
putinta de verificare.
Trimet schite ceva mai bunisoare de pe ambele desene a pietrelor,
ai dimensiunile bor. Pentru piatra cu animalul, am redus schita mea la
jumdtatea originalului, iar pentru a doua dau dimensiunile exacte.
Am aranjat cu Toader Florea, fericitul pe pamantul caruia s'au
gasit aceste documente, ca in primavara sa continue sapaturile in
prezenta mea, si voiu cauta sà adun toate sfarmaturile aruncate de el,
ai sa reconstituesc pietrele.
Descoperirea aceasta are sä ma puie in cheltuiala, caci am sl räsco-
lesc pamantul de pe mosia noastra, care este continuare, in panta mare,
a livezii lui Florea, o continuare de deal, pe care a fost candva un platou,
care s'a scurs in spre valea paraului Bunesti, i cred ca terenul in care
s'au gasit pietrele, parnant cultivabil, este scursura din platou.
Alaturea cu Florea, la poalele dealului, este livada noastra, cam 4
hectare; am facut peste moo de borte, in dimcnsiuni de un metru, ai
un metru adancime, pentru pomi; am facut peste Ioo borte pentru
stalpii gardului, dar nu am dat peste asemenea odoare. Voiu sal*
la vara, pe platou.
Moneta s'a ratacit. A gasit-o la o adancime de harlet, pe and pie-
trele cam la 1/2 metru.

Am scris din nou ca, fdrä intarziere, sä se fotografieze pie-


trele, atat fetele pe cari se aflà inscriptiile, cat si fata pe care se
aflà sApat capul de om acoperit de un fel de cAciulä si cu mana
stanga' ridicatä in sus.
Colegul Gorovei repeta povestirea descoperirei in urmdtorul
raport cu formA oficialä:

www.digibuc.ro
4 IOAN BIANU 76

Folticeni, 2 Februarie 1931.

Domnului Preedinte al ACADEMIEI ROMANE

In satul Bunesti, la 8 km. departare de Folticeni, pe soseaua Folti-


ceni-Suceava, un satean, Costan Florea, a gasit, sapand in jurul unui
cires batran, ca sa-1 scoata din raclacina, o piatra cu sculptura i cu
inscriptie, sapata in piatra, in niste caractere care au atras atentia unui
servitor al fiului meu. Fiul meu, Sorin, este proprietar al unei pàri
din mosia Bunesti.
Pe la mijlocul lunei lui Ianuarie, anul acesta, servitorul nostru, om
mai luminat, fost sergent de artilerie, imi spune ca Florea a gäsit un
cap de cal, in piatra, cu niste slove pe care el nu le poate ceti, si-mi
arata inscriptia copiata de el, in mod exact, precum am avut apoi pu-
tinta sa ma conving.
Am trimes dupa Costan Florea. El mi-a adus piatra care, impreuna
cu alta mai mica, pe care e sculptat un cap de om, iar pe dos cu o in-
scriptie in acelasi alfabet,gasita de el peste cateva zile, in acelasi loc,
au intrat in colectiile Muzeului din Folticeni.
Florea imi spune, cd la adancimea de cc. 6o cm., unde a gäsit
aceste pietre, era i una mai mica, in forma de topor, cu born pentru
pus coada, pe care insa a aruncat-o. Din intrebarile ce i-am pus, am
inteles cà toporul acesta era in piatr5. ne§lefuitä.
In acelasi loc a gasit §i o moneta, dar la adancime numai de un harlet.
Moneta a dat-o unui copil al gu, sa." se joace cu ea, §i nu o mai gase§te.
Am fotografiat aceste douà pietre.
Piatra mai mica, aceea cu chipul de om, avand inscriptia pe dos,
a necesitat facerea a douà cli§eie.
Aceste douà pietre, in gresie, care se &este in localitate, au urmä-
toarele dimensiuni:
A) Piatra mai mare, care imi face impresia cä reprezinta un cap
de caine, cu limba scoasa, masurata din colt in colt, are: baza 35
cm., sus 30, latura din stanga zo i cea din dreapta 5 cm.
B) Piatra mai mica, figura de om cu mina stanga in gus, i pumnul
inchis, e redata in fotografie aproape in märime naturalà, cu o dife-
renta in minus de 2-3 cm., iar cea mare reprezinta cam cu 3 cm.
mai putin de jumatatea din original. Piatra mica are: baza ii cm.,
sus 43' cm; latura din stanga, pang in coltul din dreptul coafurei,

www.digibuc.ro
77 INSCRIPTII IN LIMBA GOTICA SI IN CARACTERE RUNICE 5

are io, si 4 din acel colt pang in coltul din stAnga a pArtii de sus;
latura dreaptà r7 cm.
Florea imi spune cà piatra mai mica este sfArmAtura uneia mai mari,
peste care a dat. Faptul, ing, nu este exact. DacA ar fi o sfarmAtura
provocatA de el, ar trebui sA aibà marginile albe, pe and ele sunt de
culoare mai inchisA, ca 1 i ambele fete ale pietrei, i interstitiile sunt
impregnate adAng cu pAmAnt, dovadà ca piatra a stat, sub forma
aceasta de franturA, in contact imediat cu pAmAntul.
Am luat intelegere cu Costan Florea, vecin cu livada noastrà dela
Bunesti, ca in primAvarà sl continue sApAturile, dar nurnai in prezenta
mea, explicandu-i ca el ar puteh sa arunce, ca netrebnice, lucruri care
prezintà interes nebAnuit de el.
VA trimet cate douà exemplare din aceste trei fotografii, rugan-
du-vA sA binevoiti a-mi comunich si mie rezultatul cercetarilor ce se
vor face asupra acestor pietre.

Ne aflArn, deci, in fata a douA fragmente de piatrA calcaroasA


cu inscriptii gravate pe ele in caractere neobisnuite in monu-
mentele vechi gAsite in tam noastrà p Ana acum.
Intala piatrA reprezintA un cap de animal evident un
lup cu gura deschisA i cu limba scoasà.
Pe gatul acestui lup este gravata inscriptia constAtAtoare din
sapte sau opt semne, dacA consideram pe cele douà dela sarsit
suprapuse unul deasupra celuilalt sau ca monogramA.
Inscriptia depe piatra a doua, in dosul fetei cu capul de om,
este gravatA intre douà linii paralele pe cinci r Anduri : de trei,
sase, patru, trei si al cincilea de trei semne, neprejudecAnd
dacA unele sunt grupate in monograme.
Dela prima vedere se inläturA orice presupunere cA ar puteh
fi vorba de caractere grafice obisnuite la noi in vechime : sla-
vice-cirilice sau glagolitice, caci, desi aceastA din urmA scrisoare
slavicd n'a avut intrebuintare curenta la noi in secolii trecuti,
cum a avut cea cirilicA, totusi s'au gAsit in manuscripte slavo-
nesti din mAnAstirile Terei de sus (Bucovina) dela inceputul
secolului al XVI-lea, c Ateva semne glagolitice intrebuintate sau
amestecate in textul cirilic, sau in chei de alfabete cifrate.
Se impune deci, sA se caute cheia inscriptiunilor gasite la
Bunesti intr'un alt alfabet. Ceeace m'a indreptat spre vechile

www.digibuc.ro
6 IOAN BIANU 78

semne runice intrebuintate de vechii Germani din tarile nor-


dice.
Este peste tot cunoscut el in secolii al treilea pana la al
cincilea, poporul nordic german al Gotilor a coborit spre Marea
Neagra i spre Dacia dinspre marea Bahia in secolul al III-lea
si a fost intaia cauza pentru parasirea Daciei de Romani. Ei
au facut multe navaliri in masse mari, nu numai in Dacia din
nordul Dunärii, dar si in provinciile din dreapta Fluviului,
pana and la anul 375 au fost alungati i ei din partile noastre
de grozava navalire a Hunilor lui Atila 1).
Se stie ca popoarele germanice de nord din adancl vechime
aveau un fel de scrisoare primitiva, de rabojuri, formata din
senme, din linii drepte sau rupte, taiate mai ales in lemn numite
rabojuri in Moldova sau ravase in Ardeal. Tacit insusi in a sa
Germania pomeneste despre acel fel de notare a Germanilor,
care semne au fost gravate si pc piatra. Ele se numeau Rune.
Se stie asemenea cà la mai multe epoce popoare germanice
au coborit spre /inuturile romanesti, cum au facut Gotii spre
vechea Dacie Traiana in secolii III si IV.
Intaiul gand care se impune este deci, daca in inscriptiile
dela Folticeni nu ne aflam in fata unor texte in limba gotia,
sapate in caracterele runice din secolii III--IV.
Am procurat cea mai nouà carte despre caracterele runice
publicata in 1924 la Milhlhausen in Turingia, de Princesa Isa
von Scheinaich-Carolath 2).
1) In timpul petrecerii lor la Marea NeagrA ai in Dacia, Gotii au fost cre§tinati Si
au desvoltat o culturA strAlucia personificata in Episcopul lor Ulfila sau Wulfila,
care a tradus Biblia in lintha goticd, scrisA cu un alfabet format din caractere grece,
latine §i runice. Fragrnente dintr'un foarte frumos manuscript cunoscut sub numele
Coder Argenteus, fiindcA sunt multe litere scrise cu argint, se pastreazA la Upsala.
Bogata expunere a crestinArii §i a culturei cre§tine a Gotilor se aflä in J. Zeiller, Les
Origines chrétiennes dans les Provinces danubiennes de l'Enzpire romain, Paris 1918,
p. 407 i urm.
2) Runendenkndiler, in 8° 63 pag. i 25 pagini cu reproduceri.
In filologia §i archeologia germanicA literatura despre Rune este foarte bogatA.
Ca principale publicatii se dau urmAtoarele:
Dybeck. Svenska Runurkunder (1859).
Sverikes. Runurkunder (1860-76). 2 vol.
Wimmer, L. Runeskriftens oprindelse op udviking i norden. 1874; ed. germanA
1887.
Henning, R. Die deutsch. Runendenkmdler, 2889:
Sievers, E. R. und Runeninschr. (Pauls Grundriss der germ. Philologie, Bd. I,
I. 2. Aufl. 1896).

www.digibuc.ro
79 INSCRIPTII IN LIMBA GOTICA $1 IN CARACTERE RUNICE 7

Comparind inscriptiile dela Bunesti cu cele din aceasta


carte, asemanarea este evidenta in toata structura ,lor. Pentru
cele mai multe din ele se arata cele corespunzatoare in scri-
soarea latina.
Pentru descifrarea textului in limba gotica, este indispensabila
cunostinta acelei limbi, care ne lipseste i deaceea transcrierea
textelor i traducerea lor le lasäm specialistilor germani.
Inscriptiile runice dela Folticeni ar fi al doilea monument
de aceasta natura gAsit in tara noastra. Cel dintaiu este cuno-
scuta inscriptie de 16 semne gravata pe colanul de aur masiv
din tezaurul dela Petroasa descoperit pe dealul Istrita langa
Buzau, descris i comentat in monumentalele lucrari ale rapo-
satului A. Odobescu.
Dealtfel caracterele runice germane, ca i toate caracterele
grafice, au variat i s'au diferentiat la toate popoarele dupa
timp i dupa. tinuturi. Ele insä n'au ajuns la o scrisoare care sä
reprezinte exprimari de cugetare sistematica, caci deodata cu
cultura intelectuala mai inalta au patruns la Germani i scrierea
latina primita dela Romani si diferentiata in toate variatiunile
cunoscute de paleografia evului mediu inainte de inventarea
si rasp andirea tiparului pe la 1450.
In fata culturei latine i crestine runele vechi si-au pierdut
insemnätatea si in curand au fost uitate, cum a pierit la noi
scrierea cirilica veche in fata celei latine moderne i actuale.

* *

In tinuturile noastre s'a vorbit insal in trecut si se vorbeste


inca de o akà scrisoare runicd, anume de o scrisoare runicd a
Secuilor din Carpatii nostri räsariteni, intre Ardeal si Moldova.

Stephens, G. The Old Northern Runic Monuments of Scandinavia and England;


1866-1901, 4 vol.).
Bugge, S., M. Olsen s. a. Norges indskrifter med de aeldre Runer (1891-1924,
3 vol.) si Norges indskrifter med de yngre Runer, Bd. i (1902).
Friesen, v. Artikel R. in Hoops Reallexikon
a der germanischen Alterturnskunde »,
Bd. 4 (1918) ; si Om Runskriftens heirkomst (1904).
Wimmer, L. De danske Rune-Mindesmaerker (1893-1908) 4 vol. Handausgabe
von L. Jacobsen, Bd. 1, 1914.
Agrell, S. Runornas talmystik och dess antika forebild (1927).
Marstrander, C. Om runerne ogrunenavnenes oprindelse (i 928).

www.digibuc.ro
8 I OAN BIANU 8o

Chiar in anul trecut colegul nostru corespondent d-1 Carlo


Tagliavini, profesor la universitatea din Budapesta, a publicat,
pentru intaia oara, analiza unui studiu scris pe la anul 1700
de celebrul invatat militar austriac, contele Marsigli, despre
scrisoarea runica a Secuilor din Transilvania 1). Manuscriptul
acelui studiu a fost pastrat, impreuna cu toate cele ramase dela
acel invatat, in biblioteca universitätii din Bologna, unde se
nascuse §i a murit autorul dupa strälucita lui viatä de erudit
§i de militar.
Contele Marsigli ca ofiter i ca diplomat austriac a calatorit
mult prin Transilvania §i chiar in Tara Romaneasca, unde s'a
cunoscut cu cel mai invatat roman al vremii Constantin
Stolnicul Cantacuzino cu care in urma a purtat i corespon-
denta.
Din Transilvania, poate chiar dela Cantacuzino, va fi aflat
Marsigli despre scrierea proprie a Secuilor, care era un fel de
rune. A cautat sä o cunoasca i sa o descrie in lucrarea analizata
acum de Tagliavini.
Comparand alfabetul secuiesc reprodus de Tagliavini dupa
Marsigli cu runele din inscriptiile descoperite acum la Folti-
ceni, pentru multe semne identitatea, sau cel putin asemanarea,
este evidenta.
Chestiunea originei i inrudirii acelui alfabet secuiesc a dat
loc la ascutite discutii intre intaii no§tri invatati de acum 6o-7o
ani: B. P. Hasdeu, A. Odobescu §i Gr. Tocilescu.
Chestiunea este pug astfel :
Cronicarul maghiar Kezai Simon, pela 1282, scriind despre
Secui, pe can ii socoteà ramasite de 'Huni, a spus cà ei « Vlachis
conmixti litteris ipsorum uti perhibentur a adica Secuii fiind
amestecati cu Romanii folosesc literele imprumutate dela
ace§tia. Ace§ti « Vlahi » erau natural Moldovenii sau chiar Ro-
manii de dincoace. Invatatii slavi principali din secolul trecut
ca Schaffarik, Tomaschek i altii intelegeau ca Secuii au luat
dela Romani caracterele scrierii cirilice singura scrisoare

1) Dott. Carlo Tagliavini. Luigi Ferdinanda Marsigli e la- scrittura u runica dei
Siculi (Szekelyek) di Transilvania. (Estratto dalla Rivista a Ii comune )) din Bologna,
No. 4, Aprilie 1930) Bologna 1930.

www.digibuc.ro
81 INSCRIPTII IN LIMBA GOTICA SI IN CARACTERE RUNICE 9

intrebuintata de acestia si i-au fäcut din ea alfabetul lor


propriu secuesc.
Hasdeu 1) sustine insa eh nu alfabetul cirilic, nici alt alfabet
cunoscut au luat Secuii dela Romani ci altul care erh descris
intr'un manuscript din 1702 (deci in acelasi timp cu Marsigli)
scris de un preot tefan Lakatos din Brasov, care scrie cä pe la
1700 acel alfabet se intrebuinth de Secui increstat pe bete.
Deci prin aceasta ziceh Hasdeu se perpetuh alfabetul luat
de Secuii inainte de anul 1250 dela Romani, can 11 parasise
uitase, dar care fusese alfabetul lor stramosesc mostenit
de dansii dela Daci, dela Deceneu inventatorul unui alfabet
dacic. Aceste afirmäri ale lui Hasdeu au fost combhtute
cu tot sarcasmul special cunoscut, de AL Odobescu, intr'un
apendice in cartea lui Tocilescu, Dacia inainte de Romani (Bucu-
resti 188o, pag. 919--934). Iar la aceasth critich a rhspuns prin
foiletoane zilnice Hasdeu cu scantei arzatoare prin ziarul Binele
public, 1881, MartieAprilie i prin extragerea in brosurh, care
insh s'a oprit la pag. 32.
In anul trecut la toatä aceastä literatura Si alta mult mai
bogath ungureasch, despre alfabetul secuesc, d-1 profesor Ta-
gliavini a adhogat studiul lui Marsigli de pe la 1700, ramas
necunoscut p Anä acum.
La literatura privitoare la natura i originea alfabetului numit
si a Runele » Secuilor inceputh cu Kezai pe la 128o, se adaogh
acum inscriptiile dela Folticeni.

.*
Cum trebuesc socotite Runele ghsite la Bunesti langh Folti-
ceni ?
Ca inscriptii in runice gotice din secolul IV din vremea
Episcopului Ulfila, cum sunt cele de pe colanul din tezaurul
dela Pietroasa ?
Sau ca runice germane medievale folosite de colonia germanä
catolich care a intemeiat orasul Baia, intaia Capitala a Moldovei,

') Istoria Criticd a Romdnilor, volumul II, Bucure§ti 1875, pag. 21 38. § 5.
Un alfabet mongoloid in Dacia; § 6. Alf abetul dacic al lui Dekeneu.

www.digibuc.ro
TO IOAN BIANU 8z

cu Sfantul Hubert ca ctitor, pastrat in pecetea Orasului Baia,


p Ana in secolul XVII, inainte de Moldova intemeiatä de
Rom'anii Maramureseni cu capitala Suceava d cu Sterna
Bourului ? Sfantul Hubert, ctitorul vânatorilor, se vede in pe-
cetea cea mare a Orasului Baia ca in multe documente Si monu-
mente medievale in forma de cerb cu crucifixul luminat
intre coarne. Sigiliul este mare (de 5 cm. in diametru) si este
numit SIGILLUM
a CAPITALIS » chiar in inscriptia gravata
in exergd, care intreaga este urmätoarea :
* SIGILLVM * CAPITALIS * CIUITATIS * MOLDA-
VIE * TERRE * MOLDAUIENSIS.
Pentru raspunsurile la aceste intrebari au sa foloseasca in-
scriptiile desgropate la Bunesti lânga Folticeni prin examinarea
filologiei germane si prin studiile istorice române. Mare pdcat
cä s'a pierdut bänutul gasit la Bune§ti deodatà cu aceste pietre,
cAci el ar fi putut aduce pretioasä precizare cronologicä si de
altà natura. Sperdm insA cä cercetArile cari se vor face la vara
viitoare, vor imbogAti. documentarea acestei foarte insemnate
epoce din istoria noastrà medievara.

www.digibuc.ro
loan Bianu, Inscripfii in limbo gotied i in caractere runice.. Pl. I

Inscriptie rani. gAsita la Bune§ti Liana Folticeni.


A. R. Memorille Sectiunii Literare. Seria III. Tomul V.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
loan Bianu, Insrriptii in limbo pilaf II. in carnctere runic*. Pl. II

" ,,
;I:Y'aq.-1;0"
4 F 7- 0, r s v

r?-t;

, z.
"..

'

a.e.:..-
1.;.-A-`

^
,

Piatra cu inscriptie runic& gAsità la Bunesti lãngä Folticeni.

A. R. Timor. Seefiunii Literare, Seria I I , Tonne! V

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Joan Bianu, Inscriptii in limba goticd i in caractere runice. PI. III

Inscriptie runia gasità la Bune§ti Icingg Folticeni.

A. it: Memorak Sri-firma Literary.. Serie? III. Twit! V.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
loan Bianu, Inserinii in limbo gourd ui in cal actere runice. Pl. IV

Inscriptie runicd gravatit pe tezaurul dela Petroasa.

Illemorille Sectiunii Lite, au e. Seila III. Tamal 1.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Joan Bianu, II:scrip:II in limba goticd fi in caractere runice. Pl. v
gr-n7-7Ary
LA
44'
L.
j
z--", 7-rwrojazi
ez74 .;----
).5--,
,j41741/V-1)"(
.--;4--

1
/?i
/ti ,
s/ <-.411 5 /1 /1 fiA7crif r j/4-1V2.93
.7%
%) , 7/
1
1,,

1XflfflJfJ'T i /a /771 1 -e711. 7170 6/1/41

fi'i
kr/

x, 1 CI
-/
,

V.v171i4.4../f 'I, 41 i 4.
/f4
7711 ir.., ,
-1-/h//vA/Te.)-ev 7?7/( "A
.

Ady.
if /-f/t i ( /(/-111,-
.
L., 41 ..,-. ---r . i 1 ,

Li ---t- 1
A. c.,r...'
I < ci.. ,/,,, /117-n-r.ef ./?
-?;_-,
,e/s (zAfxr/n 1,/,-...0 .4efeS "-red
- _iv, 7:7,7/9.7/:,,,v/ri t,7i
A' L.' ( > f 1-"t L
iii< ...xx q 7-r ,,J,Ien .
L_, t 1!-' . .,
.
t- .1 ,r'''' '
k
40' ,. .

:17,

. P
I

Sigilul vechiu al ora§ului Baia.

.4. R. Memoriile Sectiunii Literare. Seria III. Tomul V.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
ISTORICUL
MARELE SERDAR GHEORGHE SAUL
( 1743 1785 )
DE

DR. ANDREI VERESS


PROFESOR

.Fedinta dela 31 Octomvrie I930

Aratasem intr'un studiu cu titlul a Vechi istorici unguri si


sasi despre istoria Romanilor » 1) ea' intre aceia cu cari sta-
teau in corespondenta literara, acesti literati din a doua ju-
matate a veacului al XVIII-lea, se aflà i un grec romanizat,
medicul Gheorghe Saul din Bucuresti, unde 11 intfilnim intaia
oara in vara anului 1762 in Curtea domneasca. Acolo, pe
langa arta sa doftoriceasca, supravegheh i mersul studiilor
feciorilor lui Constantin Mavrocordat, ba si-a gäsit rägaz
sa se indeletniceasca Si cu istoria tarii in care i-a fost dat sa
vietuiasca.
Zelul sau pentru istoriografie s'a desvoltat färä indoiala
prin influentele mediului in care traià : iubirea de carte a
stap anului sau, mostenità dela eruditul Nicolae-Voda Mavro-
cordat i pilda iezuitului ungur Carol Peterfi, care chemat
de Constantin Scarlat Mavrocordat spre a scrie istoria Mol-
dovei, era in legaturi stranse cu doftorul Saul.
Acest scriitor, cu care Saul facuse poate cunostinta la in-
toarcerea sa din strainatate, a sosit in Moldova cu alti doi

1) Aparut in Memoride Sectiunii Literare ale Academiei Romfine, Sarin III, tomul
IV, mem. 5 in 1929.

8 A. R. Memorale Sectiunii Literare. Seria Ill. Tomul V.

www.digibuc.ro
2 ANDREI VERESS 84

tovaräsi: parintele Gheorghe Patai si Gheorghe Szegedi, cari


traind mult in Ardeal, cunosteau Romanii si vorbiau si ro-
maneste. Ajunsi in ziva de 26 Mai 1743 la Bretc, au fost in-
timpinati de solii lui Voda, cu caH au sosit in patru zile la Iasi,
tocmai in ziva lui Constantin-Voda. Acesta insä nu i-a putut
primi indata, avand in vizità pe patriarhul dela Ierusalim, dar
ii saluta prin contele Kilnoki, care aveh demnitatea unui mi-
nistru in Curtea sa. La audienta Domnul s'a intretinut patru
ceasuri intregi cu dansii, fäcându-le observatia ca pe cand
misionarii iezuiti umblä p 'dna in China, ad yin foarte pu-
tini 1). Parintii unguri fusesera chemati de catre Voda, pe
de o parte, sä invete pe fiul sau latineste, iar pe de alta, sa
instruiasca pe ceangaii-unguri din Moldova in limba lor. Pe-
terfi insa cel mai invatat dintre dansii a avut insärci-
narea sa compileze o Istorie a Românilor, scrisä româneste
§i facuta in tipografia iezuitilor 2). Cu toate acestea pärintii
zelo§i n'au avut noroc, caci franciscanii, intotdeauna invidiosi
pe iezuiti, i-au calomniat prin viceprefectul lor din Iasi, Fr.
Ioan Francisc Maria Auxilia da Palermo, spunand chiar lui
Voda ea' preotii unguri sunt niste francmasoni §i rautatea
acestuia a mers 'Ana acolo, incat a excomunicat doi dintre ei
printr'un decret afisat pe poarta bisericii catolice, motivan-
du-si actiunea foarte ciudata, ziand a la ei nu pot face slujba
bisericeasca alti misionari decat numai aceia ai Colegiului de
Propaganda Fide din Roma. Aceasta purtare josnica a pre-
fectului jigni foarte mult pe parinti si cu toate ea Voda ordona
sà se rupà acel decret de pe poarta, iezuitii au plecat supà-
rap din tail, asà ca in ziva de 25 Iulie ii aflam din nou la Bra-
sov 3). Peterfi insa ajutat in cercetarile sale istorice de tovarasii
sai, a intreprins §i o calatorie prin Moldova, p 'Ana in Basarabia,

1) Dupg scrisoarea lui George Patai din Iasi, 4 Iunie 1743, in Magyar Könyv-
Hdz, vol. III (Pozsony, 1783), p. 73.
2) Din una din scrisorile iezuitilor din Moldova, in Ungrisches Magazin, vol.
III (Pressburg, 1783), p. 91 si din manuscrisul 4 De missionibus Dacicis S. J. anno
3743 s cu No. 12137 al Bibliotecii Nationale din Viena; la Nicolaus Nilles S. J.
Symbolae (Oeniponte, 1885), pp. 1023-1029.
3) Plfinsoarea iezuitului Patai in scrisoarea sa din Iasi, 17 Iunie, op. citat mai
sus. Numele viceprefectului il stim insá din nota editorului articolului din Un-
grisches Magazin, citat.

www.digibuc.ro
85 MARELE SERDAR GHEORGHE SAUL 3

pentru ca sä cunoasca tam bine, sedus si de faptul putin cu-


noscut pe atunci, ca pe acele locuri traiau multi unguri prin
sate bune i bogate, cu cari el sa intelegeh ungureste färä nici o
greutate 1).
Intors in patrie Peterfi insä a murit in vara anului 1746 in
varstä de 46 ani, ash ca moartea sa timpurie nu-i lash timp
sa-si savarseasca lucrarea, din care nu ne-a ramas mai mult
deck planul ei, numit de el o prodromus » adica o diserta-
tiune premergkoare a intregii opere, scrisa vadit pe baza
discutiilor cu doftorul Saul sau poate chiar cu insus Voda
Scarlat.
Tiparim alkurat acest program de munch' 2) pentruca ne
da o ideie clara de maretul plan al operei proiectate in traskuri
largi de autorul ungur, care aveh de gand sa faca o lucrare
serioasa despre istoria tarilor romane si a relatiunilor Mr cu
Ungaria. Manuscrisul fiind studiat in treack si de d-1 Iorga,
zice cu drept cuvant cà o el e conceput intr'un chip foarte
larg i e pacat cà n'a fost realizat niciodata >> 3) lucru cu atat
mai mult de plans, cu cat aceastä opera istorica ar fi precedat
cu vreo saizeci de ani pe aceea a lui Ioan Cristian Engel, a
celuilalt ungur din Ungaria de Sus, scrisa in alte imprejurari
de studii.
In introducerea prodromului sau, Peterfi ne declara ca
doreste sa-si scrie cartea spre gloria gintei romane, dovedita
in vremuri de razboi si de pace, precum i potrivit dorintei
principelui care 1-a chemat la aceastä munca, pentru care ii
ramane recunosckor. S'a pus la munca i pentruca a vazut,
cä Tarile Romane nu poseda deck cronice i anale, iar cartile
istorice (ale altor neamuri) se ocupà cu ele numai superficial
hi deseori gresit.
Dupa aceasta, autorul ne spune ca, nevoind a se ocuph
cu toate popoarele cari au sezut pe pamantul Tarilor Romane,
va scrie numai despre Geti, Daci, Goti i Huni, luand pe rand

1) Despre aceasta afIgm date si in cartea (lui Iosephus Torkos) cu titlul: Schediasma
geographico-historicum (Jaurini, 1747), § 42.
2) A se ceti anexat, sub No. I.
8) N. Iorga in revista t Luceafgrul *, 1904, PP. 114-115 si in extrasul cu titlul
Mdruntifuri istorice culese in Ungaria (Budapesta, 1904). PP. 58-61.

8*

www.digibuc.ro
4 ANDREI VERESS 86

autorii cari au scris despre ei, la cari va adaogh multe


amanunte din manuscrisele bibliotecii principelui, studiate
de dânsul. Trecand apoi la istoria Valachiei si a Moldovei
« care incepe odata cu istoria Ungariei » o imparte in urma-
toarele trei parti Perioada rdzboinicd dela Imo 'Ana' la
1300; Perioada ungard dela 1300 cam pana la 1627 i Perioada
turceascd, cuprinzand evenimentele pe ani i voevozi, dela
subjugarea principatelor romane de Turci pana in zilele
autorului.
Impartirea aceasta poate fi criticatä, dar e simpla si cores-
punzatoare evolutiunii istorice. Pentru a cunoaste insa felul
larg de munca al autorului, reproducem ad seria izvoarelor
si a materialului informativ, pe cari aveà de gand sa le folo-
seasca la scrierea insemnatei sale opere.
I. Monumente vechi (epigrafice) aflatoare in Tara-Roma-
neasca si Moldova, cari dovedesc locuirea popoarelor de pe
teritoriul lor;
z. Steme i genealogii ale principilor i familiilor lor, cu
indicatia zilelor de nastere, casatorii si a mortii lor ;
3. Pietre mormantale cu inscriptiuni;
4. Hrisoave i peceti ale Domnilor aflatoare prin manastiri,
orase Si alte locuri;
5. Tratate de pace acute dupa razboaiele cu vecinii, afla-
toare in arhive;
6. Portrete de principi si ale sotiilor lor ;
7. Harp geografice ale Moldovei cari se gasesc mai cu
seama in colectiunea principelui Constantin Scarlati.
Acest program de munca ar aduce onoare chiar i unui
istoric modern de astazi, iar ca sa se cunoasca si mai bine
cum doreh autorul sa-si redacteze cartea, ne dà un « spe-
cimen » al epocii celei mai vechi (dela anul moo 'Ana la I zoo)
insirand toate izvoarele in cari figureaza numele de « Valachi »
printre diferitele popoare caH locuiau pe atunci tarile prin-
cipatelor române.
Oricate erori ar aveh prodromul lui Péterfi, el cu
multele sale citari de autori greci i desele aluziuni la ma-
nuscrisele bibliotecii Mavrocordat, ne arata o influenta co-
varsitoare a doftorului Saul, cu care autorul se sfatuise

www.digibuc.ro
87 MARELE SERDAR GFIEORGHE SAUL,

in privinta redactarii operei sale, primind i aprobarea lui


Voda 1).
Se hotarise ca pe baza planului asternut parintele Peterfi
intorcandu-se in Ungaria, plina de biblioteci i arhive, sa se
puna la lucru spre a-si indeplini insarcinarea. La plecarea
din Iasi, doftorul Saul i-a dat, printre altele, i o lista a voe-
vozilor moldoveni i munteni, care ajungand mai tarziu in
maim iezuitului George Pray, a fost publicata de dansul Inca
in zilele doftorului moldovean 2).
Saul, cunoscand cronicarii moldoveni, alcatuit seria
Domnilor pe baza datelor aflate la ei, dar intr'un fel super-
ficial, care lag foarte mult de dorit.
Vorbind de un Dan (la 1333) si fratele sau Mircea (1383)
observa Ca nu se stie cine e tatal lor, dar se zice cà erau ne-
patii regelui Sarbilor Lazar.
La tatal lui Petru (1372) zice cä era poate Musat, care nu
se stie unde a domnit, dar se zice ca.' se trageh din neamul
despotilor din Sarbia.
Ca frate al lui Petru pune pe un Roman (1388) zicand cà
a domnit trei ani avand de nevastä pe Anastasia, fata lui Laczko
cu care a avut sase feciori, ultimul Alexandru batranul (Iv 0)
care domnise 32 de ani.
La Ilias-Vodal (1546) zice ca din neamul sail se trageh Ale-
xandru (1621) sora caruia, Casandra, casatorità cu Alexandru
Exaporitul dela Poarta Otomana, intemeie neamul din care
se trageh i Scarlat-Voda in 1717, domnind doi ani.
1) a. Prodromul lui Péterfi ne-a r'almas intr'un manuscris care, cu toate ca. diferä
de scrisul lui si nu poartä numele autorului e färä indoiall lucrarea lui, nu numai
pentrucä se referà in el mereu la principele dela care lui insarcinarea, dar i pentru
a se pastreazA printre manuscriptele Iezuitilor, ale fostilor sal tovarasi.
Aflándu-se (in anul 1797) la Pesta, 1-a studiat si Engel scriind despre el astfel:
Der Prodromus gehort zu den unbedeutenden Handschriften, denn er ist nichts
als der rohe alltagliche Anfang einer Geschichte der Moldau und Walachey auf
etwa 4 Bldttern; Engel, Geschichte des Ungrischen Reichs und seiner Nebenleinder, II.
Theil (Halle, 1798) p. 182.
2) Pray in cartea sa cu titlul Dissertationes historico-criticae in Annales Veteres
Hunnorum, Avarum et Hungarorum (Vindobonae, 1784), PP. 140-141 unde observl
urmAtoarele: Seriem principum Cantimirus (cit. Libri, pag. cm) init, censetque
nurnero 73. Ego schema principum utriusque provinciae adjicio, quod Secretarius
Principis Constantini de Scarlatti P. Carolo Peterfy piae memoriae consignavit. Tan-
turn id Lectorem monere habeo, litteras Pr. principem, M. Moldaviam, V. Va-
1 achiam et pr. auctoris principavit indicare. (pag. 139).

www.digibuc.ro
6 ANDREI VERESS 88

Domnii Munteniei Ii incepe cu Laiota Basarab (1460) numind


pe Mihai-Voda (1593) indrasnet « audax i pe Radu-erban >

(1609) Rudolphus Magnus. La Constantin Brancoveanu


observa apoi el mama-sa Stanca era maritata cu Preda Stol-
nicul.
Pe tatäl lui Ieremie-Voda (1595) nu-1 cunoaste, dar la
Duca-Voda (1666) zice cä era albanez si primit de Vasile
Lupul « ex fornice » fu crescut in Curte si numit Voda ; iar
la Constantin Cantemir (1685) observa ca se trageh dintr'o
familie de tarani din judetul Falciu.
Lista aceasta a Domnilor romani e plinä de erori si date
gresite, dar importanta ei este ca afara de aceea a lui Du-
mitru Cantemir era cea dintai care apare in literatura
universalä, doritoare sa afle ceva genealogie despre voevozii
romani c ca formeaza unicul monument al activitätii de is-
torie a lui Saul.
Seria aceastä de Voevozi are ca izvor comun aceh « Insem-
nare de Domnii Moldaviei » care se pastra la Mitropolie si
fusese tiparitl in 1794 si 1795 de douà oH la Iasi 1), fiind insä
mai scurta cleat a lui Saul.
Despre activitatea literard a doftorului Saul cu totul necu-
noscuta in istoriografia romana, mai afläm ceva aproape
douazeci de ani dupa compunerea listei schitate dintr'o
scrisos re a eruditului sas, preotul luteran Martin Felmer,
care il numeste prieten. Scrisoarea este o adeverire a rAspun-
sului doftorului moldovean despre sterna Tarii-Romanesti si
alte lucruri cunoscute mai bine de dansul. Pe la inceputul
lunii Septemvrie 1762, Saul fugise de spaima ciumii dela
Bucuresti la Campulung, de unde nu s'a intors decat cu ve-
nirea iernii.
Aflarn din aceastä scrisoare interesanta ca doftorul Saul
Ii flcuse studiile universitare la Padova si Bologna, unde
pare sa-si fi capatat si diploma de medic. Dupa aceasta a pe-
rindat prin Germania, Olanda c Englitera ca apoi sa se
1) In Psaltirea dela Ia§i, din 1794, reprodusä in Bibliografia Veche Ron:diseased,
vol. II, pp. 371-373 i apoi in Geografia moldoveneascd a lui Amfilohie Hoti-
niul din 1795, recenzatá in Siebenburgische Quartalschrift ft, vol. V. pp. 386-388
citat §i de Engel, Geschichte der Moldau und Walachey, vol. I(Halle, 1804), PP. 44-45.

www.digibuc.ro
89 MARELE SERDAR GHEORGHE SAUL 7

stabileasca in Curtea domneasca din Moldova. Vorbeà pe langl


limba greaca moderna i cea elina, italianä, franceza si en-
gleza i astfel era in acelas timp i secretar al afacerilor straine.
Ca atare pare a fi umblat prin vara anului 1766 in numele
noului sau Domn, Scarlat Ghica, in Saxonia (la Leipzig 0
Halle) de unde la intoarcere se opri la Sibiu, spre a vedeh
pe Felmer. Acesta a aflat dela dansul ca a scris in limba fran-
ceza o istorie a voevozilor Tarii-Romanesti spre folosul ma-
relui public, rau informat despre daraverile romanesti.
Doftorul Saul plea din Sibiu in ziva de 20 Octomvrie
1766 la Bucuresti, iar in primavara viitoare aflam cà s'a stra-
duit sa scrie cartea pe baza hrisoavelor vechi, cu atat mai
v artos, Ca era totdeodata i Arhivarul principelui. Dar pare
ca nu prea avea linistea cuvenita pentru scrierea unei astfel
de arti, cdci a fost trimis ca agent al tarii la Varsovia. Acolo
insa si-a gasit timp sä lucreze prin biblioteci, adunand material
pdntru istoria tarilor romane, mai cu seama in aceea a familiei
Zaluski, p anal la plecarea in 25 Octomvrie 1768 indarat in
tara, rechemat de Grigorie Ghica-Voda, care doreà sa-si men-
tina neutralitatea in razboiul gata sa isbucneasca intre Rusia
si Turcia 1). Se vede insa ca a trebuit sal treaca prin Constan-
tinopol, deoarece la i Noemvrie al aceluias an il gäsim acolo 2),
data fárà indoiala dupa calendarul vechiu, romanesc. Dar
vazand ca tara stä in fata unei ocupatiuni din partea Rusilor,
Saul fugi prin Ardeal in strainatate. Stand acolo, primi in
vara anului 1769 ordinul printului Grigorie Alexandru Ghica
sa mearga. in ,Ungaria de Sus in apropierea hotarului Polo-
niei, cu misiunea delicata de a observa lucrurile si eventual
miscarile Rusilor.
Serdarul Saul avand imputernicirea Consiliului de Razboi
de la Viena, puteh sa se stabileasca linistit in Ungaria i sä
intretie corespondentà cu stapanul sàu, cu permisiunea Mi-
nisteriului Imperial. Astfel la inceput s'a oprit la LOcse, in
capitala Scepuziei, dar de-acolo se muta in primele zile ale
lui Iulie la Eperjes, resedinta comitatului Sims. Acest loc era
Hurmuzaki, Fragmente zur Geschichte der Rumdnen, vol. V (Bukarest, 1886),
p. 258.
2) Iorga, Acte i fragmente, vol. II, p. 9.

www.digibuc.ro
8 ANDREI VERESS go

foarte potrivit misiunii sale, intrucAt pe langa nobilimea un-


gara de-acolo, in imprejurimea orasului locuiau nobili lesi,
dela cari puteh sä afle multe amanunte despre mersul lucru-
rilor din Po Ionia i Rusia mica, pentru caH trebuià sä se in-
tereseze, conform instructiunilor sale. Cercul de interesare al
lui Saul neatingand interesele statului ungar, serdarul a ob-
tinut usor ajutorul comandantului pietii, al colonelului Altem-
berg si in urma recomandatiei acestuia se bucurh si de pro-
tectiunea comandantului general al Ungariei.
Dintre Lesi, Saul se intretineh mai cu seama cu contele
Vilenski, care sedeh in satul Tultzik, trei ceasuri de Eperjes,
apoi cu contesa sotie a voivodului general Mniszek, dela caH
primeà stiri despre luptele Rusilor cu Lesii i confederatii bor.
Guvernul ungar militar i-a dat lui Saul, la mijlocul lunii
August, chiar si in scris permisul pentru a puteh trath cu mag-
natii lesi, insa supt controlul obisnuit al sdu si nu afar% de ho-
tarele ärii. Acest permis i s'a dat mai cu seama dui:a raportul
binevoitor al comandantului din Eperjes, care a gäsit ea' Saul
dupa aparentä, erh un barbat pasnic si de treaba.
Din multele.rapoarte ale lui Saul catre stäpfinul sau, ne-au
ramas (dintre 7 Iu lie si 3 Octomvrie 1769) cinci, foarte con-
stiincioase i arnanuntite, scrise parte cu semne tainice, dar
fara nici un interes pentru istoria românä. Aceste rapoarte
insa au fost in taina deschise i copiate pe drum p Ana. sa ajunga
la Bucuresti i pentru a se vedeh ce organizatie de spionaj aveh
Comandamentul militar din Sibiu, observarn de pilola ea' ra-
portul lui Saul din Eperjes, scris la 8 August, plech deja la
30 ale lunii in traducere nempascd la Viena.
Lucru si mai insemnat era el la Eperjenerdarul nostru facii
cunostinta cu ofiterul ungur Samuel Székely de Doba, mare
coIectionar de cal-0 i documente, bun diletant in istorie, po-
sedând o biblioteca importanta privitoare la istoria Ungariei
si a tarilor ei invecinate. Acesta trebuind insa sa plece in
campanie, din nefericire nu-1 prea vedeh des, dar doftorul
Saul cu voia sa puteh folosi liber biblioteca lui si drept
recunostinta se apucl chiar sa-i fad: o scrisoare literara despre
stemele Moldovei ci cele doua medalii, despre cari un prie-
ten al lui Szekely astepth amanunte istorice.

www.digibuc.ro
oi MARELE SERDAR GHEORGHE SAUL 9

TotdeodatA, studiind biblioteca invAtatului ungur, ii impru-


mutA cateva cArti ca sà-i treacA de urit, asteptand. VAzand
insA cä stAp anul casei tot nu vine, doftorul Saul a restituit
agile si a plecat peste cateva zile, chemat fiind de Domnitor,
care-1 astepth la Sibiu. Astfel nu i-a mai rAmas altceva de
fAcut cleat sà-i trimità de acolo (in 22 Iunie 1770) o scrisoare
plinä de prietenie i stimA fatà de Szekely, pe care n'a avut
fericirea « sA-1 imbrAtiseze » la plecare, rugandu-1 sa-i scrie
si mai departe, fiind hotArit sA steh la Sibiu p Ana' la facerea
pacii intre Poarta otomanA i Rusia.
Permisul de a sedeh linistit la Sibiu, Saul 1-a primit (in luna
Noemvrie 1769) dela impArAteasa Maria Tereza in urma reco-
mandatiei ministrului Kaunitz, inaintatA ei pe baza raportului
Consiliului de RAzboi cum cA « secretarul )) Saul stAtuse cinci
ani la Brasov pe timpul rAzboiului rusesc-turcesc, purtandu-se
cum se cade, precum s'a purtat i catA vreme a sezut in Ungaria.
Stand la Sibiu, serdarul Saul a fAcut cunostintà cu eruditu
polihistor ungur Daniel Cornides, de sigur in Biblioteca ba-
ronului Brukenthal, unde el lucrà cu evlavie la copierea do-
cumentelor privitoare la istoria Ardealului. Saul aflA in& ansul
un adevArat om de litere, cu un stil francez elegant si un cinstit
si sincer prieten, cu care se intretineh bucuros despre chestiuni
istorice i cateodatA vizitau impreunA chiar i reprezentatiile
teatrale. Intr'una din zile 11 prezintà i printului Brancoveanu,
cu care apoi serdarul Saul s'a intors la Bucuresti cu intaiul
prilej ce ii s'a oferit.
Nu stim dacA s'au mai intalnit dupà aceasta despArtire
in viata lor, din lipsa amAnuntelor, precum nu cunoastem
nici temele discutiilor lor din plimbArile lor comune dela
Sibiu. Aceste priveau insA fArA indoialA istoria Romanilor,
cum nici nu se poate altfel intre literati. Dela Cornides puteà
invath oricine mult si nu e exclus cA el i,a impArtAsit si pa-
rerea sa despre existenta Romanilor in Ungaria, dupA cum
si-o inchipuià pe baza Anonimului regelui Bela si a croni-
carului Nestor, cari vorbesc de ei, lucru putin cunoscut pe
vremea lui Sau11). Acesta insA mai cunosteh si pe insus
1) A se vedeh in scrisoarea lui Cornides din 57 Iulie I780, anexata sub No. III.

www.digibuc.ro
io ANDREI VERESS 92

Frideric Iosif Sulzer, care stätea in corespondenta cu dinsul in


timpul and Ii scria opera sa despre istoria tarilor romane,
in care citeaza chiar o scrisoare a (c Marelui serdar Saul » din
Iasi, 30 Iunie 1778 despre episcopia Milcovului, despre care
Sulzer ii cerea informatii istorice 1). Tot dela Sulzer stim ca
Postelnicul Manu, Caragea, Lucachi si Saul vorbiau turceste,
italieneste Si frantuzeste tot ash de bine ca Si roma-
neste 2).
Putin dui:a aceasta, Saul a cerut voie dela Constantin Mu-
ruzi-Voda sa mearga in strainatate pentru cautarea sanatatii
sale sdruncinate. Cu scrisoarea de recomandatie a noului
Voda, serdarul Saul sosi in primele zile ale lunii Octomvrie
1778 la Sibiu, unde prezentându-se baronului Preys, coman-
dantului general, i-a povestit amanunte triste despre omorirea
fostului Domn Gheorghe Ghica, care fapt revoltator 1-a im-
presionat a-tat de mult, incat era hotarit sa demisioneze din
demnitatea sa si sa se stabileasca in Ardeal. Dorind sà obtina
personal permisul inalt al Curtii pentru aceasta, Saul pleca
in 5 Octomvrie spre Buda, insotit de slugile sale: Ion si Lazar
Jutza i Naum Sara. Ratacind apoi cine stie pe unde, probabil
pe la prietenul sat Szekely din Eperjes, unde poate ierna, ii
gäsim pe la mijlocul lunii Iulie 1779 la Viena, la atotputer-
nicul cancelar Kaunitz, care ii procura curând dela impara-
teasa permisul cerut. Acesta i-a fost dat fara nici o greutate,
mai cu seama ca Saul prezinta Curtii imperiale de mai multe
ori rapoarte folositoare si sincere despre imprejurärile din im-
periul otoman.
Prevazut cu salvconductul mult dorit, Saul a plecat in pri-
mele zile ale lui August voios dela Viena spre Ardeal, luan-
du-0 Si un secretar, i o bucatareasà, ash cà pasaportul i s'a
facut pentru cinci persoane. Dar sarmanul om nici nu a ajuns
la Sibiu, când a sosit la cancelaria imperiala raportul agentului
dela Stambul despre Saul, cum ca el este un om plin de in-
trige si bun pentru savarsirea oricarei miselii; om care la
imboldul sta.') anului shu a ponegrit la Poarta pe Domnul
Tarii-Romanesti, voind a-I scoate din scaun, ash ca s'a
1) Sulzer, Geschichte des transalpirdschen Daciens, vol. III (Wien, 1782), p. 569.
2) LazAr SAineanu, Istoria filologiei romdne, ed. II (Bucure§ti, 2895), p. 66.

www.digibuc.ro
93 MARELE SERDAR GHEORGHE SAUL 11

dat ordin sever printului Alexandra Ipsilanti ca sä-1 prinzA


si sä-i taie capul 1 Iatä adeväratul motiv pentru care Saul
nu se simtià bine in Curtea dela Iasi si nu cutezh sä meargA
la Bucuresti, retragandu-se la Sibiu, ocupat de sigur cu studii
si meditatii istorice. Putem presupune aceasta usor dupà ce
aflàm dela *incai chi, intors (in 1779) dela Roma, a fAcut
cunostinta in Ardeal cu Saul, care vorbind cu clausal
de istorie, i-a spus cä boierii romhni au obiceiul sa scrie
letopisete de familie, pe cari insä foarte rar le aratä altora
din pricina multelor lucruri de täinuit, cari adeseori se cu-
prind in ele 1). Prin Sincai facu cunostintä Saul si cu vlädica
Maer, care il si citeazä pe dosul foii de titlu a Cronicii lui
*incai and &à traducerea versului Virgilian: Aceastd era
int& de a se face pentru Romiini.
incai numeste pe doftorul Saul <( serdar al nefericitului
principe Ghica » pe and el insus iscàleste ca << Mare serdar *
cu toate eh' nu-1 gAsim deloc in lista boierilor de Divan, nici
din neamul lui nu cunoastem altul afarà de Dumitru Saul,
care (in ziva de 18 Iulie 1778) semneazA un suret impreunl
cu Ianachi Cantacuzino 2).
Ce s'a ales de Saul care in colectiunile bogate de carti si
documente dela Sibiu ar fi putut lucrà cu folos, nu stim.
Vedem insa ca träih acolo in liniste, asteptând färà indoialà
schimbarea imprejurärilor politice din Tara-Romaneasca. So-
sindu-i insä odatà pe neasteptate veste de moartea fratelui
sh'u, plecä in ziva de I Iunie 1785 la Bucuresti pentru a-si
limpezi acolo afacerile cu mostenirea rasa* dar cu rezerva
exprimata a Comandamentului militar cä dupä sarsirea tre-
burilor succesorale, se va intoarce iaras la Sibiu, unde sedeh
bucuros. PAcat ea' de aici inainte nu mai avem stiri despre
dânsul, dar si mai mare päcat cä nu cunoastem nici tra-
tatul istoric pe care il incepuse sà-1 scrie frantuzeste.
1) *incai (din Buda, 24 Aprilie 1804) cItre Engel, la Iorga; Studii # documente,
vol. III, pp. tor -102.
2) Iorga, ibid., vol. XXI, p. 299.
3) Amfinuntele necitate, le-am scos din actele avute prin bunävointa lui Dr. Oscar
Schmid i a colonelului Iuliu Grivicic din arhivele Statului, respectiv din acelea de
Illzboi din Viena, cari le voiu tipärl in publicatiunea mea cu titlul: It Documente
privitoare la istoria Ardealului, Moldovei ci Titrii-Romfinecti I in curs de tipar.

www.digibuc.ro
12 ANDREI VERESS 94

Cu toate acestea, sunt mandru cä in cursul cercetärilor mele


privitoare la istoria Romanilor, am avut fericirea sal descoper
un nou scriitor (prezentandu-i patru scrisori cu pecetea si
cu sterna sa) care dupä apretierile contimporanilor sAi un-
guri si sasi, avea toate insusirile de a scrie istorie si o scria
intr'o vreme in 1766 and in Tara-Romaneasca nimeni
altul nu se indeletnicea de acest nobil si maret lucru.

www.digibuc.ro
ANEXE DOCUMENTARE
I
PLANUL ISTORIEI MOLDOVEI A IEZUITULUI CAROL PETERFI.
Prodromus Historiae Principatuum Walachiae et Moldaviae.
Dissertatio praevia.
Cum multa ad hanc scribendam historiam, studiurn impellerent meurn,
et ipsa gentis Valachicae gloria, qua belli, pacisque artibus in Europa utriusque
imperii fato, sua jam ab origine, conjuncta inclaruit, ad principurn suorum
et majorum recolenda facinora invitaret, illud praeprirnis agendum constitui,
ut ad Celsissimi principis voluntatem curarem singula, cuius immortali bene-
ficio et summo in literas animo, ab oblivione vindicatam, suisque e ruderibus
Erudito Orbi, velut postliminio redditam utraque debebit Provincia etc.
Addendae sunt causae aliae, utpote: Nullus adhuc data opera, singulari hi-
storia haec complexus est. Provinciae minores, quam nostra sit sui memoriam
in annalibus reliquerunt. Authores minus sincere, et fere per transeundum,
seu obvie tractarunt. Plurima immixta sunt aliis historiis et plura alia.
II. Annosas proinde lites de Scytharurn, Gothorum, Thracum, Getarum
origine et in Europam ex Asia adventu, diversisque per hos occupatis sedibus,
non ingredier: nemo enim in tanta scriptorum pugna, plenam adhuc his
tenebris lucem affudit. Perbrevi itaque commentatione ipsis authorum verbis
Getas primum in has regiones egressos, a Rornanis subinde domitos, Daci-
amque in provinciam redactam; turn Gothos ejectis Romanis, victores;
Hunnos demum novos hospites recensebirnus. Sequetur
III. Necessaria vetus et nova Valachiae topo-geographia, limites, urbes,
situs, etc. Divisione Daciae praemissa, referens, quae ex Ptolomaeo, Plinio,
Cluvecio, Münstero-Laterculo Antonini Caesaris, Magino, Hidio, Cellario,
Hoffmanno, Stekleinio etc. petenda veniet. Novae autem succurret plurimum
manuscripturn Suae Serenitatis. Delabimur hinc ad
IV. Nomina et originem utriusque populi, Blachiarn, Blocham, Zavolchiam,
Circassiarn, Oldoiam, Olaciam etc., ex quibus incolae nomina recepere : Moesi
inferiores, Olahi, Bessi, Blochi, Daci Alpenses; Cumani, Chuni, Vlachi nigri,
Paczinacii etc., quae S. scriptorum et criticorum authoritate et testimoniis
explicanda et detegenda sunt. In
V. Initia religionis Christianae sub Carolo Magno, anno Christi circiter
802, turn etiam prius jacta ; a principibus Christianis subinde promota, demum
a Gyula Transylvaniae duce, S. Stephani Regis avunculo confirmata, denique

www.digibuc.ro
14 ANDREI VERESS 96

ad Ecclesiam Orientalem, factam transitionem oportebit recensere. Dabitur in


VI. Partitio operis. Inchoari scilicet historiam ab anno Salutis Millesimo,
quo Hungariae regno utraque provincia assecta fuit usque ad annum Mille-
simum tercentesimum. Complectetur itaque
Liber primus. (Periodus bellica.)
Historiam Ducum et Principum Anonymorum Valachiae et Moldaviae.
Ab Anno Christi M. usque MCCC.
In qua defectu instrumentorum domesticorum nullius fere principis,
gestis rebus detectis et nomine posteris subtructo, ex vicinarum gentium
armalibus vivendum erit, eaque referenda venient, quae allii de Dacis medys,
Bessarabibus, Chuno-Scythis, Cumanis, Moesis nigris, Istrogothis, saepe etiam
Russis albis et Bulgaris alpestribus occasione bellorum prodiderunt.
Liber secundus. (Periodus Hungarica.)
Historia Principum sub regibus Hungariae. Ab anno MCCC usque ad
annum MDCXXVII aut circiter, quo Turcis subjacet.
11a2c periodus, speciatim vitas, conversiones, acta publica, bella etc. Princi-
pum utriusque regionis exponetur chronicis et coaevis authoribus petitas.
Liber Tertius. (Periodus Turcica.)
Narrabimus ea, quae a tempore subjctieonis Fulgidae Portae hucusque
acciderunt, secundum seriem annorum et principum, quae sane materiam
amplissimam nobis suggeruntur absolutis his. Dicendum
VII. Quibus authoribus et manuscriptis in opere usi simus, nempe in aera
Mundi supputationem Dionisii Pettavi, ih aera Christi eundem, et Baronium,
cum critice Pegii, in aera Turcica seu Hegyra Farestum, Labbeum et Leun-
clavium consuluimus.-
VIII. Minutiore quaedam attingemus, in quibus adhuc dubio locus est,
ut cum alii meliora nobis detexerint referant, nobisque communicentur.
Ad haec porro pro erudito saeculi hujus gestu, seu ornanda, seu pro veri-
tate Historiae, ejusque dignitate sustinenda, necessaria sunt
1. Monumenta vetera, quaecunque in Valachia et Moldavia adhuc residua,
quae serviant ad confirmationem Romanos, Gothos, Hungaros, Polonos,
partium istarum Dominos fuisse aut incolas. Quae tamen, cum magni laboris
et impensae sint, et multum temporis hauriantur, praetermitti possent, iis
exceptis, quae Romani dominatus pro Eruditorum desiderio, indicia exhi-
bentur.
2. Stemma seu familia et genealogia Principum, uxorum, prolium. Omnium
dies natalis, nuptiarum, mortis. Ista in paucis principibus inveniuntur.
3. Locus sepulturae, epitaphia, inscriptiones eorum.
4. Ex diplomatibus principum tituli, sigilla, monumenta publica, sive in
monasteriis, sive urbibus aut commodis publicis ab iis relicta.
5. Pacta et puncta inita cum vicinis occasione belli vel pacis, qua forte in
tabulariis invenientur.
6. Effigies principum, eorumque conjugum.
7. Tabula demum geographica Moldaviae, eaque particularis, quae ex
aliis jam editis colligi et emendari poterit, ex indice vero Suae Celsitudinis
manuscripto multum illustrabitur.

www.digibuc.ro
97 MARELE SERDAR GHEORGHE SAUL 15

Specimen seu Summula Historiae Principum Valachiae et Moldaviae Libri I.


Saeculum I. Ab anno Christi M. usque ad annum MCC.
Imperii Orientalis Basilius Iunior et Constantinus IX fratres. Imperator
Occidentalis Ottho III. Hungariae Rex S. Stephanus I. Dux Transylvaniae
Gyula seu Iulius.
Saeculum, quod ingredimus, mira gentium prope omnium in Oriente
collisione celebratum, Pannoniae cumprimis turn vero, quas limite contingit,
provinciis sacra aeque ac profana in republica incrementum attulit. Ita nempe
providi Numinis cura, ex ipsa animorum dissensione et mutua hominum
caede novas educit colonias, formatque in regna barbarorum sedes, ut quos
in scelerum poenam dedit ultores, ex fis Ecclesiae faceret defensores a) . Hunni
certe, posteaquam in Europam effusi Franciae et Germaniae ultima intulere
funera, una velut dade per Henricum Aucupem efflicti b), desertis urbium
rapinis in Orientem pars se contulit, pars vaga incertique laris ad quietem
sedare coepit, ut humanae societatis commoda sensim addisceret et intra
fines suos ad mansuetam Christi expolita se contineret.
Orientem ea aetate Constantinus Porphyrius summae moderationis Caesar
fama nominis compleverat, qua duo Hunnorum duces, Bolosudes alter, alter
Gylas invitati in tutelam Caesaris ex infelici proelio Constantinopolim confu-
gerunt e) . Cum uterque ad Christiana sacra transiisset, Bolosudes malo actus
genio ejurate rursum pietate ad veteres Deos rediit, sed sequente reum poena
in proelio adversum Francos commisso, captus ab infelice arbore pependit.
Meliore usus consilio Gylas Hierotheum episcopum a Theophylacto patri-
archa Constantinopolitano impetrat, quo cum in Trasalpinam reversus gentem
suam avitis gentilium erroribus obsessam ad sincera religionis lucem traduxit d) .
Geyza porro cum male sinistra belli alea, in finibus Austriae mulctaretur,
curandae Pannoniae animum adjecit sacrisque per Piligrinum undis expiatus
Saroltam, Gylae (Gyulae) sororem sibi despondit, ex qua Stephanus Primus
Hungariae Rex mundo obtigit. In hunc cum a morte Geyzae anno tooz a
suis irritatus Gyula arma corriperet iuxta Morissum amnem e) cum Bessis ad
internecionem caesus victori Stephano Daciam omnem transcripsit. Sanctus
porro Rex ex captis hac expeditione spoliis Albae Iuliae templum Virgini
Beatissimae excitat, ejusque tutelae Hungariam cum Dacia submittit. Quietae
tum res erant ad annum usque 1015, quo Moesi Alpenses, Bulgaris in
societatem allectis in Pannoniam procursabant et Daciam populatione hostili

a) Ita ex Polonis et Lithuanis anno circiter 999, Anglis 974, Russis et Moscis
1012 etc., populis admodurn feris et barbaris Apostolos Regesque Deus elegit, quorum
studio seritatem exuerunt.
b) Vide passim Scriptores Germaniae et Hungariae.
c) Cedrenus, Zonarus ad annum Christi 946.
d) Certum est testimonio authorum Graecorum, Leonis Grammatici, qui con-
tinuator fuit Simeonis, Hunnos, de quibus loquimur. Gylae subditos eo tempore
Moldaviae et Valachiae incolas fuisse, partem vero illorum, in Pannoniam cum
Geiza commigrasse. Idem Cedrenus.
e ) Marusium, in vita Sancti Gerardi a coaevo monacho scripta et edita per
P. de Bion, Flandram.

www.digibuc.ro
16 ANDREI VERESS 98

invadendam suscepere. Praevertit Stephanus periculum, missoque cum exer-


citu praefecto gentem infestam in sedes patrias repulit a).
Princeps Anonymus I. (Forte Georgius.) Ab anno 1015.
Cum anno 1015 in Bulgaria imperator Basilius factiones prospere habent,
nescio quas causas Georgio Cazarorum principi b), ab imperatore bellum
illatum est. Caesus in primo proelio ad sua se retulit.
Ahem mox anno 1016 princeps ignotus est, Patzinacae 9 Ioanni Bladislao
Bulgarorum duci contra Graecos adhaeserunt, sed a Basilio stratagemate
obsessi, plerique ferro ceciderunt et trans Istrum repulsi sunt.
Anno 1017 reperio inter Bulgarorum principes Dragomirum et Bogdanum 1),
nomina. Valachis et Moldavis primi aevi affinia. Inquirendum.
Hos inter annos bella continua in Oriente, cum vicinis Bulgaris, Patzinaciis,
Hungaris, Indagandum d).

Aba.
Hic ad curandum regis Hungariae palatium admotus est, eique ad Savum
et Istrum jacentes populi (proinde Rascii et Valachi) concrediti. Anno 1035.
Anno 1038 obit S. Stephanus, succedit Petrus Rex. Omnia turbarum plena
in Hungariae. Dissensio publica. Plurimum cum Germanis negotii habebant
Hungari ob Petrum intrusum. Nec orienti quieto esse licuit sub Michaele
Paphlagone et Michaele Calaphate, demum sub Constantino Monornacho.
Ut adeo incertum sit, quis status, princeps, aut rerum ordo in Valachia
fuerit, excussis autem coaevis authoribus omnibus, forte quidpiam eliciemus.
Censeo Andream, Be lam et Leventam in Po Ionia ab anno 1033 exules cum
Polonis has regiones insidisse, nam
Anno 1048 ab exilio revocati, exercitum Alpinorum Polonorum et Rus-
sorum adducto, in Hungaria grassati sunt.
Kegenes Princeps
Anno 105o. Collectis Patzinacarum copiis Graecos infestat. Caeditur.
Rado Palatinus.
Dominus trans Savum, eique adjacentes provincias. Hinc altum ubique
silentium authorum ob fatales Salamonem inter Geyzam et Ladislaum dissi-
ones. Opinor Valachos et Dacos in diversa cum caeteris actos, quippe anno
1086 Salamon Chunorum exercitu adjutus aleam ultimam tentat et profli-
gatur 2). Dum jam anno 1087 ad Bihariensem tractum trans Istrum, praeda-
turi excurrerent, et anno 1088

a) Quaerendum hoc loco, quis Daciae praefuerit, an Palatinus, an alter. Iudex


enim Cumanorum ante tempora Bela IV. inter Valachos Palatinos vix legitur.
b) Cazari, populus scythicus ab Euxino ad Sarmatiam protensus.
c) Dubium hoc ex Du Gagne et Hoffmano solvendum.
d) In authoribus Byzantinis.
1) Scris gresit: Dragonisum et Bogdonem.
2) Ex diplomate.

www.digibuc.ro
99 MARELE SERDAR GHEORGHE SAUL 17

Cuppa
eorum duce succurrentibus Polonis a Sancto Ladislao rapinis onusti insigni
victoria ad Cumaniam repellerentur. Primum igitur nunc in Hungariarn
altius penetrarunt et procursionibus suis, numero increscentes, multum ne-
gotii regibus Hungariae et Orienti dederunt, cuius exemplum, anno 1094 in
Alexio Comneno datum est, dum insolitam licentiam in Serviam non minus
quam ad limites Imperii Graeci circumferrent et suis fisi viribus bellorum
fomites ubiqe procurarent.
Haec est Synopsis saecul primi, ex privatis manuscriptis et memoria paucis
exposita, ad longiorem deinceps crisim revocanda.
Methodus Historiae brevior :
1. Expediantur illa, quae nomina, originem, divisionem Valachiae contin-
gunt. 2. Duces dubii scribantur breviter. 3. Inchoetur Historib a Radolfo I.
(Bibl. Univ. Budapest. Collectio Kaprinay in folio vol. XXIV).
II
SCRISORILE MARELUI SERDAR SAUL.
CAtre comandantul Ungariei Superioare.
Monsieur,
Votre Excellence sera sans doute informe du Sublime Conseil Aulique
de Guerre, comme j'aie ete envoie de Son Altesse Serenissime Monseigneur
Le Prince de Valachie pour resider dans les frontieres de Pologne en Hon--
grie, si long temp que Lui plaira, et avec la permission que j'ai ell du Mi-
nistere Imperiale de la Cour de Vienne, correspondre avec Son Altesse. Etant
arrive donc a Eperies, et aiant demeure quelques jours, j'ai ressoulft d'y rester
encore pour quelque tems ; ainsi je ne veux pas diferer de donner part tres
respectueusement a Votre Excellence, selon mon devoir, de mon arrivee
dans cette Ville, en la priant de vouloir bien m'honnorer de Sa Protection,
et Bienveillance pendant mon sejour en Hongrie.
. Comme la plus part de La Noblesse Polonoise demeure dans les Villages,
et autres Villes a deux, et trois Lieues loin d'ici, je pense d'aller de tems en
tems a trouver quelques Seigneur Polonois, pour y conférer avec eux selon
les instructions que j'ai de Son Altesse mon Prince, comme Monsieur le
Lieutenant Colonel d'Altemberg, Commendant de cette Ville, &rive aussi h
Votre Excellence mon intention dont j'espere qu'il n'aura point de difficulte.
Cependant je supplie Votre Excellence de donner ses instructions, et ordres
audit Monsieur le Commendant, sur ce sujet, en m'honnorant aussi de Sa
reponse. Et j'ai l'honneur d'être avec un profond respect
De Votre Excellence
h Eperies le 29 de Juillet 1769
le tr.& humble et tres obeissant serviteur
G. de Saul Grand
Serdar de La Principaute
de Valachie mpr.
Adresa: A S : Excellence Monseigneur le Commendant General d'Hongrie.
(Nationalbibliothek, Wien; Handschriften-Abteilung.)

9 A. R. Memoriile Sectiunii Literare. Seria III. Tomul V.

www.digibuc.ro
18 ANDREI VERESS zoo

SAUL
Care Istoricul Samuel Szekely de Doba :
I.
Monsieur,
Me voici prést a Vous servir Monsieur, suivant Vos desirs, en Vous disant
mon sentiment, touchant les demandes, que Vous fait Votre vertueux, et
savant Ami, au sujet de ses deux belles medailles Moldaves. Et quand meme
je n'aie pas aupres de moi mes Ecrits, et les Annotations que j'ai fait sur la
Principaute de Moldavie, tant dans ma Patrie, que dans mes voyages, parti-
culierement dans la fameuse Bibliotheque de Zaluski de Varsovie , et quoique
j'aie la memoire occupée depuis long temps d'autres matieres, et que je la
sacrifie entierement aux affaires Politiques, je tacherai cependant le plus qu'il
me sera possible, de satisfaire sa curiosité, une partie avec la verité, et l'autre
partie avec des conjectures, telles cependant, qu'elles s'approchent beaucoup
de la probabilite.
Je vien donc a la premiere medaille, et je dis que la Tete de taurau avec
une etoile au dessus des comes et une demi Lune a cote, sont les Armes de
Moldavie, les quelles les Princes de Moldavie ont jusqu'à aujourd'hui. L'in-
scription Ico Bogdan... Dragos, qui est sur le Revers, c'est le nom du Prince
Bogdan, et celui de sa famille, qui se nommoit Dragos. Ecrit en caracteres
sclavons, puisque les Moldaves et les Valaches du commencement se sont
servis, et se servent encore aujourd'hui des memes caracteres. Quatre Princes
du nom de Bogdan ont regné en Moldavie, celui dont je park est sans doute
et contredit le Premier Bogdan, et c'est le quatrieme Prince de Moldavie
descendant de Dragos, premier Prince de Moldavie. C'est par lui que com-
mence La Tige, ou l'Histoire des autres Princes jusqu'a aujourd'hui. Les
Annales de Moldavie narent que Dragos est veal de la Transsilvanie du cote
Marmarosch avec d'autres Princes, et il s'etablit là, avant eté cree Prince par
ses peuples, que notre Propos n'est pas de dire comment ils se nommoient
alors, et apres un regne de deux annees ii mourut laissant pour son heretier
Sas Voda, son fils aime, le quel aiant aussi regné en 1354 l'espace de quatre
ans mournt laissant pour successeur son fils Lasco Voda, le quel regnoit en
1358 pendant l'espace de 8 années et en mourant sur le throne laissa par son
successeur Bogdan Voda, Paine de ses fils, le quel vivoit et regnoit en 1366
pendant six années. C'est donc celui-ci, qui est le Prince, dont la belle medaille
fait mention. Il se trouve aussi le nom de sa famille Dragos, qui a eté le premier
Prince de Moldavie, comme j'ai dit, et le Bisayeul de Bogdan ; dans la medaille
la lettre R qui ne se distingue plus, a sans doute ete efface par l'injure du temps.
Le Revers de la meme medaille, oü l'on voit un Ecusson charge de la double
croix de Hongrie, avec les caracteres sclavons Voda Zemli Moldawskoy, comme
les Annales de Moldavie, et de Valachie attestent que le sousdit Dragos etois
Pt ince de Naissance, l'on peut supposer, que c'etait quelque Prince du Sang
Royal de Hongrie; car il a regné dans ce siecle la André III, Charles d'Anjou

www.digibuc.ro
ioi MARELE SERDAR GHEORGHE SAUL 19

et Louis I, le quel vainquit les Moldaves, et rendit leurs Princes tributaires


et par consequent il se servoit de la croix de Hongrie, oil avec la permission
de Rois de Hongrie il se decoroit des Armes du Royaume, tant comme la
Republique de Raguse a dans ses Armes les quatre fleuves principaux de
Hongrie par Grace speciale d'un Roi des Hongrie nomme Matthias, si je ne
me trompe. Suppositions que je ne crois pas tout h fait improbables, autrement
il est impossible d'expliquer cette affaire d'une autre fiçon, puisque l'Histoire
le nome simplement, comme j'ai dit, Prince, sans faire mention de quelle
origine, ni de quelle tige ii etoit.
L'inscription qui est autour: Voda Zemli Moldawskoy signifie 4 Princeps
Terrarum Moldaviae> en langue Sclavone, pour la raison ci dessus. Celui-ci
est pour sur le Bogdan de la medaille, puisque les autres trois Bogdan qui
ont regne en Moldavie, c'est h dire le Second, le Troisième et le Quatrieme
etoient issus d'autres familles. Le Second etoit fils d'Alexandre II, il regnh
en 1452 seulement deux annees, et fut tue par Petro Aron Voda. Le Troisieme
etoit fils de Stefan Voda V. dit le Grand. Il regnh 1503 l'espace de 12 annecs
et neuf mois. C'est celui ce qui se rendit par la premiere fois tributaire et
vassal de la Sublime Porte Othomane, sous l'Empereur Amurat. C'est pour-
quoi les Othomans noment depuis ce tems là la Moldavie Bogdan Memleket,
c'est a dire Royaume de Bogdan. Le Quatrieme etoit fils d'un autre prince
Alexandre, le quel fut depose pendant sa minorite, apres avoir regné un an
seulement, la principaute etant gouverne dans ce tems là par la Princesse
Mere l'an 1569.
Pour ce qui concerne la seconde medaille, dont le Revers laisse voir les
Armes de Hongrie, de Boheme, de la Dalmatie et de la famille des Corvins,
avec l'inscription: IOANNES DEI GRATIA VAIVODA et l'an 15.. (les deux
autres numero etant effaces) et de l'autre cote l'on voit la Sainte Vierge avec
Jesus dans les bras, au milieu de deux monogrames S et M et autour PATRONA
MOLDAVIAE, je dis que dans le 15-me siècle trois Prince nommes Jean ont
regne. Le premier fut transporte de l'ile de Rhode et crce Prince de Moldavie
par la Sublime Porte, il fut aussi Prince de la Valachie aiant vaincil Alexandre
Voda Prince de Valachie, il regnh l'espace de six années et vivoit Pan 1570.
Jean II nomme par les Annales de Moldavie Jancula Voda, étoit Saxon Tran-
silvanien, professant la religion Evangelique. Pendant son regne la famille
de Lapusneani, noble de Moldavie, se rebella et il creerent pour leurs Prince
Jean III nomme Lungula, le quel ne jouis pas long tems de la principauté,
puisque le susdit Jancula Voda Omit reunis ses forces, le vainquit, et en fugant
il se noya dans le Prut. Jean II dit Jancula, regnh en 1587 seulement trois
années et sept mois. D'autres Jeans n'ont pas regne dans ce siecle. Donc ce
doit etre un de ces trois Jeans dont cette seconde medaille fait mention. Mais
le quel choisirons nous dans cette obscurité ? puisque les Annales ne parlent
de ces Princes aussi que fort obscurement. Nous devons donc recourir de nou-
veau aux suppositions, et si nous ne recontrerons pas la verite, nous nous
approcherons au moins le plus qu'il nous sera possible du vraissemblable.
Pour quant a moi j'incline a croire que Jean I. soit celui de la medaille, et
je suppose que peut etre &ant dans l'ile de Rhode quelque descendant de la

www.digibuc.ro
20 ANDREI VERESS 102

famille Royale de Hongrie du tems que les chevaliers etoient dans cette
ile. Le quel s'insinuant a la Porte Othomane fut fait Prince de Moldavie, et
comme descendent de la Tige Royale il se servoit des Armes de Hongrie,
Boheme, Dalmatie et du corbeau comme Prince de Valachie, l'aiant aussi
eté comme j'ai la dit. Puisque le corbeau tenant une croix dans son bec avec
des etoiles autour sont les Armes de la Principauté de Valachie, et les Corvini
n'ont rien a faire ici, aiant vecil dans le Quatorsieme siecle, comme Votre
savant Ami ne Pignore pas, si nous ne devions supposer, que le dit Jean I.
devoit avoir son extraction de la famille des Corvins. La S. Vierge et l'inscrip-
tion Ioannes Dei Gratia avec les deux monogrames S et M n'a pas besoin
d'explication.
L'ont peut aussi supposer que le second Prince dit Jancula dans l'Histoire
fut du sang royal des Corvins de Hongrie, puisque il se servoit des Armes
de ce Royaume et de celles des Corvins, ou qu'il s'en servit par grace speciale,
comme nous avons dit ci dessus. Nous ne pouvons pas supposer, que ce soit
Jean III puisque ii ne regna que peu de mois, ainsi ce doit etre un des deux
premiers, et Votre Ami pourra croire que ce soit celui qui Lui parroitra avoir
plus de probabilite.
Si j'avois, comme j'ai dit, auprés de moi les annotations que j'ai fait sur
cette matiere et particulierement celles que j'ai fait &ant en Varsovie, et méme
dans le Codicem Diplomaticum Regni Poloniae, dont Votre Ami fait mention,
je Vous aurez servi mieux. Cependant mes foibles reflections servirons au
mobs a donner quelque lumiere a Votre savant Ami, pour qu'il puisse exa-
miner mieux ces choses a l'avenir, et je Lui promets, qu'à mon retour dans ma
Patrie je tacherai de satisfaire mieux a ses demandes.
J'ai l'honneur d'être avec une consideration et &time tres parfaite,
Monsieur,
a Eperies ce 3 8-bre 1769.
Votre tres humble et tres obeissant serviteur
G. de Saul
Grand Serdar de la Principauté de Valachie mpr.
Adresa depe plic: A Monsieur, Monsieur Samuel de Szekely, Capitain
en service de Leurs Majestés Imperial et Royal Apostoliques a Eperies.
Pecetea in ceard rofie reprezent And un scut tAiat de o fg§ie cu trei capete
de Turci, iar in campurile fatä in fata cAte un brat cu sabie. Deasupra orna-
mentului coifului nobilitar literele cirilice r i C.

2.
Monsieur,
Ii y a déjà quelques jours, Monsieur, que j'ai recil ordre de Son Altesse
Serenissime mon Prince, de me rendre a Hermanstadt en Transsilvanie.
C'est pourquoi je suis extremement facile de devoir partir d'ici, sans me
congedier de Vous personellement, et Vous embrasser pour la dernier foi.
Mais c'est la triste condition de pauvres voiageurs, de faire des honnetes
connoissances, et apres etre obliges de ce priver pour toujours. Je m'accomode

www.digibuc.ro
103 MARELE SERDAR GHEORGHE SAUL 21

ainsi a la necessité, en me consolant que Vous voudriez bien avoir la bonte,


Monsieur, de Vous souvenir quelques fois de moi et de m'honnorer de Votre
chére correspondance. Pour moi j'ose Vous assurer, que dans quelque partie
du Monde je dusse me trouver, je conserverai un eternel souvenir de
Votre Personne, de Vos vertueuses qualites, et de l'amitie que Vous m'avez
temoigné pendant mon sejour a Eperies.
En attendant je me declare avec une consideration et Estime tres parfaite,
Monsieur,
Eperies, ce 5 Novembre s. IL 1769.
Votre tres humble et tres obéissant serviteur et Ami
G. de Saul mpr.
P. S. Voici, Monsieur, le Cathalogue de Vos Livres, comme aussi le titre
de nos Princes de Valachie. J'ai envoie a Madame Votre chére Epouse, tous
Vos livres, excepte la Grammaire Turque de Monsieur Kollar ; la quelle
j'ai pris avec moi Ault besoin d'elle. Au cas que Vous ne voudriez Vous pas
Vous en priver, je Vous l'envoierai de Hermanstadt avec le tems, par les
marchands Grecs. Vous tiendrez aussi les deux tomes de La Vayer autant
qu'il Vous plaira, et apres Vous me les envoierez a Hermanstadt par les mar-
chands de Tokay, que je Vous ferai savoir leurs noms.
En me faisant l'honneur de m'ecrire Vous ferez l'adresse tellement : A
Monsieur, Monsieur de Saul, Grand Serdar de la Principaute de Valachie,
au service de son Altesse Serenissime le Prince Regnant de Valachie a Herman-
stadt ; par Cassovie, To kay et Debrecin.

3.
Monsieur,
Je suppose que Vous croiez que je Vous ai oublie, ne Vous Ault donne
aucunes de mes nouvelles depuis notre separation, et Vous avez toutes les
raisons de m'accuser de negligence. Ce n'a pourtant pas éte faute de bonne
volonté, ni meme pour Vous avoir oublié. Les circostances fatales de la guerre de
ma Patrie, et le regret qui m'ont cause, furent cause de ce retard, qui n'aura pas,
comme j'espére diminue l'amitie que Vous m'avez temoigné, et que je tacherai
l'avenir de cultiver avec plus d'exactitude, esperant que Vous me continuerez
aussi l'honneur de Votre amitid. Au reste, Monsieur, n'est ce pas un chagrin
pour moi, d'être parti d'Eperies si precipiteusement, sans avoir eü le plaisir
de Vous embrasser, et de Vous faire personellement mes adieux. Tespere
que Vous Vous serez aper9u de marques d'une estime particuliere, que j'ai
concfi pour Vous, depuis le moment que j'ai eft le bonheur de Vous connoitre,
et par la Vous pouvez Vous imaginer combien m'etoit sensible Votre long
sejour a la Campagne et mon depart inopine. Je Vous prie donc d'avoir la
bonté de me consoler par un mot de reponse, et de m'honnorer de la continu-
ation de Votre correspondance, en adressant vos lettres ici a Hermanstadt,
oft je comte de m'arreter jusque a ce que la paix se fasse entre la Sublime Porte
Othomane et l'Empire de Russie.

www.digibuc.ro
22 ANDREI VERESS 104

J'ai di le bonheur de connoitre ici personellement Monsieur de Cornides,


Votre scavant Ami, qui a la bonte de Vous expedier la presente. Je Vous
assure, Monsieur, qu'il a toutes les qualites d'un homme letteré, d'un Fran çois
poli, et d'un honnete, et sincere ami, et je suis charme de l'avoir connU, en
tachant de profiter de son aimable et vertueuse compagnie de tems en tems,
et des ses savantes entretiens. Son Cavalier, Monsieur le Comte de Teleki,
et lui vont forme ici un Gabinet magnifique de l'Histoire naturel, chose
extremement rare en Transilvanie, mais autant digne pour le savant Cava-
lier et son favori.
En partant d'Eperies j'ai pris avec moi Votre Grammaire Turc, la quelle
je ne manquerai pas de Vous l'envoier avant mon depart de Transilvanie.
En attendant je Vous prie de Vous souvenir quelque foi de moi, et j'ai
l'honneur d'être avec toute l'estime et consideration
Monsieur
Votre tres humble et tres obeissant serviteur
Hermanstadt, ce 22 Juin 1770.
G. de Saul Grand Serdar
de la Principaute de Valachie mpr.
P. S. Je Vous prie de presenter mes respects a Madame Votre chere Epouse,
et de faire mes compliments a Messieurs de Bogos, Capitain de Bressy, ct
Docteur de Perdrizet. Vous me ferez un grand plaisir si Vous m'ecrivez ou
se trouvent actuellement ces Messieurs tous trois.

III
SCRISORILE LUI DANIEL CORNIDES.
Care istoricul Samuel Szekely de Doba:
I.
Sibiu, 23 Iunie 1770.
Mr. de Saul, qui est un de Vos meilleurs amis, et grands admirateurs, m'a
charge de l'excuser aupres de Vous, de ce que ses affaires eternelles ne lui
ont pas encore laisse assez de loisir pour Vous faire sa reponse. Il avoit la
bonté de me presenter au Prince Brancovan, qui m'a fait un accueil le plus
gracieux.
Hermannstadt, le 23 de Juin 1770.

2.
Sibiu, 3 Julie 1770.
Permettes, que je Vous demande a present, si la lettre de Mr. de Saul, du
soin de laquelle je me suis charge, a eu le bonheur d'être remise entre Vos
mains. Je Vous l'ai envoye par la Poste il y a environ huit jours, et Mr. de

www.digibuc.ro
103 MARELE SERDAR GHEORGHE SAUL 23

Saul impatient de recevoir Votre reponse, m'a deja demande a notre dernière
entrevue a la Comedie, si exact a remplir mes engagemens, je Vous ai fidele-
ment expedie sa lettre ? Ayes donc la bonté de me faire savoir au platôt, si
elle Vous est parvenue, afinque je puisse me legitimer aupres de ce digne
Ami.
Hermannstadt, 1770 ce 3 de Juillet.

CAtre loan Zarka rectorul scolii evanghelice din Sopron :


I.
Wien, 18 Iulie 1780.
Progredior iam ad novurn Tuum systema, qui Idzos in Opiliones transfor-
maturus, eos in Pastoribus Romanorum, ab Anonynno Belae Regis Notario,
cap. 9. commemoratis, reperisse Tibi videris. Ait loco citato Anonymus, Pan-
noniam tempore adventus Hungarorum habitatam fuisse a Sclavis, Bulgaris
et Black's, ac Pastoribus Romanorum. Pastores Romanorum Tu lizos inter-
pretaris, quoniam Ihdsz Opilionem notat, asserisque Pastores illos Roma-
norum haud significare posse Valachos, quod Valachos ab his Pastoribus
discrevent Anonymus, inquiens : et Blachi ac Pastores Romanoruni. Complura
sunt autem, quae prohibent, quominus sententiae Tuae accedam, quaeque
per Pastores Romanorum nullos alios, quarn Valachos intelligendos esse,
arguunt. Non recurram ad Wul, Bos, unde Wulach vel Walach, Boum Pastor
enatum esse, si ludere libeat, videri possit. Nec Hungaricum Dedk a Dacorum
nomine derivabo, ut Pastores Dacos Valachos, Rornanum loquentes sermonem,
ex eo proliciam: certum enirn mihi est, Dedk vocabulum esse Russicum, scribam
Cancellariae denotans, hodieque in Cancellaria Russica multum frequen-
tatum. Videris Tu interim sententiarn meam praesensisse, qui omnia, quae
pro Valachis militatura indicabas, tarn studiose praeoccupaveris. Sensisti
nempe vim veritatis, quam suffocare conatus es, reluctante licet animo. Tu
tamen, quae Systemati Tuo sic satis ingenioso, momenta opponam, accipe:
1-0. Pastores Romanorum in Hungaria fuerunt ante Hungarorum in Panno-
niam adventum, atque adeo ante Hungaricam linguam in Pannonia invectam,
Qua ratione igitur statuere potes, Opiliones illos, sive Pastores Romanorum,
vocabulo Hungarico Ihdszos fuisse dictos prius longe, quam Hungari Panno-
niam fuissent ingressi ? Hungaricusne in Pannonia sermo obtinuit prius adhuc,
quam introduceretur a Hungaris ? Absonum I Adde, quod in oppidis Cri-
meae hodienum supersint, qui Jdzi dicuntur, quique nunquam Romanorum
pavere greges, nec Romanum aut illi affinem, locuti unquam sermonem sunt,
2-0. Ait Anonymus loco citato, Pannoniam ob Pastores Romanorum earn
inhabitantium, antiquitus Pascua Romanorum fuisse vocatam.
Idem ipsurn etiam affirmat Archidiaconus Spalat. Historia Salonitarum
cap. 14., qui tamen ad Ihdsz Hungaricum certe non respexit, quippe
linguae Hungaricae impertissimus. 3-0. Per Romanos itaque Rumunos,
quo nomine se ipsos lingua sua appellant Valachi, Romanorum posteri
indubitati, intelligendos esse, res ipsa loquitur. At Valachos, inquis, a

www.digibuc.ro
24 ANDREI VERESS to6

Pastoribus Romanorum discernit Anonymus Belae Notarius. Non discer-


nit ; quamquam separatim nominet, ac per particulam ac quae hic loci expla-
nativa verMs, quam copulativa haberi debet, coniungat. Itaque verba : Blachi,
ac Pastores Romanorum ita expono Blachi, qui simul Pastores Romanorum
sunt. Id modi locutiones frequenter occurrunt apud auctores, ubi particula
ac non quidem res separatas coniungit, sed coniunctas explanat. Instas tamen,
et quaeris, an dici possit, Pannoniam ante Hungarorum adventum a Valachis
habitatum ? Utiquel Testem eius rei do supparem, Nestorem, qui in Anna-
libus suis Russicis, in Germanicum translatis, pag. 53. ita diserte: (dm Jahre
6396, 6397, 6398, 6399, 6400, 6401, 6402, 6403, 6404, 6405, 6406 (hoc est
ab anno Christi 888 usque ad annum 898) giengen die Ugren bey Kiew vorbey
fiber das Gebirge, welches heutiges Tages noch das Ugorische genennet
wird, kamen an den Dnjeper und stelleten sich mit ihren Kibitken in Ord-
nung : sie zogen herum, so wie die Polo wzen, kamen vom Oriente, und zogen
iiber grosse Gebirge, welche die ugorischen Gebirge genennet wurden, und
fingen an, wider die daselbst wohnenden Wolochen und Slawen, Krieg zu
ffihren; denn die Slawen hatten daselbst zuerst gewohnet, und die Wolochen
folgeten nach ihnen und bewohneten der Slawen Land. Hierauf aber ver-
trieben die Ugrer die Wolochen und ererbeten das Land, und wohneten mit
den Slawen zusammen, nachdem sie solche fiberwunden hatten, und es
wurde daher das ugorische Land genennet.* Quam belle haec concinnunt
cum Anonyrno Belae Regis Notario !
Dabam Vindobonae, die 18. Julii 1780.

z.
Wien, 8 Aprilie 1782.
De comparando libro : a Orientalisch- und Occidentalischer Sprachmeister*
spem nullam Tibi facere ausim, quam haberi in Bibliopoliis non possit. Exem-
plum meum in publica licitatione librorum Viennae, non ita pridem habita,
caro admodum pretio nactus sum. Notitiam libri sane egregii Salagio debeo,
qui in suo de Statu Ecclesiae Pannonicae opere, Valliae incolarum linguam
a Valachorum Transylvanorum sermone nihil differre, ex hoc libro primus
me docuit 1). Unde haec Wallicae in Britannia et Valachicae in Transylvania
linguarum identitas, quum nulla unquam inter utrosque populos interces-
serit vel sanguinis cognatio, vel vicinitatis aut commerciorum usus, vel bellica
concertatio ? Digna profecto res inquisitione diligenti ? Redux Pestium, e
laudato libro, ea, quae voles, characterum linguarumque specimina, Tibi
lubens impertiam. Quo ad diversos tamen diversarum gentium scribendi
characteres Tabula polyglotta, quarn propediem accipies, Tibi utcunque
satisfaciet.
Scribebam Viennae, die 8. Aprilis 1782.

1) Locul citat se aflà In Stephani Salagii presbyteri Quinque-Ecclesiensis Sacrae


Theologiae Doctoris de Statu Ecclesiae Pannonicae, torn. I (Quinque-Ecclesiis, 1777),
P. 59.

www.digibuc.ro
ISTORIA LUI ALTIDALIS SI A ZELIDIEI
UNUL DIN PRIMELE ROMANE FRANCEZE
IN LIMBA NOASTRA
DE
N. N. CONDEESCU
PROFESOR SECYJNDAR

,cdinta dela 20 Martie 1931.

Secolul al XVIII-lea este in istoria culturii noastre vechi


epoca de aur a operelor de imaginatie : « Alexandria », « Var-
laam si Ioasaf », « Istoria Troadei », traduse in veacul precedent,
se raspandesc in cOpii tot mai numeroase 1); noui romane
orientale ca « Sindipa filosoful », vin acum, prin filiera greceasca,
si sporesc tezaurul de povestiri ce framantau sufletele stramo-
silor nostri sau le aprindeau inchipuirea. Ultimele decenii ale
acestei perioade aduc insfirsit un alt val de talmaciri de scrieri
romantioase, imprumutate de asta data, in mare parte, litera-
turilor romanice ; este clipa and opere de o insemnatate covar-
sitoare in literatura franceza sau simple si placute lucrari de
talent incep a fi cunoscute si in Principatele noastre, neintarziind
a cultivà gustul boierilor si carturarilor romani de acum 150
de ani cc, prin jurul lui i800, vor vedeà in mainile fiilor lor pe
Gessner sau Florian, pe Voltaire sau Rousseau.
« Telemaque * al lui Fenelon, in special, prin subiectul sau
omeric, stilul and pompos, and dulceag si räsunetul avut
printre literatii neogreci, a contribuit puternic, credem, la edu-
carea cititorilor romani, usurandu-le totodata trecerea dela pro-
ductiile geniului elen cunoscute in mediul academic grecesc din
Iasi sau Bucuresti, la alte scrieri franceze cu continut epic
1) Vezi, N. Cartojan, Cdrtile populare in literatura romdneascd, Bucure§ti, 1929,
in-8°, vol. I, pp. 230 §i 248.

zo. A. R. Memoriile Secliunii Literare. Seria 111. Tom. V.

www.digibuc.ro
2 N. N. CONDEESCU to8

sau narativ, mai caracteristice manierei clasice. Poemul in proza


al arhiepiscopului din Cambrai fu tradus intaia oara in romaneste
la 1772 1), in Moldova, semn timpuriu al initiativei fericite
de care aceastä tara a dat dovezi dese in trecutul nostru
cultural.
Un deceniu mai tarziu, in 1783, se treceh din mana in mana,
in aceleasi tinuturi, versiunea romaneasca a unor alte aventuri
date la lumina un veac i jumatate inainte de un spiritual poet
din aceeasi indepartata Frantä. Traducerea noului roman, corn-
pletat cu o incheere de poate chiar dascalul moldovean ce s'a
ostenit sa-1 redeh pe limba sa, se facek din porunca i cu
cheltuiala aceluiasi boier, Paharnicul Iordache Darie Darma-
nescul, pentru delectarea sa, a jupanitelor iesene sau ocuparea
lungilor ore de ragaz ale prietenilor sai din ispravniciile apro-
piate. Este 0 Istoria lui Altidalis si a Zelidiei», interesanta nu
atat prin icoana vicisitudinilor ce despart doi indragostiti, cat
prin geneza originalului frantuzesc si soarta vitregd a manu-
scrisului sau.
Regasim, intr'adevar, in aceastä povestire nu vreo searbada
pastorala in felul celor ale lui Florian 2) necum vreun frenetic
roman de pasiune preromantica gen Leonard sau Loaisel de
Treogate, ci un produs autentic al mediului rafinat din sa-
lonul marchizei de Rambouillet. Iubirea turburatä de piedici a
lui Altidalis si a Zelidiei a fost nascocitä de insasi Julie d'An-
gennes, fiica mai mare a distinsei marchize, spre a fi scrisa putin
mai tarziu de poetul Vincent Voiture, copilul rasfatat al salonului
din strada Saint-Thomas-du-Louvre si Inca de pe atunci autor
gustat de versuri galante.
Din respect fata de aceastä indepartata i nobila obarsie, se
cuvine deci, inainte de a examinh « Altidalis ))-ul moldovenesc,
sa aruncam o privire asupra compunerii i publicarii originalului
sari, adunand i folosind cu acest prilej izvoare ori indicatii
imprà§tiate §i putin cunoscute 3).
1) Ms. Bibl. Ac. Rom. 342. Traducerea nu cuprinde decat primele 5 carti.
2) Va fi cunoscut intaia oar% in Moldova prin traducerea lui e Numa Pompilius
de cAtre Beldiman (x795 ms. B. A. R. 3192).
3) Am fost indrumat spre cele mai multe din aceste izvoare, de bibliografia unei
substantiale note despre s Altidalis...* din cartea d-lui Em. Magne, Voiture et l'Hôtel
de Rambouillet, 3-e ed. Paris. Em. Paul frères, 1929, t. I, pp. 203-4.

www.digibuc.ro
109 ISTORIA LIM ALTIDALIS $1 A ZELIDIEI 3

ORIGINALUL FRANCEZ AL ISTORIEI LUI


ALTIDALIS
1. Subiectul alcdtuit de Julie d' Angennes.

Pe la 1630 salonul Catherinei de Vivonne, marchiza de


Rambouillet, era in pragul gloriei de care straluce§te inca in
ochii postritatii; Julie, fiica mai varstnica a casei, o bruna
sveltd de 23 de ani 1), atrageh la receptiile mamei sale floarea
tinerilor bine crescuti dela Curte ; Voiture, prin spiritul sat' vioiu
0 versurile ocazionale ce rasp andeh in societatea aristocrata a
vremii, intarea faima de reuniuni cu distractie aleasà, pastrata
p and la Fronde de festivitatile marchizei 2).
Printre frumusetile mai de searna ale acestor adunari mon-
dene, intre Angelique Paulet 0 Anne Doni d'Attichy, o copila de
abià unsprezece ani atrageh deja privirile, atat prin dragal4enia
sa cat 0 prin precocitatea-i de spirit : era Ana-Genoveva de
Bourbon, printesa de sange regal 0 sofa' a celui ce in cur and va
fi numit # marele Conde *. Gustul ei vadit pentru romanele
sentimentale imbracate in frazeologia galanta cea mai dulceaga,
ingaduià sa se ghiceasca aventurile eroice si legaturile scanda-
loase ce inainte sau in timpul Frondelor, facura sa rasune
numele ducesei de Longueville, nume ce micuta Ana-Genoveva
va purth dela mariti§ul ei din 1642.
Deocamdata precocea printesa, multumitä mai ales nasterii
sale ilustre, era sarbatorita vesnica a salonului Catherinei de
Rambouillet : toti ai casei, in frunte cu Julie, se intreceau a-i
satisface poftele 0 mai cu seama nesatul de a auzi cat mai des
romane noui, aventuri adevarate sau inchipuite. Sleind fondul
amintirilor sale din lecturi mai vechi, Julie injgheba intr'o
noapte de insomnie dela inceputul lui 1630, Istoria lui Altidalis,
spre a o povesti de sigur a doua zi micei sale prietene 3). Iata ce

1) Se nascuse in 1607, cf. Magne, o. cit. p. 32, n. 2.


2) Printre cele din urmA studii despre ((Hotel de Rambouillet *, v. o conferinta a
ui L. Batiffol tinutA la 4 Musée Carnavalet a §i publicati in 4 Les Grands Salons
littéraires *, Paris. Payot, 1927.
3) Cf. o notA manuscrisA a lui Tallemant des Réaux pe un exemplar al operelor lui
Voiture din 2656, reprodusA de Ubicini in retipArirea operelor acestui poet: Paris,
1855, in-80, t. I, p.39, n. I. V. deasemenea spre confirmare fllistoriettesa- ele aceluia§i

ro*

www.digibuc.ro
4 N. N. CONDEESCU io

inchipuirea unei domnisoare nobile din timpul lui Richelieu


broth' in jurul firului conducator al iubirii eroilor sai :
Ea imagina un Aragon si o Catalonie de fantezie in acea epoca'
indoelnica, cand Arabii i Spaniolii disputau peninsula ibe-
rica, fara a se legh de Vizigotii ce mai stapâneau Inca o parte
din ea. Acest anacronic amestec de civilizatii ne poarta dela
inceput cu mintea intr'un haos istoric voit, asemanator Forez-
ului lui Honoré d'Urfe, galic, latin si totodata burgund, din
<( Asti-6e »-a, vastul roman pastoral atunci in culmea succesului.
In Aragonul D-rei de Rambouillet domneh un rege vaduv,
mândru de fiul sau Altidalis1), stralucit in toate ca un Fat-Fru-
mos din basmele noastre. Monarhul singuratic consimti in curand
a se recasatori spre a raspunde dorintei supusilor sai i Ii alese
ca regina o domnita vecind, Contesa Barceloniei, bineinteles cu
gandul de a adaogi. statelor sale orasul Rozalvei, noua sa soata.
Aceasta, dinspre partea sa, urmarea savarsirea aceluiasi lucru
prin punerea la cale a cäsatoriei fiicei sale cu prea frumosul
Altidalis. Soarta insa hotarise altfel caci printul mostenitor,
marindu-se, se indragosti de o fata dela curte, Zelida, fiica
principelui de Tenara, mort cu sotia sa in Aragon nu mult
inainte. Regina Rozalva incerca zadarnic a inabusi aceastä iubire
protivnica planurilor sale : ea indeparta mai intaiu pe Zelida
dela curte, dar, vazand ca Altidalis alearga oriunde dupa dânsa,
hotari s'o marite dincolo, peste mare, cu batranul duce al Taren-
tului ce tocmai Ii ceruse mâna, ispitit de renumele frumusetii ei
ca si de fiefurile ce fata poseda in Italia. Expeditivä in uneltirile
sale, regina imbarca repede pe rivala fiicei sale intr'o corabie ce
tocmai luà drumul Apuliei. Pe drum insa Zelida izbuti sa indu-
plece prin lacrimi i daruri pe capitanul vasului sä prezinte la
Tarent in locu-i pe nepoata sa Erminia, urmând ca aceasta sa
fie condusa la altar de duce cu toatä cinstea cuvenità adevaratei
Zelide. Prin aceasta stratagemä ea se sustrage unui maritis
nesuferit, in timp ce falsa Zelida, devenitä ducesà, se bucura de
Tallemant, ed. 3-a publ. de P. Paris ai Monmerque, Paris, 1854, t. II, p. 517. Repu-
tatia de amatoare de literaturl a viitoarei D-ne de Longueville ii atrase anul urmAtor
dedicatia unei tragi-comedii pastorale <( Uranie * a unui oarecare Bridard, (ap. V.
Cousin, La Yeunesse de M-me de Longueville, Paris, 1864, in-16°, p. zo).
1) Ortografia franceza a acestui nume propriu este, bineinteles, c Alcidalis »;
ii pAstram insä aici transcrierea din mss.-ele romanwi.

www.digibuc.ro
III ISTORIA LUI ALTIDALIS SI A ZELIDIEI 5

dragostea, geloash e drept a unui monarh gata a-i preghti o


viath de incânthri.
Zelida cea adevArath se indrepth in vremea aceasta i pe aceeasi
corabie spre Sardinia unde urmh st-ai plhngh nenorocirile in
vreo manästire. lath insh eh' pe mare corabia le este atacath de
inevitabilii corsari berberi i Zelida ce a avut prevederea sa se
imbrace bhrbäteste si sh-si schimbe numele in Zelidan, cade in
mainile chpetenii hotilor de mare, tripolitanul Orcant. Acesta
nu bAnui sexul sclavului shu i distingandu-i inteligenta, Ii trath
prieteneste.
Altidalis la rându-i, indurerat i jicnit de faptul eh i-s'a smuls
iubita, ia, fireste drumul Tarentului sh dispute ducelui o sotie
nemeritath. Cum insa Zelida cea prefAcuth erh phzith cu steals-
nicie, printul aragonez, spre a trhi in apropierea ei, renunth la
libertatea sa i intrà printre robii-atleti ce distrAgeau prin jo-
curile Mr singuatatea de gineceu a ducesei. Bineinteles, aceasta
nu inthrzie a observh statura impunatoare si indemhnarea la
exercitii ale lui Altidalis i repede Ii chza drag. Introdus noaptea
in iatacul ei de o sclavh credincioash, conversatia le este turbu-
rata' de sosirea neasteptata a gelosului duce, pe când. . . romanul
se intrerupe si el aici, lAsAnd nesatisfäcuth curiozitatea citito-
rului tocmai intr'o cliph atat de palpitanta.
In mintea Juliei de Rambouillet istoria trebuià sh povesteasch
de sigur intalnirea eroilor, intoarcerea lor in Spania si fastul
nuntii Mr la Saragoza 1), dar redactia trunchiath a lui Voiture
nu ne-a phstrat decht cele insirate mai sus.

Din peripetiile expuse se poate usor evidentià dublul caracter


de roman sentimental si de aventuri al fructului fanteziei D-rei
d'Angennes. Voiture insisth mai mult asupra ultimei tendinte
and asemänh <lstoria lui Altidalis », < Etiopienelor » lui Elio-
dor 2); Tallemant des Reaux, savurosul anecdotist contimporan,
atunci and in treacht tinuse sa-ai spuna cuvântul asupra iz-
voarelor romanului, se &idea mai degrabh la <4 Novele »-le lui

Potrivit aluziilor unei scrisori a lui Voiture atre Julie din 3 Martie 1634, dela
Bruxelles, ed. Ubicini, I, 215.
2) Cf. o scrisoare a lui Voiture cátre Julie din primele luni ale lui 1630; ed. Ubicini,
IP P. 39.

www.digibuc.ro
6 N. N. CONDEESCU 112

Cervantes 1). Si unul i celalalt aveau dreptate : Julie nu devorase


in zadar scrierile romantioase ale vremii si in mod fortat, crezand
cä inventeaza, ea nu facea deck sa combine teme, situatii si
incidente de mult in circulatie in literatura de imaginatie a
popoarelor romanice din apus. Sunt ash de invechite cliseele
Istorii lui Altidalis, chiar pentru anul 1630, inck orice incer-
care de determinare precisa a modelelor sale e de prisos. Julie
n'a lucrat apoi la biroul salt cu romanele la moda vracuite
inainte-i, ci a compus in negura « ruelle »-i, sub navala aminti-
rilor confuze din lecturile adolescentei.
Sa-i läudam mai intaiu inspiratia fericitä de a face un roman
scurt; intre cele 5 volume ale << Asti-6e »-ii Si interminabilul < Po-
lexandre » al lui Gomberville 2), 4Alidalis> cu suta sa de pagini
ne readuce la formula romanelor de sub Enric al IV-lea, cele
mai pretuite iesite din penele fecunde ale lui Des Escuteaux,
Nerveze si Vital d'Audiguier 3). Ca si anostele povestiri senti-
mentale ale acestora, < Altidalis . . .» are o remarcabila simplitate
de compunere : o pereche de indragostiti, un obstacol ce-i
desparte vremelnic, peregrinäri prin doua-trei äri streine cu
travestirile i furtunile impuse de o traditie respectabila i, la
sfarsit, regasirea urmata de nu mai putin traditionala cununie;
intr'un cuvant, toata comoara de situatii de roman ce tragi-co-
media lui Rotrou sau Boisrobert e pe cale de a mosteni.
In anii cand gustul cititorilor francezi se intoarce hotarit spre
lungile naratiuni cu fapte i sentimente cavaleresti ca in amin-
titul <Polexandre » sau in vastele alckuiri pseudo-istorice ale
lui La Calprenede si Madeleine de Scudery calapodul oare-
cum invechit al Istoriei lui Altidalis se explica prin mediul de
unde a iesit : Julie, nefiind scriitoare de cariera, nu era la curent
cu cerintele publicului si nimic n'o silea sa respecte o moda
literara.
Daca cercetarea izvoarelor lui <Altidalis> e fastidioasa ii
nefolositoare din pricina largei difuziuni printre romancierii
contimporani a temei i accesoriilor sale, inrudirea acestora cu

1) Cf. nota marginall citatä.


2) Incepe a apare tocmai in 2629.
3) Cf. Studiul lui G. Reynier; La roman sentimental avant l'Astrie, Paris, A. Colin,
1908, in-I6°, partea 2-a.

www.digibuc.ro
113 ISTORIA LUI ALTIDALIS SI A ZELIDIEI 7

ateva modele ale genului va sluji, poate, la situarea istoriei


noastre printre numeroasele i amestecatele specii ale romanului
francez dintre Renastere i epoca clasicä.
Pastorala lui Longus, <Dafnis i Hloe a, devenise dela tradu-
cerea lui Jacques Amyot1) prototipul povestirilor ce-si propuneau
s'a zugfaveascl iubirea näscândà in sufletele a doi copii i cres-
terea ei odatä cu varsta. Motivul se regäseste in « Asti-6e »-a 2)
invioreazä apoi versurile unei scene din « Bergeries »-ile lui
Racan 3). E limpede deci c.a.' Julie de Rambouillet a putut fi
obsedatA de mai multe pilde anterioare and a s'aidit de timpuriu
dragostea in inimile eroilor säi spre a-i indicà apoi desvoltarea
pe nesimtite 4).
Istoriei etiopice » 5), s A1ida1is>> nu datoreazä nici un inci-
dent, in ciuda aluziei de inrudire a lui Voiture ; totus romanul
sentimental al Renasterii i-a adoptat o tasaturà psihologica
devenitä apoi stereotipä, aceea de a face din eroinA o fiintà
inzestratà la superlativ cu frumusete i virtute, in timp ce eroul,
nu mai putin perfect in genul lui, e un exemplu de supunere,
credintä i vitejie. Ambele laturi sufletesti se regAsesc la Zelida
Altidalis.
Partea a doua a istoriei noastre, dela expedierea Zelidei la
Tarent, capatà un colorit simtitor de roman de aventuri; aceastä
specie, cum s'a zis 6), nu este, spre 1630, deat o variantà a ro-
manului sentimental si ca atare nu se sustrage nici Inrâuririj
atotputernice a « Asti-6e s-ii, nici nuvelelor seci, tip Nerveze
Des Escuteaux.
Douà procedee definesc in special romanul de aventuri franco-
ibero-italian: deghizarea unui personagiu spre a infaptui isprAvi
streine de sexul sau rangul säu social , i loviturile de teatru

1) Paris, 3559, in-80; editie din sec. XVII: ibid, 3609, in-120.
2) Vol. III al ed. Sommaville, Paris, 3632-3, in-8°, pp. 3127-39: iubirea lui
Andrimart fatä de Silviana; cf. M. Magendie, Du nouveau sur l'Astrée, Paris, Cham-
pion, 1927, in-8°, p. 108.
3) Actul II, sc. 3 --, P. 43 a vol. I, ed. Operelor lui Racan de T. de Latour, Paris,
1857, in-le.
4) Nouvelles Oeuvres de Voiture, 1658, pp. 86-88 si ed. operelor aceluias din
1706 (Paris, F. Mauger, in-I20) t. II, pp. 389-90.
6) Tradusä intfiiu tot de Amyot, Paris, 1547, in-f0.
6) P. Martino, L'Orient dans la littérature française au XVH-e et au XVIII-e
slides, Paris, Hachette, 3906, in-80, p. 30.

www.digibuc.ro
8 N. N. CONDEESCU 114

aduse cu ajutorul unei rapiri de catre pirati, urmata de o capti-


vitate in Alger, Tunis sau Barca. Realitatea imprumuth acestor
subterfugii un prestigiu ademenitor si D-ra d'Angennes, cum
am aratat, s'a grabit a le face loc printre tribulatiile perechii
sale. Robia africana isi gasise dese ori expresia literarä si sub
Enric al IV-lea 1); procedeul se banalizeaza insä in Franta
multumità lui Cervantes 2). Cliseul cu deosebire romantios al
fecioarei implinind fapte voinicesti in haine de barbat, se reco-
manda prin autoritatea lui Ariosto si Tasso : imitatoare ale
Bradamantei si Armidei intalnim .,i in « Bergeries »-ile lui Ni-
colas de Montreux 3) si in romanul lui d'Urfe 4), bine inteles,
färä ca aceasta filiatie sa ne indreptateasca a ne pronunth pentru
un izvor sigur al episodului deghizarii si ispravilor maritime ale
Zelidei in tovarasia lui Orcant. Apropierile de mai sus tind o
repetam doar a sublinia inrudirea subiectului plarnadit
de Julie cu cel al productiilor similare din deceniile pre-
cedente.
0 singura situatie din « Alcidalis et Wide » cea initiala
pare a fi avut un model anumit: inceputul unei « novele » de
Cervantes 5), presupunere intärita de amintita suggestie a lui
Tallemant des Reaux. Inteadevar, in « Spaniola-Engleza » e
vorba de o copila crescuta intr'un mediu strein ci iubita de fiul
parintilor ei adoptivi spre paguba unei logodnice impuse o
clipa de prevederea acelorasi parinti. Analogia se opreste aici
dar ea ne pare destul de prelungitä pentru a vedeh in andaluza
dusa la Londra o sorà mai mare a Zelidei 6).

1) De pildä in: Les chastes et infortunies amours du Baron de l'Espine et de Lucrece


de la Prade, de Nerveze; Paris, 1598, in-I2° cf. Reynier, o. c., p. 301, n. 2.
2) Istoria Captivului din Alger din o Don Quijotte s, tradus in frantuzeste de César
Oudin in 1614 (Paris, in-8°).
3) Partea I-a; Paris 1585, in-80: fecioara Catula imbracatä in haine laärbStesti cautä
pe iubitul ei Dellio, dar e prinsä de Turci.
4) Melandra din episodul Lygdamon si Lydias, partea I-a: cf. Magendie, o. c.,
p. 186.
5) In culegerea o Nouvelles n traduse de Rosset si d'Audiguier, Paris, 1614 si
1615, in-8°.
5) D-1 J. Hankiss, profesor la Universitatea din Debretin, vede in aceastä situatie
un ecou al o Cenusaresii s, cunoscuta poveste popularl ce circulà in Franta inainte
de a fi inregistrata de Perrault, cf. articolul sa'u Alcidalis et Zilide. Recherches sur le
conte en France avant Perrault, din o Revue de Philologie frangaise et de littérature s,
Paris, Champion, tome XXXIV, 1922, fasc. I, pp. 56-61. Apropierea este ingenioasä
dar nu exclude izvorul artufaresc indicat de noi.

www.digibuc.ro
115 ISTORIA LUI ALTIDALIS $1 A ZELIDIEI 9

2. Redactia lui Voiture:


Iubirea i intamplarile printului aragonez odata urzite, au-
toarea se grabi sa le povesteasca D-rei de Bourbon ; alti intimi ai
casei aflarä in curand cà pe Julie o vizitase muzele si se arätara
dornici a cunoaste povestea lui Altidalis. Vincent Voiture,
poetul salonului se si oferi a-i insufla nemurirea, asternand-o
pe velin. Dar vai ! imprejuräri vitrege nu-1 läsarl indeplini
pe data fagaduinta. Spiritualul Vincent, fiu de negustor de vinuri
patruns in societatea inalta numai multumità desteptaciunii sale,
traià dintr'o sinecura ca numerosi tovarasi ai sài intru Apolon.
Era (c introducator al solilor streini » pe 1 anga Gaston, duce de
Orleans, frate al regelui Ludovic al XIII-lea i pe atunci moste-
nitor prezumptiv al tronului. Anul 1630 inaugureaza insä seria
de rascoale ale lui Gaston impotriva lui Richelieu, atotputernicul
ministru al regescului sau frate. Victima ambitiei sale si unel-
tirilor spaniole, printul mostenitor paraseste prima oara Franta
spre a se refugia cu oamenii sai la curtea Lorenii. Voiture, fireste,
II urmeaza la Nancy, luand cu sine din (< Altidalis » doar amin-
tirea unor delicioase aventuri. In scurtul exil loren, el le impar-
taseste i lui de Chaudebonne, nobil distins, protejat al lui
Gaston, si patron al poetului nostru la patrunderea in saloanele
familiei Rambouillet 1). Intors la Paris, uità legarnantul ce
facuse de a scrie romanul compus de Julie si cufundat in pe-
treceri, a/liana (( sine die » implinirea unei sarcini acum apasa-
toare. De altfel, evenimentele iar nu-i dau pace : Gaston in
intelegere cu Spaniolii paraseste din nou Franta, reintra in ea
cu trupe dusmane spre a o pustii si se retrage insfarsit la Bruxel
dezarnagit i cumintit. Voiture Ii urmeaza neastamparatul
patron in criminala-i expeditie in Burgundia i Acvitania, dar se
desparte de el spre a spori r Andurile unei misiuni diplomatice
ce printul räsculat trimetea la Madrid intru obtinerea de aju-
toare. La plecarea din Spania a misiunii rebelilor, Voiture
mane la Madrid Inca catva timp ca agent al lui Gaston, iar dupa
inlocuirea sa, Ii prelungeste sederea in peninsula prin pere-
grinäri impinse chiar i dincolo de Gibraltar 2).
1) Vezi scrisoarea citata, din Nancy 1630, ed. Ubicini, I, 39.
2) Asupra acestor evenimente, v. Magne, o. c., I, pp. 543-227.

www.digibuc.ro
10 N. N. CONDEESCU ii6

Privelistile spaniole Ii reamintesc romanul printului aragonez


si din exilul sAu face prietenilor din cercul marchizei dese aluzii
la personagiile « Istoriei lui Altidalis » 1). IatA-1 insA pe la
sfarsitul lui 1633 intors pe mare in Prile-de-jos spaniole, langa
nestatornicul Gaston. Din Bruxel, Vincent reià corespondenta
cu Julie si se vede rugat, desigur, de frumoasa-i colaboratoare
sä profite de linistea surghiunului pentru a asterne pe hartie
intamplArile lui A1iidalis. Plictiseala din cetatea de rerdintà a
Cardinalului-Infant, aversiunea lui Voiture fatä de certurile
dintre oamenii lui Gaston i cei ai reginei mame, Maria de
Medicis fugità si ea de urgia lui Richelieu toate aceste
imprejurari procurafa poetului glumet libertatea de spirit nece-
sarA scrierii unei opere mai intinse cleat epistolele, baladele
rondelele lunecate p Ana atunci din pana sa. In Ianuarie 1634,
transfigurat de bucurie, vesteh Juliei cA a scris peste o sutä de
pagini din romanul sau 2). Sfortarea era admirabilà, fire§te,
pentru un poet usuratec neob4nuit cu munca si care, pe deasu-
pra, tineh sà-§i ascundA truda cu care compunea 3). SA nu ne
mirAm deci, constatand curand ca noua-i ocupatie Ii devine o
sarcinA nesuferità: cu chiu, cu vai, ajunsese prin Martie pe
urmele credinciosului Altidalis p aria' in iatacul pseudo-Zelidei,
fagAduind solemn Juliei sA-i conducA eroul in Africa, unde
adevArata Zelidà iernà cu ceata lui Orcant 4). FAgAduintA de
poet ... ; dacA tardivi continuatori nu s'ar fi invrednicit sa
grAbeasca intalnirea aragonezului cu frumoasa napolitanA, ar fi
putut ei astepth mult §i bine interventia mereu amanatà a
lenesului Voiture. Pe cat de curtenitoare i-a fost graba cu care,
in 1630, s'a oferit sA toarne intr'o forma' literarA nAscocirile
Juliei, pe atat, dupa patru ani de rAtAciri, pArn el refractar
mestesugului scriitoricesc. i tutu§ räsArea ca cel mai indicat din
lumea lui sA lase urmasilor o opera trainicA de iubire si aventuri,
dacA superficialitatea nu i-ar fi sugrumat fantezia. De multa
vreme inteadevAr, « el re chiquito >>, cum i se ziceh in saloanele
1) V. mai ales scrisorile catre Angélique Paulet, din Madrid, Martie 1633 §i din
Ceuta, 7 August 1633, ed. Ubicini, vol. I, p. 164.
2) Scrisoarea se gäse§te in ed. Ubicini, I, p. 200.
3) Asupra greutatii cu care compunea Voiture, cf. Tallemant: o. c.: historiette
de Voiture s.
') Cf. scrisoarea citatä, Ubic., I, 215.

www.digibuc.ro
117 ISTORIA LUI ALTIDALIS SI A ZELIDIEI ii

pariziene cu o poreclA spaniola , se pasionh dupA <Amadis »-ul


adaptat de Herberay des Essars, dupà <<Orlando furioso a al lui
Ariosto 1) i alte scrieri de aceeasi naturA. Sà adAogam acestei
formatii intelectuale ceva usurintà in mAnuirea condeiului i un
gust mai ales, desi pe alocurea incA fad din pricina jocurilor de
cuvinte, i ne vom explich cum <<Istoria lui Al;idalis>> e mai
plAcutà la citit cleat duiumul de romane inaintase sau con-
timporane.
E o plaga literal% ce Voiture a cautat, pare-se, sA inlature cu
tot dinadinsul din redactia sa : monotonia adormitoare a unui
stil bombastic si nenatural, boalA endemicA in Franta p Ana' spre
166o. Deaceea printre fraze simple si limpezi, ii vedem stre-
cur And digresii, interventii proprii sau adevArate interpelAri la
adresa colaboratoarei sale : hotArit lucru, acest monden spiritual
era departe de a-si luà arta in serios!
IatA-1, de pada, asigurându-si nobila prietenA cà portretul
moral al Zelidei e simpla enumerare a strAlucitelor ei calitAti 2);
nemultumit cu aceastä revelatie, el reaminteste cititorului mai la
vale, adevArata autoare a romanului, procedAnd prin neasteptate
discursuri in stil direct. Astfel adus de istorisire sA ne spunA prin
ce mijloc falsa ZelidA a izbutit sa introducA un om in aparta-
mentul ei, in ciuda pazei severe de afarA, Voiture marturiseste
candid cA nu stie deoarece Julie, fatal cuminte, nu s'a priceput
sà-1 desluseascA, nestiintA läudabilA ce i-a atras felicitAri din
partea marchizei, mama sa 3).
Spre sfârit, un alt element strein, inveselindu-ne, ne dà o
idee de cum s'a infaptuit conlucrarea dintre Julie si poetul
sagalnic, chiar la plAsmuirea romanului. D-ra de Rambouillet,
ca o eroinA a lui Corneille, cAuth sA ascuncla slabiciunile sexului
ei i nu-i conveneh sA vadA pe falsa Zell& suspinAnd dupA
frumusetea lui Altidalis, amAnunt la care Voiture tineh mortis ;
sentimentele ducesei din Tarent rAmaserA nedefinite p Ana' la

1) Amadis de Gaula incepe sa apara in fran;uzeste la 1540, Paris, in-P. Voiture Ii


avea si-I trimetea, prin 1627, ducelui de Bellegarde cu o scrisoare curtenitoare ( Oeu-
vres, Paris, 1706, in-i 2°, pp. to-11). Roland furieux in traducerea lui de Rosset, Paris,
Sommaville, 1623, in-4P, fusese deasemenea gustat de Voiture i impartasit apoi cu o
scrisoare celebra prietenei sale, D-na de Saintot, cf. ed. citata din 5706, pp. 12 -14.
2) Cf. Voiture, Nouvelles Oeuvres, 1658, pp. 82-84.
3) Ibid., pp. 151-52.

www.digibuc.ro
12 N. N. CONDEESCU I

Bruxel, unde Vincent, avand mana libera, asigura izbanda tezii


sale 1).
Prin astfel de glume de copil nebunatec, Voiture ne tidied
putin un colt al perdelelor < Camerii azurii * a marchizei, desco-
perindu-ne taina alcdtuirii unui roman de care o domnisoara
din nobilime, ce hotareste ca un autor la moda orice intorsatura
a istorisirii sale, sub ochii ingaduitori ai mamei. Se pricepe, cred,
cum valoarea redactiei bruxeleze a lui Vincent e sporita de
aceste interventii subiective sau date genetice.
Rämäsite din carti citite de mult Si ecouri din cazuistica
amoroasa frecventa in salonul marchizei, se amalgameaza sub
pana lui Voiture cu apucaturile sale de « madrigalier ». Spiritul
cu orice pret, jocurile de cuvinte, comparatiile surprinzatoare si
exagerate sustinute penibil pe o jumatate de pagina nu incetase
o clipa a place de and cele doua generatii ale Pleiadei le asi-
gurase o larga difuziune printre prietenii muzelor. Tows se pare
ea' sub Ludovic al XIII-lea limbagiul coteriilor devine mai subtil
si mai intortochiat ca niciodata : toata lumea se trudeh sa exprime
chintesenta vorbirii fine sau superlativul ciripitului galant, in
vreme ce calamburul era curent chiar si in gura lui Richelieu 2).
Desi in acest concurs de spirit « el re chiquito » s'a aratat
neintrecut, totus in « Istoria lui Altidalis » el a alunecat destul
de rar pe o panta atat de primejdioasà. Spicuim pe ici, pe colo,
cateva astfel de « giuvaeruri a, tipice printre altele ale artei de
a scrie sub Cardinalul-Ministru. Stiti, de pilda, de ce batranul
duce de Tarent este gelos ? Fiindca, ne lamureste Voiture, « de
la mesme sorte que le soleil luisant loin de nous, fait les ombres
plus grandes, lorsque l'amour éclaire cet age (batranetea) dont
il est naturellement eloigne, il fait naistre de grands ombra-
ges...* 3). Este procedeul, banal pe acea vreme, al comparatiei
sprijinite pe inrudirea doar etimologica intre douà cuvinte.

1) Cf. Voiture, Nouvelles Oeuvres, 1658, pp. 150-51. Nu era dealtfel primul
roman iesit din colaborarea unei femei din lumea mare si a unui scriitor: Filiris et
Isolia (i6ox), redactat de Des Escuteaux, fusese suggerat de Isabelle de Rochechouart;
cf. Reynier, o. c., p. 267, n. 3.
2) J'aurai de Page e zicea el, vorbind despre epoca and va putea astigh de partea
lui pe de Lage de Paylaurens, favoritul iscoditor al lui Gaston d'Orléans; cf. Tallemant
des Réaux: historiette de Richelieu.
3) Nouvelles Oeuvres, p. 145.

www.digibuc.ro
II9 ISTORIA LUI ALTIDALIS SI A ZELIDIEI 13

Sä nu va mirati, deasemenea, ca Altidalis Ii lauda cam indiscret


excesiva-i sensibilitate; de fapt <je ne la loilerois pas si hardiment,
spune el Zelidei, si elle estoit encore h moy (sufletul sal), et
j'en park avantageusement comme de toutes les choses qui
vous appartiennent 1) ».
Pe langa astfel de acrobatii de obarsie strambottistä, o altA
träsatura de madrigal din acelas loc ne pare relativ timida :
intre 1630 si 1640 erh o banalitate sa-ti asiguri dulcineea ca
i-ai descoperit prezenta pe o pajiste de pe florile multicolore ce
pasii ei au facut sa rasaral 2).
Versificator de salon mai presus de orice, Voiture strecoard
apoi in redactia sa cateva amplificari in proza a unor teme
poetice aproape impuse de pseudo-lirismul contimporan, conti-
nuator degenerat el insus al neopetrarchismului din veacul
precedent. Deschideti ()nice volum sau antologie de versuri
dintre 1620 si 1650 si yeti intalni nenumarate Plaintes sur une
absence », tangueli nesincere cand nu erau pur i simplu co-
mandate de iubirea cu veleitati poetice a vreunui nobil 3).
Vlastarul regelui din Aragon, dupa indepartarea Zelidei dug
cu sila de regina la tara, se framanta suspina aleanul in
cuvinte asemanatoare cu cele ale indragostitilor mincinosi de-
prinsi de traditie sa se consoleze prin strofe sonore de lipsa unei
iubite adesea inchipuite 4).
0 altä tema poetica adesea desvoltata sub ocarmuirea lui
Richelieu era ash zisa <( La Belle matineuse ». Suntem in anii
and Claude de Malleville, vesnic rival al lui Voiture, incearca
a-i smulge gloria de a fi condensat dupà italianul Anibal
Caro in cel mai mestesugit sonet, laudele la adresa unei
femei divinizate, atat de frumoasd incht dimineata, pe pragul

1) Ibid., p. 95.
2) Ibid., pp. 104-105, Tes pieds font fleurir nos plaines 5, scria cam tot in aceeaai
vreme Fr. Mainard, Oeuvres, 1646, ed. F. Gohin, Paris, Gamier, 1927, in-120, p. 133 ;
iar Tristan L'Hermite: « On voit lever a sa rencontre, De nouvelles moissons de fleurs »
La Lyre, 1641, ed. Camo, Paris, Gamier 1925, in-12°, P. 141.
3) V. intre altele, Malherbe, Plainte sur une absence, 1615; Theophile, Désespoir
amoureux, Oeuvres, I-ere partie, Paris, 1621 , ed. Alleaume, 1856, t. I, p. 206; Saint-
Amant, Oeuvres, I, 1629: « Sur un depart », ed. Livet, Paris, 1855, t. I, p. 118. De
origina petrarchistá, tema a putut fi faspfindità de poemul s Sireine s al lui d'Urf6
(1604), partea 2-a, « l'Absence *; II ed. pfin'a in 1619.
4) Nouvelles Oeuvres, 1658, pp. 97-98.

www.digibuc.ro
14 N. N. CONDEESCU 120

palatului ei incantätor, razele soarelui par mai putin sträluci-


toare deck fata sa 1). Obisnuit din practicA cu astfel de hiperbole,
poetul nostru, asezand soarele la sapAtat i pe Zelida unul in
fata alteia se indoieste, ca i autorul modelului säu italian, dacä
vApaile ce rorsc Ebrul din fata emanä dela astrul zilei la de-
clinul säu ori din ochii focosi ai fetei de craiu 2).
Descrierile de privelisti ale naturii ce fac Inca farmecul
multor pagini din « Astrée s-a, sunt rare, succinte i banale in
romanul redactat de Voiture ; desi trAind in secolul al XVII-lea,

1) V. sonetul lui Voiture a Des portes du matin l'amante de Céphale... a (Oeuvres,


din 1650, p. 56 si ed. Ubicini, II, 312); e posterior redactarii lui # Alidalis », cf.
Magne, o. c., II, p. 35, n. i. V. deasemenea i cele trei sonete cu acest titlu in Poésies
de Claude de Malleville, Paris, 1649, in-40 Tristan L'Hermite, autor dramatic si poet,
sinecurist al lui Gaston si prieten al lui Voiture, a tradus in versuri sonetul lui Anibal
Caro (La Lyre, 1641, ed. Camo, p. 177) §i a scris pe acelasi ton o u Belle crépusculaire a.
Cf. asupra acestei teme: Gilles Menage, Dissertation sur les sonnets pour la Belle Mati-
neuse, in « Miscellanea a, Paris, 1652, in-40, 5-e partie.
2) E izbitoare asemanarea mai ales intre al doilea dintre sonetele amintite ale
lui Tristan si proza lui Voiture, fail a se puteh preciza data fiind intimitatea celor
doi poeti cui apartine ideia initiala a o pendant a-ului a la belle crépusculairea ; sa se
co mpare :
o Le soleil qui se couche dans l'Ocean vers cette contrée, et s'y fait voir plus beau
qu'en pas un lieu du monde, estoit a l'heure prest a se cacher dans ces nuées d'or et
d'azur, dont il s'enveloppe quand ii va voir les nymphes de la mer: mais n'ayant rien
veu depuis qu'il s'estoit levé de si beau que Zelide, ii sembla que pour la voir plus
longtemps, il se hastast moins de tomber dans les flots: et il ietta taut d'or sur toutes
les feuilles des arbres, et sur toutes les ondes du fleuve que ses rayons sembloient
s'allumer pour continuer le jour en faveur de cette Princesse, l'environnant de telle
sorte et s'accordant si bien avec le reste de sa beauté, que l'on pouvoit douter si ces
rayons estoient ceux du soleil, ou ceux de Zelide a.
(Nouvelles Oeuvres, p. ca) cu

a Sur la fin de son cours le soleil sommeillait


Et déja ses coursiers abordaient la marine,
Quand Elise passa dans un char qui brillait
De la seule splendeur de sa beauté divine.
Mille app ats éclatants qui font un nouveau jour
Et qui sont couronnés d'une grace immortelle,
Les rayons de la gloire et les feux de l'amour,
Eblouissaient la vue et briilaient avec elk.
Je regardais coucher le bel astre des cieux
Lorsque ce grand éclat me vint frapper les yeux,
Et de cet accident ma raison fut surprise.
Mon désordre fut grand, je ne le cele pas;
Voyant baisser le jour et rencontrant Elise
Je crus que le soleil revenait sur ses pas a.

www.digibuc.ro
121 ISTORIA LUI ALTIDALIS SI A ZELIDIEI 15

and expresiunea literard a sentimentului naturii n'are cautare,


ne-am fi asteptat la mai mult din partea unui scriitor ce trecuse
de doua ori Pirineii.

3. Odiseia manuscrisului Istorii lui Altidalis kind la editia


din 1658 .

La sfAr§itul lui Octomvrie 1634, curtizanul ducelui de Orleans


se intorceh la Paris, urmând de aproape retragerea protectorului
sau la Blois. In ladita-i de calator, el aducek in patrie cele o suta
de pagini din 4 Altidalis »-ul scris in Flandra spaniolä. La Paris,
Voiture nu se grabi a-si inmânh opera inspiratoarei sale, pro-
punându-si, de sigur, sa i-o faca cunoscuta atunci când o va fi
slar§it de scris. Curând insa viata capitalei il atrage din nou in
vârtejul sau 1), indepärtându-1 dela ofice sfortare intelectuala
0 ... manuscrisul dela Bruxel, trântit intr'un sertar, ramase sa
lima de urit altor hârtii ingalbenite de vreme si smângalite cu
elegii, rondeluri si balade. Nepasator fa-cà de o hipotetica glorie
postuma, epicurianul Vincent lash prada carilor toate aceste
vrafuri scoase ulterior la lumina numai de moartea sa timpurie.
Suntem in primavara lui 1648, cAteva luni inaintea primei
Fronde; stralucitele receptii din palatul sotilor de Rambouillet
s'au cam rarit dela moartea marchizului de Pisani, fiul lor mai
mare 2) si maritisul Juliei cu Charles de Sainte-Maure, marchiz
de Montausier (1645). Acum moartea lui Voiture si amenintarea
Frondelor sfArsesc in lacrimi si sbucium menirea literara a
salonului din strada Saint-Thomas-du-Louvre.
Hartiile poetului nostru cazura in mAinile nepotului sau,
Etienne Martin de Pinchesne 3), tânar cu pretentii de literat,
desi Apolon ii refuzase cele mai elementare din darurile sale.
1) Asupra ultimilor 13 ani ai vieIii lui Voiture, cf. Em. Magne, Voiture et l'115tel
de Rambouillet, II. Les armies de glorie, Paris, Em. Paul frares, IV-e ed., 1930, in-i6°.
2) Cazut in batalia dela Nordlingen, 1645.
3) i6x6---17o3. Era fiul Barbeii Voiture, sora mai mare a lui Vincent O. al unui
negustor de peste din Paris, cf. Magne, o. c., I, p. 231 (appendice). Colaborase in 1641
la culegerea de madrigaluri « Guirlande de Julie * oferitä de Montausier viitoarei sale
sotii, iar in 5672 publica niqte Poésies meslées. Un manuscris al ski, La Chronique des
chapons et des gélinottes du Mans, a fost publicat de Fr. Lachavre, Paris, Champion,
5907, gr. in-8°.

www.digibuc.ro
/6 N. N. CONDEESCU 522

Netinand seama de termenii satirici cu cari unchiul batjocorise


pe scriitorii ce-si mangaie zilele cu nadejdea unei pretuiri mai
drepte de catre posteritate 1), nepotul crezn ca niciun monument
nu e mai demn de valoarea raposatului cleat un frumos volum
in-40 legat in piele de vitel castanie i continand operile sale
complete. Se apuca deci sà culeaga foile volante pe Can Voiture
insemnase nevinovatele jocuri ale spiritului sàu, spre a porni
apoi goana dupa scrisorile semanate de el in cele patru colturi
ale Parisului. Istoria lui Alidalis> placn cu deosebire zelo-
sului nepot, ash ca Ii pregateh un loc de frunte in tiparitura
pusä la cale.
Spre nenorocul lui i totodata spre cel al manuscrisului
persoane interesate le pregateau o indelungata persecutie. Se
pricepe usor ca e vorba de Julie, acum sotia unui om posac,
manios si in deobste cunoscut prin adanca-i antipatie fatal de
Voiture, contractata din vremea and acesta Ii da aere de
favorit al fostei D-re de Rambouillet 2). Astfel stand lucrurile,
intelegem ca marchiza de Montausier avea tot interesul sä
ascunda unui barbat gelos i susceptibil, cochetariile sale, chiar
vechi de douazeci de ani, cu un om nesuferit acestuia. Deci,
pentru a zadarnici publicarea romanului ei din tinerete, Julie
il cern lui Pinchesne, sub pretext de a-I reciti; naivul nepot i-1
incredinta, iar marchiza, odata in sta.') anirea manuscrisului, se
grab! a-I Ina la Angouleme unde locuia cu Montausier, gu-
vernator al provincii Angoumois 3).
Editia operelor lui Voiture ingrijita de Pinchesne era pregatita
astepth teascurile, dar sustragerea lui A1ida1is>> ii mai in-
tarzia aparitia. Nepotul-editor, ascultand sfaturile lui Chapelain
si Conrart, inlaturase din colectie numeroase scrisori judecate
fara insemnatate de acesti critici scrupulosi 4), dar romanul dosit
de Julie ii Ora absolut necesar gloriei literare a unchiului shiu.
1) Cf. Tallemant, ed. cit., III, 55 i Magne, II, 280.
2) V. asupra acestei du§manii, Tallemant, hist. de Voiture §i Magne, I, p. 554,
n. x §i II, p. 12/. E semnificativ faptul cä Voiture n'a dat niciun madrigal pentru
La Guirlande de Julie, orinduitá de Montausier.
3) Cf. 41 Avis au lecteur au sujet d'Alcidalis s din eNouvelles Oeuvres de M. Voiture#,
Paris, 1658, in-4° §i Pinchesne, Poésies meslies, p. 265. Amlnuntul trimiterii manu-
scrisului la Angouleme ne este transmis de Tallemant, II, 517.
4) Cf. not4a (nepaginata) a Au lecteur a din editia princeps a Operelor lui Voiture,
1650.

www.digibuc.ro
123 ISTORIA LUI ALTIDALIS SI A ZELIDIEI 17

El se incapatAnA deci a-1 cere cu staruinta marchizei de Mon-


tausier ce, la r Andu-i, inteleapta i grijulivA de reputatia sa, ra-
mase statornica in hotarirea de a nu i-1 inapoia. Aceasta hartuiala
impiedica tipArirea scrierilor lui Voiture 'Ana' in 1650 1); Pin-
chesne, amarit de at Atea demersuri prisoselnice, nu se putn opri
sa nu atinga o vorba in « Elogiul » dela inceput, despre existenta
unui roman al poetului raposat, aflat acum in mAini streine 2).
De aceasta afacere se interesara si alti literati ai vremii :
Pellisson 3) i Taellmant des Reaux, cunoscatori ai indaratniciei
Juliei, socotira manuscrisul lui « Altidalis . . .» inmormAntat pe
vecie in sertarele ei dela Angouleme unde pretindea a-1 fi dus
din nebagare de seama. Des Réaux, obisnuit al casei, cern chiar
sa-1 vada dar fu purtat cu vorba 4).
Pinchesne, departe de a se da batut, starui din nou cu invier-
sunare sa obtina romanul, mai cunoscut acum prin discutiile
in jurul ascunderii manuscrisului deat prin aventurile eroilor
sai. De data aceasta insa Martin, aparator tenace al integritatii
operei ilustrei rude, lucra mai practic spre a smulge Juliei
caetelul disputat. Intaiu, asalta Academia cu petitii in versuri
ce supuneau jurisdictii sale acest caz putin frecvent de pro-
prietate literara 5); socoti apoi oportun sa rAscoleasca printre
hArtiile disparutului anumit teanc de epistole galante scrise de
imprudenta D-ra de Rambouillet pe vremea and nu dispretuià
prietenia amoroasa a lui Voiture. Inlaturate cu grije din primele
editii, aceste marturii ale unui « flirt » ce nu trebuià divulgat,
alcatuiau o arma hotaritoare in mAna unui editor darz, gata de
orice scandal si de orice santaj.
Pinchesne incepü prin a propune marchizei de Montausier
inapoierea « Altidalis »-ului in schimbul scrisorilor compro-
mitAtoare, dar in urma refuzului ei sfArsi prin a ameninth cu
publicarea acestora la Augustin Courbe, librarul cel mai cu
vaza din Paris 6). Printr'o noua cerere versificata el consulth

1) Paris, Augustin Courbé, in-4°.


2) ed. Ubicini, I, 12.
3) Histoire de l'Académie française, Paris, 1652, in-4°, ed. Ch. Livet, Paris, 1858,
in-8°. t. I, p. 221.
4) L. cit., TI, 537.
5) Pinchesne, Poésies meslées, Paris, 3672, in-4°, p. 265.
6) Ibid. pp. 277-78.
.I.T. A. R. Illernoriile Sectiunii Literare. Serra ILI. Tom. V.

www.digibuc.ro
:8 N. N .CONDEESCU 124

chiar Academia asupra oportunitätii i bunacuviintii acestui


pas indrasnet 1), cand Julie, incoltità, ceda argumentelor fara
replica ale lui Pinchesne si de voie, de nevoie, Ii restitui manu-
scrisul in litigiu, primind in schimb epistolele buclucase 2).
Bucuros de izbancla i doritor de a impartaisi prietenilor apro-
piati placerea de a gusta un inedit obtinut cu truda, Martin
comunica intaiu <<Istoria lui Altidalis » canonicului Costar, din
Le Mans, furnisor cunoscut de claponi literatilor parizieni in-
chinatori lui Bacus i Priap 3). Expert in ale mesii i prin urmare
gutos, Costar se mai indeletniceh cu critica i eruditia, pretin-
zand ca un non Guez de Balzac sa conduca miscarea intelectuala
din capitalä prin lungi epistole de sfaturi. Prieten al rdposatului
Voiture, el admirà in romanul primit <4 la judicieuse economic
du dessein . . . , l'agreable varieté de l'evenement et... la richesse
des descriptions . . si nu lipsi sfatui corespondentul sa nu
infarzie a delecta publicul cu o opera atat de aleasä 4).
Incurajat de o aprobare atat de competenta, Pinchesne fad].
loc « Istorii .» in culegerea <4 Nouvelles Oeuvres » 5) si de
atunci aceasta incercare de roman a celui mai scanteietor poet din
secolul al XVII-lea fu rare ori inlaturatä din retiparirile scrie-
rilor sale 6).
Putem spune cà aceastä noutate literarä din 1658 nu treca
neobservata, fiMd bucata cea mai intinsa din manunchiu. Con-
tesa de Maure, acea frumoasa i inteleapta Anne Doni d'Attichy,
prietena din copilarie a Juliei, lag sa treaca un an intreg p aria'
sa citeasca s Altidalis a-ul, dar indata ce-1 cunoscu se arata
fermecata de int âmplarile nefericitului print. Curtenitoare ca in.
toate imprejurarile ea evidentiaza gratiile atragatoare ale Ze-
lidiei, portret netagaduit al Juliei 7). Despre Voiture nici o
7) Pinchesne, o. c., pp. 281 sqq.
2) Ibid., p. 283: Epigramme.
3) Btiri despre aceste pitoresti festinuri de poeti la: Paul d'Estrée: Une academie
bachique au XVII-e siacle in e Revue d'histoire littéraire de la France*, 1895 (t. II),
PP. 491-522. Cronica lor prin scrisori a tinut-o insusi Pinchesne: e aceea Chronique
des chapons. citata mai sus.
Lettre de Monsieur Costar a Monsieur de Pinchesne sur le suiet du fragment
4) e
d'Alcidalis *; Voiture, Nouv. Oeuvres, 1658, pp. 161-5.
2) Paris, A. Courbé, 1658, in-e, PP- 72-159.
2) Ubicini, de pilda, n'a incorporat-o in editia sa din 2855.
7) Lettre a la marquise de Montausier s, din 3 Dec. 1659 in Mss. Conrart,
in fo, vol. XI, p. 124x ; Bibl. de l'Arsenal, Paris. Vezi i raspunsul marchizei, ibid. p.

www.digibuc.ro
125 ISTOMA LUI ALTIDALIS $1 A ZELIDIEI 19

vorliä; paech el nici n'ar fi contribuit la acest mic succes ;


mândrä, ea phstrà si atunci pica poetului de a-i fi fAcut o curte
prea indiscreta cu vreo optsprezece ani inainte... 1).
Charles Sorel, putin in urmA, vedeh in romanul scris de
Voiture o bucath reusitä, inlAturand astfel printre contimporani
judecata anticipath « cela ne scauroit etre bien escrit » a lui Des
Reaux 2). Pretuitorii de curiozitati literare din generatiile urmd-
toare aprobara in general aceastA consacrare 3).

4. Urmarea lui Des Barres.


Supravietuitorii cenaclului Camerii azurii a Doamnei de
Rambouillet, bucurosi de a reinthlni in paginile lui Voiture
parfumul galanteriei dinaintea Frondelor, oftau totus in fata
punctelor de suspensie dela sarsitul romanului, icoanä a indo-
1entii unui poet incapabil de o sfortare indelungath. Pe vremuri,
moartea tot ash de regretath a lui d'Urfe cloth fAra zhbavä
-« Astree »-a cu doul continuhri voluminoase 4), pe and acum

nimeni nu se invredniceste a incheià in chteva zeci de pagini un


simplu roman cu o singurd peripetie !
Tallemant, ce inainte de ivirea manuscrisului Ii propuneh
aceastA intreprindere 6), preferä sh-si adnoteze cu stiri noui
pretioasele <Historiettes ». Costar insisth asupra nevoii unei
urmAri demne de inceput 6) iar Contesa de Maure, mai precish,
urmkoare. Aceste doul scrisori au fost publicate de Victor Cousin in La société
franfaise au XVII-e siecle d'apres le Grand Cyrus de M-selle de Scudery, Paris, Didier,
1858, vol. II, pp. 381-83 si de E. de Barthelemy, in Madame la Comtesse de Maure,
za vie et sa correspondance, Paris, 1863, 111-12, PP. 152-154.
1) Cf. Jean Chapelain, Lettres, pub. par Tamizey de Larroque, Paris, 188o, in-4°,
vol. I, p. 603 ap. Magne, o. c., II, 579 i n. i.
2) Sorel cunoscut critic si romancier realist sub Richelieu si Mazarin , La
Bibliotheque française. .., Paris, 5664, p. 161; Tallemant, Historiettes, ed. si
loc. cit.
3) Cf. Dictionnaire de Moréri, ed. x759, in-f°, vol. X, 697. Abatele Goujet, Biblio-
theque française, Paris, 5754, hone, t. XVI, p. 95. Le Fort de La Moriniere, Biblio-
theque poétique, Paris, 1743-5, in-4°, t. I, 18i. Annales poétiques depuis l'origine dela
poésie francaise, Paris, 1781, t. XIX, p. 57.
4) Cea a lui Borstel de Gaubertin (1626) i cea, mai cunoscute, a lui Balthasar
Baro (1628).
6) a... si... cette histoire me tombe entre les mains, je tascheray ou de la reformer
ou de la refaire tout de nouveau...0, II, 517.
°) Cf. scrisoarea citad.

zre

www.digibuc.ro
20 N. N. CONDEESCU 126,

cereh Juliei sa-0 asume aceasta sarcina 1); Sorel opinh pentru
aceea solutie 2), dar marchiza in curand ducesa de Mon-
tausier, doamna cu vaza la curtea tanarului Ludovic al XIV-lea,
prea puneà la cale romane adevarate ca sa mai piarda vremea
cu cele inchipuite 3).
Tarziu de tot, peste vreo zece ani, un oarecare Des Barres
scoase la lumina o urmare a t< Istorii lui Altidalis », povestire
incurcatä i copilaroasa ce provoca proteste indignate printre
admiratorii lui Voiture, indurerati de atata stangacie i saracie
de duh 4).
Des Barres renunta la simplitatea de linii a primului « Alti-
dalis s, intercaland in tesatura romanului aventuri ale persona-
giilor episodice; spre a-0 ingro§a voluma§ul, el se apuca apoi
sá repete evenimentele anterioare, plagiind fara sfiala textul lui
Voiture, imbucatatit i plasat tot sub forma de digresiuni in
doua, trei locuri W). Neindemanatecul continuator inmulteste
furtunile, luptele navale, episoadele cu piratii §i intalnirile

1) Cf. scris. cit. din ms. Conrart.


2) op. cit.
3) Libelitii epocei o aratä preocupata de a sprijinl intreprinderile galante ale
Regelui Soare, cf. mai ales, ms. 673 al Bibl. din La Rochelle, f° 153, ap. Magne, o. c. ,
I, 79, n. 3.
4) Conclusion de Phistoire d'Alcidalis et de Zaide commencée par M. de Voiture,
Paris, F. Mauger, x668, in-i2° (Bibl. Nat. Paris: Res. Y2 1597). Retiparituri in 1669,
1676 si 1677. Antoine des Barres, necunoscut Dictionarului bibliografic al lui Brunet
dictionarului Nouvelle Biographie generale, era un obscur compilator, ce pare a fi
calatorit prin Orient. A mai lasat un Estat present de l'Archipel, Paris, Barbin, 1678,
in-120, i o traducere din Samuel Collins, Relation curieuse de l'état present de la
Russie, Paris, 1679, in-8°. In # Conclusion.. ,* , (ed. din 1669, pp. 55-58) gfisim o
descriere a Venetiei ce abunda in a lucruri vazute a. Pentru condamnarea acestei
incheeri, cf. autorii citati mai sus, p. 19, n. 3.
5) Ed. cit. pp. 64 sqq. o histoire de Lysandre et de Léonice ce se grefeaza apoi pc
povestea initiate; textul lui Voiture abia modificat e introdus la pp. 16, 128 si 191.
Iata un exemplu de plagiat al lui Des Barres:
Comme ceux qui sont dans une a Nous autres amans estions comme
place que l'on mine secrettement, ont ceux qui sont dans une place que l'on
pour l'ordinaire plus de crainte de tous mine secrettement dont ils ont plus de
les autres perils, que de celuy qui les va crainte de tous les malheurs a venir, que
perdre; et demeurent en repos tandis que de celuy qui va les perdre, et demeurent
l'on creuse leur tombeau, et que l'on en repos pendant que Fon xreuse leur
prepare sourdement la ruine qui les doit tombeau, et que l'on prepare sourdement
accabler en un moment. Ainsy ces deux la ruine qui les doit accabler en un mo
Amans ne se doutans point...* etc... ment, ainsy estions nous ne songeant pas
(Voiture, ed. 1658, p. 114). aux trahisons a.
(Des Barres, P. 22).

www.digibuc.ro
127 ISTORIA LUI ALTIDALIS $1 A ZELIDIE1 21

neprevAzute, cu stäruinta unui fabricat de literaturà ieftinA ià


la maniere de . . . )). Bineinteles, dupl ceva razboaie prin tinu-
turile Scitilor dela gurile Dunärii unde intervine i Sultanul
Marocului, A1idalis i Zelida sfArsesc prin a se askori in
Halicarnas 1). Nu ne oprim mai mult asupra acestei inepte in-
cheeri fiindcl ea n'a avut circulatie Si rAsunet in Wile noastre 2) :
boierul moldovean ce a gustat pe Voiture a stiut sä deosebeascA
gehul de neghinA si a inlocuit sau a pus sa se inlocuiasa
elucubratiile lui Des Barres printr'o urmare mai in spiritul
primei Orti i mult mai apropiata de intentiile din 1630 ale
inspiratoarei frivolului Vincent.

ISTORIA LUI ALTIDALIS IN ROMANESTE


1. Pdtrunderea ,si rdspandirea in Moldova: manuscrise.

Opera poeticä i epistolara a lui. Voiture a depAsit hotarele


-Orli sale, fa'rh: totus sA se bucure de cinstea unei largi difuziuni
in streinkate 3). Este curios de notat ca tocmai romanul lui
Altidalis, gustat in Moldova noasträ acum un veac i jumhtate,
a fost bucata ce a atras mai putin privirile cosmopolitilor apu-
.seni o istorie scrish: pentru o societate restransà puteh fi Inca
pe placul unor cititori naivi dar nu mai multumeh pretentiile
literatilor rafinati din Londra, Amsterdam si Venetia.
La noi, Voiture a putut pAtrunde pe una din cele douà ci ce
In cursul secolului al XVIII-lea ne-au strecurat ceva din cultura
apuseanA : Polonia sau Grecii culti din Iasi si Bucuresti. Cum
numärul Grecilor ce studiau atunci in universitätile italiene erh
considerabil si cum in Italia otocentistà, Voiture se bucurh de

1) In special geografia e abracadabrantà la Des Barres, ex. p. 156: # Or ces Scythes


.qui nous avoient pris estoient soldats du Roy de Maroc... apoi anacronismele !
Pomenitul sultan african sacrificl lui Marte i Dianei (ibid., p. x58).
2) Dela 1691 inainte i 'Ana spre sffir§itul sec. al. XVIII-lea se tipärwe aproape
regulat in Operele lui Voiture, cf. Magne, I, 25o. Asupra acestui punct se cuvine a
indreptà afirmatiunea lui Brunet din Manuel du libraire (t. V, col. 1348) care nu
-cunoa§te editii de ale lui Voiture cuprinzand urmarea lui Des Barres deck incepfind
din 1712.
3) Traduceri in engleze*te: 1657 (dota), 1696, 1730, 1735, 1736, 1753; Istoria
Jui Altidalis in 1678; in italiene§te, 3669, i 1667 (scrisori).

www.digibuc.ro
22 N. N. CONDEESCU ¶25

oarecare notorietate, nu e exclus ca exemplarele operelor lui sA


fi ajuns in mAinile boierilor nostri mai ales prin mijlocirea dascà-
lilor propovAduitori ai lui Omer 1). Neintelegsatori ai sclipirilor
de *spirit din rondelele lui Vincent, Românii i Grecii iubitori
de literaturg ai timpului s'au oprit la « Istoria lui Alidaliss ce
le aminteh de departe aventurile lui Teagene si ale Haricleii 2)
sau duetele amoroase din Erotocrit » 3). Frantuzeste insA nu
<<

stià multà lume pe atunci in Principate, chiar printre divaniti.


Pentru Moldova avem mArturia cam evazivA a lui Cana 4),
pilda lui Alecu Beldiman, asigurarea banului Constantin Ca-
ragea, cititor de ziare franceze 5) i alte cAteva numArate pe
degete 6). Trebuià deci o traducere i pentru s Istoria lui Alti-
dalis> ca povestirea s'a fie la indemana oricärui boier ce hrAneh
in curtea sa vreun dascAl stiutor de carte româneascA in stare
a-i copià frumos un text deja tälmkit. TraducAtorul moldovean
al prozei lui Voiture fu, cum am pomenit la inceput, vreun om
de casA de-al biv-vel paharnicului Iordache Darie Ddrmdnescul;
lucrarea s'a fAcut in 1783 poate cu colaborarea paharnicului
insusi; o datorim poate dascAlului Alexandru Ciohoranul ce a
transcris-o curat i inflorit-o cu chenare i initiale roii, nimic nu
ne indreptäteste insä s'o atribuim hotkitor unuia sau altuia din ei.
Mai putin citità dec At <Telemac », « Istoria lui Altidalis> a
avut totus admiratorii ei, cum dovedesc manuscrisele ce ne-au
pAstrat-o. Sunt cinci la numär, toate moldovenesti si de pe
limbä si de pe locul de unde au venit sà sporeascä colectia Aca-
demiei Române sau unele colectii particulare. InsemnAm faptul
spre a stabill cà romanul a avut o circulatie strict localà. Cola-
tionarea manuscriselor ne asigurà Ca toate cinci cuprind tex-
tul unei singure traduceri, variantele dela unul la altul fiind
doar grafice sau datorite distractii copistului.

1) Biblioteca Academiei Romfine posedä operele lui Voiture intr'o editie din
fondul vechiu dela Sf. Sava (Amsterdam, P. Mortier, 1709, 2 vol. in-10).
2) Prima traducere româneascä a acestui roman e din 1772.
3) Pástrat in mai multe mss. din a 2-a jum. a sec. XVIII, cf. studiul d-lui V. Grecu
din Dacoromania 5, I, 1921, pp. 9-72.
4) Histoire de la Valachie et de la Moldavie * ed. din 1777, in- p. 219.
5) V. Doc. Hurmuzachi, XIII, p. 91.
) V. Xenopol. 1st. Rom. ed. 3-a, vol. X, p. 203 sqq §i in special C-te d'Hauterive,
La Moldavie en 1785...ed. Ac. Rom. 1902) PP. 349-30, despre cultura franceza
a d-nei de White.

www.digibuc.ro
129 ISTORIA LUI ALTIDALIS SI A ZELIDIEI 23

Trei din aceste pretioase ramasite ale unui succes literar,


poarta data de 1783. Cel dintaiu este rns. B. A. R., No. 343,
descris de catalogul d-lor Bianu i Caracas 1); cuprinde tälma-
cirea intreprinsa cu cheltuiala lui Dark si transcrisa de Cioho-
ranu la Iasi. Manuscrisul e legat, are o foaie de titlu impodobità
cu chenar iar rândurile textului, aliniate cu ingrijire, se intind
pe 46 foi. La inceput citim cateva stihuri greoaie ce expun pe
scurt subiectul povestirii iar la sfarsit intalnim altele nu mai
putin stfingace asupra neputintii scriitorului de a ocoli greselile
si a fi pe placul tuturor atunci and intreprinde o astfel de lu-
crare. Infatisarea deosebit de ingrijitä a acestui ms. ca i speci-
ficarea titlului ca istoria a fost talmacità <acum intaiu » din
initiativa lui Darie, ne fac sà credem ca avem de a face cu pro-
totipul celorlalte manuscrise romanesti ce ne-au transmis
aventurile lui Altidalis. Manuscrisul B. A. R. No. 3583, al
doilea din acelas an, a fost cumparat in 1908 dela Ihel Saraga
din Iasi; se prezinta sub forma unui mic in-40 de roo foi, nu-
marand i pe cea a titlului. Nu-i lipsesc stihurile dela inceput
si sfarsit dar e scris mai grabit si cu mai putine podoabe; chiar
chenarul primei foi este desemnat mai neindemanatec ca cel al
manuscrisului 343. In plus, partea de sus, mai cu seama spre
stanga, a fost roasà de cari, astfel ca unul sau douà randuri de
paging nu mai fiinteaza. Poarta mentiunea cg s'a tradus intaiu
sub domnia lui Alexandru Constantin Mavrocordat, fara a se
mai pomeni rolul lui Darie in aceasta intreprindere.
Ultimul manuscris din 1783 ajuns 'Ana la noi este un mic
in-40 bine conservat, proprietate a d-lui Const. Karadja; a fost
cumparat in 1926 dela parintele Filaret Bulica din M-rea
Neamtu. Are, afara de pagina de titlu, 185 pagini si reproduce
stihurile amintite pe contrapagina dela inceput i pe pp.
183-85. Ca si celelalte manuscrise din acelas an, prezinta
numele eroilor scrise cu cerneala rosie, titlul e inconjurat cu
chenar iar in partea de sus a p. i se vede o frumoasä vignetg.
0 nota finala ne da numele copistului, diacul Vasile din casa
biv-vel banului Gheorghe Beldiman. Mai mult cleat la alte
manuscrise, neatentia in transcriere ne este marturisita aici de

I) Vol. II, p. 53; &mit de Dim. Sturdza in 1885.

www.digibuc.ro
24 N. N. CONDEESCU 530

numeroase cuvinte sarite i adaogate apoi deasupra sau pe


margini 1), iar de cAteva ori de vorbe repetate färä rost 2). Ma-
nuscrisul Karadja a fost citit 'Ana tarziu in secolul XIX caci
dosul scoartei din fata poarta insemnari de cititori din anii
1819, 1821, 1823, 1826 si 1828.
Dupa aproape douà decenii, prima serie de civil de pe ms.
Ciohoranului imputinându-se poate din circulatie farä ca suc-
cesul a Istorii lui Altidalis » sa scada, s'a simtit nevoia unor
noui cOpii de pe talmacirea veche. Doua din exemplarele acestei
a doua « editii » au razbatut pana la noi; Intâiul e manuscrisul
academic 4246; a fost scris in 1799 pe 75 foi in-4° si pana in
1914 a apartinut d-lui Paul Gore din Chisinau. Prezintä fata de
ms. 343 rare si neinsemnate variante 3).
Al doilea este ms. 175 din colectiunea d-lui dr. M. Gaster,
deja semnalat de d-sa in « Geschichte der rumänischen Litte-
ratur » 4); are 95 foi 19/13 cm. si e legat in piele. A fost sfarsit
de scris la 15 Maiu 1805 si a apartinut o vreme lui Costache
Negruzzi iscalit pe foia de titlu; pe la 1839 il citeh Inca un
Serdar, Dumitrache Zdrobis, in posesia caruia interesantul caiet
rämase 'Anal in preajma unirii. Titlul manuscriselor din 1783,
reprodus de Bianu i Hodos in « Catalog ...* dupa No. 343,
este inlocuit aici prin altul mai scurt si mai suggestiv :
a Intru aceasta carte se cuprind intAmplarile a doi tineri
libovnici, ci sä numiia Altidalis i Zilidie, istorie foarte
frumoasä i placutä celor amorezati ».
Ca si in ms. din 1799, diacul a socotit de prisos sa mai re-
produca stihurile dela inceput i sfArsit, caracteristice seriei din
1783. Aici, cum s'a putut vedeh din sumara descriere de mai sus,
indemnul boierului DaHe a fost binevenit : pana harnica a
dascalilor de casä a rasp Andit romanul favorit al fostului paharnic
in multe alte iatace, facand din istorisirea lui Voiture una din
1) Pp.: 2, rand 16; 6, r. 5; 21, r. 13; 543, r. 5; 169, r. 12, etc...
2) Pp: ix, r. 8; 55, r. 5, etc...
3) Sunt de felul acestora: care si-i fie dui:a placere 5 (4.246, f0 2 v) fati de: . care
sa-i fiie placuta (343, f3 2 v) sau: nu-i lipsia alta * i s alta nu-i lipsià (343, f° 2 v°
21i 4246, f° r v).
3) In Grundiss der Romanischen Phihologie pub. de Gust. Groeber, vol. II, fasc. 3,
P. 340 Strassburg, 1901. D-1 Gaster a avut nemarginita bunfitate sa ne puna la
dispozitie copia fotografica a acestui ms., indatorire pentru care ii aducem aici mulçu-
mirile noastre.

www.digibuc.ro
131 ISTORIA LUI ALTIDALIS SI A ZELIDIEI 25

cartile cele mai citite in Moldova ultimilor decenii ale seco-


lului al XVIII-lea.

2. Un introducdtor al literaturii franceze la noi: Boierul lordache


Dark Ddrmdnescul.

Talmaciu sau simplu initiator, paharnicul Darie poate fi privit


ca cel dintEu introducator al literaturii franceze in tärile române
si ca atare aceastä atragatoare figura de boier carturar i vesnic
agitat meritä sa ne opreasca o clipä, mai ales a in anii din urma
d-1 N. Iorga i-a lurhinat activitatea in cursul a doua comunicari
la Academia Romana 1).
Coboritor probabil din comisul Dark Garai* din veacul pre-.
cedent 2), proprietar al mosiei Darmanesti de langa Tg. Neamt,
el era in 1772 ispravnic al judetului sau i puma pe un Const.
Stancescu st-i transcrie sa-i traduca poate ---, « Les aven-
tures de Télemaque » de Fenelon 3). Ajuns paharnic, el fu unul
din capii opozitiei boieresti ce amari ultimile zile ale lui Grigore
Ghica. Batut la falanga de cruntul domn, el porni in pribegie
catre sfarsitul lui Septemvrie 1777 i merse a se adaposti in
cetatea turceasca a Hotinului langa Suleiman Effendi, impreunA
cu alt urgisit, conjudetean al sat', logofatul Roset-Balänescu
Inca cativa nemultumiti. Aici boierii burzuluiti avura in curând
satisfactia sa afle de uciderea lui Voda i robiti patimei lor, se
intoarsera la Iasi veseli de domnie noua.
Neastamparat si conspirator din temperament, Dark nu se
potoll nici sub Dimitrie Moruz, urmasul lui Ghica, si in vara
urmatoare 11 aflam printre protivnicii noului Fanariot, alaturi
de acelas Roset-Bälänescu i boierii Bogdan si Cuza. Conjuratia
era rusofila i sufletul ei pare a fi fost insusi Darie, mai iscoditor
si mai liber in actiunile sale deoarece nu facea parte din divan ;

1) Din originile politidanismului romdn: o actiune de opozi(ie pe vremea Fanario(itor,


corn. din 27 Ian. I928§i Francmasoni conspiratori in Moldova secolului al XVIII-lea,
com. 3 Martie 5928 e Mern. Sect. Ist. s S. III, t. VIII pp. 301-4 §i 361-74.
Cf. de acela§i §i 1st. lit. rom. in sec. XVIII, t. II, p. 437.
2) Cf. I. Tanoviceanu, e Un poet moldovean din Neacul XVIII, Mateiu Milo t,
Mem. Sect. Lit. XX, Buc. 1898, P. 25, n. 2.
8) V. Bianu §i Caraca§, Cat. Mss. B. A. R., II, 53.

www.digibuc.ro
26 N. N. CONDEESCU 132

conacul mosiei sale din Darmänesti slujia de sediu dusmanilor


lui Moruz, lucru aflat fara zabava si la curte cad in Iu lie 1778
de aici ridicara oamenii domnesti pe principalii uneltitori cu
Dark si Balänescu in cap. Dus la Iasi, vel-paharnicul nostru
fadi din nou cunostinta cu falanga cu care Ghica incercase a-I
cuminti anul precedent. Optsprezece zile mai tarziu, rasculatii,
fara Roset, erau adusi in fata Divanului incarcati de lanturi ;
judecati i infruntati de Voda, cei mai vinovati platira cu capul
necugetata lor isprava. Darmanescu, desi autor al denunturilor
anti domnesti catre pasa din Bender, fu gasit mai putin vinovat
osandit doar a i se fàià o mana ; rugaminti de inalti protectori
intervenirà insa i fostul ispravnic de Neamt se alese numai cu
un surghiun pe timp nedeterminat 1).
Obidit, DaHe luà drumul exilului desemnat i merse sa-si
inabuse ambitiile politice la Tg. Ocnii unde probabil i se aduse
scumpele-i carti i manuscrise din Neamt; aafel la 15 Oct.
din acelas an, el daruia. popii Enache din localitate amintita
traducere a lui Telemaque » scrisa de Stancescu 2). Se pare
ca de acum inainte Därmanescu teal mai mult retras in Iasi in
toväräsia cartilor frantuzesti : stim cum in 1783 el indemna sa
se traduca romanul lui Voiture ; numele lui mai apare pe un
manuscris din 1787, <<Taina Francmasonilor s, tradusa de calu-
.garul Gherasim dupa abatele Prau, carte recenta de literatura
antimasonica 3) dar care invedereaza curiozitatea lui Darie fatä
de ideile noui. Tarziu de tot, in Octomvrie 1796, il gram din
nou in divan cu rangul de ban, vesnic pizmuit de cei färl
caftan, din pricina arivismului sat' sgomotos i zavistnic 4).

3. Limba din care s'a tradus Si limba traducerii.


Manuscrisele din 1783 ale <<Jstorii lui Altidalis ne asigura
ca traducatorul iesan al acestui roman s'a slujit de textul original :
1) Cf. asupra acestor evenimente, Efemeridele lui Const. Caragea, Doc. Hurmuzachi,
t. XIII, 1914, pp. 70, 8o ci 92; V. A. Urechil, ht. Rom., 1891, in-40, I, pp. 172-75 ;
Stihuri s.le lui Ion Koaniceanu e asupra peirei riposatului Manolache Bogdan...*.
(M. Kog., Cronici, ed. 2, vol. III, p. 275 sqq) etc...
3) Cf. o notità pe ms. B. A. R. 342, Catalog. cit.
3) Cat. mss. B. A. R., II, 574 Cartea lui Prau e din 1778.
4) Cf. un dialog versificat al lui Matei Milo, publ. de Tanoviceanu, o. cit., P. 24.

www.digibuc.ro
133 ISTORIA LUI ALTIDALIS SI A ZELIDIEI 27

toate glasuesc ea <<aciastã istorie s'au talmacit di pi limba fran-


tojosca pe limba moldoveneasca a. Cred cä e cazul sl nu punem
la indoialä aceasta afirmatie ce evidentiaza un merit mare pentru
acel timp, and cele mai multe noutati literare ne soseau prin
filiera greceasca. Un argument in favoarea traducerii directe
din frantuzeste este lipsa unei versiuni neoelene cum au existat,
de pilda, pentru <Telémaque>> sau pentru « Povestile morale »
ale lui Marmontel. Un al doilea, l'am puteà scoate din aflarea
unui insemnat numar de neologisme de origina franceza in
paginile versiunii moldovenesti; iata pe cele mai izbitoare :
« Secret » (343, f° 35", rand 4, ms. Karadja, p. 9), « cursari a
(fr. « corsaires » 343, f° 36", r. 6 , K. 1) 161, T. 5, etc...),
« contesa» (343, f° Zr. K, p. 2 : « contiasa »), «famelie » (Kar.
p. 6; fr o maison » ibid. p. 7 : « familie »); « vizita » (ms. K.
p.146, r. 8); « companie » (fr.« troupe »; K. 62, r. II); o eczdtd-
tied » (K. 134, r. 4 exercitii); « ocazie »K). 134, r. II); etc ...
Mai convingatoare va fi, poate, semnalarea unui sir de peri-
fraze ce corespund unor cuvinte franceze cu neputinta de redat
altfel in limba noastra sau carora traducatorul nu le-a gasit
numaidecat echivalentul in romaneste
Textul original (ed. cit. Mss. ronzdnefti:
din 1706):
« jeune et vertueuse o (p. 179). « tanara i plind de fapte bune »...
(343, f° 2r Karadja, p. 2 Tra-
ducatorul cunoaste totus cuvantul
a virtute>> intrebuintat in versurile
dela inceput).
«. . .1a raison d'Estat », (p, i8o). «... scoposul starii de obste...».
(343 f° 2W Kar., p. 2).
«... occasion...» (ibid.). « cuviioase vreami...» (ibid).
«...orpheline...o (p. 181). a saraca de parinti a (ms. K. 6 si 9).

«...teint...» (p. 192). a pelita obrazului...» (K. 30, r. 1).


«...oeillade...» (p. 193). a clutatura a ochilor (K. 30, r. 7).

1) Prin aceasth literä vom indich in paginile urmatoare manuscrisul din co-
lecVa d-lui C. Karadja.

www.digibuc.ro
28 N. N. CONDEESCU 134

Mai departe « la vertu » este iarAsi « fapta cea bunA » (K. 77,
r. 2) iar « le terme » devine « prelungire vremii » (ib. 82, r. 6).
Numele de persoane Si numele de locuri insarsit, tind a redh
grafic pronuntarea lor din frantuzeste Rosalve, e numitA 4 Ro-
salviIa » (343, p. 2v ; Kar. p. 3); mama Zelidei pAstreazA numele
« Camil » (fr. Camille gen: Camilii Kar. pp. 8 si 9). Orasul
principal al Cataloniei e indicat in mss-ele romanesti ca fiind
« Bartelon » (K. 2, 3 si 18o, r. 7 gen. Bartelonului), nu « Bar-
cheloni » cum ar fi transcris un traducAtor din greceste (Baoze-
2thvn,); tatAl Zelidiei e ducA de « Tenari * (fr. Tenare, ms. Kar.
verso foii de titlu) nu de « Tenaron », cum ar fi impus un
intermediar grecesc (Taivavv); eroina e silita a se mArith cu
un duce de « Tarant » (K. 153, r. 12 fr. « Tarente »), nu de
« Tams » suggerat de un eventual traduchtor neoelen. Chteva
nume proprii frantuzesti terminate in t cu valoare numai gra-
flea' figureaza in versiunile românesti fArA aceastA literà priso-
selnicA « Orcant » devine « Orcan » (K. 114, r. I i pasim) iar
« Clariant », « Clarian » (K. 127, r. 17).
Toponimia greceascA este totus larg reprezentatà in manu-
scrisele moldovenesti ale « Istorii lui Altidalis »; e vorba insa
de OH si orase cunoscute Si invAtate de cArturarii ieseni sub
forma ce fiintau in manualele geografice grecesti. Astfel al'
Aragon * ia forma « Aragonia » (gr. 'Aclayowia,), la Sicile *,
devine « Sichelia » (ms . Kar. 158, r. ii gr. 2tx8/11a,), Egiptul
e Inca « Eghipet » (K. io6, r. 1) iar « la Nubie » se transformA
in « Barbaria » (K. io6, r. 12 gr. BaQi3aQta). Familiarizat
cu aceste denumiri, traducAtorul moldovean nu mai erh tinut
sà transplanteze in limba lui toponimii in hainA frantuzeascA
ci le inlocuià pur S i simplu cu corespondentele stiute de el.
Om cult si indemanatec in manuirea condeiului, Ciohoranul,
sau inaintasul sAu rAmas necunoscut, intrebuinteazA o frumoasä
bimbä literarà deja slefuità, capabila de a exprimh unele subti-
litAti ale originalului cu ajutorul unui vocabular bogat ce face
apel relativ discret la tezaurul grecesc i Inca mai putin la cel
apusean. Mai la fiecare paginA intAlnim pitoresti moldovenisme,
azi cu o rarA circulatie in limba seri* notAm in treacAt « me-
giesi * (K. I, 3), « mestersug * (ib..5, 9, 19, etc.), « sipitel * (K.
12 dim. dela « sipet »), « rumpt* (th. p. 139, r. 12), « zAticnire »

www.digibuc.ro
135 ISTOMA LUI ALTIDALIS $1 A ZELIDIEI 29

(ib. 153, r. 16 - intarziere), « rapejune » (ib. 158 r. 6), « a lua.


obraz a (= a deveni indraznet, obraznic »; K. 162, r. 6),
« tiplilac » (siretenie, K. 170, r.i2); « talhusag » (K. io6, r. 17),
« hudita » (K. 127, r. 1). Pretioase pentru un semasiolog sunt
o serie de cuvinte ce circula astazi cu un inteles evoluat; sem-
nalam verbul « a hotari » ce in majoritatea cazurilor insemneaza
Inca « a ramane convins de un lucru a: « hotarise ea au perit.. si
nu putina intrestare afla in hotarirea (presupunerea) sa a (K.
p. 147), sau « au hotarit ca norocul o adusese » (K. 82, r. 19-20);
totus, o singura data (K. 86, r. 12) « am hotarit » are valoarea lui
« am decis ». « A fa;arnicI> e folosit intr'un loc pentru « a se
preface, a se deghiza »: « fatarnicindu-se Zelidia ca iaste barbat »
(K. 153, r. 1). Invariabil, verbul « a povaçui>> pastreaza intelesul
de « a conduce »: « norocul 1-au povatuit pâna acolo », (K. 63,
r. 1); deasemenea <<ticälos », ticalosie » insemneaza peste tot
« nenorocit » i «nenorocire »: « veti vide inceputul
acestor doi tineri » (K. 69).
Daca turcismele sunt aproape inexistente sub pana talma-
ciului lui Altidalis, grecismele alcatuesc un contingent ceva mai
impozant; presarate cumpatat, ele nu desfigureaza textul ci Ii
imprima numai pecetea unei epoci. Cele mai multe numesc
actiuni si calitäti mondene intronate de Fanarioti : politeta e
« politica » (K. 7 si 25, r. 4), farmecul, <<elchisticon> (ib. 17,
r. 3), dragalasenia, <<evghenie>> (ib. 19, r. 19); placerile vietii
sociale sunt <<eg1ine1i>> (ib. 23, r. 17; 26, r. 7; 147, r. 9; etc...)
fiindca a distra se ziceh la Iasi in 1783, « a egledisi » (Kar. 147,
r. 7); « a heritisi » insemna « a conduce conversatia » (K. 175, r.
I 1), <<ighemonicoasà> era cucoana serioasa i demna (ib. 67, r.
20) in fata careia un « arhonda » (ib. 37, r. 6; 38, r. 8; 52, r. 8,
etc.) « practicos » (abil; K. 6, 26, r. 17, etc.) nu aveh prea multà
trecere cu <<ritonichila>> sa (ib. 65, r. 8).
Traducatorul moldovean nu uitase termenul <<mostenitor>>
(K. p. 3) dar foloseste totodata i neologismul de obarsie gre-
ceasca « clironom » (ib. p. 3). Tot limba clasei inalte Ii pune la
indemâna vorbe ca : <<energhie », cu intelesul de « efect » (ib. 8
si 19, r. 8), « zugrav » (ib. 18, r. io), « melanholie (ib. 21 r. 4),
« a metaherisi » (a administra un remediu, ib. 29, r. 5; 56, r. ii),
<4a protimisi » (a prefera ib. 87, r. 19 si 147, r. 13), « feluca »

www.digibuc.ro
30 N. N. CONDEESCU 136

(barca, K. 170, r. 1) (1), ochian » (ocean, K. 48, r. 4), < ele-


therie » (ib. 90, r. 12 §i « elefteriia >> libertate - ib. 109,
r. 8), « stihii » (elemente - ib. 107, r. 19), etc...
Autorul « »-ului romanesc a transcris fonetic parti-
cularitatile limbii literare din Moldova timpului sat'. A inre-
gistrat, de pilda, cuvinte ce prezinta fenomenul asimilarii de
vocale: « intrestezi » (ms. Kar. p. 33, r. 17), « vetejie » (ib. 142,
r. 2), « caic pascarescu » (ib. 129, r. 16), etc.. . , sau altele caracte-
rizate prin disimilare: « faptile (ib. 6), « fimee, fimei » (ib. 6,
149, r. 14), « diparte », « vesil » (ib. 20, r. 4), « piste (ib. 143,
r. 5), etc.... Ici intalnim exemple de vocale diftongate: < iaste »,
frumuseati a, « stealilor » (K. 14), « pierde a (subst.; plur.
« pierdele » K. 133, r. 6), etc.... dincolo, din potriva, de
diftongi contractati in vocale: <cé>> (cea), « sara » (seara - K.
32, r. 13), « e-mi » (= ia-mi; K. 150, r. 9) sau <pribegire lui »
(articulat K. 172, r. 8). - Nu aflam labiale palatalizate ci
numai, intamplator, o dentala : « sa purceagl » (K. 32, r. 3 si
154, r. 4 toms, p. 14: « purcediri »). Imperfectul suna uni-
form la pers. 3-a sing. in e: vide, zice, cade.

4. Procedee de traducere.

Deopotriva de instructiv ni se pare modul cum talmaciul din,


1783 a inteles sä transpuna in romaneste un roman deja vechiu,
produs al unei civilizatii departate si Inca streina, incarcat, pe
deasupra, cu inflorituri de stil greu de prins in subtilitatea lor
si Inca mai greu de redat in aka limba. Bineinteles, in astfel de
conditii, textul lui Voiture a suferit in mainile dascalului mol-
dovean serioase amputari, färà totus ca firul peripetiei sa fie
prin aceasta primejduit de lacune: tendinta de condensare a
avut, din contra, drept scop sa invioreze povestirea, inlaturand
multe digresii fara rost pentru un cititor nefamiliarizat cu spi-
ritul dela «Hotel de Rambouillet». SI mai pomenim de nume-
roase pasagii traduse liber sau gresit din pricina unei cunoasteri

') 0eAo3ta a fost adoptat in frantuzqte cincizeci de ani mai tarziu de V. Hugo,
in autarea de if culoare locali *, sub forma s felouque * (Orientales, V: Navarin).

www.digibuc.ro
1'37 ISTORIA LUI ALTIDALIS SI A ZELIDIEI 31

insuficiente a limbii franceze si ne vom face o idee de infatisarea


o Istorii » romanesti a lui « Altidalis » comparata cu orginalul sat'.
E limpede ca traducatorul lui Voiture, desi in stare a-i descifrà
proza, nu poseca, cum zicem azi, toate finetele francezei pre-
clasice. tih., exceptional, ca « ainee * insemneaza fiica cea mai
mare a unei familii si ca omaitresse », pe lânga « sap Ana »,
desemnh si pe femeia iubitä , dar, in schimb, ate cuvinte tra-
duse aproximativ denatureaza sau prefac complet intelesul unor
fraze ! Ian' chteva rezultate curioase ale acestei insuficiente :
« Tous ceux qui etoient aupres « $i toti cei ci sa afla pe linga
de luy (Altidalis) ne perdoient pas dinsa nu pierde vreme a o läuda
l'occasion de luy loiier sa « beaute *, pentru frumusata ...*, (343, fo 6 r ;
(a fiicei rozalvei) (ed. 1706, p. Karadja, p. 19).
i88).
Fara a ne opri la pronumele o luy » tradus printr'un pronume
feminin, se vede cum « vreme » corespunz And substantivului
« occasion », face ca fraza româneasca sa insemne exact contra-
riul celor scrise de Voiture. Chteva zeci de pagini mai jos ra-
mânem nedumiriti in fata unui pasagiu ce patrundem numai cu
ajutorul textului francez, constatând ca « bucurie » reprezinta
pe « ressentiment »; e vorba de discursul Rozalvei in clipa im-
barcarii Zelidei fara voia ei :
« Je ne doute point que votre bon «...eu nu ma indoescu ca bunä-
nature], ne vous donne a cette tate ta cea firiasca nu-ti va dà
heure quelque ressentiment de nous oar4cari bucuried pentru hotarire
quitter *. (ib. p. 214). ace-asta *. (343, f° 19v, Kar. p. 78).
Cuvantul o maitresse » semnalat mai sus, desi priceput adese,
ramâne totu o curg pentru traducator, tocmai prin bogatia
sa de sensuri, ca de pilda in acest pasagiu privitor la sclavii
ducesei de Tarent, falsa Zell& :
«... Un cercle d'or a l'entour du « $i de capatul lantului aveh spin-
col, d'ou pendoit une chaisne de zurat fiisti cari marca libovnicilor
meme, avec une medaille des armes sali * (343 f° 29v; Kar. 122).
de leur maitresse * (in sens feodal,
ibid. p. 234).

www.digibuc.ro
32 N. N. CONDEESCU 138

Alte ori, fará a ajunge la o travestire completa a plasmuirii lui


Voiture, textul romanesc prezinta interpretari gresite ce-1 de-
Orteaza de original prin släbirea unor fraze de efect sau alte-
rarea partialä a altora ce fac un pas mai departe in depanarea
povestirii. Subtilitätile limbagiului galant in special invedereaza
neindemanarea traducatorului putin obisnuit cu astfel de virtuo-
zitati. Iatà un fragment din raspunsul Zelidei la aflarea senti-
mentelor inalte ce nutreste Altidalis fata de dansa ; ii pare rau
Ca' tocmai in ash imprejurari e silità a-gi urmh regina in Catalonia
si face din exprimarea acestui regret o foarte invaluitä asigurare
de iubire. Pasagiul corespunzator din romaneste repeta incurcat
cele exprimate in fraza precedenta :
<4 Et vous supplie de me per- o $i pre te rog ca sa ma ingiduwi
mettre de differer a vous repondre sl-ti raspunzu dupa ci ma voiu in-
jusqu'a notre retour. Cependant je toarce. Cu toate aceste sa creazi te
vous prie de croire que je seray bien rog ca a§i aye mare bucurie daca
aise que l'on ne me donne gueres mi-ar fi slobod a-ti raspundi dupa
de temps pour cela #. (ibid. p. 196). intoarcere noastra r). (343, f° ror ;
Karadja, p. 37).

Iatä acum cazul curios al unui cuv ant tradus in doua feluri
pe acelas rand in urma confuziei cu un neologism. Este cu-
vantul < departement >> plecare », dela « partir », luat de mol-
<<

dovean drept prototipul formei corupte « departament » pentru


« apartament D (cf. ms. K. 134, r. 4) :
o Enfin, le dernier soir devant o In scurt, in c6 di pe urma sara
son département, II alla chez la inainte purcedirii au mers in de-
Reyne, oi apres avoir demeure partamentul craesii unde §ezand
quelque temps . . . )). etc., (p . 94). catava vremi...». (K. p. 32) 1).

Dar nu totdeauna talmaciul iesean alunecä pe panta inter-


pretarii gresite : nu rareori in fata greutatii unui pasagiu ocoleste
primejdia, insemnand pe manuscris, cu cuvinte proprii, o Parte
din intelesul frazelor franceze tainice pentru dansul. Dam, spre
1) Versiunea rornãneascl maicuprinde afarä de acestea Inca vreo 35 pasagii
neinlelese sau redate slab §i incalcit.

www.digibuc.ro
139 ISTORIA LUI ALTIDALIS SI A ZELIDIEI 33

pilda, chipul cum intelegeh el sa-§i faca cititorii sa ghiceasca


indiferenta lui Altidalis fati de fiica mamei sale vitrege :
r Et luy qui avoit de la douceur o... ea dragoste; lui nu pute sà o
et de la complaisance pour tout le dohindiasca alta fail de Zelidia §i
monde, sembloit n'en manquer niciodata sa aflà mai vesil decit
seulement que pour la jeune con- cind sa aflà cu dinsa », (Kar. p. 20).
tesse, et ne paroissoit jamais si con-
traint, que lorsqu'il etoit avec elle »
(p. 188).

Enumerarile, progresiunile, desvoltárile retorice nu sunt pe


placul traducatorului lui « Altidalis »; regulat el condenseaza,
tinzand a pastra dintr'o amplificare doar germenul ei :
En cet endroit, mademoiselle 1), 4 Cu toate aceste, fii§ti cari poate
un plus eloquent ecrivain que moy, sa criaza, ca lui i-sa pareh ciasurile
ne manqueroit pas de dire que ca anii §i nerabdare lui ii Ike sl
toutes les heures luy durerent des numeri toate menuturile, blasta-
jours, que les jours luy sembloient mind lumina zilii §i a soarilui w (K.
des annees, et que son amoureuse p. 129, ms. 343, f° 392) 2).
impatience luy fit compter tous les
moments, accuser la lenteur du
temps et du Soleil et prendre tout
le Ciel h partie. Mais sans dire tout
cela, on imaginera aisement l'in-
quietude d'Alcidalis, par les causes
qu'il en avoit », (p. 238).

Dela condensare p 'Ana la suprimare de pasagii intregi nu era


cleat un pas ce traducatorul din 1783 n'a stat la ganduri sä
fad.. A omis in primul rand alineatele, destul de intinse, in cari
Voiture se abatea dela subiect spre a se adresh d-rei de Ram-
bouillet 3); a sarit deasemenea frazele purtatoare de mentiuni
a anumitor distractiuni caracteristice curtilor occidentale la in-
1) Voiture vorbeste Juliei.
2) Alte opt, noufi pasagii sunt traduse liber sau prescurtate.
a) Cf. ed. cit. p. 187, al. 2; pp. 236-237, doug aliniate a 14 randuri fiecare.

12. A. R. Memortile Sectiunii Literare. Seria III. Tom. V.

www.digibuc.ro
34 N. N. CONDEESCU 140

ceputul secolului al XVII-lea : balete, tournois e; « courses de


bagues >>, etc ... 1). Discursurile, insarsit, s'au resimtit de graba
traducAtorului, seal) And astfel de o parte de dulcegaria senti-
mentalà ce le comunicase poetul francez. DestAinuirea lui
Allidalis cAtre Zelida, spre exemplu, oferà declamatii reduse cu
douä treimi, nu färä castig dealtfel pentru accentul lor de since-
ritate 2).
In cele mai multe pagini ale manuscriselor românesti, aceste
variate chipuri de interpretare a unui text strein coexistä ash
cä pe alocurea suprimarile, adaogirile, libertatile de tot felul
fatà de original, dau traducerii inatisarea unei parafrazAri, ca
in fragmentul acesta :
« Des le jour qu'il y entra, « Din zioa ce s'au aratat frumu-
sa beaute et sa grace attirerent les setae §i darurile cele fire§ti ci sd
yeux de la duchesse (de Tarente). vidd strdlucindii asupra lui au robit
BientOt apres ii gagna son estime et inima doamnii aciia i dupi putinu
son admiration, et l'ayant considere au dobanditu i cinste ce i-sd cddg,
davantage, ii luy sembla voir en afländu in chipu s'au un lucru ce
la fierte de son port quelque chose erh vrednic de merare, §i din clutà-
d'extraordinaire, et qui n'étoit pas turile lui celi desi cunoscli doamna
de la condition oil il se trouvoit. Elle ceia ce inima lui dorid; auzi oftd-
prit garde h l'attention avec laquelle turile lui celi desi i cunosca tur-
il la regardoit toujours. Elle re- burarea ci sa" arAth asupra fetii sali
rnarqua les soupirs, la pdleur et la si nimica" nu o vesiliia atita in toatà
tristesse de son visage, et comme priveli§te aceia deck laudile care
dans les louanges et l'applaudisse- prin sunetul aimiior dh oamenii
ment qu'il recevait de tous cOtes, lui Altidalis » (Ms. 343, f° 30 v ; ms.
rien ne le pouvoit rejouir. Tout cela Kar. pp. 126-127).
lui donna premidrement de la curio-
site, de la pitié ensuite, et enfin de
l'amour » (Voiture, Oeuvres
1706, II, 236).
Am subliniat in aceste citate, cuvintele netraduse §i pe cele
ad5ogate spre a se prinde usor operatia dublà de amplificare §i
1) Voiture, ed. 1706, p. 192; context ms. K. 28; ibid., P. 234, context, ibid. , p. 122.
') Voiture, ib., p. 19; ms. K. pp.

www.digibuc.ro
141 ISTORIA LUI ALTIDALIS $1 A ZELIDIEI 35

reducere practicatà des de chrturarul moldovean din veacul al


XVIII-lea. Textele algturate mai sus oferä i avantagiul Inca
unui exemplu de alterare a intintii autorului din grija de a-i
redh o frazh prea literal : ultimile rânduri frantuzesti spun eh'
falsa Zelidà bagh de searnh, printre altele, cum ea' laudele
aplauzele ce Altidalis primeh din toate Ortile nu aveau darul
a-1 inveseli; duph textul românesc aceste manifestäri de ad-
miratie bucurau pe ducesh ! Nu este mai putin adevArat, totus,
cä in numeroase alte locuri inspiratia i gandirea lui Voiture
sunt redate credincios, cu talent chiar in inchegarea de fraze
armonioase ; transcriem ca dovada proza româneased ce furish
in Moldova Mavrocordatilor i Ipsilantilor tema a la belle cr.&
pusculaire » din poezia galanta a Renasterii i preclasicismului 1) :

« Dar fiindca din vreme ci rásarisa (Soarele) nu vizusa alt chip mai
frumos deck al Zelidiei sa videh ca intirziaza apunere sa pentru a o privi
mai in lunga vreami. i arunch atita lumina asupra frunzilor i asupra
pkiului cat sl with ca vrea sa prelungiascl zioa pentru dragostea ei. Si
lumina razilor lui aveau asà de maH potrivire cu frurnusetea Zelidiei cit
ar fi fost cineva la indoiala di iasti aceasta lumina a frumusetilor Zelidiei
sau a razilor soarilui...5.
(Ms. Kar. p. 48; ms. 343, f° re).

5. Urmarea fi incheerea din manuscrisele romiinefli.

Valoarea manuscrisului 343 si a cOpiilor sale e sporità


cum am pomenit in treacht la inceput prin prezema unei
concluziuni neexistente in editiile franceze ale operelor lui
Voiture si care bineinteles nu e nici cea a lui Des Barres 2).
Iatà ce noui aventuri citim in paginile dela sfhrsitul <lstorii
lui Altidalis * din limba noasträ :
La stirea sosirii ducelui, primul din Aragon coboarh repede
scara de frfinghie pe care se urcase pAnh" in camera falsei Zelide,
dar la picioarele turnului nu mai aflà barca cu care venise.

1) Cf. mai sus, pp. 13 14.


2) In ms. 343 incepe la f° 33r ; in ms. d-lui Karadja cuprinde pp. 139-182.
I2*

www.digibuc.ro
36 N. N. CONDEESCU 142

Primejdia devine si mai reala and vede napustindu-se asupra-i


o ceata de soldati din paza castelului ; doboara repede o parte din
ei iar restul 11 fugareste. Ranit el insus se retrage cu greu p 'Ana'
acasa unde e lecuit de o femeie ce, drept plata, il roaga doar sa
inmâneze o scrisoare ducesei, stapânei sale. Chinuit de gelozie,
Altidalis desface scrisoarea, o citeste i aflä ca adevarata Zelidä
vietuieste neprihanitä in Africa, pe vasele lui Orcan. Iatä-1 deci
in drum spre Barca. IntAlnirea foarte patetica cu Zelida
are loc pe mare in urma unei ciocniri cu flota piratului; de aici
indragostitii se indreapta spre patrie unde, dupà oarecari pre-
cautii, se infatiseaza regelui. Monarhul induiosat de nenorocirile
lor Ii iarta si le deschide bratele; Rozalva, pocaitä, le rezerva o
primire tot atat de afectuoasa. Nimic nu le mai stânjeneste
acum casatoria ce se celebreaza cur And, cu fast ca in povesti,
in cetatea Saragozei.
Cine sä fie autorul acestei binevenite completari ? Nu este
exclus s'o datorirn traducatorului insus boierului Darie in
liniile maH si dascalului Ciohoranul sau altuia de aceeasi stare
pentru amanunte i redactarea definitiva. Ar fi umilitor i ne-
firesc sä socotim pe Moldovenii culti de acum o suta cincizeci
de ani lipsiti de spirit inventiv in domeniul romantios, atunci
c 'and lirica numarà ceva reprezentanti capabili au leganh in
versuri patimile amoroase. In curand chiar, unul din ei va
incerch o interesanta contaminare cu multe elemente perso-
nale a mai multor motive din t( Erotocrit » 1), aratând ca se
depaseh simtitor perioada simplelor traduceri ale operelor de
imaginatie streine. Critica interna a urmarii românesti pare a
sprijini presupunerea noastra ; notam deocamdata lipsa din
aceasta ultima parte a conversatiilor .de o galanterie subtila
spirituala ce ar pledà cel putin pentru cautarea originei incheerei
in chestie, in altà parte deck in Franta. Ca aspect si constructie
a frazei apoi, suntern izbiti de deosebirile dintre partea tradusa
dupa Voiture i cea adaogata ulterior : aici povestirea urmeaza
sprintena i vioaie, propozitiile sunt curgatoare, expresiile firesti;
nu ne mai lovim de constructii pretentioase i incurcate ce se
straduesc a reproduce gAndiri fara corespondent dinteun
1) Cf. V. Green : studiul citat, PP. 44-55.

www.digibuc.ro
143 ISTORIA LUI ALTIDALIS $1 A ZELIDIEI 37

original impus. Iatä chipul simplu si natural cu care Altidalis


e infatisat in luptA cu soldatii tarantini :

« Altidalis, vazindu primejdia intru care sa afla, neavand langa dansul


nicio arma sl sa poata apara, i tragandu-sa putin mai inapoi, aflä tarusul
de caH oprisa caicul lui i scotandu-1 din pamfint, sà rapezi pe data asupra
acelui mai man i dandu-i una piste mana, nunumai sabie au scapat
din mina ce si el insusi cazu ca un mort la pamint. Ceilali vazand pri-
mejdia intru cari &Azusa stapanu lor, sä rapezira ca niste lei asupra lui
Alidalis vrand ca sä-1 prapadiasca. Iar el cu sabia ci dobindisa se apara
de dansii cu o vitejie nespusa ».
(343, f° 330; Kar. pp. 141-42).

Indolenta lui Voiture a dezamagit curiozitatea traducatorului


salt ce a tinut sa-si arate nemultumirea printr'o critica discreta
a acestei inoportune intreruperi : unei fraze lásata neterminata
de scriitorul francez spre sfarsitul redactiei sale :
Et si j'eusse fait l'histoire par depit, je l'eusse fait. . .» (ed. 1706, p. 242),

ii corespunde o fraza romaneasca astfel completata :

« Di asi fi scris istoria aceasta innadinsu, vrind ca sa las pi cititoriu la


indoiala, nu m'asi fi priceput sa curm voroava intr'acest locu » (K. p. 138).

Probabil ca primul lui gest a fost atunci sa traduca i conti-


nuarea lui Des Barres reprodusa in toate editiile complete ale
lui Voiture din sec. XVIII; a fost oprit insa de proportiile ei
capabile a domoli orice zel, de repetirile fara rost si de extra-
vaganta noilor aventuri atribuite eroilor. Astfel stand lucrurile,
a preferit, credem, sa compuna el insus o « urmare i sfarsit »
mai putin intinsd, cu intarnplari mai banale dar mai verosirnile
si oricum mai de acord cu traditia romanelor sentirnentale ce
vrea ca ratacirile tineretii sa se termine cu bine, acasà, in sunetele
cantecelor de nunta si sub privirea iertatoare a parintilor.
Din acest punct de vedere continuarea romaneasca e supe-
rioara celei a lui Des Barres i mult rnai suportabila la citit, cu
toata prezenta catorva neabilitati in combinarea peripetiilor ca,

www.digibuc.ro
38 N. N. CONDEESCU 144

de pildä, interventia amintitei misterioase scrisori ce pune pe


print pe urmele iubitei sale. Des Barres taus pare, pe alocurea,
sà fi servit de izvor povestitorului moldovean : e semnificativ
astfel amAnuntul cä in ambele pArti Alçidalis i Zelida se regà-
sesc pe mare in urma unei lupte navale la care au luat parte pe
vase dusmane. Cat priveste ultimele episoduri povestite de
versiunea romaneascA, este cu putinta ca ele sa" fi fost suggerate,
dupä intentiile Juliei, de insus Voiture in cursul redactiei
sale; intr'una din digresiile prin cari scriitorul discutä subiectul
cu D-ra de Rambouillet, vedem, inteadevAr, atribuindu-se
acesteia gandul de a pAstrà deghizarea i deci inocenta Zelidei
in mijlocul piratilor, de a-i face posibilà intalnirea cu Altidalis
si reintoarcerea in Spania, in regatul <lor g 1). Toate aceste
pretioase indicatii au fost desvoltate in completarea romaneascA,
mult mai credincioasA planului initial decat Des Barres. In
afarg de directive, autorul continuArii romanesti a mai impru-
mutat p5rtii frantuzesti i elemente de descriere: in cAutarea
unui model de luptá navalá, de pilda, cui puteh s'à se adreseze
mai repede cleat tot lui Voiture ce mai schitase una in paginile
scrise la Bruxel ? Si astfel lupta in urma cgreia Zelida fu desro-
bitä prezintà un paralelism riguros cu cea prin care cu catva
timp rnai inainte ii pierduse libertatea : in atacul vaselor lui
Orcan tot trei la numär impotriva coràbii negustoresti
pe care se afla. Altidalis, Tripolitanii trag intaiu cu tunul si
distrug catargul vasului ce vor s'à prade, se apropie apoi ci trec
in corabia avariatä unde se incinge lupta cu sabia. La fel po-
vestise si Voiture capturarea galerii ce dusese pe Zelida spre
Tarent.
Preocupat in primul rand de descurcarea itelor povestirii
franceze, fAuritorul incheerii romanesti n'a bagat de seaml ca
prin unele situatii ce creh, alter-à simtitor tràsgturile sufletesti ale
personagiilor mostenite dela Voiture. Iatà-1, de pilda, pe Alti-
dalis, cavalerul desavarsit dela curtea aragonezä, incapabil altà-
data de vreun sentiment josnic sau de o simpla inealcare a bunei
cuviinti, transformat acum intr'un levantin färà inimA si fara
scrupule ce deschide scrisoarea adresatä ducesei si se bucurà

1) Nouv. Oeuvres, 1658, p. 152 0. ed. 1706, p. 237.

www.digibuc.ro
145 ISTORIA LUI ALTIDALIS 51 A ZELIDIEI 39

de moartea oportunA a fiicei Rozalvei (ms. Kar. p. 172). Nici


Zelida nu mai e fecioara dinainte, sfioasA i cumpAtatà in vorbe;
de and a cutreerat mArile Orientului, ea a invAtat sA-si exprime
liber i focos pasiunea, rAspunz And fArà reticentele de altAdatà
mArturiilor de iubire ale lui Altidalis 1). Unitatea caracterului
ei, deja compromisA prin deghizare, mai e deformatà si de o
felonie: piratul Orcan, protector mdrinimos al ei, piere in corabie
sub loviturile tinerei fete, mAiastrà acum in arta de a manui
spada. Regina Roza lva insfArsit, odinioarà ambitioasa i mAndrA,
e silitA de scriitorul nostru sA se umileascA peste mAsurà in fata
Zelidei, in ciuda celei mai elementare verosimilitati (ms. K.
P. 177).
StangAcii de felul acesta nu impiedicA totus urmarea moldo-
veneascA sA fie opera unui om cu ceva cunostinte despre arta
de a scri din timpul sAu si mai ales cu rAvnA de a o infAptui.
Se pot spicui in paginile sale fraze ducrate », vAdind pe ici pe
colo intentia de a izbi inchipuirea prin imagini noui, fArA insä ca
limpezimea povestirii sA sufere de pe urma acestor acte de
curaj stilistic. StrecoarA astfel ici o scurtà descriere : . . Soarele
apunAnd, intunericul noptii incepuse a goni lumina zilii . . . »
etc... (Ms. Kar. pp. 153-4), colo o perifrazà: <cu o lovire ii
arAth drumul vietii cei vesnice . . .» (ib. p. i6o), variind prin
aceste procedee imprumutate ritmul expresiilor neaose roma-
nesti.
Gustul vremii a inmultit paginile induiosetoare, umplute cu
bocete i tAngueli. Scena regAsirii celor doi eroi ai romanului in
mijlocul valurilor edificA asupra procedeului naiv i nedibaciu
in infAtisarea unui episod lAcrAmos. Indragostitii

«Imbratosindu unul pe altul au cazut amandoi ca ni§ti morti,


nqtiindu ce sa zica unul altuia i de voiu vre sà ark pre larg o
asemine bucuriiä, condeiul meu, aflandu-sa la mari slabaciuni 1111 va fi
vrand a mità cu amäruntul, voiu lash la minte omineasca cä ea nu va
mai pute sä inchepueasca intru sini aceastä nenadajduita bucurila. Alta
nimica nu s'a auzit de cit plangire i oftari ce le pricinuià bucuria si

') Ms. Karadja, p. 166; aliniatul care incepe prin cuvintele: 0 iubitul rnieu
Altidalis...b,

www.digibuc.ro
40 N. N. CONDEESCU 246

cautandu unul catra altul, curge din ochii lor paraie de lacrimi i nici
unul nu era vrednic sa zica macar un cuvintu caci suspinurile cele desa
oftarili nu-i ingaduià sl graiasea cit de putin *1).

Interventiile repetate ale autorului in cursul povestirii sunt


si ele un semn al timpului i trAdeazsa un scriitor familiarizat cu
vechile noastre romane populare, cititor asiduu al « Troadei ».
E vorba de acele dese intreruperi ale naratiunii in scopul plasarii
fie a unor indemnuri In stil direct ckre erou, fie a criticei unei
actiuni nefaste, fie insar§it spre a-1 face sä intrevadä intorsgtura
viitoare a aventurilor. Aà Altidalis, dui:4 ce ucise garzile
ducelui, se vkii compAtirnit de autor in chipul urmätor :
« 0! ticaloase Altidalis, in ce orbire ti-au adus dragoste; sl-ti pui
viiata ta pentru un chip ce nici l'ai vazut, si de li-i si vide nici o dragoste
vii aveh pentru dinsa, el cea adiva'rata Zelidiià Ii departe de la tine si
di-ai fi fäcut-o aceasta pentru dinsa, ti-a§i fi dat vro dreptate o 2).

La fel, ateva pagini mai in urmA, Zelida e consolatä de neno-


rocirile ei prin desvoltarea unui argument de filosofie practicg
prin povestirea sfarsitului apropiat al persecutiilor soartei
(K. pp. 156-7).
* * *

« Istoria lui A1tidalis » nu s'a bucurat de cinstea unei noui


traduceri sau a unei tipAriri in pragul secolului al XIX-lea : rolul
i-a fost limitat iar succesul sAu n'a supravietuit epocii fanariote.
Generatiile noui citeau pe Chateaubriand si se läsau fermecate
de povestirea infriguratelor pagini preromantice. Insemngatea
acestui mic roman rAmâne insA apreciabila pentru istoria lega-
turilor intelectuale franco-române : paralel cu « Telemaque », el
a desteptat in tärile noastre interesul pentru produsele spiritului
francez, pregatind difuziunea traducerilor lui Alecu Beldiman

1) Ms. 343, f° 39 r.
2) Id. f° 34' §i Kai% PP. 143-144 (text intre paranteze). Comp. cu apostrofa im-
potriva lui Omer dintr'o s Istorie a Troadei tradusl in sec. XVIII, ap. N. Cartojan,
Legendele Trcadei in literatura veche româneascii. Mem. Sectiei Lit. a Ac. Rcm.
III, 3, 1927, p. 56.

www.digibuc.ro
147 ISTORIA LUI ALTIDALIS SI A ZELIDIEI 41

si emulilor sài. Boierinasi dela tarA, adolescenti stanjeniti un


moment de lipsa noutAtilor literare ca Costache Negruzzi, au
citit opera lui Voiture si sub domniile pAmantene, dovedind
Inca odatA cà scrierile ce au desfAtat intr'o epocA anumitä elita
unei tAri, patrund i Ii pastreazA reputatia in provincie, printre
intarziatii gustului, doar in perioadele urmátoare.
Neasteptata incheere din versiunea romaneascA poate
opera a unui moldovean aseazA insfarsit traducerea lui o Alti-
dalis . . .» printre cele mai de seamA evenimente culturale dela
noi, din ultimul pAtrar al secolului al XVIII-lea. Sá acordAm
deci romanului lui Voiture un loc de onoare printre scrierile
occidentale ce au inaugurat un curent nou in cultura strAmosilor
nostri, dandu-le prilejul de a-si manifesth i inceputul unei
lAudabile tendinte de originalitate.

www.digibuc.ro
RESUME
Il est peut-etre de quelque interest de rappeler aux Roumains,
grands amateurs de romans francais, qu'une des premieres
oeuvres francaises de ce genre traduites dans leur langue a ete
cette curieuse « Histoire d'Alcidalis et de Zelide », issue de la
collaboration de Julie d'Angennes et de Vincent Voiture, au
debut des « annees de gloire » de l'HOtel de Rambouillet. Conga
par Julie vers 1630, le sujet de ce roman reflete les influences
diverses qui s'exercaient alors sur les récits sentimentaux ou
d'aventures : « Amours . . .» a la Nerveze et Des Escuteaux,
Astrée, Nouvelles de Cervantes, etc.. . Voiture se chargea de
rediger l'histoire des amours contrariées d'Alcidalis et de Zelide,
mais ne put remplir sa promesse qu'en 1634, pendant son sejour
a Bruxelles aupres de Gaston d'Orleans. Cependant, peu capable
d'un effort soutenu, le poete d'Uranie ne nous a laisse qu'une
partie du roman compose par Julie : ce fragment a vu le jour en
1658 dans le recueil des « Nouvelles Oeuvres » publie par les
soins de Martin de Pinchesne qui a eu du mal a tirer le manuscrit
des mains de Julie, devenue marquise de Montausier. La re-
daction de Voiture se ressent de l'esprit espiegle de son auteur
et conserve une forte empreinte de cette preciosite qui fit la
vogue de sa poesie.
Une edition de Voiture elles etaient nombreuses au XVIIIe
siecle penetra en Moldavie vers 1780, introduite par quelque
ancien étudiant grec au retour des universités de France ou
d'Italie. L'« Historie d'Alcidalis » eut la chance de plaire a un
ami des lettres francaises, admirateur de Fenelon, le boyard
Darie Darmanescou qui la fit traduire par un de ses gens en
1783. Comme l'imprimerie etait reservee a cette époque-la aux
livres religieux, cette version ne nous a ete transmise que par
des manuscrits ; ils sont au nombre de cinq et renferment tous

www.digibuc.ro
149 ISTORIA LUI ALTIDALIS $1 A ZELIDIEI 43

un texte identique. II est probable que la traduction roumaine


a ete faite sur l'original francais, sans le secours d'un inter-
mediaire neo-grec ; elle présente neanmoins, par endroits, une
image assez peu fidele de la pensée et des intentions de Voiture,
vu la frequence des coupures et des interpretations fautives.
La plupart de ces libertés se touvaient autorisees par l'impuis-
sance du traducteur h rendre en roumain les finesses du langage
galant du XVIIe siecle.
La version roumaine comprend en outre une conclusion
destinee h remplacer celle de Des Barres (1668), trop diffuse
et franchement extravagante. Cette partie, racontant la recherche
et la rencontre des heros, leur retour chez eux et leur mariage
h Sarragose, pourrait être attribuée avec certaine vraisemblance
au traducteur moldave ou h son inspirateur, le seigneur Darie.
Elle est habilement soudee h la premiere et, tout en empruntant
des situations romanesques h Des Barres, tend a se rapprocher
du projet initial de Julie, révele par Voiture au cours de son
recit ou dans sa correspondance.
Ainsi reconstituée, l'histoire d'Alcidalis eut de nombreux
lecteurs en Moldavie le futur grand prosateur Constantin
Negruzzi entre autres contribuant pour une large part a
developper l'intérest des Roumains pour la litterature française,
appelee bient8t a une large diffusion dans leur pays.

www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Pag.

INTRODUCERE I

Originalul francez al # Istoriei lui Altidalis #.


1. Subiectul alatuit de Julie d'Angennes 3
2. Redactia lui Voiture 9
3. Odiseia manuscrisului Istorii lui Altidalis 'Ana la editia din 1658 15
4- Urmarea lui Des Barres 59

Istoria lui Alticlalis in romdnefte.


1. Pátrunderea 0 rAspindirea in Moldova; manuscrise 21
z. Un introduator al literaturii franceze la noi: Boierul Iordache Darie
DrirmAnescul 25
3. Limba din care s'a tradus 0 limba traducerii 26
4. Procedee de traducere 30
5. Urmarea 0 incheerea din manuscrisele romfine0i 35

Concluziuni 40
Rezumat francez ,. 42

www.digibuc.ro
GLOSAR DE
CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA
DE
G. F. CIAIJANU

RAPORT
SEXTIL PUSCARIU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

?edinta dela 27 Februarie 1931

Glosarul intocmit de d-1 Ciausanu este binevenit Si aduce o corn-


pletare a glosarului anterior al aceluias autor,publicat de Sectia literara
a Academiei Romine. El cuprinde multe cuvinte regionale interesante
si e bogat mai ales in expresiuni idiomatice, unele foarte plastice.
Recomand deci publicarea lui in s Anale 0.
Autorul va trebui insd sd-fi revadd manuscrisul inainte de publicare.
Sunt unele cuvinte cunoscute si in alte parti i chiar in limba literara,
care ar fi bine sa lipseasca; deasemenea unele explicari i etimologii
gresite; n'are ce cauth intre vorbele populare un neologism ca fofila.
In schimb, pentru explicarea unor cuvinte, se dau, ca sinonime, altele,
tot atat de necunoscute sau de interesante. Acestea ar trebui date in
titlu, fireste, numai intrucat sunt i ele intrebuintate in Valcea. In
general autorul ii da silinta sa explice sensul cuvintelor i locutiunilor
glosate prin cat mai multe sinonime. Cum insä sinonimele nu sunt
de cele mai multe oH complete, lucrarea ar castigh mult, daca un
cunoscator atat de bun al graiului local ca d-1 Ciausanu ar incerca
sa arate Si nuantele de sens care deosebesc sinonimele citate.
Manuscrisul ar trebui revazut I cu privire la ordinea alfabetica
(pand trebuie trecut inainte de pecete; gresite pag. 103-109, etc.).
Toti cei ce strang material lexical ar trebui sa intrebuinteze sistemul
de five, intrebuintand pentru fiecare cuvant adunat o fisa. Asezarea
acestora dupà alfabet, la sfarsit, se face usor i f.rà pierdere de vreme.
13. A. R. Mentoriile Seetiunii Literate. Seria III. Tom. V.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
GLOS AR
A AO, (adv.) Aci-pe-loc (D'ici de-loc). In-
data.
Aba, Abd, md, mi-o fdcufi? !
*i, zi, mi-o facu§i ? Acov, -oive, -ovuri, Butoiu pana la too
Cu alte cuvinte, ma lucrafi? (ma pen- decal. capacitate.
gelifi?).
Acru, itcrl, Expres. Acru de zbiard = f.
Abate, (a), Expres. t. I-a abdtut sd nascd acru.
(faca) = i-a venit sorocul sä nasca. Adevir, -uri, Expres. i. Am spus pe
2. Ce 1i-a abdtut? = Ce si-a venit ? Ce fiinfd de adevdr !
draci ai ? Am marturisit sffinta dreptate, am
3. Abdtufi fi tu ca... 0 lua§i §i tu (cu spus adevarul curat.
vorba sau fapta) ca... 2. Sd nu-ti dai adevdrul cdtre nimeni.
AbP, Adverb. Expres. De-abi' te vede SA nu spui la nimeni visul cum II visezi,
Nu mai poate de dragul tau, te sa fii tainuit, discret.
pierde din ochi de dragd (Co§buc). Adevarà, (a, -ez), A vorbl cuiva in vorba,
Ac, (ace), Expres. A luat la febace (fire) a-i concede cevh, a-i afirmh, a-i con-
cat ia acul cu sufletul. firma.
Pe ochi, fail O. numere, cu atenlie, fi- Nu i-a adevdrat nimic.
rele care trebuesc luate (cusute). El fi adevdrd tot ce spuned Ion.
Acasá, adv. Expres. A nu gdsI (pe mi- Aduce, (a), Expres. 1. Ifi aduce cu Ion.
reasd, fatd) acasd. Seamana putin cu...
A nu fi ala locul eis, copil curat, vir- 2. 0 palmd de loc aduce mult la lun-
gina, a o gäsi cu mIfina luatä, cu fetia gimea sfoarei de movie.
luatä, desfetitä, rdsuitd, schidolitd. Adus, -it = facut obada, cocarjat, co-
In unele localitati astfel de mirese, a vrigit.
doua zi dupa nunta sunt puse pe grape Agonisi, (a, a se), 1. A strange, a amirul,
de maracini §i tatite prin tot satul spre a ca§tigh cu greu.
batjocura. Luni dimineata, la masa se 2. A se chibzul, a se potrivi, a nu se
di soacrei o lingura ingauritä. (Sunt ingriji de sine, a se infäli§h rat', golo-
§i alte simboluri de acest fel). pan.

13*

www.digibuc.ro
4 G. F. CIAUSANU 154

AgonisitA Subst. Agonisalk-ell, Ex- AlbinA, -e, Expres. Par'cd e muscat de


pres. Rdu te-ai mai agonisit! Esti eau albine = Gras, de de-abid se 'ntoarce
imbracat, chibzuit, potrivit, par'ca ai fi de gras, par'ca e un mdcelar, se sparge
prins pe rddini, par'cd ai fost la prins de gras, parca-i un pore.
peste. Albitura, Se zice strugurilor albi dinteo
Agurizar, -i, Vita salbatica II vita de vie, in opozitie cu negriturd, cu struguri
proasta calitate. negri.
Zice si el cd are vie! Niste agurizari! ! Amana, (a se), A se ajutorh cu, a face
Ajunge, (a, a se), Expres. 1. Nu-mi schimb de servicii cu... Expres. M'am
ajungi in mdini ! i eu cu boii nenii.
Te sfasiu, praf te fac, te nimicesc. Amar, -uri, Expres. Pe mine md mdndncd
2. Cdt te-ajunge (partea)? Cat i se amarul cu... Eu ma canonesc cu... Eu
cuvine ? mi-am mdncat amarul cu...
3. Nu se ajunge... = Este lipsä de bani, Ambheul, (Fara altä forma.). Expres. A
de mancare intr'o gospodarie. pune ambacul pe cineva.
4- Sci nu md ajungd la ndcaz ! SI nu A banul gray pe cineva. A pune ban-
ma 'nfurii !, sä nu ma aduci in stare caua pe, a i se strdsund pe cineva.
sä !.., cdnd mi-or veni mie dracii !... Aminul, Expres. Cdt aminul ! Niciodata,
5. Erau ajunsi amcindoi. Erau de-opo- cat Ii lumea i pämantul, la Sfantul
triva, erau tot una. II Erau intelesi pe- Asteapta, cat Ardealul.
ascuns, erau la un gaud, (ffind corupti Amoi, adv. Bag aluatul amoi. Ii bag in
cu bani, fagadueli), etc. apä calduta spre a se plamädl.
Se ajunseserd din pref.
Apa, Expres. 1. E tot o apd (bleasc de apd).
6. Bun-ajunsul ! Este o urare pe care
siso fac calatorii cari se intalnesc
E numai apa, e nadusit foc. Curl apa
(ajung) pe-acelas drum, mergdnd in vale (listeavd) dupa el.
aceeasi directie. 2. Lath multd apd!
7. Calul a fost ajuns (de potcovar). A Se zice despre untura de pore i stru-
fost intepat cu cuiul de potcovit in gurii and se extrage din una untura
regiunea copitei care nu trebuie atinsa purl si din struguri mustul i and
(facandu-1 sa schiopäteze). dau lichid in cantitate mare.
3. S'a bdtut ca apa de mal. S'a dat
Ajuns, -a, Expres. Ajuns(d) de minte ca iarba la vcint si-a trdit cum a putut,
coapt(a) la minte, in stare de-a se s'a fdcut lut i pdmdnt (numai ca sä
conduce singur(a). trdiasca si el), s'a fdcut miere de gd-
Ne-ajuns de minte ne-copt la cap, leatd, s'a dat dupd pdr, (inservire tern-
copal. (Ss, pdsdratic, usuratic. poribus).
Alb, -a, Expres. 1. Sunt mdncat (de cevd) 4. N'are dupd ce ed bea Oa!
ca alba de ham $tiu eu prea bine E same luciu. E sarac lipit pdnain-
cutare lucru. tului; miroase a busuioc, are numai
2. Se fine si el de coada albei. apd in vadrd.
De-abih se tine cu zile, (in randul 5. A-si de (de pomand) ape.
oamenilor); Se tine scaiu de cevii, Sunt 44 de vedre de apa aduse, de
mdnz dupd iapd. pomana, la casele oarnenilor, de catre
Albiat, -a, Scobit (ca o albie); adancit, fete maH. 0 serie de 44 formeaza o
scovardat. apd. Socoteala lor se cresteaza pe raboj

www.digibuc.ro
155 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 5

de nuia de alun. Se dau ape §i pentru Astupüs, -uri, Dop. Astupu§ul sticlei.
vii §i, mai ales, celor morti. A stupuf ul plógii.
6. L-a bdgat la apd (a intrat la apd). A fi indragostit de
In bucluc, in primejdie, in incurcaturi Se are cu ea,
(banqti, etc.). S'a avut cu ea.
Ariel, Parii ascutiti din vie, de land. Aveh, (a se), Expres. Eu i-am avut bi-
fiecare vita. nele I-am vrut binele,
AramA, Expres. Bate (la el) ca la aramd. am cautat sfi-i fac bine,
Bate zdravän, sor' cu moartea, il bate nu-i aveam rdul.
frunza inului. S'a tinut cu ea,
Bate ca la aramd, Sinonime: S'a luat cu ea,
Strigd ca la cazarmd. S'a luat de ochi cu....
ArAnA, (pl. neintreb.). Expres. E de Azi, (adv.). Expres. 1. Ai sd auzi azi?
ardnd = de ajutor (vita, om), Nu mai Ai de gand sä auzi sau nu ?
e de... Nu mai e de nici o lege (sfdnt), 2. DIY fi el cu sapa azi fi maine.
Sa-i pui biletu'n coamd §i dai dru- Da a lene (codindu-se) cu sapa, iava§i-
mul (vorbind de cai, vite). iava§i, rara-rara.
Arttni, (a se, -eso) -= A till cu... (prin) 3. in drdcuitilri se dracuie cu azi fi
adj. Ardnit, -cl = gras, implinit, ro- mdine, ca o intdrire a dracuiturei.
tofeiu (om, vita).
Aritos, -oasi = Falnic, mandru, impo-
zant.
Arde, (a), Expres. i. Nu-i ard tdciunii Mbar, -1, Babalac, flacau unguresc
in vatrd! E tare necajit, amárit. (tomnatic).
a. .Mie-mi curd oasele fi tie 41 arde de Mani, (a, a se, -esc), r. Onomatopeu:
joc! Tu e§ti dispus sä te joci (sbe- Bdcdne butdrii toatd ziulica!
gue§ti). 2. A se ro§1 cu Mean, a se ro§1 in altfel
3. Cdnd am auzit, m'am ars ! Am §tiut (de ru§ine, de betie, de frica).
ca de mine e vorba, (lupus in fabula!). Bdcdneald, -eli.
Ardeal v. Amin. Bdcdnit, -uri.
Ariel, Se zice, in batjocura, omului scund, Bdcdniturd,
ghimotit, sburlit. Ba-ci-te-ai zice I (Ba-el te-al mai ziee !),
Arpie, hrpii, (Arpil), ASIA Expresie egall cu: Bine mai zici I, ca
ArzAminte, Dogoare-zacluf; ojic pe piept, bine o mai potrivi§i I par'ca-ti fu gura
arsuri pe piept. auritd, sa-ti fie gur4a sfdntd I
Arzinte = Fierbinte. Bacceh, -èle, Femeie trecutd, ca varsta,
Vremea s'a asprit = frumusete; bafaidle, carafliciftind, Ca-
strange la spete, s'a rdfd bdtrdnd (denom. injur.).
racit.. Bhierfi, báierl, Legatura de orice fel: la
Vinul s'a asprit = - fusta, la oale (legate pe sub buza ci pe
inteapá la limbl, a sub manu0), etc. Belterie (fustä).
Aspri, (a se, -ese), dat in fiert, bate la
Expres. Mi s'au rupt bdierile inimei
limbl. strigdnd la tine. M'am topit strigand.
Tdrgul de vite s'a Verb.: Inibdierez o oald. Leg cu
asprit = s'au scum- sfoara o oalfi (cum s'a spus mai sus).
pit vitele. Odd imbdieratd.

www.digibuc.ro
6 G. F. CIAUSANU 156

BA lfiläul, Expres. M-a bdtut am dat-o BArnA, -e, Expres. r. Pe mine este (ldsatd)
dracului; m'am topit cu cai cu tot. bdrna! Eu sunt cu raspunderea, pe
Ba lamit, -ale, Expres. Si-a sdrit din mine este toata greutatea.
balamale ! E smintit, t knit, nu e 'ntreg. 2. Cerga e barnd! E tesuta bdtut 3 i e
Bfiliture, -1, r. Se numeste grinda groasä grea la mana.
care sustine podeala unui pod. Ba§aidie (Denom. injur.), Caraflibstina,
2. Verde-bdlaure Verde-inchis (vor- bacceh, baba.
bind de vegetatia unui loc imbalegfirit). BAsAlArgi (a, a se, -esc), A largl, peste
Mean, Etim. pop. = vulcan. masura niste incaltaminte.
Expres. Se bat beilcdnii = fac erup- Bdsdldrgeald, -eli.
Pune, cu cutremurari. Bdsdldrgit, -d.
Bald, -iuri, Expres. r. Lume ca la bdld. Baps, adv. Expres. a. Asta e afard din
Lume de pe lume, cata frunza si bafca! Prea e prea, asta le pune vdrf
iarba. la toate, prea e in afara din cale de,
2. Ce, vrei sd fac bdlci cu tine? ! asta le-a 'ntrecut pe toate 1
Vrei scandal ? Esti pus pe scandal ? 2. E de-o bafca E desbdfcdfuit de...;
Esti pus pe chier (incaierare ?) Esti e cu ale lui de o parte, e la casa lui
pus pe cap ? (vorbind de copii insurati).
3. Std ca'n bald. In nelucrare, in tr an- BAscAcArit, ( a, a se), A cracl, a se rascra-
davie, treintor, nu tidied un paiu de jos, canh, a crficanh, a face picioarele sa
nu pune mina pe nimic, std ca o bizadea. treaca purcelul cu jijeul printre ele.
Mega, -1, Expres. s. La balega moale BAscAcArat, aij cracanel, cu picioarele
putinicd apd trebuie ! Cel slab e repede facute pe cal (cfilarle).
invins (de boale). BA§i, (a), Expres. de injurie se fac.
2. Ger de inghiatd ger strasnic, SA fii...
in om I ger vdndt. cu dne te-a bafit !
BAlsoara Nume de valcea. Sinonime: cu cine te-a ouat, scremut.
Bala, -1, Expres. i. M-a Idsat cu curu 'n BA§InA, 4, Expres. Urma fi bdfina! Des-
baltd. Cand avearn mai mare nevoie pre oamenii bfitrfini, carafe bdtrdne.
de ajutor, m'a päräsit. BA§inds, -oasA = Mic, prizarit, piper-
2. Al-din-balta = Dracul, nicit, numai cat nodul, numai cat lu-
tul, Nechipercea. leaua, numai de leac. Se zice despre
Báltinos, -oasA Loc mlastinos. pasari, animale mici i despre oameni:
Ban, 4, Expres. 1. Nu dai doi bani pe el I 0 bdfinoasd de muiere ! 0 sluta de
= Dupa aspect nu-ti face bunk' im- muiere, o aratare de muiere.
presie. Nici mudi sd nu-i sufli pe el! BfistAcAni, (a se, -esc), A se agith, cu
2. L-a fdcut de doi bani (parale) Cu greu; a misch abiA, a se balabanl, a
ou i cu otet, ca pe-o albie de porci 1 se cumpani sa cadfi, a se sbate. A da
Banc4 v. ambacul. intr'o parte si intr'alta, a se crispaj a
Banos, -oasA, Cu bani multi; care pro- se bate cu moartea, a fi in ultimele
duce bani multi. spasmuri.
0 meserie bdnoasd; un an bdn6s. BAtAi, Gdsit de bdtdi = epileptic, cu
BArbat, -I, Expres. Femee de a (3) bdrbati. boala copiilor.
Care a tinut 2 (3) barbati. Se blestearna a§h: Gdsi-te-ar bdtdile !
BArbie, 4i, Gusile grase de sub falca Bate, (a, eu bat), Expres. i. L-a bdtut
porcului sau de sub falca unui om gras. ca pe el! L-a batut mar 1

www.digibuc.ro
157 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 7

2. Acolo bate el. Asta o intentioneazi, E un c Rine care nu e bun de nimic ,


bate saua... asta vrea el. care n face prieteni *, o javra, o jigodie.
3. Mustul (de via) bate la limbd = (Cf. lat. non mu facere).
pifed, a dat in fiert, s'a asprit, inteapd Despre cainii vrednici (bdrba(i) se zice
la limba. ca: nu baga limba in gura (cap) total
Batut-de-Dumnezeu Ticalos, bdtut-de- noaptea (ziva).
stele, -de soarta, nemèrnic. Bleoncds, -A, Fleanc de urechi (clapaug,
Bazfine, -a', Pe-o parte, intr'o ureche, greoiu, grosolan-mocofan, mocofanbs.
tacnit, care nu e in toate ale lui, Bleot, Torontobc, narodoiu, tui, intr'o
plesnit. Se aude sl forma zdbdtic, -d parte, intr'o ureche. (Cf. germ. blikle =
qi. zdbdud, (a se). prost, tampit.
Bitzdocat;, Care este cu bazdoaca (cioma- Blindiriea, Denom. injurioasä. 0 brisi-
gul) gata de-a lovl, ciumaghs, aristant. noasä de muiere, o ghindoacti, o durda
Baca, -ble, Figurat: menstruatie, soroc, de muiere, un dop de sack acl capul
muerie (pray. Mat. Basarab). ad curul (de ea).
Expres. Muerea e cu beleaua pe ea! Botta I (Forma singura).
Bèrbenitfi, Expres. Este (vorbind de vite)
Boacina
Expres. Tare de boacd, Capul Ii este de
berbenitd, Satul lithenica e cardbd, e
par'ca-i umflat cu tava; vezi Burtd. fier, Mi-a fost capul de fier, tare ca
Bibii, -e, Gropità, gam* scobitura. cainele; Greoiu de cap, greu de cap
(la invatatura).
Se intrebuinteaza acest cuvant si in
vorbirea copiilor (cu gropitele fa- Tot aci se poate asezh expresia: a
cute in pamant) si in vorbirea tam- fdcut-o boacdnd = A facut-o fiarta, a
plarilor (cu scobituri, gaud, in 1 emn).
nimerit ca Ieremia cu oistea 'n gard.
Boala, Expres. r. I-am fdcut boala! I-am
Bic = taur v. bonedni.
facut-o, de o spune i la cei morti, i-am
Biedelui, (Biedele), interj. de compati- fdcut toporul, i-am tras clapa, i-am
mire (cdinire), Sfirmanul de el 1 facut rdscoboala, i-am ficut beleaua.
Nu mai poate nici el, ! z. Rdu de boald Care suportä, cu
Ii curd oasele, ! cea mai mare greutate, o boalà.
Bine, adv. /-a dat in de bine = 1i merge Boala-vaellor Femee urita, ciumd, fe-
mai bine acelui bolnav. mee rau imbracata.
Bizadea, -ble, Expres. .5'ade ca o bizadea n Na, na, na, Boiane, na,
= färà lucru, in lene ingamfata, ca n Ca nu este boala ta;
un pasä in bald. t Da' e nevestica mea 1*
Blank -e, (-I), Expres. i. Vedea-te-a$ pe Boasca, (plur. neintreb.), Borhot de
4 blane ! In tron, in cosciug, mort. prune, prunele fierte: gata de fdcut cu
2. Boii sunt facuti bland AFtiucd, cazanul; prunele (cantina) dui)/ ce au
lipan de foame. fost fierte in cazan si au fost aruncate.
3. Mdndncd pdnd 'n bland Bate Cei cari se ocupa cu negotul de boascd
vdntul dinaintea lui. se numesc boscari.
Blinn, (pl. neintreb.), Mi-a ieit o Boati, (Bota), Boate. Este un vas de
bldndd pe mine, = m'am imblandat doage, cu fundurile eliptice in care
umbland d. p. cu omizile. oamenii tin apa la muncl i duc vinul
Bleau!, (Interjectie), Expres. Cdinele la nas.
dsta nu zice bleau! Expres. Nu ftie boatd (boabd). Nu stie

www.digibuc.ro
8 G. F. CIAUSANU 158

nimic, n'are habar de ce-1 intrebi. (La Sadoveanu [Cantecul de dragoste


Sta ca vitelul la poarta noua. din Povestiri] gasim boncdluit cu acelas
Bob, boabe, Expres. I-a Mica boabele = sens).
I-a tdiat grease:, i-a retezat-o scurt, 1-a Bontilr, -A, Ne-ascutit, tamp, tocit, cu
fficut sa nu mai indrasneasca aka data. varful tocit. Ac bontAr, par (arac)
Bobir Bobdreasd, Bobelnicd. Cei cari bontier.
ghicesc in bobi, dau cu bobii; ghicitori BorcAnat, -A, Umflat, mare.
(in oHce fel). Ardeiu = gras.
Bobelnicl v. bobar. (Nas) Ndri = umflate, de poti sa
Boboack (boboace), Propriu: Gasca ta- bagi pumnul in ele.
nara care Inca nu a ouat.
Bort, (a, -Asc), A yank a ejacula. Bo-
Figurat: Ddboboaca pe pdrdu. A schim-
rdturd. Borald = Varsatura.
bat de mult cu mumd-sa, s'a desfetit, (Azi se intrebuinteaza in ocarituri re-
a iesit din rdndul fetelor, i s'a sters ferindu-se la ejacularea organului ge-
mIsina, a dat-o pe bete, si-a pierdut nital masculin).
fetia, e fatdfdtatd, s'a gresit (inselat) fl II gasim in Pravila dela Govora (cu
ea ca fata mare I, la cap: pdpuse; la acelas inteles) si in vechile traduceri
cur: mdtuse.
ale N. Testament.
Bobocul, Expres. t. S'a inchis bo-
bocul. S'au isprdvit colacii, s'a bdgat BoroacA, -I, Gfilca, tumoare, umflatura,
brdnza la putind, nu mai e pomana chist. Boroces, -oath.
aia, nu e in toate zilele Vinerea-mare, Boroghink (pl. neintreb.), Expres. Apa
nu te mai plesneste chelia aia, s'a fdcut era boroghind. Era tulbure, amestecata
agurida miere. cu materii colorante (necuratenii), erh
2. E fdcut boboc ! E gatit, ti-e mai mare goroveald (ciorofleacd), erit ca braga.
dragul cum e de gatit. (Propriu gi BO, (a se, -esc), A se suruph, a capath
ironic). hernie. Bosald, -eli. Bositurd.
Boboc-de-tilrg = Floare artificiala. Bo5it, Surupdt, cu hernie, bosorog, cu
Bobolink i. Nume de fatl: boasele picate (cazute) cu cercuri *
«Link Ling, (suspensor).
Bobolinä Is Besolo-bdsolo, Interj. care imiti mer-
a. Nume de vaca. sul greoiu al ratelor, gastelor, oameni-
Boc, (plur. neintreb.), Expres. Mdndncd lor grasi, copiilor.
boc ! Minte cu nerusinare, mananca Botdie, (botdi), Vultoare (vdltoare) a-
ce nu-i place ! mdmincd cdcat I dfincime in ape, vdrcan.
BoicAneatA Porecla de om. Botez, -uri, Expres. sarcast.: Cu ghetele
Boldoge, (plur. tant.) = boase, testicule. dela botez = descult.
BombAni, (a, -esc), A murmurk a rand, Botezat, -A, Expres. Nu esti nici tu vre-un
a trusnl (tru)ctul). botezat ! Nu esti un om de treat* Ce
Bombdneald, -eli. mai sculd (poama) mi-esti I
Bombdnit, -uri. Bou, (bol), Expres. Ai luat boii-lui-
BoncAnl, (a se), Expres. Bicul (taurul) Dumnezeu in cap ! A luat-o rasna, face
se bemcdne. Se joaca cu coarnele in ce-1 taie capul, cu capul mare.
pamant, azvarlindu-si tarana pe spate, Te-ai obraznicit, ai ingrosat obrazul,
sbeguindu-se in cdldurile iubirei tti ti-ai luat nasul la purtare, te-ai suit
mugind semnificativ. in capul...

www.digibuc.ro
159 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 9

Brandi, Expres. x. Pui eu bracile pe tine a se ajunge ca grinda, etc. sA fie tot
Pui eu liana pe tine 1 dreaptA.
2. I-a dat inima brad L-a indem- Sinonim: Addos.
nat pofta lui. BrobintA, -e BubulitA, asperitate. Sd-
Brâni§nr, Snurul cu care se leagA pun brobintas cu asperitAti pe el.
ismenele sus pe mijlocul omului. Brut, (pl. neintreb.), Nifte brut de pdine !
Brani0e, brAnisti, Se zice i pAdurii ti- (Nifte brut !) Paine rea, clisoasA, neagrA,
nere i unei bucAti: rAu fAcuta.
Venia cu o branifte in spinare. BucAturA, -I, = BucatA de demancare
BrAni5ti, (a, -esc), A curAti branistea (paine, mAlai, turtA). Expres. i. 0
(pAdurea) de crengile de prisos (fie bucdturd de copil = un copil de leac,
pentru trebuir4ele focului, fie pentru o lulea de copil, un grangure de copil,
a face din ele frunzare pentru iernat copil ca ulceaua.
vitele cu ele). 2. Mi s'au infirat bucdturile pe gdt
S'a dus la brdniftit. Am fost grAbit la mancare slplec.
BrfinzA, Expres. Ai fdcut fi tu brdnzd de 3. Mi s'au dus bucdturile cu creci pe
curcd! gdt = Mi-a scos (and mancam) prtn
M'ai umplut de branza 1 creftet demancarea cu ceartA, cicAleall.
Ce mai treabl ai mai fficut ci ttl 1 Bacium, Expres. E budum. E nespAlat
M'ai umplut de Filipesti 1
(la cArnase, haine).
BuhAnit, -A =-- Cu fate i trupul 1.1111
Bracovelnic, -A, Bun de snoave, bun
flate (de bAuturA, mai cu seamA).
de gurA.
Bumbac, Expres. A bate. A bumbdcl in
Briceag, -cege E pe briceag = e pe
bAtaie, a-I desnodh cu bAtaia.
=tit = pe moarte, e cu o manA de Bun, -A, Expres. A luat-o de bund: A
suflet.
crezut crt gluma e cevit serios si a lucrat
Brichisi, (a, -esc), Lucrez lucruri mici,
ash; a crede cA toate sunt cu lapte, a
migAlesc, mA ocup cu cevh, robotesc,
face pe PAcall.
trebaluiesc.
2. Scoate bun de pe pielea lui. Ii freacii
Brichisald, -eli.
usturoiul, ridichia, scoate tot ceeace
BroadA, Expres. adverb. = Pe broadd != poate sA dea ca muncA i cAstig.
La un noroc, de s'o nimerl de nu s'o Bun-de-bunite, Este o form/ de super-
nimeri I
lativ: foarte bun (prea bun) ca i nou-
Verb a se brodl = a se potrivi, a se de-noite = neapipilt, nou-nout cu totul
lowl unul cu altul, a se nirneri s capacul ne-uzat, sd te speli i sd pui mac' pe el
la tingires (ironic a tunat i i-a adunat 1 (lucru).
rancedul cu macedul 1). BurA, (pl. neintreb.) 0 roud de ploaie, o
Pe broadd (brodite) = La intAmplare. mild de ploaie, o ploltd (ploicicd).
Verb. A se brodi --= a te nimerl. Diminutive: buruBtd, burifodrd.
M-am brodit # eu acolo = S'a intam- Burduf, (-e, -uri) De pernA pe care
plat sA fiu acolo. se pun fetele de pernA.
Broatec, (broatece), plural rar intreb. Burdu$1, (a se, -esc), Expres. z. Peretele
(Gorj i VAlcea). s'a burdulit = S'a coscovit, s'a deslipit
Se numeste (In dulgherie) lemnul care tencuiala de pe el.
se pune ca implinire a unui sclzfimant 2. L-a burdufit In bdtaie. I-a frant
la grindA (scandurA, lantet, etc.) spre (moiat) oasele in bAtaie.

www.digibuc.ro
io G. F. CIAU$ANU 16o

Burete, (buret1), In afarA de insemnarea Buture, 4 = But (vezi Odiseia lui Mur-
cunoscuta mai are si altele. nu). (Partea carnoasa a piciorului din
i. Pdine ca buretele. Paine dospitä bine spata in vale).
coapta i crescuta.
2. Ciorbd de bureti. Este sau ciorba fa-
cuta cu un fel de bureti cari cresc pe
pruni sau ciorba de märuntaie de miel Ma, (a), Expres. Are cine te , are
(mate, ficat, inima) tocate i acrite. cine te spdla = Suferi o opfirealä dela
3. A sdrit un burete dela obadd. A skit o ciorbA grasA.
dela capetele de obada o tfipliga (bu- Cficistoare, 4 Umblatoare, latrini.
catA) de lemn. Mat v. Buric.
4. A sdrit un burete dela gardinul Caciorl, (a, -lac), Expres. Rdu l-a mai
(unei buti) = o bucatä de lemn de caciorit. Rau (prost) a fost executat un
doaga dintre fund si capul doagei lucru (vapsit, lucrat, etc.).
(dintre gardin i capAtaiul doagei). Albanezii au cuvantul kaJor = co-
Bur Niu (Fara alta forma). Expres. Un liba.
burfdu de copil. Un dolofan de copil, Cáciuli, (a se, -esc), A face temenele, a se
paecti ar fi trantit dela putineiul cu inchina pang la pamant, a pupa #
zfir, (un copil) groaznic, de drag de el. pdmiintul, a face 4 frumos, a face me-
Buric, -e, Expres. i. Buricele deftelor, t hnii.
Vdrfotile destelor. Cadea, (a), Expres. Mi-au cdzut 4 gdini=
2. I-ar da i lui buricul sd... S'ar sumeti la clocialA.
§i el sa..., ar jindui si el sa..., i-ar da Cadra E ca o cadrd E frumoasa din
t;si lui inima, 1-ar pdri A pe el inima, cale afara (hotdrit).
i-ar da brdnci inima sd... Caine, 4, Expres. 1. Ca un cdine-al
Buric, -uri, (dar: burlcele deftelor) I. nimdnui ! Fara cer, fat% pamant ; ne-
Expres. injurioasa: E cu buricul ne- bagat in seama de nimeni, o otreapd.
uscat ! E un tertlu, un piciu, un mucbs, 2. Cdine-cdinefte: (de-abia I-am adus !)
o loaza (cu pretentii de om in toatd Cu mare nevoie (anevointd), taras-
legea). grapis.
Expresii sinonime: Nu stie sa-si ia 3. Inoadd cdinii in coadd. Taie frunza
mucii dela nas 1; un cdcdcios, (-oasd), cainilor, e un pierde-varA. .

un mucbs, (-oasd). r. S'a fdcut din cal-


Cal, -I, Expres.
Cdcat cu ochi ! Cu cdcatul dupd ureche, mdgar. A dat indärat, a ajuns dela
Macea. moara la rasnita, din lac in put.
Burlaior (Porcul) e burldior = Grostei, 2. Destul ti-ai incurat caii cu mine I
grasune. Destul mi ti-ai fdcut mendrele cu mine !
Burtii, Expres. D burta din el (porc). destul m'ai fiert in oald seacd! destul
E doldora de satul, e berbenita, e ti-ai batut tu joc 1 destul m'ai jucat
facut lubenita, e gogoase, e tava (car- in ciur fdrd vdcdlie
nat) de satul ce este, nu se mai poate 3. Sd-si tai calul pentru ea !
intoarce de sAtul ce este. Frumoasa picata, rupta din soare, ca
Busti, (a), A navAll, a bufni, a izvori, a o zana, sa-ti pui capul pentru ea.
curl' sivoiu, a izbucnl. 4. Ii joacd lui calul. Ii taie coasa (co-
Bufticl sdngele pe gurd. sorul), e in apele lui, e la largul lui,
Busuloc v. Apd. taie si spanzura.

www.digibuc.ro
161 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA II

Câi Putoare, lenesa, o tdrciturd (de Calle, -A, Are I insemnarea de avar,
femee). sg heft, sgarie-br Liza, pungit, care
Mare, adv., r. Expres. sarc. E cdlare... inoada banul pe noud locuri (cu noud
E beat, e dad, e afumat. 7:Mud), cdruia Ii tremurd mdna and
2. E cdlare pe haidea! E mereu gata de cla cevit.
duck e ca cucul pe creacd, e mereu CAlt, Expres. Am eu cdlli in mdmdligd
grabit (cdlare pe dumag). cu el... Am o incurcatura cu el, o
CAlAreste, adverb. Umbld cdldreste, iute; afacere cu el, imi este indatorat.
ca spirtul, de-a 'nfuga. Cans, -uri, Totalitatea calusarilor.
CAM, (-esc), Expres. Cdldreste un sat. Trece Cdlusul! = trec calushrii I
Sap aneste (invdrteste), cum ii place, Luat din Caluf = luat din Rusalii,
un sat. soimanit, pocit. Pe acestia numai jocul
CAlcA, (a, calc), Expres. Mai Cala si ea calusarilor peste ei ii poate tämadul.
aldturi! Are umblete rele, e o curvi- Sunt pociti astfel cei ce lucreaza in
sting, o teleleica, mai pleacd aldturi, zilele oprite din Rusalii.
umbld aldturi, nu e vre-o usd de bi- Cam*, -I, Expres. i. I-a zis sd vie #
sericd! (vre-o botezata 1), a cdlcat in el; dar asa cu gura cdmdsii.
urma dracului. I-a zis, de formd, sa vini; cu jumdtate
2. M'au cdlcat hotii! M'au jefuit, de gurd; cu gura da i cu inima ba,
prädat. inteo doard, ca sd zicd si el al i-a zis,
3. 0 postd i jumdtate calcd galbina nu i-a zis din toatd inima.
'nteo noapte. Parcurge, merge. = je- 2. Nu md 'ncape cdmasa de ndcdjit!
fuiri facute de talhari (spargeri). Nu-mi vad poteca, nu mai stiu de
S'a facut o cdlcare, niste cdlcdri. nacajit ce sunt.
Cdlcat, -d. 3. Sd te vdd, pe unde scoti camasa? !
Cald, -A, Expres. Banii de furat nu tin Esti la grea cumpana, la ananghie.
de cald. Nu folosesc, nu sunt buni de Cum o s iesi din incurcatura ?
nimic, sunt o piaza-rea (cobe) la up Cancionit, -A, Imbracat rau, agonisit.
omului. Mita, (a), Cdnta-ti-ar popa !
CAIdArealA, (sing. tant.) Negreala de pe Cdnta-te-ar popa! Imprecatie = mu-
exteriorul unei caldäri. rire-ai !
Cal-de-postä, Expres. Cd n'oiu fi cal- Camin, (Canon) = Chin mare, sbatere
de-postd? ! Topor de oase, vita de intre viata i moarte. Verb. a ca-
beilic, cal-de-tramwai, cal boieresc, noni (canunI).
drum imparatesc. Cap, Expres. 1. A bate capul cuiva. A
Cale, (cal), Expres. i. Sd-fi umble pe cauth sa. e dea in cale I pe cineva, a
cale! Sa-si vada de treaba, sä fie cu- smoml, a amagl, a face pe pezevenchiul
minte. (codosul, lotru, votru) pe langa ci-
2. A-1 da in cale pe cineva. neva, a se fined ca dracul de copilul
A-1 smoml, pe cineva, a-I pune la po- mic de capul cuiva, a se fined de cdra
vatd, a-1 pune la Cale (in sensul rau). cuiva.
3. A fined calea cuiva. A pandi a-i ieI 2. L-a dat in cap (i-a dat la cap, a mir *).
inainte (cu gaud rau).. A prapadl, a nimicl pe cineva, a-i
CAlealA, -eli, Caliturä (a fierului), Exp. veni de hac, a fi nasul (popa) cuiva.
Asti e el din lui. De felul lui, din 3. A mincat (omorit) cap de om! A
iapa lui. provocat moartea cuiva.

www.digibuc.ro
12 G. F. CIAU$ANU 162

Oltul cere pe fiecare xi cap de om! patit multe, e Stan-pAtitul, a trecut si


4. Mai pune ci tu capul jos ! Mai prin ciur # prin ddrmôn.
culcd-te, odihneste-te I 18. E de capul lui LucreazA pe cont
5. Eu mi 1-am suit in cap, tot eu mi-1 propriu, nu e la stapan, lucreazI pe
iau din cap ! seama lui. (Vorbind de precupeti,
Eu i-am dat nas lui Ivan, dar tot eu meseriasi, negustori cari au iesit dela
ii taiu din nas I ,Ftiu eu sd md curd( de stap an).
dracu', Ii pui eu la locul lui (la respect), 19. Nu-si dd el paste cap! Nu se prä-
Ii tai eu de unghisoard, ma scutur eu pIdeste cu firea, nu se grAbeste la
de el. lucru.
6. De unde sd-mi dea mie prin cap cd...? 2o. Datoria lui s'o treci la capul meu.
De unde sA-mi treacI prin cap (minte) SI mI consideri pe mine dator, in
? locul lui, Am luat datoria lui asupra
7. Sd se dea ci 'n cap si 'n cur si tot capului meu.
nu... 21. Nu te taie capul nici la atdta lucru? !
SA facI l pe dracu' ghem si tot nu..., Esti ash de prost I
orice-ar face, tot nu va izbutl. 22. S'a dus cu cap cu tot. A plecat si
8. Sd-mi dai cap pe cap. Atat cat nu i se mai stie de urmd. A sdrit in
ti-am dat, hat - pe - cap, tocmai - pe dltoare cu cap cu tot.
tocmai. 23. Zece 'n cap ! Tocmai zece.
9. A scos capul A iesit la ivealk 24. Vorbeste tot a spargere de cap.
s'a gAsit, s'a eftat. RAstit, vorbeste mare, cdutdnd cearta
so. Copiii dstia mi-au dat de cap ! M'au cu lumdnarea.
pus bine, mi-au venit de lac, m'au Capata, (a, eu capät), A cersl. A plecat
dat de coadA in vale, mi-au pus capul, dupA cdpdtat. Maslu cu bani de cd-
mi-au mancat sufletul, mi-au scurs pdtat.
snaga din mine. Cipfitui, (a, ase, -esc), A rosti, a aranjh
x 1. A da peste cap (/a un lucru). A face copiii, a dh copiii la casele lor.
un lucru de mantuiala, de clack in Capete, (Fara aka forma), Expres. Pe
bAtaie de joc, a rasoll II sau a rfisturnh mine nu ma tin capetele ! Eu nu stiu
ceva (pe cineva). multe I Sunt gata sa fac orice.
Expres. sinonimd: A da peste ochi. Sunt pus pe cap!
iz. I-a fost (i s'a facia) de cap ! 11 Ori eu, ori el!
doare capul ! cobit sie-si, a cobit La mine: p... i cddula ! Ce-am avut
(tras rdu) pe capul lui, si-a menit lui ce-am pierdut? !
insusi a rAu. Cápitan, -1, Expres. Ca un cdpitan (pro-
Sinonim: fi-afdcut-o pe capu-i. coral!) Arata demnitatea, mandria,
I 3. Ziceli-ar popa pe cap! Murire-ai 1 prestanta, eleganta.
14. Nu-i mai dau de cap I N'o mai Caprior, -1, Figurat: I-a mutat cdpriorii.
descurc, nu-i mai viu de hac I I-a dat pumni pe sub fAlci.
xs. 0 aduce (sarcina) cu capul In CApiI§e,-1, Afarl de parazitul care se
cap, pe oblamnic. pune pe oaie, gaini, etc., se mai zice
16. Naie trece cu capul intre urechi. cdputd si mugurului de vita de vie
N'aude, nu vede; cu coada intre pi- panI nu s'a dezvoltat complet.
cioare, nu dä la nimeni buna-ziva. Car, (m(s), Expres. l§i dd carul de toti.
x7. Lui Ion i-a dat capul de multe. A Pe toti ii impunge )>, cautd cearta cu

www.digibuc.ro
163 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 13

lumdnarea, da cu coltii in toti, vorbeste e o poarna rea, par'ca nu manancl,


mare (a spargere de cap), si-o cauta nu bea, par'ca a arat dracu' cu ea.
singur. 2. Rdu de came, Cel care, facand o
Cara, Expres. Se fine de lui = Nu4 buba sau taindu-se, nu se vindeck
släbeste, se tine ca dracul de copilul indata.
mic, II page. 3. Creste carnea pe mine ! Mare bucu-
Careba, Expres. Fdcut carabd Urn- rie am, nu mai calc pe pamant de
flat, fie de demancare (dOldora, We- vesel ce sunt.
nifd, favd); fie de gaze interne (mort). 4. Se scuturd carnea pe mine. Horresco
Vezi: burtd, berbenitd, etc. referens, mi se incrancenä carnea, mi
Carallidsting, (Fara alta forma). Deno- se sbarleste, mi se face parul maciucli
minatie injurioasa pentru o femee in cap, ma ingrozesc.
grasä, nesimtitoare. 5. Cu carne, cu piele, am sd scap eu!
Sinonime: moat* comIsie, sudbm, 0 s'o petrec §1 pe-asta I Scap eu §i
baccea, basaididle, mangoana, rnotbr- de-asta I

nitä, mencovitä. Carpi, (a, a se, -esc), Expres. i. I-a


Mari, (a se, -esc), A se rani (vorbind cdrpit o palmd L-a altoit cu o -
de par, de panza, etc.). A se face (a 2. Cu ochii cdrpiii, de urdori.
se alege) carari dealungul... Carped, (a, -esc), A peteci, a tot carpi,
Carbuneala, (pl. neintreb.), Manjirea a face numai petece (o hal*, a fi mai
cu praf de carbune, cu funingine, cu mult ata cleat fatfi, a carpficl.
cdlddreala (de pe exteriorul vaselor puse Cdrpodt, -d.
la foc). Cdrpoceald, -eli.
Ciircel, -ele, Partea care leaga biciusca Chili, -Ale, (CAräili, -Me), Cam beat,
(frisca) de codarie i lumanarea fan- ddrj, cam trecut cu beutura, chefelit,
tanii de cumpana se numeste cdrceie.
Cared, 4, -= niste paraziti pe oi. Expres.
Se fine cdral de = Scaiu de.
care merge pe doua poteci.
Ciirunt, Expres. Lemnul dsta e .
pete alburii de putregai prin el, e
Are

Carciumgri, (a, -esc), A tine o carciuma, rascopt.


a invartl meseria de carciumar. Expr. Cart*, Expres. A stricat cu... S'au
Lelifd cdrciumdreasd ciorcovit, s'au stricat cu, s'a stricat
Ori cdrciumdreste ori te lasd! la ceafd cu...
Care, pronume, Expres. r. Care mai de Cast Cas 1 interj. Cu care se mana ga-
care ! Tntrecandu-se, care mai al dra- stele (ratele) la cotet.
cului I, la 'ntrecere. Casa, casi, Expres. z. N'am putut fine
2. Pune lucrurile care # la locul lor ! casd cu el. Nu ne-am potrivit ca sa
Pe fiecare la locul lor. ducem casnicia.
Carnat, -i, a Trandafiris de porc. 1. Sdtul 2. I-a spart casa ! Hotii au calcat o
cdrnat Satul de dd din el. cash.; 0 tarfostinfi (dragalau) a stricat
2. Se fine cdrnat. Necurmat, ir, ca o easnicie, despartind sbtii.
cdcatul porcului. 3. Copiii i-am dat la casele lor, i-am
Carne, Expres. r. Vita asta pune came cdpdtuit, i-am insurat (maritat), i-am
pe ea. Se incarneaza, se face bleon- facut oameni in rdndul lumii.
coasd, mocofdnoasd, incarnata, pune Castravete, Expres. Albia s'a fdcut
pe ;ale, ce mdndncd ii merge la inimd. castravete (de vant). S'a crapat.
Vita asta nu pune came. E o tihoare, Cu mdinile fdcute castravefi crapate.

www.digibuc.ro
14 G. F. CIAU$ANU 164

CAsulitA, -e, Diminutiv dela: Casd in de tot, I-a läsat pe drumuri, i-a bdtut
corn. Colovenii, jud. Do lj. toba.
Cliso-clIso I Expresie care arata mergerea 2. Pdmdntul e ca cenusa. E farfimicios
incet, bc) solo-bd solo I ti lesne de lucrat. E ca brdnza, e ca
Nal, -1, = x. Larva de albine, etc. untul.
2. Crestaturile dela zavorul de lemn. Cepeleag, -A, Balbait, peltic, greu de
CAtalArie, (-MA), Propriu: Luarea de limba.
catei de catre o catea, copulatia cl- Cella., -I, Cumparator i vanzator
telei. ambulant de ceara. Lumanarar.
Figurat: Wan (ceata) de destrfibalati Cerc-uri, Suspensor la herniari.
(pularai, blenderbi); faptul de-a o Expres. Cu cercuri, cu suspensor
duce tot intr'o destrabalare. (la cei cu hernie).
CAtaua, Expresie: L-a dat cdtaua ! L-a Cereelar, -1, Negutator ambulant cu o
tfirnuit, i-a tras o modfi (sfanta) de bd- cutie pe spate. Vinde cercei, margele,
tale, i-a tras un pui de bdtaie. dantele, arniciuri. Tólbas, mamular.
CAteli, (a se, -esc), = Cateaua se cate- Ce-el-ee, Expres. adverb. Cat de cat, cat
leste = ia catei. de putin, oricfit de putin.
CAtelul-pAmAntulul, Expres. sarcast. As- Cheie, (Chap, -e), In afara de stiuta
cultd la cdtelul pdmdntului ! Doarme insemnare, se zice cheie i la lucratura
dus (cu capul i corpul pe pamant). de mana (cu iglita sau cu acul) prin
Cam, -e Un obiect gospodäresc, flcut care se unesc d. p. manecile cu corpul
de lernn sau de metal, cu care se ia camasii.
apa din vadra. ChelbeAzA, Galbeaza.
CeaprazI, (a -esc), Dupa ce se ascute un Chelbejds, -cask Cu galbeaza, figurat:
ferestreu, i se stramba (se ceaprazeste) galbinicios, ofticbs, osficat, atacat,
colçii unii intr'o parte si altii in alta, sfoiegit.
spre a merge, cu usurinta, in lemn. Chichirez-gfilceava, Expres. Dacd e vorba
Ceark Expres. x. E cu nasul de pe-asa, ce mai atdta chichirez-al-
TAfnos, supfirácios, domn-de-roua, cu ceavd ! ? Ce mai atdta vorbd? e lucru
resteul la brdu, cfiruia Ii pica nasul. lámurit, Vorba stricata de geaba. Sd
Prefacut, ismenit. vorbim sd n'adurmim.
2. Nu spune sd-I pici cu ceard! Sa-I ChichirIcds, -oask Sucit, Inima-acra,
tai, sä-1 spanzuri si nu spune, nu spune mate pestrite, sgarie-branza, om sucit,
de 1-ai bate ca pe hotii de cai, sd-1 pici chichiricea dracului de om e chichirita,
I

cu sdu si nu spune, sd pui pusca 'n el. e fiere-spurcata.


Ceas, Expres. Ceas pe ceas venid... In Chichiritk Inima-acra, mate-pestrite,
repetite j dese randuri, nu-si da rand om sucit. 0 chichiritd de om!
(cu venitul). Chiciurk (chiciurl), Mg, fierturd, no-
CebAlui, (a, a se), A strick a deflorii duri in lemn.
(CebdId). Chiciuros, -oask Cu noduri, cu vartejuri
Cebnc, -e, = Ciubuc. Cebucit, -d. (fierturi) vorbind de lemnele cari
CecAli, (a), A certii. nu sunt bune de lucrat, ci numai de
Cella, (Cloflai), a, A manch cu sgo- foc.
mot ca porcii. Chibrmez, -A, Saaiu, cu 'n ochiu la faina
Cenuse, Expres. s. I-a suflat i cenusa altul la slanina, cu 'n ochiu in tigaie
din vatrd. L-a lasat lemn, I-a saracit si-altul dupa gaie, cu privirea crucise.

www.digibuc.ro
165 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 15

Chieteare, -I Cheutoare. Chid, A sedea ciucit, pe vine, ca ,a


Chiotorile guru = extremitfitile guru. treaba mare.
Ii curged &Vele pe la chiotorile gurii. Mei, (a se, -esc), A se lAsh pe vine, pe
Verb, a inchiotora, a deschiotorcl. ciuci, a se ciudli.
Adject. Inchiotorat, -A. Clilidea, (Cludi14), Cludoalea, Porecle
Deschiotorat, -A. de oameni.
Chide, -if, Expres. E dus cu chirie, E dus Out, (Clofotinä), (pl. neintreb.), VarzA
la chirie (in chirle). E dus ca chirigiu, mica, pipernicitä, varzd cdt pumnul,
cu poveri in car, este cArAtis, umbld in cdt mdna.
Child, -A, VfinAt (la came), a albastrus
Cat oiu fi si-oiu mai tral ca o pasere duiatd.
Chirigiu n'oiu mai iubi: Mlle, Chita Holera pásArilor de curte.
Toata ziva pe itqc1 Ciumagas, -A, v. Bdxclochs.
Si 'n pungA nici-o para. ClumArIt, -A, Cancionit, agonisit, ajuns
rdu, amarit, ajuns la gresii, made.
Chirndv, (-Ay) Cam bolnav, mecit,
boleste pe picioare, tdromeste. Sd nu-ti dai (sufli) nici mucii pe el.
Ode, (Singura formä) (Postav verde), (In privinta imbrAcAmintei si a aspec-
Expres. Verde ca dcicul Verde ca tului mfirsav).
postavul, ca iarba, verde frumos. ClumpAvi, (a, -ese), A scurta, a ciupi
varful unei plante.
Cioack -e Se zice butasilor cu cAlcAiu sau MfirgAritar influrit
joardelor de vite realtoite. aSpune-mi cin' te-a ciumpAvit ?
Mean, -e, Expres. Std, ciocan, pe capu-i 1 Clupl, (a), A pi§ch, a apuck de pielea
Stä de cAra lui 1, stA i staruie de cevh cuiva, cu degetul cel mare si arlatorul.
sau de cineva, se tine ca dracul de co- Ciupit de vdrsat Stricat de varsat
pilul mic, nu-1 sldbeste o clipA. pe fata.
ClocArlie, -II, Denom. injur.: 0 do- Ciur, -e, Un ciur de copii 0 spuzA de
cdrlie de vacd 1 0 cionhie. copii, o sarabalie. Expres., 1. Trecut
acne, -url Toiu de tuica, cinzaca, prin ciur i prin ddrmôn. = Harsit
litra. Ciofdc ! interj. Cum venicl: ciofdc (ros) de toate, invAtat cu nevoile ca
in pat I ((Alba* (iapa) cu hamul, ca tiganul cu
ClonAle, -Al, (Denom. injur.) Niste clenci schinteia.
de boi, niste ciocdrlii de vaci. z. Md cerne in ciur fard vdcdlie MA
Clout, eioantA, Ciuntit, scurtat. Cainilor suparl amarnic, tuft fierbe in oald
cu coada tAiatA ii se zice Ciontea. seacd.
Ciorborosi, (a, -fisc), A tulburii, a tor- (Ciurciumel), Ciuciumel, Expres. Fdcut
bosi, a corvosi, a amesteck violent covrigit i ud pfinA la piele. Verb
(vorbind de lichide si de impuritAtile duciull.
cuprinse in ele). Chic I Interj. Cu aceasta se mâni, de
Cioreovi, (a se, -esc), A se certh, a se tigani, mAgarii.
strich la ceafl, a stria. caruta. Ma cam CIMAt, (Clehfat), CleAfete, Vorbire de
ciorcovesc cu nevasta. rAu, ponegrire, incondeiare.
Ciorcovit, -d. Nu vreau sd ajung in cleafdtul lumii!
Ciorcoveald, -eli. Nu vreau si-rni aud clopote, barfeli,
CIMInit, &dui, Denom. injur. pentru sA ajung de mascArA, de vorlart lumii
SArbi, Bulgari. (in sat).

www.digibuc.ro
16 G. F. CIAU*ANU 166

Cleata, (pl. neintreb.), Cldddrie, stol, batjocorit a§h: Par'cd omoard la gu-
card, landrd, crild, roiu, negurime (de...) steri.
Clei, Expres. E clei. E fdcut de beat, e CoastA,-e, Expres. adv. Casa e de-a
turtd, e tun. coasta. E aplecata, inteo rânA sau
Clenci, Expres. Niste clenci de boi Ni§te pusa costis, oblic.
cdzdturi de boi. Coe, (a se, eu ma coc), Expres. Ma coc in
Cleste, Expres. Nu e came pe el, nici sd mine. Sufar in tacere.
ciupi cu clestele. CocArjat, -a, v. aduce, cocdrld, leucd, a
E fript, e uscat, e sfrijit, e numai se cocdrld.
pielea fi osul (sufletul), e ca gardul, Cocean, Expres. E cocean! E beat
ca un sfinte, ca o poamd, stafizdt, ca 0 turta. E fr ant de beat, e cleiu.
iazmd (seinzdidnd), sd-I sufli sd cadd Coclete, -eti, (Ochete, ocheti) Ochiurile
jos, cu sufletul prin flori. impletiturei dela ciorapi, etc. Expres.
CletinA, (a, eu cleatin), Expres. A cleti- El Ii tie coclétele = Ti stie de stire,
nat la el, S'a incruntat la el, ss'a cunoaste taina acestui lucru.
fdcut* spre el, i-a dat a intelege ca il Coclit, -A, Figurat: zgArcit, avar, pungit,
ia la ceafa. sgarie-branza.
Cloance, (pl. tant.), Expres. Te mdndncd
Cocoll, (a, -esc), A framanta si a coace
cloancele cu ditia! S'alege praful de
colaci (moschidri) pentru slujbele bi-
tine, n'ai nici un ajutor.
sericesti (la sarbatori, morfi, etc.).
Clocit, -A, Galben si slab ca o gasca.
Cocoleald, -eli.
clocita.
Coconi, (a se, -esc), A se face cocoana,
Clopot, -e, Expres. r. Cu asta am sd-mi
mai aud niscai clopote! Am sa-mi mai
a-si luà aere de cocoana. Ce md tot
coconesti? = Ce-mi tot zici cocoanA ?
aud niscai calomnii, imputari (scoateri-
Rdu te-ai coconut ! = Ai luat sere
de-ochi).
(ifose) de cocoana.
2. Imi tot trage clopotul. Imi tot bate
capul sa fac... II Imi trage rau, cobeste Coeds, Expres. r. Se bat ca niste cocosi
pc capu-mi. in parte (cu puteri egale); din orice
3. Boala ta se zvIduie cu zamd de mica pricina.
clopot. 2. Sdngele fcisnid cocos = Cu putere.
La tine: sapa I lopata I 3. Fac cocosi din boabe Fac (la foc)
Coace, (a, coc), Expres. I-o coace el ! flori din boabe de porumb.
Ii pandeste, Ii poarta sfimbetele, ii Codi, (a, -esc), A tunde oile pela coada
paste. picioarele de dinapoi i pe la tate.
CoadA, Expres. t. Se fine §i el de coada Cddind se numeste aceasta lAna de
albei! De-abia se tine in rdndul lumii proasta calitate cum si graul prost
(oamenilor). care cade pe la n urechile a masinei de
2. Innoadd cdinii in coadd = Taie treerat sau la vanturatoare.
frunzA cainilor. Codreste, adv. Expres. Mosia si-au im-
CoasA, -e, Expres. 1. Ii taie lui coasa pdrtit-o codreste. Codri-codri, nu in
acum Ti merge bine, e I papa §i lungime.
primar, i-a venit apa la moard. Codru, -I, Expres. Te astept ca pe-un
2. Md dor oasele par'cd a,c fi fost la codru-verde = Cu mult dor. Copilui e
coasd. Sunt flu obosit. bun doar de codru, nu e bun de
3. Cine nu stie sà coseasca bine, este munca.

www.digibuc.ro
567 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 57

Co farsti, (a se, -esc), A lepädh ni§te ContrA, Expres. adv. E la contrd cu...
excremente apoase (despre om # paseri, E la ambitie, e la intrecere, care pe
animale). care...
Cofdrft! Interjectie. Contragiu, -11, Cerealist, negustori
Cofdrfit, -d. mici de cereale.
Cofarfteald, -eli. Cophe, (CopAcb1), Expres. Soarele e de-un
Cofdrltiturd. copac (copdcel). E pe la pranzul cel
Colnac, -e, = Se injurà de... mic, de-abii s'a 'nfiltat.
Cojdc, (cojoace), Expres. Intore cojocul Coparstids, -oasi, /nalt, bdrzoiu, coco-
pe-ailaltd parte (pe dos !) 0 'ntorc pe- stare (vorb. de oameni).
altd foaie, o iau pe-altd foaie, md faci Copil, Expres. Eu mi-am iefit din copii.
din bun, nebun, stricdm arum, ne stri- Am trecut de varsta facerii de copii,
cam la ceafd.
2. Smatana este cojoc (plotog) pe
lapte. Este groasà, bogatä smfintana
i-am isprAvit de fAcut.
CopilAri, (a), 1. Am copildrit cu el .
Ce
(te) copildreFti? = Glume§ti ? Te porti
pe lapte. ca copiii ?
Colac, -e, i. Nifte colace de sdrmd. Nifte CopreAlA, -eli, v. CopdrftiOs.
colace de fantand = tuburi de beton Copt, E copt de boale!
armat pentru J./cut o fAntAnA (ciaturd CopturA, -1, Puroiu.
cu cumpAnA sau lant). Coraj, Sd te vedem te tin cordjii! Te tin
2. Sd dai colac (turtd) zilei cd ai scdpat ! curelele, indrAsnqti !
SA multume§ti lui Dumnezeu cá ai CormAn, -e, In afarl de insemnarea
scApat teafár din cutare primejdie. §tiutA: (o parte dela plug) mai are §i
Co1e5i, (a se), A se hAmesi de foame o aka insemnare. Un ascuti§ (de
Colefeald, Lefuiald. bardA, secure, §. a.) and nu e fAcut
Colti, -1, Expres. A se lua la (in) colti cu in prelung (in pantA abih simtita), ci
cinevci. A fi coltes, botes, a se apuch e fAcut in loc se zice at are corman.
la ceartà cu..., a cduta cearta cu lumd- Instrumentul ascutit cu cormdn nu
narea (aprinsd). taie bine.
Expres., sin. A se lua in gurd cu cineva, Corn, -e, Expres. r. Pune cornu 'n pd-
a se infurcl. mdnt, Trage un sfant de sonm, coase
ColvA, (ColbA), -e, Meath', beldie, dar- la bdnif 1, doarme de nu ftie de el (de
jald (purtatd de figani). Verb, a cola trupul lui).
§i a cufbl. 2. Fulgerd la Cornu-Caprei. La Sud-
CominA, (plur. neintreb.), Strugurii cari V. Si e gata de ploaie.
au rAmas stor§i dupg extragerea vi- 3. M'a bdgat in Corn de caprd
nului. Comma dupl ce fierbe 4se faces> Am incAput in mare incurcAturfi, m'a
cu cazanul dAndu-ne rachiul (pica) trecut o mie de ncichgeli.
de cemind. 4. lea scos lumea coarne lui Ion (cu
Comisie, (Sing. tant.), Expres. Femeia Rada). Il calomniazA, ponegre§te, face
asta e ca o Mare de tot, nämorni- din tfintar aringsar. -

toasA, suclem, omoaie, moard. CoroambA, Denom. injur. BAbuie, co-


Conga, (a), A poposi §i a. prAnzi. toroantA, hodoroaga, zgriptoroaicA.
Pdnd la Slatina fad trei conace. CosAc, -1, Pqte. Un clin de loc de pa-
Conci, -uri, Coc, parul femeesc im- mAnt.
pletit i steins colac in cap. CosAci, (a se), vezi Sdbli (a se).

xi. A. R. Mentorille Sec1iani Literare, Soria III. Tom. V.

www.digibuc.ro
r8 G. F. CIAU$ANU i68

Cosi, (a se, -esc), Expres. Calul se co- Despre fete: a le viola, a le lua fetla, a le
sdste. Se lovesc picioarele dinapoi face din fete neveste, a silui.
la chisita si se juveneste (beleste) la ele. Criincenit, -a, = Denom. injurioasA. Si-
Cosdr, (cosoad), Expres. Se tine cosor nonim. Prilostit, Impiersat, Infierat =
de el. Vezi: Vdrcd r= Se tine vdrcd, pentru cei ce se incApataneaza a sta
Se tine bine, e catarigd. neactivi.
Cdrcote, (pl. tantum), Dealuri, coclauri. CrApcean, Un crap mai mic, un pui
Corvosi, (a, -esc), A turbura apa, ame- de crap.
stecAnd-o cu nomol. Creacä, -ci = CreangA, Expres. Mi s'au
Cos, -uri, Expres. Par'cd e pus pe cos dus bucdturile cu creci... De atfita ceartA
Slab, afumat (vorbind de oameni), nici n'am mai stiut de mancare.
par'cd e pus pe grade. Creastil, -e, Partea de jos a trunchiului
Cot, Expres. 11i dau cu cotul unul altuia. de copac care este tAiatA cu securea
Ici fAceau semne. in unghiu ascutit.
Coteiu, -Me, (Coveiu, -ele), Zigzag, co- Pe niste astfel de creste, dupä ce au
tituri, ca pisatul boului, pram)? biu fost ingropate in pAmant se pun bar-
(la riluri cusuti) = vulpea fuge fIcAnd nele (la grajd, casA).
coteie.
Mink (pl. neintreb.), CotiturA de rfiu, CredintA, Expres. i. Nu lucl credinta
sau de drumuri, coteiu, incovoietinl, calului (fomeiei). Nu te increde orbeste
adusAturA. in, nu /Ica pe credintd. SA nu ai prea
Cotoarbá, (pl. neintreb.), Expres. M'a mare incredere in.
2. Si-a mdncat credinta ca tiganii bi-
bdgat in cotoarbd. M'a bdgat in corn
de caprd, mi-a fdcut-o pe-a bund, m'a serica. A pierdut increderea cuiva, si-a
pus in mare incurcAturA, mi-am gAsit pierdut oHce credit, pe vorba lui nici
beleaua. pdnd afard sd nu te dud.
Cotdc, -oace, MAnerele roabei. Creste, Expres. Nu te mai creste strinul
CotoianA, -1, Expres. Furd oul de sub co- # muma vitregd. Nu mai ai mill dela...
tofand. Mare hot, tdlhar neaos de pd- nu mai ai crezAmAnt ci dragoste dela...
duri, un hot si jumdtate. Nu te mai astepti (la mill) dela dne
Cotorointä, (Den. injur.), Zgriptoroaidt nu ti-ar fi.
bAtr kik hodoroagd. Crestet -e, Spus. Mi-a dat niste bani; dar
Covatit, -èle, Niste vase de lemn lucrate mi i-a scos prin crestet. Mi-a scos ochii
in strung, in cari se pAstreazfi felurite mereu pentru niste bani.
lucruri scumpe. Erau de märimea Crestinit, (a, a se, -ez), A boteza, a-I
unei strachini i aveau capac tot de face rumdn, a-I scdpa din ghiarele Ne-
lenm strungult 8i cu cebiice (inflorituril curatului.
pe el. Crol, (a, a se, -esc), Expres. 1. A croit-o
Covrigi, (a se, -esc), A se face covrig, (de fugd) peste miriste. A rupt-o de
a se aduce, a se face leucA, cArlig, fuga, a luat-o la sAnAtoasa.
obadA, coarlA, a se coarla. 2. Geamul s'a croit (de loviturd) pe
CrAciuni, (a, -eft), A omori pe cinevk trei locuri. S'a spart. I-a croit capul
vArsAndu-i sAngele, a-1 tdia ca pe porc, in cloud. I-a spart capul.
a-I face harta-parta, (a-I cesvdr(l), a-1 3. Cum apuca de se croielte, a.ycl se
mAcelAri, a-1 face numai sange, a-1 rupe. Cum e cinevii, din iapa lui, ach
masacr h. rAmfine Ora la moarte.

www.digibuc.ro
/ 69 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 19

Cruce, -i, Expres. Acolo ii pui crucea, CunAnA, -i, Expres. E cu dintii: Cu-
dacd vine ! Acolo il omor I nund Nu-i lipse§te niciunul, sunt
Crudae, -A, Cam crud, cam necopt. ca margaritarul.
Painea care se incepe imediat dupa Cur, curl, Expres. i. Cu nifte curi mari.
scoaterea din cuptor sau fast se in- Cu curul cdt tdrna, cdt &mita.
crudeazd. 2. Nu-i chi curul de pdmdnt (de cdlcdie).
Crudiciune, -I, = Fructe necoapte, po- Nuli vede capul de multe treburi, nu
rumbi, dovleci necopti. mai f tie pe unde scili scoatd cdmala
CrAmpene, -I, Cartofi, napi porce§ti. de ocupat ce este, are o mie fi-0 sutd
CruntA, (a), Expres. i. A cruntat sd pe capul lui, nu le mai incdphtd odatä i
spund cevd A dat sa spunä cevh. 3. Rdu de cur Desfrfinat, iute de
2. I-a cruntat mdinile, frdnghia. I-a cur, rdu de mused.
pltruns (curmat)... 4. Cdmafa par'cd e trasd prin c...
Cue, -1, Expres. x. Nu se mai intdlnesc E bucium, e ca fundul de caldare,
unul cu altul: ca cucul cu Sdmpietru! par'cd e baciu, par'ed a muls tot la
s. cdt cucul. oi, e slinds.
Niciodatä, cdt lumea (pdmdntul), cdt 5. Par'cd e cu miere in c... Cu lipic,
aminul, cdt Ardealul. atractiv, de care nu te mai poti des-
2. Singur: cuc. Singur pe lume, lipl.
pustiu pe lume. 6. Ce-i pasei curului lui? !
3. Ca cucul pe creacd, Gata de duck Curul lui # patru bani. Putin ii pasa
gata de moarte, de se uitd peste umere, nu se sinchise§te de nimic, nu cid vdnt
deli catd in pungd (sti dea ortul popii). rec.e de el!
4. Cdt cucul # cdt aminul ! Niciodata 1 7. .Ftiu eu ce-ai in cur !
Cat Ardealul 1 Nici sa-ti dea prin vis; Stiu eu de ce e§ti suparat (manios),
sä nu-ti mai treaca prin minte. fed in inima ta grecefte.
Cucli, (a), A picoti de somn, a fi spurcat 8. Ifi mdndned din c... (unul altuia,
de turturea. unul dela altul). Nu se deslipesc unul
Cuoli, -111e, = Afara de insemnarea de altul, sunt frati de cruce, sunt
§tiutä, mai inseamna §I punctele de prieteni nedeslipiti (/a toartd).
stricaciune dintr'un dovleac pastrat 9. Moare in curul lui = acolo ii pica
iarna. mucul, nu se desparte de el.
Culuri, (a se, -ese), A da afar* excre- so. Se nide lumea de tine # cu curul...
mentele apatoase (om §i animale). Ai ajuns batjocura lumii, de poveste
Cufureald, -eli. (in rail).
Cufurit, -d ..,-- umplut (manjit) de is. SO te dai # 'n cur fi 'n cap... Nu
astfel de excremente. vei izbutl in nici-un fel.
CumpAni, (a se, -esc), A se imbol sä cada, CurA, (a se, mA cur), 1. Imi curd oasele (de
a fi gata sä cada. obosit). Nu mai pot de obosit cesunt.
Cumpara, (a), Expres. L-am cumpdrat 2. Curd-m'af de Dracul cts tine ! De
eu pe nenea Ion ! tiu eu ate parale-i te-af da Dracului pomand l (numai
face pielea, §tiu ce-i poate capul, I-am sa scap eu de Necuratul e cu fata
pdscut eu 1 curatfi Is).
CumpArAturA, -I, Expres. Mofia asta e 3. Expres. eufem. Am curat (curdfit)
cumpdrdturd! Nu e mo§tenita, ci e un porc. A scopl, a castrit.
cumparata. Porcul e curdfit (de boldoafe).

x4*

www.digibuc.ro
20 G. F. CIAUSANU 170

4. Cere cdt nu curd pe apd. Scump de 6. Se do (bate) ca apa de mal sd... Se


tot, cere i pe tatd-sdu fi pe md-sa. face luntre i punte sfi... face pe dracul
Curea, -ele, Expres. Nu md tin curelele. in patru sa...
Nu-mi del mdna sd..., n'am putere sa..., 7. Eu nu mO dau pe el. Ma pretuiesc
nu ma prind sa. mai mult ca el; nu e nid la deltul dl
Curm, -uri, eurmelu, -eie), Bucata mic al meu, nu ma dau pe papte ca el!
de franghie. 8. Buda do pe fund Sudeazd (lasä
Curmat, -a, Cu mdinile curmate (de grase sa iese) nastrapi de vin din ea pe fund.
ce sunt). Cu nasul curmat. I-am 9. Clind it dai, Ii fato iapa; cdnd ii
curmat-o scurt (vorba, pretentia). ceri, Ii moare mdnzul.
Curmdturd, defdldtura (depresiu- Dfilnai, (a se, -ese, ma &Ural), Ma dau
nea) unui munte (pisc). in tatechie, in scarcium (dainits) met
Cu§ba, v. Colvd. Verb.: a cult)). dau hUta.
Cusur, Afara de stiuta insemnare: (de- Ddlnditlf, -uri.
fect) mai are si insemnarea de rest Meg, -I, = Darlog, struna. Expres.
(diferentd) de bani: DO-mi la zoo I
Sluga la Darloaga, la G. partoaga I
(dupa ce ai fficut cumparaturi). Slugd la eine nu ti-ar fi, capra Grecului
Cutcucla4 !interj., Expres. Tocmai cdnd coada tot sus o tine, macar cä e man-
se sfdtuiau, cutcudat i eu! cata de raie, Golan este, dar parfumul
Fara veste aparuiu I eu, iata-ma si ii place.
pe mine I
Cuteudeta, (a, -ez), Onomatopeu. De- Danciaga, (Daneiulete), Poreclä de oa-
meni.
signand cutcurezareaS gainilor.
Cutit, -e, Expres. i. I-a intrat un cutit Mule, (Fara alta forma), Expres. Ce
la inimd ! I-a intrat un fier rece, o mie danie ai? Ce primeald ai? Ce te-a
de griji.
gdsit (apucat?) Ce, esti primit? Ce
pandalli ai?
2. Sd fi dat cu cutitul in mine fi nu da
picdtura de ainge. Erarn prea necajit. Dad, -a, Atatat de bautura, infuriat,
gata la orice fiind <4 cu rachiul in cap »,
3. E pe cutit E gata sa-si dea su-
gata pe cearta (bataie).
fletul, sa rdposeze.
Darjaia, -eli, Beldie, pdleatd, colvd.
I) In Maramures: inddrjele. (Barlea, op.
Da, -are, Expres. I. Nu te dcl firea. Nu cit., vol. I, pag. zo).
pare ca, nu se pare ca ai fi in stare, nu Daseali, (a, -ese), A socri pe cineva, a-i
semeni s ca ai fi capabil de... face capul carindar, a-1 cecall, a-1
2. Fata am dat-o dupd Mdrin = am docanl, a-I face de cloud parale (cu ou
casatorit-o. Bdietii i-am dat la casele si cu ()let).
kr = i-am casátorit (gospodarit). Ddscdleald, -eli.
3. Cdinii se dau la gard Pun zauat, Ddscdlid = Se zice celui ce-si ia rolul
laträ mereu. de invatator, de moralist, de soacra.
4. Nu se do cdtre tine. = Nu se des- Da5ova, Boroboatä, nefacuta, dräcle.
tainueste, nu-si spune visul cum l-a Dat, Expres. nu gasesti Cu dat Dracului!
visat. Defel, sa-i mori de dor si nu gasesti,
5. Sd nu te rdstelti la el a do in allele. de-afurisdnie.
Crapa fierea in el sau da in boala- Datoria, Expres. Te do datoria,
copiilor. Te calcd datoria. Esti indatorat de lege,

www.digibuc.ro
171 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 21

de pozitia ta sociala sa faci (sä nu faci) Deschciat, -A, Gainile i celelalte paseri
cevh. de curte se descheie and sunt gata de
Davlagit, -a, Paralitic, damblagiu, (in 1. ouat. Gospodina le cauta sub coada
Noului Testament -= sldbdnog). si le gaseçte Incheiate oH descheiate.
Davlageald, -eli. Incheiate-pungd.
Davlagie. Nucile, caH se sparg repede, sunt
De-ajuns, adv. Expres. Este om de-ajuns. descheiate; celelalte sunt incheiate.
Este un om ri jumdtate, un om un Deschide, (a), Expres. Cumnata mi-a
omenas, un om de toatd isprava. deschis capul (ochii). M'a facut sa //Ad,
Dealtdatà, adverb, La anul viitor, in sa pricep, m'a povatuit, m'a pus pe
viitor. calea cea dreapta.
Dedulci, (a se, -esc), Nu m'am dedulcit Deseiocrtla, (a, -ez), A desface, a des-
deloc in postul Pastilor. A manch cu compune o malina (unealta), a§h fel
dulce in zi de post, a spurca posturile ca sa nu mai fie in stare de-a func-
(a nu le tineh) II a capäth poftä de cevh, tionh. A inciocdla a pune in stare
dupa ce mai 'nainte te-ai infruptat din de functie o ma§ina.
acel cevh. Deplit, (a), A rupe plele unui om sau
Sinonim: A se spurcall a pdngdri bu- vite, a desnodh in bataie. Expres. ad-
catele de post cu o lingura atinsä de verb. pe deselate (a calari) = fara. qa.
bucate de dulce. S'a spurcat la prune= Desfetita, = desvirginata, (vezi acasd).
i-ar da mereu inima (buricul) sa mai Desghetat, -a, Vioiu, sprinten numai
man/Ince prune. inimd, numai vdnd de-a dracului, sd-1
Dehilat, -A, Rau imbracat, rau-agonisit, .tui in piud sd nu-1 nemeri, ca argintul-
rau-chibzuit (imbracat). viu. Cf. Infipt, -d.
E o dehdlatd! E o matahoall, o na-
tantoalà, o boald a vacilor.
Desg/rdinat, -0, - Iqit din ghrdin (u-
Ric) (un fund de butoiu); separat
Dehamk, (a), Expres. Disagii m'au (m'am desgdrdinat de el), laptele s'a
dehdmat! Au fost grei de m'au istovit, desgdrdinat, (inchegandu-se), de oald.
m'au desghinat, m'au stors de puteri, Desghinh (a, a se) = a se speti, a se
m'au spetit. istovl, a munci greu.
Sinonime: a desghina care mai are qi Deghiorà (a, a se, desghidr). A des-
acceptiunea de a sturi in bataie, a ghiocci, a desface, a curätl.
snopi in bataie, a desnoda in batai, Nucile astea s'au desghiorat = Ii s'a
a dehula, -are, a dehobl. crapat coaja cea verde departfindu-se
Dehobi, (a, a se, -esc), Expres. Rufele de inveli§ul lemnos.
astea m'au dehobit. M'am ostenit prea Desmetec, -a, Besmetic, zanatic, impuscd
mult cu spalatul lor; m'am desnodat. 'n cruci, lopatic, tacnit, sarit, lovit
Delungi, (a se, -esc), A se indelungh, a cu leuca.
se trdgdni, a nu se mai isprtivl, a se Desmurti, (a, a se, -CSC) (sail eu md des-
tine. carnat (turuiac). Boala mi se de- murt ), A scoate din amortire (toro-
lungeste ! peala); a se desghieth (pamantul).
Departare, -I, Expres. mud .vine cu de- Pdnzdntul se desmoarte. (Pamantul) s'a
pdrtare. !mi vine cam departe, imi vine desmurtit, (s'a desmortit).
peste mana. Desnoda, (a, a se), A rupe in bataie, a
Depdrciôr = cam departe. se speti muncind, a-i cura oasele de
Desb4c4ui, (a, a se), A se sepal- it de. ostenit ce-i.

www.digibuc.ro
22 G. F. CIAUSANU 172

best, -e, Expres. Bund macare lingi Domni, (a, -esc), Expres. Acolo dom-
&stele dupd ea foarte bunä. nesti de... Acolo o duci perfect de bine
Desvara, (a se), A incepe sä Ise simtdo (in privinta caldurii, mancfirei, etc.).
de vara. A se desprimdvdrd 4 a Traesti ca cucul in frunza, ca banul,
mirosl* a primdvard. ca Vocla, e fel-ice de capul tau.
Devla, Cap, minte, numai in gluma. Dor, Expres. i. Sd nu mai zici dor copii.
Dial, (Ghial), -ud = Deal = Expres. A Sä nu mai doresti...
se face cat dialul = a se supara foc. 2. Sd-i mod de dor... Nu &esti cu dat
Dibacl, Dubaci, (a, -esc), Eu ii sunt dracului; de-afuriseinie.
nasul (popa dichiul) lucrului cutare, Dordoliu, -e, Durduliu, grasut.
eu stiu sä conduc (potrivesc lucrurile). Dos, -url, Expres. i. Au dat dosul ! S'au
Dichis, -uri, = Scule, instrumente. dosit, au disparut. (cf. terga vertere).
Mchlul, Expres. Las' cd ii sunt eu di- 2. Niste dosuri ! Itannasite de blane (cele
chlul ! (cutärui orn sau lucru). Sunt mai rele blane).
eu harnic (vrednic) sa..., ii sunt eu 3. Zdpada mai std pe dosuri. Mai
nasul (popa). clainuie pe locuri dosnice. Nume de
D'ici de colo, Expres. adv. Omul dsta e om: Dosuleanu, Dosuleanca.
cam d'ici de colo! E cam tacnit, o ia Verb: a dog, eu dosdsc.
pe una dela Rdsdrit i pe alta dela Dotarni, (a), A izgonl, a alunga.
Scdpdtat, e lovit cu leuca, nu e in Deuä, Numer. Expres. N'a zis cloud!
toate Sdmbetele. (Non mu facere).
Didijos, Adv. Dedesubt, Sub. N'a zis care, a tacut chide.
Dimièr, Omul care strange tesaturile eSa-rni dai unt cu oug
de lana (bumbac) numite dinni si, 4Ca nu mai zic doua».
dupal ce inseamna vigurile, le duce Dracu, Expres. x. 0 dedesi dracu' dela
la munte la piult (piva). varzd! Dela inceput o scrintisi, o
Dinlifara, Adv. Expres. Se judecd pe pornisi eau (cu stangul), o luasi tur-
dinafard = In virtutea legii habeas ceste, cu resteul (toporul) la brat'.
corpus, pe cautiune eliberat. 2. Std ca un drac trdsnit, inmännurit,
Dinainte, Adv. Expres. Nici sd nu-i treacd prapadit, pocait, umilit.
pe Sa-1 respecte foarte mult, sa-i 3. Mai tacd-te Dracut! Si mai taci
fie recunoscator. odata ! Mai arunca cevd in gura aia !
Dinte, 41, 1. A legat calul cu dintii (gura) 4. N'o gdseste cu dat' Dracu' ! = Deloc,
la gard (stele). Nu i-a dat demancare, de fel, nici de cum, a pus Dracul
iron.: mdnancd rdbddri prdjite !, 1-a coada pe ea.
legat la gard. 5. A cdlcat in urma Dracului. A dat
2. Soare cu dinti zi luminoasä (cu in grea scalda, in grea boalä, in urmari
soare), dar friguroasa. (rme) rele.
Doasci, = Spartura latä de lemn. 6. M'au gdsit toti dracii. Au intrat in
Dollea, (al), Numer. ord., Femee de-al mine toti dracii. M'am infuriat grozav,
doilea = a doua femee intr'o cäs- am turbat de manic, n'am mai stiut
nicie. de mine (de manie).
Domn de rota, Se zice celor ce se tin 7. E dracu' pe uscat ! (Cine n'a vdzut
märeti, celor cu pretentii mad. Ca pe dracu sd se uite la el! E dracu' gol
n'ai fi Domn de roud, de nu vrei sd (impelitat). E tare dracos, nabadaios,
muncesti ! sucit, istet.

www.digibuc.ro
173 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 23

8. Par'cd a arat dracu' cu ele (pisici). tronc 1 vorbi sl nea Ion 1 vorbi sl nea
Sunt slabe - moarte. Vlad ca si el e din sat 1 ndrodul, cdnd
9. S'a prdsit Dracu si de-aia nu se vorbeste, te usturd la inimd.
face focul I Cand nu se poate a- DucipAl, Cal bun, Bucefal, smeu, leu-
prinde focul. paraleu.
Dricui, (a, a se) 1 Azi. Dulce, Expres. 1. Dulce (bun) sd-fi in-
DrAcuiturA, -I J ghifi limbo' dupd... Se zice, in sens de
DrAgostitA, -e, x. Un fel de bubulite superlativ absolut despre cevh bun de
pe fata. mancare.
2. 0 planta inspicatfi, cu spic argintiu. 2. Porumbul este dulce (dulcedg) (la
DrAmui, (a), A drricui, a blestemh. vdnzare). Este ieftior, cam ieftin.
DrAmuialA, Expres. I. Am dres oalele Scump foc se zice = sdrat.
(bucatele din oale). Se fac bucatele mai 3. Un om dulce = PlAcut, pdinea lui
gustoase punand in ele ou batut, un- Dumnezeu, sd-I pui la rand.
tura cu ceapa prajitä, etc. 4. Dulcele Crdciunului Cklegi.
2. Mi-am dres gura dupd posirca asta
de yin! Am Mut cevh mai bun dupa DumAn, DumAna, Nume de boi.
macrisul de vin. Dumnezei, (a se, -esc), Expres. Ce nu
3. Facu-i si dregu-i ! = Reda, sub o cumva, te-ai dumnezeit? ! Te-ai ficut
forma eufimistica, o injuratura. om de treabá ? te-ai sfintit ? te-ai bo-
Drege (a, eu dreg). tezat? te-ai fficut om la locul tau
Drept, -ii, Expres. 1. Ca Neamful = foarte (asezat) ? te-ai pdrdsit (ldsat) de rele
drept (sens moral). (umblete rele)?
2. Ironic. Ca funia in traistd, Dumnezeu, Expres. 1. Cdnd am auzit
Foarte stramb. una ca asta, m'a bdtut Dumnezeu I
3. Sd dai cu pusca pe rdndurile viei Am incremenit, am inmarmurit, am
in lithe absolut dreapta. ramas uimit.
Drob, -uri, Bucata de sare, de sange, 2. Se zice Un om al lui Dumnezeu =
etc. un om bun ca pdinea, pdinea lui Dum-
DrugAni, (a), A incherbh o casa din nezeu; 0 in adresari: Om de Dumnezeu !
drugdni, drueli (len-me rotunde cari = Crestine I vere 1 om de Infeles ce te
apoi se cercuesc). socotesti 1
Drum, -uri, Expres. x . Venid cu tot 3. Eh: Dumnezeu Ind dd si altul imi ia.
drumul cu o falca in cer si una pe Se zice and capfitam cevh bun dela
pamant, buihc, nabädaibs. cineva si apoi altcineva vine si ne is
2. A rdmas pe drumuri, a rdmas lemn; bunul de dinainte.
sarac lipit pamantului; fall cer, far/ 4. Dumnezeu cu mila! Se zice in cazuri
parnant. de disperare : numai El de-ar mai
3. M'au pus pe drumuri. Cu judecati, puteh sa faca cevh I Se mai zice si in
ca martor, cu felurite angarale. sens de niciodatd. Expresie sino-
4. Par'cd m'am finut cu parul la nima cu asta este : Maica-Domnului I =
drum ! AO de crunt am. fost pedepsit Cdt cucul si cdt aminul, cdt Ardealul!
de D-zeu ca un talhar ce atine 5. Dumnezeu e deasupra si eu sunt
drumul. didijos (dedesubt). Cu formula asta
Duce, Expres. Nici n'o duse, nici n'o 'n- sacramentall se intareste o afirmatie
toarse ! Nici una, nici cloud, hodoronc- si i se da aproape valoarea de juramant.

www.digibuc.ro
24 G. F. CIAUSANU 174

Duran, Expres. Porumbul e Dundre! mai incapeh in piele de mandrie, a


Porumbul e branifte, este mare de tot, se mandrI mult.
cre§te nebun, nu te vezi cu calul (pe FarM, E o fdrfd 0 gurd de patece,
cal) din el, e bdlciure, creite 'n nebunie. vorbh-multä, a mâncat picior de
Durmi, (a), Somnul greu se arath in gainä.
felul urmätor: Farfark Numai gura de el v. fdrfd.
A charm') buftean, Farmazon, -oanA, Viclean, prefacut,
s * ca gra*, ismenit, pehlivan.
* S tun, FasnA, (pl. neintreb.) Expres. x. Fdsnd
» * sd tai lemne pe el, de cdcat. 0 tclntd de, o scrematura,
e a nepomenit. (cat iese dintr'o).
DO, sing. neintreb. Expres. E cu duii- 2. Inteo fdsnd. Inteo parte, aplecat,
de-pe-lume! Este cu trupul in lumea care cautd rdu (vorbind de casele care
asta, dar cu sufletul in alai lume, zána- sunt gata SA se därâme) pe-o rdnd
tec, t knit. (inteo rânä).
Fasole, Expres. A rdmas de
rds ca fdsuiul in ziva de Pafti!
Face, (a), Expres. x. M'am fdcut spre E rdsul oamenilor, batjocura lumii (sa-
el g a fugit. M'am indreptat spre el... tului).
2. Sd nu-ti faci cd asta a vrut sd zicd... Ffit, -1, Un pe§ti§or mic, un juvete.
Sh nu te 'ndoe§ti ch... E sigur Un pe§te mai mári§or se nume§te co-
e cert ca... sac.
3. Face Craiova colea... I se pare ch. FatA, -e, Expres. x. A da faid cu cineva.
Craiova e aproape, de pasnic ce este, A se intalni, a da piept cu cineva, a
de iute ce este de picior. infrunt h.
4. Facu-i fl dregu-i ! Raportarea eufe- a. A face fatd la... Poate sd fie fata
misticd a unei injuriituri grele. In afar% de insemnarea cunoscuth: a
FAcut, -A, Expres. i. Om fdcut, om de corespunde a§tepthrei, a potrivl lucru-
muiere, om in toath legea, om valid rile sh iash totul bine insemneazii
(capabil de munch), vläjgan. §i a se ivi, a se prezentd la judecatd, a
2. Muiere fdcutd, fdtatd, prdsitd, lhuzl, se infdtifd (»infdtofds).
care a dezlegat sacul, la care au venit 3. Este om fdrd fatd (fire in obraz) .
Tung. E smolit, gdlbinicids, cancionit, päcurit,
Fsinl Expres. Ti-a trecut fdina prin pdmdntit, smead, topit, i-a iefit pd-
traistd Ti-ai trait traiul L., fost-ai mdntul in fafd, e pierit (la fatd).
lde cat ai fost; §i-ai rhmas un lucru 4. Fdcea fete-fete in fata judecdtorului,
prost I faceh o path verde §i alta galbina pe
FalcA, -1, Expres. I-a trecut falcd prin obraz, schimbh fqe-fete pe obraz; acl
falcd (despre oameni). E slab de tot, ingalbineà ad se aprindecl la obraz.
Ii curd untura pe cur (ironic), e numai 5. Sd nu-ti vadd curul ce i-a vdzut
pielea t}i osul, s'a pomIt de slab ce este, fata A fost facut ca o albie de porci.
e ca un sfinte de pe bisericd, numai 6. Ce fatd Ii dai jurebiei? Cum o yap-
pielea i sufletul. se§ti ? In ce culoare ?
FAIAlui
(a, a se, -esc),
7. Bine c'ai scdpat cu fata cUratd
FAlul, j Ai scapat nepedepsit, dinteo afacere
A se mandri, a se tine mare, a nuli necurata.

www.digibuc.ro
175 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 25

Fatal, (a, a se, fatAi), A umbla trelea- Fiere, Expres. r. A crdpat (plesnit) fierea
lelea, tAind frunzA cfiinilor, a se fu- in el de fried. A murit, pe loc, de fricA;
dull, a se expune cu podoabele a inghetat de fricA, 1-a &sit inlemnit
prin preumblare deasä. de fricA.
FAtA1511, -1, Androgin, famen, hadAmb. 2. E fiere a dracului (spurcatd) in el !
FAtos, -oasä, At-hos, remarcabil, impu- E chIchiritd a dracului, e sucit, e un
nätor. mate-pestrite, e iute, vrednic (bdrbat).
Felice, adv. Expres. sarcast. Ferice de, Fierturk 1. Ciorbä.
vai de maica lui ! Nu e nici-un ferice, 2. Vezi mel.
vai de el si de mumä-sa care 1-a fAcut, Filip, Expres. 1. .5'terge-o, Filipe ! Du-te I

mai bine n'ar mai fi fost pe lume, vai ras-ne-ras cautd-ti de drum!
de capul lui, vai-mama lui, vai de 2. Md umpluli de Filipefti -= MA urn-
muiculeana (muiculita) lui. plusi de branzl.
Fettlie, -El, Loc bAtut de soar; in bAtaia ring, Expres. i. Sunt toate in fintc
soarelui, prigorit de soare. Sunt in bung, ordine i in numArul in
Acelas cuvant cu aceeasi insemnare in care au fost.
Maramures. (Vezi Poezii pop. culese 2. Sd fii in fintd! = Sä vii vioiu,
de Al. Tiplea, glosar). treaz la ordin, la datorie.
Fi, (a fi -fire), Expres. 1. Fi, o fi auzit Fisoi, (a, -esc), (Pisoi), Expres. Sdngele
Poate a a auzit. fifoid... Sangele curgeh ca izvorul,
2. De unde i-or mai fi pidoarele (oasele) sArià #COCCV, sângele gfilgAià din rank
Se zice celui ce se osteneste mult. bultici din ranA (bu)cnid).
Sd-ti bagi in cdrd (plug) cu dne nu Fitui, (a, a se, -esc), A devesi, a irosi,
ri-ar fi. Cu unul nedemn de tine. a prApAdl.
FiartA, Expres. Ai fdcut-o fiartd I Ai Fituit, -d.
fAcut-o nesdratd, de oaie, nAsär âmbl. Fituiald.
Ficate, -tl, Expres. i. M'a sdcat (tdiat) Fleantä, -e, ofllà, ffisli dintr'o tesatura;
la ficati. Inteun antec: Cdntd hopl brezhie, femee (sens pejor.).
(de cuc) de md seacd (la ficati). M'a Fleasa, adv., Fdcut flealcd ud lioarcd,
pfitruns la inimA, m'a sleit fiziceste flescAit, muiat pRnA la oase (de apA,
ai psihiceste, m'a pus pe ganduri etc.).
adânci. Floare, Expres. z. Vaca asta a da-o
2. Mi se aprind ficatii de sete. Nu mai cu flori in coadd. Cu inima bunA
pot de sete. (neindoità), din toatii inima, repede,
Fier, Hark i. Fiardle coplui Lantul fArä sA stau mult la gfinduri, par'cd
de care se atfirnA, la vatrA, pe cos ac mdnal mdmdligd cu unt.
cAldarea. Se zice: E neagrd ca fiardle 2. Florae muerelti. Eufemistic pentru
comlui. sonic menstruatie, in Pravila lui Mateiu
2. Am fdcut-o cu fierul dela mine ! Basarab: muerle.
Din chibzuiala mea, pe socoteala mea 3. Cu sufletul prin flori. PrApAdit de
(numai), A mai trecut ceva dela mine l tot, cu un picior in groapd, ii fierbe
3. E fier rdu! E o poamd rea, e o scuM coliva 'n piept.
(buruianA) rea. Florida, Expres. 1. A face o floricicd
Fiera, (sing. tant), Expres. Are de cuiva. A i-o face, a-1 potcovl, a-1 di-
bani Are bani multi, sä-i cari cu chisl, a-1 picnl, a-i trage un faier
carul. (sApuneall), a-i pune pengeaua.

www.digibuc.ro
26 G. F. CIAUSANU 176

2. Ce, crede cd e floricica Doicdi ! ? Fulg, Expres. r. Alb ca fulgul = ca


(floare la ureche ! ?). Crede cà e glumä ? 1 floarea de tiugl (troac6), ca apada,
Nu, e groas'a 1 E latä rfiu 1 ca laptele.
Fluturica, Nume de oaie. 2. I-a mers fulgul. A pAtit reu, a scapat
Foe, Expres. 1. Te-a cdlcat (ajuns) i pe ca prin urechile acului.
tine focul. Ai dat i tu de belea, de Fnmur, -6, Fumuriu, in 'coloarea fumu-
pagubg, te-a ajuns obejdia i pe tine 1 lui.
2. A lua focul cu mina altuia. A scoate In jud. Vfilcea este o comua: Fu-
castanele din foc altul, cu invdtul lui mureni.
# pdrul tdu, unul cu foloasele 01 altul Expres. Cu cdciula famurd.
cu ponoasele. Funarbte, -eata, Un de sac J scurt §i
3. Lua foc in mdnd cd nu # nu! Este Un de om 1 gros.
aici proba focului. TAO duirea Inca- Cdciuld funddreatd = fàrà vfirf.
pe'tânata a unuia care a lacut vre-un Funddi, v. fundarrete.
eau. Funie, 40 1. Expres. sarcastia: Domnule
4. La lard: foc-potop la oraf: cu boii de ! Boier gol, incins cu teiu,
Doamne-apdrd! Greu la deal i greu dela Giule§ti (Vfilcea).
la vale. 2. Drept ca funia 'n traistd. Strâmb.
5. De cdnd s'a insurat par'cd a dat cu 3. Soarele e de-o fanie. E la nerniaz
. capul, ochii in foc. S'a pacato§it, s'a indesearä, la chindie.
ticalocit, s'a schimbat in rail. Sinonime: de-un copac (de-un copdcel).
6. Nu m'oiu mai vedea din foc (pdcate) Fureer, -e, 0 fume' rustia cu doue coarne
oiu fi talpd iadului (cuptusald la cdzan) cu coada lungfi cu care se dau cocenii
in iad de pacatos ce sunt, mi-am in snopi sau alte nutreturi (notrete)
bligat sufletul in foc, mi-am sdrat su- la inaltimi maxi: in pdtuiege, in arbori,
fletul, nu m'oiu mai vedea, din pdcate, pe stog, pe vfirful crailor.
m'a bdgat in foc. Furusaliii -eli, Lelin, ne-putere: (se' cadä
Fomeie, 4, Muere, femee. FfirsalA f din picioare).
Fometds, -oasà, (Fomeeids), F1'amân-
jes, lupicôs, cdruia i-au mas parecii
in burtd.
Freek (a se), Expres. Lucrul nu se freacd Galbinare, 4, Partea galbea dela ou
in palme. Nu se face a§e u§or, mai va 1, (gdlbina)cul oului).
incetul pe incetul se face otetul, lesne Expres. 'nghitit gdlbinarea. S'a
de zis; mai greu de fecut, trebuie sá lefterit, a ajuns la lulele, sd nu fii in
opinte§ti, nu glura. pielea (cdmafa) lui, s'a intins pdnd s'a
Frica, Expres. I-a luat frica A-i fi rupt, a ajuns boer incins cu teiu.
mereu fricä de cineva. Gilleuros, -oasit = Cu gAlci (despre
Frichini, (a se, -ese), Expres. Cd mult vietati); and mai gros, and mai
te mai frichinir ! ? A se muchilipsl, a subtire, de spre firul tors.
se span (pfira o da de fil negru) II a Geed, -uri, Expres. Ai fost la un gdnd cu
se suci i invArti fárá rost. mine. Parc'am fi fost vorbiti ! Gdnd la
Fript, -a, Slab, uscat; fript de sete. gdnd.
Friseri, Se zice unei femei subtiri, iuti, Gioaza, -e, Expres. I s'au fdcut ochii ca
unei femei pe care s'o pui in piud i sd de iepure. I s'au mititicit de somn.
n'o poti lovi. Giirbiti, -I, v. Gdrbitea.

www.digibuc.ro
177 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 27

Garbit 6s, -oasi, Cu garbita (salba) Ghib, -url, Ultima calitate de lanai
mare vorbind de boi. dela daracit.
Gard, -uri, Expres. 1. A ajuns ca gardul Ghiburi, (pl. tantum.), Lana de calitatea
= a slabit foarte räu, numai pielea al III-a, Lana e ghiburoasd = e plink
osul. de ghiburi.
2. A legat-o la gard. A pus-o in cui, a Ghiburit, -a,
dat-o dracului (ocupatia, afacerea). Ghiburds, -a, J
Giisi, (a se, -esc), Zgriburit, cu cojocu'ntors pe dos,
( I se gdsefte, ciurciumelit, plouat, curcd-plouatd,
Expres. 1)
Nu i se gdsette. care cauta a vreme rea.
E cu dare de mana, e chiabur; e sdrac Ghijuri, Porumbi mici, nedezvoltati,
luciu, e tinichea. cu boabe rani. Ghijura, (mai rar).
2. Gdsit de bdtdi Epileptic, bolnav Ghighel, Ferche§, spilcuit, elegant.
de duca-se-pe-pustii.
Ghimotdc, -oace, V. Ghemui, Ghimotoci,
Giita I = Interj. Se goneste cu ea porcul. Ghimotit.
GUM, (a, -esc), A face. mai subtire, gingii cu boabe de lapte, buni pentru
un learn, intr'un loc; a-I curma aproape pisici.
prin taiere. Lemnul de codarie al
biciu§tii se gdtuie la un cap spre a i se Ghimpe, (Ghimpki), Expres. Par'cd
pune biciuqca (cdrcaele biciuttei) acolo. std pe ghimpi. Nerabdator sä piece.
GrtvAn, -e, Partea adancitä a lingurei, Ghindoc, v. blindirica.
cau§ului (caucului). Ghioace, ghioci, 1. De oud Coji de
Wvilt, -Teti, Seara i se zice lupului oug.
cu acest pseudonim. 2. De nuci (alune, etc.).
GeanA, -e, Expres. i. N'am dat ochii in
3. De cartup (tuburi goale).
geand. N'am atipit, n'am dormit. Cu ghioci de nuci incalta copiii pisicile,
2. Vdd o geand de nor pe cer 0 faqie tot pe ele invatatorul puneà pe copii in
de nor. genunchi.
Gel* Nume (policre) de om. Ghlocel, -eel, Expres. Cu la urechi;
Genunche, (genunchi), Expres. x. Apa cu par alb la tample.
(zdpada) e de-un genunche. E la inal- Ghioldorosi, (a, -esc), Onomatopeu
timea genunchilor. (Un nou fel de pentru vorbirea in limbi streine.
masuratoare). Gingie, -eel, Expres. Porumbii sunt cu.
2. E tuns ca genunchele de bivol = sol- Gioia* -e, Lepadatura, rugina, obiect
däteqte, chilug. rail, de nici-o treabl.
Ger-viinät, De crapd lemnele, de se cacd In I. Creanga: Acul ,Fi barosul
vulpea din copaci, Ca la Boboteazd, de mi§te cioarse de nici-o treaba>>.
crapd pietrele. Glavatanie, Galagie, tumult.
Ghemui, (a, a se, -esc), A se ghimotoci, Gloatä, (Pl. neintrebuintat). Aglomerare
a se face ghem, a se face cocdrld. de oameni. La moard e gloatd = nu
Ghemuit, -d. rdzbeFti cu sufletul de multimea celor-
Ghinti, Ghetolu, Ghettl§ (locul unde ce au venit sä macine, nu poti sd-ti
se dau copiii pe ghiata). Expres. El tragi sufktul de...
pldtette cu bani ghiatd. Peqin, in mdnd, Glod, -mi, Ghljuri de porumbi, porumbi
bani uscati, bdtuti pe muchie. mici.

www.digibuc.ro
28 G. F. C1AU$ANU 178

Glodi, (a, -esc), Md glodeste ochiul = are Gros, Gro§i, Expres. i. Spune mosi-pe-
un gunoi in el ci ma suparg. M'a grosi vrute ci nevrute, cai verzi pe
glodit ghiata = M'a juvenit (ros) pereti.
gheata. 2. Dorm ca grosii, ca lemnele groase,
GoanA, Expres. Sdrat de foarte sArat. ca jipdnii, ca bdlvdnii.
Vitelor li se dA multä sare cand se duc GrozAvit, -A, Grozav la infatipre d. p.
la bic. un mort.
Gogome, i, Expres. Fdcut gogoase sdtul Guguli, (a, a se, -esc), A desmierdh, a
cardbd; cu burta mare, cu burta la alinth, a manah.
gurd (de femei). GurA, -I, Expres. x. Iti bagd mdna in
Gol, Expres. z. Ia ghetele pe gol. Le ia gurd cdnd ai vred sd spui cevd. Intre-
fArA ciorapi (obiele), numai pe piciorul buinteazA un argument ad hominem §i
gol. te reduce la tAcere.
2. Mi-a iesit cu gol. E piazà-rea sä 2. Nu mai ai gurd deschisd cdtre el.
intMnesti pe cinevh cu vas gol in cale. Nu te mai poti plfinge lui, nu mai ai
Cfind iti iese cu pun I merg treburile trecere (crezdmdnt).
in plin. 3. Sd ai gurd sd mdndnci I E mare
Golopinit, -A, Gol-pu§cA, gol-pistol. be4ug de mAncari, e jertfA (jirfd).
GrAdinA, Am fdcut o grddind bund, am 4- Nu ;du cine si-o fi legat gura de
ocolit mult. Cutare. Nu ctiu cine n'o fi avut de
GrAnAr, -I, Cerealist, contragiu. lucru ci I-a vorbit, 1-a incondeiat, 1-a
Greu, Expres. i. Se fereste sd dea in greu. ponegrit.
Vrea sA munceascA pe usurica. 5. S'a fdcut gurd la vale: bagd tdganii
2. I-a cdzut cu greu vorba mea. A fost in drie ! GurA are aici sens de petec de
jignit, s'a supArat. inseninare intre nori. Cfind se face gurA
Greceite, Stau in inimd-ti 10 cu- la vale e tot de ploaie, deci iganii fac
nosc foarte bine toate Ondurile. lucrurile deandoaselea.
Gresie, v. Lulea. 6. Gura bate curul. (Laudd-te gurd, cd
Grigorie, E greu ca Sf. Grigorie pumnii curd). Cel cu gurd-multd o pate,
Foarte greu, vorbind de moactele Sf. toatA paserea pe limba ei piere.
Grig. Decapolitul dela Bistrita care se 7. Cu jumdtate de gurd 1-a poftit.
ingreuiazI enorm acolo unde nu vrea I-a zis cu gura cdmd,tii..., de formA, sA
sg. fie dus. zicA cl el cA i-a zis cu gura moale.
GrIndA, -zi, Expres. A pus ochii in grindd. 8. Nu pune gura pe nimic, nu-i #dab
A belit ochii a moarte. inima la nimic, nu-i ((cerei inima nimic,
GroapA, Expres. Bagd 'n el ca 'n groapd nu pune isArat* pe limba lui, ar puted
E Wombs la mâncare. sd ia nafurd (sd se sgrijeascau) sd ia
GroazA, Expres. x. Iti duc groaza. MA grijdnie, anegustato poate sg-1 spurce
ingrozesc de soarta ta I cucul
2. 0 groazd de copii. 0 puzderie de 9. I-a dat gurd. A huidul, a alungh cu
copii. strigAte.
GorovealA, v. Boroghind. so. N'are gurd sd mdndnce cdte bucate
Groaznic, Copilul e groaznic, e do- sunt. E berechet (bi§hg) de mâncare
lofan, e ca un purcel, parcl e trântit e jertfl (jirfd).
dela putineiul cu lapte. x. Rdu de gurd. Cu gurA multA, gurA
Gropan, -e, GaldAu, gfildAn, topill. de-petece, farfarh, care a fost fAcut la

www.digibuc.ro
179 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 29

rnelita, gurd-spartd, gura-mare, a gu- HAltli, (a, eu WM), A zgaltal, a


rdnI. sgarcinh, a scuturh, a clad, a clätinh.
12. L-a fdcut cum i-a venit la gurd! Him* -uri, Gala mare, femee mata-
Cu ou si cu otet, ca pe-o albie de haloasa.
porci. Mural, (a, -esc), A munci pe cinevh,
53. Pe Ion nici nu l-am mai apucat cu din greu; a-I da, la brazda, prin
gurd! Cu putinta de-a vorbi. (Aci e munch', a hal* cu...
vorba de un bolnav sau de un muri- Se zice ai. Ea fi-a luat hamul casei =
bund, cu constiinta i posibilitatea s'a invatat sa invarteasca singura tre-
de-a vorbl pierdute). burile unei gospodarii, nu se lasd in
14. Am pus fi eu gura pentru tine! nddejdea altuia.
Ti-am aparat cauza in lipsa ta, am Hanghinta, (Anghinta), PI. neintreb.
pus sl eu un cuvant de aparare (scuza). Se tine dupd mine = manz dupa
15. Nu-ti mai rdd degeaba. Za- iapa, scai de mine.
darnic mai intervii i starui. Milli, (a se, -esc), 1. A se tot certh, a
r6. Moale de gurd, Care mananca in- se #strich* cu..., a se tot dmpunge».
cet S. p. caii. 2. rmi hdrdie tusa 'n piept. Tusa fierbe
17. Slab de gurd Caruia ii pica in piept, sffiraie coliva in piept.
dintii devreme (vorbind de oameni) HArAibal, (Pl. neintreb.), Tambaláu, gld-
Gurei (interjectie). Vezi Tugu! Tugurei.
I vdtenie, tumult, razmirita, scandal,
Gurlui, (a), (ingurlui), Onomatopeu aulans.
imitand strigatul infundat al porcilor. Harcalete, -etl, Golan, jarcalete.
Gurlup, -I, Prune cari au fost atinse Harnic, -A, Expres. fi sunt eu harnicul!
de Exoascus Pruni fi se diformeazd. Ii sunt eu dichiul, natal, popa.
Gnsu, Gnsule I Interj. Ash se chiarna HAsmAndiu, Haidamac, finghinea,
gastele la demancare. desmdntdu, blendereu, pierde-vara.
HAtAu, (PI. neintreb.), Expres. A lua
la . A luh la trei-pazeste, a luh la
Ha, (0 particulfi intaritoare a sensului refec, a freed pe cinevh, a-1 face cu
la cuvintele pe langa care se adauga ou si cu otet, a-i trage un faier (sa-
enclitic). Expres. L-am vdzut bine-ha. puneala).
L-am vazut de bunä-seama, cum md Herbbli0e, (herbbli5t1), Expres. 0 her-
vezi ci te vdd, fàrà nici o indoiala ca belifte de casd. 0 cazatura de cask o
1-am vazut, 1-am vdzut cu ochii mei. sandramh.
Ii prinsese bine-hd. (Se zice numai despre lucruri).
Haida, Cdlare pe Gata de duck High4, -uri, Hi§teag, bunget, hAtia.
grabit de-a plech. Hith, (ita), (eu (h)itAz), Expres. Hita
Han, (Pl. neintreb.). Expres. E o haitd din picioare = Se lash and pe-un
bdtrdnd. E curva batrana, e vulpoi picior and pe altul, (ca la razboiul
batran, e thrtore. de tesut).
HAM, (a, -esc), Onomatopeu. A face Hodordg, -oagA, Mo§neag, baba (de-
ghelhiu, gura, larma. nom. injurioasa).
Hdldiald, -eli. Hogi, (a, -esc), A OA a sbierii, a se
Haltacaut, (a, a se, -esc), = Onomato- vdicdra, a boa, a jell, a face mare
peu. Expres. Helltdcdnesc un putineiu! larma.
= Bat putineiu. Hogeald, -eli.

www.digibuc.ro
30 G. F. C1AU$ANU 18o

lionei, (a se, -ese), A imbAtrAni, a se HutupinA, -I, Denominatie injurioasA


mdtufl, a se face hodorog bAtrAn, a-i adresatà femeilor mdtdhdloase i nd-
albi pdru '7/ obraz, mustata-i taie fates. roade.
Honcit, -d. Sinonime: magaoaie, boald, moard.
Hop-odatA, Expres. adverb.: Omul dsta
e cam . E cam trAsnit, e 'ntr'o parte,
pe-o ureche, n'are toate minti1e, ii Iaca-cine, (Iaca-cui), Eufem. pentru
lipsevte o SAmbätä (doaga), e cam d'ici Dracu, tmpelitatul. Fire-al iaca-cui !
de colo, ia una dela rdsdrit i alta dela IapA, -e, Expres. A umblat pdnd i-a
scdpdtat. stdtut iapa ! A curmat pAmAntul, a
Hora-mAtnsilor, CAnd ninge invdrtit (cu cutreerat pretutindeni.
vfirtejuri de ninsoare) poporul zice cA IarbA, (ièrburi), Expres. i. Sunt de-o
e hora mdtwilor. iarbd cu... Sunt leat cu, sunt deodatA
Hordorosi, (a, -esc), Se refer% la sunetul cu, sunt tot de-o vArstA cu...
special pe care-1 fac ouàle puse la clocit Sinonim: De-un lapte cu...
cari au pui in ele i sunt aproape de 2. Te fine iarba (cu ce mdncafi). Man-
scos puii. e* ca o pisicl de putin, te duce vdntul
Hotar, -e, Expres. z. L-am gonit 9 (7) cu ce mdncafi.
hotare. L-am gonit rnult, I-am gonit IarbA-verde, Expres. Din pdmdnt, din
pdnd I-am ldsat de urit (pdnd sisa iarbd verde sd mi-I aduci ! De unde-ai
pierdut din urmd). vtl, de unde n'ai t1, sä..., din piatrd
2. Mofia Mileftilor e hotar cu cea bo- seacd, sA..., sA te faci luntre vi punte
iereascd. Se invecineazA, este hotar numai sA..., sA faci pe dracu'n patru
in hotar cu... gi sA...
HotAri, (a se), 1. A se inve.eind cu = Se IasmA, ArAtare, slutfi.
hotdrd,ste cu... Aghiasmd mare.
2. Vezi Zdurd). Ici, (adv.), Expres. D'id de loc = Ime-
Hot Alit, -A, Expres. x. E frumoasd ho- diat, napristAn, cu nepusA-masA, fArA
tdrit ! E picatd, e ca o zfina, e scrisä ! rAgaz.
2. Laptele s'a liotdritl a incepe a stricd IepsnnA, 4, Iapà (pejorativ). Iepo-
(cel dulce), a se zAtirdl, a se serbezl. ftind.
Tesdturd hotdrftd = tesutA neregulat, Hpure, Se zice unelor pfirti din carnea
and rnai des cand mai rar. porcului, L-am fdcut scdpat L-am
Hupi, (a se, -esc), A se /qui, a se hAmesi, gonit de 1-am lAsat de urit.
a se pocati. Iertat, -A, Femee iertatd de flori = Femee
Hurubiste, (hurubistI), 0 hurubi§te de care , fiind bätrAnA sau din alte
casd. 0 vandramh, o surupAturA de cauze nu mai are menstruatia (sflo-
cask o dArfipanaturA, o chichineatii. riles).
Husmi, (a se, -ese), Expres. M'am hus- Imisi, (a se, -esc), A tAnji, a se topi pe
mit cu butoiul. M'am luptat cu butoiul, picioare, a se used din picioare, a se
m'am cAsnit mult cu butoiul, mi-au opAci.
cdzut mu,schii luptAndu-mi cu... (E Imisdt, -d, degenerat, pimnicit.
vorba delmuvchii de pe vale cari dor ImputA, (a, eu imput). Expres. I-a
grozav i trebuie travi sau mai bine imputat pomana cuivd. I-a scos ochii
dupiti ca sA-vi vie in fire). cuivA cA a primit sau a dat o pomanA
Husmeald, -eli. (astfel de pomanA ne mai avand va-

www.digibuc.ro
I 81 CUVINTE DIN JUDETUL vALCEA 31

loarea ei mistica); a face o pomanA 12. Nu-mi dd brdnci la insurdtoare.


cu gand indoit, cu pArere de rAu, a da Nu mA 'ndemn sA mA'nsor.
de pomanA cu mdna tremurdnd (de Intril, (a), Expres. 1. Pdnza mai intrd
avaritie), etc. A face o pomanA ne- la apd. Se scurteazA dupl ce e spAlata.
primitä de Dumnezeu si de rAposat 2. A intrat la apd ! Ai dat de dracu,
din cauza inimei negre a celui care o ai pAtit-o 1
face. A critica, in orice fel, o pomana. IntrAtnrA, -I, Ochiuri, in lemn, vartejuri,
InimA, -I, Expres. t. Nu le pune yi tu toate nodozitAti, fibre de lemon sucite,
la inimd! Nu te sinchisl de orice, nu strambe care nu se pot alit drept de
te tesi 1 sculele tamplarului.
a.Mi s'a tdiat dinspre inimd, Mi s'a luat Lemnul dsta are intrdturi (e deci WA
dinspre inimd. M'am scarbit. valoare mare).
3. Bagd inimd in tine ! (Fii cu inimd intricA, IntrigA, vrAsmasie. Sunt la
in tine!) mai inimeazd-te 8I tu 1, inimA intricd. Sunt la cutite, sunt vrAjmasi
de putrigai, a'am un cutit sA te tai 1, de moarte.
simte-te sl tu 1 IsAntie, EsentA otet.
Sinonim: Ia-ti inima'n dintil = ho- Ismeni, (a se, -esc), A se preface, a se
tarAste-te odatA 1 fudull, a se fasoli, a se da drept ce nu
4. Nu e (om, vitd, lucru), Pe inima mea ! este, a fi nenatural (afectat), a face pe
Nu e pe placul meu, pe gustul meu, farmazonul, a face pe-al dracului.
nu se potriveste cu mine, e departe Ismul, (a, -esc), A da cu ieismd (aghiasmA
griva de iepure. mare = apa sfintitä la BoboteazA) pe
5. I-am bdgat un fier rece la inimd un lucru intinat, pangarit spre a-1
(un cutit). L-am facut A. se pAtruncla curAtl.
de frica, i-am tras o sfdntd de spaimA, Isprava, (Pl. neintreb.), Expres. adverb.
i-a sdrit inima din el, i s'a fAcut inima De toatd . Cu desAvarsire, de tot .
cdt purecile (cdt un bob de meiu), i s'a M'am golopdnit de toatd . Am rAmas
zburat (retezat) inima, i-a plesnit numai in piele, sunt gol cu napul
(crdpat) fierea in el de fried. (Cosbuc) sunt gol pu.ycd.
6. Nu-i std inima la kc ! E tare neli- IsprAvAnie, f
nista. Cu inima pe pAtnant (ca pa- (IspriOnie), ,t Pl. neintreb.
mantul). ftni std inima la kc. Mi-a Expres. z . Rdmdnem tovardyi pdnd la
venit inima la loc. isprdvdnie. Pang la urmA de tot, panA
7. L-a lovit inima. L-a lovit partuica, la sfarsitul sfarsitului.
urdinarea, cufure Ala. 2. A fdcut lucru de isprdvdnie (isprd-
8. Sd dai yi tu (pomand) ce te lasd (slo- venie). Un lucru desIvfirsit (de-ajuns),
boade, pdrdyte) inima. SA dai de voie opera de maestru.
si cat crezi de pomana. Iu§:di, (a se, -esc), A se incontra, a se im-
9. Mi-a rdmas la inimd = Foarte potrivl, a se impildi, a se lua la colti cu...
placut si apreciat. Iuydeald, -eli.
io. Mi-a mers la inimd! Mi-a plAcut Iutegim, (Iutigan), -A, Vrednic, iute din
foarte mult. fire, bdrbat, inimos.
i 1. N'am luat sdrat pe inima (limba tuti, (a se, -esc), Expres. S'a iutit fi el I
mea). Nu pot sd beau yin pe inima S'a 'nvrednicit, a deveni iute in miscAri.
goald. Nemancat, negustat, poate sd ia 0 mancare, in care se pune ardeiu, se
nelfurd; il spired cucul (manzul, etc.). iutelte.

www.digibuc.ro
32 G. F. CIAUSANU 182

hide, (Sing. tant.) Risipire; cheltuire Sinonime: bucdturd.


nebuneasca ((Bann: strdngdtorului in Expres. N'ai sd mai vezi, din partea
?mina izelditoruluis. Cf. Ardeal ozddl = lui nici bucdturd! N'ai sä-1 mai vezi
a izddl. fAcand pomeni in amintirea ta.
Izini, (a se), A se strich, a se degenerh, ImpepenA, (a se, -ez), A se invulbl, a se
a se spalh rau (vorb. de rufe). Bag in face ca un grdsizn, a se implini, a se
izdnd; izdnit, -d. face cca malub, a se face durdullu,
IznAnA, -ene, Expres. Asta a venit cu (dordoliu).
izmenele pe ciomag, i acum s'a chia- Implini, (a), Expres. Cu mine n'o Im-
burit. SArac lipit. plinete! Nu i se prinde, n'o scoate la
cap cu bine, nu moare cu capul pe
I perind.
Imbilerk (a, -ez), v. baierd. A imbdiera implinit, -A, Rotofeiu, incarnht, durdullu,
o oald. A-i face o legatura de sfori ca impepeneit, ca sidul, trdntit dela pu-
sa o poti purth vertical& tineiul cu zdr.
Imbol, (a se, -esc), A se cumpAnl sä :impofilat, -A, Imbufnat, cu buzele urn-
cacIA. flate, rnofluz, a imbontat *, inciudat.
Imbontat, -A, Bosurnflat, supArat, ne- Imprilosti, (a, -esc), A se face stAnA,
cAjit, cu buzele umflate. (impietri), a nu se rni§ch, a fi cinfierat *
ImpAiA, (a se, -eazA), Expres. Oi le s'au de draci, a intelenl, a se impiersa.
impdiat: acuma le putem tunde ! Cd nu te-or fi imprilostrit dracii ! ? CA
Chnd usticul (grAsimeaa parului) se nu te-or fi infierat dracii (impier sat)? !
salta de pe piele spre varful parului, In Maramure§: Imprelestit. (Barlea,
atunci oile sunt impdiate i bune de O. cit., vol. II, pag. 9).
tuns. 1mprilostit, -d.
ImpAnA, (a, -ez), a. A inlocui boabele Improsehiat, -A, SupArAcios, cu resteul
de porumb care n'au incoltit, a pune la brau, thineos, aràgôs, otrdvit, par'ca-i
din nou porumbul pe unde n'a ra- tot plou'a §i-i ninge.
sArit. M'am dus ci eu la impdnat (de ImpuputA, (a se, -ez), A se impopotonh,
porumb). a se impaunh, a se gill cu prea multe
2. Au impdnat pdmdntul ! Au umplut zorzoane (zarpale).
pamAntul, nu te poti intoarce de raul ImpuseA 'n-eruei, Denom. injurioasA.
lor, unde te 2ntorci tot cu ochii de ei Zanatec, E un impuKd 'n crud ! Dd
dai, au impdnzit pdmdntul. cu barda 'n Dumnezeu !
ImpArosh, (a se, -ez), A-i dit perii (tu- Inainte, adverb, Expres. E vremea 'nainte !
leele), a se umple de par. Mai avem a face unul cu altul ! Munte
In Pray. Mat. Basarab: cu munte se 'ntalne§te, dar om cu om !
Impdrofindu- se cu acela§ sens, Mai vine el Dragu§ la call§ I
Pag. 304. IneMerat, -A, Expres. Porumbii stau
ImpArliturA, (inapArtIturi), PomanA tri- inceVerati in pdtul. S'au jilavit §i s'au
mis/ la dorniciliu (constA din ulcior, facut brazda, s'au mucigait §i tre-
oalA, mofchiari (mo§ibri), coliva, ouä, buiesc prefirali §i ale§i.
mancare, etc.). Inalei, (a se, -esc), La copulatia cainelui
Am trimes pe Nae cu impdrtituri. (Dela §i a catelei (catalarealA), and organul
pomana cea mare pusl in curte, pe la genital masculin nu mai poate ie§l, se
casele oamenilor). zice cl ace§ti cfiini sunt incAlciti.

www.digibuc.ro
183 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 33

Verbul Incálci i adj. incdlcit, -d, In- bchiulfáni, (a se), A se legà peste cap
cdlceald, -eli, nu se intrebuinveaze cu un tulpan, a-p legit chiuldful (cocul).
cleat numai in acest sens. bcocorh, (a se, -ez), A sta mfindru, cu
Inciinth, (a, a se, eu Meant), A amagl, a capul sus (vorbind de cai).
inqelh. (Cf. lat. incanto). bcondurk (a se, -ez), A se impotrivi, a
linchputi, (a, -ez), x. A pune cfiputa la se pune de pricinfi, a se mandrl.
Incelteminte. bewitch, (a se, -ez), A se pune de pri-
z. A incherbh, a legd doud'ntr'un teiu. dnd, a se impotrivi.
Cdnd le 'ncdputeazd omul pe toate bcornorit, (a, -ez), A spune mai mult
atunci moare ! cleat e in realitate, a face din tantar
beArcittura, (incArcAturi), Expres. Sd armasar.
nu md scoli din sdrite: cd se aratd in- Prea o incornorezi fi tu E o adevärate
cdrcdturd (la ceafd)! Stricdm camp, poveste (scornitbra) ceeace spui I
o dem dracului de treabe, ii incarc Incovrigi, (a se,), A se face covrig, a se
ceafa de potarnbgi, ne stricdm la ceafd, face cockle.
o iau pe foaia ailaltd. beredinta, (a, -ez), A jur h (la o judecata),
barnat, -a, Plin de came, inspitat, a pune menu pe t sante s.
ardnit. beruei, (a se, -esc), A se crud, a se
beerch, (a, eu ineere), Expres. M-au minunh, a remeneh uimit, cu gura
horii = Au dat se ma calce, s'au in- caseate.
cercat sa spargd (sá ma fure). Se 'ncrucefte de asta ca de dracu!..
linceccAturh, -I, Partea ce se ia din dul- berudi, (a se, -ez), Pâinea, daca o rupi
ceata, cand fierbe, spre a se incerch. imediat dupe.* ce e scoasa din cuptor,
Fetele nu mane/Ice incercdturd de se incrudeazd (devine necoapte.).
teama se nu le infele flaceii. Incuia, (a se, eu ma 'ncui), Expres.
beheiat, -a, Se zice: i. despre paseri de M'am incuiat! Sunt constipat. In-
curte care nu au de gand se cue. cuieturd = Constipatie.
Gdina e incheiatd. Indemilnii, (a se, -ez), A se ajutorh (re-
2. Despre nuci grele de spart. ciproc), a -§i da ajutor. Expres. r. M'am
Gainile §. a. care sunt gata de ouat ci Indemdndt (cu cutare) cu boil.
li se albesc urechile; sunt descheiate, Sinonim: A se amdmi.
iar nucile pe care le spargi intre de- Expres. M'am amdnat cu el...
gete : descheiate. Indoph, (a), 1. A ingra§h prin multa
beherbh, (a), Am fncherbat ceva parale. mancare.
Am sclipuit, incropit, am inodat doul 2. A pune un dop la sticle, etc.
intr'un teiu; am fficut rost. 3. A scoate un dop la pepenele verde
behina, (a se), Expres. Te 'nchind cd (lilbeni(d) spre a vedeh de s'a copt.
s'a dus ! Se prea poate se... Nu e Induvigh, (a, eu induvighez), A chiti,
exclus ca... a irnpäturl, a rasfrange.
bchipui, (a, a se, -esc), Expres. Cum Induvigat, -d.
te-ai mai Inchipuit? Cum te-a'nchipuit beck (lime*, (a, Imo), Expres.
Dracul? ! Cum te-ai travestit, mdscuit! inecd sufletul. A-i da ssufletuluis de
behis, -a, Poshc, ursuz, par'ca-i tot toate (mancare multe, bäuture, femei,
ninge §i-i ploul, dugbs. tutun, etc.). A se indopd cu de toate.
Inchisoare, -I, In afara de inserhnarea Link, -uH, Revarshri mari de ape,
§tiute, curte, imprejmuire, garduri. puhoaie.

rs. A. R. Mernoriile Secliuniti Literare. Seria III. Torn. V.

www.digibuc.ro
34 G. F. CIAUSANU 184

Rufe innecate Nespälate bine, iza- Inlesni, (a se, -esc) = A avea tihnä,
nite, vinete, de latrd cdinii la ele. ragaz, putinta de lucru. Sd ne mai
infata, (a, -ez), A imbrach in fete de inlesnim!
perna burdufurile de perna (pèrin1). Inmurgite, Expres. adverbiala. = Pe 'n-
Infipt, -A, in afara de sensul cunoscut murgite = In capul murgului, in capul
mai are si sensul de : obraznic, in- serii, odata cu seara.
drdznet, care se infige la orice, nu se Innfinntru, (Fara altä forma') = Tarile
ell in laturi de a... din Apus (in special Ungaria fi Au-
Infirat, -a, Cu firele distincte unul de stria).
altul, rasfirat. Cu mustafa infiratd. S'a dus innduntru in Apus.
'laurel, (a se, -esc), A sta impotriva Innoda, (a se), 1. A se incellci vorbind de
cuiva, a se lud in colti cu a se impotrivi. caine si catea in actul copulatiei.
Se infurced cu mine! 2. Carul s'a inodat = s'a rasucit in
Infurciturd, Confluenta. loc §i nu mai poate merge.
Ingadui, (a, a se, -esc), Expres. 1. Mai Adj. Inodat, = Inspitat, voinic,
ingdclue putin ! Mai asteapta nitel. hclitof.
2. Se Ingdduesc amdndoi de minune! Innodacfii, (a se, -esc), A se lficomi la
Traesc in armonie. mancare, a i se bate calicii la gura.
3. Md mai ingddui cu... Ma mai ajut ingeldAtl, -e, (sing. neintreb.), Sold la
cu cutare vecin. fold, cot la cot cu cineva, umere la
Ingamba, (a), A prinde cu mfina, a pune umere cu cineva, nedespartit de ci-
mana 'n gatul cuiva, a pune ghiara pe. neva.
L-amingdmbat ! Am pus laba pe el ! mn$ona, (a se, -ez), A se intrerna, a se
Ingarlui, (a se, ma 'ngarlui), A se in- impiciorogd, a se pune in picioare, a
hditd, a se amestech cu, a avea relatii se imputernicl, a se restabili dupa o
amoroase cu, a se incdrdui cu, a-si boala, a se inciocalh.
bdga 'n plug cu, a se inhdrhomI. Inspicat, -a, Coloare (neagra, albasträ,
Ingatui, (a se, ma ingatui), A inghitl, a etc.) care are prin ea si ate un firisor
se innoddcdi; a se riga (and vorbeste), alb.
a se fdluI, a se fdldluI, a se läuda (ode Postav negru inspicat.
curd tdrdna din podO, a face curaj. Calul e murg inspicat.
Inghioldi, (a, -esc), A da ghionti, Inspitat, -a, (Vorbind de oameni, ani-
a da pumni. male): Voinic, voinic ca bradul, rupt
Ingradi, (a se), A se intelege cu, a se da din munte, rupt din mal, ca piatra
bine cu... Se ingrddefte bine cu... (piety:Is), invulbit, implinit, om din
Ingro§h, (a), Expres. A ingrofat din ndrodul cu totul, jipán.
obraz = A suportat rusinea si a mers Intaciunat, -a, = Negru la fata, posac;
inainte, a indrazni. smolit, par'cd-i tot ninge ploud.
Inhoholi, (a, a se, -esc), A intafash, a Intafosat, -1, Tdte intdfofate = Dol-
imbrdca in noud cojoace, a incotofmdnd. dora de lapte, incetdrate.
Imhoholit, -d, Inhoholeald, -eli. Intampla, (a se), Expres. M'am intdm-
Ininimit, (a, a se, -ez), A se imbarbrak plat acolo. S'a intamplat sä fiu de fata.
a da curaj, a prinde pe putere, a prinde Intanat, -A, A§ezat provizoriu, gata si
curaj. cada.
Acela§ verb cu acela§ inteles la N. 0 ufd intdnatd = gata si clic% ne.
Balcescu: Lupta dela Cdlugdreni. fixatä bine in balamale.

www.digibuc.ro
1 85 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 35

Intfirca, (a, eu intlrc), 1. Ploile au intar- topsdcheazd, Li foci venin, cand te arati,
cat. Nu mai ploua, dela o vreme. scrasneste din dinti.
z. Unde-a'ntdrcat dracul copiii, La Sinonim: Ii ninge It.1 ploud, I se ino-
dracu'n prasnic, la marul-Rosu pe reazd, n'are ochi sa te vada, par'cd
locuri de neumblat. vede pe dracul.
Intimpinitt, -A, Care s'a 'ntalnit cu Intunerec, Expres. dai cu deftele 'n
Soimanele (Ale-Sfinte) i cu oricare ochi I Beznd, iad.
alte duhuri-rele si a fost pocit. Se InvAli, (a se), S'a invdlit varza; pdnza,
descanta de Intimpinat (-are) sau gdndacul de mdtase, mireasa insovo-
Intimpindtilrd. nitd.
Intinsoare, (pl. neintreb.), Expres. E o Inviirti, (a se, -esc), Expres. 1. S'a in-
intinsoare bund pdnd la... E o bucata vdrtit pdmdntul cu mine (de trei ori).
bunä de parcurs pant& la..., iti oud Arata marea uimire, nedumerirea (a-
&Una in traistd pana la..., o fuga de meteala adusii de o boalfi sau de o
iapd pdnd crapd pdnd la. veste grozava).
Intoarce, (a se), Expres. r. Tutunul s'a 2. S'a mai invdrtit # el ! (de bolnavi).
intors S'a jilavit din uscat cum era. S'a mai inciocdlat, s'a mai impiciorogat,
2. Mi s'au intors maple pe dos ! Arata i-a dat in de (in spre) bine, s'a fdcut
greata (scarba) produsa de o priveliste vdrldv. M'am mai invdrtit de parale
spurcatä. Am (oticnit) vdrsat pdnd mi Am facut rost de zamd de franci, am
s'au intors mdtele pe dos ! inodat # eu cloud intr'un teiu. 0 invdr-
3. Sluga asta imi cam intoarce vorba tefte bine = Ti merg bine afacerile,
fi am s'o pilmnui! se dd bine cu...
Rdspunde, bombaneste, cam usporefte invier§unit, (a se, -ez) = A i se face de
la vorbd*, e obraznic: eu zic una # el vier unei purcele, sarcastic pentru
zice zece. femei.
4. Intoarce-i # tu ce-a cheltuit I Inverfunatd.
Restitue-i partea ta ! Inviola, (a se, -ez), A se mania, a se
5. Baba Ii intoarce. 1i descanta, ii infurie grozav, a-si iesl din sarite
desface farmecele. (pepeni), a spumegh de manic, a fi
6. Am intors bicul. L-am facut im- turbat de mfinie.
propriu pentru goand, intorcandu-i Invith, (a, -ez), A asmuO, a intrigh
testiculele. (WA fitiluri).
Intolà, (a, -ez), A pune un tol (toald) Expres. El m'a invitat de I-am bdtut
cerga pe cal, bou nadusit. pe frate-meu!
Infoli, (a se, -esc), A se Imbrach mai invulbl, (a se, -esc), A se incarna, a se
bine, a se agonisl mai bine, a se chibzui marl, a se fnspita, a se face groasnic,
fi el mai ca lumea. cu mdinile curmate.
140E4 -d.
Tang, -A, Expres. Dacd am vdzut, am J
luat-o prin intregul (pe zdpadd). Am Jarcalete, -ti,Desmantau, orbete, blen-
croit-o pe unde nu era 'Artie. (Zapada dereu.
batuta de picior sau de Earth). Jip, (pl. neintreb.), Jeg, slim, rap.
Intuneca, (a se, Expres. Ii intunecd de JUTS, = Berechet, bishg.
cdte ori te vede ! Se posomorfiste, se Jordea, v. Smicea.

15 *

www.digibuc.ro
36 G. F. C1AU$ANU 186

Juei, (a), Expres. fi joacd paraua Expres. Sd-mi fi cerut fl lapte-de-


(banii) = I se gasesc mereu bani in pasdre, si i-as fi adus ! Ca in pove§ti,
casa lui, nu e un om lipsit. sA-mi fi cerut ceva irnposibil, i tot
Jug, -uri, Expres. Trage in jug de fier ! i-a§ fi adus.
Se luptA, din greu, cu viata, vai (de) Lapte-de-bou este o fierturA din se-
mama lui, e la mare ananghe, a intrat mince de dovleac pisate, care se mit-
la apd, in valtoare. nâncl in posturi de tarani. E foarte
Junie, (pl. neintreb.), Virginitate, feciorie, gustoasit.
fetie. LArgi, (a se, -ese), Expres. M'am mai
Expres. 1. I-a luat junia a desfetit-o ldrgit 1i eu cu curtea ! Am mai cumpA-
a cebdluit-o, a schidolit-o, li-a bdtut rat loc alAturi §i am fAcut curtea mai
joc de ea, a rdsuit-o, a desvirginat-o. mare.
2. I-a pus 5 pogoane: drept-junia ei. Lash., (a se), Expres. Met ldsasem de
Clind un vAcluv se insoarl cu o fecioarA,
vialci! MA desnAdAjduisem..
ii face dar fecioarei, pentru virgini-
Lastina, (FAA. altä forma), Expres. Imi
tatea ei mai multi bani sau chiar
pAinfint 1
dais eu cu el. fmi dau eu ndtnele cu
el; il lucrez eu pe el; am sA ma rAzbo-
Juveni, (a, a se, -esc), A roade, a jupui.
iesc cu...
M'a juvenit ghiata, Calul a lost ju-
venit de ham. Lat, -A, Expres. Are pe el de-di lati
Yuveneald, -eli, Yuvenit, -d. PAduchi.
Yuveniturd, Lat, latuni, Ochete de frftnghie. Expres.
puneh in gdt ! Se cAie amar cA...,
se da de tdncul mortii cA, se cdieste cdt
LAcomi, (a, a se, -esc) = A mfincA (a o fi, isi pune unghia In gdt cd...
se purth) cu lficomie, apucdtor. Late, (Sing. neintreb.), Zbilte, pr mare,
LAike, 4ti, (Dela lhie = ceatà de tigani ldtbs (despre oameni §i despre animale).
cu corturi, zlAtari). Are niste late in cap: ca un popd.
Tigani cu plete lungi §i unsuroase, Cainele Asta e lates (ciobAnesc, zbil-
zlAtari, tigani cu corturi. t es, Imbracat).
LandrA, (Singura formA), Expres. Se LeafA, (pl. neintreb.), Partea latA dela
tine landrd sir, inarduiti, cdrnat, bardA (secure) cu care lovelti in lemn.
ca cdcatul porcului. LeasA, Expres. Caii au facut leasd po-
La 'nléte, Expres. adverb. La 'ndemfina, rumbul L-au culcat jos, palanga.
la loc potrivit. LeasA, (pl. neintreb.), LAstAri§ des, crang
Expres. Pune sita la 'nlete. Pune-o a§A des (cu nuiele).
ca sA §tii de unde s'o iei, cu u§urintA, Expres. Porcii au fdcut porumbii leasd
and ai nevoie de ea. I-a fAcut palangA, i-a culcat la pa.
LApAdAturfi, -I, Figurat: avort, lepddare, mant.
pierdere. Expres. Am avut 1i vre-o 2. Prin leasd e iarba bund (deasd)
trei ! Cutare fi-a bdtut nevasta iepurele sare de unde nu te-ai a§tepte.
bortoasd si a ldpddat (copilul) ! SI din Nazaret iese ceva bun.
Lapte, Expres. Banii erau ca laptele Leat, Sunt cu el de-o seaml, toti
noi-nouti. deodatd cu...
Lapte-de-pasAre, Lucru imposibil. Ceva Legat, -A, -- Impotent, (c cu cununiile le-
analog cu latinul hircos mulgere. gate n de o vrAjitoare.

www.digibuc.ro
187 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 37

Legatura, si, = Expres. Bdrbatul nu e (de boall, de abuzuri), care zace:


legdturd de picior = ceva neinsemnat. obiald.
Lemn, Expres. 1. A rdmas lemn. A Lovèle, (pl. tantum), Bani, gologani,
ramas inmarmurit, crucit, ca stana de zimti, sfanti, zamä de franci. Nu sunt
piatra, impietrit, inlemnit, uimit peste lovele ! N'am (para) chioara, n'am
masura sarac, sarac de n'are cu ce-si franci, sunt tinichea, sunt lefter.
sara mamaliga, numai cu apd in vadrd, Loyi, (a, -esc), Expres. 1. Omul care-a
sarac lipit (luciu). vrut sd-mi cumpere purceii m'a lovit
2. Ii pldng lemnele de mild Sunt cu nimic! Mi-a dat un pret de batjo-
lacrimae rerum. cut* mic de tot.
Lesni, (a se, -esc), A se iefteni lucrurile. Vrea sd-i dau de pomand.
S'au lesnit toate! .111'am mai lesnit ci Sinomm: 1Vrea sd-miungd ochii cu nimic.
eu! Mai am si eu ragaz sa fac ceva. 2. Ciurciuveaua nu se lovefte la tocul
Leuci, leuci, Expres. 1. Fdcut leucd! ferestrii, nu se potriveste, nu se nime-
Adus, ca cobilita, fdcut obadd. reste.
a. E cam lovit cu leuca. E tacnit, smin- 3. L-a lovit (izbit) intr'o Joi (boala).
tit, nu e 'n toate sdmbetele. Lua (a, a se, eu ian), Expres. i. S'a
Lim)* Expres. Sd-ti Inghifi limba dupd... luat de ochii cu... S'a 'ndragostit de...
Foarte buna mancare. S'a luat cu...
Limbunls, -uri, = Escrescenta din inghi- 2. A lud pe cinevd in picioare.
titoarea omului. A dispretul, a-/ lud <la vale*, a-i pune
LimpIi, (a, -esc), Onomatopeu. A linge vorbele la cur.
(cainele sau pisica). .Bucatele le-a lirn- Copiii m'au luat in picioare. Nu mai
pdit nuitul ! am nici-o autoritate (crezdrndnt) la...
Linge, (a se), Expres. Te-ai lins pe bot 1= (in fata lor).
Te-ai lipsit de ceva ! 3. Fata asta nu se ia dupd mine! Nu
Linguri, Expres. Imparte lingurd cu ma imiteazl, nu-mi calcd 'n umnd, nu-mi
lingurd = Imparte fräteste o avere ascultä povata de mama (la lucru, la
mostenita. purtare, etc.).
Lipan, Vaca e lipan e bland, e neman-
Lnbenitä, -e, Expres. Sdtul lubenitd =
cata, e utiued.
Dd burta din el de sätul ce este, omori
Lipi, (a se, -esc), A se face ftiucd (bland)
pdduchele pe burta lui.
de foame, a se hupi, a se colefi, a se
Luci, Expres. Sdrac-luci. Sarat lipit pa-
lefui. Se aude I verbul: deslipi = a
mintului.
se satura, a se descolgi, a se deshupi.
A-i lipi vre'o cdteva = a-i da de chel- Lucru, Expres. i. E frumos: lucru-mare.
tuiald, calcavure, potdrndgi. E ca un nasture, e frumos nevoi-mare,
Lipic, E e vorba cu E placut, ca un grdunte, nespus de frumos,
captivant la vorba. picat.
Litrg, -e, Expres. Vorbefte din litrd. 2. La 4 ne ldsdm din lucru incetam
Vorbeste la betie; vorbeste rachiul, nu lucru.
el; vorbeste din oald, dela chef, la o Lulea, -ele, Expres. x. A ajuns la
chefeleala; ca omul and s'a cam lulele = la gresii, la covrigi, a saracit
facut (trecut). rau.
Losit, -a, Lanced, slait de puteri, stors 2. Fdcut lulea --- beat frdnt, turtd.
de vlagd, (snagd), prapadit cu totul 3. A dat luleaua prin cenuie a dat-o

www.digibuc.ro
38 G. F. CIAU*ANU 188

dracului, a feftelit-o, a buclarisit-o; Mink Expres. i. Mi-am luat mina


a schimbat cu md-sa (de fete). de pe el. Nu mai vreau sa §tiu de el,
Lume, Expres. adv. Ca lumea (ca draga I-am Idsat de capul lui, nu-1 mai ajut
de ); ca nelumea = Cum trebuie, (pov4uiesc), a-1 Idsa in voia Dom-
cum nu trebuie. nului.
Lumina (a se), Expres. i. Mi s'a lu- a. Omul imi umbld in nand. E pe inima
minat inaintea ochilor. Am scapat de-o mea, e pe sufletul meu, pe placul meu,
mare grije, pacoste, belea. cum ii cant, a§a-mi joaca.
2. Ali s'a luminat in pddure = Mi s'a 3. Copii de cloud mdini. Copiii barba-
facut ziva in padure. tului i ai femeii vfiduve cari se cash"-
Lup, -I, Expres. Asta e decdnd era lupul toresc a doua oara aducand fiecare
cdtel! Din alte vremi, din alte po- copiii lor din primele casatorii.
toape, dela mofi-putrezi. Se mai zice §1: Lasd Dumnezeu (oameni)
Expres. sinonima: Dela Mof-Adam. de multd nand = de toate felurile,
Lut, (Pl. neintreb.), Jeg, murdarie,rapan, gradina lui Dumnezeu e plina de fe-
rdp (ca la porc). lurimi de oameni. E bogat Dumnezeu...
Adj. Lutos, -oath, = Slin6s, jeg6s, <(S1 tinara §1 batrfina
im6s. le facuiu toate de-o manas.
Expres. Sd te faci lut fi pdmdnt. Sà te 4. Nu-mi ajungi in mdini! Te sfaaiu,
supui Ms% murmur, ca sa trfie§ti bine, te rup bucati, praful i pulberea se
sa te faci miere de gdleatd. alege de tine and te-oiu ingdmba. Curd
cdcatul fir din tine, and...
111
5. Au luat (porumbul) prin mdini. Re-
Man, (Pl. .neintreb.) Coada calului pede 1-au terminat de curatat, repede
tunsa cu totul de par. Mdcdul coadei. i -au fdcut ce i-au fdcut, au lucrat cu iu-
Macin4, (Pl. neintreb.), Moara are md- teala ca la claca §1 mai bine §1 mai rau.
cinif = are povard, are de macinat saci 6. Sd-mi scape fi mie o bucdturd din
de bucate, e gloatd la moara. mad! 0 pomand data cu Islam
Miieri$, fig. Vin prost: acru. mea:
Magaoaie, -1, Matahala; femeie urita 7. Te dud noaptea in pivnitd, ford lu-
(prost imbracata). mind pe mind = Pe dibuite, or-
Magura, -i, 0 ridicatura mai mica deck beand.
dealul. 8 La pomand sO le dai bucdturi pe
Maio, maji, Legatura de table de fier mind = la fiecare, in parte.
(tindichea) 9. Am mind blind. A luat (furat) cu
Mal, -mi, Expres. Oltetul era din mal miind rea. Aducator de noroc II de pa-
pdnd' n mal (ras cu malul). guba; cobe prielnic. Sunt unii cari
oVenise mares, era Dunare, era #una cu unde pun infirm, pune §1 D-zeu mila;
made, umpluse toata albia lui de ape. altii sunt seci de noroc: pe ce pun
MAltirA, (Pl. neintreb.), 0 boala a pa- mama (ochiul), se usual.
ioaselor. Necuratiile cari raman dela so. Are obiceiu de cam pune mdna!
topirea metalelor ai dela facerea sA- (Eufemism) cam bun de ghiard, e ho-
punului, etc. toman = §terpele§te, svAnth pamantul
MAmfiligA, Expres. A prins mdmoliga coa- cu furatul.
je! S'a boierit fi el, face pe grozavul, xi. a) .rmi vine (imi e) peste mOnci; b)
S'a suit scroafa in salcie. Nu-mi vine pe mdna asta.

www.digibuc.ro
189 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 39

a) Nu-mi vine bine, nu-mi vine la so- Mani-Mani 1 (interj.). Cu care se chiaml
coteall; ratele. Cu caracter de alintare (dimi-
b) Pe partea cutArei maini stint stan- nutiv): mdniple!
gaci, nu pot face cutare lucru pe Mania, (a, eu Expres. Sd nu
dreapta (stanga). mdnIi pe Dumnezeu! SA nu cfirtesti
iz. I-a pus-o in mdnd ! L-a Inelat, I-a (murmuri) impotriva bunAtAtei lui
pengelit ! Dunanezeu, atunci and El ti-a dat
13. Nu pune mdna pe nimic (nid sd daruri bogate i tu te tot plangi de
ridice un paiu de jos). *ade muscal, sArAcie.
sade de lenm, ca bizadeaua. MAr, Expres. Bdtut-mdr ! Frunza inului!
14. Te fine de mdnd cutare cd ai fdcut frunza frasinului, de lumdnare, ca pe
a;c1. E martor cutare. holii de cai, de-a spus laptele pe care
13. Se duce par'cd-1 pui cu- mdna. Se l-a supt dela md-sa, a chinul ca pe
duce glont; cum se duce-ash se duce; Domnul Hristos !
neap-neap. MArdAgi, (a, a se, -esc), A se intink a se
16. Uitafi dela mind pdn' la gurd! prihAni, a se path, a se murdarl. (Numai
Mare uitoc mai esti! in sens fizic).
17. Te-ai spdlat pe mdini de cutare Mdrddgeald, -eli.
lucru ! L-ai pierdut, ti 1-au fu'rat. Mdrddgit, -d.
18. Sd te spell i sd pui mdna pe... Mare, adv. Expres. Vorbelte mare = cu
Lucru frumos, de inalta distinctie, ifos, cu arogantk cu resteul la brau,
bine lucrat. provocAtor, a spargere de cap.
19. Am dat mdna cu moartea. Belisem MArgAritar, Expres. Un mdrgdritar de
ochii in grincla, eram pe duck cu un copil. Expres. de duiosie sinonime:
picior in groapà. un liliac, un grangure, o bucdturd, un
Sinonim: Am dat ochii cu moartea. nod (ulced) de copil (pentru copii mici).
Maack (a), Expres. x. Ii mdmincd de MArgine, (mArgini), Expres. Ne-a dat
sub el (de sub unghii). E calic de n'are dracului odela o margine !* ne-a drAcuit
pro, e avar cumplit. (drAmuit) cu tot neamul, n-a scdpat
2. Sunt mdncat eu de cutare... ,Ftiu eu os nedrdcuit din noi, ne-a dat dra-
cdte parale face, cat de rAu e. cului pe rudd pe sdnantd (pdnd la al
Manatdrie, -II, Dilapidare. noudlea neam).
MancAtark -I, x. Eroziunea scoartei pa- MArindsu, PoreclA de om.
mantului, scobirea de gets (hudu- MAMA, (a se), Expres. Urzicele mdritate
dbiu). S'a facia o aldturi de drum. nu mai sunt bune de mdncat. Urzici
2. Anumite boale (sifilisul) produc bAtrane cari au legat rod (sAmantA).
mdncdturi la nas, buze, spurc, rac. MArslinA, (FArA altA forma). Denominatie
Mi s'a ndstimit o mdncdturd. injurioasa la adresa iepelor: Hi! mar-
MAncovita, (Singul. tantum)., Denomi- sdna! Hi 1 rogojina 1, hi cdzdturd !
natie injurioasa pentru o femee sau o Marsav, -A, (To sens fizic sau moral).
vacA mare, bleoncoask Slab, costeliv, prApAdit, cdruia i se fine
MangoanA, (mangoane), Scroafl grasA din putin, sd-1 sufli # sd cadd jos.
si mare II Denominatie injurioasA pen- MArturie, Expres. i. Stet fi el drept-
tru femee sau vitA grasA, bleoncoasA, mdrturie. De formA, cu numele numai.
greoaie, mAtählloasA. 2. Drept-mdrturie Unul din colAceii
Sinonim: Mancovild, -e. dela pomanA, un mofiôr (molchidr).

www.digibuc.ro
40 G. F. CIAUSANU 19

Marunt, -A, Expres. 1. E un om mdrunt murit repede ca un pui de gdind, i-a luat
(mdruntel). E mic de stat, e pitic, vezi vdzul cu o lovitura.
arid. Sinonim: I-a luat piultul.
2. Copiii mei sunt toti mdrunti Ca Mazali, (a se, -ese), A se boierl; a nu
ulcelele, ca lulelele, mititei, o bucdturd mai lucra; a nu-i placea orice mancare.
de copil. Ce mi te-ai mazdlit ald? ! (Se zice al
Maruntaua, (cu), Vanzare in mic. despre oameni i despre stupii cad nu
Masa, -e, Expres. i. Pdmdntul este masd mai pun miere.)
(bland). E un trup, e strans la un loc. Meci, (a se, -esc), A se atinge de boalà,
2. Cu nepusd masd. in chip neomenos, a se vatama, a se strica. Boabele de
neatteptat ea nelumea, ea vai de om strugure s'au mecit. Se zice i despre
(lume)!
om, vite, plante.
Mascara, -ale, = Organe genitale. Meceald, -eli.
Mascara, Expres. Am ajuns de De
batjocura, de vorba lumii. Medal Interj. St 1 SA nu cracne§ti 1
Mascui, (a se, -esc), A da zdravan cu (lasä) gura 1, leaga cateaua 1, bagd-ti
rufald (rumenele, boboc de tdrg) pe muta 'n cur fi tad !
obraz, a se face ca o masca, a se in- Mejdini, (mejdini), Hotar, miezuina.
chipul ca o brezaie, a se vopsi ca o in Maramure*: mejdd. (Barlea, op.
cruce. dt., vol. I, 34).
Adj. Mdscuit, -d. Melo, 4, 1VIelcul urechii = p filnia urechii.
Subst. Mdscuicild, -eli. Merit., 4, VAnzAtor de mere, pere, etc.,
Mascure, 4, Expres. Gras ca un miscure I cu carul cu coviltir.
ca malul, ca pepenele, rupt din mal, Sinonim: Muntean cu mere.
orb de gras par'cd I-au muscat albinele. Mersatilra, (Pl. neintreb.), Mers, fel de
Mita, Expres. A rupe mdfa in doud. A a merge.
se invoi din pret: mai dand jupanul, «Sa-i vad l eu mersatura
mai lisand stapanul; nici oaia cu doi «Cum imi mica calcatura I

miei, nici lupul RA/nand. Mersara, (Pl. neintreb.), Priinta, loavd,


Macau' 1 (a, -esc), A da din cap ca potrivire. II mers.
Motficant 5 un cal care face mdtdnli de Mg, -uri, Nod la lemne, fiertiod,
musca, a cucdi. nodozitate.
Motdcdneald, -eli. Metea, (Pl. neintreb.11 Cusar, madea,
Mdtdcdneald, -eli. scadere, vitiu, meteahna.
Matahdl, -oda, Natahbl, natantol, ma- Mie, mil, Numeral card. Expres. 1. Sd
gaodie, befnitd. (Denom. injur. pentru moni pe-un loc de-o mie de oni fi nu
oameni qi fernei). te-ajutd! Nu te-ajutl in nici un caz,
MAtiirAngA, 4, Nume al organului de fel, Cu dat' dracului.
genital masculin. 2. Dinteo mie sd pui mdna pe el (ea).
mugs, (Pl. neintreb.), E partea unei Mandru, falnic, etc.
plase de prins peqte, lasata ca un con Mierchn, -a, = Nume de boi, vaci. Ex.
In jos. Bea ca . Cu sete, cu nesat.
MAu-1, Lust ca interjectie: mau! Expres. Micro, Expres. A se face miere de gdleatd.
I-a luat mau-I. L-a doborit dintr'o A se face lut l pamant (pe lAngl ci-
singurA lovituri, a tAcut mAlc, n'a neva), a se supune orbeqte, a primi
mai suflat nimic, n'a mai zis pis, a orice conditiuni, a cultivd pe cinevi.

www.digibuc.ro
191 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 41

Mier (a se, -ese), Expres. I s'au Moalele-eapulul, Crestetul capului la


ochii. Trage a somn, i s'au mititicit copil e moale un an de zile dead.
S'au facut ochii ca gdoaza de iepure. cr4tetul = se zice c1 moalele capului.
Mierte-fierte, 0 saqi dau cine ctie MoarA, 4, Expres. r. Femeia asta e o
ce mancari alese ! Mare, e o comIsie, omoclie.
Mincluni, Expres. I. Am fdcut-o la 2. Nu te pui (sd cari) pietre de moard
hord, cdteva minciuni i i-am dat gata ! La mari greut4i.
Cfiteva floricele, varigii de joc, figuri 3. Au bdgat in moard ! Vorbesc tare
grele de executat. si nu mai aud altceva, ca la moara.
2. Api e cd ai rdmas de mindund? Moare, (Fara alta forma), Saramura
Te-ai dovedit un mincinos. (Te-a (apa sarata). Expres. Imi bag capul in
dat de minciund). moare de sare numai sd... Imi pui
Minte, 41, Expres. 1. Mi-a scos fata din pielea in sararnura numai sa..., fac
ming! A amfigit-o, a sedus-o, a pus-o pe dracu 'n patru, trag sl in jug de fier,
la povatd rea. numai sä izbutesc sa... md fac lut g
2. Nu-si e in minti! (Nu e 'n toate min- pdmdnt, numai sa..., ma dau in vant,
file I), E zaltat, i-a luat dracu' din ma fac luntre c punte.
pupeze! e knit, e skit din balamale Moarte, -I, Expres. 1. Pisica 4i fdced
(14 ani). moarte sd ajungd untul. Se puneh
3. E la mintea omului ! E lesne de in- luntre si punte sä...
teles. 2. Fac moarte de om pentru asta ! Omor
Min% (a, eu mint), Expres. Minte bdrna cap de om!
mai la dreapta ! Misca-o putinel mai Mocillt, -A, Trist, ponosit, piauca, pieu-
la dreapta I fa putin la dreapta cu ea I cit.
Miroase, (Pl. tantum), Expres. Te iau Mocirli, (a, -esc), A pish ci a ingrosh o
miroasele. Te sldveste mirosul de..., mancare (coliva) ca pe o mocirld
te imbatd mirezmele de... (noroiu gros).
Mirosi, (a), Expres. Miroase a primdvard, Mocirlit, -d.
a vacantd. Se simte ca va venl... se Mocof an, A )
svonecte de... MocofAnds,-oasit
MisinA, = virginitate v. acasd, bolnavd. Bleg, tont, grosolhn, prostanhc, dä 'n
Mina, Stransura (la furnici, oa- gropi de tont ce este, ochi-belivi-gura-
meni, etc.). Semnul negru (de varsta cascata, gros, necioplit, moddrldn,
tfinara) pe dinii calului, etc. gdurean.
I s'a fters mIsina A imbatranit. Mon, Expres. I-am tras o de bdtaie.
Sarcast.: I-a luat m4ina = A desvir- 0 sfdntd de bataie, i-am muiat oasele.
ginat o fata I Modirlan, -A, Necioplit, baclarhn, din
Mistrici, (a, a se, -esc), A corci (curd), topor, mojic.
a se amestech, a se curd, a se corupe. MohilA, (Moila), -e, = Movila mica de
Mitui, (a, -esc), Tund mieii (pela Santa- pamant, musuroiu de parnant cu cari
made), ii mitui, (-esc). Lana rezultata inseamni tfiranii mejdinile (hotarele)
din aceasta tunsoare se numecte mite la locurile lor de munca (paclure).
(rar mitd) sau mi;uiala. Mice se mai Moia, (a), Expres. Am sd-ti moi oasele.
numesc ci tunsorile de lfinri scurti ci 0 sa te bat de lumanare.
proasti pe cari le fac tabacarii la pieile Willa, (a se), Se inmoineaza, trage a
de oi ci cu cari se umplu saltelele. moind, se desghiga.

www.digibuc.ro
42 G. F. C1AU$ANU 192

Molchn, -a, Molhn, molau, plumb, Motdrnitä, (motórnite), Denomin. inju-


molotit. rioasg adresata femeilor maH, fleon-
Molete, -ti, Molii, viermusi (in Mina de coase.
gr au, etc.). Sinonime: Hampov, hdmpotitd, moard,
Morinci, (a, -esc), A framanth, a muncl comisie, caraflidttind, bataidle.
din greu, fig: a pish, a pisogi. Am Mozoli, (a, -esc), A intina, a murdärl, a
mordncit nitte rufe ! Am mordncit la mdrddell a spurch. Dupdce ai mozolit
el, in vale. = Am omorit la el, am toriciul in gurd mi-1 dai mie? !
pisdt la el, am pus brdncile pe el ! I-am 11/Iozoleald, -eli.
smotocit in lege ! Mozolit, -d.
Mordncit, -a. Moot Expres. 1. Acolo Ii pica mucul
Moreinceald, -eli. (bocul). Acolo ii face veacul; acolo
Mort, -a, Expres. Mort, (-a) de viu (-e), i se face ziva, acolo i se insereazd; acolo
Cu sufletul prin flori, numai pielea si Ii trece timpul sAu.
osul, numai pielea i sufletul. Cu o 2. Nici mucii sd nu-i dai pe el ! Cu
mdnd de suflet, pe mdna mortii (vor- aspect urit, golopan orbetos.
bind de fiin(e). Aceasta expresie se MAcea, (Denom. injur.), Un mucbs, cu
aplicfi si la lucruri. buricul neuscat, lifuroi, tertdu, tdngdu..
Exemplu: Stamba asta e moartd de Müchie, sii, Expres. Ioo de franci bdtuti
vie = e putredg, nu Sine nimic, e pe Tocmai Ioo de franci.
rdcthnd. Muchil, (a), A cda peste muchie* la o
Mortficina, (pl. neintreb.), 1. 0 mortd- cusaturg.
dna de gaind = numai pielea i osul, Muiculeitnä 1 . .
slaba-foc, sau moartg nejunghiata. dela Maicd (Muicd)
Muiculita
2. Mortdcind (apd) Apa din vase
(vadrä, urcior), care nu mai e bund de Mult, adv., Expres. s. Sd-i dai mult cu
multul ti tot nu-I impaci ! Sfi-i dai marea
bdut fiindca a fost adusa inainte de
cu sarea i Oltul cu totul..., sfi-i dai
ingroparea cuiva sau cel ce o aduceh
cat i-ai da.
s'a intdmpinat cu un convoiu de in- 2. Spune multe pe copil, Dojeneste,
mormantare.
ceartg, mustrg.
Mosidr, (Moschibr), Mici colgcei,
-I,
copsi de gospoding, caH se dau co- Mumfini, (mumfmi), Muma, mama,
piilor, cu coliva i lumanare de muica, (rfimas azi ca arhaism). Ga-
pomang (la morsi, la pomeni). sim acest cuvirit si in Pravila lui Ma-
Mosi-putrezi, Expres. A spune -dela teiu Basarab, pag. 299.
Lucruri prea vechi, de cdnd era lupul Murg, (pl. neintreb.), Amurg. Expres.
cdtel. Capul murgului (in). La inceputul
Mostochin, Porecla de om. amurgului, pe 'n murgite, odatg cu
Motalcds, -oasi, Cu motalci, cu borOci, cu seara.
umflaturi (tumori, nodozitati). Mull, (a), Expres. A ajuns a muri. E pe Cu-
Mot, moate, Expres. i. Mot ti el ! Gata e cu o mdnd de suflet.
§1 el, hop si el 1, de unde pang unde, Muscil, Expres. Std, Muscal pe capul
apäreà l el, ca Marte 'n post I nelipsit. omului!
2. Par'cd tu etti mai cu mot ! ? par'cl ai Sta de lemn, nu face nimic, nu pune
fi mai breaz, mai cu stea in frunte, mdna pe nimic, e: pun'te masd, ia-te
mai procopsit. masa ! e ca 0 bizadea.

www.digibuc.ro
193 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 43

Mnseura, (Muscurica), Oaie alba cu 2. Ndrodul cu totul ! Un omai, un


pete negre pe bot. vlajgan, un novac, par'cd e rupt din
Aromfinii (dialectul Sarficacenilor) au: mal.
mufku i muika = caprä neagra cu NArodOiu v. bleot.
barba alba. Nározeste, adv. In prostie, prosteste.
Must*, 4, = Expres. Sd-mi razi mu- Nart, (pl. neintreb.), 1. Ce esti cu nart?
stata dacd.. SA nu-mi mai zici pe nume, Tii la pre; si nu mai lasi deloc ? vinzi
sfi-mi zici cuciu! daca... #ca la spitarie ?*
Mustrit, (a, -ez), Expres. Ma mustrd a. Mi-a dat nart la marfa asta. Mi-a
nevasta, cu Ilinca. Ma cearta si ma fixat precul cu care trebuie s'o vand
bdnueste de raporturi sexuale cu. (pre; minimal).
Musurdiu, -oaie, Conul de parnant Nas, -uri, Expres. 1. Sd se ducd acolo
facut de furnici sau de sapatori la cd nu-i ia din nas ! Nu i se intampla s5.4
cuibul de porumb. Denom. inju. Mu- taie nasul (Pacall cu popa). Se zice
surOiule ! = Mormântule 1 despre oamenij fudui (fricosi).
Verb a musurol, -esc, a face musu- a. Nu-i dd nasul sd mai md intdlneascd !
roaie, a copal porpmbii. Se teme (sfieste) sa...
Blestem: Face-te-ai musuroiu! = Mu- 3. I-a dat peste nas (tic) L-a in-
rire-ai I fruntat, 1-a obrdznicit.
Muta, Expres. Bagd-ti muta 'n cur [si 4. Nu-i ajungi cu prdjina la nas = E
taci U. Leagd-ti cdtaua !, tacd-li fleoan- mdrel (fudal).
ca !, sd nu crdcnesti !, sd nu sufli ! 5. ,Fi-a luat nasul la purtare A de-
Mut4te, adverb, Ii dd la pumni mu- venit indraznet obraznic.
teste ! Fara sä zica nimic, ca mutul. 6. Ii duce muierea de nas (poartd de...).
/1 conduce, 11 povacuieste (cu sens
rau), cdntd &lima la dsta !
Nficaz, -tut Expres. Cdnd m'o ajunge la 7. A dat 1i el cu nasul pe-acolo. A trecut,
ndcaz, nid pe asta nu li-o las ! A se in grabä pe la; n'a fdcut purid acolo.
nacajl, a se otrdvi, a se invenind. Na.5, Expres. Pi sunt eu nasul ! Eu ii sunt
NMI, (a se, -esc), A se intinde la cascaval, dichiul, popa.
a se obräznicl, i-ai dat nas lui Ivan: el Nisture, -1, Expres. Frumos ca un na-
se suie pe divan. sture, foarte frumos, curat.
Nada (nddlrea) nu e blind decdt /a plug ! Expresie sinonima: Frumos ca un
(si la coastd!). Zicala popular-1. grdunte.
Natluf, -uri, Astmä. Expres. Multe nd- Natantoalk Nataoalk boala-vadlor, ma-
dufuri mi-a mai fdcut ! multe zile fripte gaoaie.
(amare) mi-a facut, multe-am mai tras Natra, -e, Expres. 1. Nu std natra inteun
de pe urma lui, flu m'a mai amärit. fir I Nu e mare paguba I jaf in ciuperci 1

Mita, Numele unei valcele paduroase nu starn in loc din cauza asta 1
din hotarul comunei Fauresti jud. 2. .rmi dau eu niztrele cu el ! Ma rafuesc
Valcea. eu cu el. vezi Lastina.
NapAsta, adv. Venia ndpustd peste mine ! Nattai, -ie, Ndtrdt, Faiu, intr'o ureche,
Se napustia... cam pe-o parte, zdrpdldtic.
NArod, Expres. i. Ncirod de n'are tard Nea, Prescurt. din Nenea.
(margins). Prost ingdurit, ndrod in lege, Neaccu, Expres. Dupd ce este urit il mai
un ndroclai. chiamd i Neacsu!

www.digibuc.ro
44 G. F. CIAUSANU '94

Sinonim: Dupd una i alta ! Colac 3. Amdndoi: cloud nevoi. Rdncedul cu


peste pupdzd! Dupd rdie ti chelie ! mucedul. Ce mi-e Stan popA, ce mi-e
Neaga, Expres. Asta e Neaga, care a albit popa Stan.
pe dracul! E o XantipA. NezdrAvfin, -A, NAzdrAvan (in sensul ba-
NégTiturit v. Albituri. ladelor i basmelor noastre):
Negru, Expres. Nu te spdla asa de multe «OitA barsana
cd dai de-dl negru! sDe-mi e§ti nfizdrävanfi (ghicwi in
NegurA, (Negurime), Multime mare, ne- mod miraculos).
gurd de prune 7 foarte multe prune Se zice in VAlcea :
in prun, prunii erau rapeni de prune. Eu nu sunt nezdravdn sd stiu cd se va
Nejunghiat, -A, Expres. Cu tine moare intdmpla...
nejunghiatd! Se zice celor timizi cu Niei-unul, (pron. nehot.), Expres. N'are
fetele, celor impotenfi. de nici-unele ! E sdrac luciu, se uitd in
Nemenie, Expres. Sunt cam nemeni, cer i 'n pdmdnt, numai apa n'o pld-
cu... S'au visit nemenii cu... Ruda tege, n'are decdt apa in vadrd.
depärtatfi, rubedenie, ironic: Rudd Ninge, (a), Expres. 1. Par'cd-i tot ninge
dupd turtd crudd. fi-i ploud Trist, posac, ursuz.
Nemlitz, -mi, Timpul de mfincat al mun- 2. Ningd-ploud, eu sunt la drum!
citorilor : ora 2-3 p. m. Preinzul il au
la o--ro a. m. Expres. Pdnd acolo te Nod, -mit, Expres. 1. Ai dat de nod ! Ai
duci un nemiaz = Ii trebuie atitta dat de hop, acum sa te vAd pe unde
timp: dela rAsAritul soarelui pAnA la scoti cAmaça ?, acum e acum!, oH-ori I,
2-3 p. m. ori Stan, ori cApitan 1
Nepipiit, -A, (Neapipilt, -A), Nou-nout, 2. Un copil cat nodul Cat ulceaua,
cum 11 iei din prAvalie, neintrebuinfat, cat luleaua, o bucdturd de copil, un
cum 1-a scos din cutie, sd te spell, sd copil de leac, un grangure de copil, un
pui mdna pe el, neatins de mOnA de nodulet de copil.
om. Nor, -I, Expres. Fuge de mdndncd norii
Nepomenit, -A, Expres. Am durmit nepo- Ca vfintul, idepurqte, ogAre§te, vultu-
menit, (-d). &wean, tun, sA tai lemne re§te, fulgere§teu.
pe mine, nu m'am pomenit pAnA la NoreAtA, (pl. neintreb.), Expres. Cum
ziul. e afard? E cam noreatd! E cam nor,
Nestemnie, -A. Vezi Nezdravdn. Aceea§ cam posomorit, e de ploaie, trage a
insemnare §i fel al expresiunei. ploaie, e semn de ploaie, timpul e cam
Netrabuitul un alt epitet al Diavo- inchis.
lului. NumAriltArA, (pl. neintreb.), La urzit
Nevilzut-neauzit, Cu totul necuno- sunt numdrdturi de fire. E cuvAnt in-
scut. trebuintat in ghiciri spre a arAtA:
Nevoliq, -A, De nevoie, slab, prizarit, bAnet, bani, fierdt de bani.
pimnicit, slabAnog, izdnit. Nome, Blesteme: i. Veni-ti-ar numele !
Nevoie, -I, Expres. i. Acum e de-asupra Sd-ti aud de nume! Nu ti-as mai auzi
nevoii S'a vAzut §1 el la mall E birui- de nume I
tor, a scApat de nevoi. SA te vAd and oiu vedeit pe tata din
2. Zor-nevoie sd md duc! SA mA duc si groapA 1
mai multe nu 1 Nu §i nu cfi sA mA duc 1 2. Ma are in nume de bine (de rdu)
Musai BA mfi due I Tine la mine (nu tine).

www.digibuc.ro
195 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 45

0 prins drag de..., a jinduit la..., moare


Oa IA, (oale), Expres. r. A da fdsuiul dupa...
(bobul, etc.) pe oald. A-1 frech, a-1 3. A face ochi cuiva. A face semn din
terciul, a-1 pish. ochiu cuiva, a-i da srt Inteleaga, prin-
2. Cu mustdtile cari catd a oald (cu tr'o miscare conventionall din ochiu.
mustatile lasate in jos, plostite, ne- 4. Pe el am deschis ci eu ochii. Cu el
ingrijite. m'am pomenit. in el aveam nficlejdea.
3. Asta md fierbe in oald sdcd! Ma 5. 0 mdndncd (soarbe) cu ochii. Nu mai
supara rau, imi scoate sufletul din mine, poate de dragu-i, ii piere, de drag, de
ma sacaie. Expres. sinonima: Md dinaintea ochilor, o pierd din ochi de
foacd in ciur fdrd vdcdlie. draga (Cosbuc), i se tot pare cd o
4. Blestem: Face-te-ai oale i urcioare ! pierde.
Oarba, Expres. Sd-mi dai cu oarba dacd 6. N'are ochi sd te vadd! Te uräste
md mai vezi pe-aici ! SI nu-mi zici cumplit, te-ar manch de viu I Sd te
pe nume clack sa-mi zici chciu! daca... mdndnce fi-alta nimic !
Obada, v. aduce. 7. Asta e cu ochi cu sprtincene ! E
Obada, (a, -ez), A pune obezi noui la un lucru evident, sare in ochi oricui !
car, carutä, etc. 8. Am vdndut pe ochi Fa /A can-
Obadat, -a, Expres. Fdsui obddat cu tärealä.
bobul adus (facut) obada, cu bobul ca 9. De ochii lumii = de forma, sa arunci
rinichiul. praf in ochii lumii.
Obialä, -êle, Expres. Doarme obiald! ro. A face cu ochi (eufemism) = A
Tun, sä tai lemne pe el. face un copil.
Oblanmie, -e, Expres. M'a Idsat cu Par'cd-fi rupe din ochi ! Se zice
!a inimd. indurerat adanc. Prapädit celui ce dä, cu mare greu, ceva.
de durere. (Se pune un oblamnic sub 12. Ii scoate ochii. Dojeneste, Ceara,
cingatoare pe pantece, in cazuri de scoate prin creget (o binefacere im-
mari dureri fizice sau morale). putata).
Obraz, Expres. Mai ingroafe din obraz ! 13. Vasul e ochiu (plin). E popalnit, e
Mai fa-te oaie cu foriciu! mai indraz- ras (de lichide).
neste, mai fa pe nesimtitorul. 14. Vezi-md cu un ochiu sd te vdd cu
Okla, (a se, -ese), A se obisnui, a tineh doi! Cinste la cinste I
anumite oprelisti, de natura supers& OcuA, Expres. Sdrat ocnd = Ocnit, mo-
tioasa. M'am obricit sd nu tund oile rogit, moroagd, sdrat de goand.
in cutare zi... Mi-am facut lege de OedlnicA, (OcMulti), Hartä facuta de
ordin religios superstitios sä nu... un inginer hotarnic pentru stabilirea
E un fel de vot in superstitia populara: trupurilor de mosle, embsilon), cu-
ceva asemanator nazireului dela Ebrei. rèlelor de movie dintr'un sat. S'au
Obriceald, -eli. facut in vechime si se pastreaza, cu
Obricit, -d. sfintenie, in tuburi de tinichea.
Oehenit, -a, -- Cu ochii mari, cu ochii Oclatä, adv. Sunt de-odatd cu Ion = de-o
expresivi, (mrtriti cu bogatia genelor varsta, de-o iarbd (lapte) cu Ion, leat
si a sprfincenelor), ocizibs, fdtbs.
Oehiu, 4, Expres. o. Oche-beliti, gurd- Odor, (Pl. neintreb.), Semn dela o vita
cdscatd Haimanit. moartrt (o ureche) sau dela cineva (se
2. I-au fugit (alunecat) ochii pe... A dadea ciumagul, batista primarului Ii

www.digibuc.ro
46 G. F. CIAU$ANU 196

se aduceh ca semn preotului ca sa ofi- 5. Om fi jumdtate (odatd om) (Cutare e


cieze botezul, nunta lipsind biletul un om i jumdtate = e de ispravA, e un
legal). om de-ajuns, om nu gluing (fleac). Se
Dela vite se aduce de cAtre slugA pen- zice mai ales despre cei buni, bogati,
tru stApin, ca garantie a vita a murit veridici.
pe drum. 6. E si el om de oameni! Om din neam
Odori, (a, -isc), A isprAvi de arat. Cfind bun, de vita' bunA.
terminA cu aratul (odorAsc) tAranii 7. Mai tad, om de Dumnezeul i mai
pun in jugul boilor o creangä mare tad odatA !
verde si vin acasA. 8. Cutare nu se mai vede om (pe lume).
Subst. Odorald, -dli (Odorit). Plural Nu se mai lecuieste; sapa i lopata,
neintrebuintat. nu mai vede zi bund (albd), zamd de
Ogar, -1, Expres. sarcast.: Ogarul nu se clopot!
poate incdlzi de nas i boerul de cisme. 9. Fomeea asta a umblat din om in om.
Ogircds, -oasa, Copoids, care nu rabdA N'a fost statornicA, a umblat haimani,
la frig, care nu *tines la frig. teleleicA, din p... in p...
OW, (Pl. neintreb.), Fire, &tray, soco- Omeni, (a, -esc), A trait bine, a cinsti,
tealA. Expres. Omului trebuie sd-i cati a glivi pc cinevh, a ospiti, a da cele
ri lui ogodul! SA ai deosebitA atentie de trebuintl unui cilitor.
asupra lui (firei lui), sä ii socoteall L-am dnstit, I-am omenit! Sd nu plece
de el, de cerintele juste ale firei lui. nimenea neomenit dela casd de om I
In Maramures: ovad = nArav. (Barlea, Ombi, (0mclaie), Ndrodul cu totul, rupt
editat Casa Scoalelor, vol. I, p. 18). din Yidovi, novac copreedd. (Se zice
Ogori, (a, -Am), A sAph cu sApita (cu- despre oamenii i femeile mari).
stitrd) rázoarele (straturile) de ceapl Om-omenis, vezi Om.
usturoiu. Onea, (Ionete), p. Ion.
Mica, (a se, -esc), A se viicirl, a se Opici, (a se, -esc), A decAdeh, a se sluti,
tfingul, a se miorldi, a se da de tdncul a se poci, a se ismenl, a se face ca o
mortii. iazmA (arAthrie), a se cebAluI, a rl-
Olicdit, -uri. mAneh numai pielea i osul, a se
Olicdiald, -eli. stafizi, a se smochinl. Ce te-ai opdcit
Om, (oameni), Expres. 1. Constantin e afa?! In trad. N. Testament dela
om fdcut I E om de muiere, e om in toatd 1648 *Dee' sä te va opAcl ochiul tAu
firea, nu mai e copil, e om in toatd cel derept...*. (Dacoromania, an. IV,
legea. pg. 1143).
2. Ion s'a facut om la boerul dsta. S'a Orbete, (Orbet), Milog, calic, care cere
procopsit, s'a inchiaburita S'a fAcut la capra podului.
un om i jumdtate (ca politetA, maniere), Orbeti, (a se, -esc), A se milogl, a cers1,
un om un omends. a cApfith, a se calici (in sens oltenesc:
3. Ti-ai gdsit omul! Ti-ai gdsit naful, a face pe zgArie-br Anza), a se purta
(popa)II ti-al gäsit buclucul 1 sd te tii ca un orbete (orbet) (ticAlos, milog), a
pdnzd (sd nu te rupi!), Tin'te pdnzd, ajunge in firul orbilor (milogilor), a cere
nu te rupe/ ca la capra podului.
4. Om a/ lui Dumnezeu. Om de treabl, Orbetald, -eli.
plinea-lui-Dumnezeu, blajin, bun de Orbetit, -uri.
pus pe rani, drept i cucernic. Orbetds, -oasd.

www.digibuc.ro
197 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 47

Oropsi, (a, -esc), A vitregl, a se purta MAI, (a, -esc), A sporoval, a spune al
ca cu un fiu vitreg, a prigonl, a dosadl, vrute i nevrute, a-ti impuid urechile
a dotdrnI, a rdsnI, a nu mai vrea sa cu fleacuri.
qtie de cineva, sa nu-1 mai vadi in Pdldidld, -eli.
ochi. (Femee) oropsitd de barbat Palent, -uri.
4*1. 'ndrigita de amanto. Pale*, -ète, Celva, nuia de gard, ddr-
Os, -case, Expres. t. I-a muiat (frdnt) jald, prajinA.
oasele. L-a desnodat cu bAtaia, 1-a In tIvan TurbincAs de I. Creanga
bumbdcit. gasim acelaç cuvant: palace.
2. Imi curd oasele!... Sunt obosit peste 0 pdleatd de om = o tanjala de om,
masura (fire). un bärzoi de om, un plop de om.
3. Se drdcuie cu oasele: Fire-ai... cu Pfilhinie, Denominatie injurioasa
oasele ! pentru tigani. Sinonime: piricThu, ;after,
Osfica, Oftici, tuberculoza pulmonarfi. cioard, baraglddind, pdcld. Nifie pdl-
Expres. Este o osficd! Treaba asta este hdnii au tdbdrit pe sdlifie !
pentru mine o curata pacoste, nacafd, Palma, -e, Expres. t. E o palmd de kc !
prilej de arnfirire zilnica. E foarte aproape, e la o aruncatura de
Otravit, -a, Expres. Sunt pe tine. Sunt piatrA.
copt, nacäjit pe tine. 2. El e la u,cd, cu palmele. E lucrator
Ou, Expres. Omul e ca oul Repede se cu bratele (fArA boi, car).
duce, repede dispare, i se curma firul 4. Palma lui Dumnezeu e grea! Pe-
vietii. deapsa lui e grozava.
5. Ho ! cd nu se freacd 'n palme ! E un
lucru a carui sAvarqire cere timp I
Paci, (Fara alta forma), Tap (mai ales Pfimant, -uri, Diminutiv Pdmdncior.
and mdrlefie i pute (hircum olet). i. Curmd pdmdntul = El colindä lumea
Figurat se zice celor destrfibalati. intreagl. A dat pdmdntul cu curul in
Pada, Cearà deasa; denom. injur. p. sus ! A räscolit, a räva§it, a scociorit
tigan. Vezi Pdlhdnie. totul.
Pahar, -e, Casa e ca E curatl, dichi- 2. Face umbrd pdmdntului degeaba.
sitfi, Sd lingi sare de pe jos. E un nemernic, ticalos, fi e greu
Paiu, -e, Expres. A pdtruns cu curul. fi pdmdntului cu el, de i-ar strdnge
Nu mai poate de frica. Dumnezeu oasele inteo tdrdnd!
Paine, -I, Expres. i. L-a pus in pdine. 3. N'atinge pdmiintul ! (Nu mai calcd
I-a dat o pdine. I-a dat o slujba, un pe !) Nu-1 tine pdmdntul ! Nu mai
os de ros. poate de bucurie, toatd lumea e a lui!
2. L-a scos din pdine. L-a scos din 4. Am, dupd muiere, nifie pdmdnturi
slujba, 1-a exoflisit, a dat cu el afarl depdrtate. Trupuri de mo0e, petece
din slujbfi. de loc, pogoane.
Singura forma. Expres. 5. Am uitat ca pdmdntul. Cu desA-
Paipanele adverb. : E 'n paipa- vArOre, total fi indatd, m'am tinut
Paipanoage noage (paipanele). Vezi degeaba sfi nu uit ca tot am uitat.
.Fovdlcdi. 6. ./-a iefit (tdrdna) in lard. S'a
Pala, -e, Fanul aqezat in claie se face pdmdntit, Ii fierbe coliva in piept.
pale-pale (bucdti tescuite) cari se iau 7. L-a rugat cu cerul cu pdmdntul
bine in furca. S'a rugat foarte mult.

www.digibuc.ro
48 G. F. C1AU$ANU 198

8. Au venit cu pdmdntul. Cu gloata, in (in bataie, la ceartg) a§h e §I celfilalt,


mare multime, cu tot neamul, cu catel, cum unul si-altul, n'atdrnd unul mai
cu purcel. mult ca celdlalt.
9. N'o sd trdiesc cdt pdmdntul I -= 2. E inteo parte (pe-o parte) = tficnit,
Veac-uitatl zaltat, smintit.
so. Pdmdnte, rasufli? N'a zis pis I Partillea, (Pl. neintreb.), Expres. L-a
PindArdiu, -oiie, Denom. injurioasa lovit pdrtuica! L-a lovit inima, are
pentru cei necioplifi, gdureni, mdmd- urdindre, diaree, ii face curul:
ligdri. Pas, (pasi), Expres. 1. A scoate pas
Cu sufix augmentativ dela pdndar. cuivd. A-1 mustrulul, a-1 docanI, a-I
In Vfilcea pandhrii i vgcarii, porchrii Minima, a bdget inimd in cinevh, a-I
sunt cei mai desconsiderati oameni face sa fie mai vioiu, mai cu Inimd,
Ii ei in§i§i sunt grosolani, inapoiati, activ.
neciopliti i adesea cretini. De-aci 2. N'a fdcut pas (urmd) fdrd stirea mea !
zicala: In satul unde-ai fost vdcar, sd Nu s'a clintit din loc, nu s'a urnit, nu
nu te faci primar ! s'a departat, n'a pipit.
Piaui, (a, -ese), Expres. Am pdnult un Vasa, (a), Expres. Imi pasd unde m'a
lemn. L-am facut (cioplit) in forma de lovit glonful ! Ma doare unde m'a lovit
pang (de spintecat-crgpat lenmele). glontul.
Par, -i, Expres. 1. Std par. SCA nemi§cat, U§uratic, ififliu, cu
potinteu. Pisaritic, -A I apa la devlh, cu do-
2. Adeseori se blestemg cei ce au Pasfirds, -oasi vletele necopt, copi-
bdtut parul in cutare loc (Craiova, bar bs.
Reimnic, etc.). Pisnie, -a, Cu pasul mare, hhito§, cu
Par, peri, Expres. I-a trecut pdrul prin spor la mers, cu pasul ca rdschitorul,
cdciuld tot judecdndu-se! A saracit gro- cu pasul par'cd dd cu stdnjinul, co-
zav, a ramas sarac lipit (s ca destul pdrsteos.
de gol). Paste, (a), Expres. Te-am pdscut eu!
Piri, 4, Expres. Ii cade pdra rdu. E §i Vezi Cumpdrd.
mai greu invinuit, are circumstanfe Pasti, Expres. Din an in Pa§ti ! Din
agravante. Pa§ti in Craciun I Din Joi in Paqti -=
Paralle, (Pl. neintreb.), Expres. adv. foarte rar, rar de tot.
Vdnd ceapa la paralic Cu mdrun- Pastrami, E pastramd =-- e slab, uscat.
faua, cate putin, nu cu ridicata (top- Patachini, (Denom. injur.), Fleanta,
t hnul). brez hie, p Artotina.
Pardif, (Pl. neintreb.), Expres. Parddf Pituiag, -ege, = Pe patru stglpi batuti
de somn. Pardaf de bdtaie. Un puiu de bine in parnant se face o leasä patratg
somn, un somn adânc; o modd de sprijinitg de grinzi. Deasupra se
bdtaie, o porfie de bdtaie. pune nutretul (paie, fan, coceni).
Pirpor, (Pl. neintreb.), Expres. Fdurar Peeete, (pecefi), Expres. Cuvdntul lui e
41 dd (face) pdrporul! I§i da in petec, Este credincios cuvantului dat, unde
cloud inghiafd; cloud desghiafd (cloud a scuipat nu linge, e Turc, pe unde-i
ferecd; cloud desferecd) in zilele lui iese cuvdntul, pe-acolo si sufletul.
Februarie. Peele, -ii, Came slaba (teioasd, mu-
Parte, Expres. T. Se ceartd in parte. §chioasg). 0 pacie de porc.
Se bat in parte. Cum e unul de tare Adj. Pecids, -oasd.

www.digibuc.ro
199 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 49

Aceea§ insemnare in Maramure§. (Ti- 2. A luat-o la picior, a tulit-o, a spdlat


plea, Poezii pop. din Maramures). putina, Radu 1-a chemat!
Pene Expres. s. Cum m'a vdzut, m'a 3. Vaca a rdmas in trei picioare. E
luat in pene. M'a luat la zor, nu i-am §chioapa.
ajuns in mdini, m'a umflat. 4. Sarcastic: Da e drept cd are numai
2. Ce te umfli in pene! ? Ce te man- 25 de ani pe-un picior. E de so de ani
dre§ti ? de0 se pretinde de 25 !
Peng* -èle, Expres. A-i pune cuiva. 5. L-a ros ca pe-un picior de porc. L-a
A-I pita% a-1 pengell. tocat de parale, 1-a lisat lemn, cu
Perpeli, (a se, -esc), A se tfivall, a se da mainile 'n san.
de-a pestregala. 6. Mi-au trecut picioarele prin mine.
Pestregili, (a, a se, -esc), A da de-a dura, Mi-a trecut os prin os, m'am topit
de-a berbeleacu, a rostogoli, a da de-a stand in picioare, prea am stat mult
pestregdla. Am pestregdlit butoiul de vin. par (potinteu) in picioare.
Petrece, (a), Expres. 1. Am petrecut-o 7. Copiii m'au luat in picioare! (peste
# pe asta Am patit-o 0 pe asta. picior) Pun vorba mea de pdrinte, la
2. Am petrecut o hdrtie de 20 falsd. cur, nu'mi mai dau supunere 0 as-
Am strecurat-o printre cele bune. cultare, ma batjocoresc.
3. Haina e petrecutci la piept =.- 0 8. I-a dat cu L-a despretuit, 1-a
parte este acoperita de alta ca la tunici indepartat, 0-a batut joc de...
soldate§ti. Beni, (a, -esc), A lovl, a izbi, a fi izbit
PiatrA, -e, Expres. i. Blesteamd de 'ncuie de-o boala.
in pietre. Amarnic, avhn. Picuriu, -ie, Cu picaturi de felurite co-
2. Doud pietre tari nu fac mdlaiul bun. lori: gains cea picurle, om cu fata
Oamenii trebuie sä se ingdduie unul cu picurle.
altul (intoleranta combatuta). Pieden, (Pl. neintreb.), Cand se termina
3. Omul dsta se ardneste in piatra de tesut firele de urzeall cari raman
seacd. E vrednic, scoate lapte din (dupa ce se taie tesatura) se numesc
piatrd. pieden sau uruidc.
4. Nu 1-am pus sd ridice pietre de Pieire, Expres. Pieire cu nevoie!
moard! Nu 1-am pus la mari greutati. Sinonime: Amanda: doud nevoi, rdn-
5. Pe-aici a dat (bdtut) piatra. A dat cedul cu mucedul, tusa cu junghiul,
grindina. brdnca cu ndjitul, mucea cu cdcdcea, a
6. Sparge piatra 'n palmd. E tare tunat si i-a adunat!, tot un han si-un
voinic. ban.
PIatrA-seack v. Piatrd. Piele, -I, Expres. i. ,$ufaua e ea pielea.
Pica, (a), Expres. r. Imi picd (cade) ziva E svantata 0 batuta.
de lucru pe 6o de lei. Mi se cuvine, una 2. I-a dat iubitul prin piele. S'a neno-
peste alta, 6o de lei pe ziva de lucru. rocit (boale, etc.) din cauza iubitului.
2. Pica cerul pe mine! Cade cerul pe 3. S'a bdgat (a intrat) pe sub pielea
mine! Ma intristez amarnic, ma in- cuita A capatat credit moral, i s'a
grijorez, ma posomorasc. varit in suflet.
Picior, -oare, Expres. r. A lud pe cineva Pielitli, -e, Pielea fetii 0 a trupului ome-
peste picior. In badocura, /a vale, in nesc. Pentru pielita alba sunt mai
bdscetlie, a-1 face de doi bani (de cloud multe expresiuni: S'o tai cu fir de par,
parale). ca fella de cas, ca coala de hdrtie (cdnd

16. A. R. Memorsile Sectiuniti Literare. Seria III. Torn. V.

www.digibuc.ro
50 G. F. CIAU$ANU 200

o scot:: din prdvdlie) ca fraga (roz- Pisici, (a se, -esc), A lua pui (vorbind
alba). de pisici), a fi in sdptdmdna brdnzei.
Plept4, -A, Deal pieptis abrupt, greu Pisicedld, -eli.
de suit, drept (fath panta). Pisti, (a), A se miçca, a face urmd. Nu
Pierdut, -A, Expres. Oile astea le cauti pisteste fdrd voia mea!
tot pierdute! Totdeauna te vaeti ci Pistolnic, -e, Instrumentul de lemn cu
le-ai pierdut, ele sunt cel mai mult timp care se inseamnA colacii la copt. El
pierdute, n'ai nici-o grije de ele. IC XP
PiersAciu, -e, De coloarea florilor piar- are o pecete cu
NI KA
sAcului.
Pietros, -oask Truncizios, sdndtos, tare Pitulice, i Figurat se zice unei femei
ca piatra, tare de constitutie (robust) scunde c subtiri; femee de Fapte e
se zice de oameni ci de animale. ca o piscoace de femee.
Se mai zice Inca: sd spargd piatra in Ping, (Pitlit, MINA), i. Instalatie, cu
mdnd. spa, la munte, care bate ci indeseste
Pieuci, (a se, -esc), A se imisi, a se izani, dimiile pe care le duc acolo dimigrii.
a se ismeni, a da inddrdt, a se da de 2. Troc de lemn in care se piseazA
coadd in vale, a se zdticnI, a se poa. sarea. Expres. Sd-I pui in piud i sd
Ce te-ai pieucit asci?! nu-I innemeresti Se zice despre cei
vioi, slabi (ca fizic), cei ce sunt ca
Piguli, (a), A culege (omizi, burueni, argintu-viu iuti.
etc.), a plivi.
Plaiu, -uri, Expres. Plaiu de vie Pod-
Pil, (Pl. neintreb.), Biciu facut din cu- gorie.
reluce impletite, rotund ca un çarpe. Plinge, Expres.: Pldnge rdsul de astd
Pirlellu, -e, Denom. injur. data tiga- yard = Dupfi ras vine plansul. Pldnge
nilor.
de udd lemnele Amarnic. 0 sci-fi
Pisilog, (PI. neintreb.), Maiul (pilugul) pldngd i lemnele i pietrile de mild.
dela pail. PlanticA, (plantici), Cordea, panglica.
Piptul-boului, Zig-zag, coteie = $a- Planned de pdldrie.
rampoiu (la rauri custrti). PleasnA, (plesne), s. Sfarcul de biciu
Pisc, (Pl. neintreb.), Math de insemnarea facut din matath (canepA) care
§tiutl mai are ci o alta. plesneste.
Cand firele unei tesaturi (cele dela 2. MAO de malaiu, cojitA mica de bob
bateala cu cele dela urzeala) nu sunt de porumb.
in unghiu drept unele cu altele, ci 0 pleasnd de mdlaiu mi s'a pus in gdt.
in unghiu ascutit, respect. in unghiu 3. Tu ai capul plin de plesne, de ma-
obtus atunci tesatura se zice ca treatA.
are pisc, sau e piscat, piscatd, (e cu Plèsnet, -e, Lovitura, palma, potarnogi
pisc). Negustorul n'o poate rupe cu calcavin-e, L-a luat la .
degetele dealatul, ci trebuie s'o taie Plointe, adv. -= Anul e plointe = E plo-
cu foarfecile. ios.
Fisica, -I, r. Furcuta de sub carutA care Ploita, (PloicicA), Diminutive dela ploaie.
se propte§te in pamant la urcatul Ploitd se zice ci unei dantele fficute cu
coastelor. iglita.
2. Porumbi pentru pisici (ironic), cruzi, Plotogi, (a, -esc), A carpi cu plotoage
necopti, Cu lapte. (mai ales despre cismarii nepriceputi).

www.digibuc.ro
201 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 51

Plumb, Expres. r. Maria e moale: plumb. Pogon4te, adverb. Sd ne tocmim pogo-


Mdria e plumb, lene§e, calfi. nette. SI facem pretul pe pogon, sä ne
2. Vine neica cu cdmata plumb-irnoasä, tocmim la pogon; nu cu ruptul (cu to-
neagrä. tul, cu ghibtora, cu topthnul, peste tot).
Poa FA, -e, Expres. o. Ali lua poalele in PoianA, 4, Expres. S'a dus in , In
cap. (A-ti da poalele peste cap). A se amp, afard, ca oamenii, dupd casd,
face tigan, a lath rutinea de-oparte, a la cdcdstoare.
face pe cineva cu ou §i cu otet, a-I Polèiu, In afar/ de insemnarea §tiuth,
ochri tighne§te (ca la uta cortului). mai inseamnä §i instrumentul in forma
(Femeile and se oar% (insulta.) una de scarà cu .douh trepte la capete §i cu
pe alta i§i iau ca suprem gest de cotoacele groase pe care se pun butoa-
indignare poalele in sus, arätfin- iele pline spre a alunech din car (sau
du-§i podoaba goliciunei). in pivnita). Poleiul se ucià cu aph spre a
2. Prunul e cu poalele 'n pdmdnt! E alunech butoaiele pe el).
rdpdn, e inchrcat de rod. PdlitA, -I, Scfindurá prinsä dedesubtul
Poamk Expres. B cifemeea asta o poamd ! grinzilor sau la ferestre. i in Mara-
0 sculk un drac i jumdtate, cine n'a mum§ acela§ inteles. (Tiplea, op. cit.).
vdzut pe dracu, sd se uite la ea! B Pologi, (a, a se, -esc), A chdeh ca po-
facut poamd = Sbarcit, stafizit, pomit. lbgul (brazda) de fan, a lovi §i-a do-
Poame = fructele uscate la soare. bori, a <face palangcb, a face polag,
Poate, adv., Peste poateCu neputintä. a chdea de boalh, a muri cu nemiluita.
Pocilti, (a se, -esc), A se lihni de foame, Zac polog. Ciuia (ciuica) mi-a pologit
a se hämisi. rdtele = boala phshrilor (holera) mi-a
Pocris, (Pl. neintreb.), Acoperi§ pentru secerat rhtele.
oale de phmânt facut tot din parnfint Pomet, -uri, Locuri plantate cu porni,
smältuit §i ars. Are cam forma de con gradini marl cu pomi. In Pravila lui
turtit mult. Mateiu Basarab gäsim Poniete.
Pod, -uri, Expres. Se laudd de curd td- Pomi, (a se, -esc), A se sbfircl, a se usch,
rdna din pod. Se laudä foarte mult. a se stafizi.
Poftl, -e, Expres. x. N'au rdmas prune Pomit, -d.
in prun nici de poftd! nici de leac, nici Cuvfintul se aude in Vdlcea i Dolj.
de probd, cu-afurisdnie, sd-i mori de Pomneatk pomneti, (pomnete), 0 We
dor, sd te cI stdrpetti. de panzà, ca de un lat de mai* thiath
2. Pofte sunt toate alimentele la care in latul pfinzei, cu lumfinare la un
rdmnette (ii dà inima) unei bortoase colt §i cu bänut legat cu fir ro§u la alt
(ingrecate, insärcinate). Dach nu-§i colt. Se dau de pomang la morti.
potole§te pofta, leapddd. Bdrbatul e Ponosi, (a se, -esc), A se invechi, a se
dus dupd pofte. uzh.
3. Pe poftd, = pe chef, cum vrei, de Pont, -uri, Expres. r. Ai venit la pont!
capul thu. Ai venit tocmai la vreme, la tanc, sd
Pe pofta inimei mele = dupd inima fi dat cu bobii fi nu ghiciai atc) de bine.
mea. Nu lucreazd deciit pe poftd 2. Ce pont de vorbd e dsta? Aluziune,
pe chefuri, and vrea, boerette. vorbire alegorich, pontuire (pontulald),
Pogodi, (a se), A se vorbl, a se sffitul pe a bate taua sd priceapd iapa, a luh
ascuns, a conspir h. pe cineva pe departe.
Subst. Pogodeald, Pogodit. Verb. A pontul, (-esc).

16*

www.digibuc.ro
52 G. F. CIAU$ANU 202

ropA, (popi), Expres. z. Nu e bun, de Potopi, (a, -esc), Expres. Potopi-te-ar


cutare treabd cum nu suet eu de popd. Dumnezeu! Pierde-te-ar Sodomi-te-ar
I !
In 4Cdntedle bdtrdnefti din pdrtile PotrivA, adv. Expres. r. Sd-ii ia femee
Prutului* de Ec. D. FurtunA: pe potriva lui. De seama lui.
Care n'a fost de Domnie 2. Apa e potrivd cu malul = E rasa cu
sCum n'am fost eu de pople malul.
(Pag. 94, ed. Casa $coalelor) Potval, -e, = Lemnele puse sub butoaie.
2. Eu Ii sunt popa Eu ii dau de rost, Are 500 vedre de pith pe potval
ii aunt dichiul, na,sul, Ii vin de hac. (doagd).
Popiciu, Denominatie injurioasA pentru PovarA, vezi Mdcinil cu care este si-
tinerii preoti. Uneori acest cuvânt are nonim.
si o nuantl de duiosie de mangaiere, Povesti, (a), Expres. Am sd te povestesc
de alintare. pretutindeni. Am sA spui in tArg si la
Poponbte, (Pl. neintreb.), Mic mofiar moarh.
care se coace odatA cu colacii de bise- Povoluie, -A, Calul legat allturi, la
rick din paine dospitA. ceatldu.
Pore, -I, Expres. Nu e'n porcii lui. Nu e PrAlmsit, -A Hodorogit, gata de pierire.
la largul lui, nu e'n clpele lui, nu-i sunt (vorbind si de lucruri 9i de oameni).
toti boii acasd, nu e'n toane bune, are Franz, -uri, Expres. Pdnd acolo te duci
el ce are pe inima, nu e'n treaba lui, un prdnz. Iii trebuie atAta timp: dela
e chirnov, e bolnAvibr, e chirnav, e rdsdritul soarelui pdnd la prdnz.
mecit. Predilf, -uri, Dopul de lemn cu care se
Poreotds, -oasA, MAscAricios, ocdrit, care astupA vrana unui butoiu. Vrana e la
vorbeste fArA perdea. mijlocul butoiului iar preduful este
PosnAl, (a, -ese), A jalonh, a insAilh, a in formA de trunchiu de con.
incepe un lucru, a insemnh, a probh. Prefira, (a, a se, eu prefir), A rAsfirh, a
(Se aude in Do lj 8 1 expres. adverb.: alege, a selectiona trecand, cu amd-
a pasna de-andoaselea, ca ne-lumea. nuntul prin mfinA.
Pospli, (a, -ese), Fac lucru de mantu- Expres. a) S'au dus sd prefire porumbii.
ialA, de clacl. SA aleagg porumbii din pAtul.
Subst. Pospcli, -ie = Strat subtire de... b) Ce te prefiri din Mc in loc? Ce umbli
PospdicIld. in ales? Ce te schimbi din loc in loc ?
Adj. Pospdit, -a. Ce te prefiri ca banul in cloud chisale?
PostrungA, -I, 0 rAriturA a dintilor din Nu-ti mai gAsesti loc ?
fatA (la om). c) A prefirat patru neveste.
PotbeA, -1, CArAruie, eararuce. PrefrAmAntA, (a, eu prefrAmAnt), CAnd
i. Ne-ei vede poteca! E neputincios, aluatul e mic (uscat) i se mai adaugl
nechjit. la el fAinl i apl cAldutA spre a se
2. S'a strdns dupd poteci. I s'au strdns drege (spre a se face mai mare si mai
potecile. Nu mai umblA hai-hui 1 bun).
3. Merge pe 2 poteci. E teiu, e turtd, Prefrdmdntare,
cleiu (de beat). Prefrdmdntat, -d.
4. luat poteca. A spälat putina, PrègetA, (a), Expres. Eu preget drumului.
Radu 1-a chemat. = Mi-e silA de drum, n'as plech.
Pdtol, Expres. Nu mai ai ? AstAmpAr, PregustA, (a se, pregust), A gusth putin
ai viermi in cur, nu stai molcom? de tot, a se atinge de ceva. Nici nu m'am

www.digibuc.ro
203 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 53

pregustat de miere ! = Cu-afurisanie, Prinsoare, (Pl. neintreb.), Ramaçag, pa-


cu dat' dracului, n'am luat nici picatura riu.
a dracului; sd-i fi murit de dor. PripAs, (pripA.51)), Urma§i, progenituril,
Prelnng, -A, Expres. x. Dealul e in pre- pui. Iapa a ldsat nifte pripafi. Calul
lung. Este in pantä ling, nu este abrupt, dsta e de pripas = e prip4it, e pierdut
greu de suit. (Parul e ascu(it in prelung). de cineva.
2. E prelung la obraz . Este gogonet Un cdntec:
la obraz, este fail grasime, un oval Dela Pwi pan' la Ispas
placut al obrazului, e sdrmas (delicat), Eu de //Andra nu ma las
tras. Pan' n'oiu scoate-o cu pripds.
Premenea, -ele, Rufe curate. Pristimi, (a, -esc), A ingadul, a lasa.
Prenol, (a, -esc), A preface o cask a Procordl, Procuror. E ca un . Mart-
prenol ciorapii (cu elemente noui §i dru, elegant, cu demnitate, ca un cd-
vechi). pitan.
Pricina, Expres. Sd spargem . SA' ProspAtarA, (Pl. neintreb.), Expres. Avem
stingem o cearta, un proces. prospdturd (striga d. p. pescarul).
Prididit, -A, Expres. Prididit de boald . Avem numai pe§te proaspat; lucru
Cuprins, rfiu 0 fall veste, de boala. proaspat.
Prigori, (a, a se, -esc), A pripi la foc, a Publick (a, public), A vorbi pe cineva
dogorl, la foc. de Tau, a-i scoate coarne, a calomnia,
Cu piciorele prigorite parlite de do- a-I incondeid.
goreala focului. Sinonim: a declard (pe cinevd).
Prigdrie, -11, Expres. M'am fript de sete Puete, -1, De pomi, de ceapd (o ceapfi
ca prigoria! mica); din mic: Am bdgat, la cdmap,
Prijoni, (Prijuni), (a, a se, -esc), A in- doi pueti.
tampina, a priml. A se sprijini, a se Diminutiv: puecior, -i.
räzima. M'a prigonit cu ocdri M'a Pufni, (a, -esc), In afara de insemnarea
intitmpinat. §tiuta, mai inseamna §i a bombdni,
PrimAri, (a, -esc), A exercith functiunea a trupa, a murmura, a rämtl, a-§i
de primar, a invdrti o comuna, a cd- arath nemultumirea prin pufnituri pe
ldri o comuna. nas.
Am primdrit destul I Pul, de mdmdligd (mAmaliguta), un pui
Prinde, (a, a se), Expres. 1. In cdt mi-o de somn (nitel somn (dormire); pui de
prinzi vaca asta? Cat mi-o scazi din friguri (o scuturatura sdravang de fri-
datoria pe care-o am ? guri).
2. Ce-oiu prinde §-i eu pe vaca asta ! PuicA, -1, Drfigile de porumbi and sunt
Ce mi-o iql pe ea. mici; puici de gaini. Expres. Piciorul
3. M'am prins la boer Sunt tocmit mi s'a facut puled, in pantof. L-a
la boer. strans de 1-a patruns pantoful.
4. Butoiul meu e prins cu nifte rachiu. PulAn, -e, = Vara de bou, intrebuin-
Nu ti-1 pot da, ffind cu rachiul meu tata la bataie. I-au tras vre-o cdteva .
in el. Pumn, -I, Expres. x. L-a luat In pumni
5. Femeea asta e cu bratele (mdinile) (I-a pumnuit). I-a dat pumni.
prinse Are copil mic. 2. A lath pe cinevd cu la inimd .
6. M'am prins cu el pe doi poli. Am A-I Iasi cu of 1 §i-amar la inimi vezi
pus ramallag. obldmnic.

www.digibuc.ro
54 G. F. CIAU*ANU 204

Pumnui, (a, a se), v. Pumn. Pupil-imparateaseä, Pusca veche mili-


Pumnuiald, -eli. tail care exit pusa la primárie ca semn
Pune, (a se, pun ), Expres. i. S'a pus al autoritatii mai mult fiindca
pe el de fricd. S 'a sapat, s'a p4at gloante nu aveh. Erau de acestea mai
(spurcat) pe el de fried, s'a cdcat pe el tnulte puse in rastèl.
(pe vine) de fricd. Pu§earle, -ii, In casd era putcdrie. Erh
2. S'a pus (dus) in poiand. A ie0t afará bufneag de fum, era fum ca la cdzan.
(de treaba micd sau de treaba mare), Puslá, (FArà altä formä), Pu§lamh, hai-
s'a dus, ca omul in poiand (la spatele mana, lainic, oddelnic, ulitarnic, trelea-
casei, la cdcdstoare). idea. Pulla asta umbld din cutld in
3. Pune bine (sus) lucru. cufld din odaie in odaie, ca popa cu
Pune-1 la pastrare. botezul.
4. Eu nu md pun cu tine ! Te pui tu cu Pustiu, -e, Expres. Am rdmas pustie pe
mine? A se compark, a se asemänk, a lume ! Stingherfi, de n'are cine sd-mi
se lull la 'ntrecere. (cf. latinul: parva deschidd uta, singurd-cuc!
componere magnis Verg. Bucol.). Putin, -a, Expres. 1. Este putin (pu(inicd)
Fungi, Expres. x. L-a bdtut in pungd. Mic, (-6), märunt, (-a).
L-a amendat, 1-a lovit in interesele 2. I se tine din putin = E cu sufletul
materiale, 1-a pkgubit.
prin flori; Este slab, (-a) vorbind
de oameni i lucruri slabe.
2. L-a bdgat in cu Ioo lei. Te bate
in punga. Stateau räu roo de lei in
punga. L-a fâcut s cheltue...
Rdba, (a, a se, rabd), Expres. r. Nu
Fungi, (a se, -esc), Expres. Ce te tot md rabd neras. Nu md rabdd inima.
pungegi ata? Ce te calice§ti, ce te Nu te-ar mai rdbda D-zeu! (Al-de-
orbetetti, ce te sgfircegi, te tot vkickri sus).
cä n'ai, de ce mdnii pe Dumnezeu? 2. Rabdd in piele! Numai pielea lui
Puma, -ele, Expres. 1. A pune cuiva stie !, rabda ca un cdine i gine in el*
purceaua. A-1 gadilh si a-1 necaji, va- (tace), rabda mult si nu spune la
rand un deget i apfisand, dupa ureche, nimeni.
in dosul ei, cam in dreptul i dosul Mei, (a), Sd nu-1i mai rdcetti gura de-
sfarcului urechii. geaba =--- zadarnic ai spune.
2. Tu rdzi i purceaua moartd 'n 6c-in& Mame, (Pl. neintreb.) = Raceall at-
Infruntare celor cad, desi au pagubl, mosferica.
cad sa fie tot veseli. Rhde§, (Fara alias forma) = Ca fuiorul
3. Un joc al copiiilor. popei.
Purcel, -1,.= Expres. 1. Strugurii sunt Radini, v. Agonisit.
ca purceii = mani. Radu, Exp. Radu 1-a-chemat! A sters-o;
2. Sd fie ti purcel fript (spart in cloud) peici i-a fost drumul!
fi nu mdndnc ! Ca I Romanii, Romfinii Ragai, (a, eu ragM), Actiunea de a-i venl
preferi carnea de porc. cuivh mancarea pe gat inapoi.
Pureci, (a, a se, pdrec), A prinde purecii; Rdgdit, -uri, Rdgditurd, -1.
a culege omizile; a scotocl, a ufura RAI, (a se, -eso), Cdinii s'au rdit S'au
de parale.
Eu md phrec. Am purecat i eu prunii.
Bine m'au mai purecat !
Mime, Expres. Am o .
inrait, s'au facut rfii.
Imi yin pan-
dalii, eu ma necajesc, uneori, amarnic-

www.digibuc.ro
205 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 55

Rama, (a, eu ram), Expres. Md rdmd Rascote, (pl. tantum.), Gateje aduse de
pe inimd sd... Imi da inima brdnd sd..., apa, vreascuri.
nu mai puteam rabdit sa..., m 'nvingeh Rfiscraciul, (Pl. neintreb.), Afara de in-
sa... (Co Optic), par'cd aveam viermi semnarea cunoscuta mai inseamná §I
in cur... nu mai aveam patol (stdmpdr) inchinaciunile pe care le face omul in
stare. mijlocul bisericii (batand i mathrili
Ramni, (a, -ese), Ii rdmnefte o lume ! la parnfint) i indreptat cu fat.% rand
Ii invidiaza, pizmue§te fericirea. A pe rand, catre cele 4 puncte cardinale.
ramni, a-i da inima la cevit, a poftl Rfisghinit, (a, a se, rasghin), Expxes.
cevh, a muri de dorul... Femeea in- Calul s'a rdfghinat, i s'au desfacut
sarcinata rdmnefte. picioarele i s'au luxat, (sclintit), s'a
Tn Pravila lui Mateiu Basarab gasim: spetit.
Rdmnd = cu acela sens. Prunul se rdfghlnd de prune. I se in-
Rank Expres. Sed pe-o rdnd Pe-o doaie ci i se despica crengile sub greu-
coastä lungit. tatea prunelor, and e rdpdn de prune.
Rinturi, (Pl. tantum), SbIltele (destra- Risni, (a, a se, -ese), Razleti, a desface,
mAturile) nefdfuite cari atarna pe poala a desuni, a desparti, a räsfirh, desbinh,
unui vestmant. a desbaccacul, a desgardinh.
Rap, Jeg, murdarie in strat gros (la 0 mia rdsnitd din turmd. Cf. adv.
porci i la oameni). Rasna. A luat-o rasna pe cdmp.
MIA (a, -ez), A se umple de jeg (rap) Rasoli, (a), A face un lucru de mdntuiald,
se zice, mai ales, despre porci. a-I executh grabnic ci in mod necin-
Porcul mi-a rdpat! stit, a-i da peste cap, par'cl ar fi de
Rapanglial, (Fara aka forma), Expres. pomand.
A lud pe cineva la . A lud la pumni Subst. Rasoleald, -eli.
(a pummil), a lud la plesnete, a lud Adj. Rasolit, -el.
la trei-pdzefte, a-1 frecd usturolul (d- Raspunde, (a), A vorbi raspicat, a spune
dichia), a-I lud la refec. verde (pe fleau), a spune cuiva verde in
Ras, Expres. t. Ras-ne-ras, cautd-fi de ochi, a pune punctul pe i. Rdspunde
drum. Sterge-o, ia-o la picior, nu mai vorba odatd! Vorbd rdspunsd.
discut h. Nu mai ocoll, spune de-adreptul 1
2. Olteful era ras cu malul Venise Rasufla, (a, eu risuflu), 1. Rdsufld fi el
apa mare de tot, aproape sa se reverse. cdtre mine ! Numai mie imi spune
RAsari, (a, eu risar), A tresari, a aveh amarul, mie mi se spovede§te.
spasm. Copilul meu nici n'a rdsdrit, 2. Oalei de vin i-a rdsuflat in fund. A
(necurn sa aibl boala copiilor). dat-o de ducca.
Rdsdrit, -d, mari§or, mai mare ca 3. Nu rdsufld de nicdiri! Nu spare de
ceilalti. nicairi, par'cd I-a inghitit pdmdntul.
Rfiscaik (a, a se, eu rascal), A inde- Risuita, Deflorata, dezvirginatfi, slutita,
parti picioarele unul de altul. cebäluita.
Merge rdscdiat. Ratauli (a -sé, -se) A se face ratan,
Räscoboala, (Pl. neintreb.), Nfisaramba, modarlan, a se salbaticl (vorbind de
dracie, pacoste, nesdrdtd. Sd flu dai oameni) a se face rdti4.
de vre-o ! = De vre-o pacoste. Rau, Rele, i. Expresie de alintare: Uita-
I-am facut o 1 I-am fdcut toporul, te-ar relele! (tJita-m'ar relele!) cf.
i-am facut una sä ma tinfi minte. Fire-af al mamei !

www.digibuc.ro
56 G. F. CIAUSANU 206

2. Tine copiii de rdu sd nu dea cu pietre. Rosu, Expres. Roftt de pia, rosu-aprins,
Tine câinii de rdu sd nu mtge. Opreste, rosu-vApaie, rofu-de-rdde.
struneste, retine 1 Rotat, -A, (Inrotat, -A), FAcut roatA.
RAu1i, (a, -esc), A drAcul, a-I pomeni, a Fustd rotatd; coamd par (nuc) rotat.
pomenl pe ucigasu'. Rotile, Cele doul roate pe care merge
Sinonim: a da la rdi, (la rele). plugul. Expres. Acuma e vremea
RAure, 4, = CusAturi cu arnici, cu ma- Intre E scurtfi vremea, e in scurt, e
tase, farampdaie. de zorit, ne scurteazd vremea; dupl
Razor, -oare, i. Straturi de ceapl, ustu, norocel, mai tfiricAl.
roi, flori, etc. Roua, Expres. Carnea e ca roua ! Fragedit.
2. Rfistov la locuri de muncl. Sinonime: ca strugurile, ca fraga.
3. Rdzoard o jumAtate dintr'un loc Rovina, -1, Livezi de fan bAltinoase ti
muncit. Pe-o rdzoard au mdncat-o cu mancate de ape. Terenul lor este cu
caii ! asperitati i gropi din pricina asta.
RevAxsat, -A, = Resfirat, rar. Rdurii
stint revdrsati.
RugA, (a), Expres. Ce 1i-du fi rugat de
RevenealA, (pl. neintreb.), Aer premenit
sdndtate cd mi-ai facut afd de mult
bine ! A multumi §i a te ruga pentru
ri proaspät. A se reveni = a se racori,
sfinAtatea i bunul spor al binefAcA-
a se aerisi. M'am revenit fi eu! 1VIi-am
torului.
refAcut puterile prin respirare de aer
curat. Rui, (FArit aka.' forma.). Cu pete cafenii
Ridicita, (cu),Expres. adverb. Vdnd pe piele, picuriu, pistruiat, cu pistrui
tuica CU ridicata Cu toptanul, in pe fatA, pistrit, -d.
mari cantitAti. Rumlu, Expres. L-am fdcut L-am
Roaga, (Fail altA forma), Expres. Mai creltinat, 1-am botezat.
vine ea roaga ! Te mai prind eu cä ai Rumlini, (a, a se), vezi Rumdn.
sä te rogi de ceva 1... mai vine el RumegfittlrA, 4, Lemnul tocat (maruntit)
Drfigus la &Ails I (Se zice mai ales celor care iese dela ferestrAu, sfredel (spi-
ce sunt nerecunoscAtori). telnic), burghiu. Se aude rar I Ru-
RoatA, -e, Expres. Buiestraful se duce meg 74.
ca roata. In buiestru iute i frumos. Rupe, (a, eu rup), Expres. r. Ce te mai
Rod, Expres. Via nu s'a dat pe rod cdsnifi pdnd mi-a da: par'ca ti-ai rupt
N'a inceput sà facA struguri. din ochi (din suflet, din inimd)1
Rogojina, -1, Denom. injurioasA pentru Cand cineva da ceva cu mare greutate,
femee bAtrfinit i uritl si pentru cai cu avaritie, cu hezitare, 41i tremurd
cu aceleasi cusururi. mdna cdnd dein.
Rosètic, -A, Rosiu aprins, rosu de lasd 2. Cum s'a rupt pretul? Cum s'a in-
sdnge. ceput sA se vandA ? (cu ce pret ?).
RostealA, -ell, Expres. A face rosteald. 3. Sd rupem mdta In cloud. (La o toc-
A face rost de, incepAturA, rostire, pu- meal* SA mai lase sl stApanul sl mai
nere la cale, potriveald, a rosti de (mA- dea i jup anul; sl se ajungd din pret
mAliga, de pranz). unul cu altul, sd cadd la invoiald.
Rosura, 4, Expres. i. Nu mai are de . 4. Ca sd isprdvesc locul, mai nip ci din
Nu mai are cu ce trfil. noapte. Mai dau cu sapa si noaptea.
2. Sunt la rosurd. La tocmealfi, in Ruptoare, -1, r. 0 bald fficutit allturi de
vorbd, la intrigd, la contra, care pe care. un r au i provocatA de revArsarea

www.digibuc.ro
207 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 57

apelor lui intr'o depresiune telurici Silds, -oasA, (SAInicds), Ciruia ii vine
megiese cu raul. silA (greatA) repede, chiar cdnd aude
0 ruptoare din Oltet, o baltA, cu pege, vorbindu-se de lucruri siloase, greoase
alAturi de Oltet. si atunci se Ingretosazd.
2. Inceputul de pretuire in bani a SamAntós, -oasA, Cu seminte multe, pro-
vanzArei unor masfuri. lific, vorbind de vietuitoare.
Cum s'a fdcut ruptoarea la brdnzd? Mdi! dar sdmdnlos a mai fost i dsta:
Ce pre; s'a stabilit deocamdat1 cu 8 copii/
prin vanzare si concurentä la acest SAmbAtA, -e, Expres. (fi lipseste o
articol ? stimbdtd), Nu e'n toate sdmbetele! E
Ruptul, (cu), Expres. Am luat cositul tacnit, smintit, zdltat (izdltat), nu
cu ruptul = Cu toptanul cu totul, e'ntreg, ii lipseste vre-o doagii, e sdrit
pe ochi, in total (nu cu ziva). din balamale ((dtal).
Ruptari, -I, 0 sfasieturA, rupere intr'o Srunui, (a, -esc), Expres. Te-am sdmuit
tesäturA (hail* toale). cu cutare! Am crezut cA e cutare, te-am
2. Denominatie injurioasi pentru ve- confundat, dupk chip, cu cutare.
chituri (haine) sau pentru femei (fete). Te-am sdmuit eu! Cat de putin eu
0 rupturd de fatd o besoandrd, rdie, tot te-am cunoscut cl esti tu.
o pdrtotind, o basotd, o jigadie, o caprd,
o strechiatd, o cdcdcioasd de fatA, o
rupturd de fatd.
mdndnci .
Sinktate, (Militate), Expres. x. Par'cd
Foarte bun, -A.
2. Mai e ceva (fd de bucate)? Sd-
RusalA, -ell, Coloare rosie, Man (de ndtate! (= Nimic 1).
oufi) rumeneald pentru dat pe obraz Singe, Expres. 1. Esti sdngele meu! Esti
(boboc de tdrg). rudä de-aproape cu mine, esti os din
osul meu si came din carnea mea, stiu
cri sdngele apa nu se face.
MU, (a se, -ese), = A se ascutl, a se &Wag, -mud, Loc bun de dat (tras)
ingusti, a se pupdad, a se cosdci. cu sania (tarlia, traga); locul vlAguit
Adj. Sdbiat, -d. de slniile copiilor.
Sac, -I, Expres. Nu s'or fi bdgat (or fi SAnzAiinA, -ene, Niste flori märunte si
intrat) allele 'n sac ! = Nu e de grAbit galbene-deschis can cresc prin fa-
ci mai sunt zile. nete. Expres. E ca o sdnzdiand ! E
Skil; (oi), Un sac mare. galbin la fatA, e ca turta de ceard,
Sdcoteiu, -eie Sac mic, par'cd i-ai luat pdnza de pe ochi, e fdrd
Sinonime: Tebeicd, tebeicUid, tdgdrSel. fire, smead, fdrd sdnge In obraz, so-
Sacsank Expres. Sacsancl briceag, Rup- frdnit, clocit.
turd de sac. Celor imbricati rau. Mai Sdnzdienit, -d.
mult ata cleat fat/. Sapita, = Diminut. dela sapd.
SAgeth, (a, -ez), A avea dureri acute, a Saptamana-branzei, Ironic = cal alb.
fi tdcurat (strApuns) de dureri. Ce tot umbli cu sdptdmdna brdnzei pe-
Sdgetdturd, aci? I Ce te tot filesti cu bAlanul Asta ?
Silatri, = Salad. Par'cd esti Sf. Nicolaie (Sf. Aranghel)
Salcie, Expres. Prate de salcie, Mumd cu bAlanul Asta I
de salcie, vitreg, master. Frate de Stelae, (pl. neintreb.), i. Denom. inju-
stejar = frate bun. rioasA: un om sau femee siracri, lipita,
SAINte, Tarim de langi sat. care n'are dupa ce bea apa.

www.digibuc.ro
58 G. F. CIAUSANU 208

2. Pseudonim = organ genital. N-am ochi sd-I mai vdd; al nu-1 mai
Ursarii cAntl ursului: vld, sA nu-1 mai aud 1 Sd-i aud de nume !
...Nici parale nici tutun (n'avem), Sd-1 vdd cdnd mi-oiu vedea ceafa!
Bagu-ti sdrdcia 'n cur 1 Cdnd oiu vedea pe tata din groapd!
Ririe, -I, VanzAtor, cu carul de Sdirciu, -i, Sens pejorativ. Cdrciu, car-
sare. ceag, strugure mic, ciorchinA de stru-
Slrat, -A, Expres. z. N'am luat sdrat pe gure (fArá boabe).
limbd. Sunt negustat. Mi-a dat i mie doi cdrci (scdrci) din
2. SCurrip. toatd mdndretea de vie!
Sarbarle, (sarbärii), GrAdinfirie de zar- Scarcium, (pl. neintreb.), Ddlndias, lea-
zavaturi, zarzavaglrie, bostfinArle, var- On, clAtinAtoare, huit, titeicl.
zArle. Ma dau in scdrcium!
(Era o vreme când numai Sfirbii (Bul- Scarciumi, (a se, -esc), A se contorsionit,
garii) se ocupau cu aceste legume: a se rAsuci, a se incovrigi a se face co-
cultura lor in mare. De-acl cuvAntul). cArll (de durere), a hezitA, a se cfisni,
Sari, (a), Expres. 1. Armdsarul a sdrit a se screme (opinti) la ceva. Nu te mai
iapa de 3 ori. Au avut loc trei slrituri scdrciumi in asternut, fi scoald-te !
pe iapfi. Mult te mai scdrdumisi pcind mi-a da I
2. Sare de trei chile. Aici e o cantitate Pared ti-ai rupt din ochi (din suflet1).
... mai mare de trei chilograme Scdrciumiturd,
(dupd ochi). Scdrciumeald, -eli.
Sarsin, = Diavol. Sinonim = Sccirmoci, (a se, -esc).
Sat, Mdlaiul e de sat te saturi mai Schidoala, Iasmä, ardtdrie, cebald,
repede cu el decAt cu plinea. loazd.
Saari, -ale, = Belea, nacafl, nagarl, Schidoli, (a, a se, -esc), A mutill; a
satara-belea. desvirginA.
Sbengheri, (a se, -esc), A se sbegui, a Schildm, -oama, Schilod, schidolit, slu-
se juc A. tit, schilav (Cosbuc).
Sbura, (a), Expres. L-a sburat vdntul = Schimbat, -a, Denominatie injurioasä.
1-a pltruns vAntul. Mi-a sburat destul Cuvant de apostrofare. Expres. Schim-
cu cutitul = mi 1-a retezat. batule! Schimbato!
Scala, = Betesug, racill. Am o scabd [Se crede, in popor, cA copiii rli dra-
la inimd. cosi (brasovèlnici) sunt copii de draci
Scaldi, -e, Expres. L-a dat in scaldd! cari au fost pusi in locul celor ome-
a nenorocl pe cineva bAgAndu-1 intr'o nesti pe cari i-au luat dracii. De-acl
belea, bdglindu-1 la apd, incurandu-1 schimbat].
intr'o afacere necuratl. Scoaba, -e, Expres. Purceaua e fdcuta
Scandura, -1, scdndurd e slab mort, scoabd! E fdcutd hare (de slabA), e
e ca un sfinte depe bisericA. numai pielea i osul, e flcutl cocdrld, e
ScApAra, (a), Expres. E sdrac de scaperi fdcutd obadd, e slabd pastramd.
in el! N'are chioarfi-parl, n'are o Scoate, (a), Expres. Vcintul mai scoate
llsclie nici paraua a dracului. vre-o ploaie, aduce o ploaie.
Scapata, (a, Begat), x. A grad 2. Mi-a Scot* (scold), Expres. Par'cd mcindned
. scdpdtat piciorul = Mi-a alunecat. numai zamd de scoici I E slab prlpfidit,
&MI, (a, -esc), Expres. L-am scdrbit e topit de slab, slab-mort, Ii numeri
sd nu-I mai vdd in ochi! coastele, e numai pielea i osul.

www.digibuc.ro
209 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 59

Scoicit, -A, Slab, pipernicit, facut Sec, -A, Expres. Se sbate in sec. FArA spor
scoicd. Scoicd se zice §i organului ge- §i succes, ca pe§tele pe uscat.
nital feminin. Secetds, -oasA, i. Pdmdnt = Care ab-
Scormoni, (a, -esc), A scociorl, a ravA§I, soarbe multA apii.
a da totul cu curul in sus. 2. OM -, care bea mult, cu sate, ea
Serie, (a se), Expres. 1. Scris pe perete. Miercdn.
a) Slab, ca sfintii bizantini dela noi. Sete, Expres. Am dat cu sete (cu sdcurea).
b) Smirna, nu se mi§ca tot ca un sfinte. Am dat din rdsputeri, cdt am putut, din
2. Nici nu se scrie el de asta. toate puterile.
Nici nu se pricepe cat de cat a s'a SfAntulbful, Dumnezeu. Expres. Cum
intamplat ceva, nici cel mai mic semn te-o mai rdbeld Sfdntuletul ! ?
nu aflam, nici-o clinteald din kc, nici Multe mai rabdd # Sfdntuletul!
cel mai mic indiciu nu este la el el Medi, (a, -esc), A o belga pe mdnecd, a
i s'a intamplat... par'ca nici usturoiu pdtrunde paiul cu curul (de frica).
n'ar fi mancat qi nici gura nu-i pute, Slide, -I, Expres. 2. A rdmas ca un sfinte.
nu se te§eqte, nu se sinchise9te, nu se Ca o sdnzdiand, ca osdiacul, numai
face praf, nu se palette. pielea aiosul, pielea # sufletul, ca
3. Scris, -a' = foarte frumos, cadrd. gardul. (Pictura bizantina dela noi are
Scrinti, (a se, a), 1. A scrintit-o. A gre§it. sfintii slabi uscati). a. Nu mat e de
a. Scrintit la minte. Zdltat, zdnatic. niciun sfdnt. De nicio lege, nu mai
Scula, -e, = Ce mai qti ! Ce mai e bun de nimic, nu mai e nici o nA-
poamd (om au) e§ti I dejde de scApare.
Scump, -A, Expres. s. Scump la vorbd Sfinti, (a se), A se face om de treat*
(Par'ed-i runt vorbele pe bani 1). Tacut, a lila calea bisericii.
posac, inchis, duets, cu cleftele-i scoti Sfoiegit, -A, v. .Fofrdnit, smolit.
vorba. SgAcinA, (a), A clad, a zgudui.
2. Nume scumpe ! = Nume rani, bo- Split, -A, = Fals cascat: ochi sgditi =
iere§ti: Aristita, Laura, etc. care nu se inchid cum trebuie, la ba-
Seundat, -A, Cam scund, de-o Khioapd, trani §i infirmi. Cu ochii beliti cat
potrivit la statura, scundicel. cepele, cu atentie la ceva.
Sinonime: Funddret, fundoiu. Un fun- Sgilmsi, (a, -esc), A cauta porumbii, de
doiu de om. au boabe, sfaqiind foile §tiuletelui.
ScurA, (a), v. Spas. A zdddri o bubd (cu acul, cu ghimpe,
ScursurA, (pl. neintreb.), Diaree, urdi- etc.).
flare, dizenterie, (scaun des cu sange). SgAu, (pl. neintreb.), Sgdul urechei
Seursurd de tease (struguri) mustul melcul (p alnia) urechei.
ce se scurge singur dui:4 storsul stru- Sgdul carului Dricul carului.
gurilor (care e cel mai dulce). Simte, (se), v. Miroase. Se simte (sund)
Scursitrd de lumdndri. de rdzboiu.
Scursurd dela sldvina (furapul) buto- %Uri, (a, -esc), A da cuiva cu: *Hai I
iului. sitir !, a injura §i a izgoni pe cinevie
Scurt, -A, Expres. adverb. Nunta e'n a bruftui.
scurt sorocitd. E timp scurt pfinä la SIM, (a, a se, -esc), A slel, a istovi.
nunta. 1. l-a sldit creerii. L-a lovit de i-au
Scuturat, -A, Spilcuit, ghlghel, simtit. skit creerii §i. s'au intins pe...
Muierea asta e scuturatd. 2. M'a sldit (de puteri, cu cheltuelile),

www.digibuc.ro
6o G. F. CIAUSANU 210

m'a stors de snagi, m'au mfincat cu roditori. Ouäle acestea din somni9ori
cheltuelile. se prezinta ca ni§te margelti§e fine,
3. Fdsuiu sldit. Faso le groasfi, batuta tesute unul in altul, de coloare cenuOe
(datd pe oalef) i amestecatä cu ustu- sau bruna. (Femeile in Vfileea pun
roiu. copiiilor somni§or in leagän ca si
4. Slaieste fdntdna. Se scoate repede adoarma iute. Magie imitativA).
toatä apa din ea, se curtita de murdarii Sovdn, (sovoane), Val de mireasa. La
§i se izmuieste [se ucla cu aidsmd (idsmd) fel in cronici §i in Odobescu.
= aghiasma (apa sfintita)]. Sparai, (a se, -esc), A arunch departe
Slavh, 4, Expres. In slava (sldvile) ce- un gainat moale d. p. (gasca).
rului, in vdndtdri, in mare indltime. Sparge, (a, a se), 1. Vdntul a spart
SI Avini, 1, = Sump de lemn, la butoiu. ploaia.
Slobozi, (a), A slobozi o pomeind. A 2. Toate se sparg in capul meu. Eu le
slobozi un sdrindar. Ce te inima = sufdr # pe drept dar i pe nedrept.
c at vrei. 3. ./-a spart casa! I-a luat bfirbatul
Sloth, (a, -eazA) DA sloatd (ninsoare cu (femeea) spargand o casnicie.
fulgi apo§i). SpArleaz, (Piirleaz), -uri, 0 raritura ci
Slughri, (a, -ese), A sluji, A tot sluji un scaun printr'un gard spre a se
(sena sau iterativ sau pejorativ). puteh trece dincolo.
Slugareald, (Slugarit). Spat (pl. neintreb.), Distanta dela spata
Slujit, -A, Om slujit = Care, prin servire de tesut 'Ana in tesatura (la razboiu).
(slujire) continua, a devenit capabil Spatul se scurd adicii se mic§oreaza
de-o servire distinsä. cat se poate de mult i apoi se slo-
Slutit, -A, v. Schidolit, -a. boade alt spat dupä sul.
Smicea, -ele, Nuia subtire. Fatd ca Spec, (spel), Varsie, instrument de nu-
Subtirica, sarmoasa. iele pentru prins pe§te.
So1d64qte, adv. Expres. 1. Mdndncd sol- Expres. Cu gura ca speea. Cu gura cdt
ddtestel Iute. pdtulul, cu gura mare ca de broascd,
2. Tuns sold:4We La piele, ma- e numai gura de ea (el).
runt. SpègmA, (spegme), Se numecte mina
Smolit, -A, (a smolt), Expres. Omul dsta (mdmina) de fire textile (Una) care se
s'a smolit. I s'a pamantit fata. trage, ultima oard, prin dintii daracului.
Smotoci, (a), A ghierAnl, a luh la ra- Din mai multe spegme se alcatuiecte
panghel, a luh la trei pdzeste. fuiorul (cderul) de pus in furca.
Smotoceald, -eli. Spic, -uri, = 1. Varful arborului.
Smotocit, -a. 2. Spic de ploaie, de zdpadd = Inceput.
Socri, (a, -ese), A face pe soacra, pe capul Spinare, -I, 1. Un nume al dracului: AI
cuivii; a-1 tot certh, pe nedrept, a-1 f I In spinare.
cicall. 2. I-a aruncat-o in . Belea pe cap;
Subst. Socreald, -eli. o fatd cdzutd in vatra cuiva.
Somn, Expres. Doarme de somnul dl SpitArie, 41, Expres. Ca la spitdrie.
lung (doarme de-d1 lung). Scump-O cu nart (fall tocmeali).
E mort, e bumbenit, e cu brumd la Spori, (a, -esc), Expres. Sd nu sporesti!
cur, e bt)mben. (la vorbd). SI nu mai zici nimic I, sa
SomnivIr, (somnkori), Inelul de oul nu te 'ntinzi la caccaval 1, Mi. nu fii
de omida depuse pe ramurile de pomi obraznic I sA nu fii arOgos I

www.digibuc.ro
211 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 6

Sinonime: a vorbi mare, a vorbi a 2. Fomeia asta nu std numai in bdrbatul


spargere de cap, a rdspunde = eu zic d! Mai calcit ci-alaturi, mai are pe
una i tu zici o mie. ldngd bdrbdtel, i un ibovnicgl, nu e usd
Sprfineeenk -e, Expres. E cu ochi # cu de bisericd, nu e vre-o botezatd.
sprdncene ! StafizAt, -A, v. Sdnxiand i sfinte.
Este lucru evident, de netagaduit, nu StArpi, (a, a se, -esc), Expres. Nu gd-
mai poti zice cä nu-i aqh, e la mintea sesti... chiar sd te stdrpesti. Cu afuri-
omului, e lucru vadit. sanie, deloc.
E 0 adj. Sprdncenat, -d = Cu sprdn- Stat, -url, LumAnarea care se face la
cene multe, cu sprancene bogate. mort pe masura lungimii cadavrului.
(Geaba ai sprdncene multe: Cu statul acesta se tamale la mort 6
sca le tii posomorite I saptamani.
Spulberatie, -A, Nestatornic, copilfirbs, Stea, Stele, Expres. Std cu gura (dintii)
pe vorba lui sd nu te dud nici pdnd la stele. Nebaut i nemancat.
afard, un sbughicit de copil. Sterp, -A, Are un unchi sterp.
Spurc, (pl. neintreb.), Expres. i. Are un StrachinA, Expres. Calcd 'n strdchini !
spurc de copii. Are o casa (ciur) de Un natang, un närod, un calca 'n
copii, ceata lui Babbi, o sarabalie. gropi, da 'n gropi de prost ce-i.
2. A fdcut spurc in nas. 0 buba: sifilis,
StrAmA, (strame), Fir destramat,
cancer, (rac) (care nu se mai vindeca),
o bubd ra. StrambA, (a se), Expres. S'a strdmbat
moartea la el A murit.
SpurcA, (a se, spurc), Expres. i. Fisica
StrAmurA, (strimuri) ) destriimatura, de-
s'a spurcat in grdu. S'a pus in grim, s'a
ciratura.
cacat i pi§at. De-aci: spurcddune,
N'am luat din casa lui nid a dra-
Materiile fecale ci urina de om 0 de
cului !
dobitoace. Se zice i copiilor : spurca-
Am iecit cu mainile goale, in sdn.
ciune ! = pdngclrie.
2. A se deduki la, a se invath la... Stems ori, (pl. tantum), EXpres. L-a
Cdteaua s'a spurcat la prune... la luat la strdnsori. Din scurt, la trei-
porumb verde. Eu m'am spurcat (in pdzeste, la bataie ca pe hotii de cai.
post) cu came. (Li se trag unghiile cu clectele, batuti
3. Nid sd te spurci!... Nid de leac, la talpi cu funia, oul coapte i fierbinti
nici de poftd, cu-dat-dracului, sd-i mori la subtiori, etc. qi spun si laptele de
de dor si nu gdsesti (poame, zarzava- I-au supt).
turi, etc.). Strat, -uri, 1. Culcucul dobitoacelor ci
4. M'a spurcat turtureaua. Am auzit-o animalelor salbatece. Ironic: culcucul
intaiu primavara pe nemancate oamenilor.
(neluat sdrat pe limbd) ci am sA tot Am luat (cu pusca) iepurile dupd
cbcai tot ca ea. Ce, 1Vane, nu te-ai mai sculat depe ? I
E rilu and te spurcd cucul, mdnzul, N'ati mai strdns stratul?
etc. 2. Le0a (soda) ramasa pe fundul cal-
5. A spurcat-o i acolo. Si-acolo s' a clarei dupa scoaterea sapunului. Act
deochiat, nid acolo n'a fdcut pureci. e I mdlilra.
Sta, (a, eu stau), Expres. i. Nu stau in Se pune bine, fara malura, i cu el se
kc de tine. Nu-mi ecti vre-o piedeca, spala ascandurile* (du0imelele) sau
nu ma poti zdticni, nu ma tesesc de tine. §1 rufele.

www.digibuc.ro
62 G. F. C1AU$ANU 212

Strieit, (a, a se), Expres. i. Sd stric o Sugiu, (pl. neintreb.), = Panaritiu, boall
vorbd! SA incerc a zice ceva, dar fara la unghie. Am fdcut sugiu la dest.
sa trag nadejde cä vorba mea mi #se Sumeti, v. buric.
va prindeu (va aveh succes). Suras, -a, Tdieturd supdsd oblicl, pie-
2. Eu am sd md stric cu tine ! zisa.
SA ma cert cu tine, sä stricdm cdruta, (Termen de tamplarie, dulgherie).
s'o ddm dracului de treabd, sa ne stricdm Surupat, -fi, Bosorogit, herniar, bosit,
la ceafd (ca boii). vatamat, cu cercuri, betejit.
Strungfireatk Postrunga, (-1), Rari- Sus, adv. Expres. i. Dd (trage) oala in
tura intre dintii incisivi la om. Unii sus dela foc !
cred cä e un semn de frumusete. Da-o mai de-o parte ! (nu langa viul
Subtire, S'o spargi cu limba; ca foaia focului).
(pojghita) de ceapd = foarte subtire. 2. De ce te dai in sus? te tragi de-o
Suefili, (a, siIefil), A invartl, a sucl, parte, faci pe niznai, pui mdna pe nu
a face sul (o hartie, panza). ftiu-n'am vdzut.
Sucdlete, sucdliturd, sucdlit, -d. Sutá, -e, Numeral, Expres. fi dd o sutd
SucitA-invArtitii, (Expres. adverb.), Expr. inainte! Ii intrece cu mult, 11 lasa
Sucitd 'nveirtitd: sd mergem! De buna departe.
seama, ce mai atata vorba Sd vorbim
! Suveieat, -a, Sdrmos, tras prin inel, sub-
sd n'adurmim ! una i cu una fac tiratic, cu mijlocul sä-1 cuprinzi in
doud...: vorba rnultà: slracia omului... maini, ca jordeaua (ca nuiaua, ca smi-
Sudi Soda. ceaua), frIscd (despre femei).
Sudfi, (a, -ez), A lash broboane de lichid,
a da nastrapi, a asudix.
Butoiul nostru de yin sudeazd pe la Sarla, -e, Javra., potaie (de caini)
fund = lasa nasträpi de lichid pe la lenes (despre oameni), care de-abid se
fund, asudeaza. Oala nouà sudeazd trage de lene, dupd care pute pdmdntul
and o pui cu apä la foc. de lene, cu care-i e greu i pdmatului,
Sudomi, (a se, -ese), A se narui, a se care face umbrd pdmdntului degeaba
prabusi cu multd greutate fi vuiet. (pomand).
Malul s'a sudomit. arpe, Expras. i. Sa nu te muste de
Suflet, -e, Expres. x. Ldsat de suflet (le- inimd sd... Sa nu care cumvd sd...
pddat de suflet), criminal, nelegiuit. 2. S'a bdgat in gaurd de . De fricfi.
2. Mi-am bdgat in foc I Mi-am sdrat $edea, (a, eu sed), Expres. 1. ?ed (stau)
sufletul ! cu o fatd.
Am luat in suflet pe cineva,1-am omo- Flacaii se duc seara sau i ziva i ed
rit, 1-am achitat, cu fetele mari pe camp, prin zavoaie
3. Nu rdzbesti cu sufletul ! Nu poti sd-ti (padure) sau prin gradini.
tragi sufletul ! Sunt expresii cari Sed de vorba, lungiti unul langa altul
area strdmtorarea, inghesuiala, aglo- pe suba, intr'o ranfi, glumesc, se
meratia prea mare (la moara, la balciu, saruta, se ciup (musca).... Cateodata
la votare, etc.). Sinonime: Sd dai cu fläcäii insald fetele... Sunt multe fete
acul: sd cadd in cap de rumdn! Sd-ti inselate... Mai ales seara, dela }Tired
spargd pietrele in pozdnar ! (sezatoare) pleaca fetele sä sada cu
4. Nu ;du nimic cu sufletul meu. Nu am baetii. Luna, caldura i focul viu al
nici-o cunostinta de., atest pe suflet ca.. tineretii ii povatuiesc....

www.digibuc.ro
213 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 63

2. Te fade (std) dracu protdpit! Sezi bot de..., te-ai lefterit (litrosit) de...,
potinteu l ezi par I te-ai spdlat pe mdini de...
$erpqte, adv. Se uitd ferpeste Crunt, 50, (a se), Expres. 1. Nu md stiam cu el !
gata de atac, sd te bage in boald. Irni era ca mana dreapta, imi erh de
SicoalA, (§icoli, §icoale), Expres. Aici cel mai mare ajutor.
e o ! Este (nu e) lucru curat, e o 2. Nu-i mai stiu de ;tire. I-am pierdut
punere la cale, o urzire, o cursa, o urma, nu mai stiu nimic de el.
viclenie. 3. Nu mi s'a mai stiut de masd (mdncare).
$4, -uri, Un fel de purnnal lung, ascutit N-am mai avut masa tihnita, praful s'a
si ingust care se insurubeaza cu un ales de masa (mancarea) mea.
cap in manerul bastonului; iar cel 4. Vezi, sd-i dai in stire lui Ion despre...
ascutit are ca teach' restul bastonului SA-1 pui la curent cu..., sa-1 instiintezi.
(in jos). 5. Se sae cu el fata asta. A avut intime
*oangher, -A, Denom. injurioasa pentru: legAturi cu el (legaturi sexuale).
BoanghinA, limboatà, lifta, altd-limbd. 5tim, (Fara altA forma), Dupa ce s'a
Soarece, 4, Expres. Cd nu ti-or fi mas tras prin dArac, lana se face pe calitati:
soarecii in burtd! Ce esti ash de fome- prima este pdrul, a doua este ftimul
tbs, de secetas, de lihnit I (mai scurt) iar ultima calitate : ghl-
Sofile, (pl. tant.) sau $ufile fasli, burile. Calitatea a doua si a treia se
sdrente. indrugd; iar cal. I se toarce.
5ofili, (a, a se), A sf asi h. 5tioleag, (§tiolege), Vezi ,Ftremeleag.
5oldit, -A, Spetit, cu soldul sArit dela Stire, Expres. Nu stiu in ftirea mea nimic !
locul lui (luxat) (vorbind si de N'am nimic pe cugetul meu. Nu-i
oameni si de dobitoa ce). stiu de vire ! Nu stiu despre el nimic.
Sent, -A, Care are un picior mai scurt. Stirds, Vin = tspalaturA de butoiu;
AS'ontea. olearcd, yin de cel mai dui: V. mdcris.
5opticAl, (a), A §opti, a mod, a vorbl 5tiucA, Expres. Fdcut ftiucd (e calul). =
in taina, la ureche. E sec, e nenafincat, e bland.
SovalcAi, (a, eu §ovAlcAi), A schiopath; StobAlcii, (a, a se, eu mA §toblicAi), Ono-
a se clätinh, a se hasteind, a se lash matopeu. A se scaldh si a ravAs1 apa,
intr'o parte. cu larmA mare, a se scaldh ca rdtele.
Masa sovdlcdie = e mai scurta de-un $tobalcdiald, -eli.
picior si se clatinA, sta sa cadA, e'n ,Ftobdlcdit, -uri.
paipanodge. Format dela interjec;ia Strejui, (a se, -esc), A se ferl, a se pazi,
lovdlc! (sontdc)! care designeazA a veghih. Lumea -se mai strejuieste de
schiopatarea. hoti!
5teap, §tepi, Cotoarele groase si ascutite 5tremeleAg, (tremelbge), Partea golita
pe livadA, dui:4 cositurA. Mi-a dat un de boabe (cocean) la porumb, coada
Iteap in pidor. calului (golitA de par) numitA si mdcdu,
Stejar, Frate de frate bun. porumbii goliti (vdduvi(i) de foi,
5terge, (a se), Expres. 1. S'a fters pe ldngd numiti Inca si stiolège (steplège); ironic
el fi Radu l-a chemat ! al furca de tors: Toatd ziva cu in
S'a strecurat nevkzut ai a tulit-o, brdu!
s'a 'nfurisat (furisat), s'a prelins. $tremeleag i se zice eufemistic si or-
2. Te-ai fters pe bot de... te-ai lipsit ganului genital masculin.
de..., mai vezi de-altul..., te-ai lins pe Sinon.: socariciu, sdrdcia, mascarclua.

www.digibuc.ro
64 G. F. C1AU$ANU 214

*Wet, Svelt, suiu, subtirel, sfirmos, TaraturA, -1, Denom. injurioasä. Cala,
tras prin inel, suveicat, subtirkic, cu putoare, putoare-imputitd, sarcastic: Se
mijlocul ca de fata-mare, ca smiceaua. scoala singura de jos I, Ii e lene
511§tere, -1, Denom. injur. pentru tigani. sa 1 manance (vorbeasca).
Slit, -A, Ciut, färà coarne, Expres. Eu o Tarbacttua, (pl. neintreb.), Expres. Sd
fin de coarne; tu zici cd e futd ! spargem tarbacaua odatd ! SA ne im-
Se zice celor ce tägaduiesc adevärul päcám, sd spargem prIcina, sd rupem
evident. ?mita pe din doud = mai da jupane;
mai lasa stapfine I
Virg, Expres. r. Hai sd facem tdrg ! SA
ne invoim, sä aprobi.
Mari, (a, Asc), Afar% de insemnarea de 2. Tdrgul mdnie n'are ! Nu e supkare
a sdla)clul, a poposI, a cantona (vorbind cä tocmesc. Marfa-i a ta; banii ai mei.
de tigani si de oaste) mai are sl insem- 3. Tdrgul dd omului in cap ! Pretul din
narea din urmkoarele expresii: targ e suveran; pe drum omul care
Te tdbdr ! te snopesc cu bfitaia, nu-mi vinde cere mai mare pret.
ajungi in maini I
4. Bate tdrgurile Colincifi des tar-
Au tdbdrit pe el 1-au luat, 1-au urn- gurile.
flat, 1-au pisat, pisogit, au ornorit la el. Mlle, -11, Sanie de copii, tragd.
Tactful, -uri, = Un tacdm de ldutari = Sinonime: troc.
o ceata, o mica orchestra (vioara,
tambal, clarinet, cob*. TArc, -uri, 0 tufa (markine) cu
TfigfirtA, -e, = Sac mic. Se lasd tdgdrtd= frunze sau fára care se intrebuinteaza
se lasa greu (ca mortul). ca mäturoiu (tarn).
TAU, (a), Expres. Ii taie gura 'n fier i 'n Tdrf! Interjectie care imiteaza zgo-
opel ! E nurnai gura de el (ea), spune motul piciorului tkit.
cl vrute i nevrute. TAO, (a, -esc), = A drege (netez1), cu
=Magi, Denom. injur. pentru o femee sapa sau grebla, sapaturile de pe mar-
Idldie, lunga i proastä. ginile viei, ca sd se vadd urma hotului.11
TAmaia, (a, -ez), Expres. Ce tot tdmdi A sfiph de mantuiala (de clack).
pe-aici? Ce ratacesti, ce te 'ncurci Tartore, -1, Diavol Cap de räutki.
ca bd§ina in ismene pe-aci? TAun1, (a, -esc), A colinda mereu, ca un
Cauti ziva de ieri pe-aci? tairne, a tdmdia, a cduta ziva de ieri,
TinjA1A, -eli, 0 de muere = o co- a umbla trelea-lelea.
preala de muiere. Expres. Pune curul Tdunit, -uri.
la ! Asterne-te pe munca I Tduneald, -eli.
Tin% (a, -esc), A släbi, a se usca din TearfA, (FArA aka' forma), Expres. i.
picioare (vorbind de vite). Beat tearfd, beat tura, tun, clean.
Tantul-pe-tintui, Expres. adverb. Exact, 2. Ud tearfd. Ud lioarca, ud ca o
care nu mai trece peste..., absolut po- curca, udat p arra la oase.
trivit. Tebdicti, (Tebeictita), Un sacucor, CA-
Sinonim: tocmai-pe-tocmai. gartA.
TArtiOnie, (pl. neintreb.), Expres. I-am Tehui, (a, a se, -esc), A zapacl, a vdImdci,
spus toatd tdrdfenia. Toatä povestea, a pierde grul.
totul: din fir in par, 6:ma chestiunea Tehai, -aie.
(pricina). Telu, Expres. Fdcut Beat turd.

www.digibuc.ro
255 CUVINTE DIN jUDETUL VALCEA 65

Temelu, -eie, r. Este o iegitura a zidului Toarce, (a), Expres. Cd n'oiu fi tors pe
care servegte drept politd, in casa. el! Nu-mi pare rau de...
2. E vie temeiu, E temeiu de vie = E ToartA (toarte), Toarta aldarei (partea
multä vie, e plaiu mare de vie. de care o apuci cu m'ana).
Terneu, -uri, = Carpa neagra de cernit Toarta (cercel simplu) de ureche.
(dupa morti). Expres. Sunt prieteni la toartd = ne-
Tesi, (a se, -esc), A se sinchisl, a tine deslipiti.
socoteala, a se bided!. Am tras un chef la toartd = in lege,
Tic, (pl. neintreb.), Rat de porc, partea stragnic, ne mai pomenit, sardana-
tare gi rásfranta a ticului (nasului, ra- palic.
tului) de porc. Toba -e, Expres. t. Mai iei urletul tobei !
Pune-i belciug in tic ! Nu te poti despàgubi cu nimic. Mai
Sarcastic: nasul omului. iei pe dracu I
I-am dat peste tic! I-am taiat boabele, 2. I-a bdtut toba! I-a vândut averea.
i-am dat peste nas. Tod, (a, en toc), Expres. i. Toacd pe
Ticui, (a se, -ese), A se impunge cu ticul, vdtraiu! A ajuns sarac lemn, la lulale,
a se lovl cu ticul. la gresii, la covrigi.
Porcii räi sau cei necunoscuti Uflhl cu 2. Toacd la bureti,
altii se ticuie and ii bagi in cbcina a I castraveti,
(obor) pana se dedau unii cu altii (se a a varzd.
obordsc).
Tremura de frig ca piftia, ca un tre-
Tihoare, (Tioare), -I, Denom. injur., muriciu, tremurá varga, nde caldura
Vita slaba, om slabit. i-ajung genunchii la gurha (Cogbuc).
Tineratie, Tot tank., cu infatigare de 3. Nu Oat pe masd: cd tragi a sdrdcies
tank., care se tine, care nu se trece. Sfat batranesc.
Tiuga, -i, 0 planed asemanatoare celei
care produce tcilvurile. TOco-tOco I Interjectie prin care se chiama
Expres. r. Alb ca floarea de tiugd puii de curca la dernancare. Mai e gl
(troacd), ca zgpada, ca fulgul. bi-bi!, bibildnii!
2. Ca tiuga peste gard. Vremelnic, Toiag, Expres. Fdcut Toiegit, tapan,
intr'o situatie nedefinitiva, ca cucul pe inghetat tun, etc.
creacd. Azi aici; maine 'n Focgani ! Tonti, (a se, -esc), Expres. Te-ai tonal
Tiulinlifte, adv., Expres. r. E tiuliuliitc. de toatd isprava. Te-ai prostit ca
E numai in piele, gol ca napul, gol Miai zapciul, nu mai e nimic de capul
pugca (pistol), gol de i se vdd oasele tau.
(org. genit.), gol ca destul. Topènie, (pl. neintreb.), Expres. Sd-
2. L-a tuns . curea asta nu mai are topgnie !
Ca genunchele de bivole, 1-a tuns la Nu mai are moarte, o iai mostenire !
piele, cu numärul o. e mostenire! tine veac-uitat!
Tiittiu! Interj. Tiutiu-tiutiu! Tunde-o; Toporäste, adv. Expres. Inoatd Ca
Rade-o. Pe-aci ti-e drumul!, Radu I-a toporul, nu gtie s inoate.
chemat !, a spälat putina 1, s'a chitit Toporul, Expres. I-a fdcut L-a 'n§e-
(pus) pe fugal, a sters-o ! , a intins-o ! lat; Topor de oase' = Unde nu-i bine,
Toapsiteä, = E toapsdcd ! E amar ca acolo-i de mine 1 toate relele-mi vin
fierea. Verb; a topsdcci, a otravi, a pe cap mie.
invenina. Torbosi, v. Corvosi.
17. A. R. Memoriile Scrtiunis Literare. Seria III, Tom. V.

www.digibuc.ro
66 G. F. CIAUSANU zi6

Torontde, -ottett, Natang, bleg, bleot, 3. N'are nimeni treabd cu el: e tat'sdu
tuiu. gol! E lint tat'sau, e cap-taiat; ca
Tors, toarsA, i. Trupul par'cd e tors doua picaturi de rota, n'are nici un
Svelt, tras prin inel. amestec.
2. Lemne toarse. Lungi, drepte, fara TreantA, trente, zdreantá, Expres. Nu se
noduri. fine treat:fa pe el! E golopen, e un
Tort, (tdrturi), Expres. Mi s'a fdcut gdtul golan, e gol pusca, e numai cu tren-
ca tortul. fdturi (trenfuici) pe el.
Am slabit in mod ingrozitor, ant ajuns Trece, (a), Expres. s. S'a trecut cu beu-
a muri, sunt nurnai pielea 8i osul (su- tura. S'a chefit, s'a nemtit.
fletul). (Gatul i starea lui e, in popor, 2. Trece prin copil!
semnul dupa care se cunoaste slabirea E cu diaree, cu dezinterie,
sau ingrasarea). Sinonime: are trecdtiird, 1-a lovit
Tot, adv., Expres. Sd tot fi fost roo de inima, 1-a lovit pdquica, ii face curul:
infi! Peste cap sä fi fost roo... ici,-Ici,-ici.
Totillc I Interj. Gla-gal I 3. Nu m'a trecut niciun an sd nu md
Totalei, -1, Teavä de soc, (trestie, cu- duc la bdlciu. .In toti anii am fost la
cute) cu care se bea rachiul din butoiu. balciu.
TrAgAtor, Vita de tras la plug, car, etc. 4. Dacd ai vre-o trecere pe-acolo!
Trage, (a, a se), Expres. x. lnzi tot trage Dace' se intampla sa treci pe-acolo.
sd mor ! Imi cobeste (meneste) a... 5. Treacd-meargd! Calea-valea, Fie!
2. Trage rdu. (Trage a pustiu). Cobeste Ar mai fi de admis.
(cucuvaia, cainele urland, etc.). 6. Repede a mai trecut prin claia de
3. De-acolo mi s'a tras Raul, boala, fan! Repede a consumat-o, a prapa-
etc. dit-o, par'cd nici n'ar fi fost, a bdtut
Traiu, Expres. E pus pe trai! E pus vdntul (de primdvard), repede i-a iefit
numai sd trdiascd bine, ca un pafd, ca in cap, a achitat-o.
Bimbafa-Sava, sä toace totul, sal dea 7. Mi-a trecut os prin os! M'am topit
pe gat totul. stand in picioare, sunt rupt de obosit,
TrAmbA, -e, E l panza nests. ansä dar oi nu mai pot sta nici in capul oaselor de
cea facuta sul (trdmbitd). ostenit ce sunt, par'ca am fost de
TrAsurA, -I, In afara de insemnarea cu- santineld!
renta mai are insemnärile urmatoare; 8. Nu e dobitoc (nevasta) sa-1 treci (la
i. Linie de hotar, linie trasa de inginer targ). Da e veac ca sä-1 petreci.
pe-o mosle, pe trdsura lupilor = pe TrecAtor, -oare, Expres. E trecdtor ! E
meleagurile calcate de lupi. un om care repede imbatrâneste, care
2. Trdsurile butoiului = partea unde nici nu stie and i-a trecut tinerefea,
se incheie, in lung, doagele unui bu- care se trece t(pe fugas.
toiu, dunga doagelor. TrecAturA, (pl. neintreb.), Urdinare, dia-
Butia d (curge) pe trdsuri. ree, scursiird, se zice despre cel pe care
Butia sudeazd pe trdsuri, lasa nastrapi 1-a elovit pfirtuica», care nu se mai
de bautura pe träsuri . poate tine, care se duce ceas-pe-ceas in
TrealbA, -I, r. Treaba micd, eufem. pentru poiand, pe care 1-a lovit inima, se
pisat, urinare. zice iarAi cä drece prin els.
2. Treaba-mare, antifraza pentru ca- Trelea-lelea, Expres. E un E o guri-
care. case& hai-hui, un pierde-vara.

www.digibuc.ro
217 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 67

Tremurn, (a), Expres. Cdnd ti-o da ceva


Ii tremurd mdna ca la vrdjitoare !
Are numai mina de luat, e aver, e lacuna, (a, tiieur), Expres. Ma tlicurd
curnplit de zgarcit. la glezne. Am dureri (cutite) la glesne,
Troael, -I, Expres. t. Alb ca floarea de par'ca dd cu cutitul, md jeinghie (dela
(tiga) = Alb-fulg, ca zApada. junghiu) la glesne.
2. Casa (vadra) e troacd = goalA. TfilnA, (pl. neintreb.), Expres. l-a sdrit
Sinonim: toacd. S'a supkat, i-a skit tandka.
3. Eu te-am dat cu Eu te-am le- POI', -a, Ironic: E (agar !, e imbrA-
gAnat. cat subtire dar tremurA gros.
Troe, -uri, r. Un zghiab mic in care se cla plink =-- Loc nearat de multi vreme.
mancare porcilor. Tamburns, -uri, 0 mica piesd a ori-
2. SfiniutA de copii. cArei ma§ini, astupiq.
Troena, Guturaiu, influentA, gripà. lane, Expres. A dat tam la butoiu = A
Tron, -uri, Cosciug, sicriu. vAzut, cu o jordea, ce yin mai e in
Se drAcuie lumea cu tronul. butoiu. Tancul se da i la cAnuri un
Tnip, -uri, Expres. r. E trup Fi suflet cu el. semn de lemn, ca sä-si poata gAsi
Sunt fr.* de cruce, sunt nedespartiti
unul de altul, ei iFi Ftiu vorbele unul
altuia, numai moartea ii desparte pe ei.
fiecare pe a sa.
Tandara, -1, l-a sdrit . Vezi Ttifna.
Tandaras, -oasä, Tafnos, artleis, cu
2. Are un trup de moFie. 0 bucatA bunA resteul la brat', dumagaF, bazdoens.
de loc cultivat. Tanta, -e, 0 parte din excrementul
3. Purceaua e cu trupul umflat. E cu omenesc: cat iese dintr'o opinteall.
organul genital umflat: gata de vierit. Tdntd de cdcat.
Tui, v. bleot. Tipliga, -I, 0 a§chie mica de lemn, de
Tui, (a, a se, -ese), A zice cuiva cu tu. os care se mai tine de trunchiu.
Expres. Sd nu md tuiesti: cd n'am pdzit Mi-a dat o tdpligd in deFt...
porcii impreund! prank (pl. neintreb.), Expres. de im-
Tun, s. E inchis E belciu, e inchis precatie : De te-ar aduna (strange)
(la prdvdlii) pretutindeni. inteo Wand! IDe ti-ar aduna (strange)
2. E tun = E arie mare. oasele inteo tarand! I .
Tura-vura, Expres. Ce mai tura-vura? De-ai crap a odatA 1, de n'ai mai face
La ce bun sA vorbeqti mult ?, ce mai umbrd pdmdntului de-geaba! face-te-ai
strici vorba de geaba ?, ce mai incolo oale fi urcioare I
fi incoace?, vorba de geaba 1 Tareomnie, -I, Tfircovnic cantket de
Turlie, -a, Beat, afumat, fdcut, cherchelit. biserica paracliser.
Turta, -e, Expres. 1. Sd dai turtd (colac) Tarfoi, (pl. neintreb.), Burduhan, pan-
zilei cd nu te-am prins acolo... SA faci tece, burtA mare.
mereu pomeni, cà ai scApat dela last, (taste), Expres. E un tdst! E leneF
moarte. impdrdtesc, lenepimputit, pute pd-
2. Fdcut turtd. Turtit; beat frant, cleiu. mantul dupl el,11 e leneF fi nesim-
Turulitc, Expres. 0 tine . 0 tine Nor.
una fi biind, doind Ftiu fi doind zic. Tfistos, -onsa, Greoiu, ursuz, posk,
Tu-tu-tu, Num. nehot. Tot-tot. inchis, due's, par'cA-i tot ninge
Mi-a luat tu-tu-tu din casd ! M'a tot ploud.
Idsat lemn, m'a skAcit. Despre pdmant: greu de muncit.

x7*

www.digibuc.ro
68 G. F. CIAUSANu 218

NA (a), Expres. fi tdSde curul. De Uitoc, Uitac, -A, = Care uita dela mfina
frica, de nerabdare sa... pan' la gull.
ravloiu, (pivot), = Beregata (esofagul) Umbra, -e, Expres. Face pdmdntu-
la paseri. lui de geaba. E un pierde-varfi.
Tiitor, -oare, Care sine la tefeleald, care Umere, -1, Expres. 1. Femeea asta mun-
dureaza (despre oamenii tari). ceste la umere cu bdrbatul. Deopotriva
Tiitoare, Concubing, posoldnicd. cu..., egal cu... e # femee ri bdrbat.
Tinea, (a, -ere), Expres. t. Tine ochii de Expres. sinonimd: la cot cu..., de frdSie.
Ifrate-tdu! 2. A da (sdltd, inndlsd) din itmeri, a
Veghiaza sa vezi pe trate-tau I a se pune tagd, a pane mdna pe <mu stilt,
uita dupa cineva (in calea cuiva). n'am vdzut)).
2. Umbld facet cu saua cd i se Sine din 3. 0 dan (mut) si eu de pe-un umere pe
putin! Are putina rezistentä, e prapa- celdlalt. Md ascund dupd deget, ma
dità, e vlaguita, e moartd de vie, e cu insel singur, imi fac inimd (ma imbAr-
sufletul prin flori. (Vorbind de oameni batez). (Precupetii cu cosurile muta
si animale). cbbilira and pe un umere, and pe
3. Te Sine de mdnd! E martor cineva altul par andu-li-se astfel ca mai odih-
ca... a pune pe cineva <fat& (martor) nesc ori ca. e mai usoara sarcina.).
cd... Umplatura, -i, 1. de puscd = praful
4. Omului dstuia i se Sine din putin. (pulberea) i aliciile necesare unei
E cu sufletul prin flori, e pe cusit, incarcaturi.
e aproape sa dea ortul, e prapädit 2. Umpldturd de gdscd (a. a.)
(topit secatuit). Tocaturfi: (miez de paine, stafide,
Se zice i despre lucruri: ciorapului i se ceapa, unturti, sare, ardeiu, piper
Sine din pusin = e mort de viu, e pu- s. a.). cu care se umple o pasare si se
tred. frige apoi ash, intreaga.
5. Cdt te Sine biciusca asta? Cat te 3. de pdmdnt. Pamantul care se
costa ? aduce si se pune, spre nivelare, intr'o
6. Tine in el E tacut, se coace in groapa (mfincatura de pamant).
el, e discret, credincios cuiva. Unda, -e, Expres. Oala cu peste a dat in
Tol, (Toala, Toale), Tohtl este un aco- undd. A inceput sa fiarba, sa' undeascd.
peremant, cerga, macat. Unde, adv. Expres. i. De unde nu... La
Toala, roalele sunt I acopereminte faz contrar...
dar si haine. Are si el o loald mai bund 2. Unde unde... Cfind si and.
pe el! Undreli, (a, -esc), A coase cu undreaua
Mdria a fugit dela bdrbatul ei cu pale sau ca cu o undrea sarcast. adverb.:
cu tot. . Undreleste.
Tugurel I Tagu-tagu! Interj. Oamenii Unghisoara, Expres. Sd-i tai de Sa-1
chiama porcii cu aceste cuvinte. pui cu botul pe labe, sd-i tai greala.
Tuturdiu, -oaie, Fi§biu. Curd sdngele Unire, (Uneahl), Expres. Sd fim toti la
tuturoiu. Ploud cu tuturoiu cu ga- o =
leata, de varsd, de te 'ngroapd. Unt, Expres. 1. Par'cd-i uns cu unt
frumos, gras, impepenat, ardnit, do-
'U lofan.
Ududnin, -oak, Fag4 pe unde curg 2. Par'cd m'a uns ea cu unt. Nu se
apele in timpul ploilor. lipesc deck blestemele dela mama,

www.digibuc.ro
219 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 69

care trage copilul cu unt, cu prilejul sa pribegesc, sa fiu i sA ramfin un


scaldei. pribeag (fdrd cer, fdrd pdmdnt).
3. Pdmatul e ca (brdnza) E bun UrmAri, Expres. N'are bune, umblete
si se lucreazA usor. bune, purtari bune.
Umi, Numeral, Expres. Tot unu' li-unul ! Ursi, (-Az, eu), Expres. .M'au ursit sd
Pe-o sprfinceana, alesi. stau de pazd, poruncit sA...
Urficiune, Expres. Mi-a fdcut cu Urnioc, V. pieden.
omul. M'a invrajbit, m'a fficut sa ma Urzaca, -I, Expres. Strugurii (untul) sunt
cert cu... ca Desi, abundenti, (cfind sunt
Urcior, -oare, i. Un furuncul la ochi pe mici).
care-I fac crede-se cei ce se spalfi Use, Expres. a. Am rdmas pe ulile
din ulcior. altora. Am rdmas pe drumuri, sarac,
2. S'a dus fdcdnd urcioare = vAetfin- fard cuib, färà cer, fArA pAmant.
du-se cAucind. 2. Nu-i deschide nimeni wa! E pustiu
3. Apa unde face urcioare e mare = (-e) pe lume, e singurd-cuc.
vfirtejuri. 3. I-a pus parul in 11$11! L-a saracit,
Ureehe, -I, Expres. a. E pe-o ureche I-a Idsat lemn.
(inteo ureche) = Tficnit, pe-o parte, Use-de-biserici, = Om sffint, cinstit.
inteo parte. Par'cd el e o u,re de bisericd!
2. Rdde cu gura pdnd la urechi = Cu Ustic, -uri, Umezcala grasa a Brill
gura cfit pAtulul. nespalate.
3. Ureche de disagi = o parte a desa- V
gilor.
4. S'a pus pe-o ureche! Prosteste, nd- Vad, -uri, Expres. Nu cercci vadul cu nd-
rozeste, (la lucru, la mfincare, etc.). rodulNu-O prinde (pune) mintea cu...
5. A pus mult pe-o ureche E beat VAduvi, (a, -esc), Expres. A vdduvit 4
turtfi.
ani = A rAmas vaduvA 4 ani.
In blesteme: Nevasta sd-i vdduveascd!
Urechiat, -fi, Chellanit, dat cAtaoua, II VAduvoiu, -oaie, Sarcastic: VAduv, -A.
cu urechi mari (de magar), fleanc, VARA, (a, en OH), Expres. Nu te vait eu
clAphfig. pe tine !
Urit, -fi, Expres. a. Mi-e urit cu foc. Mi-e Nu te compAtimesc eu pe tine, tu n'ai
foarte urit, imi vine sa intru in pamfint nevoie sä fii compAtimit.
de urit. VMmAci, (a se, -esc),A se zapAcl, a-si
2. S'a apucat sd scoatd uritii din lard. pierde cumpatul vezi Tehiit (a se).
S'a apucat de-un lucru imposibil de VAIng, (VM4g), 1, Valt, sul; tävaliag.
indeplinit. (cf. latin mulgere hircos Vimul, (a, -esc), A stria, a la, a im-
(Verg.). putinA, a luà cu hapca, a raslui, a
3. L-a drdcuit peind I-a ldsat de urit! pune mdna pe, a pune ghiara (laba).
PânA i s'a urit, s'a plictisit. Ariciul mi-a vdmuit puii!
UrmA, -e, Expres. a. Nu face. urmd =- yank -e, Expres. a. Pe vine . *ederea
Nu se urneste din loc. ciucit, pe cilici, ca atunci cfind se duce
2. Am sd-mi pierd din urnui! omul afara (in poiana). Copii se dau
Am sa-mi iau lumea in cap, s'o pornesc pe ghiatd pe vine.
in lumea largA, sd nu md mai nit In 2. Cu nddragii in vine. Cu nadragii
umnd, sa mi se piardA urma i numele, lasati in jos.

www.digibuc.ro
70 G. F. CIAUSANU 220

3. Are o mind de nebunie. Are nitica tac- VAtAmAturA, -I, Hernie, bo§orogeala,
neala, nu e intreg, nu e in toate Sdm- surupare, bosire.
betele, e plesnit (mixtura dementiae). VatrA, -e, 1. (In Simnic-Dolj §i in Gorj
VAnAt, -A, Expres. Ger vdndt. Ger cum- Vdtrar; -e) = loc de casa : vatrd de
plit, de crapd lemnele i pietrele, de se casd.
cacd vulpea din copaci, de-ti sar ve- 2. Vatra se mai zice §I locului de pa-
derile (ochii), ger ca la Boboteazd. mfint ocupat de o claie de fan sau stog
VAnAtare, Expres. In vdndtdri In de gr au.
slava (inaltimea) cerului, de-abia se Mai e mult pdnd la vatrd?
mai nazare§te. 3. Florica i-a cdzut in vatrd lui cutare...
Vdndtare = lovituri negre de pe corpul Se zice despre fata care, ffind desvir-
omului. ginata de un flAcAu, da busna la el
Vita, -nri, Expres. 1. Nu dd vdnt (rece) in casa i ramane acolo.
de el !
VAtrai, -Ale, Expres. Toacd pe vdtrai !
Habar n'are de nimeni §i de nimic, A saracit luciu, Urld cdfeaua (in curtea
lui).
nu i se face nici cea mai mica suparare
(impotrivire). Veac-nitat, 0 ve§nicie, o groaza de vreme,
2. Se da in vdnt dupd treburi. Alearga, cdt pdmdntul, cat lumea, cat Ardealul,
fàrA preget, dupa treburi, n'are tihna cat aminul.
nici odihnä. A stat acolo: veac uitat.
VArcA, adv., Expres. Se fine vdrcd dupd Vechiu, -e, E om vechiu, e muiere veche,
el. Se tine scaiu, se tine ca lipicul (o bdtrdn-uitat, din alte vremi, bdtrdn-
planta al carui spic parbs se lipe§te iertat, de cdnd era lupul cdfel.
de haine), carlig, cosar, ca mdnzul de VechittIrA, (pl. neintreb.), Ram4ita, ago-
iapd, nu-1 sldbeste ca moartea. nisità din vechi (trecut).
Poate sd mai find seceta cd eu tot mai
Wrap, (pl. neintreb.) v. botdie. am vechiturd (porumbi vechi din alti
0 vultoare mare, o genuna, un vartej ani).
adanc, sorb de ape, botaie. Vedea, (a, vAd), Expres. Mai vedea !
Viirc61, -oale, vezi Grddind. (Mai vazu§i) = Niciodata, cu de-afu-
Expres. Sd fac si eu un ocol-vdrcal cu risanie, cat cucu !
calul dsta ! Vedbre, vederi, Ochi, putintA de a
Sa-1 incerc, sa fac cateva roate <woke*, vedea.
cu el, sa-i dau pinteni, safac o grddind Sdcali-ar vederile!
cu el. Mi-au degerat vederile (ochilor).
Grddind e sinonim aci cu vdrcol Venire, Expres. adverb., Pe venire. Cand
ocol mare. mi-o veni bine, cu timpul, pe 'ndelete,
VArfot, -e, v. buric. fará pripa, batranqte.
VArds, -oasA, = Loc vdras = calduros, VezalA, (pl. neintreb.), Expres. adverb.,
primdvdratec, bAtut de soare. Cdt fu La vezaldspre a fi vazut, in vazul oricui
vara de vdroasd ! = Tnfocata, cu ar- la expozities.
§4A. Lucrul dsta trebuie pus la vezald!
Vairsteluri, (pl. tantum), Canuri colorate ViatA, (vieti), Expres. i. Ldsat de viafd.
(la bete, etc.). Desnadajduit, criminal, gata la orice.
Invdrstdturi. 2. E o viald de om ! E vreme lunga,
Vascris, Se injura de... e mult de-atunci.

www.digibuc.ro
221 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 71

Vidanil, (sing. neintreb.), Expres. Te lui sd vinzi, sd nu cumperi; azi zice


bagd in viddnii. Te bagd in sperieti, ceva, maine altceva; pe vorba lui nici
in 40.000 de draci, te gdsesc tog dracii, pdnd afard sd nu te duci.IIViclean:
crapd fierea in tine de spaima, dai in una zice i alta crede.
altele (a boald). z. fi intoarce vorba lui tatd-sdu!
Vieri, (a se, -esc), A luh purcei, a se da Ti rdspunde, 11 contrazice, ii riposteaza,
la vier o scroafg. tata-sau zice una si el zece !
Sarcastic §i despre muieri: 3. Ei ! ai venit (ajuns) la vorba (spitsele)
fi este de vierdld (vierit). mea?
Expres. { I s'a fdcut de (vierit). Nu-i ash ca am avut perfecta dreptate ?
I. I-a venit de (vierit). Te-ai convins acuma de adevarul spa-
Vileag, Expres. I-a fdcut-o in de selor mele ?
lume = in fata tuturor. 4. $1-a luat vorba 'nddrdt (inapoi).
Vine, Expres. i. Pe vine = pe ciucite, A 'ntors-o (vorba). A sucit-o (vorba).
pe ciuci, ciucit. si-a calcat cuvantul dat; oa 'ntors-o:
z. Cu nddragii in läsati in jos pana cd n'o 'ntoarce cu carul, ci cu gura !»
spre genunchi. 5. vorba! Celor cari nu-
Vis, -e, (-ad), Expres. Sd nu spui visul mesc lucruri triviale spuse färä perdea,
cum El visezi = sa fii ascuns, discret. pe neocolite.
Visa, (a), Expres. Urit, sd-1 visezi Vorba-mare, Juramant. Expres. Am zis
Urit de mama-focului. vorbd-mare cd am sd md las de tutun !
Vita, -e, *uvita de par, kite. Dimi- Votru, -I, = Pezevenghiu, mijlocitor,
nutiv: vitdche. gazda de hoti (curve).
Vital, 41, Vacd (bou) de z vitei V aca Verb: a votri.
(boul) la trei ani e de-un vitel, de-acl: Vrea, (a), Expres. 0 vrea D-zeu i cu
anul i vitelul. mine ! Mi-o ajuth, mi-o fi de ajutor §1
Viul, (pl. neintreb.), Expres. A impins mie !
oala in viul focului. In inima focului, Vrenic, -it, fi sunt euvrenicul. Nu-i e
unde este focul mai iute. Vezi Harnic.
V1441, Un soiu de ceapà, cu graunti, Vulpe, -I, Expres. Mdnd-ti, vulpe, coada!
(aglutinata), care face foarte multe foi Se zice celor cari se codesc la o treaba,
bune de mancat; dar inferioara cat cari ar vrea sà dea porunci si nu au cui
priveste cdpdtdna ei. sa le dea, acelor eari 41 fac- coada
Se scan-Inä de saracime care mananca colac.
multa saleitrd de foi flcuta cu posercd
= otet se zeama de prune fiarta (otet
sau isdnfd). Zabitr, (pl. neintreb.) Zor, ropotinul
Voinieese, -a, Cdmad voiniceascd. fdstelor, arsitä, zaduf.
Wink, -a, Expres. Nu sunt volnic sd Zabinc, -a, vezi Bdzditc.
muncesc = in stare sa... Zdbduci, (a se, -esc).
Nu e volnicd sd mdndnce = nu e slo- Zaeatoare, -I, Vas dela too decal. in sus.
boa. (invoità, libera) sa mai-lance. MA, zale, La singular = o veriga din
Vopsa, Expres. Nu iese la vopsa = Nu lant.
iesa la socoteala. La plural: zale = semintele cucurbi-
Vorba, -e Expres. t. Asta e om de vorbe taceelor care se fin felie: (castravete,
multe ! in doi peri, nehotarit; de-ale pepene galben, dovleac).

www.digibuc.ro
72 G. F. C1AU$ANU 222

Ele se intind in dosul uii i acolo se A se serbezi (sdrbezi).


usucä lipite de Lisa, tnai ales cele de Zdurdit, -d.
pepene galben. Sinonime: 1 Sdrbezit, -d.
Zamg, Expres. Zamd de franci fran- Sdrbezeald.
cdr3e, bdnet, fierat. Zdurdeald, (-dire).
Zfunbli, (a, a se, -e2), A se aplech intr'o Zfizote, (sing. neintreb.), Gglágie a-
parte sau alta niste dinti omenesti (prin mestecatal cu muzicA de joc fie instru-
crestere); a se colth, a face dintii ca de mentalá, fie vocalä,
vier (mistret).11 A strambh dintii fe- Zbant, -uri, 0 legitura" de fier (d. p. la
resteului, = a ceaprozi feresteul dupa cärutä peste loitra).
ce s'a ascutit, spre a taia mai usor. ZbiltOs, -oasa, Cu sbilte, cu mite, mitbs.
Zámbat, -d. (Vorbind de aini, vesminte).
Zimbri, (Sing. neintreb.), Niste ex- Zbughiat, -a, Spulberatic, nestatornic,
crescente cari se ivesc pe partea in- cu mintea copildroasd, copildrds; intr'o
terni a gurei la animale atunci and ureche, pe-o parte, pdsdratic, usuratic,
rAvnesc la o mâncare pe care o vád cam d'ici de colo.
mfincatá de &tele alAturea cu ele. Se Zburitor, -e, Expres. Puii din cuib sunt
pot tdid de veterinari empirici. Sunt impenati, sunt in stare sA zboare
Expres. Face zdmbri! Ti lasä gura apl din cuib, zburcitici.
dupà... nu mai poate i-ar da Zdrâmbdi, -oaie, Pseudonim al organului
inima... genital masculin.
Zfimti, Zimti. Secera, and se ascute, Zglii, (a, a se, -esc), A cAsch, a intre-
se zice cA se zdnquieste. deschide.
Zangarale, (sing. neintreb.), Zarp ale, Cu ochii zgditi = cu ploapele cari nu
podoabe de nichel si de alama la ha- se inchid si se vede rosala lor intera.
mud. II apIicaii pe rochii, podoabe cu ochii sticliti, stdlpifi Mc... cu ochii
felurite la femei i imbrAcamintea lor. pribolti (atintiti).
ZApri, (a se, -esc), Caii, and nu se Zi-mare, (Zile-mari), Sarbätori cu fi-
opresc de vizitiu, in mersul lor, ca sä nere, legate.
se urineze, se incuie urina in ei si nu z. 0 tin si eu de zile-mari Ceva rar,
se mai pot uriná. neobisnuit de mare-tinutd, de poftd.
E nevoie de mestesuguri veterinare 2. Copii dela zile-mari. Copiii cari s'au
(empirice) spre a le pornl udul. z6mislit in ajunul zilelor mari se crede
Gail atunci s'au zdprit. cä ies zanatici.
Zdpreald, -eli. Zipicit, -A, Prizarit, pipernicit, pimnicit,
Zdprit, TeX. iazmd, ardtarie.
Zarpâle v. Zangarale. Zink', -ile, Expres. r. Cautd ziva de ieri,
(de-a trecut)!
ZArpAlatic, -A = Pasaratie, copilaros,
Taie frunth cainilor, e-un pierde-
spulberatic.
varg.
Mimi, (a, a se, -esc), A opri in loc, a 2. Vii fi tu la trei zile infierbdntate,
stdnjinI, a tanji. Copilul a zdticnit = post festum la (dupd) spartul tdrgului,
n'a mai dat inainte cu cresterea. 'clupd ce s'au impdrtit colacii, cdnd nu
Záurdi, (a se, -esc), A se strica (vorbind mai e nici-un os de ros, cdnd ti se leagd
de laptele dulce), a se hotdri. lingurile de gdt, dupd norocel: mai

www.digibuc.ro
223 CUVINTE DIN JUDETUL VALCEA 73

tdrical (umbld)! (Cf. lat. vigilantibus Zor, -uri, (pl. rar intreb.), Expres. x. Am
jura; dormientibus ossa). pdtit un zor ! Am avut un nocluf, o
3. N-am mai avut zi blind (aibd) grije mare, o suptirare grozavä.
de-atunci! Linistea, fericirea, mi-am 2. Cal de zor. Cal foarte bun, cal ca
pierdut-o din pricina boalei, certu- in povesti, smeu-paraleu, ducipal.
rilor, neintelegerilor. 3. Zor-nevoie! = Musai I, nu si nu!,
4. M-am apucat de lucru cu ziva- sä fac cutare lucru si mai multe
inainte = Cu noaptea 'n cap. nu, din pärnant din iarbl verde..., de
5. A dat ziva inddrdt Dela chindie unde-ai sti 1
inainte. Zor-nevoie sd md duc cu el.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
CONTRIBUTII LA BIOGRAFIA LUI
CONSTANTIN STAMATI
DE
ARTUR GOROVEI
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

$edinta dela 19 Maiu 1931

Despre viata scriitorului Constantin Stamati, avem foarte


putine cunostinti, cuprinse in « Introducerea » d-lui G. Bogdan-
Duica, la volumul: « N. Nicoleanu, Vasile Car lova, C. Stamati »,
editat de Institutul de Arte grafice i editura « Minerva*, din
Bucuresti (1906), informatii completate tot de d-sa, intr'un
articol intitulat « Material Biografic », publicat in revista « Tran-
silvania » din Sibiu, Anul LI, No. z, Iunie 1920, pag. 169-173.
Un numar de documente, necunoscute ina, unele din ale
familiei mele, din colectia mea, si altele descoperite in Arhiva
Statului din Iasi, ingaduie sa mai gäsim alte informatii cu
privire la viata scriitorului basarabean.
D-1 Bogdan-Duicä presupune ca Mitropolitul Iacob Stamati
al Moldovei ar fi läsat fratelui sàu Toma, tatal poetului, avere
insemnata, mosii in Basarabia, pe care apoi le-ar fi mostenit
poetul.
S'ar pareà cà lucrurile nu s'au petrecut astfel.
Mitropolitul Iacob i fratele sat' Toma, erau ardeleni. Iacob
a intrat in Moldova pe la 1760, cand era abia de vreo 12-13
ani; dupà cinci ani s'a calugarit la Neamtu, a ajuns apoi Episcop
de Husi, iar la 1792, a fost ales Mitropolit al Moldovei, deci
la varsta de 44-45 de ani.
Ardeleni fiind, ei nu aveau cum sa fi mostenit mosii in Ba-
sarabia ; neasatorit, calugarul, Episcopul i apoi Mitropolitul
x8. A. R. Memoriile Seqiunii Literate. Seria III. Tom. V.

www.digibuc.ro
2 ARTUR GOROVEI 226

Stamati, nu puteh sa aibh mosii de zestre, i nici nu-1 putem


bhnui de venalitate, ca sh fi strans sume cu care sh cumpere
Stabilirea lui Const. Stamati in Basarabia, i faptul cä aveh
acolo mosii, se datoreste chsatoriei sale cu fiica unui boier
bogat din Moldova: Catinca lui Tudurachi Ciurea, Chminar,
dela T âmpesti, langa Folticeni. Dealtfel, insus Stamati, in
Precuvântare >> din volumul Musa RomAneasch », spune :
Eu scriu in Basarabia, patria mea cea nouh, unde locuiesc
dela 1812 s, probabil anul când s'a insurat.
Ciurea erh o veche familie moldoveneasch.
Vasile Ciurea, dela Tampestii Sucevei, mort in satul Bu-
nesti, lhngh Folticeni, la 19 Noemvrie 1828, a fost insurat
cu Maria, fata lui Ursachi Davidel, acel care a avut un oare-
care rost in treburile Moldovei, si care se trägeh din Movilesti.
Ursachi Davidel era fiul lui Sandu Davidel, rohmistru,
care la 1678 fusese pretendent la tronul Moldovei, iar Sandu
erh fiul lui David din Zaluce, nepot Ciogolestilor, adich mama
lui David erh fiica lui Ignat Ciogolea, a chruia sotie, Sofronia,
erh fiica lui Ion Prhjescu cel batrân, cumnat cu Ion Movila,
tatäl lui Irimia si al lui Simion Movila.
In baza acestei inrudiri, Sandu Davidel pretindeh tronul
Moldovei 1).
Vasile Ciurea nu erh de bastinä din Tampesti; aceastà mosie
a luat-o Ciurea dela cumnatul shu, Alexandru Davidel, in
schimb cu jumatate din mosia Hudestii, care erh a lui Ciurea.
Vasile Ciurea erh om foarte bogat, proprietar a foarte multe
mosii; unele erau mostenire de pe neamul Davidel i Bagiura,
altele erau cumpärate de el.
0 insemnare, färä data, din documentele mele, indica o
parte din mosiile lui Ciurea din Basarabia:
Moii ce shnt de pe familia noastrá, precum mai in gios
se arath:
Zalucie, pol
Zalina, toatà
1) Ion Nficlejde: V. G. Morcun, biografia lui, genealogia i albumul familiei
Morcun, p. 105. Bucurwi, 1924.

www.digibuc.ro
227 CONTRIBUTH LA BIOGRAFIA LUI CONSTANTIN STAMATI 3

Mosinetu, pol
Medveja, a patra parte de pe Davidel i Bagiura
Negrita, pol
O'ndreni, pol
Costiceni, a patra parte
Dumeni, a patra parte
si altele de pe aceastA familie, bez cumpärAturile la care am
avut drept a cumpAra si a rgscumpara, care dupà dreptate
este s'O' se pue la mijloc ».
Din documente se vede cä i alte mosii din Basarabia, de pe
Davidel i Bagiura, erau ale lui Ciurea, precum: Milincautii,
Pirivicautii, CApotenii, TrAsitenii, sau Leucova, pe Drabiste,
Butuciul, sau Bascathi, LAmAsAnii, Aduscanii, MilincAutii
altele. In Moldova, avea. Ciurea moii1e Tampestii, Bunestii,
Folticenii, parte din Badilita, toate din tinutul Sucevei, si
altele, in alte judete.
0 parte dintre mosiile din Basarabia au rthnas CAminarului
Tudurachi Ciurea.
Un act din 14 Iu lie 181o, gThisueste astfel :
Ileana, fiica Paharnicului Vasile Ciure, sotie Pitarului
Kiriak Bors, prin aceastà scrisoare care dau la mana fratelui
meu bädita Todorachi Ciure, biv vel Paharnic, adeverez ca
sa se stie c5 de pe strAmosii nostri Davidel i Bagiura, avand
eu parte frAtascä in mosiile dela tinutul Hotinului, ate
sant de pe Davidel i Bagiura, in Zalucea, i Mina, i Mosinetu,
i Mitvifa, i Milincäuti, i Sendreni, i Costiceni, ci altele,
toate la tinutul Hotinului, pentru care 01-0 a mele cate mi se
cuvenia ca sa." iau i eu ca i alti frati, stand la tocmalà acuma
cu dumnealui frate-meu Paharnicul Todorache, m'am invoit
i le am vandut toate drept 6000 lei, care bani, dupà tocmalà,
mi i-au i dat toti deplin in mana mea, i tocmala am avut
asa ca and vor stápani alti pAnnanteni mosiile de la tinutul
Hotinului, atuncia va stápani i dumnealui, iar and altii nu
vor stdpani, si nu va sapani nici dumnealui, atuncia banii
ce mi au dat s'a" nu mi-i poatä cere inapoi, ci sä rth-nae buni
dati, i pentru credintà am pus numele i pecetea pe scri-
soarea aceasta 5.
x8*

www.digibuc.ro
4 ARTUR GOROVEI 228

In aceasta scrisoare se spune ca i altele erau moiile Ciu-


restilor, in Basarabia, si de sigur el mai erau i altele, atat
in Basarabia cat si in Moldova, pentruca bar anul Vasile
Ciurea a avut sase copii, intre caH i trei fete, pe care le-a
inzestrat.
Copiii lui Vasile Ciurea au fost: Fotachi Ciurea, casatorit
cu Anica; Cdminarul Tudurachi, casatorit cu Elisabeta, fiica
Jicnicerului Sandul Varnav; Casandra, casatoritä cu Rogalski,
zis si Dimitriu; Anita, casatoritä cu Dumitraki Kirus, din
Basarabia, i Ileana, casätorità cu Kiriak Bors, dela B adi lità, din
judetul Sucevii, strabunicul meu de pe mama.
Suntem deci in drept sa credem cà i Caracusanii, din ti-
nutul Hotinului, unde traià Const. Stamati, era tot movie
Ciureasca.
Tudurachi Ciurea a avut patru copii: Constantin, mort de
tanär; Zoita, casatorità cu Enacachi Gane; Nastasia, casato-
rita cu Iordachi Varnav i Catinca (Ecaterina), sotia Cava le-
rului Constantin Stamati.
Cand s'a insurat Const. Stamati, nu stim. El insä nu era
din Folticeni, unde nici nu a avut rude. Dupa cele ce-mi
spunea mama mea, Stamati a fost recomandat familiei Ciurea,
de catra Dumitrachi Kirus, care la 1813 era deja insurat cu
Anita.
Comisul Alecu Stamati, Caminarul Gheorghe Stamati, Spa-
tarul Gavril Stamati i parintele iconom Iftime Stamati, toti
din Folticeni, nu erau in nici un grad de inrudire cu Const.
Stamati.
Comisul Alecu Stamati a fost insurat cu Profira, fata Cami-
narului Ionitä Grigoriu (Väsescu), sträbunicul meu de pe
mama, si era cu totul altä familie; nici el, nici ceilalti Stama-
testi din Folticeni, indicati de d-1 Bogdan-Duica, nu erau in-
ruditi cu poetul Stamati.
In ce priveste pe « parintele icononn Iftime s, acesta nu se
numeh Stamati.
Protopopul era, de locul lui, din satul Bärästi, pe Moldova,
in tinutul Sucevii, si se numea. Iftime Ratd. Ca protopop, If-
time Rata s'a imbogatit. El este acela care a cumparat, cu
bani, un titlu de boierie dela Domnitorul Mihalachi Sturza,

www.digibuc.ro
229 CONTRIBUTII LA BIOGRAFIA LUI CONSTANTIN STAMATI

ceeace a format unul din capetele de acuzare, in protestarile


facute de deputatii din Adunarea obsteasca, in contra nele-
giuirilor say arsite de Domnitor.
Tudurachi Ciurea, socrul lui Const. Stamati, a murit, la
1833, in Folticeni, unde a trait intr'una, i urmand judecati
si forme de indeplinit pentru regularea mostenirii, poetul ne-
putand sä se ocupe de afacerile din Moldova, unde nu putea
sa vie ash de adeseori, a imputernicit pe protopopul Iftime,
cunoscut prin activitatea lui neobosità, sa-1 reprezinte in afa-
cerile din Moldova; 1-a facut < vechil », cum se spuneh pe
atunci, dandu-i o « vechilime », adica o procura, in puterea
careia iconomul se infatish inaintea tuturor instantelor, in
numele lui Const. Stamati.
La 1835 a murit i Ecaterina, sotia lui Const. Stamati,
cfind s'au inceput o altä serie de judecati, in care tot iconomul
Iftime reprezenta pe scriitor, ash ea s'au facut tot mai stranse
legaturile dintre acestia doi, i protopopul insusit si nu-
mele de Stamati, fapt care, pe vremurile acelea, era cam obis-
nuit si in contra carora nu se protesth.
La moartea lui Const. Stamati au intrat in mana protopopului
Iftime documentele i poate chiar i alte lucruri de valoare,
intre care si odoarele Mitropolitului Iacob, ceeace a facut pe
multi sä creada ca protopopul era ruda de aproape cu poetul.
Culionul Mitropolitului Iacob i carja se gasesc astazi in
Muzeul Folticenilor », ramase dela Nicu Stamati, un nepot
al protopopului.
Intre documentele mele nu este foaia de zestrea ce a dat-o
Tudurachi Ciurea fiicei sale Catinca, la casatoria cu Const.
Stamati. In Arhiva Statului din Iasi, insa, a existat condica
No. 355, care impreunA cu alte documente pretioase din acea
Arhiva, au fost trimese la Moscova, unde s'au pierdut. Din
un catalog al Arhivei se vede, totus, ca la fila 139 din acea
condica, este titlul unui dosar : « Stamati Constantin din Ba-
sarabia cu Caminarul Teodor Ciurea, pentru mosiile de zestre
din Basarabia dela Hotin (Lamasani, Aduscani, Carmdsdni,
Lep etinti , Trestieni, Mlencauti, 1829 ».
Este foarte posibil ca in catalog sa se fi facut o gresealä
de copiere, si in loc de Caracusdni, sa' se fi scris Carmdsdni,

www.digibuc.ro
6 ARTUR GOROVEI 230

si atunci s'ar face dovada ca satul in care locuià poetul Stamati


era mosia de zestre a sotiei sale.
Dosarul acesta din 1829 nu stim la ce proces era privitor,
si nu stim pentru ce se judech ginerele cu socrul au, relativ
la averea de zestre. Dar despre un alt proces, introdus de Const.
Stamati, dupà moartea socrului sail, intamplata _in 1833, este
urmatoarea Carte a Divanului Moldovei, din 22 Martie 1837
(in colectia mea):

« Divanul apelativ al Orli de sus.

« Prin aceastä Carte a Divanului se face stiut ca Logofetia Justitiei,


prin adresul ei dela 28 fevruar 1834, au flcut cunoscut Divanului acestuia
ca asa precum formalnicele hotarari ce are castigate dumnealui pames-
cicul din Besarabia, titularnoi sovesnic Costachi Stamati, adica a De-
partamentului pricinilor straine din 829 sept. 23, si a obstestei Adunari
tot din acel an, oct. 28, ce au trecut prin canalul fostului Divan Innalt,
pentru lipsurile zestrei sotiei sale date in Besarabia, ca sa se implineascl
din averea Ciurei din Moldova si Bucovina, cu protimisirea inaintea
altor creditori, dupa a pravilelor rostire, au castigat confermatia fostului
Domn plenipotent prin pridlojania din 23 mart 1833, supt No 399,
care s'au impärtasit Divanului Domnesc, apoi sa se faca lucrare de a se
da in stapanirea dumisale Stamati, dupl a pravilelor rostire, pamantul
cuprins in izvodul de zestre, ce-i lipseste din stapanire din averea Ciurii,
care o are in stapanire in atata catime ce cuprinde acele lipsuri, iar
toate celelalte prisositoare averi a Ciurii, dupl pliroforiile din della,
mosii, tigani, argintarie si casele din Esi, i mice altà avere sa se supuie
cu praviliceasca clasaficatie in indestulare celurolanti creditori a Ciurii,
inch pentru cea nemiscatoare, cat si pentru cea miscatoare. Divanul
este in dreptate a face lucrare pentru de a se vinde prin formele me-
zatului. In urmare caruia adres, Divanul acesta prin jurnalul ce au
incheiet la 2 april 1834, regularisand indestulare dumisale Stamati,
totodata au incuviintat, ca pe langa altä avere, sa sa vanda prin mezat
si o a patra parte din giumatate de sat Crivestii sau Badilita, dela tinutul
Sucevii, cumparata de Ciurea prin mezat, dela rapaosatul Caminar
Panaite Bors, si care prin invoiala savarsitä de Costache, fiul Cami-
narului Ciurea, din 1929 mai 5, se zice ca se da dumnealui Visternic

www.digibuc.ro
231 CONTRIBUTII LA BIOGRAFIA LUI CONSTANTIN STAMATI 7

Neculai Rosat drept 25.450 lei, care invoiala este in urma sacvestrului
pus de dumnealui Stamati, in siguranta zastrii i protestaluità indata
de dumnealui Stamati, i prihänità si de insus Caminar Ciurea, pe te-
meiul clreia la 31 dechemvre 1835, prin tadula cu No. 7.690 s'ua scris
oräsienestii administratii ca s publicarisasca vanzare aratatei parti in
legiuitul termen de 40 zile, spre instiintarea celor ce vor fi musterei,
ai totodata s'au poroncit a sa urma publicarisirea si in tot printipatul.
Deci dui:A adunare publicatiilor fäcandu-sa sprafca, s'au vazut ivite
doua pretentii asupra numitei parti de mosie; cea dintai din partea
monahielor Casaianca i Olimpiada Bors, cu cerere de a nu sa da sfarsit
acestui mezat, par nu va lua sfarsit protasul ce au cu Caminar Ciurea
asupra acestei parti de mosie, pe care cu insalaciune au luat-o dela
casa lor, in vreme and ele se afla nevrastnice, iar cea al doilea, a Pita-
resei Elena Bors, cà asa precum raposatul Ciurea la care s'ar fi aflat
toate scrisorile mosiei Crivestii, n'au vroit a le scoate spre aparare la
pretentiile megiesilor, din care pricina s'au impresurat partea dumisale
din numita mosie, apoi dumneei se cunoaste in dreptate a cere des-
pagubiri din partea Ciurii, din tot locul ce s'ar fi rasluit din trupul
Crivestilor far dreptate, ramaind pagubasa de acel loc casa la care au
fost hartiile, cerand de a nu sà da sfarsit mezatului par nu sa va inplini
mai intai locul aratat din zisa parte a Ciurii. Asa dar Divanul, in pH-
vino acestor pretentii, prin rezolutia ce au incheiet la 23 octonvre 1836,
au incuviintat ca pomenita parte sa sa vanda in puterea scrisorilor si
cu pricinile ivite asupra ei. Dupà care la 27 noenvre, dumnealor Gheorghe
Dimitriu Negulici, vechilul Dsale Visternic Neculai Rosat, s'au infatosat
cu protest &à asa precum aratata parte este data incredintatorului säu
prin pomenita invoiall din 1829, sl nu sa \Tana pentru indestulare
altor creditori, mai inainte de a sa lua in tratatie lucrarile acestii pri-
cini si mai inainte de a fi judecat pe forma. Din povodul caruia protest,
Divanul facand luare aminte jurnalului sau din 1834, c hrisovului
Prea Inaltatului Domn din 1836 mart 16, cu No 29, intdritor hotara-
rilor si lucrarilor de mai inainte in pricina dumnealui Stamati, prin
carele, la prescrierea cuprinderei pomenitei invoeli sa zice ca Bath lita
este ramasa la masa creditorilor, sà sa vandà, in urma adaugand jaloba
pentru aceasta i dumnealui Vist. Neculai Rosät, i s'au raspuns la ii
a trecutei luni ghenari, supt No 52, ca desi numita parte din mosia
Badilita prin invoiala din 1829 sa vede trecuta catra dumnealui cu pret
de 25.450 lei, dar fiindca ea nici nu s'au tradat in slap anirea dumnealui,

www.digibuc.ro
8 ARTUR GOROVEI 232

din care sa vede c acea invoiala n'au avut nici o lucrare, nu mai putin
prin hrisovul astigat de dumnealui Stamati sà zice c Badilita este
ramasa la masa creditorilor, care urmeaza a sa i vinde, apoi dumnealui
ca un creditor ramâne a sa indestula de la masä. Duca care la 23 ghe-
nari, cu rezolutia Logofetiei supt No 678, s'au primit protestul dumnealui
Negulici, prin care propuind dreptatile incredintatorului sàu, cere de a
nu sl vinde aratata parte in folosul mesei creditorilor, pe care protest
in fiinta sa tratarisindu-sa, i dupl indestula debatatie urmata inpreju-
rarilor din della, Divanul au statornicit hotararea de mai inainte, ne-
fiind mai mult alte lucrari de a lui competentie, pe temeiul carora in-
chieri la 12 a urmatoarei luni urmându-sä strigare mezatului in presud-
sfiea Divanului, in fiinta dumnealui Sardar Capp, curatorul mesei
creditorilor, i a unora din creditori, pretul cel mai de pe urma de 20.510
lei, adica douazeci de mii cincisute zece lei, 1-au dat Sfintia Sa Iconomul
Iftimi Stamati, cu care pret aratând multamire dumnealui curatorul,
s'au i facut hareciu asupra Sfintiei Sale Iconomului, in puterea scri-
sorilor, I cu cele douà aratate mai sus ivite pricini, precum sä arata
la tidula mezatului adiverità de Divan supt No. 1.533.
Drept aceea fiindcl mezatul acesta au luat savârsire dupa toate
formele i legile statornicite, sa intareste de catra Divan vecinica sta.-
p anire a Sfintiei Sale Iconomului si a clironomilor sai asupra aratatei
parti, ca pe o dreapta a sa ocina, cumparator cu bung. credinta ».

Astfel protopopul Iftime Stamati ajunge proprietar asupra


unei Orli din mosia Bâdi1ia, pe care apoi o vinde Cami-
narului Ionitä Grigoriu (Vasescu), i acesta, la 22 Noemvrie
1840, o vinde ginerelui sàu, Banul Iancu Bors, bunicul meu
de pe mama.
Intre mosiile Ciurei, erau i Bunestii, movie mare, care la
rapirea Bucovinei s'a impartit in douà : partea cea mai mare,
pe malul drept al pkaului Bunestilor, a trecut in Bucovina,
iar cealaltä, pe care era i biserica de lemn, durata de Vasile
Ciurea, a ramas in Moldova.
Pentru a-ai valorifich drepturile de mostenire asupra partii
din Bunesti, cuvenità fiului sau Constantin, din casatoria cu
fata lui Tudurachi Ciurea, Cavalerul Stamati, dupà ce obti-
nuse hotarirea de partaj, la instantele din Moldova, se adre-
seaza autoritätilor din Bucovina, cerind ca in tabelele

www.digibuc.ro
233 CONTRIBUTII LA BIOGRAFIA LUI CONSTANTIN STAMATI 9

funduare sa se intabuleze pe numele sau partea aferentà din


Bune§ti.
UrmAtorul document lámureste aceasta :

« No 8o2o, pro 20 allg. 837.


« Suczawa. Destrichtsgericht iibermittelt das nach Wasili Czure auf-
genommenen Sperprotokoll, so wie dass iiber hierlandige Vermogen
errichtete Inventarium.
« No 9646 pro 9 Oktober 1837.
o Constantin Ritter von Stamati unterlegt die Orriginalien der dem
Sperprotokolle begliegenden Urkunden, erbserklagt sich zu dem Nach-
lasse des Wasili Czure, als Rechtsnehmer des Theodor Czure, und der
iibrigen Erben des Wasili Czure, und bittet urn Einantwortung des
Nachlasses.
Commem. ad No. 9640.
« Depositenquittung iiber den von Constantin Ritter v. Stamati zur
Dekung der Mortuars- und Normallschulfondtaxe nach Wasili Czure
erlegten Betrag von 40. . .
o Das eingeschichte Sperprotokoll und Inventarium nach Wasili
Czure so wie die von Constantin Ritter v. Stamati als Rechtsnehmer
der Theodoraki Czure iiberreichte Erbserklarung zu dem Nachlasse
des Wasili Czure wird zu Gericht angenommen, und mit Ferulassung
der Abschriftserhebung in Acten aufbeqahnt. Der Erblasser Wasili
Czure ist in dem in der Moldau gelegenen Theile des Dorfes Bunestie
ohne Hinterlassung einer letztwilligen Anordnung gestorben, hinter-
liess jedoch die Halfte des in der Bucovina gelegenen Gutes Bunestie
racksichtlich dessen daher die Verlassenschaftabhandlung hirlands zu
pflegen, und der Nachlass einzuantworten ist. Nach Wasili Czure hin-
terblieben sechs Kinder, als: r. Theodoraki Czure, 2. Nastasi Czure,
3. Casandra Czure verehelichte Dumitriu, 4. Fotaki Czure, 5. Illena
Czure verehelichte Borsch, 6. Anitza Czure verehelichte Kyrusch welche
nachder gesetzliche Erbfolge seine Erben sind. Mittelst Urkunde dto
13-ten July 1908 jedoch Nastasi Czure mittelst Urkunde dto 27-ten
May 1832, Cassandra Kyrusch dto 5-ten April 1813, Fotaki Czure
dto 14-ten Marz 1802, Illena Borsch dto 6-ten April 1814, Anitza Ky-
rusch eigentlich deren einzige Sohn und Erbe Kostaki Kyrusch ihre
Erbstheile nach Wasili Czure respective die ihnen gebiihrenden Antheile
von der nach Wasili Czure hinterbliebenen Halfte des in der Bucovina

www.digibuc.ro
I0 ARTUR GOROVEI 234

gelegenen Gutes Bunestie an Theodoraki Czure abgetretten, und ihm


selbe in Besitz und Eigenthum iibergeben, welche Vbergabe auch durch
der Spruch des moldauische Appelations-Divan dto z 2-ten April 1834
bestettiget worden ist. Die folgergestallt an sich gebrachte Halfte des
Gutes Bunestie hat Theodoraki Czure mittelst Urkunde dtto 2-ten
September 1832 weiter an den Hrn Constantin Ritter v. Stamati in
Besitz und Eigenthum angetretten, so dass Hrn Constantin Ritter v.
Stamati als Rechstsnehmer sammtlicher nach Wasili Czure hinter-
bliebenen gesetzlichen Erben erscheint. Da der Inhalt der mit allen
besetzlichen förmlichkeiten versehenen in Originali produzirten Ur-
kunden keine Zweifel tIbrig lasst, dass Theodoraki Czure die Erbrechte
der iibrigen gesetzlichen Erben Hrn Constantin Ritter v. Stamati aber
die Rechte des Teodoraki Czure an sich gebracht habe, da ferner der
ganze hierlandige Nachlass bloss in der Gutshalfte von Bunestie besteet,
die Erbserklarung des Hrn Constantin Ritter v. Stamati vorliegt, zur
Dekung der von diesem Nachlasse gebiihrenden Mortuars- und Nor-
mallsfondstaxe der mehr als hinreichende Betrag von 40. . . ad depositum
erlegt worden ist, so unterliegt die Einanwortung des Nachlasses keinen
Anstande, es wird daher der in der Halfte des in der Bucovina gelegen
Gutes Bunestie bestehende hierlandige Nachlass der zu Bunestie in der
Moldau am 19-ten Nowember 1798 ohne hinterlassung einer letztwil-
ligen Anordnung verstorbenen Wasili Czure dem Hrn Constantin
Ritter v. Stamati als dem mittelst Urkunde dtto 2-ten September 1832
ausgewisenen Rechtsnehmer des Theodoraki Czure welchem nach der
gesetzlichen Erbfolge ein Sechster Theil des Nachlasses gebiihrt und
welcher die den iibrigen nach Wasili Czure hinterbliebenen 5 Kindern,
als : Nastasi Czure, Cassandra Czure verehelichte Dumitriu, Fotaki
Czure, Illena Czure verehelichte Borsch, Anitza Czure verehelichte
Kirusch gebiihrenden gleichen Erbtheile mittels Urkunden dtto 13-ten
Juli 1809, 27-ten May 1832, 5 April 1813, 14-ten Marz 18o2 und 6 April
1816 ansich gebracht hat mit der Rechtswohltat der Inventar zuerkannt
und Eingeantwortet, des Einantwortungsdekret dem Hrn Constantin Ritter
v. Stamati zugefertigt, dessen dieser, der Masse des Verstorbenen
Theodoraki Czure hinmit aufgestelte Curator ad Actum Hrn Rechtsvert-
retter Johann v. Prunkul, Hrn Anastasi Czure zu Bunestie in der
Bucowina, Cassandra Dumitriu und Fotaki Czure, Illena Borsch zu
Bydelice in der Moldau, endlich Kostaki Kirusch als Sohn und Erbe der
Anitza Kirusch zu Mandekeuz in Besserabien verstandiget werden.

www.digibuc.ro
235 CONTRIBUTII LA BIOGRAFIA LUI CONSTANTIN STAMATI xl

« Beschlossen im Rathe des k.k. Bucow. Stadt und Landrechts Czer-


nowitz am 23-ten Oktober 1837.

Autoritatea in drept din Cernauti a admis cererea lui Stamati,


si la 3o Octombrie 1837 se incheie actul urmätor :
10344.
pro 28-te Oktob. 1837.
Constantin Ritter v. Stamati bittet ihm Grunde Einantwortungs-
dekrets nach Wasili Czure dtto 23-te Oktober 1837 Z 8020 als Eigen-
thiimerd der dem Erblasser Wasili Czure gehorigen Halfte des Gutes
Bunestie zu intabuliren oder wenigstens zu praenotiren.
Nachdem Wasili Czure als Eigenthiimer des halben Gutes Bunestie
in der Bucowina Landtafel intabulirit erscheint. und Bittsteller sich
mit dem Erbschafts Einantwortungsdekrete dtto 23-ten Oktober 1.
J. G. 8o2o ausweiset, dass ihm in den halben Gute Bunestie bestehende
hierlandige Nachlass des Wasili Czure als Rechtsnehmer der gesetz-
ligen Erben desselben zu erkannt worden sey; so wird diesen Gesuche
willfahrend der Bucowina k. Landtafel aufgetragen, nach vorlaifiger
Ingrafirung des Erbschaftseinantwortungs Dekrets dtto 23-te Oktober
1. J. Z. 8o2o den Hr Constantin Ritter v. Stamati als Eigenthiimer der
den Wasili Czure geharigen Halfte, des hierlandigen Gutes Bunestice
im Activ-Stande zu intabuliren, dass zertifizirte Einantwortungsdekret
dem Hrn Constantin Ritter v. Stamati auszufolgen dessen dieser sämt-
fiche Interessenten als : 1. Theodor Czure zu Curatorem Hrn Rechts-
vertretter Johann von Prunkul, 2. Nastasia Czure, 3. Cassandra Czure
verehelichte Dumitriu, 4. Fotaki Czure, 5. Illena Czure verehelichte
Borsch, 6. Anitza Czure verehelichte Kirusch zu Hamden ihres Rechts-
nehmers Kostaki Kirusch verstandigt werden. Beschlossen in Rathe
des kk Buc. Stadt und Landrechte Czernowitz am 30-ten Oktober 1837.

Constantin Stamati a avut parte si in tArgul Folticeni, care


s'a intemeiat i pe o portiune din mosia TAmpesti, pentru
care au urmat multe judeati intre Cäminarul Tudurachi
Ciurea i intre Banul Basotà, pe a cArui mosie, SoldAnesti,
se invoise intemeierea targului.
Din targul Folticeni, dupä cum se vede din documentele
publicate de d-1 G. Bogdan-DuicA, in « Transilvania >>, Const.

www.digibuc.ro
12 ARTUR GOROVEI 236

Stamati a vandut, la 1834, protopopului Iftime, cu bezmän,


niste livezi <cde poma », i altora a vândut niste locuri cu
case pe ele, in 1841.
In 1837, Const. Stamati adreseazä, Consulatului rusesc din
Iasi, o jalbA asupra unor nedreptäti ce ar suferl in Folticeni.
Jalba aceasta, din Arhiva Statului Iasi (Tr. 1772, Dosar
61, fila 255), are urmAtoarea cuprindere:
Catra rosienescul imparatesc Consulat din Moldova
Titulartnoi sovetnic i cavaler Constantin Stamati
plecata jaloba

o tiut este acelui Consulat cä in trecutul an 1836 mart 16, Inaltimea


sa Dornnul Stapanitor cu desavarsit au intarit prin douà hrisoave in
a mea stapanire averea cuvenità de zestre a sotiei mele, aflatoare in
tinut Sucevei din Printipatul Moldovei, ce era data mie In stap &lire
Inca din vremea rosienestii ocarmuiri din 1834, pe care Divanul ape-
lativ a tärii de sus au impartasit stiinta cinstitului Consulat, i asa pre-
cum intre averile intarite in a mea stapanire se afla i 1/ din targul
Folticeni, pe care lacuesc numai crestini (iar cealaltä jumatate ce se
lacuia de indelungata vreme de evrei, acum se afla si in a lor stapanire).
Asa dar, eu ca un stapanitor a acei 1,4 de Folticeni, in anul acesta, prin
vechilul meu iconomul Iftimi Stamati, am fost pus in randuiala spre
a-mi alcatui un venit din vanzarea carnii, panii, lumanarilor i altele,
insä intru aceasta am intampinat impotrivire din partea Ispravniciei
de tinut, carele favorizand jidovilor ce se folosesc pe partea lor, nu poate
veniturile cuvenite unui proprietar de pamant, m'au oprit numai pe
mine de a ma folosi cu aceleasi venituri, in vreme and asemenea drit
pe dreptul meu s'ar cuveni i mie pe temeiul art. 129 cuprins in instruc-
pile date spre povatuire ispravnicilor de tinut, intarite si de stap ani-
toni! Dorfin la 1835, in care anume se cuprinde : <Proprietarul singur
are dreptate a vinde pe mosia sa vin, rachiu sau alte bäuturi si a avea
macelarii i dugheni, aceste drepturi fiind lipite catra proprieta, precum
folosurile din mori, iazuri, paduri i alte asemenea a, pe temeiul ca-
reia pravile i pentru inlesnirea läcuitorilor crestini ce lacuesc pe pa-
mantul meu, cafi cu desgust sant siliti a cumpara acum came si pane
dela evrei, pentru aceia apoi i pentru al meu folos, plecat rog pe acel
Consulat s. binevoiascl a mijloci la dumnealui Ministrul Trebilor din

www.digibuc.ro
237 CONTRIBUTII LA BIOGRAFIA LUI CONSTANTIN STAMATI 13

Launtni spre a-mi slobozi voe a avea a mele crasme, càsàpii, pitarii,
mumgerii i alte alisverisuri cu acelasi pret cu care evrCii \rand pe partea
Mr, sau dad ei ori altul cineva din crestini, aflatori cu locuinta pe a
mea jurnatate de targ ar dori a face vreuna din pomenitele speculatii,
apoi asemenea voe in alt chip sa. fie Mr ertare de cat dupa invoire cu
mine pentru dritul de negutitorit ce eu ii voi ingadui sä faca pe al meu
pamant, caci precum eu nu am dreptate a ma amesteca in speculatiile
evreilor pe partea Mr, asemenea nici ei, dar nici altul cineva din crestini
de pe partea mea nu poate sa sä amestece la dreptatile mele.
Titularnoi sovetnic si Cava ler
K. Stamate.
1842 mart 6.
In aceias zi, 6 Martie 1842, Stamati, <pomecicul din Ba-
sarabia, tituleartnoi sovetnic i cavaler », da o jalba catra Gu-
vernatorul Basarabiei, prin care arata a el, dupa nota Con-
sulatului rosienesc din Esi, nu se poate duce la Esi pentru
sorocul ce-1 are in pricina de judecata cu Obstia Folticeni,
prin vechilul sau, Iftime Stamati iconom, din cauza cà sufere
de nadusala, si mai ales asupra iernii nu poate sä plece la Esi,
dupa cum constata certificatul doftorilor.
La jalba aceasta se alatureaza urmatorul certificat medical:

Marturie.
Dupa ucazul imparatestii Maririi in Uprava doftoriceasca din Ba-
sarabia, in urmarea otnosaniei a predvoditelului dvorianstvii de Basa-
rabia din 5 mart, s'au cercetat in presustvie despre starea sanatatii po-
mescicului de Basarabie tituleartnoi sovetnic i cavaler Constantin
Stamati, ca el in vreme de acum este bolnav de tranz si de o silnica
inadusala de piept, care samptome 11 opresc de a porni la o diatonic
departata, pana and nu se va incalzi vremea i sä ( ?) lua usurarea
acestor patimini, despre care Uprava doftoriceasca supt iscalitura ji
punerea pecetii se incredintaza.

Inspector Doctor
Secretar, Lisevici.

www.digibuc.ro
14 ARTUR GOROVEI 238

In acelas dosar, din Arhiva Statului din Iasi, la fila 498,


este urmatoarea jalba adresata Domnitorului de catra ico-
nomul Iftime, in numele lui Constantin Stamati, act fara data:

« Prea inaltate Doamne

« Pe mosiile incredintatorului meu dumnealui tituliartnoi sovetnic


cavaler Costache Stamate i anume Folticenii, i alte parti din tinutul
Sucevei, aflandu-sa lacuit i o parte de targ Folticenii, unde in temeiul
organicescului reglement av And dumnealui Stamate orânda pentru van-
zarea bauturilor i altele, unii din acei lacuiti pe ace parte de targ, fara
a avea vreun pozvolitoriu asäzamânt, cu dela sine samavolnicie se in-
tinde a spicularisi i teiu pe la casele lor, cu de al de acestea cu care
cutezare a lor pricinueste simtitoare pagube i calcare driturilor pro-
prietatii dumisale Stamati.
« Pentru care plecat ma rog inaltimei voastre sl va milostiviti a po-
ronci unde se cuvine de a sa stavilarisi pe acei cutezatori a nu rapi cu
asemenea cutezari driturile dumisale Stamati fara vreo invoire cu
dumnealui.
« A inaltimei voastre intru tot smerit i plecat
sluga
Iftimie Stamate Iconom. a

Dupà cum nu se cunoaste data nasterii lui Constan-


tin Stamati, deasemenea nu se stie nici in ce an anume a
murit.
In 1867, poetul nu murise; la 1870, V. A. Urechia vorbeste
despre el ca despre un mort; in 1868, traih.
D-1 Bogdan-Duica nu cunoaste anul i locul tiparirii volu-
mului Musa Romaneasca )) al lui Stamati. Intamplarea face
<

ca exemplarul pe care-1 posed eu, sa le indice.


Pe 15nga coperta litografiata de Parteni, pe care o cunoaste
d-1 Bogdan-Duica, exemplarul meu mai are o coperta inväli-
toare, pe hârtie subtire roza, cu titlul in caractere tipografice:

www.digibuc.ro
239 CONTRIBUTII LA BIOGRAFIA LUI CONSTANTIN STAMATI 15

MUSA
ROMANEA SCA
DE

CAVALERUL CONST. STAMATI

VOLUMULU I

ED1TORU TH. CODRESCU

IASSI
T1POGRAFIA BUCIUMULUI ROMANU
1868

Deci: volumul a fost tiphrit in Iasi, la 1868.


Th. Codresco, editorul, scrie urmätoarele, in fruntea vo-
lumului : # Patrioticele scrieri ale Domnului Costachi Stamati
ati ornatti multe foi periodice, mai cu semh Colectiunea Al-
manahurilor Tipografiei Buciumului Romänti. Multi me-au
esprimatü dorintia ch ar fi forte bine de a le publica in o co-
lectiune. Duph intelegerea ce am avutti cu Domnul autoriti,
si cu ajutorul set, oferezti RomAnilor, acesth de mult preciti:
MUSA ROMANEASCA. 1VIi-pare mil, Ca' Domnul autoriti,
din- modestie, nu s'au induplecatu dorintei mele, de ami da
o schitiare din viatia sa, spre a o imphrthsi publicului. Roy',
pe toff acei ce ati mai deaproape cunoscintia cu Domnul C.
Stamati, ca se'mi comunice biografia sa, spre a o pute pune
in fruntea volumenului al doile ce este deja sub tipariti ».
In cursul tiphririi acestui volum, deci in anul 1868, Const.
Stamati träih.
Codrescu spune O. vol. II erh deja sub tipar. Dach n'a mai
aphrut, insemneazh ch duph tragerea prixnelor coale, poetul
a murit, si fiindch lucrarea se tiphreh # cu ajutorul shu », adich
al lui Stamati, editorul a incetat tiphrirea.
Am puteh deci, O. fixAm data mortii lui Constantin Stamati,
chträ sfarsitul anului 1868.

* * *

www.digibuc.ro
16 ARTUR GOROVEI 240

Aflând ca in Cernauti traieste Doamna Olga Andrievici-


Morariu, fiica lui Constantin Stamati-Ciurea, iar acesta fiu
al poetului Const. Stamati, m'am dus in Cernauti, la inceputul
lunei Septembrie 1930, si am avut placerea sa fiu primit
de d-sa.
D-na Andrievici-Morariu mi-a dat cateva informatii pre-
tioase despre inrudirile bunicului sàu, dar nu a stiut sa fixeze
data mortii lui. Documentele familiei sale, din care s'ar putek
stabili aceasta data, mi-a spus d-sa cà se pastreaza de fratele
stu, d-1 Vladimir de Stamati-Ciurea, care locueste in oraselul
Briceni, in Basarabia, §i la care se aflä si un arbor genealogic
amanuntit al familiei Ciurea. Mi-a dat o scrisoare de recoman-
datie catre fratele sau, caruia, peste ateva zile, i-am trimes
o scrisoare recomandatä, rugAndu-1 sa binevoiasca a-mi spune
daca a§ putek sä yin la d-sa §i daca mi-ar permite sa-i cer-
cetez documentele.
Neprimind nici un raspuns, am fost nevoit sa renunt de a
face aceste cercetari.
* *

Constantin Stamati a fost insurat de doua oH.


Prima sa sotie, Ecaterina, fata Caminarului Tudurachi Ciurea,
a murit la 7 Februarie 1835, §i e inmormântata in tintirimul
Malina din Kisinau.
In revista istorica T. Codrescu », din Iasi, An. I, No. 7,
<,

din i Aprilie 1916, d-1 Gh. Ghibänescu publica inscriptia


de pe o icoanä dela biserica din acel tintirim:
« Aceastä santa icoana sau harazit bisericii dela tintirim
Malina spre pomenire sotiei pomeCnicului Constantin Stamate
§i Ecaterina fiica boierului Teodor Ciure, ci sau savarsit la
anul 1835 fevr. 7, i sau ingropat la acest tintirim i spre po-
menire raposati parintilor ei Teodor, Elisaveta, si fratelui
ski Costandin si a tot neamul, Dumnezau sai odihneasca
intru impärätia sa ».
* * *

Constantin Stamati, din casatoria cu fata Caminarului Ciurea,


a avut un fiu, numit tot Constantin, care insa, mai pe urmA,

www.digibuc.ro
241 CONTRIBUTII LA BIOGRAFIA LUI CONSTANTIN STAMATI 17

si-a adaugat si numele de pe mama, si s'a numit: Constantin


Stamati-Ciurea.
Fiul poetului a fost si el scriitor apreciat in Bucovina. El
a tiparit cateva volume cu piese de teatru, in Cernauti, unde
a trait.
Din a doua casatorie, cu o Gafencu, poetul a avut doi copii:
Neculai si Mihai.
*
* *

Constantin Stamati, poetul, a avut un frate, Gheorghe,


care nu si-a luat si numele de Ciurea.
Pe urma acestuia au ramas trei copii: 1. o fata casatoritä
cu un Wassilko; 2. o fata casatorità cu Butmy de Katzmann,
si 3. o a treia fata, care a avut un copil, cu numele de familie
Stamati.

x8 a. A. R. Mernoriile Seclizraii Literare. Seria HI. Tam. V.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
GOETHE iN LITERATURA ROMANA
CU 0 PRIVIRE GENERALA ASUPRA INTREGEI INRAURIRI GERMANE
STUDIU DE LITERATURA COMPARATA
DE

ION GHERGHEL

Prez. de S. Pufcariu, M. A. R., in fedinta dela 13 Julie 1931.

PREFATA
Acest studiu asupra lui Gcethe la Români e numai un inel
din lantul ce na'däjduim cä vom aveh rAgazul s5.-1 aurim cu
scopul imbratisärii problemei de penetrare literarä german6
asupra scrisului românesc.
Abià dupà ce monografiile asupra poetilor germani vor fi
un fapt implinit, vom aveh posibilitatea sh" purcedem la alcà-
tuirea studiilor de sintezà, menite sä ne deschidä prin ridi-
carea fasiilor de ceath ce acopere z6rile perspective ample,
sigure i luminoase.
Problema interpenetrArii literare i culturale, privitä in corn-
plexul ei, am avut prilejul s'o examinAm oprindu-ne
asupra bibliografiei romhnesti in introducerea studiului:
Poetii germani in oglinda tdlmdcirilor ronuinefti (vezi « Tara
13Arsei )), 1930, II, 533-546; 1931, III, 56-69 si 243-251).
Proiectul studiului de fath" e urnAtorul: In volumul I, con-
stAtätor din douà pArti, se va desenh mai inthiu o vedere totall
a complexului de inthurire literarà germana; apoi se va insisth
asupra aspectului istorico-cultural al influentei literaturii gce-
theene asupra literaturii române. Volumul al II-lea va aveh
menirea sä schiteze personalitatea lui Gcethe si sA lumineze
z9 .A. R. Memoriile Seqiunii Literare. Seria III. Tom. V.

www.digibuc.ro
2 PREFATA 244

influenta lui asupra scriitorilor i poetilor nostri din laturea este-


tico-literard. Coordonarea sistematica a materialului, in vederea
utilizarii acestuia la tragerea concluziilor sintetice de mai tArziu,
se va face intr'un studiu amanuntit de bibliografie criticd asupra
operelor gcetheene ce au patruns in literatura noastra. E firesc
ca o lucrare, ale carei elemente le culege cercetatorul, cu
zabava, din publicatiile uitate ale vremurilor, sä nu fie
scutitä de lipsuri. Vom fi recunoscatori tuturora pentru
orice indrumari i adausuri, menite sa completeze mate-
rialul informativ.
Pornind necontenit dela autor, ale carui opere ne-am stra-
duit sa le infatisam respectând criteriul cronologic in
reflexul lor românesc, diversii nostri talmacitori i imitatori au
ajuns sä se rasfire dealungul intregei lucrari, idea' ca economia
planului sä ingaduie o grupare compacta a bor. Intruat multi
dintre ei s'au indeletnicit i cu interpretarea altor poeti ger-
mani, in afara de Gcethe, se va ivi ulterior, intr'un studiu rezu-
mativ, un prilej mult mai favorabil pentru ilustrarea aportului
integral al fiecaruia, in parte, pe terenul literaturii de imitatii,
reminiscente, adaptari i talmaciri.
Implinindu-se in primavara anului 1932 o suta de ani dela
moartea lui Gcethe, am dori ca studiul de fata sa fic privit
drept un omagiu adus memoriei genialului poet, ale carui
« fragmente dintr'o mare marturisire* au patruns pretutindeni,
unde au dat macar de un inceput de literatura.
Acest inthiu volum e inchinat fostului meu profesor si di-
rector, Dr. Gustav Adolf Kinn, in semn de iubire i recunostinta
pentru intaiele indemnuri insufletite i indrumari binefacatoare,
primite la scoala germana din Reghin.
. Cluj, la _To Iunie 1931.
ION GHERGHEI,

www.digibuc.ro
PARTEA I

ASPECTUL GENERAL AL INFLUENTEI


LITERATURII GERMANE ASUPRA
LITERATURII ROMANE ')

CAPITOLUL I

PREGATIREA INFLUENTEI GERMANE


Imprejurarile politice, sociale §i culturale, cari au contribuit la venires in con-
tact cu Germanii. Cele dintfii traduceri qi imitatii din literatura germanfi. Cele
mai vechi manifestAri de inr Aurire germanA in principalele reviste literare romfine
din intAia jurnAtate a secolului al XIX-Iea. Rolul teatrului in cultul poetilor germani
la Romfini. Sfaturile lui Eminescu in vederea prosperArii vietii teatrale romAne.
Lupta intre frantuzism §i germanism. Teatrul german din Ardeal.

Pe la sfarsitul veacului al XVIII-lea se produc prefaceri


adanci in organismul societatii romanesti. Incatusat vreme
indelungata in lanturile unui spirit strain de firea si menirea
sa, neamul romanesc se framanta indelung, luptand din ras-
puteri impotriva factorilor ce-i stanjeneau propäsirea si libera
desvoltare de cugetare si de afirmare a insusirilor sale innascute.
5i lupta apriga ce a luptat nu a fost zadarnica. In pragul seco-
lului al XIX-lea räsare soarele renasterii sufletesti si pentru
poporul nostru.
Intrebarea ce ne preocupa, in primul rand, e urmatoarea :
Ce imprejuräri au contribuit la imbratisarea entuziasta de catre
Romani a noului crez politic, social si cultural al Occidentului ?
E firesc ca o transformare radicala in structura unui organism
1) Despre Gcethe se va trati, in atnAnunte, in partea II-a a lucrArii.

19*

www.digibuc.ro
4 ION GHERGHEL 246

viu sa se infAptuiascA abià dupä i prin luarea contac-


tului direct cu civilizatia Apusului. <<Inainte de a cunoaste si
adopth ideile nouà politice ale Europei, Românii avurà pri-
lejul sa-i cunoascá civilizatia prin citirea artilor ca 8i prin
vederea locurilor a 1). Domnii Principatelor române i boierii
si-au dat bine seama de nevoia si utilitatea cresterii urmasilor
lor in noul spirit occidental. Fiecare fiu de neam mare, doritor
sä ajunga. Domn, isi insusià cu neobosità r Avnä limba francezä,
in special, bine stiind cA, inainte de a ajunge la domnie, va fi
nevoit sà indeplineascA slujba de « dragoman » pe langa « Inalta
Poartà ». Desele ocupatii rusesti de pe la sarsitul secolului al
XVIII-lea i inceputul celui de al XIX-lea si-au imprimat
ele pecetea europenizarii, fie subt forma germanä, fie subt cea
francezà, dupà cum le imprumutaserà i Rusii, in pripà. In
rAsboiul dela 1786 venied i Germanii, aliatii Rusilor, si se
stabilirà in capitalele Principatelor. Austriacii, care ocupaserà
timp de 18 ani Banatul Olteniei, exercitarà prin insAs prezenta
felul lor de viata o influentà destul de puternicA asupra
populatiei romfinesti 2).
Procesul europenizarii, odatà inceput, in urma unor impre-
jurAri de ordin politic, ii urmeazA cursul i pe teren economic.
Dupà infeangerea puterii otomane, negustori i meseriasi
strAini din Occident, ocrotiti de scutul legilor i adesea bu-
curandu-se chiar de privilegii ce-i ridicau deasupra legilor
tarii, isi cAutau rosturi i adaposturi sigure in Princi-
patele clunArene. Legaturile comerciale ale Rom Anilor cu
Räsäritul se slThesc, in schimb cele cu Apusul prind rädä-
cini din ce in ce mai adânci. CercetArile lui tefan Zeletin
dovedesc cà toga' transformarea social-politicA i culturalà
urmeazä anumite necesitäti de ordin european 3). Zeletin,
partizan al teoriei materialismului istoric leagA desvoltarea
ideologica din tam noastrà de complexul de probleme
europene.

1) N. Iorga: Istoria literaturii romdne in secolul al XVIII-lea, Bucuresti, 1901 ,


vol. II, p. 6.
2) Cf. id., op. cit. , p. 9 i urm.
3) Vezi: Burghezia romdnd, originea i rolul ei istoric de . . . Buc., « Cultura
Nationalk*, 1925.

www.digibuc.ro
247 G(ETHE iN LITERATURA ROMANA 5

Atingerea elementului romanesc cu cel din Occident se pro-


duce pe douà cai: 1. prin plecarea unora dintre Romani in
strainatate, unde cautau sà aprofundeze aspectele vieii poli-
tice, sociale, economice i culturale ale respectivului popor;
2. prin convietuirea cu strainii pe pamantul Principatelor
romane. Pamantul romanesc se intindea insa Si dincolo de
granitele Moldovei si ale Munteniei. i daca conlocuirea Mol-
dovenilor i Muntenilor cu oameni de alt neam din Apusul
Europei era mai mult accidentalä, in schimb cei din Bucovina,
Ardeal si Banat stateau in contact neintrerupt cu diferitele
neamuri straine.
In reglementarea evolutiei vietii omeriesti joaca un rol deo-
sebit facultatea i inclinatia de a imith. Un popor mai inaintat
in scara civilizatiei i culturii este luat drept exemplu vrednic
de a fi urmat in toate manifestarile traiului sat'. Se imita
intocmirile sale politice, moravurile sale, felul sau de a se
purta in societate, se adopta insus felul imbracämintei si pre-
dilectiile in mobilarea i aranjarea locuintelor, se copiaza p Ana
modul de exprimare a gandirilor si de manifestare a senti-
mentelor. Nu e de mirare ca acest proces de innoire i adap-
tare la formele moderne ale vietii Isi croeste drum si in socie-
tatea romaneasca dela sfarsitul secolului al XVIII-lea si ince-
putul secolului trecut. In anumite infatisäri, de ordin cultural
in special, el mai dainueste i astazi i va mai durh Inca multä
vreme.
Venind la ceeace ne preocupa indeosebi, vom incerch sa
schitam aspectul influentei apusene pe teren cultural. Fiii de
boieri i beizadelele pleaca in strainatate cu gandul sa se in-
strueasca, sa-si dobandeasca o cultura superioara. Astfel beiza-
deaua Alexandru Mavrocordat era un bun cunoscator al Ern-
bii germane 0 al celei franceze, cAsAtorit fiind cu o Alsaciana din
Strassburg; Vasile Bals, din Bucovina, invatase la Viena; fratii
Sturdza facura studii la Lipsca, unde dobandira gusturi euro-
pene ce se manifestara in ridicarea unei frumoase case in stil
apusean, la Iasi 1). Domnilor din Muntenia si Moldova din
acest fimp le place sa se inconjoare de oameni culti, crescuti

1) N. Iorga : op. cit. p. 21.

www.digibuc.ro
6 ION GHERGHEL 248

in spiritul nou al vremii. Ei chiarnA la curtile lor medici,


ingineri, arhitecti, etc., dintre cari unii Ii fAcuserà studiile
in Germania, ne mai vorbind de secretarii strAini ai Domnilor
si de profesorii strAini ai fiilor de Domni 0 de boieri.
Alexandru Ipsilanti, care « n'aveà numai ambitia de a face
din palatul sau un adapost al buneicuviinti europene », ci
doria sa-si lege numele de clAdiri mArete, care sä prefacA
Bucurestii intr'o < cetate vestità », recurse la priceperea
arhitectului sas Ioan Rathner din Si biiu in vederea clAdirii
unei frumoase biserici. Tot Ipsilanti aduse la curtea sa pe
Sulzer pentru a instrul pe tinerii boieri in stiinta legilor 0 in
filosofie. Printre medicii români cari studiaserA in Germania
ni se pomeneste Tudorachi i doctorul Pascal 1). Inii boierii
mai in varsta, crescuti in alt spirit, se nizuesc sA se pAtrunda
de ideile i modele Apusului, pentru ca sA deie impresia unor
oameni familiarizati cu noul curent. Prin consulate se tine
contactul cu popoarele Europei. Alexandru Ipsilanti introduce
muzica germanA, iar urmasii sai in scaunul domniei Ii urmarA
exemplul, tinând i muzicanti europeni ». Se citeau gazete
din Germania si de aiurea, la inceput numai de cAtre Domni
gi secretarii acestora, in urmA si de care boieri. CArtile scrise
in limbi europene se citeau in familii, cArora le dAdeh mina
sa-gi alcAtueascA o bibliotecA, dupa sfaturile i indemnurile
preceptorului strain. Se infiintarA cluburi, dupA exemplul ofi-
terilor strAini, ocupantii vremelnici ai Principatelor. Campanii
germane, intre altele, jucau diferite piese de teatru, in special
farse, in fata publicului boieresc din Bucuresti 2). Se infiintarA
tipografii in amandouà capitalele. Cretanul Manuil Bernard
tipari la 1817, in Iasi, intre altele, « cel dintAi tratat grecesc
despre comert, tradus din nemteste cu adausuri » 3).
Dna Romanii din Principate se indreptau, in majoritate,
spre centrele de culturà ale Frantei, tinerii dornici de invAtA-
turA din Ardeal si Bucovina cautau hranA intelectualA in special
la focarele de culturà germanA. Sà ne gandim numai la capii
1) Cf. id., op. cit., pp. 17-19.
2) Id., op. cit., p. 32 §i urm.
3) Id., op. cit., p. 51.

www.digibuc.ro
249 GCBTFIE IN LITERATURA ROMANA 7

scolii latiniste si la dascalul iscusit Gh. Lazar. Scoala latinista


se intemeiaza dealtfel oricat de fanatic-romaneasca ar fi in
forma pe spiritul de organizare ce si 1-au insusit Romanii
ardeleni in institutiile de educatie cu mentalitate germana.
ti Miscarea latinistä nu incepe din momentul Unirii cu biserica
apuseana, ci radacinile ei trebuie cautate in scolile germane
(sau alcatuite dupà model german), in care patrundeau tot
mai multi copii de tarani romani, invätand latineste. Sincai
si Micul, inainte de a ajunge la Roma, poposesc la Viena* 1)...
Tenacitatea exceptionala a propagandistilor idealului national
s'a alit ash dar in focul scolii germane care, fireste n'a putut
sa insträineze suflete inzestrate cu atata eroism si dragoste de
neam. Pastrandu-si neatinse ideile despre romanitatea popo-
rului nostru si sentimentele de iubire fanatica pentru limba
romaneasca ce o doriau cat mai purl, cat mai apropiata de
obarsie, reprezentantii acestei miscari au ajuns sa-si insuseasca
metoda severa de investigatie, spiritul organizator, temeinicia
si perseverenta datorita tocmai instructiei si educatiei serioase,
dobandite in scoala germana.
Si dacl, in aka ordine de idei, epopeea eroi-comica a lui
I. Budai-Deleanu, izvorità in preajma anului i800 si subt im-
pulsul inrauririi germane, fail sa-si piarda insa aureola ori-
ginalitatii, n'ar fi avut soarta tristd de a fi innabusitä in
intunerec de spiritul intolerantei, daca ar fi fost posibil sä se
publice la timpul oportun, ... «ne-am fi putut miindri, cd si noi
am produs in veacul al XVIII-lea o operd, ce a luptat in slujba
acelor marl idei, care in viala politica au dat nastere revolutiei
franceze, iar in viala culturald au desdvdrsit liberarea spiritului
european din lanturile obscurantismului# 2).
*
* *
Este usor de inteles pentru ce a sapat inraurirea germang
urme mai adanci in Bucovina si Ardeal, in timp ce in Prin-
cipate patrunde mai ales curentul francez in forma lui de
manifestare romantica. Convietuirea Ardelenilor cu Sasii,
1) Sextil Pu§cariu : Ce e romdnesc in literatura noastrd. 441' . B. * 1929, I, p. 109.
2) G. Bogdan-Duica: Despre Tiganiada lui Budai-Deleanu. 4 Cony. Lit. *, 1901,
XXXV, p. 438.

www.digibuc.ro
8 ION GHERGHEL 250

imigrati in Transilvania la mijlocul secolului al XII-lea, nu


puteh sä rAmânä fArä urmAri. Si rezultatele se pot cântAri nu
numai pe teren economic, ci i pe teren cultural. Se cunosc
prea bine urmArile miscgrilor religioase reformatorice asupra
nationalizArii literaturii religioase a Românilor. In Ardeal erau
apoi scoli a normale » (=z elementare) organizate dupà modelul
celor impärkesti, dar cu limba de predare româneascä. Sim-
tindu-se nevoia unor manuale didactice corespunzaoare, acestea
se traduc sau se prelucreazA, in majoritatea cazurilor, dupà
originale germane. IntAiele tälmkiri ce se fac din limba ger-
manA sunt ash dar in special cArti de scoall. Ne-o märturiseste
si G. Barit 1). Se fac apoi, destul de timpuriu, i incercAri de
manuale cu scop practic : inlesnirea Insuirii limbii romane de
care stráini, cum e gramatica lui Ioan Molnar : Deutsch-
walachische Sprachlehre, Viena, 1788 si editiile ulterioare din
Sibiiu 2). De indrumärile practice si morale ce trebuie sä le
deie scoala e preocupat in special Costache Conachi, care se
fad' apologistul literaturii si al culturii germane, când ii pune
intrebarea : ...« in care din limbile strAine s'a. se invete lite-
ratura ? »... räspunz and : ...« in limba acelei natii la care civi-
lizatia se vede in moral si in fapte, iar nu in sbulberul ideilor ;
...a unui neam pacinic i netulburätor, care mi se pare a fi
limba nemteascl »... C. Conachi se indoeste dacä neamul
românesc ar putth sä se ridice fàfal de ajutorul strAinilor.
Si acesti stfaini nu pot s'd fie altii decAt Germanii, cari singuri
pot sä inlesneascl « impártäsirile negutitoresti si moralicesti »,
nicidecum Rusii, dela cari « am luat desfraul », sau Grecii, dela
cari am imprumutat a lipsa de cinste » si mai putin Turcii
Polonii, cari ar puteà sa ne fie povätuitori cel mult când e
vorba de « indolentä » si de « divort ». Chiar i limba frantu-
zeascl ar fi bine s'a' se invete dupä a sa socotintà... numai
prin instituturi particularnice, iar nu unde guvernul deschide
loc i chiaml pe tinerime la invätnnânt » 3).
1) Stribunii nostril... au inceput a traduce mai intai cartile relegii si a bisericii.
Ca de optzeci de ani... s'au ocupat i cu traducerea cirtilor scolastice s. F. M. L. p,
4(

1845, VIII, p. 265.


2) Vezi Ovid Densusianu: Literatura romdnd modernd, vol. I, Bucuresti, 1920,
p. 70.
Id. ibid., vol. II, p. 18 i urm.

www.digibuc.ro
251 GCETHE IN LITERATURA ROMANA 9

Pe langa cArtile cu caracter pedagogic, se traduc sau se prefac


din limba germanA i cärti cu caracter literar. Primii nostri
traducAtori nu cunosteau insa suficient limba originalelor. Astfel
Alecu Beldiman traduce Moartea lui Avel prin mijlocirea limbii
franceze, iar Zoita Grigoriu se foloseste de limba greceascA
in tAlmAcirea aceluiasi Gessner 1). Adesea si traducerile din ru-
seste au la origine un model german, cum e de ex. : < Curioz-
nica si in scurtu aratare a celoru ce iubesc a cerca vrednice
invatäturi dinu fiziognomie » 2). Totus se gasesc si la inceputul
secolului al XIX-lea talmAcitori ce studiazA limba originalului,
cum a fost frageda Ruxandra Samurcas care se incumetä sà
traduc6 direct din nemteste, la varsta de abià 13 ani, Erastul
lui Gessner, la Iasi, in 1819 3). Este interesantá apoi mArturia
lui G. Barit ca, la inceputul secolului al XIX-lea, cei din Prin-
cipate Ii intrec pe Ardeleni in härnicia traducerilor, atribuind
mai ales scriitorilor clasici o importantà deosebita. 4).
In pragul veacului al XIX-lea intalnim inraurirea unui poet
clasic german asupra lui Vasile Aaron. E vorba de Patima lui
Oiristos care, in fond, ar fi o imitatie a Mesiadei lui Klopstock,
oricat s'ar deosebi forma operei versificatorului nostru de
structura versurilor hexametrice a poemei germane 5).

Crestomaticul românesc al lui T. Racoce.

La 1820 ii publicA un intelectual roman din Bucovina,


Teodor Racoce, traducerile sale din limbi sträinedupa ce
1) Cf. G. Bogdan-Duid.: Salomon Gessner in literatura romdnd. a Cony. Lit. a,
1901, XXXV, pp. 162-173.
2) N. Iorga: op. cit., p. 435.
3) Id. op. cit. PP., 47 qi 433.
49 De zece ani incoace Moldavo-Romfinii apucarl inaintea Transilvanilor
a Ungurenilor vi... dupl a lor dqteptare traduseri ci lucrarli atata cat nu s'au
lucrat la noi intr'o sutä ani mai nainte. Intreprinderea cea prea grea acuma la in-
ceput, de a se traduce prin o insotire in tipografia d-lui I. Eliad cei mai multi autori
clasici elini, englezi, francezi i germani e martori de trebuinta ce simtira Romanii
ca limba sd-fi cdftige mai intdi o bogdtie de cuvinte numai prin traductii *. « F. M. L. a
1845, VIII, p. 265.
5) Vezi Ovid Densusianu: Cursul din «Rev. Univ. a, 1900, I, pp. 28o-283 ci
in Literatura romeind modernd, vol. I, Bucuresti, 2920, pp. 123-126. (Ed. I-a a
lucririi lui V. Aaron, a aparut in Bracov, la 18o5; urmatoarele douil la Sibiiu, in
18o8 si 1829).

www.digibuc.ro
I0 ION GHERGHEL 252

nu izbutise sa infiinteze ziarul romanesc proiectat in « presto-


maticul romdnesc sau Adunare a tot feliul de Istorii si alte
faptorii scoase de Autorii dipe osebite limbi pe anul 1820.
Partea intaia » 1). Chiar in prima bucata « Zuma sau descope-
rire a scortisoarei vindecatorii de friguri, adeca : a Hinei>> ni
se spune, in nota, ca T. Racoce s'ar fi servit de o traducere
germana, deoarece # influenta limbii germane se resimte pu-
ternic in acest text ». Din clasicul Wieland a tradus Racoce
e Socratis Mainomenos sau Diialoghii a lui Dioghen dela Si-
nope » (pp. 36-43). Din A. G. Maisner avem « Vaduva dela
Zera, Suliman Eben Bahir, cadiu la Zera i o vaduva, carea
plangea i ducea un magariu » (pp. 65-67); apoi « Califul
Hachem i Soliman Eben Bahir » (pp. 67-70) i, in sfarsit,
#Efelin» (pp. 70-89).
Firul acestor povestiri continua sa-1 toarca, cu destula iscu-
sinta Ion Barac, traducand si el din germana : « 0 mie i una de
nopti » (Brasov, 1836-1840), « Tilu-Buh-Oglinda » (dupa Tyll
Eulenspiegel), la 1840 apoi a Nasterea i toata viata minuna-
tului Piticot de un cot a (Brasov, 1842) §i <Cei trei frati ghe-
bosi » (Brasov, 1844). Tot din limba germana mai traduce
Barac o tragedie fara sä marturiseasca numele autorului, spunand
doar el piesa Samson (1846) «s'a producaluit odinioara la Viena2)».

Urme de inraurire germanit In redactarea i intocmirea vechilor


calendare romfine§ti.

Se poate urmari apoi si in calendarele i almanahurile rom a-


nesti vechi pecetea caracteristica din aceastä categoric de pu-
blicatii germane. Dna' Cdrindaru din Sibiiu, dela 1794, editat
de Bart, ii pastreaza Inca forma si intocmirea romaneasca,
in schimb cel dela 1802 cuprinde, paralel, i calendarul gre-
gorian 4 nemtesc, » apoi anumite « regule de sanatate # 4i
printre altele fabula « Ursul i puscasul », iar in cel dela 1803

1) Vezi editia critici ingrijiti de Theodor Bälan, Cerrauti, q Glasul Bucovinei r,


1930, p. 92, format 80.
2) vezi Ovid Densusianu: op. cit.,. pp. 129--130.

www.digibuc.ro
253 G(ETHE IN LITERATURA ROMANA 1/

se pot citi i cateva versuri 1). « Dupa modelele celor germane


se stabileste incetul cu incetul tipul Calendarului ardelean »2).
Inraurirea germana nu se märgineste insa numai la sugerarea
unor sfaturi de igien i economie i la adoptarea conditiilor
de executie tehnica in alcatuirea acestor periodice, ci strabate
mai adanc, impunand o selectiune a materiei. Se intampla
uneori cä literatii nostri Ii publica chiar i incercarile de tal-
maciH din germana si din alte limbi straine prin calendare si
almanahuri. Cateva exemple vor fi suficiente sa ne arate ce
bogatie s'ar puteà scoate la iveala de prin colectiile acestor
periodice. Astfel gasim in Calendarul pentru Romdni din Iasi
(a. 186o, pp. 1o8--119), traducerile lui Asachi din Schiller
insotite de interesante aprecieri. In Kalendaru pentru tog
o profetic, amusant si popular a din 1864 (anul III, Bucu-
resti), earn la pp. 34-36 Cdldtorul cu subtitlul <<baladä ger-
mana ». Autorul e Grandea 3), care Ii publica, la 1865, in
acelas calendar Cele trei antece, imitatie din « Uland ». In calen-
darul Amicul Poporului din 1868 (a. VIII) citim o reclama cu
titlul « Diligenti'a privata seau carulu iute », iar alaturi, in
parenteza, cuvantul german « Eilwagen ». In Calendarul curierului
(Th. Balassan) « foaea intereselor generale », pe anul 1886
remarcam influenta lui Heine, in Visul, redactat de Grandea.
In acelas calendar, din 1887, zarim poezia sSi dacd. . de Traian
Demetrescu, scrisä « dui:A o cugetare din Schopenhauer » 4).
* * *
In intaiele decenii ale secolului trecut, in special intre
1830-1840, activitatea talmacitorilor era in floare in Princi-
patele romane. Dintre poetii germani se cultivau cu preferinta
Kotzebue, Schiller si Gessner 5).
1) Vezi Sextil Puscariu: Calendare $i almanahuri in c Almanahul graficei romane n,
1927, PP. 33-43.
2) Id. ibid., P. 34.
3) Acest scriitor a fost prieten bun cu Eminescu. Redactand inaintea acestuia,
in 1877, ziarul junimist Timpul s, nu era strain de ideologia junimista. Mat Grandea
cat i Eminescu i Slavici stau, In aceeas epoca, subt influenta lui Titu Maiorescu
si a 0 Junimei *.
4) Schita aceasta, relativ la calendare, este incompleta. Vom aveit, nadajduim,
prilejul sa revenim cu arnanunte, intr'un alt studiu.
5) Cu traducatorii romani ai lui August de Kotzebue s'a ocupat G. Bogdan-
Duica in Omagiu lui Titu Maiorescu, Bucuresti, r000, pp. 188-204, iar cu un an

www.digibuc.ro
12 ION GHERGHEL 254

Descoperitorii frumusetilor literare straine nu ar fi avut


posibilitatea sa-si tipareasca intotdeauna talmacirile deadreptul
in volum. Spre norocul lor apar la sfarsitul deceniului al
patrulea al veacului trecut intaiele reviste romane cu caracter
literar, conduse de Eliade, Bari i Asachi. In Foaia literard
ce devine in curand Foaia pentru minte, inimd i literaturd si,
in masura mai mica, in Curierul de ambe sexe si in Alduta
romdneascd Ii croeste drum, alaturi de celelalte influente
straine, i influenta germana. In periodul I (1836-1838) al
revistei lui Eliade publica C. Negruzzi 4 Impresii de calatorie »,
traduceri din Alex. Dumas, familiariz and pe cititorii Curie-
rului de ambe sexe cu figurile dramei lui Wilhelm Tell a lui
Schiller : Werner Stauffacher, Konrad Baumgarten, Wilhelm
Tell si tiranul Gessler.

Cultul poetilor germani la Foaia pentru minte, inima §i literaturfi »


in intfiiul decenin de activitate (1838-1847).

In foaia literara din Brasov dela 1838 traduce Timotei Ci-


pariu care semneaza ***Z : Tdndrul la pdrdu1) si Dorul din
Schiller, iar intr'un studiu al lui Barit (<( Adevarul ») sunt
cateva citate din poezii germane de Pfeffel si Schiller (un mic

mai tarziu scrie in o Cony. Lit. t studiul citat referitor la Gessner. Tot d-sa a de-
dicat un studiu memoriei lui Schiller cu prilejul implinirii intaiului centenar dela
moartea poetului german (1905) in o Luc. a, 1905, IV, pp. 187-195, dand i cateva
traduceri vechi din Schiller. Din aceste studii retinem urmatoarele:
Un harnic talmacitor al lui Kotzebue a fost I. VacArescu. El da semnalul cul-
tului lui K. prin traducerea dramei o Ceasul de sear% s. V. mai traduce din H. I.
von Collin si Fr. W. Ziegler. Alt traducator al lui K. este Samuil Botezat care in-
cearca sA-1 si imite, fara insa sa-si publice prelucrarea, apoi: I. Voinescu II, Gh.
Asachi g. a. Printre intaii traducatori din Schiller e amintit Ion Cdmpineanu (cu
o Intriga si arnor * la 1834), I. Albinet (cu t Nestatornicia norocului *). Pe Gessner
Ii talmaceste, in antra de Alex. Beldiman, G. Asachi, imitand prelucrarea lui Florian
croind astfel drum si in scrisul romanesc idilei germano-franceze. Alex. Cuza
traduce direct din I. germana. G. Bogdan-Duica mai aminteste si de o imitatie
a lui C. Negruzzi (o Potopul * din 1837) ce se poate consideri chiar o simplä tra-
ducere a unei poezii in proza din Gessner.
Atat Kotzebue cat i Gessner ajunserl la apogeul gloriei lor in Romania intre
anii 1830-1840. Apoi urmeaza, vertiginos, declinul. Directia nationala Ii inibusa.
Ca si in Germania ei nu lasa nici o (lard de lumina durabila in literatura noastra,
1) 0 traducere si mai veche, probabil din 1836, datorita lui Costache Negri,
este semnalata de G. Bogdan-Duica. Vezi : e Luc. *, 1905, Iv, p. 194.

www.digibuc.ro
255 GIETHE IN LITERATURA ROMANA 13

fragment din Catecul clopotului). In acelas an apar in supli-


mentul literar al Albinei de subt conducerea lui G. Asachi, in
Alduta romdneascd, tAlmäcirile lui Klmn(= Cog5lniceanu) din
Schiller : Inelul lui Policrat i Impdrtirea lumei. Printre cola-
boratorii lui Cogalniceanu la Alduta traducaori aldturi de
el din poetii germani amintim pe Alex. Hrisoverghi i M.
Cuciuran. IntAiul ne dä Tdndrul la pdrdu si Minna, inainte
de 1837, iar dela al doilea ne-a rämas Incdntarea de Laura
(1840) 1).
UrmArind Foaia pentru minte in anul al doilea al aparitiei
(1839) constatAm cà intelepciunea germanä se relevA din vor-
bele cu duh ale lui Lavater, Fichte, Logau; din Schiller sunt
spicuite vorbele de spirit din piesele « Don Carlos » i «Fiesco ».
Alte citate, in special din Schiller sunt intercalate prin diferite
studii. Se vede din toate acestea cà Barit intelegeh sA lucreze
cu sistem, and publicului românesc, la inceput, numai fran-
turi din literatura germanA. I le &Adeà cu lingurita, ca pe o
medicinA.
In acest an Schiller este figura poeticA dominantä in coloa-
nele revistei literare brasovene. T. Cipariu ne dä, semnând
tot numai prin initialà, precedatà de trei cruciulite, Vdndtorul
alpicesc, iar dela un Y ne-a r5mas Cdtrd Minn'a. Acum apar
in foaia lui Barit traducerile lui Aurel Ardelean din Lessing
§i. Herder 2).
In anul al treilea, la 1840, apare Klopstock, tAlmAcit de un
anonim, in cateva rânduri, in pi-04 spre glorificarea religiei,
care-i « sfanta prietinA a thmenilor » i « fiica lui Dumnezeu a.
Aurel Ardelean traduce de data asta din Uhland: Fiica bolnavd.
G. Barit, dupä ce familiarizeazä pe cititori in nr. 4 al Foaiei
cu viata si soarta tragicA a Mariei Stuart, dä, spre sfarsitul
anului (zo Oct.), in nr. 43, Elisabetha # Maria Stuart o o
1) Id. ibid., p. 188.
2) Cat de gustate si apreciate au fost aceste txaduceri din literatura german&
o dovedeste faptul, ca ele se cbpiau din periodice si circulau in manuscrise. Vezi:
la Academia Romfina mss. nr. 460-6z ale lui Nicolae Paulletti, (incepute la 1834
si terminate abià catre sfaraitul deceniului), unde aunt reproduse o bunft parte
din traducerile citate mai sus. Vezi c ms. nr. 21 a Poesii vechi ai noue *, in care
se afla (la fila 107) tiparitura legata printre filele de manuscris cu a irnitatia * din
Schiller a poeziei Tdndrul lq pdrdu de A. Hrisoverghi, extrasa din a Alauta roma-
neasca *, iar la fila izo Impdrtirea lumei, semnad. Klrnn.

www.digibuc.ro
14 ION GHERGHEL 256

intalnire a lor, dui:A Schiller, act. III, c. 4. 0 gradina cu


pomi, din &rapt o vedere departata ». E o traducere in
proza.
La 1844 izvoräsc, intr'un studiu literar urmatoarele pareri
din condeiul lui Andrei Muräsanu : a Cu poezii au ficut ince-
putul toate natiile Europei, vrand a-si cultiva, limba, de cumva
au prevazut cä aceea este capabila de vreo cultura . Cumca
tinerii notri au a0 mare plecare spre versuri nu ma mir.
Dar ce versuri ? Populare, firesti, farä vreo legatura males-
trita ; caci capetele din care au iesit, n'au citit pe Virgil, nici
pe Sclziller ori Gete ». Andrei Murapnu era pe atunci, o auto-
ritate in materie de literatura. E probabil ca se vor fi aflat
tineri cari sa-i urmeze povetele, citind pe Schiller on < Gete
cu gandul sa-§i mladieze propriile incercari in arta versificatiei.
Totu clericul V. Babq tine sa-i raspunda, farl menajamente,
in a Critica in reflexiile asupra poeziei noastre », recurgand la
dese citate din poetii germani, in special Schiller, pentru spri-
jinirea argumentelor sale 2).
In coloanele revistei lui Barit, cititorii intalnesc in acest an
numele traducatorului A. Zane, dela care ne-a limas Cei trei
prieteni, de Herder. Un necunoscut da pe romane§te <Bucäti
din scrierile marelui Frideric ». Catre sfaqitul anului, in nr. 51
al foaiei, mai apare o traducere din Schiller, semnata incom-
plet V.-ia (== Velia : N. Tincu-Velia ?). Este Unicul amic al
seracului.
Schiller continua sä domine terenul si in 1845, and apar
in Foaia pentru minte trei traduceri ale lui N. Tincu-Velia,
profesor la teologia din Verset (Speranta, Cuvintele defteptd-
ciunii i Puterea muierii). Acum, dupa sapte ani de practica
a colaboratorilor sai in ale talmacirii, afla conducatorul revistei
prilejul sa-§i expunä, teoretic, parerile sale in ceeace privqte
arta traductiei » 3).
Liricul Heine apare in revista lui Bari; la 1846, in traducerea
lui Iosif Many. Poetul amorez este dupä marturia criticului

1) Cfiteva reflexii asupra poeziei noastre. g F. M. Ls, 1844, VII, pp. 201 -205.
2) Ibid., PP. 348-351 i 356-359.
3) Vezi Ion Gherghel: Poeta germani in oglinda tdlmdcirilor romelnelti. "1. B. ,
1931, III, pp. 6o-61.

www.digibuc.ro
257 GIETHE IN LITERATURA ROMANA 15

II. Chendi una din cele mai vechi, dacl nu chiar cea mai
veche traducere ce o cunoastem din Heine.
In al zecelea an al aparitiei (1847) väd lumina tiparului din
Foaie douä traduceri din Wieland, in prozà, isalite a.m. u.
(probabil Andrei Mura'sanu).

Diminuarea eurentului german in revista


brasoveanfi (1848-1858).

In 1848 Foaia pentru minte, inimd ci literaturd intrà in


al doilea deceniu al existentei. Un adevärat curent al inrfiuririi
germane nu a ajuns sà se formeze nici in revista munteanä,
nici in cea moldoveanA. Numai in revista literarl din Ardeal
se poate descoperi, in intAiul deceniu (1838-1847), firul rosu
. al unei influente germane statornice. In al doilea deceniu se
subliazA mult acest fir, si in foaia din Brasov, ce trece acum
din mAinile lui G. Baric in cele mai putin destoinice ale lui
Iacob MurAsanu.
In colectia anului 1848 afram traducerea chtorva termeni
militari germani « pentru exercitiul gardei nationale ». Muzele
s'au pitulat in ascunzisuri, inspaimântate de sgomotul armelor.
Cititorii revistei primesc acum mai bucuros (( date interesante
din parlamentul Germaniei ». S'ar Orea c'a" raul influentii ger-
mane a secat cu totul in anii 1849-50. In realitate el curge
mai departe, subt pAmânt, sap And privirilor. In acest interval
de timp apare ate ceva prin calendare, cum e traducerea
anonimA a poeziei schilleriene Hektor und Andromache,
publicata subt titlul <<Din Iliada lui Homer>> in Calen-
darul institutului Albinei, la 1850 2). In anul 1851 rà-
sare din nou profilul lui Schiller in Foaia pentru minte . . . :
Andrei MurAsanu, al doilea <Schillerian de Opetenie »
cum il numeste G. Bogdan-DuicA traduce Veindtorul
de pe Alpi.

') Vezi articolul sAu: Despre traducAtorii rornAni ai lui Heine*. s Cony. Lit. s,
1901 XXXV, p. 858.
2) G. Bogdan-Duia: Schiller la Ronald. u Luc. o, 1905, IV, p. 187.

www.digibuc.ro
16 ION GHERGHEL 258

In anul acesta Si cei urmalori se mentin pe intaiul plan,


chiar dacä imbraca haina literard, preocupdri de ordin politic
militar 1). Nu se mai poate injghebh un cult in jurul vreunei
personalitäti poetice marcante (cum fusese cazul cu Schiller intre
anii 1838-1846). Mai apar doar cateva citate i sentinte din
Schiller si Wieland. Bari% i Munteanu dau ceva probe din
dictionarul lor german-roman. Schiller mai apare odata, izolat
in 1858, in Impdrtirea lumei, datorita lui G. M[elidon] 2).
Aflam apoi c5. W. de Kotzebue a tradus in limba germang
poeziile noastre poporale, culese de Alecsandri 3). Cam asta-i
tot ce mai poate sa ne aduca aminte, in coloanele acestei foi,
de relatiile culturale dintre Germani si Romani. Oricum insa
Foaia pentru minte, inimd i literaturd are -- dintre int aiele
noastre publicatii literare cel mai mare merit pentru pre-
gatirea influentei germane. Obosità, ea va trece faclia acestei
inrauriri altor reviste literare tinere i pline de viatä ce-si vor
cere, in curfind, intrarea in gradina literaturii noastre.

* * *

In afarä de revistele literare de care am vorbit a mai


contribuit i un alt factor important la pregAtirea inrauririlor
straine : teatrul. Influenta cea mai puternica a exercitat-o, pe
scena romaneasca, literatura francezà; dar i influenta ger-
manA cu toate ca-i mai putin intensiva, este vrednica de toatà
luarea aminte.
1) Cu prilejul sosirii guvernatorului militar Schwarzenberg la Sibiiu, redactia
publia o entuziastä potzie in limba germanfi. Vezi: F. M. L. », 1851.
In anul 1855 aflim o versiune dupä textul autentic german al imnului popular
(6 Doamne tine si protege >>) cu o e stroa adausk pentru nunta M. S. C. Apostolice s.
Versiunea este nesemnatà. Tot in colectia acestui an se gaseste o poezie scrisi in
limba germani 4Ia sfintirea flamurei regimentului c. r. de linie inf. nr. 46 conte
Iellachich (fost I regiment de Romani din Ardeal) 0:
4 Ihr werdet auf des Ruhmes stolzen Bahnen
Nicht flattern mehr dem Regiment voran s...
La affirsit se poate citi observatia: Traducandu-se pe românie Inca se va public& D.
2) G. Melidon mai traduce intre anii 1855-1857 doul balade din Schiller:
Cassandra §i Hero # Leandru, dintre care intfiia apare in Calendar pentru Romdni,
Iasi, 5857, pp. 123-127. Marturia traducerii celeilalte o lam dela G. Bogdan-
Duicd, st. cit., p. 187.
3) Vezi: darea de seamä din 6 F. M. L. *, 1858, pp. 22-24.

www.digibuc.ro
259 GOETHE IN LITERATURA ROMANA .7

injghebarea celor dintni trupe teatrale române.


Predilectia pentru Kotzebue. Cultul lui Schiller.

Teatrul german apare in Wile romAnesti in al doilea deceniu


al secolului trecut. La 1812 si 1818 Iesenii Si Bucurestenii
avurA ocazie sA se insufleteascä de prestatiunile actorilor ger-
mani. Fiii de boieri din Moldova, luthrd pe acesti profesionisti
nemti de model, incepurà sA injghebeze i ei trupe de diletanti
(1814) 1). Bucurestenii apreciarA jocul trupei vieneze (ce veni
la 1818 in capitala Munteniei la stAruintele domnitei Ralu) gi
se entuziasmarà in special de piesele Faust ci Briganzii
ascultând, printre alte opere, i Flautul fermecat i Idomeneu
de Mozart 2). Neat cA teatrul german nu a stiut sA se menting
La nivelul cerut de arta dramaticA a lui Goethe si Schiller,
and aflase in publicul bucurestean, dela inceputul veacului al
XIX-lea, un auditor atAt de intelegator 3).
Cea dintAiu piesA ce s'a jucat in limba romAneascA a fost idila
lui Gessner, dramatizatà de Florian si tradusl de G. Asachi.
Reprezentatia avi loc in Iasi, la 1816 4). Cultul lui Kotzebue
pe scena romfineascA incept). la 1830 cu Ceasul de seard, tradus
de I. VAcArescu i reprezentat de (c niste tineri romAni >>, cum
relateazA Curierulromdnesc din 20 Aprilie a aceluias an. Kotzebue
a fost mult tradus si des jucat, mai ales intre anii 1830 si 1840.
G. Asachi, Gavril Munteanu, I. Voinescu, S. Botezat i altii
Ii consacrà o bunA parte din puterea lor de munc'd tAlmAcirii
acestui dramaturg exceptional de productiv, dar lipsit de adAn-
cime si talent literar. Incetul cu incetul produsele kotzebuene
dispar si de pe scena romAnA. La 1835 joac5 in Bucuresti
iarAs o trupà germanA ; dar nu piese de ale lui Kotzebue, ci
3) Cf. T. Burada: Istoria teatrului in Moldova. Ia§i, 1915, vol. I, p. 96.
2) Cf. Nic. Filimon: Ciocoii vechi i noi. Craiova, e Scrisul romfinesc 4, 1931, p. 168.
§i 011anescu D. C.: Teatrul la Ronzdni, p. II, An. A. R. Seria II, Tom. XX, 898,
p. 8. (Vezi §i la pag. 15 despre trupa nemteasca de subt directiunea lui Eduard
Kraiwig, iar la pp. 22-23 despre trupa de opera nemteasca a lui Th. Muller.)
3) Cf. G. Bogdan-Duica: Traducdtorii romdni ai lui August de Kotzebue. Omagiu
lui Titu Maiorescu, Buc., 1900, pp. 188-189.
4) Vezi amanunte id.: S. Gessner in lit. rom., s Cony. Litt', 2901, XXXV, p. 168,
§iT. Burada, op. cit., vol. I, p. 99. La pag. 104 se spune ca doi ani dupa aceea.
adicfi pe la z818, s'a dat ni§te reprezentatiuni de tablouri vii (tableaux vivants) tot
in casele Logofatului Costachi Ghica, unde se reprezentase Mirtil 11: Hloe, cea intai
(sic I) piesa in limba romfina a. Cf. §i. Albina rorndneascd, 2847, nr. no.

20 A. R. Memoriite Sectiunii Literare. Seria III. Two. V.

www.digibuc.ro
38 ION GRERGREL z6o

Maria Stuart, Don Carlos i Hofii. Intre 1835-1836, Bucu-


restenii fac astfel cunostinta mai temeinica cu adevaratul dra-
maturg al Germaniei 1). Cu toate acestea intAiele incercari de
a-I ridich pe Schiller pe scena romAneasca nu se facura la
Bucuresti, ci la Iasi, in 1845, cu Robert, seful banditilor sau
Hold, tradus din frantuzeste de comisul Alecu Vasiliu; cu
trei ani in urma se dadura, tot la Iasi, fragmente din Tell, in
limba germana 2). Cultul lui Schiller pe scena Teatrului National
din Bucuresti incepe mai tArziu, abià in al saptelea deceniu
al veacului al XIX-lea, daca facem abstractie dela serbArile
*festive, cu caracter ocazional, ale aniversArii intAiului centenar
dela nasterea poetului (1859). Totus o piesa teatrala schille-
rianA, tragedia burgheza Intrigd ii amor, jucata cam intre
1854-1856 si reluata la 1858, a lasat dupa marturia lui
C. C(aragiali ?) < suveniri nesterse in inimile RomAnilor
cari au participat la aceste reprezentatii, in Bucuresti. Este
probabil ca versiunea romaneasca se datoreste lui Sim. R.
Michalescu, fiind alcatuita dupa un model francez (traducerea
lui Al. Dumas] 3). In timp ce nulitatile literare se indeletnicesc
cu traducerea traducerilor, neobositul Iacob Negruzzi talma-
ceste deadreptul din nemteste, piesa dupa pie* din poetul
sau favorit, continuand cu aceasta indeletnicire i dupa mu-
tarea la Bucuresti a revistei intemeiata de societatea literara
Junimea. Sprijinit si de alti intelegatori ai frumusetilor litera-
turii dramatice germane, il vom vedeh pe I. Negruzzi dAndu-si
toate silintile sa-1 ridice, mai tArziu, pe Schiller, in vazul pu-
blicului bucurestean, pe scena Teatrului National. Pe de aka
parte il vedem pe Eminescu ridicAndu-se, la Iasi, impotriva
influentei franceze asupra teatrului romAnesc. Apreciind munca
si priceperea unor actori tineri dela Teatrul National al Mol-
dovei, constata ca acestia « cu totul in antiteza cu vechii

1) Cf. G. Bogdan-Duica: Schiller la Romdni. t. Luc. *, 1905, IV, p. 189.


2) Id. ibid., p. 189.
2) Id. ibid., p. 189. D. C. 011inescu afirmi cä Bucureatii au fost. oraaul cel mai
favorizat din Europa in privinta spectacolelor ;. .. nu mai putin de patru trupe jucau
in patru deosebite limbi, pe scenele capitalei noastre: trupa romdnd, opera italiand,
apoi trupa francezd in Teatrul National ai trupa germand in sala Slfitineanu, in Arena
dela Gridina-cu-cai si in sala Bossel. Vezi: Teatrul la Romdni, II, An. A. R. Seria
II, Tom. XX, 1898, p. 187 (al doilea memoriu p. 5).

www.digibuc.ro
26r GCBTHE IN LITERATURA ROMANA

rutinari ai teatrului afarà de Millo >> vorbesc natural,


accentuAnd corect, fArä nazalizare i fArá de aceà prelungire
supAraoare a sarsitului cuvintelor, caracteristical pronuntArii
franceze. Eminescu Ii exprimA bucuria <väzând un inceput de
emancipare de nefasta influentà francezà, cu toate ideile ei pe
dos despre clasicism, cu miscarea ei pe catalici, cu vorba afec-
tatä i pronuntia falsà. Reintoarcerea la naturä 0 la pronuntia
fireascä i 'mbArbAtatä a limbii românesti ne pare un succes
foarte insemnat, oricat de neinsemnat ar pa'reà unor ochi mai
putin pätrunzAtori » 1). Intrucât pdveste limba traducerilor
dramatice românesti, Eminescu cere sä fie mai presus de toate
curatd. <<Traduatorul n'are cleat sa" se 'ntrebe cum zice Ro-
mânul cufarui sau cutArui lucru, pentru a se lecui de galo-
manie » 2). Sfatul ce-1 dà Eminescu pentru prosperarea vietii
teatrale e crearea unui repertoriu potrivit, (de ex. reluarea re-
pertoriului lui Millo), menit sà" « curete scena de florile exotice
si de sensatie ale teatrului francez modern ». Pentru cucerirea
scenei ar mai trebul culese vechile traduceri din Moliere
care e clasic fiinda n'a avut alt profesor decat natura,
ar trebui s'à se revin5 asupra lui Kotzebue si Goldoni, intro-
ducându-se a acel repertoriu cu limbd sAnAtoasà, nepretentios
si de at At efect » 3). Faptul eh' un spirit pAtrunzAtor ca Eminescu
se opreste la Kotzebue pe care-I aseazä allturea de Moliere
e o nouà dovadd de uriasa popularitate ce a dob Andit-o fabri-
cantul german de piese teatrale i pe scena româneascA. De
sigur Eminescu a avut in vedere gustul marelui public, amator
de piese usoare. Cu un an mai tArziu, scriind in Curierul din
Iasi despre o nouä foaie saptamanalg din Piatra ((< Colectorulu
literaru pentru ambele secse »), Eminescu se ridicA impotriva
exceselor ce se fAceau cu traducerile 4). De data asta, revi-
zuindu-si judeatile critice, nu numai c'à nu-1 mai aminteste
pe Kotzebue, ci se ridicA chiar impotriva prozatorului Schiller,

1) Vezi: Teatru de yard in S C. I. s, 2876, nr. 74. Cf. M. Eminescu: Scrieri po-
litice fi literare, Buc., s Minerva 5, 1005. Ed. criticà ingrijita de Ion Scurtu, pp. 336
337.
2) Id. ibid., p. 341.
3) Id. ibid., p. 338.
4) Vezi: « C. I. s, 1877, nr. i la 6 Diverse s. Cf. M. Eminescu: op. cit.,
p. 307.

ao*

www.digibuc.ro
20 ION GHERGHEL 262

admitând doar pe Gcethe, dintre poetii germani, alaturea de


un Shakespeare si un Moliere 1).
Eminescu nu era singurul care criticase coloritul prea
pronuntat de frantuzism al societatii romfine. In prima ju-
matate a veacului trecut 11 auzim pe Mumulean sustinfind
cal-i de preferat sà se invete gramatica i tiintele in limba
materna inainte de a trece la limbi straine ; Gh. Lazar Ii
arata mahnirea el simplitatea nationala nu mai e pretuitä
dupa cuviinta, iar Ion Maiorescu Ii exprima convingerea,
intr'o scrisoare adresata din Craiova la ii Febr. 1838 Foaei
literare din Brasov, ca materialismul ce ne cutropeste tara
vine din Galia, dimpreuna cu beletristica dunecoasa, fran-
ceased », menitä sa ne amageasca i sa ne duca pe drumul
primejdios al usurintei i nestatorniciei 2).
Atacurile impotriva francofilismului se intetesc cand incepe sa
se accentueze o lupta intre inrfiurirea franceza i cea germana.
Despre lupta aceasta intre francisti « i « germanisti » ne putem
da seama citind ce scrie Alecsandri in Nicolae Bdlcescu 'in
Moldova: ... <de la 1839 p aria la 1845, Francezii i Nemçii formau
douà partide rivale, cercând fiecare a lua pasul in societate si a
face sa predomine ideile tarilor in care-si primird educatia >>.
Influenta germana creste treptat, devenind puternica in
special in epoca lui Eminescu, nu numai prin activitatea 9i
ideile ce le vom vedeh manifestându-se la Junimea, ci si in
urma imprejurarilor politice .ce ridica pe intfiiul plan puterea
Prusiei, pe care politiciani ca Titu Maiorescu o iau de ne-
numarate ori ca exemplu, condamnând francofilia sentimen-
tala a oamenilor nostri politici 3). Insus Boerescu, care apara
') * N'am incuviintat niciodatil literatura frumoas1 a traductiunilor, mai ales
a acelora de pe texte de o valoare indoelnicà. Scrierea lui Schiller ( Misiunea profe-
tului Moisi ) e lipsitA de meritul istoric i sufere de boala de care suar toate scrie-
rile acestui autor gergian, de cosmopolitism;.. traducerea unor scrieri fárà valoare este
munca cea mai u§oarA, care dispenseaza pe scriitor dela producere proprie i dela
cumpAnirea termenilor. 0 traducere din Shakespeare, din Moliere sau din Goethe e
un merit, cdd formd 11 Intdes sunt atdt de ingemanate, incdt traducdtorul trebuie sd
cumpaneasca cuvdnt de cuvdnt fi frazd cu frazd s. Din articolul i Despre revistele
literare in provincie s. Op. cit., pp. 307-308.
2) Vezi V. A. UrechiA: Un episod din istoria culturii noastre. s Cony. Lit. *,
1891, XXV, p. 450.
3) Vezi Titu Maiorescu: 0 scurtd privire asupra situatiei politice a Rom.
Discursuri parlamentare, I, pp. 31-36.

www.digibuc.ro
263 GCETHE IN LITERATURA ROMANA 21

punctul de vedere al acelora ce preconizau o adaptare la


sistemul francez, fiindcA la noi toatA educatia este dupA sistem
francez, tine sA sublinieze cA de aici nu urmeazA « sA nu im-
prumutAm si dela Germani aceea ce au mai bun 0). In
legAturA cu acest discurs apare un articol in Transilvania
din 15 Martie 1876 (a. IX, p. 66 si urm.) intitulat <Lupta
intre scoala germanA i francezA in Romania ». Autorul e de
pArerea cA intaia scoalA, reprezentatA prin Titu Maiorescu,
ar fi fost infrantA de cea francezà.
Maiorescu e atacat pentru introducerea spiritului german
in literatura noastrA si de care Aron Densusianu (in scri-
soarea III-a din Cercetdri literare, pag. 368 si urm.). Cu
prilejul proiectului de lege al instructiei publice dela 1876
se produce, ca si in timpurile recente de dupA rAzboiul mondial,
o ciocnire violentA intre reprezentantii celor douà influente
antagoniste. Din discutiile in jurul acestui proiect se invede-
reazA tendinta epocei de a imith strAinAtatea, imprumutfind
ce pAreh mai vrednic de imprumutat, atat dela Francezi, cat
si dela Germani. In discutiile ce se incinserà intre partizanii
influentei franceze si germane ia parte si Alecsandri, &And
dovadA in scrisoarea adresatà dela Mircesti, in 10 Ghenar
1875, lui Iacob Negruzzi de mult bun simt, contribuind
la domolirea pornirilor prietenului sAu germanofil impotriva
influentei franceze. Nu prin atacuri pot sl fie invinse
exagerArile unei ineduriri, ci prin opunerea unei realitAti de
viata intelectualà intensivA, cu rAdAcinile infipte adânc in
solul national. AceastA realitate de viatA se infAptueste
rodeste insA adesea si in urma imboldului i regenerArii
primite dela altoiul strain.

Sasii din Ardeal se incadreaza de timpuriu in ritmul vietii


teatrale germane prin scena din Sibiiu, unde se reprezintA,
pe la sfdrsitul veacului al XVIII-lea, piese din Weisse, Gel-
lert, apoi pastorale de Gleim, Gessner, Pfeffel i probabil
1) Vezi Boerescu B.: Discursuri politice, Buc., 1910, vol. II, p. 532.

www.digibuc.ro
22 ION GRERGHEL 264

chiar i 11/liss Sara Sampson a lui Lessing, de care trupa


teatrala de subt conducerea doamnei Bodenburgin 1). Sigur,
e cA Emilia Galotti vazu lumina rampei, in Sibiiu, la 28
Aprilie si4 Iu lie 1778, producând un « efect unanim o(== « unge-
teiltesten Beifall o 2). Trupe teatrale ambulante, cum fu cea
de subt conducerea lui Dilwald, (care apare la 1787 in Sibiiu),
cutreeraral i prin celelalte orase ardelene cu populatie sä-
seasca, oprindu-se in special in Brasov 3). Urmând, in mare
parte, repertoriul teatrului national din Viena, se reprezinta
de trupa lui Seipp in 1788 vreo 84 comedii, 15 drame,
5 opere, 24 tragedii, i melodrama, 4 vodeviluri i i ope-
reta. Autorii sunt Schrdder, Iffland, Beil, Gotter ; se joaca
apoi i traduceri din Moliere si Shakespeare, prelucrari dupà
Beaumarchais; apare i Lessing (Emilia Galotti), Schiller
(Die Ranber, Kabale und Liebe), Leisewitz (Julius von Tarent)
Gcethe (Clavigo) 4). La 1791 soseste la Sibiiu societatea
teatrala a lui Kuntz. Trupa aceasta consta din 15 barbati
5 femei; vara dadea reprezentatii in Sibiiu, iarna in Timi-
soara. Repertoriul era alcatuit in special din piese de Ziegler
si Kotzebue, iar printre opere intalnim, la 1792, i numele
lui Mozart (Die Entfiihrung aus dem Serail) 5).
In Brasov claclii reprezentatii o trupà mai mica care prim!,
la 1792, invitatia principelui de Koburg la Bucuresti unde
«fadi bune afaceri>> timp de doua luni, fiind cea dint Aiu
trupà teatrala ce facii sa räsune limba germana pe o « scena
nostima, repede improvizata » din capitala României6). La 1794
apare in Sibiiu compania lui Felder, care se prezinta adesea si
in fata publicului brasovean, stiind sa uzeze cu pricepere
de variate mijloace pentru ca sä atraga lumea la teatru, tinân-
du-si repertoriul la un remarcabil nivel artistic cu piese
shakespeareene, gcetheene i schilleriene, fara sa deie Insà

1) Vezi Filtsch Eugen: Geschichte des deutsesen Theaters in Siebenbilrgen in


4( A rchiv des Vereins fiir siebenbargische Landeskunde*, Sibiiu, 1888, vol. XXI,
P. 537.
2) Id. ibid., p. 550.
3) Id. ibid., pp. 554-556.
4) Id. ibid., p. 565.
5) Id. ibid., p. 575.
g) Id. ibid., pp. 575-576.

www.digibuc.ro
265 GCETHE IN LITERATURA ROMANA 23

uitärii pe Iff land si Kotzebue 1). Totus, fatà de prestatiunile


teatrale de subt conducerea lui Seipp, cele supraveghiate de
Felder reprezintá un regres in ce priveste gustul in alegerea
pieselor si desfAsurarea aptitudinilor artistice i spirituale 2).
Succesorul lui Felder la teatrul german din Sibiiu fu Riinner
(1797-1801). Conduc And cu pricepere trupa, constätkoare
din 16 persoane, nu-i fu greu lui Riinner sa-si asigure
increderea i stima Sibienilor precum si a celor din Timi-
soara unde dadeh reprezentatii teatrale in timpul iernii 3).
PAtura cultä a Românilor ardeleni se va fi folosit de pri-
lejul sà asiste la aceste reprezentatii teatrale, date in princi-
palele orase ardelene cu populatie germand. In orice caz
teatrul german ambulant, ca'ruia iscusinta lui Martin Hoch-
meister §tii sà-i asigure, dela 1788, in Sibiiu, un adapost
satisfäcätor 4), fu chemat sä joace un rol important si in
ceeace priveste intensificarea Inrâuririi culturii germane asupra,
tinerei culturi rom
1) id. ibid., pp. 576-583.
2) id. ibid., p. 586.
2) id. ibid., pp. 586-588.
4) id. ibid., pp. 557-558.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL II

INTARIREA INFLUENTEI GERMANE


Alte reviste literare continua propaganda pentru poetii germani. Imprejurarile
de ordin politic ce au contribuit la apropierea dintre cele doua popoare. Rolul
junimei t3i al revistelor Convorbiri literare, Familia §i Albina Pindului, pentru inten-
sificarea acestui curent. Revista Amicul familiei din Gherla. Contributia altor
ziare i reviste pana la sfarsitul veacului al XIX-lea. Contributia revistelor lite-
rare din secolul al XX-Iea.

In anii ultimi ai aparitiei Foaiei pentru minte, inimd si lite-


raturd, faclia penetrarii literare germane se pareà cà Ii p alp Ae
cele din urma licariri. Realitatea insa era alta. In Oradea aparii
la 1865 Familia lui Iosif Vulcan, iar in Bucuresti scoase Gri-
gorie Haralamb Grandea Albina Pindului (1868). In revista
din vestul parnântului romanesc se continua, desi intr'un ritm
cam domol, cultul pentru poetii germani. Revista bucuresteana
se insufleteste deabinele pentru literatura nemteasca, inspi-
randu-se insl uneori indirect, din izvor francez.
Dupà cum dintre amintitele reviste literare din intaia juma-
tate a veacului trecut una singura se ridicase la o apreciere Ai
cultivare aproape neintrerupta i pe deplin constienta a fru-
mosului, izvorit din capodoperele literaturii germane, tot astfel
se intampla si in a doua jumatate a secolului, in special intre
anii 1867-1887. Timp de doua decenii inraurirea germana
covarseste, in coloanele Convorbirilor, celelalte inrauriri sträine,
cu exceptia anilor i8771878, cand predomina curentul francez.
La 1885 revista ieseana se muta la Bucuresti, iar dupa alti zece
ani incercatul i iscusitul conducator Iacob Negruzzi lasa sar-
cina conducerii in grija tinerilor sai colaboratori. DeI acestia
nu aveau acelas cult pentru literatura germana, toms se pastreaza
in linii mari, traditia inaugurata de intemeietorii revistei.
Curentul infauririi germane scade (dupa cum se intamplase
in Foaia pentru minte...), dar nu dispare.

www.digibuc.ro
267 GCETHE IN LITERATURA ROMANA 25

La intarirea legaturilor cu Germania contribue in acest ras-


timp i unele importante imprejurari de ordin politic. Situatia
politica generala de pe la 1866 (and Rusia Ii cultivh lega-
turile de prietenie cu Italia cu scopul dobandirii unei victorii
cat mai sigure asupra Austriei), ii determina pe barbatii de
stat ai Romaniei sä se gândeasca in mod serios la alegerea
unui principe strain, care sa. fie Domn ereditar dintr'o Casa
suverana a Europei. Insus Domnitorul Alexandru Cuza con-.
simte, in principiu, sa netezeasca cararea acestui eveniment,
menit sä consolideze edificul politic al Romaniei 1). Faptul cà
Principe le Carol de Hohenzollern e membrul unei Case dom-
nitoare din Germania nu este de mica importanta pentru noua
orientare economica i culturala a tarisoarei, care isi intocmeste
subt domnia acestui organizator fundamentul solid al cladirii
sale social-politice. Constelatia politica internationala impune
o orientare spre Puterile centrale. « Pe cand... pe la 1866
prestigiul lui Napoleon incepeh sä scada si a scazut treptat
p 'Ana la desavarsita lui pierdere la Sedan, prestigiul Regelui
Prusiei si al marelui sau cancelar cresteau i deveneau pre-
ponderante in Europa, iar o parte a acestui prestigiu se res-
frangeh fireste i asupra Principelui nostru din Casa Hohen-
zollern » 2). Fractiunea junimista din partidul conservator, in
frunte cu P. Carp si Titu Maiorescu, Ii urmeaza, cu o consec-
yenta' unica, linia de conduita nu numai in ceeace priveste re-
organizarea statului roman pe baze moderne, ci mai ales cu
privire la atitudinea de adoptat in politica externa. In special
cel din urma militeaza, prin graiu i scris, pentru alipirea
Romaniei de Puterile centrale ale Europei, fiind aceasta politica
politica « cea mai sigura in imprejurarile date » 3).
In ordine economica, reteaua principala de drum de fier se
construeste cu sprijinul financiar al Prusiei 4). Apropierea de
Germania si prin aceasta de Tripla-alianta, nu s'a putut
2) Cf. Titu Maiorescu: Istoria contemporand a Romdniei (1866-1900), Buc.,
Socec & Co., 1925, pp. 6-7.
2) Id. ibid., p. 12.
3) Id. ibid., p. 179. Titu Maiorescu scrisese in Deutsche Revue dela x Ian. 1881
un articol ce fu tradus de Eminescu i reprodus in Timpul i apoi in Ronzdnul, clAnd
prilej la o polemicA aprinsA. Vezi: ibid., pp. 18o i urm.
4) Id. ibid., p. x8.

www.digibuc.ro
26 ION GHERGHEL 268

in faptui insa deodata, cu toate circumstantele ce dictau con-


secvental in urmarea acestei politici de prudenta. Instinctul de
rassä izbucnia, la anumite momente, cu putere elementara. Ras-
boiul franco-german dela 1870/71 infierbantase spiritele multor
politiciani si publicisti, incat nu fu greu sa se creeze in tara o
atmosfera potrivnica consolidarii relatiunilor politice si econo-
mice cu Germania 1). Efectul se resimte, dupà cum e firesc, si
pe teren cultural si literar. Crescand simpatia pentru Franta ne-
norocità, se strang din ce in ce mai mult si relatiunile culturale
intre cele douà OH surori, iar pasiunea veche pentru literatura
germana ajunge pe planul al doilea. Cu timpul insä valurile aver-
siunii se linistesc. Tactul Principelui Carol, secondat de pa-
trunzatorul spirit de intelegere a situatiei de care patrioti lumi-
nati si maleabili, ca Ion C. Bratianu, restabilesc echilibrul ce
ameninta sa fie rasturnat. Identificarea Domnitorului din neam
strain cu aspiratiile nationale, in razboiul pentru independenta,
consolideaza legaturile dintre Domn si tara, iar Principesa
Elisabeta, desfasurand o vie activitate pentru raspandirea
literaturii noastre in Germania, se aseaza in fruntea miscarii
culturale, menite sa duca la cunoasterea reciproca si la stein-
gerea raporturilor artistico-literare dintre Romani si Germani 2).
Prin proclamarea Regatului, la 1881, se consolideaza in Ro-
mania principiul monarhiei ereditare, iar prestigiul Casei dom-
nitoare romane se resfrange si in afara, contribuind la intensi-
ficarea dorintei Germanilor de a cunoaste bravul popor dela
gurile Dunarii, dupa cum desteptase si in Romani o crestere
din ce in ce mai accentuata a simpatiei lor pentru produsele
literare si artistice ale puternicului si iscusitului neam de
oameni, de care era legat, prin inrudire de sange, conduca-
torul destinelor romanesti 3).

1) Id. ibid., p. 21.


2) Id. ibid., pp. 171-172. Activitatea Principesei Elisabeta nu se milrgini insi
numai la probleme de ordin cultural. Inzestrata fiind a cu exceptionalä putere de
munca s a organizat opera de salvare a vietii :}i de alinare a suferin;elor rrtnitilor
din räzboiul independentei, prin aducerea unor medici militari IA surori de caritate
din Germania, pentru dobfindirea carora nu a pregetat sk se foloseasca de toate
a relatiile ce aveh la curcile din Berlin ci Dresda a.
3) Vezi Titu Maiorescu: Literatura romdnd qi strdindtatea, (Critice, vol. III)
unde se area ca a miccarea politicä ci literara a RomAniei incepe sä fie un obiect
de mai mare luare aminte pentru Europa apuseanfi a.

www.digibuc.ro
269 GCETHE IN LITERATURA ROMANA 27

Intiiul deceniu de activitate la « Convorbiri literare » (1867-1876).


« Familia i (( Albina Pindului » sprijinese miparea literari
dela revista din Ia§i.

Vom urmari, in cele ce urmeaza, cum se reflecteaza influenta


literaturii germane, concomitent, in revistele din cele trei centre
culturale : Iai, Bucuresti si Oradea Mare.
In primii ani ai foaiei « enciclopedice i beletristice » a lui
Iosif Vulcan, se resimte influenta lui Heine, pe care-1 traduce
ai imità insus conducatorul. Revista Junimistilor din Iasi, apà-
rand in primal/am anului 1867, nu se opreste la acest singur
poet liric german, ci ne da in traducerea lui V. Pogor Ble-
stemul dintdretului de Uhland. Multe traduceri din poetii
germani sunt citate in studiul critic al lui Titu Maiorescu
despre Poezia romdnd1). Aprecierile elogioase ale lui T. M.
privitoare la valoarea produselor literare germane au desteptat
intarit interesul pentru ele. Iacob Negruzzi marturiseste ca
la adunärile Junimei se obisnuià sa se citeasc5 poezii origi-
nale sau traduse i discutiile ce se incinserä dadura prilej lui
Maiorescu 4 sä scrie cateva studii Si critici intinse » 2). Ash dar
terenul era preg5tit la aparitia C'onvorbirilor literare, care
aparura tocmai in vederea patrunderii, in cercuri cat mai largi,
a incerarilor poetice si a studiilor lingvistice, critice i isto-
rice ale Junimistilor. Titu Maiorescu rezumà astfel, in criticile
sale, atat gandirea proprie cat i o parte din sugestiile izvorite
din discutiile cu colaboratorii sai. Directorul revistei Iacob
Negruzzi, talmaceste pe Don Ramiro, de Heine, din care mai
traduc N. Schelitti si M. D. Cornea. Negruzzi, Cornea si
Matilda Cugler ii i imità pe Heine. Daca luam in considerare
ca la Convorbiri era cultivat i Gcethe, trebuie sä constatam ca
aceastä revista literarä pornise la drum cu un respectabil bagaj
literar, dobandit, nu fara ostenealà, din tezaurul literaturii
germane.
In anul urmator (1868) apar, in Albina Pindului, in afarä de
Gcethe, poetii Schiller, Klopstock, Burger i Heine, tradusi in
1) Vezi : Cony. Lit. a, 1867, I, si Titu Maiorescu, Critice. <4 Ed. Minerva a, 1915,
vol. I, pp. 24 si urm.
2) Iacob Negruzzi : Amintiri din (i Yunimea i. Bucuresti, a Alcalay *, p. 89.

www.digibuc.ro
28 ION GHERGHEL 270

proza. Nu putin va fi contribuit apoi la desteptarea interesului


pentru literatura poetica germana articolele traduse din Gerard
de Nerval 1). Aprecierile scriitorului francez vor fi facut, de
sigur, o impresie puternica asupra literatilor romani. Afland
acestia, din rostul unui cunoscator competent, ca i literatura
germana ...« astazi atat de brilanta... abia dupà mai multi
secoli de imitatii straine... a constituit aceh frumoasä scoalà,
al carei intaiul maiestru a fost Klopstock », nu se vor
mai fi simtit umiliti, prezentându-se in fata publicului roma-
nese cu talmaciri i imitatii dupà literaturile straine. Astfel se
cristalizeaza si in mintea scriitorilor nostri convingerea ca,
descoperind Rom Anilor produsele literare consacrate, de aiurea,
aduc un real serviciu literaturii nationale. Grandea si-a dat
apoi foarte bine seama ca limba romang nu ajunsese Inca, pe
timpul sau, la aceh supletä i bogatie care sä facä posibila re-
darea in versuri a farmecului din original. Deaceea el se
multumeste sa ne redeie fidel, in proza ritmata, Aspiratia
Impdrfirea pdnuintului din Schiller, iar I. Heliade Raidulescu
dedica « Mariei Sale Carol I s traducerea, in versuri, a baladei
Cavalerul Toggenburg. Printre traducatorii dela Albina Pindului
mai amintim pe M. Pompiliu, dela care ne-a raimas versiunea
poemei Italia, de F. Halm. Aflam apoi in revista lui Grandea
si reproduceri de talmaciri aparute in alte reviste 2).
In revista Junimistilor apar in 1868 Schiller, cu Prunc-
ucigasa, tradusa de Schelitti; Uhland, cu Blestemul ciintdretului
si Heine, cu vreo cinci poezii, traduse de acelas ; Gil (-=-: G. I.
Lahovary) talmaceste din Lessing, Heine si Geibel. Matilda
Cugler, M. D. Cornea si Iacob Negruzzi continua sa-1 imite
pe Heine, iar cel din urma se avântä in Osiinditul 'And la
imitatia baladei schilleriene, Die Bfirgschaft, deviind insa mo-
tivul poetic. In istorisirile intitulate « Plimbari », Negruzzi
impleteste traducerea poeziei din Schiller : Copilul la pördu.

2) In aceste articole se trateath despre originea poeziei germane, despre Nibelun-


giada, apoi despre un lung Or de poeti: Klopstock, Wieland, Herder, Burger,
Schiller, Gcethe, Uhland, Körner, Heine, Ruckert, Chamisso, Anastasius GAM,
Lenau, Carol Beck, Freiligrath, Dingelstiidt, Grenzenach, Saphir, Zedlitz i regele
Ludovic al Bavariei. Mai mult se insistá dupft cum e i firesc asupra lui Gcethe.
2) Vezi: t Alb. Pind. s, 1868, I, p. 312, reproducerile traducerilor lui N. Sche-
litti din Cony. Lit. u (Loreley qi Dragd astdzi sd-mi spui mie).

www.digibuc.ro
271 G(ETHE iN LITERATURA ROMANA 29

Traducatorul cel mai activ dela Convorbiri continua sa fie


si in 1869/70 tot N. Schelitti. Acum Ii publica din Schiller :
Dorul i Copilul la isvor; din Hervigh : duiosul Af vrea sd pier
din lume... Heine este cel mai bine reprezentat cu 12 poezii,
printre care si Grenadirii; din M. Claudius avem Phidile. Un
alt traducator, Lahovary, care semneaza cu pseudonimul amintit
mai sus, traduce din Chamisso : Trubadurul modern. Iacob
Negruzzi marturiseste ca « cele dintaiu incercari hterare » ce
le-a facut « in limba romana », dupa intoarcerea sa « din scolile
Germaniei » au fost < traduceri din tragediile lui Schiller ».
Acum dà publicului fragmente din Hotii i Fiesco, anuntand
si aparitia in volum a unor tragedii din Schiller 1). Citi-
torii revistei societatii a Junimea a aflä despre valoarea poetului
poemei Ciintecul clopotului si din recensia lui S. L. Bodna-
rescu care in* in schimb, nu-i poate gasi nici un merit lui
L. A. Stern, traducatorul. In Familia nu apare in 1868 nimic
ce ne-ar aduce aminte de influenta germana, iar in colectia
din 1869 se &este numai traducerea unei nuvele germane,
falcuta de Titu Budu. In Albina Pindului se observa in acest
an o crestere a influentei franceze (Musset si Lamartine);
paralel cu aceasta se mentine insä si cea germana prin repro-
ducerile traducerilor lui N. Schelitti din Heine (de data asta
cinci poezii, in frunte cu Grenadirii). Din Heine mai tra-
duce G. Ionescu M.: Reminiscinte, iar dela B. V. Vermont
avem un fragment din Don Carlos in proza. Tot din Schiller
traduce acelas : Teatrul ca institutie morald.
Trecand la examinarea colectiilor din 1870, aflam in Albina
Pindului pe Herder si Burger tradusi in pro* de sigur de
Grandea, care da pentru amandoi notite bio- i bibliografice.
Din intaiul traduce Lebdda murindd i Copilul durerii pentru
ca sa arate <atât talentul cat Si sufletul din care s'au esalat »,
iar din Burger alege « cea mai frumoasä din florile muzei sale,
celebra i poporala balada Lenora». G. Ionescu M. mai tra-
duce o poezie din Heine (Un vis), iar Gr. H. Grandea imita
pe Schiller in Strdinul. Desi incearca o deviere completà, dar
foarte naiva, a rnotivului imprumutat din balada Der Taucher,

Vezi : a Cony. Lit. *, 1869, III, p. 125.

www.digibuc.ro
3o ION GHERGHEL 272

unele asemAnAri rAmân semnificative. Ceeace tradusese anul


trecut Vermont, in revista lui Grandea, din Schiller, referitor
la teatru, traduce acum, in Familia, Mihai Cirlea. E par'cA o
sugestie reciprocä intre cele trei mari periodice din cele trei
colturi ale pämfintului românesc.
La revista din Iasi dominA si in acest an (1870) tot harnicul
Schelitti, traducand Idealele <Intâia incercare de a lua in
stApAnirea formei române o poezie filosoficA de Schiller » 1).
Se iveste i un nou traduckor: M. Pompiliu, care publica in
acest an trei poezii din Uhland, 'ma din Lenau i douà din
Heine. Schelitti se mArgineste deasemenea sa" traducä numai
douà bucAti din poetul liric altAdatà at5.t de imbatisat. Chiar
si Matilda Cugler evolueazA in imitatie. Aläturi de Heine il
imitä acum Ji pe Gcethe. Iacob Negruzzi traduce un fragment
din Cabald si amor de Schiller.
In anii 1871-1872 urmeazA o stagnare la Familia, unde
apar doar ateva portrete i ilustratiuni ce amintesc, vag,
relatiunile culturale cu Germania. In Albina Pindului il mai
inthlnim pe G. Ionescu M. traducând din Heine. Anul 1871
este marcat drept anul al treilea al aparitiei; cu anul al patrulea
ne int Alnim abià dupà o intrerupere de trei ani, la 1875.
Intorandu-ne la revista lui Vulcan, gAsim in 1873 traducerea
dramei lui Lessing: Emilia Galotti, publicatà de I. G. Baritiu,
iar in anul urmätor Ii tipAreste A. Radu traducerile sale « din
germanA » fArä sä indice, deck intr'un singur caz, autorul.
La <Junimea> curentul german se mentine, ridiand intre
anii 1871-1874 pe intAiul plan pe Schiller. Ion Scipione
BAdescu criticA aspru pe N. Ruareanu pentru limba colii
heliadiste ce o intrebuinteazä in traducerea capodoperelor
schilleriene: Clopotul i Plimbarea, limbä « pe care... nici
Hanatarul nu o va intelege ». S. VArgolici traduce si el la
Ianuarie 1872 Ciintecul clopotului, apoi in anul VI
Speranta i Vrednicia femeilor. Dela doi anonimi avem alte
trei poezii din Schiller : P. (= Pompiliu) ne dà Zdlogul
Impdrtirea pdmiintului ; Y. publicA Enigma (pe lângä alte ateva
poezii fArà valoare traduse din Fischer). In 1873 VArgolici dà

1) G. Bogdan-DuicA: Schiller la Romdni, Luc.*, i9o5, IV, p. 191.

www.digibuc.ro
273 GIETHE IN LITERATURA ROMANA 31

la lumina Plimbarea. In afara de Schiller mai e tradus in acest


interval de timp Heine, in 1871, de anonimul Z.,iar in 1873 de
catre D. Petrino (Declararea)si V. Sturza. Matilda Cugler, fàrà
sa-I paraseasca cu totul pe Heine, se inspirà acum si din Lenau.
La 1875 apare la Convorbiri, pe arena traducerii T. V. ste-
fanelli (= *tefaniu); dela el ne-a ramas Copila voevodului
din Geibel i vreo opt traduceri din Heine, printre care si
Asra. Pe langa Matilda Cugler (care se inspira dui:4 cum am
vazut din izvor german) apare o nouà poetä, Veronica Miele, care
Ii mladiaza Glasul durerii dupa Lamartine. Astfel se impletesc
adesea, infratindu-se, curentele straine in periodicele romanesti.
In acest an, la Familia, A. Radu ne mai da o traducere
« din germanl » i alta din Heine. Din Schiller atat Radu cat
si Alex. Petrino tälmacesc poezia Florile. Cel din urma publica
si el o traducere din Heine. In revista lui Grandea care re-
apare in 1875, purtand pe frontispiciu « a. IV », remarcam in
primul rand doua studii: Poezia germand i Gwthe (probabil
de Grandea) i traducerea aprecierilor lui Gerard de Nerval
cu privire la <poema intitulata Intermezzo ». Apoi urmeaza,
succesiv, traducerea in proza a unui numar considerabil
(vreo 20) din perlele poetice din (( Intermezzo Eric ». E mai
mult ca probabil ca tot Grandea este talmacitorul lui Heine.
Cu anul 1876 se implineste intaiul deceniu dela aparitia
Convorbirilor literare. T. V. Stefaniu mai traduce patru can-
tece din Heine. Titu Maiorescu ne da aforisme din Schopen-
hauer. Tot Maiorescu a tradus <( din nemteste » i Istoria sufe-
rintei, iar dela I. Slavici ne-a ramas naratiunea lui Th. Storm :
Immensee. Eminescu ii publica, in nr. din i August 1876,
documentata prelegere, tinuta in luna Martie a aceluias an,
despre Influenta austriacd asupra Romiinilor din Principate,
privind chestiunea din laturea politica si socialà.
In Familia apare in acest an traducerea lui D. Onciu din
Schiller : Anelulu lui Policrate. Emilia Lungu scrie o schitä,
scotandu-si datele din (( Deutsche Frauenbilder aus dem
Elsass », aparut in suplimentul <Bazarului », nr. 17 din
anul 1875 despre cFriderica Brion. Episod din viata lui
Gcethe ». Matilda Cugler Ii publica cateva poezii inlacramate
in man iera lui Heine. Urmeaza apoi o mica pauza de un an.

www.digibuc.ro
32 ION GHERGHEL 274

La 1878 apar traducerile lui A. B. din L. Tieck si Heine, iar


Petre Dulfu tälmAceste Poetul ultirn de Anastasius GrUn.

* * *

Convorbirle literare » in al II-lea deceniu de muncl (1877-1886).


inviorarea curentului german in urma aparitiei revistei
«Amicul Familiei».
Intre anii 1877-1878 bat alte vânturi si la Convorbiri. In-
fluenta francezg fortificându-se, se tidied deasupra celorlalte 1).
Anul cel din urmä in special este anul gintei latine, când juriul
compus din Mistral, Tourtoulon, Quintana, Obedenaru si
Ascoli hArAzeste, unanim, lui V. Alecsandri premiul pentru
cel mai reusit antec, menit sà vesteascA lumii calitätile po-
poarelor romanice. i ca prin farmec inceteazd, timp de doi
ani, orice inraurire germanA, in coloanele revistei 2). Dar iata cA
in 1878 apare, in Gherla, un nou sol ce aveh sà se inspire din
izvor german: Amicul familiei. In anul I apare in coloanele
acestei reviste numele poetei Carmen Sy lva, iar incep find cu
anul al doilea se resimte influenta lui Heine. Revenind la
Convorbiri, observa'm cä, in 1879, Eminescu ne aduce solia
mortii Foaia vestedd de Lenau, iar N. Gane Ii incearcA ta-
lentul de prozator traducând, din limba german5, nuvela
Ochii mamei.
Traduatorii dela Convorbiri literare din anul 188o sunt
M. Pompiliu si R. Torceanu. Intgul traduce din Platen,
Kerner, Rückert i Geibel, iar al doilea din Grisebach 3). In
anul urmAtor iarAs predoming curentul francez, cultivat de
V. P. Grigoriu; se iveste acum i cel spaniol. Numai o sin-
1) In special V. Hugo se bucurfi de o deosebitrt atentie la t Cony. Lit. t Astfcl
numai in anul XII (I April 1878 i Martie 1879) se publica in traducerea lui
Grigoriu: El; Eri noaptea; Uitatd jos; Festinuri i orgii; Oh! sd &dim; Dupd o
cetire din Dante; Amoral; Pdreri de rdu; iar in traducerea lui D. C. 011anescu
Ruy Blas.