Brosura Fonduri Structurale

Instrumentele
structurale ale Uniunii

Europene
Fondurile Structurale şi
Fondul de Coeziune
Suport de curs realizat în cadrul proiectului de înfrăţire
instituţională RO03/IB/OT/01
“Întărirea capacităţii UCRAP şi a reţelei naţionale
de modernizatori”
Unitatea Centrală pentru Reforma

Administraţiei Publice
Această broşură este una dintre cele 6 realizate în cadrul Componentei 1 din
proiectul de înfrăţire instituţională RO03/IB/OT/01 privind „Întărirea capacităţii
UCRAP şi a reţelei naţionale de modernizatori”.
Au mai fost realizate broşuri pe următoarele teme:
- Principiile generale ale administraţiei publice
- Comunicare
- Managementul schimbării
- Tehnici de negociere
- Planificare strategică
Echipa care a realizat broşura pe tema „Afaceri Europene – Fonduri Structurale”

este formată din membrii Reţelei Naţionale de Modernizatori care au participat la
formările din cadrul Componentei 1 din proiectul sus-menţionat.
Ministerul Administraţiei şi Internelor

Unitatea pentru Reforma Administraţiei Publice
Piaţa Revoluţiei nr. 1A, etaj 7
Sectorul 1, Bucureşti
Tel. 021 3037080
Fax. 021 3105362
ucrap@mai.gov.ro
http://modernizare.mai.gov.ro
CUPRINS
1. Câteva date-cheie................................................................................................ 7
2. De ce implementăm Fondurile Structurale....................................................... 8
3. Cum implementăm Fondurile Structurale ........................................................ 9
4. Fondurile Structurale .......................................................................................... 9

4.1. Tipuri de intervenţii structurale................................................................... 9
4.1.1. Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale................................ 9
4.1.2. Iniţiative comunitare.........................................................................12
4.1.3. Acţiuni inovative...............................................................................12
4.1.4. Asistenţă tehnică .............................................................................13
4.2. Domenii de intervenţie a Fondurilor Structurale ......................................13
5. Fondul de Coeziune ..........................................................................................13

5.1. Obiective prioritare ale fondurilor de coeziune ........................................13
5.2. Domenii de intervenţie .............................................................................13
6. Gestionarea asistenţei financiare nerambursabile în România pentru

perioada 2007-2013 ...............................................................................................14
6.1. Prezentarea mecanismului ......................................................................14
7. Care sunt etapele procesului de programare? ..............................................19
8. Care sunt principiile de programare a Fondurilor Structurale.....................21
9. Pentru ce anume implementăm Fondurile Structurale .................................23
10. Care sunt rezultatele aşteptate ......................................................................24

10.1. Perioada de programare 2000-2006......................................................24
10.2. Analiza impactului fondurilor de preaderare ..........................................25
10.3. Exemple de proiecte ..............................................................................28
10.3.1. PHARE ..........................................................................................28
10.3.2. ISPA...............................................................................................29
10.3.3. SAPARD ........................................................................................29
11. Matricea cadru logic al proiectului................................................................30

11.1. Terminologie ..........................................................................................30
11.2. Logica verticală ......................................................................................32
11.3. Logica orizontală ....................................................................................33
11.4. Completarea unei matrice logice ...........................................................34
11.5. Exemplu de Matricea cadru logic a proiectului ......................................35
12. Managementul ciclului de proiect .................................................................39

12.1. Ciclul de viaţă al unui proiect .................................................................40
12.1.1. Faza de iniţiere a unui proiect .......................................................40
12.1.2. Faza de planificare a proiectului....................................................50
12.1.3. Faza de execuţie a proiectului.......................................................51
12.1.4. Controlul proiectului.......................................................................51
12.1.5. Faza de încheiere..........................................................................51
13. Adrese utile .. ...................................................................................................52
Bibliografie.............................................................................................................54
Datele de contact ale formatorilor .......................................................................55
Fonduri Structurale
1. CÂTEVA DATE-CHEIE
• 1957 - Statele semnatare ale Tratatului de la Roma menţionează în

preambulul acestuia necesitatea „de a consolida unitatea economiilor lor şi de
a asigura dezvoltarea armonioasă prin reducerea diferenţelor dintre diversele
regiuni, precum şi a decalajelor cu care se confruntă regiunile mai puţin
favorizate”.
• 1958 - Constituirea celor două Fonduri Sectoriale: Fondul Social European
(FSE) şi Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA).
• 1975 - Crearea Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER) în
vederea redistribuirii unei părţi a contribuţiilor bugetare ale statelor membre în
regiunile defavorizate.
• 1986 - Actul Unic European creează bazele unei autentice politici de coeziune
menită să compenseze taxele impuse de piaţa unică şi resimţite în ţările din
Sud şi în regiunile mai puţin favorizate.
• 1989-1993 - Consiliul European de la Bruxelles reformează în februarie 1988
modul de funcţionare a Fondurilor de Solidaritate, numite “Fonduri
Structurale” şi decide să le aloce 68 miliarde de ECU (la preţurile anului
1997).
• 1992 - Tratatul asupra Uniunii Europene, intrat în vigoare în 1993, consideră
coeziunea ca fi ind unul dintre obiectivele esenţiale ale Uniunii, în paralel cu
Uniunea Economică şi Monetară şi cu Piaţa Unică. Tratatul prevede şi
crearea unui Fond de Coeziune menit să sprijine proiecte favorabile mediului
înconjurător, precum şi transporturile în statele-membre mai puţin prospere.
• 1994-1999 - Consiliul European de la Edinburg (decembrie 1992) alocă
pentru politica de coeziune aproape 200 miliarde de ECU (la preţurile anului
1997), adică o treime din bugetul comunitar. Un nou Instrument Financiar de
Orientare a Pescuitului (IFOP) completează Fondurile Structurale. Consiliul
European de la Berlin (martie 1999) reformează Fondurile Structurale şi
modifică în parte modul de funcţionare a Fondului de Coeziune. Aceste
Fonduri vor beneficia de mai mult de 30 miliarde de euro pe an între 2000 şi
2006, adică 213 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani. Instrumentul
Structural de Pre-aderare (ISPA) şi Programul Special de Pre-aderare pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD) sunt menite să completeze
programul PHARE, existent din 1989, pentru a favoriza dezvoltarea
economică şi socială, precum şi protecţia mediului în ţările candidate din
Europa Centrală şi de Est.
• 2000-2001 - Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) adoptă o
strategie axată pe ocuparea forţei de muncă şi menită să facă din Uniune
„economia cea mai competitivă şi cea mai dinamică a lumii, bazată pe
cunoaştere, până în anul 2010”. Consiliul European de la Göteborg (iunie
2001) completează această strategie prin legarea ei de dezvoltarea durabilă.
• 2002 - Consiliul European de la Copenhaga (decembrie 2002) se soldează cu
încheierea unui acord asupra criteriilor de aderare a celor zece noi state
membre ale Uniunii.
7
Fonduri Structurale
• 2004 - La 18 februarie, Comisia Europeană prezintă propunerile de reformă a

politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013: „Un nou parteneriat pentru
coeziune: convergenţă, competitivitate, cooperare”. La 1 mai, are loc
aderarea la Uniunea Europeană a Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei,
Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Republicii Slovace şi Sloveniei.
• 28 ianuarie 2005 - Ultimele statistici de la nivel regional care confirmă
propunerile Comisiei pe Fondurile Structurale pentru 2007-2013
• 6 iulie 2005 - Comisia adoptă Comunicarea pe "Liniile directoare strategice
ale Comunităţii pentru Coeziune 2007-2013"
• 15-16 decembrie 2005 - Atingerea prevederilor din Acordul Consiliului
European din perspectiva financiară 2007-2013
• Ianuarie 2006 - Acordul Consiliului European pe perspectivele financiare:
Punerea în practică a Politicii de Coeziune 2007-2013
2. DE CE IMPLEMENTAM FONDURILE STRUCTURALE?

Aspiraţia României de a se integra în Uniunea Europeană este expresia
firească a identităţii de idealuri, valori şi principii, a vocaţiei sale de ţară
democrată, profund ancorată în tradiţii, cultură şi civilizaţie, în spaţiul unic
european. O serie de factori obiectivi însă, fac din Uniunea Europeană
principalul partener comercial al României, respectiv: apropierea geografică,
complementaritatea şi potenţialul economic.
Una dintre cele mai prospere zone economice din lume, Uniunea
Europeană dispune după aderarea de la 1 mai 2004 a celor zece noi state, de o
piaţă internă şi de un potenţial uman de peste 450 milioane de cetăţeni.
În comparaţie cu Europa celor 15 însă, inegalităţile economice şi sociale
dintre statele-membre sunt de două ori mai mari în Europa celor 25 care are acum
254 de regiuni. Astfel, în timp ce Produsul Intern Brut (PIB) total al celor 25 a
crescut doar cu 5% faţă de cel al celor 15, PIB-ul mediu pe cap de locuitor al noilor
state membre se situează sub jumătate din media actuală pe Uniune.
Aici intervine politica regională care pune în practică solidaritatea dintre
popoarele Europei menţionată în preambulul Tratatului asupra Uniunii Europene.
Unul din obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene prevăzute în acest Tratat
îl reprezintă Întărirea coeziunii economico-sociale prin reducerea disparităţilor
regionale. Acest obiectiv are un impact deosebit asupra competitivităţii între
regiuni şi asupra nivelului de trai al locuitorilor lor, şi se realizează în principal prin
confinanţarea multianuală a unor programe de dezvoltare.
Rolul politicii regionale nu se limitează însă numai la aspectul financiar.
Aceasta politică nu are ca scop numai o simplă redistribuire a resurselor, ci trebuie
să şi creeze resurse, investind în potenţialul regiunilor şi al colectivităţilor acestora.
Pe scurt, europenii nu dispun de aceleaşi atuuri pentru a face faţă
mondializării, acest lucru depinzând după faptul că trăiesc într-o zonă prosperă
sau într-una mai puţin favorizată, într-o zonă dinamică sau aflată în criză, în oraş
sau la ţară, într-o zonă periferică sau izolată sau într-unul din polii.
8
Fonduri Structurale
Ocuparea forţei de muncă, formarea, competitivitatea întreprinderilor,

investiţiile în infrastructuri, în societatea informaţională, în cercetare, în calitatea
mediului se află, mai întâi de toate, sub responsabilitatea autorităţilor şi a
operatorilor economici ai fiecărui stat-membru şi ai fiecărei regiuni. Dar nu numai a
acestora.
Solidaritatea europeană este de fapt menţionată în preambulul Tratatului
Uniunii Europene. Tratatul precizează că, la rândul ei, Comunitatea acţionează în
vederea întăririi coeziunii economice şi sociale şi, în special, în vederea eliminării
inegalităţilor între nivelele de dezvoltare a diverselor regiuni. Este motivul pentru
care statele-membre participă la o politică regională europeană co-finanţată prin
fonduri europene, Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune, care conferă un
sens concret solidarităţii comunitare.
3. CUM IMPLEMENTAM FONDURILE STRUCTURALE?

Instrumentele Structurale denumesc Fondurile Structurale şi Fondul de
Coeziune, luate în ansamblu.
Mai mult de o treime din bugetul Uniunii Europene este destinat dezvoltării
regionale şi coeziunii economice şi sociale, prin intermediul Fondurilor Structurale.
Sumele disponibile pentru 2007 -2013

Pentru perioada 2007 – 2013 prin instrumentele structurale, Romania va
primi un buget total de 17 miliarde euro.
4. FONDURILE STRUCTURALE
Sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru
eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării
coeziunii economice şi sociale. Acestea sunt:
• Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – este fondul
structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate, prin finanţarea de
investiţii în sectorul productiv, infrastructură, educaţie, sănătate, dezvoltare
locală şi întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi la conversia economică şi
socială pentru zone care se confruntă cu dificultăţi structurale.
• Fondul Social European (FSE) – este fondul structural destinat politicii
sociale a Uniunii Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forţei de
muncă şi dezvoltare a resurselor umane.
4.1. Tipuri de interventii structurale

4.1.1. Obiectivele prioritare ale fondurilor structurale
2007 – 2013. În vederea întăririi impactului lor şi a optimizării la maxim a
rezultatelor acestora, 94% din Fondurile Structurale se concentrează în perioada
2007-2013 pe trei Obiective.
9
Fonduri Structurale
Obiectivul 1: CONVERGENŢA - România se califică cu tot teritoriul în acest

obiectiv
Politica de Coeziune 2007-2013
Programe şi Eligibilitate Priorităţi Alocaţii
Instrumente
1. Obiectivul Covergenţei 78,5%
EUR 264 bn
Programe Regiuni cu - inovaţie
regionale şi PIB/cap de locuitor - mediu 67,34%
naţionale <75% din media - prevenirea 177,8 mld EUR
FEDR UE 25 riscurilor
- accesabilitate
FSE Regiuni cu - infrastructură 8,38%
PIB/cap de locuitor - resurse umane 22,14 mld. EUR
<75% din media - capacitatea
UE 15 şi >75% UE administrativă
25
Fondul de Venitul Naţional - transport 23, 86%
Coeziune Brut pe SM/cap de - transport 62,99 mld EUR
locuitor <90% din sustenabil
media UE 25 - energie
regenerabilă
Obiectiv 2: COMPETITIVITATE REGIONALĂ ŞI OCUPAREA FORŢEI DE

MUNCĂ
Instrumente
2. Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncă 17,2%
EUR 57,9 mld
Programe Statele-membre - inovaţie
regionale propun o listă de - mediu
FEDR regiuni - prevenirea 83,44%
şi naţionale riscurilor 48,31 mld. EUR
FSE NUTS (I şi II) - accesabilitate
- Strategia
europeană de
ocupare a
forţei de muncă
Ditribuire graduală
Regiunile prinse în
Obiectivul 1 ce nu 16,56%
sunt prinse în 9,58 mld. EUR
Obiectivul
convergenţei
10
Fonduri Structurale
Obiectiv 3: COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ - măsurile financiare ale

acestui Obiectiv acoperă întreaga Uniune, cu excepţia regiunilor Obiectivului 1,
unde măsurile consacrate formării şi ocupării forţei de muncă sunt cuprinse în
programele de revitalizare.

Instrumente
3. Obiectivul Cooperare Teritorială Europeană 3,94%
EUR 13,2 mld
Programe Regiunile de - inovaţie 35,61%
transfrontaliere şi frontieră şi marile - mediu Transfrontalier
transnaţionale şi regiuni de - prevenirea 12,12% ENI
reţele FEDR cooperare riscurilor 47,73%
transnaţională - accesabilitate transnaţional
- cultură 4,54% reţele
- educaţie
11
Fonduri Structurale
Zone eligibile pentru Fondurile structurale 2007 - 2013
4.1.2. Iniţiativele comunitare

Patru Iniţiative Comunitare sunt menite să găsească soluţii problemelor
care afectează un număr mare, dacă nu chiar totalitatea statelor membre şi a
regiunilor europene.
- INTERREG III - încurajează dezvoltarea cooperării fără frontiere, inter-
regionale şi transnaţionale;
- URBAN II - sprijină implementarea strategiilor inovatoare în oraşe şi în
zonele urbane;
- LEADER+ - este menit să promoveze proiecte de dezvoltare rurală;
- EQUAL - are ca scop lupta împotriva discriminării pe piaţa forţei de muncă.
Aceste Iniţiative Comunitare absorb 5,35% din bugetul alocat Fondurilor
Structurale. Este acordată, printre altele, asistenţă financiară programelor de
Măsuri Inovatoare care constituie adevărate laboratoare de idei pentru sprijinirea
regiunilor defavorizate.
4.1.3. Acţiuni inovative

Sunt acele actiuni care stimulează administraţiile regionale să
experimenteze noi idei şi abordări pe bază de parteneriat pentru provocările
societăţii informaţionale şi pentru aşi face economiile mai competitive.
12
Fonduri Structurale
4.1.4. Asistenţa tehnică

Asigură realizarea acelor măsuri dedicate pregătirii, monitorizării şi evaluării
implementării Instrumentelor Structurale, prin: studii, schimburi de experienţă şi
informaţii între beneficiarii finali şi publicul larg, operaţionalizarea prin sisteme
computerizate a managementului, monitorzării şi evaluării, îmbunătăţirea metodelor
de evaluare şi a schimbului de informaţii.
4.2 Domenii de intervenţie a Fondurilor Structurale

Lista categoriilor de domenii de intervenţie ale Fondurilor Structurale se
bazează pe Articolul 36 al Regulamentului nr.1260/1999 al Consiliului UE şi are
menirea să ajute serviciile Comisiei Europene în sarcinile de raportare asupra
activităţilor finanţate din Fondurile Structurale.
Clasificarea facilitează de asemenea urmărirea activităţilor şi
monitorizarea, oferind o bază solidă pentru fundamentarea evaluărilor.
În elaborarea măsurilor în cadrul programelor finanţate prin Fonduri
Structurale, statele-membre pot folosi clasificarea cea mai potrivită pentru situaţia
lor naţională şi regională, clasificare ce poate fi bazată, dacă doresc, pe
clasificarea Comisiei.
5. FONDUL DE COEZIUNE
5.1. Obiective prioritare ale fondurilor de coeziune
Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijină investiţii în
domeniul infrastructurii de transport, energie şi mediu. Se alocă pentru state cu
PNB per capita sub 90% din media UE
Rata maximă de finanţare prin Fondul de Coeziune este de 85% din
cheltuiala publică pe proiect.
Fondul de Coeziune intervine pe ansamblul teritoriului naţional pentru a co-
finanţa nu programe, ci mari proiecte în materie de mediu şi reţele de transport
transeuropene şi a permite astfel ca aceste costuri ale lucrărilor să nu perturbe
eforturile bugetare interne necesare satisfacerii exigenţelor uniunii economice şi
monetare. Mai mult, Fondul ajută aceste ţări să se conformeze normelor europene
în aceste domenii.
Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune nu co-
finanţează programe, ci proiecte sau etape de proiecte, bine stabilite de la bun
început. Aceste proiecte sunt prezentate Comisiei de către state. Acestea sunt
gestionate de autorităţile naţionale şi supervizate de către Comitetul de
Monitorizare.
5.2. Domenii de intervenţie

1. Reţelele transeuropene de transport;
2. Proiecte majore de infrastructura de mediu;
13
Fonduri Structurale
3. Domenii care se pot dezvolta durabil şi care prezintă beneficii evidente în

ceea ce priveşte protecţia mediului (eficienţă energetică şi energie
regenerabilă, sisteme de transport în afara coridoarelor europene, căi
ferate, transport fluvial şi maritim, sisteme de transport intermodal şi
interoperabilitatea acestor sisteme, transport urban şi transport public
ecologic).
6. GESTIONAREA ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBURSABILE ÎN

ROMÂNIA pentru perioada 2007- 2013
6.1 Prezentarea mecanismului
În cadrul negocierilor pentru capitolul 21 “politica regională şi coordonarea
instrumentelor structurale” discuţiile tehnice cu Comisia Europeană privind
constituirea cadrului instituţional pentru Fondurile structurale şi de coeziune, au
relevat necesitatea stabilirii atribuţiilor de gestionare a asistenţei financiare
nerambursabile a Planului Naţional de Dezvoltare în cadrul Ministerului Finantelor
Publice.
Astfel, pentru perioada de programare 2007-2013, Planul Naţional de
Dezvoltare este elaborat cu respectarea unor principii specifice, stabilite in
Regulamentul Consiliului nr. 1260/1999 privind dispoziţiile generale pentru
fondurile structurale.
De asemenea, Hotărârea Guvernului nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului
instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor
structurale, cu modificările ulterioare, defineşte termenii:
a) Planul National de Dezvoltare;
b) Cadrul de Sprijin Comunitar;
c) Programele Operaionale;
d) Programul Complement;
e) Adiţionalitatea;
f) Autoritatea de management;
g) Autoritatea de Plată;
h) Comitetul de Monitorizare;
i) Organismele Intermediare;
j) Beneficiarul Final.
a) Planul National de Dezvoltare (PND) 2007-2013, este documentul de
planificare strategică şi programare financiară, care are ca scop să orienteze şi
să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a ţării pentru atingerea
obiectivului Uniunii Europene, respectiv realizarea coeziunii economice şi
sociale.
Scopul PND
Să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a ţării
pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice şi
sociale cu ţările Statelor Membre din Uniunea Europeană.
14
Fonduri Structurale
Structura PND 2007-2013 cuprinde următoarele secţiuni/capitole:

- Analiza situaţiei economice şi sociale (inclusiv analiza de tip SWOT);
- Priorităţile de dezvoltare pe perioada de programare 2007-2013;
- Programarea financiară multianuală;
- Prezentarea mecanismelor de implementare a PND;
- Descrierea cadrului partenerial pentru elaborarea PND;
Obiectivul Global al României pentru perioada 2007-2013
Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între
România şi statele-membre ale Uniunii Europene.
Obiective Specifice
- Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
- Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;
- Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.
Priorităţi naţionale de dezvoltare
- Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere;
- Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
- Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
- Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii
sociale şi întărirea capacităţii administrative;
- Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul
agricol;
- Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.
PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE

2007-2013
Politica de Coeziune Politica Agricola Politica Comuna

Comuna de Pescuit
PROGRAME OPERATIONALE PNDR PO

Priorităţi Pescuit
Masuri
FEDR, FSE FC FEADR FEP

(PHARE-CES) (SAPARD) (SAPARD)
(ISPA)
15
Fonduri Structurale
b) Cadrul de Sprijin Comunitar reprezintă documentul aprobat de Comisia

Europeană, negociat în prealabil cu România ca stat-membru, în urma
evaluării Planului Naţional de Dezvoltare. Cadrul de sprijin comunitar conţine
contribuţia din fondurile structurale şi celelalte resurse financiare pentru
realizarea priorităţilor şi măsurilor conţinute în PND. Prevederile acestui
document se implementează prin intermediul programelor operaţionale.
c) Programele Operaţionale sunt documente aprobate de Comisia Europeană
pentru implementarea acelor priorităţi sectoriale şi/sau regionale din Planul
Naţional de Dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin Cadrul de sprijin
comunitar.
Obiectiv Global
Obiectiv Obiectiv Obiectiv

Specific 1 Specific 2 Specific 3
Prioritatea 1 Prioritatea 2 Prioritatea 3
Măsura1.1 Măsura 2.1 Măsura 3.1
Măsura 1.2 Măsura 2.2 Măsura 3.2
Măsura 1.3 Măsura 3.3
POS – Creşterea competitivităţii economice – Ministerul Economiei şi

Comerţului ca Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial
pentru creşterea competitivităţii economice, având responsabilitatea managementului,
implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program. Se
desemnează Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie,
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei,
Ministerul Economiei şi Comerţului – direcţia de specialitate cu profil energetic – şi
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului – Autoritatea Naţională
pentru Turism, pentru îndeplinirea funcţiei de organism intermediar în cadrul
programului operaţional sectorial pentru creşterea competitivităţii economice.
POS - Infrastructură de Transport – Ministerul Transporturilor, Construcţiilor
şi Turismului se desemnează ca Autoritate de Management pentru programul
operaţional sectorial pentru infrastructură de transport şi energie, având
responsabilitatea managementului, implementării şi gestionării asistenţei financiare
alocate acestui program.
POS - Infrastructură de Mediu – Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
se desemnează ca Autoritate de Mananegemnt pentru proiectele de infrastructură
din domeniul mediului, finanţate prin Fondul de Coeziune iar ca Organism
Intermediar se desemnează cele opt Agenţii Regionale de Protecţia Mediului.
POS - Dezvoltarea Resurselor Umane – Ministerul Muncii, Solidarităţii
Sociale şi Familiei ca Autoritate de Management pentru Programul operaţional
sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane, având responsabilitatea
managementului, gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestuia.
Până la acest moment au fost identificate două Organisme Intermediare: Agenţia
16
Fonduri Structurale
Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi Ministerul Educaţiei şi

Cercetării (MEdC).
PO - Dezvoltarea capacităţii administrative – Ministerul Administraţiei şi
Internelor se desemnează ca Autoritate de Management având în responsabilitate
managementul, gestionarea şi implementarea asistenţei financiare alocate acestui
program.
POR - Dezvoltare Regională – Ministerul Integrării Europene se
desemnează ca Autoritate de Management pentru Programul Operaţional
Regional, având responsabilitatea managementului, gestionării şi implementării
asistenţei financiare alocate acestui program. Cele opt Agenţii pentru Dezvoltare
Regională vor fi desemnate Organismele Intermediare pentru implementarea
proiectelor din cadrul Programului Operaţional Regional.
PO - Asistenţă tehnică - Ministerul Finanţelor Publice se desemnează ca
Autoritate de Management pentru Cadrul de sprijin comunitar, având
responsabilitatea coordonării implementării asistenţei comunitare prin fondurile
structurale.
Program Autoritatea de Organisme intermediare Fond
Operaţional Management
Creşterea Ministerul - Agenţia Naţională pentru FEDR
competitivităţii Economiei şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi
economice Comerţului Cooperaţie
- Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
Departamentul de Cercetare
- Ministerul Comunicaţiilor şi
Tehnologiei Informaţiei
- Ministerul Economiei şi
Comerţului, Departamentul
Energie
- Autoritatea Naţională de Turism
Infrastructura Ministerul - FEDR+FC
de Transport Transporturilor,
Construcţiilor şi
Turismului
Protecţia Ministerul Mediului Agenţiile Regionale de Protecţie a FEDR+FC
mediului şi Gospodăririi Mediului
Apelor
Dezvoltarea Ministerul Integrării Agenţiile de Dezvoltare Regională FEDR
Regională Europene
Dezvoltarea Ministerul Muncii, - Agenţia Naţională de Ocupare a FSE
resurselor Solidarităţii Sociale Forţei de Muncă
umane şi Familiei - Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
Departamentul de Educaţie
Dezvoltarea Ministerul - FSE
capacităţii Administraţiei şi
administrative Internelor
Asistenţă Ministerul Finanţelor - FEDR
tehnică Publice
Cooperare Ministerul Integrării - FEDR
trans- Europene (cu
frontalieră excepţia graniţei
RO-HU)
17
Fonduri Structurale
SCHEMĂ INTER-INSTITUŢIONALĂ
COMITET MONITORIZARE
Cadrul de Sprijin Comunitar
AUTORITATE DE MANAGEMENT
Ministerul Finanţelor Publice
COMITETE DE MONITORIZARE
POS POS POS POS PO POR PO AUTORITATEA

Competitivitate Infrastructură Infrastructură Dezvoltarea Dezvoltarea Dezvoltare Asistenţă DE PLATĂ
a Economică de Transport de Mediu Resurselor Regională Tehnică
Capacităţii
Umane Administrative
Ministerul Finanţelor
Publice
AUTORITĂŢI DE AMANAGEMENT FEDR, FSE
MEC MTCT MMGA MMSSF MAI MIE MFP FC
Ministerul Ministerul Ministerul Min. Muncii Ministerul Ministerul Ministerul
Economiei şi Transporturilor Mediului şi Solidarităţii Administraţiei şi Integrării Finanţelor
Comerţului Construcţiilor şi Gospodăririi Sociale şi Familiei Internelor Europene Publice
Turismului Apelor
ORGANISME INTERMEDIARE
ANIMMC
MEdC MEdC
MCTI 8 ARPM
ANOFM 8 ADR
MEC
ANT
18
Fonduri Structurale
d) Programul Complement reprezintă documentul elaborat de Autoritatea de

Management pentru detalierea implementării operaţiunilor din programul
operaţional sectorial sau regional;
e) Adiţionalitatea reprezintă nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al
Uniunii Europene îl realizează din surse proprii, pe parcursul perioadei de
programare, pentru aceleaşi tipuri de măsuri finanţate din fondurile structurale;
f) Autoritatea de management este organismul public care asigură gestionarea
asistenţei financiare din instrumentele structurale. Se constituie o Autoritate de
Management pentru cadrul de sprijin comunitar şi câte o Autoritate de
Management pentru fiecare Program Operational.
g) Autoritatea de Plată reprezintă organismul care elaborează şi înaintează
cererile de plată şi primeşte de la Comisia Europeană sumele aferente Fondurilor
Structurale şi Fondului de Coeziune.
h) Comitetul de Monitorizare este organismul care asigură coordonarea
instrumentelor structurale, precum şi urmărirea eficacităţii şi calităţii implementării
asistenţei comunitare, modul de utilizare şi impactul acesteia, cu respectarea
prevederilor comunitare în materie. Se constituie un comitet de monitorizare
pentru Cadrul de sprijin comunitar şi câte un comitet de monitorizare pentru
fiecare program operaţional.
i) Organismele Intermediare sunt instituţiile desemnate de Autorităţile de
Management şi/sau de Autoritatea de Plată care, prin delegare de atribuţii de la
acestea, implementează măsurile din Programele Operaţionale. Delegarea de
atribuţii către Organismul Intermediar şi reglementarea mecanismelor de
coordonare şi control ale acestuia de către Autoritatea care deleagă se fac pe
baza de acord/protocol. Autorităţile de Management şi/sau Autoritatea de Plată
rămân responsabile pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate,
precum şi a operaţiunilor finanţate prin instrumentele structurale.
j) Beneficiarul Final este organismul sau societatea comercială cu capital public
ori privat, responsabil / responsabilă cu execuţia proiectelor sau a măsurilor
finanţate.
7. CARE SUNT ETAPELE PROCESULUI DE PROGRAMARE?

1. Bugetul Fondurilor Structurale şi normele priving folosirea acestora sunt decise
de Consiliul European, cu alte cuvinte de către toţi membrii Uniunii, pe baza
unei propuneri a Comisiei Europene negociată cu Parlamentul European.
Fondurile Structurale sunt repartizate pe ţară-membră şi pe Obiectiv prioritar.
Zonele care pot beneficia de ajutoare sunt definite de Comisie, de comun
acord cu statele. Comisia propune orientările tematice comune.
2. În urma acestor decizii, fiecare stat sau regiune formulează şi întocmeşte un
plan cu propunerile sale în favoarea zonelor în dificultate şi a grupurilor sociale
defavorizate, ţinând cont de orientările tematice ale Comisiei. Partenerii
19
Fonduri Structurale
economici şi sociali, precum şi alte organisme abilitate participă la elaborarea

acestui plan.
3. Odată elaborate, planurile sunt prezentate Comisiei Europene.
4. Fiecare stat dezbate cu Comisia asupra conţinutului acestor documente
precum şi asupra fondurilor naţionale şi comunitare care trebuie folosite pentru
a le pune în practică.
5. Când cele două părţi ajung la un acord asupra ansamblului acestor chestiuni,
Comisia adoptă planurile şi programele care decurg din acestea. Comisia
acordă Statelor un avans pentru a le permite demararea programelor.
6. Autorităţile naţionale sau regionale hotărăsc în mod autonom asupra detaliilor
acestor programe, cum ar fi de exemplu excedentele acestora. Aceste
documente nu sunt negociate cu Comisia, ci ele îi sunt trimise cu scop
informativ. Documentele permit acestor autorităţi să lanseze proiectele în
funcţie de modalităţile proprii (cereri de proiecte, licitaţii pentru realizarea de
infrastructuri). Din acest moment, programele intră în faza lor operaţională.
7. Autoritatea însărcinată cu gestionarea unui program selecţionează proiectele
cele mai potrivite scopului acestuia şi informează candidaţii de alegerea
făcută.
8. Organismele selecţionate pot din acest moment să înceapă implementarea
proiectului. Acest proiect trebuie neapărat finalizat înainte de termenul limită
stabilit în program, dat fiind faptul că ritmul ajutoarelor europene este fixat la
început.
9. Autorităţile de gestiune responsabile urmăresc îndeaproape evoluţia
programelor cu ajutorul Comitetelor de Monitorizare în care sunt reprezentaţi
diferiţii parteneri (agenţi economici, sociali şi de mediu). Aceste autorităţi
informează Comisia Europeană despre evoluţia programelor, dovedind
acesteia că banii sunt folosiţi în condiţii optime (justificarea cheltuielilor).
Comisia supraveghează sistemele de monitorizare create şi varsă treptat
restul contribuţiei din Fondurile Structurale. Comisia analizează evoluţia
indicatorilor de monitorizare şi studiile de evaluare şi organizează schimburi
tematice. Ea informează autorităţile responsabile asupra noilor priorităţi
comunitare care au consecinţe asupra dezvoltării regionale.
20
Fonduri Structurale
CM urmăresc evoluţia program

şi informează CE care, U E decide bugetul FS,
analizează evoluţia indic. de repartizarea pe ţară şi Ob. reguli
monitorizare de bază pt utilizare FS
Organismele selecţionate
pot începe implementarea Fiecare SM propune un Plan
pr. PROCES DE de Dezvoltare în fc. de
PROGRAMARE orientările tematice şi cu
consultarea partenerilor
Autorit. ce gestionează Planurile sunt prezentate

program selecţionează Comisiei Europene
proiectele cele mai potrivite
scopului
Comisia adoptă CSRN PO CE şi SM negociază conţinuturile

ce decurg din aceste doc. şi fondurile comunitare
naţionale
8. CARE SUNT PRINCIPIILE DE PROGRAMARE A FONDURILOR STRUCTURALE?
A. Complementaritate: acţiunile comunitare trebuie să fie complementare sau să

contribuie la operaţiunile naţionale corespondente.
B. Parteneriat: acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o strânsă consultare între
Comisie şi statele-membre, împreună cu autorităţi şi organisme numite de statele-
membre, cum ar fi autorităţi regionale şi locale, parteneri economici şi sociali.
Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea
asistenţei financiare. Statele-membre trebuie să asigure asocierea partenerilor
relevanţi la diferite stadii ale programării.
C. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de
Comisie. Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de
autorităţi naţionale/regionale în cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor şi
managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi
regionale.
D. Adiţionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice
sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include atât
fonduri UE cât şi fonduri naţionale din surse publice sau private.
E. Compatibilitate: Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie în
conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum şi cu politicile şi acţiunile UE,
21
Fonduri Structurale
inclusiv regulile privind concurenţa, achiziţiile publice, protecţia mediului,

eliminarea inegalităţilor, promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei.
F. Multianualitate: acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor Membre trebuie să fie
implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare, luare de
decizii şi finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-
anuale şi definirea de obiective concrete.
G. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective
prioritare; de fapt, o mare parte a cestora acoperă un număr limitat de zone, care
au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rămase sunt dedicate
anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi în toată Uniunea
Europeană, fără a satisface criterii geografice speciale.
Principiilor de programare se vor adăuga „Principiile de asistenţă” statuate prin
Regulamentul CE nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 (care abrogă Regulamentul CE nr.
1260/1999) privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European.
Principiile asistenţei, conform noului Regulament, sunt cuprinse în capitolul IV al
Tratatului, art. 9 – art. 17. Acestea sunt:
1. Complementaritate, consecvenţă, coordonare şi flexibilitate
Comisia şi Statele Membre trebuie să asigure că asistenţa pentru Fonduri este
consecventă cu activităţile, politicile şi priorităţile Comunităţii şi complementară
cu alte instrumente financiare ale Comunităţii. Această consecvenţă şi
complementaritate vor fi indicate în Ghidul Strategic pe coeziune al
Comunităţii, în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă şi în Programele
operaţionale.
Asistenţa de cofinanţare din partea Fondurilor va urmări priorităţile Uniunii
Europene de promovarea competitivităţii şi crearea de locuri de muncă,
incluzând obiectivele Ghidului Integrat de Dezvoltare şi locuri de muncă (2005
la 2008) aşa cum sunt definite de Decizia Consiliului 2005/600/EC /12 iulie
2005.
În conformitate cu responsabilităţile care le revin, Comisia şi Statele Membre
vor asigura coordonarea coordonarea între asistenţa din partea Fondurilor,
FEADR, FFE şi intervenţiile BIE şi a altor instrumente financiare existente.
2. Programare
Obiectivele FS trebuie să urmăreasca cadrul sistemului multianual de
planificare organizat în câteva etape focalizându-se pe identificarea
priorităţilor, finanţare şi sistemul de management şi control.
3. Parteneriat
Parteneriatul va trebui să acopere pregătirea, implementarea, monitorizarea şi
evaluarea programelor operaţionale. Nivelul local de implementare este
implementarea programelor operaţionale la care se face referire în art. 32, va
intra în responsabilitatea statelor membre la cel mai apropiat nivel local, în
22
Fonduri Structurale
conformitate cu sitemul instituţional specific fiecărui stat membru.

Responsabilitatea va fi exercitată în conformitate cu acest regulament.
4. Implementare la nivel teritorial
Implementarea programelor operaţionale la nivel teritorial la care face referire
art. 32 va fi în responsabilitatea Statelor Membre la cel mai apropiat nivel
teritorial, în concordanţă cu sistemul instituţional specific fiecărui stat membru.
5. Intervenţie proporţională
În completare, prevederi specifice referitoare la proporţionalitate în legătură cu
controlul sunt prevăzute la art. 74 din acest Regulament
6. Management transparent
Principiul solid al managementului financiar va fi aplicat în acord cu art. 48 (2)
din Regulamentul CE nr. 1605/2002.
7. Adiţionalitate
Comisia în cooperare cu fiecare stat membru va verifica adiţionalitatea
termenului mediu în 2011 pentru obiectivele convergente.
Statele membre vor transmite comisiei informaţia cerută de imposibilitatea de a
verifica conformitatea nivelului public sau echivelntul cheltuielilor structurale
deteminate ex ante.
8. Egalitate între femei şi bărbaţi şi nediscriminare
Statele membre si Comisia se vor asigura că egalitatea între bărbaţi şi femei şi
perspectiva integrării de gen este promovată în timpul diverselor stadii ale
implementării fondurilor. Statele membre şi Comisia vor face paşi apropiaţi în
sensul prevenirii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică,
religie sau convingere, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală în timpul
stagiilor variate de implementare a fondurilor şi în particular în accesarea lor.
În mod particular, accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi va constitui
unul dintre criteriile care vor fi observate în definirea operaţiunilor de
cofinanţare de către fonduri şi vor fi luate în considerare în timpul diferitelor
stadii de implementare.
9. Dezvoltare sustenabilă
Obiectivele fondurilor vor fi urmărite în cadrul de dezvoltare sustenabilă şi în
promovarea scopului de protecţie şi îmbunătăţire a mediului aşa cum sunt
prevăzute în art. 6 al Tratatului.
9. PENTRU CE ANUME IMPLEMENTĂM FONDURILE STRUCTURALE ?

Mai concret, ce se poate face cu resursele pe care Uniunea Europeană şi
statele-membre le alocă dezvoltării regionale? Pentru a face o scurtă prezentare, ne
putem inspira din documentul în care Comisia şi-a prezentat orientările tematice
pentru perioada 2000-2006. Ţinând cont de aceste orientări, autorităţile naţionale şi
23
Fonduri Structurale
regionale şi-au stabilit propriile priorităţi în parteneriat cu Comisia şi au selecţionat

proiecte concrete. Aceste proiecte prezintă o foarte mare diversitate, în funcţie de
condiţiile economice, sociale şi teritoriale care determină modalităţile de intervenţie
prin Fonduri Structurale. Orientările Comisiei sunt regrupate pe trei direcţii, prezentate
mai jos.
1 Îmbunătăţirea competitivităţii regionale
Intervenţia Fondurilor Structurale trebuie să permită îmbunătăţirea
competitivităţii regiunilor ajutând întreprinderile să-şi extindă activităţile, să creeze
locuri de muncă şi să-şi mărească productivitatea.
2 Ocuparea forţei de muncă: creştere şi îmbunătăţire
Ocuparea forţei de muncă a devenit preocuparea socială numărul unu. De
aceea, Uniunea a stabilit o strategie europeană pentru aceasta, vizând o acţiune
concertată în acest domeniu pe ansamblul teritoriului european.
3 Echilibrarea dezvoltării zonelor urbane şi rurale
Una dintre principalele condiţii ale coeziunii teritoriului european este
asigurarea complemetarităţii şi echilibrului între zonele urbane şi cele rurale. În acest
sens, trebuie ţinut cont de problemele proprii fiecărei zone.
10. CARE SUNT REZULTATELE AŞTEPTATE?

În rapoartele publicate asupra coeziunii economice şi sociale în Europa celor
15, precum şi în alte studii diverse, se constată o scădere apreciabilă a disparităţilor
între regiuni, şi cu atât mai mult între state membre. Aceste rapoarte arată de
asemenea că această evoluţie a fost în mare măsură favorizată pe de o parte, de
procesul de integrare economică europeană şi, pe de alta, de acţiunea Fondurilor
Structurale şi de Coeziune.
10.1 Perioada de programare 2000-2006
În General
- scădere apreciabilă a diferenţelor între regiuni şi între statele-membre;
- creşterea schimburilor comerciale;
- încurajarea cooperării europene, a parteneriatelor şi a reţelelor.
Între anii 2000-2006, au fost cheltuite:
- 213 mld. Euro, prin FS, în UE 15;
- 22 mld. Euro, ajutor de pre-aderare;
- 22 mld. Euro, pentru noile State Membre.
În ţările şi regiunile cele mai sărace (regiunile obiectiv 1, cu PIB<75% din media UE)
- Construirea sau renovarea drumurilor şi autostrăzilor;
24
Fonduri Structurale
- Dezvoltarea reţelelor de transport europene;

- Amenajarea de zone industriale;
- Ajutor pentru intreprinderi – investiţii;
- Crearea de noi locuri de muncă;
- Investiţii în domeniul educaţiei.
În perioada 2000–2006, transferurile la regiunile Obiectiv 1 ale UE 15
echivalează cu 127,5 miliarde de euro (sau 18,2 miliarde de euro pe an).
Aceste transferuri au dat posibilitatea celor mai slabe State Membre de a
atinge niveluri mai înalte de investiţii în capitalul uman şi fizic în regiunile întârziate
decât în alt caz, contribuind astfel la competitivitatea lor pe termen lung.
Alocarea FS în regiunile Obiectiv 1, perioada 2000-2006
În zonele aflate în restructurare economică şi socială
- Scăderea ratei şomajului;
- Crearea de locuri de muncă;
- Ajutor pentru IMM-uri;
- Formare profesională;
- Impulsionarea cercetării şi dezvoltării tehnologice;
- Ajutor pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit;
- Diversificarea producţiei agricole;
- Dezvoltarea unor noi activităţi în mediul rural (ex. agroturismul);
- Schema de Investiţii în exploataţiile agricole;
- Schema pentru tinerii fermieri;
- Scheme pentru zonele mai puţin favorizate (compensaţii pt. dezavantaje
naturale, sociale, economice, etc.)
10.2 Analiza impactului fondurilor de preaderare

- PHARE: promovarea coeziunii economice şi sociale (dezvoltare regională) –
725 mil EURO. Până acum, UE a alocat direct pentru acest sector aproximativ
725 milioane Euro (această statistică include şi programul RICOP).
25
Fonduri Structurale
Obiectivul general al programelor de coeziune economică şi socială este de a

contribui la creşterea potenţialului economic şi social al regiunilor mai puţin dezvoltate
ale României.
- ISPA: transport şi mediu – 2 mld. EURO

Până în prezent, din totalul fondurilor alocate de UE României (2,8 miliarde
euro), 2 miliarde sunt asiguraţi prin intermediul Programului ISPA, România reuşind
să angajeze, astfel, în totalitate fondurile alocate prin intermediul acestui instrument
de pre-aderare.
- SAPARD: agricultură şi dezvoltare rurală – 660 mil.EURO

Din februarie 2003 şi până în august 2005, Agenţia SAPARD a încheiat 1.600
de contracte pentru proiecte de modernizare a infrastructurii rurale, dezvoltare a
industriei agroalimentare şi a exploataţiilor agricole, dar şi pentru diversificarea
activităţilor economice în mediul rural.
Astfel, au fost absorbite 660 de milioane de euro, aproximativ 67% din totalul
fondurilor alocate până acum României prin Programul SAPARD. Au fost efectuate
deja plăţi de 363 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 55% din fondurile SAPARD
alocate pentru cele 1.600 de proiecte.
- PHARE CES
o PROGRAMUL DE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ 2004
Îmbunătăţirea infrastructurii regionale
Dezvoltarea Resurselor Umane şi a Sistemului Social
Îmbunătăţirea accesului la educaţie
Componenta pentru IMM-uri
Protecţia mediului
26
Fonduri Structurale
Modernizarea învăţământului tehnic şi profesional (TVET).

Dezvoltarea Resurselor Umane
Schema de proiecte de investiţii de dimensiuni mici în
managementul deşeurilor
Infrastructură regională şi locală
Programul pentru dezvoltarea infrastructurii oraşelor mici şi
mijlocii (SAMTID)
Servicii pentru mediul de afaceri
Modernizarea învăţământului tehnic şi profesional (TVET).
Dezvoltarea Resurselor Umane
Infrastructură regională de afaceri
Programul pentru Dezvoltarea infrastructurii oraşelor mici şi
mijlocii (SAMTID)
Asistenţă pentru întreprinderile mici şi mijlocii,
TVET
Schema de investiţii în servicii sociale
Infrastructură regională de dimensiuni mari
Schema de infrastructură locală de dimensiuni mici
o PROGRAMUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ 2000
Dezvoltare a resurselor umane
Asistenţă pentru IMM-uri
Infrastructură locală şi regională
Rezultate
- îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale, pentru a sprijini dezvoltarea
economică;
- dezvoltarea resurselor umane şi a sectorului social;
- dezvoltarea sectorului de producţie prin sprijin pentru IMM-uri;
- protecţia mediului (apă, canalizare, deşeuri).
27
Fonduri Structurale
10.3 Exemple de proiecte

10.3.1 PHARE
- PHARE 2003:
o Ecologizarea şi modernizarea zonelor din apropierea Mănăstirilor din
Suceava;
o Parcul industrial Turnu Măgurele;
o Dezvoltarea potenţialului turistic al staţiunii de tratament Moneasa;
o Reabilitarea ecologică a parcului Snagov.
- PHARE 2002:
o Reabilitarea drumului naţional DN2B Galaţi – Giurgiuleşti;
o Reabilitarea zonei suburbane din nordul Bucureştiului;
o Dezvoltarea durabilă a zonei Ilovita- Bahna-Ciresu-Marga – Mehedinţi;
o Reabilitarea DJ 131 pentru a îmbunătăţi traficul regional;
o Modernizarea şi dezvoltarea reţelei de apă din Zalău;
o Reabilitarea zonei turistice de lângă Mănăstirea Agapia;
o Îmbunătăţirea accesului la Coridorul pan-european IV – reabilitarea DN21
Drajna – Călăraşi;
o Centrul de afaceri Tutova – Bârlad;
o Parcul industrial Borş;
o Dezvoltarea zonei turistice Luna Şes – Borşa.
- PHARE 2001:
o Dezvoltarea sistemelor de încălzire bazate pe folosirea biomasei în cinci
zone turistice;
o Centrul economic Bucovina – Suceava;
o Parcul industrial Turnu Măgurele;
o Incubatorul de afaceri Botoşani;
o Centrul de marketing agro-alimentar din Cluj;
o Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din Călăraşi
- PHARE 2000:
o Parcul industrial Hemeiuş – Bacău;
o Parcul industrial Satu Mare;
o Dezvoltarea zonei economice Cluj-Napoca;
o Drumul de acces Buşteni – Valea Albă – Călinderu;
o Reabilitarea zonei industriale Siret;
28
Fonduri Structurale
o Centrul de inovare şi afaceri Iaşi;

o Reconstrucţia podului din Rădăuţi;
o Reabilitarea economică şi a mediului din zona râului Teleajăn;
o Reabilitarea infrastructurii din Ţăndărei;
o Modernizarea infrastructurii lacului Amara;
o Dezvoltarea infrastructurii turistice din Călăraşi.
Pentru mai multe informaţii referitoare la rezultatele implementării fondurilor PHARE
în România şi exemple de proiecte puteţi consulta Fişa de sector: Coeziune
economică şi socială (Dezvoltare regională) la adresa www.infoeuropa.ro.
10.3.2 ISPA:
- Sectorul de apă:
o Modernizarea sistemului de apă şi canalizare şi construcţia unei noi staţii de
epurare în judeţul Galati;
o Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare
din municipiul Deva şi Hunedoara;
o Modernizarea şi extinderea sistemului de apă şi canalizare în municipiul
Suceava şi zonele învecinate.
- Sectorul deşeurilor :
o Managementul integrat al deşeurilor în municipiul Bacău şi zonele învecinate;
o Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Argeş.
- Sectorul transport
o Construcţia şi reabilitarea secţiunilor 4 şi 5 ale autostrăzii Bucureşti-
Cernavodă din România;
o Extinderea la patru benzi a drumului naţional Nr.5 Bucureşti-Giurgiu;
o Reabilitarea secţiunii Drobeta Turnu Severin - Lugoj pe DN 6 (a doua etapa
a legaturii Craoiva – Lugoj), a secţiunii Craiova - Drobeta Turnu Severin a
Autostrăzii 6 (prima etapă a legăturii Craiova-Lugoj);
o Reabilitarea secţiunilor Bucureşti – Băneasa – Feteşti pe linia de cale ferată
Bucureşti-Constanţa;
o Reabilitarea secţiunii de cale ferată Câmpina – Predeal de pe linia de cale
ferată Bucureşti-Braşov;
o Reconstrucţia infrastructurii rutiere şi feroviare afectate de inundaţii în
judeţele Giurgiu, Vrancea şi Bacău;
10.3.3 SAPARD:
- Modernizare centru vinificaţie Oprişor, jud Mehedinţi;
29
Fonduri Structurale
- Abator mixt porcine, ovine, bovine şi secţie procesare carne la SC Carmolimp

din localitatea Ucea de Jos- Braşov;
- Modernizarea instalatiilor de pasteurizare a laptelui la fabrica de produse
lactate Baciu, jud Cluj - SC. Napolact SA Cluj Napoca;
- Construcţia şi dotarea unui depozit de fructe în atmosferă controlată, investiţie
nouă, situat în satul Dedrad, judeţul Mureş, ferma 14, a SC Pomicola Batos
SRL;
- Înfiinţarea Centrului de colectare lapte în localitatea Frătătuti Vechi în cadrul
SC PRO PUTNA SRL SUCEAVA;
- Înfiinţarea unei fabrici de salamuri crude uscate în Filipeştii de Pădure, Judeţul
Prahova;
- Înfiintare canalizare în localităţile Giroc şi Chişoda, Comuna Giroc din judeţul
Timiş;
- Amenajare drum comunal DC 192 Giulvaz – Crai Nou din judeţul Timiş;
- Modernizare drumuri de interes local în comuna Prundeni, judeţul Vâlcea;
- Modernizări drumuri de interes local, Consiliul Local Victor Vlad Delamarina,
judeţul Timiş.
11. MATRICE-CADRU LOGIC A PROIECTULUI
Matrice-cadru Logic a proiectului este un instrument care ajută la:

- concepţia, implementarea şi evaluarea proiectului;
- realizarea conexiunilor dintre activităţi / investiţie si rezultatele aşteptate;
- fixarea indicatorilor;
- alocarea responsabilităţilor.
11.1 Terminologie
Descrierea proiectului
Coloana ce conţine scurta prezentare a ceea ce intenţionează proiectul să obţină şi
cum.
Obiectiv general
Se referă la obiectivele sectoriale sau naţionale la care proiectul va contribui, de
exemplu creşterea stării de sănătate, reducerea corupţiei, etc; este mai mult o
declaraţie de intenţie.
30
Fonduri Structurale
Scop
Se referă la ceea ce trebuie să se obţină în urma proiectului, în ceea ce priveşte
dezvoltarea. Ca exemplu scopul poate preconiza accesul mai larg la vaccinări sau
cresterea productiei agricole, etc.
Obiective specifice
Atunci când proiectul este relativ complex şi are un număr mare de output-uri
(rezultate asteptate), este util ca acestea sa fie grupate (dupa criterii sectoriale,
funcţionale, etc.). În acest caz folosim câte un obiectiv pentru fiecare tip de
criteriu/componentă.
Exemplu :
Obiectiv specific - grad mai mare de acces la internet al elevilor din mediul rural - 48
comune ale judetului X.
Criteriu/componenta infrastructură – obiectiv: înfiinţarea, în 2 luni, a 48 centre
informatice, 1/comună, dotate fiecare cu 4 calculatoare conectate la internet.
Criteriu/componentă comunicare – obiectiv: creşterea cu cel puţin 60% a numărului
de elevi/comuna care accesează săptămânal internetul prin intermediul centrelor
informatice.
Observaţie: formularea obiectivului trebuie să ţină cont de caracteristicile SMART
- Specific - furnizează informaţii despre caracteristicile specifice;
- Măsurabil - prezintă aspecte cantitative şi calitative care pot fi măsurate cu
unităţi de măsura cunoscute;
- Accesibil - posibil de găsit la un cost rezonabil, pentru a fi folosit la verificarea
stadiului;
- Relevant - semnificativ în contextul proiectului sau programului;
- Timp - referire la un anumit interval de timp, bine precizat.
Rezultate
Rezultate specifice şi produse (bunuri şi servicii) realizate prin îndeplinirea
unor sarcini sau activităţi. Fiecare componentă trebuie să aibă cel puţin un rezultat
(output) . Atunci când proiectul este relativ complex şi are un număr mare de rezultate
(output-uri), este util ca acestea să fie grupate (după criterii sectoriale, funcţionale,
etc.). În acest caz folosim câte un obiectiv pentru fiecare componentă/tip de criteriu.
Exemplu: vaccinarea copiilor, construirea unui sistem de irigatii, zone cultivate,
construirea de clădiri, sosele, poduri, elaborarea metodologiei pentru recrutarea şi
instruirea personalului, etc.
Activităţi
Sarcinile specifice îndeplinite pentru a atinge rezultatele (output-urile) cerute.
31
Fonduri Structurale
Exemple de activităţi pentru realizarea unei reţele de alimentare cu apă a

unei comunităţi: realizarea designului, stabilirea procedurilor de întreţinere a reţelei,
pregătirea locaţiei, realizarea reţelei de ţevi, etc
Ipoteze
Condiţii care afectează progresul sau succesul proiectului, dar asupra cărora
nu avem control direct.
Exemplu: calamităţi naturale, nerespectarea legii, strategii de reformă etc.

Indicatori
Instrumente de măsură necesare cuantificării nivelului atins de obiectivele propuse,

ca urmare a implementării proiectului / programului. Trebuie să fie exprimaţi în
termeni SMART:
- Specifici: furnizează informaţii despre caracteristicile specifice unui anumit
obiectiv
- Măsurabili: prezintă aspecte cantitative şi calitative ale unui obiectiv care pot fi
măsurate cu unităţile de măsura cunoscute
- Accesibili: posibil de găsit la un cost acceptabil, pentru a fi folosiţi la
verificarea stadiului atingerii unui obiectiv
- Relevanţi: sunt semnificativi pentru obiectivul măsurat în contextul proiectului /
programului
- Timp: fac referire la un anumit interval de timp, bine precizat, privind stadiul
atingerii obiectivului pe care îl verifică.
Mijloacele de verificare
Trebuie specificat:
- Sursa din care vor fi colectate informaţiile cu privire la indicatori;
- Modalitatea în care informaţia va fi colectată;
- Frecvenţa cu care informaţia trebuie furnizată.
11.2. Logica verticală

Logica verticală (Coloanele 1 si 4)
- Identifică intenţiile proiectului;
- Clarifică relaţiile cauza-efect;
- Specifică supozitiile.
32
Fonduri Structurale
Indicatori de
Surse şi
performanţă
Descrierea proiectului mijloace de Ipoteze
verificabili în mod
verificare
obiectiv
Obiectiv general
Obiectiv specific
Rezultate preconizate
Activităţi
Preconditii
Logica verticală (Relatia DACA – ATUNCI)

- DACĂ sunt introduse input-urile, ATUNCI activităţile se pot desfăşura în
condiţiile specificate (precondiţii îndeplinite, deci activitatile pot începe);
- DACĂ se derulează activităţile, ATUNCI vor rezulta output-urile (activităţi
desfăşurate integral+supozitii îndeplinite, deci au fost obţinute rezultatele
propuse);
- DACĂ sunt produse output-urile, ATUNCI obiectivele specifice vor fi realizate
(rezultate obţinute integral+supoziţii îndeplinite deci scop îndeplinit);
- DACĂ obiectivele specifice sunt realizate, ATUNCI este îndeplinit scopul
proiectului;
- DACĂ scopul este îndeplinit, ATUNCI va fi susţinută direcţia în care se
încadrează proiectul - obiectivul general - (scop îndeplinit+supoziţii îndeplinite,
deci obiectiv general parţial realizat).
11.3. Logica orizontală
Logica orizontală (Coloanele 2 si 3)
- Măsoară efectele proiectului;
- Măsoară resursele utilizate pentru implementarea proiectului;
- Asigură cadrul pentru monitorizarea şi evaluarea proiectului.
Indicatori de
Surse şi
performanţă
Descrierea proiectului mijloace de Ipoteze
verificabili în mod
verificare
obiectiv
Obiectiv general
Obiectiv specific
Activităţi
Preconditii
33
Fonduri Structurale
Logica orizontală ne ajută să identificăm indicatorii ce pot fi folosiţi pentru măsurarea

şi evaluarea realizării obiectivelor (coloana 2) şi sursa din care pot fi obţinute
repectivele informaţii (coloana 4).
11.4. Completarea unei matrice logice
Descrierea proiectului 1 Indicatori de 3 Ipoteze 2

Surse şi 4
performanţă
mijloace de
verificabili
verificare
în mod obiectiv
Obiectiv general
Obiectiv specific
Activităţi
34
Fonduri Structurale
11.5. Exemplu de Matrice-cadru logic a proiectului

Managementul turismului European
Intervenţia Logică
- Număr ridicat de turişti
Obiective
- Somaj scăzut 1
Generale
- Nivel ridicat al veniturilor
Scopul
- Capacitate managerială crescută în turism
Proiectului
Rezultate - Centru judeţean de formare profesională
funcţional
- Abilităţi manageriale sporite
- Abilităţi profesionale în turism sporite
- Sistem stimulativ de promovare în muncă
Activităţi - reabilitare clădire
- achiziţionare mobilier
- achiziţionare echipamente IT+tehnice
- punerea în funcţiune a echipamentelor
achiziţionate
- organizare şi desfăşurare de cursuri de
management specializate
- organizare şi desfăşurare de cursuri de RU,
financiar contabile, marketing, limbi străine
- elaborare şi multiplicare suporturi de curs
- organizare şi desfăşurare cursuri de
instruire specifice pe meserii (recepţioner,
ghid turistic, administrator, bucătar,etc)
- elaborare şi multiplicare suporturi de curs
- elaborare şi editare buletin informativ,
pliante, alte materiale promoţionale
- multiplicare şi distribuire materiale
promoţionale
35
Fonduri Structurale
Supoziţii
Obiective
Generale
-
Acces sporit la credite
Scopul
-
Implicare sporită a autorităţilor locale şi
Proiectului
judeţene
- Comunicare eficientă a actorilor locali
Rezultate - Sprijin al autorităţilor locale+judeţene
- Interes sporit al mediului de afaceri
- Sprijin de la autorităţile locale
- Sprijin din partea mediului de afaceri
Activităţi - Interes in mediul de afaceri
- Interes din partea potenţialilor cursanţi
- Sprijin din partea mass-media
Precondiţii
- Susţinere factori de decizie
- Clădire existentă
- Co-finanţare prin Hotărâre C.L.
- Statut juridic al instituţiei
Indicatori de verificare a obiectivelor Supoziţii

- Numărul de turişti creşte cu X% după 18 luni
Obiective - Rata somajului scade cu X% după 9 luni
Generale - Nivel de salarizare în turism creşte cu X% după 2
ani
- Cifra de afaceri creşte cu X% după 18 luni
Scopul
- Numărul de unităţi turistice creşte cu X% după 18
Proiectului
luni
Rezultate - Clădire – suprafaţă utilă+dotări
- Număr afaceri nou create creşte cu X% după 9 luni
- Număr persoane nou-angajate creşte cu X% după 9
luni
- Număr materiale promovare turism creşte cu X%
după 9 luni
- X număr evenimente de promovare turism local,
anual, după 9 luni
Activităţi Mijloace
36
Fonduri Structurale
Indicatori de Surse verificare Supoziţii

verificare a
obiectivelor
- statistici naţionale/judeţene/locale
Obiective - direcţia regională/judeţeană de
Generale statistică
- anuar statistic
Scopul - rapoarte DGFP/Camera de Comerţ
Proiectului - rapoarte statistice
- proces verbal recepţie centru-
rapoarte
- evidenţe ale centrului
Rezultate - AJOFM
- rapoarte statistice
- rapoarte intermediare/de progres ale
proiectului
Activităţi Mijloace Costuri
Intervenţia Indicatori de verificare a Surse verificare Supozţii

Logică obiectivelor
- numărul de turişti - statistici
Obiective
creşte cu X% după naţionale/jude
Generale
18 luni ţene/ locale
- Număr ridicat
- rata somajului scade - direcţia regională/
de turişti
cu X% după 9 luni judeţeană de
- Somaj scăzut
- nivel de salarizare în statistică
- Nivel ridicat al
turism creşte cu X% - anuar statistic
veniturilor
după 18 luni
- cifra de afaceri - rapoarte - acces sporit la
Scopul
creşte cu X% după DGFP/Camera de credite
Proiectului
18 luni Comerţ - implicare
- Capacitate
- numărul de unităţi - rapoarte statistice sporită a
managerială
turistice creşte cu autorităţilor
crescută în
X% după 18 luni locale şi
turism
judeţene
Rezultate - clădire – suprafaţă - proces verbal - comunicare
- Centru judeţean utilă+dotări recepţie centru- eficientă a
de formare - număr afaceri nou rapoarte actorilor locali
profesională create creşte cu X% - evidenţe ale - sprijin al
funcţional după 9 luni centrului autorităţilor
- Abilităţi - Număr persoane - AJOFM locale+judeţe
manageriale nou-angajate creşte - rapoarte statistice ne
sporite cu X% după 9 luni - rapoarte - interes sporit
- Abilităţi - număr materiale intermediare/de al mediului de
37
Fonduri Structurale
profesionale în promovare turism progres ale afaceri

turism sporite creşte cu X% după proiectului
- Sistem 18 luni
stimulativ de - X număr evenimente
promovare în de promovare turism
muncă local, anual, după
primul an de la
închiderea
proiectului
Activitati
- reabilitare
clădire
- sprijin de la
- achiziţionare
autorităţile
mobilier
locale
- achiziţionare
Mijloace Costuri - sprijin din
echipamente
partea
IT+tehnice
mediului de
- punerea în
afaceri
funcţiune a
echipamentelor
achiziţionate
- organizare şi
desfăşurare de
cursuri de
management
specializate
- organizare şi
desfăşurare de
- interes în
cursuri de RU,
mediul de
financiar
afaceri
contabile,
marketing, limbi
străine
- elaborare şi
multiplicare
suporturi de
curs
- organizare şi
desfăşurare
cursuri de
- interes din
instruire
partea
specifice pe
potentialilor
meserii
cursanti
(recepţioner,
ghid turistic,
administrator,
38
Fonduri Structurale
bucătar,etc)
- elaborare şi
multiplicare
suporturi de
curs
- elaborare şi
editare buletin
informativ,
pliante, alte
- sprijin din
materiale
partea mass-
promoţionale
media
- multiplicare şi
distribuire
materiale
promoţionale
Precondiţii
- susţinere
factori de
decizie
- clădire
existentă
- Co-finanţare
prin Hotărâre
C.L.
- statut juridic al
instituţiei
12. MANAGEMENTUL CICLULUI DE PROIECT
Un proiect este o succesiune de sarcini cu început şi sfârşit, marcate de timp,

resurse şi rezultate aşteptate. În consecinţă un proiect este o suită de activităţi
planificate care:
- Abordează o problemă specifică (definită ca o problemă cu ţintă clară, o
problemă care motivează, este rezolvabilă şi căreia i se pot identifica
resurse pentru rezolvare). De exemplu: o problemă este abandonul şcolar.
O problemă specifică este abandonul şcolar al celor 1000 de copii de
vârstă şcolară din oraşul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin.
- Urmăreşte atingerea unor obiective specifice.
- Are termen specifice de începere şi încheiere.
- Dispune de resurse limitate.
- Consumă resurse.
39
Fonduri Structurale
Este foarte importantă diferenţierea care trebuie să se facă între Program şi

proiect programul nu este acelaşi lucru cu proiectul, nu trebuie confundate.
Programul este compus din mai multe proiecte (exemplu: programul PHARE ACCES
are ca temă generală dezvoltarea sectorului ONG din domeniul asistenţei sociale,
protecţiei mediului, etc. şi în cadrul acestui program se pot depune n proiecte, în
fiecare dintre acestea fiind identificate probleme şi soluţiile aferente care se
încadrează în tema generală a programului) .
12.1. Ciclul de viaţă al unui proiect
În „Viaţa” unui proiect există 5 faze definitorii, după cum urmează:

- faza de iniţiere a proiectului;
- faza de planificare a proiectului;
- faza de execuţie a proiectului;
- faza de control a proiectului;
- faza de încheiere.
Cele 5 faze ale procesului de management ale proiectului pot fi folosite pentru orice
proiect de succes.
12.1.1. Faza de iniţiere a unui proiect

Atunci când ne gândim ce etape ar trebui să parcurgem pentru elaborarea unei
cereri de finanţare, trebuie să avem în vedere faptul că, în covârşitoarea majoritate a
cazurilor, finanţarea care se solicită este necesară pentru derularea unui anumit
proiect. Plecând de la acest lucru, este normal să ne gândim care este motivul pentru
care membrii unei organizaţii, oricare ar fi aceasta îşi propun să demareze un proiect.
Neluând în considerare cazurile în care dorinţa de a fac rost de bani pentru o
organizaţie este elementul care îi determină pe unii să ia decizia de a desfăşura un
proiect, în mod normal motivul trebuie să îl reprezinte existenţa unei probleme pe
care membrii organizaţiei respective îşi propun să o rezolve.
În esenţă procesul de elaborare a unui proiect şi de scriere a unei cereri de
finanţare începe prin a identifica o problemă a comunităţii sau organizaţiei, care
trebuie soluţionată.
Odată acest lucru realizat, putem stabili principalele elemente ale unui
proiect menit a rezolva problema identificată, respectiv: scopul, obiectivele,
activităţile, planul de evaluare şi bugetul.
Stabilirea acestor elemente ne permite să avem datele necesare pentru a
căuta finanţatorul căruia să ne adresăm. În concluzie următorul pas îl constituie
cercetarea pieţei finanţatorilor.
40
Fonduri Structurale
În final de îndată ce am hotărât cui să ne adresăm pentru a solicita fonduri, ne-

am convins că suntem eligibili pentru finanţatorul respectiv, că putem satisface toate
cerinţele acestuia, nu ne rămâne decât să redactăm cererea de finanţare în forma
solicitată de către finanţator.
În concluzie procesul de elaborare a unei cereri de finanţare cuprinde la rândul
ei 5 etape esenţiale :
a) identificarea problemei;
b) stabilirea elementelor esenţiale ale proiectului;
c) cercetarea pieţei finanţatorilor şi stabilirea finanţatorului căruia
urmează să ne adresăm cererea de finanţare;
d) redactarea cererii de finanţare;
e) elementele secundare ale proiectului.
a) Identificarea problemei
După cum aminteam orice proiect pleacă de la identificarea unei
probleme/nevoi existente la nivelul unei comunităţi sau chiar al întregii comunităţi.
Problema/nevoia poate să conste dintr-o stare de fapt negativă, care trebuie
înlăturată sau corectată. Astfel, problema poate fi definită ca o situaţie sau un
complex de situaţii care afectează un grup de oameni, o comunitate sau întreaga
societate la un moment dat.
Modul cum este aleasă problema şi cum este formulat enunţul ei are o
importanţă esenţială asupra şanselor de a primi finanţare şi pentru a rezolva
problema respectivă.
b) Stabilirea elementelor esenţiale ale proiectului

Scopul proiectului
Scopul este stadiul în care va ajunge problema ca urmare a derulării
proiectului. Situaţia ideală o reprezintă rezolvarea problemei ceea ce nu se întâmplă
întotdeauna. Astfel, uneori scopul proiectului poate fi chiar rezolvarea problemei,
alteori poate fi doar ameliorarea ei. În orice situaţie, însă, o dată definită problema,
trebuie să fie foarte uşor de definit scopul.
Recomandări:
- enunţul scopului trebuie să fie scurt şi concis;
- nu trebuie să apară necesitatea de a folosi conjuncţia „şi” pentru a despărţi
două propoziţii. Dacă se întâmplă acest lucru, s-ar putea să fie vorba de două
scopuri;
- de asemenea, folosirea cuvântului „prin” atrage după el explicaţii cu privire la
modul în care va fi atins scopul proiectului. Nu este cazul a se face acest lucru
în această secţiune.
41
Fonduri Structurale
Obiectivele proiectului
Obiectivele sunt rezultatele urmărite de echipa de proiect în efortul de atingere
a scopului său, altfel spus, paşii ce trebuie făcuţi pentru apropierea de scop.
Obiectivele pot fi privite ca fiind elementele din care construim puntea peste
prăpastia care ne desparte de locul în care vrem să ajungem (scopul proiectului).
Stadiul în care se află Ob.1 Ob.2. Ob.3. etc Stadiul în care dorim să
problema în prezent aducem problema
Trebuie avută mare atenţie când se enunţă obiectivele pentru a nu se

confunda cu activităţile. Acestea din urmă descriu cum se îndeplinesc obiective.
Obiectivele reprezintă un sfârşit, în timp ce metodele reprezintă un drum. Cea mai
bună regulă de deosebire a lor este următoarea: dacă există un singur mod de a
îndeplini obiectivul pe care l-aţi enunţat, probabil că, de fapt, aţi enunţat o acţiune.
O reţetă generală pentru un obiectiv ar putea fi: Să (un verb de acţiune şi o
stare care să reflecte indicatorul de performanţă) al (grupul ţintă) până la (standard
de performanţă) într-un timp de (perioada de timp) cu un cost total nu mai mare
de (cost).
Exemplu: Să crească gradul de integrare în muncă al celor 7000 de şomeri
din orasul X, cu 30 % faţă de numărul actual în cinci luni cu un cost total de cca.
10.000.000 lei.
Grupul ţintă
Este format din persoanele cărora li se adresează proiectul. Trebuie clar definit
pe cât posibil în cifre, grupul ţintă nu trebuie să fie foarte mare.
Beneficiarii proiectului sunt cei care beneficiază de pe urma implementării
proiectului. Beneficiarii proiectului pot fi:
- beneficiari direcţi, care de multe ori se identifică cu grupul ţintă;
- beneficiarii indirecţi, care beneficiază indirect prin implementarea proiectului.
Activităţile
Activitatea este un mijloc de a atinge un obiectiv. Orice proiect este compus
dintr-un cumul de activităţi, nici un proiect nu poate fi dus la capăt printr-o singură
activitate. Atunci când se stabilesc activităţile, pentru fiecare dintre acestea trebuie să
se decidă cu privire la:
- responsabilul activităţii respective;
- resursele de care este nevoie (personal, echipament, timp);
- delimitarea activităţii în timp (data de început şi cea de sfârşit) şi modul cum se
interferează activităţile.
42
Fonduri Structurale
Pentru a elabora activităţile prin care se atinge un obiectiv, răspundeţi-vă la

următoarele întrebări :
- Ce anume aveţi de făcut pentru atingerea obiectivului? (Răspunsul la această
întrebare îl constituie acţiunile ce trebuie întreprinse);
- Ce sarcini trebuie îndeplinite în cadrul fiecărei acţiuni? (Răspunsul vă ajută să
evaluaţi resursele de care aveţi nevoie şi planificarea în timp);
- Ce resurse sunt necesare pentru îndeplinirea fiecărei sarcini?
- Care sunt datele de începere şi terminare a sarcinilor? (Răspunsul la această
întrebare vă ajută să determinaţi secvenţele în timp);
- Cum se vor selecta participanţii? (Răspunsul vă ajută să vă daţi seama dacă
veţi avea oamenii necesari pentru ducerea activităţilor la bun sfârşit).
Planul de evaluare
Evaluarea reprezintă emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat pe calea
atingerii obiectivelor propuse.
Evaluarea se concentrează asupra a patru aspecte principale: resurse
investite, activităţi desfăşurate, rezultate obţinute, beneficii realizate.
Pentru a fi realizată, evaluarea necesită, în cele mai multe cazuri, culegerea de
date pe toată perioada derulării proiectului, adică monitorizarea acestuia. Aşadar,
monitorizarea este procesul de colectare sistematică şi analizare a informaţiilor cu
privire la activităţile echipei instituţiei. Monitorizarea ne ajută să efectuăm o verificare
regulată a ceea ce facem în mod curent; informaţiile pot reprezenta indicatori atât
cantitativi cât şi calitativi.
Planul de evaluare trebuie să cuprindă deci, referiri la modul cum vor fi culese
informaţiile cu privire la derularea proiectului (cum se face monitorizarea) şi la felul în
care se va aprecia măsura în care au fost atinse obiectivele şi s-au obţinut rezultatele
preconizate.
Pentru a putea spune că faceţi o evaluare corectă a proiectului trebuie ca la
sfârşitul procesului de evaluare să puteţi răspunde la următoarele întrebări:
- în ce măsură proiectul şi-a atins obiectivele propuse?
- în ce măsură proiectul s-a desfăşurat conform planificării propuse în cererea
de finanţare?
Bugetul proiectului
Bugetul unui proiect reprezintă un „Tablou” în care sunt reprezentate costurile
necesare derulării activităţilor din cadrul proiectului.
În sens mai larg, bugetul unui proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului
din punct de vedere financiar. Pregătirea unui buget detaliat şi realist permite o
imagine mai clară a resurselor necesare atingerii obiectivelor proiectului. Astfel,
bugetul atribuie valoare financiară activităţilor proiectului, planificarea generală a
proiectului „mergând mână în mână” cu cea generală. De asemenea, bugetul
43
Fonduri Structurale
reprezintă şi un important instrument de control al resurselor financiare ale

proiectului, orice abatere trebuind luată în considerare.
Etape în realizarea bugetului :
1. Planificarea activităţilor proiectului.
2. Estimarea cheltuielilor în detaliu pentru fiecare activitate şi subactivitate.
3. Estimarea potenţialelor surse de venituri.
4. Reconcilierea diferenţelor dintre cheltuieli şi venituri.
5. Fluxul de numerar (bani pentru efectuarea plăţilor – sume, perioade)
6. Aprobarea bugetului.
7. Stabilirea unor proceduri de supravegherea permanentă a costurilor
comparativ cu bugetul, după începerea proiectului.
8. Revizuirea şi actualizarea periodică a bugetului.
Exemplu de buget pe categorii de cheltuieli (există mai multe tipuri de buget
dar acesta cel mai simplu buget, care grupează cheltuielile pe anumite categorii,
alese fie din considerente fiscale, fie urmărind clasificarea finanţatorului)
În continuare vă oferim cea mai simplă clasificare, împreună cu câteva
exemple şi recomandări:
Articol de buget Tipuri de cheltuieli exemple Recomandări
Personal -salarii angajaţi Includeţi salariul brut
-salarii colaboratori conţinând impozitele şi
-taxe consultanţă prin prestăritaxele aferente salariului
servicii tarifar
Deplasări şi - bilete de avion, tren, autobuz
E bine să stabiliţi un barem
transport - chitanţă taxi pentru aceste costuri:
- diurnă valoarea diurne (în cazul în
- cazare care acest barem nu este
- costuri pentru folosirea stabilit de finanţator)
autovehiculelor personale categoria de hotel pentru
- transport materiale, persoanecazarea în deplasare,
- închiriere materiale condiţii privind transportul
de tren, consumul de
benzină la 100 km.
Echipament - include de obicei bunuri în Fiţi cât mai exacţi în
valoare de cel puţin 1 mil.lei şi o descrierea echipamentelor
durată de viaţă de cel puţin un an pe care le achiziţionaţi,
- software ataşaţi cererii de finanţare şi
- accesorii mai scumpe oferte de preţ.
Costuri directe ale - cazare
activităţilor - masă
- chirie săli
- materiale consumabile, etc.
44
Fonduri Structurale
Costuri indirecte - chirie spaţiu Aceste costuri se referă la

ale proiectului - telefon/fax cota parte din costurile
- taxe poştale totale, indispensabile bunei
- materiale birou desfăşurări ale proiectului.
- utilităţi (electricitate, apă) Adesea aceste costuri nu
- întreţinerea echipamentului sunt prinse creând astfel
- asigurări probleme în managementul
financiar ale proiectului
Ca o idee generală, fiecare finanţator pune la dispoziţia solicitanţilor, o dată cu
formularele de Cerere de Finanţare şi un anumit tip de buget pe care îl agreează.
Concluzii :
1. bugetele cuantifică activităţi – adică le conferă valoare în bani;
2. bugetele dirijează cheltuieli astfel încât resursele să fie cheltuite numai pentru
activităţi care sprijină;
3. obiectivele proiectului;
4. bugetele identifică ce resurse sunt necesare şi care sunt solicitate;
5. bugetele permit examinarea obiectivelor şi activităţilor unui proiect din punct de
vedere al costului lor actual;
6. un buget realist şi actualizat permite evaluarea financiară a proiectului.
c) Cercetarea pieţei finanţatorilor

În funcţie de problema pe care dorim să o rezolvăm, trebuie făcută o cercetare
a pieţei, pentru a găsi finanţatorii potriviţi pentru ceea ce vrem să facem.
Rezultatele pe care trebuie să le avem în vedere ar fi următoarele:
- identificarea a cât mai multe surse de finanţare posibile acordate la proiectul
dorit;
- strângerea unei cantităţi de informaţie îndeajuns de mare pentru a putea hotărî
care sunt finanţatorii preferaţi;
- dezvoltarea unei baze de date care să permită conturarea unei strategii de
contactare a finanţatorilor.
Este bine să vă gândiţi la posibilitatea coroborării mai multor surse de finanţare
pe acelaşi proiect, dar pentru atingerea unor obiective diferite. Există finanţatori care
preferă să finanţeze proiecte în colaborare cu alţi finanţatori şi cea mai mare parte
dintre aceştia preferă să finanţeze proiecte la care solicitantul participă cu o cotă de
cofinanţare.
Informaţiile de care trebuie să ţinem cont pentru a vedea dacă un finanţator
este potrivit pentru noi:
- domeniile de interes ale finanţatorului;
45
Fonduri Structurale
- tipuri de proiecte pe care le-a mai finanţat;

- limitele, minime şi maxime cu privire la perioada de timp alocată finanţării în
cauză;
- limitele, minime şi maxime cu privire la suma alocată per proiect;
- durata procesului de evaluare a propunerii;
- termenele de depunere a cererilor de finanţare;
- modalităţile de contact;
- alte criterii de eligibilitate.
Cea mai eficientă sursă de informare asupra finanţărilor este internetul,

redăm mai jos câteva dintre cele mai importante adrese de site-uri :
- www.infoeuropa.ro
- www.finantare.ro
- www.adr5vest.ro, www.adrnordest.ro, www.adrse.ro, www.adrmuntenia.ro,
www.adroltenia.ro, www.nord-vest.ro, www.adrcentru.ro, www.adrbi.ro
- www.mie.ro
- www.sapard.ro
- www.fdsc.ro
d) Redactarea cererii de finanţare
Primele secţiuni ale materialului au menirea de a vă pregăti în tehnica scrierii
cererilor de finanţare, iar următoarele sunt cele care vă vor ajuta să aveţi sub control
procesul de pregătire a acesteia.
Ordinea în care vi se cere să vă prezentaţi proiectul vă poate conduce pe o
pistă falsă. Ordinea în care, de regulă componentele unei cereri sunt depuse în
dosarul care se prezintă finanţatorului este construită pentru a creşte acurateţea
cererii şi este ineficientă dacă este aplicată în procesul de scriere a propunerii
În general, elementele care compun o cerere de finanţare şi ordinea în
care ele se află în dosar arată (dacă finanţatorul nu cere altfel), după cum
urmează: adresă de înaintare; pagini de titlu; rezumat; introducere; problemă/scop;
justificarea proiectului; obiective; activităţi; evaluare; finanţări ulterioare/durabilitate;
buget; anexe
Ordinea în care sunt abordate elementele propunerii atunci când aceasta
este elaborată este, însă, următoarea:
- problemă/scop
- obiective elemente esenţiale
- activităţi
46
Fonduri Structurale
- evaluare
- buget
- justificarea proiectului
- finanţări ulterioare/durabilitate
- introducere elemente de piaţă-secundare
- pagină de titlu
- rezumat
- anexe
- adresa de înaintare
După cum se poate constata elementele esenţiale au fost stabilite deja înainte
de a decide asupra finanţatorului la care urmează să trimitem cererea. Tot ceea ce
rămâne de făcut este să le formulăm în funcţie de formularul de cerere de finanţare
specific finanţatorului căruia ne adresăm şi metodologiei impusă de acesta.
Elementele secundare ale proiectului

Justificarea proiectului
În cadrul acestui capitol sarcina este de a convinge finanţatorul de următoarele
aspecte:
- Problema abordată în cadrul proiectului este una reală, iar amânarea rezolvării
are repercusiuni asupra grupului ţintă. Trebuie să explicaţi într-un mod cât mai
convingător ce ar urma să se întâmple dacă problema respectivă ar fi lăsată
nerezolvată, fără a fi patetici.
- Atingerea scopului şi implicit rezolvarea problemei va aduce o serie de
avantaje comunităţii, societăţii sau anumitor grupuri sociale, avantaje pe care
trebuie să le menţionaţi
- Instituţia este în măsură să abordeze problema respectivă şi să ducă proiectul
la bun sfârşit. Demonstraţi că aveţi competenţa necesară rezolvării.
- Finanţare ulterioară. Durabilitatea proiectului
Cei mai mulţi dintre finanţatori doresc ca finanţarea lor să contribuie capital la
creşterea gradului de cunoaştere într-un domeniu important; cu alte cuvinte le place
să-şi cumpere un mic loc în posteritate prin contribuţia lor financiară. Vor să vadă că
proiectul pe care îl finanţează trăieşte mai departe de limita propusă în cererea de
finanţare, pentru ca ei (pe lângă celelalte grupuri – ţintă) să se poată bucura de
beneficii. Adică vor să vadă că investiţia lor este pe termen lung.
Cei mai mulţi căutători de finanţare însă, nu au forţa să gândească sau să
descrie proiectul pe care îl propun decât pe durata derulării trecută în cererea de
finanţare.
47
Fonduri Structurale
Nu faceţi ca ei. Arătaţi finanţatorului că v-aţi gândit la derularea în continuare a

proiectului, că aveţi contactele necesare pentru a susţine financiar proiectul respectiv
după ce s-a terminat respectiva finanţare. Potenţialele surse de finanţare viitoare pot
include:
- granturi ale altor finanţatori;
- taxe pe servicii prestate;
- programe de dotare (sau autodotare);
- granturi ale aceluiaşi finanţator (la o finanţare ulterioară).
Este de dorit să includeţi în această secţiune un buget prospectiv detaliat care
să scoată în evidenţă obţinerea durabilităţii proiectului. Dacă aveţi în vedere să
obţineţi o altă tranşă de finanţare, este bine să-l înştiinţaţi pe finanţator încă de la
început despre acest lucru şi să motivaţi temeinic nevoia de asistenţă ulterioară. Mulţi
căutători de finanţare sunt atât de concentraţi pe prezent încât uită că finanţatorul
acordă o mai mare atenţie proiectelor care îi solicită o „finanţare susţinută”.
Introducerea
Introducerea este acea parte a propunerii în care îl convingem pe finanţator că
instituţia noastră e cea mai potrivită pentru a aborda şi rezolva problema de care se
ocupă proiectul nostru. Scopul introducerii este acela de a spori interesul
finanţatorului pentru ceea ce face instituţia noastră şi de a-l face interesat să citească
mai departe propunerea de finanţare.
Introducerea trebuie - să descrie instituţia noastră şi acţiunile pe care le
întreprinde; să prezinte relaţionarea dintre scopul şi obiectivele proiectului şi scopul şi
obiectivele pe termen lung ale instituţiei; să scoată în evidenţă pregătirea profesională
şi ştiinţifică a personalului ce se va ocupa de proiect şi ale responsabilului
/coordonatorului de proiect; să prezinte persoane ce pot oferi recomandări; să
prezinte alte tipuri de suport de care beneficiază instituţia în prezent; să prezinte orice
altă informaţie menită să crească credibilitatea instituţiei.
Ar fi de dorit ca introducerea să nu fie mai mult de o pagină A4 şi să ofere
informaţii clare şi la obiect, pentru a uşura lectura.
Titlul proiectului
Titlul este citit primul în cadrul unui proiect. Va trebui deci să găsiţi ceva care
să-l facă pe finanţator să meargă mai departe. Să includeţi în titlu ceva care să-i
trezească curiozitatea.
De obicei titlul trebuie: să fie descriptiv; să scoată în evidenţă rezultatele
proiectului şi nu metodele folosite; să descrie avantajele pe care le vor câştiga
beneficiarii sau societatea de pe urma proiectului; să fie clar, concis şi uşor de ţinut
minte.
Dacă vreţi să vedeţi câteva exemple de titlu, este de ajuns să deschideţi un
ziar de senzaţie; cam aşa ceva trebuie folosit ca stil şi design.
48
Fonduri Structurale
Recomandări :
- e bine să nu folosiţi acronime atunci când finanţatorul nu menţionează explicit
că doreşte acest lucru;
- nu faceţi referinţe la vasta dumneavoastră cultură (mitologie, cultură generală,
istorie, artă, etc.);
- nu folosiţi termeni prea tehnici ci încercaţi să folosiţi cuvinte şi fraze simple pe
înţelesul chiar şi a unor persoane care nu sunt de specialitate.
Rezumatul proiectului
Rezumatul este o „condensare” clară şi concisă a propunerii. Motivele pentru
care o cerere de finanţare trebuie să cuprindă un rezumat sunt următoarele :
- de cele mai multe ori, rezumatul este solicitat de către finanţator;
- rezumatul oferă o trecere în revistă a capitolelor care urmează, făcându-le,
astfel, pe acestea, mai uşor de înţeles;
- de multe ori, rezumatul este singura parte a cererii de finanţare care se citeşte,
servind, astfel, ca unică bază de luare în considerare sau respingere a
proiectului;
- fiind prima parte a propunerii care se citeşte, solicitantul de finanţare poate
trezi interesul finanţatorului pentru proiect. Este foarte important ca prima
reacţie a cititorului să fie pozitivă.
Un rezumat trebuie să cuprindă:
- scurtă prezentare a solicitantului;
- scurta informaţie privind credibilitatea solicitantului;
- prezentarea problemei ce urmează a fi abordată;
- scurta prezentare a obiectivelor;
- scurta prezentare a modului de atingere a obiectivelor;
- scurta prezentare a planului de evaluare;
- menţionarea costului total al proiectului, a fondurilor deja primite, fondurilor
solicitate de la finanţatorul căruia îi este adresată cererea şi a fondurilor
solicitate de la alţi finanţatori;
- menţionarea modului de finanţare în viitor (durabilitatea proiectului).
Ordinea în care sunt trecute elemente în revistă în cadrul rezumatului este
puţin diferită de cea de mai sus. Primul lucru pe care finanţatorul trebuie să-l ia la
cunoştinţă este „problema”. Aşadar, problema trebuie să fie primul aspect menţionat,
după care trebuie să urmeze celelalte elemente în ordinea prezentată mai sus.
Deşi rezumatul este prima componentă a cererii de finanţare care se citeşte,
ea se redactează după ce toate celelalte sunt completate.
49
Fonduri Structurale
Uneori finanţatorul cere elementele care trebuie cuprinse în rezumat; uneori

rezumatul trebuie încadrat într-un anume spaţiu dintr-un formular sau trebuie să
conţină un număr prestabilit de cuvinte.
Respectaţi întocmai cerinţele finanţatorului !
Anexele proiectului
Adesea, această secţiune poate fi decisivă în competiţia instituţiei dumneavoastră
cu alţi solicitanţi de finanţare. Ea poate contribui la întregirea imaginii finanţatorului
despre instituţie şi la sporirea credibilităţii ei.
De regulă, anexele sunt solicitate de către finanţatorul căruia îi adresaţi cererea.
Este bine însă să aveţi în vedere să aveţi în următoarele elemente pentru a fi incluse
în anexe, chiar dacă ele nu sunt solicitate de către finanţator:
- hotărârea judecătorească de înfiinţare şi statutul organizaţiei;
- lista membrilor conducerii instituţiei;
- curriculum vitae al responsabilului de proiect şi al persoanelor cheie;
- explicitarea bugetului;
- planul de activitate pe anul în curs;
- bugetul general curent;
- lista cu alţi finanţatori, în trecut şi în prezent ai instituţiei;
- materiale legate de alte proiecte sau activităţi relevante pentru proiectul în
cauză;
- acordurile de parteneriat (dacă este cazul);
- orice documente care sprijină argumentaţia proiectului.
În cazul în care în celelalte capitole ale propunerii se fac trimiteri la anexe, este
bine să se precizeze numărul anexei şi pagina la care se află.
12.1.2. Faza de planificare a proiectului

De ce este necesară planificarea ?
Motivele pentru care este necesară planificarea unui proiect sunt următoarele :
- reduc incertitudinile;
- creşte eficienţa în realizarea proiectului;
- membrii echipei de proiect înţeleg mai bine ce obiective au;
- se stabilesc nişte repere în raport cu care se poate urmări şi controla
derularea proiectului;
- se economiseşte timp;
- se realizează o ordine de priorităţi a activităţilor în cadrul proiectului.
50
Fonduri Structurale
Chiar dacă, aparent, planificarea consumă timp, o bună planificare va contribui

la eliminarea pierderilor de timp în faza de execuţie a proiectului, ducând în final la
economisirea timpului.
Procesul de planificare a unui proiect cuprinde următoarele etape:
- alegerea unei echipe care face planificarea;
- stabilirea scopului şi a obiectivelor proiectului;
- stabilirea sarcinilor;
- analiza resurselor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor (oameni,
echipament, consumabile, etc.);
- formarea echipei de proiect ţinând cont de cunoştinţele şi abilităţile
necesare pentru îndeplinirea fiecărei sarcini;
- stabilirea unui program de activităţi;
- stabilirea unui plan de monitorizare a proiectului şi de măsurare a
progresului realizat;
- elaborarea bugetului;
12.1.3. Faza de execuţie a proiectului

Prezintă tehnicile care transformă un plan în acţiune focusată pe atingerea
obiectivelor. Acum se impune coordonarea resurselor (bani, echipament, timp şi
membrii echipei) încât lucrurile să se întâmple conform planului proiectului.
12.1.4. Controlul proiectului

Înţelege căile de a urmări, sublinia şi corecta fiecare proiect, astfel încât să
ţineţi totul « în timp şi în buget ». Controlul unui proiect începe cu un plan detaliat, cu
o bună comunicare şi cu proceduri administrative clare. Pentru a avea într-adevăr
suficient control va trebui să faceţi faţă schimbărilor, problemelor şi evenimentelor
neaşteptate.
12.1.5. Faza de încheiere

Organizarea unei întâlniri cu conducerea organizaţiei, cei care au lucrat în
proiect, persoanele ţintă şi, nu în ultimul rând, beneficiarii, în ideea ca toţi aceştia să
cadă de acord asupra faptului că proiectul a luat sfârşit.
Finalizarea tuturor contractelor cu furnizorii de echipament, consumabile,
servicii, etc.,precum şi cu beneficiarii. Dacă este cazul, nu strică să trimiteţi scrisori de
mulţumire către firmele cu care aţi lucrat, pentru modul în care şi-au respectat
angajamentele.
Transferul responsabilităţilor către alte persoane, dacă este cazul. Spre
exemplu, rezultatele unui proiect pot constitui puncte de început pentru alte proiecte
51
Fonduri Structurale
coordonate de alte persoane. Pentru asta, trebuie întocmite rapoarte şi documentaţii

care să poată ajuta la demararea noilor proiecte.
Realocarea resurselor umane în cadrul organizaţiei, prin direcţionarea
persoanelor care au lucrat în cadrul proiectului, către alte proiecte sau activităţi.
Redistribuirea resurselor, altele decât cele umane (echipament, materiale,
consumabile, clădiri, încăperi, etc.), astfel încât ele să poată fi folosite în alte activităţi.
În unele cazuri se pune problema unei curăţenii de sfârşit de proiect, pentru ca
spaţiile sau echipamentul să poată fi folosite în alte activităţi.
Încheierea evidenţei contabile, aceasta presupunând plata tuturor facturilor
şi încheierea registrelor de casă.
Strângerea tuturor documentelor cu privire la rezultatele proiectului,
includerea lor într-un singur document şi emiterea de recomandări pentru viitor.
13. ADRESE UTILE
MINISTERUL INTEGRĂRII EUROPENE www.mie.ro

DELEGAŢIA COMISIEI EUROPENE ÎN ROMÂNIA www.infoeuropa.ro
MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE www.mfinante.ro
OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE www.finantare.ro
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU IMM-URI www.animmc.ro
AGENŢII DE DEZVOLTARE REGIONALĂ
Adresa Agentiei pentru Dezvoltare
Regiunea Judetele
Regionala
Bacau, Botosani, Iasi, Agentia pentru Dezvoltare Regionala
1 Nord Est Neamt, Suceava, Nord Est
Vaslui www.adrnordest.ro
Braila, Buzau, Agentia pentru Dezvoltare Regionala
2 Sud Est Constanta, Galati, Sud Est
Vrancea, Tulcea www.adrse.ro
Arges, Calarasi,
Agentia pentru Dezvoltare Regionala
Sud Dimbovita, Giurgiu,
3 Sud Muntenia
Muntenia lalomita, Prahova,
www.adrmuntenia.ro
Teleorman
Sud Vest Dolj, Gorj, Mehedinti,
4 Sud Vest Oltenia,
Oltenia Olt, Vilcea
www.adroltenia.ro
Arad, Caras-Severin,
5 Vest Vest
Hunedoara, Timis
www.adr5vest.ro
52
Fonduri Structurale
Adresa Agentiei pentru Dezvoltare

Regiunea Judetele
Regionala
Bihor, Bistrita-Nasaud, Agentia pentru Dezvoltare Regionala
6 Nord Vest Cluj, Salaj, Satu-Mare, Nord Vest
Maramures www.nord-vest.ro
Alba, Brasov, Agentia pentru Dezvoltare Regionala
7 Centru Covasna, Harghita, Centru
Mures, Sibiu www.adrcentru.ro
Bucuresti-
8 Bucuresti, Ilfov Bucuresti-Ilfov
Ilfov
www.adrbi.ro
53
Bibliografie selectivă
- Competitiveness, sustainable development and cohesion in Europe.

From Lisbon to Gothenburg. European Commission, Directorate-
General for Regional Policy, Brussels, 2003
- The Cohesion Fund. A boost for European solidarity. In inforegio
panorama, no. 14, September 2004
- Cooperation at the heart of cohesion. Interreg in action. In inforegio
panorama, no. 17, September 2005
- În sprijinul regiunilor. Comisia Europeană, Direcţia Generală pentru
Politică Regională, Luxemburg, Oficiul de publicaţii oficiale ale
Comunităţilor Europene, 2004
- Un nou parteneriat pentru coeziune – Al treilea raport de coeziune
economică şi socială, Comisia Europeană, Oficiul de publicaţii oficiale
ale Comunităţilor Europene, februarie 2004
- www.europa.eu.int, http://ec.europa.eu/regional_policy/index_en.htm ,
http://ec.europa.eu/comm/europeaid/qsm/project_en.htm
- www.mfinante.ro
- www.sapard.ro
- www.infoeuropa.ro
54
Datele de contact ale formatorilor:
1. Maria Ursuleţu, consilier superior 7. Mirela Cozmaciuc, consilier

Ministerul Administraţiei şi superior
Internelor, Direcţia Politici Fiscale Instituţia Prefectului, Judeţul Galaţi
Bugetare şi Investiţii Locale 800008, Galaţi
Bucureşti, sector 1 Str. Domnească nr. 56
Piaţa Victoriei nr. 1 Tel. 0236 312100 int. 147
Tel. 021 3192089 Fax. 0236 417218
Fax. 021 3192087 E-mail: mirelacozmaciuc@yahoo.com
E-mail: maria.ursuletu@gov.ro
8. Camelia Cotun, Director executiv
2. Neagu Iuliana Florinela, Instituţia Prefectului, Judeţul Vrancea
consilier superior 620098, Focşani
Instituţia Prefectului, Judeţul Brăila Str. Dimitrie Cantemir nr. 1
810210, Brăila Tel. 0237 615680
Piaţa Independenţei nr. 1 Fax. 0237 615680
Tel. 0239 693941 E-mail: prefectura@vrancea.info
Fax. 0239 628505
E-mail: integrare@braila.astral.ro 9. Arjoca Sorin Gabriel, şef serviciu
Instituţia Prefectului, Judeţul Gorj
3. Angela Maria Bura, consilier superior 210191, Târgu Jiu
Consiliul Judeţean Satu Mare Str. Victoriei nr. 2-4
440026, Satu Mare Tel. 0253 212273
P-ţa 25 Octombrie, nr. 1 Fax. 0253 218537
Tel. 0261 710395 E-mail: sorinarjoca@prefecturagorj.ro
Fax. 0261 711004
E-mail: dez.reg@cjsm.ro 10. Gabriel Oancea, consilier
Instituţia Prefectului, Judeţul Călăraşi
4. Tiberiu Ecobici, consilier superior 910001, Călăraşi
Instituţia Prefectului, Judeţul Mehedinţi Str. Sloboziei nr. 9-11
220134, Drobeta Turnu Severin Tel. 0242 315304
Str. Traian, nr. 89 E-mail: oancea@prefecturacalarasi.ro
Tel. 0252 311217
Fax. 0252 311469 11. Dorina Milian, consilier
E-mail: integrare@prefecturamehedinti.ro Instituţia Prefectului, Judeţul
Hunedoara
5. Gabriela Clăbescu, consilier 330025, Deva
Instituţia Prefectului, Judeţul Călăraşi Str. 1 Decembrie 1918 nr. 28
910001, Călăraşi Tel. 0254 211850
Str. Sloboziei nr. 9-11 Fax. 0254 215010
Tel. 0242 315304 E-mail: europahd@yahoo.fr
E-mail: gabriela.clabescu@gmail.com
12. Florenţa Albu, şef serviciu
6. Daniela Popescu, consilier juridic Instituţia Prefectului, Judeţul Caraş
Instituţia Prefectului, Judeţul Teleorman Severin
140065, Alexandria 320084, Reşiţa
Str. Dunării, nr. 178 Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 1
Tel. 0247 311201(2), int. 328 Tel. 0255 210246
Fax: 0247 315004 Fax. 0255 210246
E-mail: integrare@prefecturateleorman.ro E-mail: integrare@prefcs.ro
, aleinad.popescu@gmail.com
55

Brosura Fonduri Structurale

Hochgeladen von

Dokumentinformationen

Originaltitel

Copyright

Verfügbare Formate

Dieses Dokument teilen

Dokument teilen oder einbetten

Freigabeoptionen

Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

Sind diese Inhalte unangemessen?

Copyright:

Verfügbare Formate

Brosura Fonduri Structurale

Hochgeladen von

Copyright:

Verfügbare Formate

Instrumentele

structurale ale Uniunii

Unitatea Centrală pentru Reforma

Echipa care a realizat broşura pe tema „Afaceri Europene – Fonduri Structurale”

Ministerul Administraţiei şi Internelor

2. De ce implementăm Fondurile Structurale....................................................... 8

3. Cum implementăm Fondurile Structurale ........................................................ 9

4. Fondurile Structurale .......................................................................................... 9

5. Fondul de Coeziune ..........................................................................................13

6. Gestionarea asistenţei financiare nerambursabile în România pentru

7. Care sunt etapele procesului de programare? ..............................................19

8. Care sunt principiile de programare a Fondurilor Structurale.....................21

9. Pentru ce anume implementăm Fondurile Structurale .................................23

10. Care sunt rezultatele aşteptate ......................................................................24

11. Matricea cadru logic al proiectului................................................................30

12. Managementul ciclului de proiect .................................................................39

• 1957 - Statele semnatare ale Tratatului de la Roma menţionează în

• 2004 - La 18 februarie, Comisia Europeană prezintă propunerile de reformă a

2. DE CE IMPLEMENTAM FONDURILE STRUCTURALE?

Ocuparea forţei de muncă, formarea, competitivitatea întreprinderilor,

3. CUM IMPLEMENTAM FONDURILE STRUCTURALE?

Sumele disponibile pentru 2007 -2013

4.1. Tipuri de interventii structurale

Obiectivul 1: CONVERGENŢA - România se califică cu tot teritoriul în acest

Obiectiv 2: COMPETITIVITATE REGIONALĂ ŞI OCUPAREA FORŢEI DE

Obiectiv 3: COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ - măsurile financiare ale

Politica de Coeziune 2007-2013

Zone eligibile pentru Fondurile structurale 2007 - 2013

4.1.2. Iniţiativele comunitare

4.1.3. Acţiuni inovative

4.1.4. Asistenţa tehnică

4.2 Domenii de intervenţie a Fondurilor Structurale

5.2. Domenii de intervenţie

3. Domenii care se pot dezvolta durabil şi care prezintă beneficii evidente în

6. GESTIONAREA ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBURSABILE ÎN

Structura PND 2007-2013 cuprinde următoarele secţiuni/capitole:

PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE

Politica de Coeziune Politica Agricola Politica Comuna

PROGRAME OPERATIONALE PNDR PO

FEDR, FSE FC FEADR FEP

b) Cadrul de Sprijin Comunitar reprezintă documentul aprobat de Comisia

Obiectiv Obiectiv Obiectiv

Prioritatea 1 Prioritatea 2 Prioritatea 3

Măsura1.1 Măsura 2.1 Măsura 3.1

Măsura 1.2 Măsura 2.2 Măsura 3.2

Măsura 1.3 Măsura 3.3

POS – Creşterea competitivităţii economice – Ministerul Economiei şi

Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi Ministerul Educaţiei şi

POS POS POS POS PO POR PO AUTORITATEA

d) Programul Complement reprezintă documentul elaborat de Autoritatea de

7. CARE SUNT ETAPELE PROCESULUI DE PROGRAMARE?

economici şi sociali, precum şi alte organisme abilitate participă la elaborarea

CM urmăresc evoluţia program

Autorit. ce gestionează Planurile sunt prezentate

Comisia adoptă CSRN PO CE şi SM negociază conţinuturile

8. CARE SUNT PRINCIPIILE DE PROGRAMARE A FONDURILOR STRUCTURALE?

A. Complementaritate: acţiunile comunitare trebuie să fie complementare sau să

inclusiv regulile privind concurenţa, achiziţiile publice, protecţia mediului,

conformitate cu sitemul instituţional specific fiecărui stat membru.

9. PENTRU CE ANUME IMPLEMENTĂM FONDURILE STRUCTURALE ?

regionale şi-au stabilit propriile priorităţi în parteneriat cu Comisia şi au selecţionat

10. CARE SUNT REZULTATELE AŞTEPTATE?

- Dezvoltarea reţelelor de transport europene;

Modernizarea învăţământului tehnic şi profesional (TVET).