CAPITOLUL I: STEROLI FITOSTEROLI SITOSTEROL

”Fitosterolii se gasesc în mod natural în fructe, legume și uleiuri. Două grame pe zi din
acești compuși te pot ajuta să reduci nivelul colesterolului cu aproximativ 10% în două
săptămâni. Totodată, riscul de a avea boli de inimă scade cu 20%” (Joseph Keenan, profesor
la University of Minnesota, citat de site-ul MSNBC.com.)

1. GENERALITĂȚI

Se face adeasea confuzia între steroli și steroizi. Despre steroizi se cunosc multe
aspecte, s-au scris numeroase articole și în linii mari, cam toți cei ce au tangență cu domeniul
culturismului știu câte ceva despre efectele pozitive și negative ale acestor compuși chimici.
Spre deosebire de aceștia, despre steroli nu s-a scris prea mult, nu fiindcă nu ar exista
suficiente studii, ci pentru că nu au reprezentat un punct de interes, datorită efectelor mult
mai reduse în ceea ce privește dezvoltarea masei musculare, în comparație cu steroizii.

După dicționarul medical Stedman, sterolii sunt definiți ca "steroizi cu 27 sau mai mulți
atomi de carbon, și cu o grupare OH (alcool)". Aceștia fac parte din grupul larg al steroizilor,
aceste lipide naturale sau sintetice, cu roluri foarte importante în organism. Dar atunci când
spunem "steroizi" nu trebuie să ne gândim automat la hormoni sexuali anabolizanţi şi la
substanţe sintetice care se folosesc că metode doping, ci la o clasă de compuşi chimici care au
un nucleu comun, însă formele sub care există atât în regnul animal, cât şi cel vegetal sunt
foarte diverse. Trebuie să ne gândim şi la colesterol, cel care este incriminat pentru formarea
aterosclerozei, la acizii biliari, la diverşi hormoni cum ar fi aldosteronul, cortizolul,
progesteronul, la vitamină D şi lista poate continua. Evident, în această listă se află şi
testosteronul împreună cu toţi derivaţii lui naturali şi sintetici, parte din ei utilizaţi în terapie,
dar şi de către cei care vor masă musculară în timp scurt. Așadar, sterolii reprezintă doar o
subcategorie ce face parte din clasa steroizilor. Diferența de structură față de sterozii
anabolizanți atrage după sine și o importantă diferență între efectele în organism, atât
pozitive, cât și negative.

Cel mai important sterol in organismul vertebratelor este colesterolul, abundent in

glandele suprarenale, tesutul nervos si ficat. De o mare importanta in corp este si
3
colecalciferolul sau vitamina D3, o substanta care contribuie la formarea unui tesut osos de
calitate si in lipsa careia apare rahitismul la copii.

Fitosterolii, sunt lipide ce intra in structura plantelor si au o compozitie similara cu a

colesterolului (diferenta consta in existenta unui grup suplimentar etil). Toate plantele,
incluzand fructele, legumele, cerealele, semintele contin compusi sterol (numiti si steroline),
dintre care cel mai frecvent intalniti sunt betasisterolul, stigmasterolul si campesterolul.
Uleiurile obtinute din plante sunt in mod particular bogate in fitosteroli.

Interesul pentru fitosteroli a crescut atunci cand un cercetator din Africa de Sud, Roelof
Wilke Liebenburg, dupa ce a observat cum anumite leacuri populare dau rezultate in
tratamentul cancerului de prostata, a inceput sa studieze efectele fitosterolilor. De aici au
rezultat medicamente pe baza de steroli, care se folosesc in tratamentul adenomului de
prostata (acesta este o
hipertrofie benigna, deci
necanceroasa, a prostatei).
Mai tarziu, medicamentele pe
baza de steroli au inceput sa
fie utilizate in afectiuni ale
sistemului imun, astm, diabet,
herpes, artrita reumatoida,
alergii. Cercetari recente se
concentreaza pe efectul
sterolilor in fibromialgie,
tuberculoza, hepatite si alte
afectiuni in care amelioarea
sistemului imun ar putea sa
reduca gravitatea si durata
bolii.

Cercetatorii au aratat ca
betasisterolul poate ajuta la
normalizarea functiei
limfocitelor T helper si
celulelor NK (natural killer), in momente cand corpul este supus unui stres (in special
4
imbolnaviri). Utilizarea sterolilor vegetali in tratarea hipercolesterolemiei se pare ca are toate
sansele sa reprezinte un raspuns la aceasta problema.

Si in cazul sportivilor sterolii si-au dovedit eficienta. In special dupa eforturi intense,
cum ar fi participarea la o cursa de maraton, organismul are nevoie de sustinere. Secretia
cortizolului, hormon de stress cu rol catabolizant, poate fi controlata, iar concentratia lui
poate fi astfel redusa, ceea ce reprezinta un beneficiu in sensul protejarii masei musculare.
Sterolii din plante au efecte anabolizante reduse, care nu se compara ca efectele hormonilor
anabolizanti, cu alte cuvinte nu trebuie sa existe temerea ca la consumarea unor suplimente
nutritive ce contin si steroli ar putea aparea efectele secundare ale steroizilor anabolizanti.

2. CARACTERIZAREA FITOSTEROLILOR

Fitosterolii, denumiți și steroli vegetali, sunt un grup de alcooli steroidici, substanțe

fitochimice care apar natural în plante. Acesștia se pot găsi în cantități mici în uleiurile
vegetale. Unul dintre aceste complexe fitosterolice este colestatinul compus din campesterol,
stigmasterol și brassicasterol, comercializat sub forma unui supliment alimentar. Aceștia se
regăsesc sub forma unor prafuri de culoare albă cu un miros caracteristic slab, nu sunt solubili
în apă, dar sunt solubili în alcooli. Aplicațiile recente sunt plasate în medicină și cosmetică,
ori ca aditivi alimentari aduși în forma de colesteroli slabi.

3. ROLURILE FITOSTEROLILOR

 La nivelul plantelor aceștia se regăsesc sub diverse forme și intră în componența

membranei celulare

 Au rol în reducerea colesterolului

 Au rol în diete și în tratarea diabetului

 Se regăsesc în diverse aplicații în cadrul industriei alimentare

 Alternări în cadrul proprietăților membranelor celulare

 Rol în metabolismul testosteronului

 Induc apoptoza în cazul celulelor canceroase

5
 Efecte anti-inflamatorii

CAPITOLUL II: STOSTEROLII – ASPECTE GENERALE

6
 1. GENERALITĂȚI

Sitosterolul sau sub denumirea chimică β-sitosterolul este unul dintre fitosterolii, ori
sterolii vegetali, cu o structură chimică similară cu cea a colesterolului. Sitosterolii apar sub
forma unor pudre sau prafuri de culoare albă, cerate, caracterizate de un miros specific.
Aceștia sunt hidrofobi și sunt solubili în alcooli.

Sitosterolul este cel mai răspândit din grupa fitosterolilor și cel mai intens studiat și
folosit în diverse aplicații farmaceutice.

Exemple de sitosteroli sunt următoarele: angelicin, B-sitosterol, 3-B-D-glucozide, B-

sitosterolin, beta sitosterin, beta sitosterol, beta-sitosterol glucozidă, beta-sitosterol glicozidă,
campesterol, cincol, cupreol, rhamol, etc.

Formula chimică: 3-beta-stigmast-5-en-3-ol, 22-23-dihidrostigmasterol, 24-beta-

ethil-delta-5-colesten-3beta-ol, 24-etil-colesterol.

Structura chimică:

Figura 1. Structura chimică a sitosterolului

Sursele naturale: acesști compuși sunt larg răspândiți în regnul vegetal, regăsindu-se
abudent în Nigella sativa, Serenoa repens, Curcurbita pepo (dovleac), Pygeum africanum,
Wrightia tinctoria, avocado, orez, ovăz, uleiurile din porumb, soia, etc.

Nigella sativa
7
 2. SINTEZA SITOSTEROLULUI

Sinetza completă a sitosterolului nu a fost încă realizată. În orice caz sitosterolul a fost
sinetizat din stigmasterol 1, proces ce implică un proces de hidrogenare specifică a unui lanț
periferic al stigmasterolului. Primul pas în sinetza este reprezentat de formarea
stigmasterolului tosilat 2 din stigmasterol 1 (puritate 95%) cu ajutorul p-TsCl, DMAP şi
piridină. În următoarea fază tosilat 2 trece prin procesul de solvoliză după ce este tratat cu
piridină și MeOh anhidru la o rație de 5:1 din i-stigmasterol metil eter 3 transformându-se în
stigmasterol metil eter 4, care este eliminat subsecvențial prin cromatografie. Faza de
dehidrogenare a unei sinteze propuse a implicat catalizatorul Pd/C și solventul etil acetat. În
orice caz, din cauza izomerizării ce are loc în faza hidrolizei, alți catalizatori, cum ar fi PtO2
și solvenți precum etanol, au fost cu toții testați. Au existat schimbări minore odată cu
folosirea unor catalizatori diferiți. În orice caz, etanolul, a prevenit izomerizarea și formarea
impurității neidentificate să spunem în cazul compuslui 5. Ultima fază a sintezei constă în
descoperirea legăturii duble a inelului β a compusului 5 cu p-TsOH, dioxane apoase și cu
ajutorul căldurii (80ºC) pentru a obține β-sitosterol 6. Compusul obținut total pentru ultimele
două faze a fost de 55% și totalul obținut pentru sinteză de 37%.

Figura 2. Sinteza sitosterolului

8
 3. BIOSINTEZA SITOSTEROLULUI

Reglarea biosintezei ambilor steroli și a unor lipide specifice apare în perioada de

biogeneză membranară. Prin intermediul modelelor de etichetare 13C s-a detrminat ambele

9
căi , cea mevalonată și cea deoxixiluloză, implicate în formarea sitosterolului. Mecanismul
exact al formării sitosterolului variază în funcție de organsimul la care se face referire, dar se
cunoaște că provine în general din cicloartenol.

Biosinteza cicloartenolului începe odată cu o moleculă de izopentenil difosfat și două

molecule de dimetilalil difosfat din farnesil difosfat. Două molecule de FPP sunt apoi unite
coadă pentru a obține scualenă, o triterpenă. Scualena, printr-o reacție de ciclizare cu 2-3
oxidoscualena 6 ca și intermediar formează cicloartenol. Biosinteza sitosterolului din
cicloartenol se desfășoară astfel: dubla legătură a cicloartenolului este metilizată prin
procedeul SAM pentru a se obține o carbonificare care poate trece printr-o modificare hidrică
și pierde un proton pentru a se obține un compus cu un lanț lateral metilenă. Ambii acești pași
sunt catalizați de către sterol C-24 metiltransferază (E1). Compusul 8 este atunci catalizat
de către sterol C-4 demetilază (E2) și pierde un grup metil pentru a produce cicloeucalenol.
Subsecvențial acestui proces, inelul ciclopropan este deschis cu ajutorul cicloecalenol
cicloizomerază (E3) pentru a duce la formarea compusului 10. Acesta în cele din urmă
pierde un grup metil și trece printr-un proces de izomerizare alilică pentru a forma
Gramisterol 11. Această fază este catalizată de către demetilază (E4), sterol Δ14-reductază
(E5) și sterol Δ8-Δ7-izomerază (E6). Ultima gruparre metilică est eliminată de către sterol
demetilază (E7) pentru a forma episterol 12. Acest compus este metilizat cu ajutorul SAM
pentru a produce o a doua carbonificare, care pierde un proton pentru a se obține compusul
13. Această fază este catalizată de către 24-metilenesterol C-metiltransferază (E8).
Compusul 13 trece acum printr-o reducere din cauza NADPH și modificările la nivelul
inelului-β duc la formarea sitosterolului.

4. EFECTE SECUNDARE ALE UZULUI DE SITOSTEROLI

Multe dintre studiile ;i experimentele clinice întreprinse cu acest compus au demosntrat

că uzul său poate conduce la unele efecte secundare, majoritatea lor nefiind periculoase. Prin
administrarea unor doze mai mari decât cele recomandate pot surveni dureri de stomac,
greață, diaree, constipație, impotență (disfuncții erectile). Efectele secundare pe termen lung
pot fi explicate cu ajutorul observației efectelor sitosterolului asupra hormonilor masculini, în
special asupra testosteronului și dihidrotestosteron. Sitosterolul și ingerarea acestuia trebuie
evitată pe durata sarcinii și pe durata post-maternală, devreme ce nu se cunosc destule
informații asupra efectelor sale la copii și nou-născuți.

10
 Figura 3. Biosnetza sitosterolului

Acest compus nu este de asemenea recomandat în cazul indivizilor care suferă de

sistosterolemie, o afecțiune ereditară caracterizată de depozitarea lipidelor în organism.
Deoarece oamenii care suferă de această afecțiune au în organism prea mult sitosterol și alte
lipide similare, ingerarea compuslui duce la agravarea bolii. Nivelele ridicate ale

11
concentrațiilor de sitosteroli la nivelul sângelui au fost corelate cu o severitate crescută a
afecțiunilor cardiace la persoanele care au suferit în trecut un stop cardiac.

5. DATE TOXICOLOGICE

Consumul în dietă este sursa principală de fitosteroli plsamatici, aceștia nefiind

sintetizați endogen. Unele unturi și marganrine conțin până la 2 g de fitosteroli/porție zilnică.
Sitosterolii sunt de asemenea obținuți din ulei de soia, ulei de alune (207 mg/100 g de ulei
nerafinat) și ulei de avocado (76 mg/100g). Preparatele ce conțin β-sitosterol derivați din
iarba sagitară din zona Africa de Sud Hypoxis rooperi sau de la specii de Pinus ori Picea, sunt
disponibile pentru tratamentul de hipertrofie prostatică.

CAPITOLUL 3: UTILIZĂRI ALE SITOSTEROLILOR

Sitosterolii sunt compuși recent descoperiți și încă nu au fost testați complet, însă până
la acest punct aceștia și-au dovedit utilitateaîn mai în mai multe cazuri clinice.

12
 Singuri sau în combinație cu fitosteroli, sitosterolii reduc nivelul colesterolului din
sânge și este de obicei folosit la tratarea hpercolesterolemiei. Sitosterolul inhibă absorbția de
colesterol la nivelul intestinelor. Atunci când sterolul este absorbit în intestine, este imediat
transportat prin intermediul liporpoteinelor și este apoi incorporat în membrana celulară.

Fitosterolii și fitostanolii, ambii inhibă preluarea colesterolului biliar și din dietă,

conducând la descreșterea nivelelor de LDL și totalului de colesterol din ser. Din cauza
structurii sitosterolului similară cu cea acolesterolului, sitosterolul preia locul colesterolului
din alimentație și biliar în miceliile produse la nivelul lumenului instestinal. Acest lucru
conduce la o absorbție scăzută a colesterolului în organism.

Un studiu de proporții reduse arată un efect benefic al sitosterolilor asupra căderii

părului la bărbați în combinație cu alte uleiuri vegetale.

În Europa sitosterolul joacă un rol important în sesiunile de terapie pe bază de plante, în

special în tratamentul hipertrofiei prostatice beningă.

De asemenea, în Europa, mai este folosit la tratarea carcinomei la prostată și la tratarea

cancerului la sân.

Folosirea sitosterolilor ca și intermediari chimici a fost limitată perioadă de mai mulți

ani, pe baza lipsei unui punct de atac de natură chimică la nivelul lanțului lateral care să
permită extragerea acestora. După un efort considerabil din partea mai multor laboratoare a
condus într-un final la descoperirea microbului pseudomonas care a facilitat eficient această
trasnformare. Fermentația digeră întregul lanț lateral alifatic la Carbon 17 pentru a se permite
o mixtură a 17-keto produse.

CAPITOLUL 4: TRATAREA HIPERPLAZIEI PROSTATICE

BENIGNĂ CU β-SITOSTEROLI

13
DESCRIEREA AFECȚIUNII

Hiperplazia prostatică benignă, care este caracterizată de o lărgire a prostatei

nonmalignă, poate duce la simptomele unui tract urinar obstructiv și iritat. Folosirea
farmacologică a plantelor și ierburilor (fitoterapie) pentru tratarea acestei afecțiuni este într-o
continuă creștere. Preparatele fitoterapeutice care conțin beta-sisteroli sunt extrase din
anumite specii de plante originare din Africa de Sud.

OBIECTIVE

Acest studiu are ca țintă determinarea efectelor sisterolilor asupra simptomelor urinare
și o măsurare a fluxului la bărbații cu hiperplazie prostatică benignă.

STRATEGIA DE STUDIU

Au fost în prima fază căutate în bazele de date specializate ori generale studii
referitoare la acest subiect. Operațiunile de cercetare s-au realizat prin verificarea literaturii
de specialitate și prin contactarea cercetătorilor din domeniu sau a fabricilor care produc acest
tip de medicament.

CRITERIILE DE SELECTARE

Testele au fost eligibile pentru includere în studiu prin studierea unei baterii de subiecți
(bărbați) afectați de hiperplazie prostatică benignă cărora să li se adminsitreze preparate cu
sitosteroli în comparație cu teste placebo sau cu alte medicamente folosite în tratarea acestei
afecțiuni, iar rezultatele să fie incluse sub forma unor scale de simptome urologice, simptome
sau măsurători urodinamice.

COLECTAREA DATELOR ȘI ANALIZA

Informațiile legate d epacienți, intervenții și rezultate au fost extrase de către cel puțin
doi observatori independenți prin folosirea unui formular standardizat. Măsura rezultantă
principală pentru compararea eficacității sitosterolilor cu placebo și medicamentația standard
în aceste cazuri a fost reprezentată de schimbarea notelor acordate scărilor de simptome
urologice. Rezultatele secundare au curpins schimbări de nocturia precum și în cazul
măsurătorilor urodinamice (fluxul urinar mediu și de vârf, volumul rezidual, dimensiunea

14
prostatei). Principala măsurătoare rezultată pentru efectele secundare a fost numărul de
participanți care au semnalat diverse efecte secundare.

REZULTATELE PRINCIPALE

A existat un număr de 519 participanți grupați în patru baterii de teste aleatoare,

controlate cu teste placebo, pe durata a 4 – 26 de săptămâni. Trei dintre teste au folosit
sitosteroli non-glucozidici și unul a folosit un preparat care conținea 100% B-sitosteril-B-D-
glucozidă. B-sitosterolii au îmbunătățit notele acordate simptomelor urinare și măsurătorile
fluxului urinar. Diferența medie cuantificată pentru IPSS a fost de -4,9 puncte (note) IPSS
(95% CI=0.91la 6.90, n = 2studii). Coeficientul WMD pentru cea mai înaltă valoare a
fluxului urinar a fost de 3,91 mL/s s (95% CI = 0.91 la 6.90, n = 4 studii) și tot același
coeficient pentru volumul rezidual a fost de -28,62 mL mL (95% CI = -41.42 la -15.83, n = 4
studii).

Experimentul în care s-a folosit B-sitosteril-B-D-glucozidă, concentrație de 100%, a

prezentat îmbunătățiri în cazul măsurătorilor fluxului urinar. Sitosterolii nu au redus
semnificativ mărimea prostatei comparativ cu testele placebo. Ratele de restrângere atribuite
sitosteroliloe și a celor placebo a fost de 7,8% și 8,0%.

MEDICAMENTAȚIA PE BAZĂ DE SITOSTEROLI PE PIAȚA ROMÂNEASCĂ

Imuno-modulator

Beta sitosterolii, incluzînd campasterol și stigmasterol este un produs

recent conținînd fitosteroli extrași din plante. Testele au arătat
rezultate impresionante în încetinirea dezvoltării și răspândirii
celulelor canceroase. Numeroase teste indică de asemenea efecte
extraordinar de benefice în tratamentul problemelor de prostată.

Un studiu detaliat a conclus ca Beta Sitosterolii ca și Beta Sterolinii întăresc

semnificativ sistemul smunitar. Alte studii au conclus că Beta Sitosterol este foarte eficient în
reducerea și controlul unui nivel adecvat de colesterol. Doctorii Patrick J.D. Bouic și Johan
H. Lamprecht conclud că Beta Sitosterolii și glicosidele lor sunt un nou modulator imunitar
care arată rezultate foarte promițătoare într-o serie de studii clinice. Beta Sitosterolii par să
15
țintească specific către celulele T-helper și ajută la restabilirea balanței între celulele TH1 și
TH2. Rezultatul acestei immuno-modulațtii este o crestere a cytokinelor legate de TH1 și o
descreștere a celor legate de TH2, o proliferare marită a limfocitelor și o activitate sporită a
celulelor NK. Complexul de Bata Sitosteroli normalizeaza raportul dintre DHEA si cortizol,
ceea ce poate induce rezultate pozitive profunde asupra sistemului imunitar. Restabilirea
acestor parametrii imunitari poate să ajute în numeroase anormalități imuno-mediate cum ar
fi: infecțtii virale cronice, tuberculoza, artrita reumatică, alergii, cancere și boli auto-
imunitare.

CONCLUZII

Principalele concluzii ale acestei lucrări, obținute în urma studierii substanțelor:

fitosteroli și sitosteroli, se bazează pe observațiile realizate cu privire la descrierea și
discutarea lor pe îndelete, dar mai important pe baza analizării modului în care acestea sunt
folosite și rolurile acestora.

16
Așadar, în urma studiului efectuat am tras următoarele concluzii:

 Fitosterolii și citosterolii sunt substanțe complexe, foarte importante pentru

plante și animale, care au până la acest moment roluri deosebit de importante în
componența plantelor dar și funcții legate de metabolism și de depozitarea
lipidelor la oameni;

 Cele două substanțe studiate s-au dovedit a fi utile în tratarea afecțiunilor legate
de prostată, dereglări hormonale, afecțiuni canceroase, cancer la sân, cancer la
prostată și în tratarea și aducerea la nivele normale a colesterolului absorbit de
stomac;

 Necesitatea studierii mai intense ale acestor substanțe este evidentă, în primul
rând pentru caracterizarea și stabilirea exactă a tuturor rolurilor și funcțiilor pe
care acestea le au și în al doilea rând pe baza efectelor benefice pe care le au
atunci când sunt utilizate în probleme medicale speicifice, precum cele expuse
mai sus;

 Din punctul meu de vedere ar fi important și benefic pentru toată cultura

medicală și în principal pentru îmbunătățire condițiilor de terapie și a condiției
de sănătate a oamenilor în general, studierea mai intensă a acestor substanțe prin
prisma folosirii lor în medicina tradițională și astfel încercarea găsirii unor noi
forme de comercializare și administrare, forme care ar trebui întâi bazată pe
premisele fitoterapeuților și mai apoi pe farmacie brută;

17