Ce este jurnalistul în raport cu lumea reală şi cu lumea de imagine?

- numitor comun

2. De ce este jurnalistul un numitor comun al lumii reale şi al lumii de imagine?

- pentru ca nu traieste izolat de ceilalti
- nici nu se pierde cu totul sub malaxorul societatii
- Este legat de amandoua

3. Cărei lumi (reale sau de imagine) îi aparţine jurnalistul?

- ambelor

4. Cum trebuie să acţioneze jurnalistul faţă de cerinţele pieţei media şi faţă de nevoia
de participare la educarea publicului?
- scrie ce-i cere piata
- participe la educarea pietei

5. Daţi exemple de jurnalişti de notorietate din contemporaneitate?

Ion Cristoriu, Cristian Tudor Popescu, Octavial Paler, Adrian Paunescu, Andrei Plesu,
Vadim Tudor, Marius Tuca

6. Pe ce principii general democratice se bazează acţiunea jurnalistică?

libertatea de exprimare
dreptul la informatie

7. Care este articolul din Constituţia României care se referă la libertatea de

exprimare?
articolul 30 - Constitutia României.

8. La ce se referă Articolul 30 din Constituţia României?

libertatea de exprimare

9. Care este articolul din Constituţia României care se referă la dreptul la informaţie?
articolul 31- Constitutia României

10. La ce se referă Articolul 31 din Constituţia României?

dreptul la informatie

11. Ce drepturi mai derivă din dreptul la libera exprimare?

- dreptul la critica
- la replică

12. Dreptul la libera exprimare prevede limitări morale şi legale

- da
- la replica
- dreptul la rectificare.

13. Care sunt limitările legale care afectează dreptul la libera exprimare?
- protectia onoarei si a demnitatii
- protectia vietii private
- ocrotirea dreptului de imagine
- respectarea starii exceptionale
- evitarea insultei
- calomniei
- indemnului la ura rasiala
- manifestari obscene
- contra bunelor moravuri

14. Care este rolul trivalent al jurnalistului?

- informa, explica, convinge.

15. Cine este individul social care are şansa de a informa, de a explica şi de a
convinge?
Jurnalistul.

16. Care sunt principalele roluri ale presei în societate?

- informativ
- persuasiv
- cultural
- divertisment

17. Care este profesia care, prin acţiunea sa publică, poate avea simultan un rol
informativ, un rol persuasiv, un rol cultural şi un rol de divertisment?
- jurnalismul

18. Prin ce metode se face informarea jurnalistului? *

- documentare
- observatie
- interviu

19. Ce sunt documentarea, observaţia şi interviul?

- Metode de informare corecta - surse de informare.
- este fundamentala propria sa informare corecta.

20. Care sunt genurile publicistice fundamentale, din punctul de vedere al informaţiei
şi comentariului?
- informative
- interpretative.

21. Cât este necesar să fie informaţie şi cât comentariu în textul jurnalistic de autor?
- Variaza fara a depasi granitele adevarului
- este util sa urmarim o anumita gradare valorica si a tensiunii textului, pentru un
efect maxim.

22. Ponderea informaţiei şi a comentariului în textul jurnalistic este o variabilă sau o

constantă?
- constituie o variabila.

23. Regulile şi graniţele dintre genurile publicistice sunt flexibile sau fixe?
- flexibile.

24. Ce tip de presă constituie publicaţiile ce nu triază în general între adevărat şi

fals?
Presa senzationalului

25. Pe ce se bazează preponderent presa senzaţionalului?

- zvonuri.

26. Ce tip de presă constituie publicaţiile ce fac în general distincţia dintre adevărat
şi fals?
- adevărului relativ
27. Pe ce se bazează preponderent presa adevărului relativ?
- face distinctia între fals si adevarat; cauta adevarul din zvonuri.

28. Ce tip de presă constituie publicaţiile ce fac distincţia dintre adevărat şi fals,
bazându-se pe demonstraţii ştiinţifice şi verificări temeinice?
- presa adevarurilor certe

29. Pe ce se bazează preponderent şi cu ce se poate relaţiona presa adevărurilor

certe?
presa ultra-specializata, bazata pe verificari temeinice, stiintifice si demonstratii.

30. Ce este contextul social-economic-politic-cultural?

- grade de interes fata de produsul jurnalistic
(interesul pentru un anumit tip de presă) ??

31. În ce măsură contextul (social-economic-politic-cultural etc) creează interesul

pentru presă?
- tiparituri ??? Devine un arbitru complex si creeaza necesitatea unui anumit fel de
presa.

32. Cum acţionează nivelul de civilizaţie al cititorilor în ceea ce priveşte aprecierea

actului gazetăresc?
- ca un arbitru

33. De ce acţionează nivelul de civilizaţie ca un arbitru în aprecierea articolului sau a

publicaţiei?
- decide (ne)valabilitatea, (non)valoarea, concesia, acceptarea, repudierea ori
disparitia (prin ignoranta), în ceea ce priveste actul gazetaresc.

34. Ce creează contextul social, politic, economic în ceea ce priveşte atitudinea faţă
de presă?
- grade de interes fata de produsul journalistic

35. Aprecierea de a fi senzaţional este o constantă, pentru unul şi acelaşi subiect de

presă, tipărit în spaţii geografice sau culturale diferite?
- nu, ce e senzational la ei este sau poate fi absolut comun la noi.

36. Pot fi compatibile previzibilul, provocarea şi surpriza într-un singur text

jurnalistic?
- Da, doar într-un amestec echilibrat

37. Este necesar ca un text să aibă o cotă de previzibil?

-DA, este firesc sa fie asa.
- exista o cota de previzibil necesar de care trebuie sa tinem seama când scriem.
- Este o caracteristica.

38. Previzibilul în text corespunde nevoii cititorului de a se… - regasi mereu

39. Nevoia cititorului de a se regăsi corespunde prezenţei în text a unei cote de…
previzibil necesar

40. Este necesar ca un text să aibă o cotă de surpriză şi de provocare?

Da, provocarea si surpriza (necesare, ca sarea si piperul, în presa),
41.Cum ar trebui să fie un om de presă credibil, în ceea ce priveşte trăsăturile de a fi
consecvent / surprinzător / în fond (ideologic) / în formă (expresie)?
- consecvent în fond
- surprinzator în forma

42. Ce efecte poate avea schimbarea radicală de discurs şi de atitudine a unui

jurnalist?
- periculoasa ; pierderea credibilitatii….

43. Cu ce situaţie din terminologia sportivă se poate compara parteneriatul

jurnalistului şi al cititorului?
- comentarea unui meci

44. Tandemul imaginar jurnalist-cititor poate fi considerat un…parteneriat

45. Dacă jurnalistul şi cititorul merg în tandem, ce este necesar pentru existenţa şi
păstrarea acestui parteneriat?
- o unitate, o compatibilitate de idei si atitudini

46. În tandemul imaginar jurnalist-cititor, locul din faţă, care dă direcţia, se

presupune că aparţine…- Jurnalistului

47. Ce este publicul căutător? - de noi publicatii si autori

48. Ce este publicul ocazional? - care achizitioneaza din când în când anumite
publicatii

49. Ce este publicul fidel? - care cumpara constant un anumit numar de titluri

50. Cum se numeşte zona de exercitare a profesiei în care jurnalistul poate acţiona
variabil în ceea ce priveşte conceperea textului şi atitudinea?
- spaţiu de manevră

51. Este nelimitat şi necondiţionat flexibil spaţiul de manevră al propriilor valori şi

principii pentru comentatorul credibil de presă? - NU -
- mult mai usor, cititorul îl va parasi pe ziaristul preferat, decât sa faca efortul de a-si
parasi propiile convingeri, într-un timp prea scurt.

52. În ce măsură şi cum este afectată credibilitatea de exces? excesul diminueaza

credibilitatea.
- dilueaza mesajul.

53. Credibilitatea este diminuată sau nu de supralicitare? DA

- este diminuata.
- compromiterea unei cauze se poate face, deci, nu numai prin criticarea, negarea
sau demontarea ei cu ajutorul argumentelor sau contraargumentelor, ci si prin
excesiva ei popularizare, care, paradoxal ar trebui, teoretic, nu sa o compromita, ci
sa o duca la izbânda.

54. Repetiţia şi sublinierea sunt întotdeauna atitudini ineficiente? NU

Repetitia bine dozata întareste mesajul, dar repetitia exagerata, într-o cantitate
inadecvata, prin urmare, dilueaza mesajul
55. În ceea ce priveşte credibilitatea, repetarea obsedantă de idei, formule sau
tematici este eficientă sau ineficientă? - ineficienta

56. Este adevărat că o cauză jurnalistică se poate compromite prin supralicitare?

- Da, prin exces

57. Evidenţa, faţă de prejudecăţi, are, adesea, o forţă superioară sau inferioară? -
superioară

58. Relevanţa primară a ideilor, principiilor, conceptelor generale şi faptelor este o

valoare…
absolută

59. Valoarea absolută este… - relevanţa primară a ideilor, principiilor, conceptelor

generale şi
faptelor , independenta de comparatii, valoare in sine.

60. Relevanţa complexă a ideilor, principiilor, conceptelor generale şi faptelor

interconectate este o valoare… - comparata

61. Valoarea comparată este…- relevanta complexa a ideilor, principiilor, conceptelor

generale si faptelor care, intr-un text, pot avea sau nu relevanta si/sau o relevanta de
ansamblu.

62. Valoarea de întrebuinţare este valoarea absolută sau valoarea comparată?

- Valoarea absoluta nu este relevanta, în aceasta privinta, ci doar valoarea
comparata (valoarea de obisnuinta).

63. Termenul “stilou” este o valoare absolută sau o valoare comparată? - absoluta

64. Termenul “recordman” este o valoare absolută sau o valoare comparată?

- comparata

65. Pe ce atitudine de fond se bazează presa afirmativă (pozitivă)?

- afirmatie
- prezentarea faptelor bune, al realizarilor si comentariilor neutre sau afirmative, al
urmaririi realitatii prin prisma problematicilor constructive, in mod expres.

66. Pe ce atitudine de fond se bazează presa contestatară (negativă)?

- contestare
- predomina informatiile negative, senzationale cu orice pret, violente, scarboase,
dure, din societate, care prezinta nerealizarile, urmarind realitatea prin prisma raului
si a criticii, ca scop in sine.

67. Formularea “Presă negativă” se referă la modalitatea de a concepe spaţiul

editorial sau la efectele sociale?
- la efectele sociale ???
-nu ???

68. Presa afirmativă are, în general, succes de piaţă superior presei contestatare?
- de un mai mic succes
- nu.

69. Elementele active din societate sunt mai ales cele mulţumite sau cele
nemulţumite?
- cele nemultumite

70. Termenul de “minoritate militantă” se poate relaţiona mai uşor cu elementele

mulţumite sau cu cele nemulţumite din societate?
- nemulţumite

71. În general, dreptul la replică, faţă de textul de referinţă, este mai eficient?
- rareori; nu

72. Daţi cel puţin două exemple de publicaţii necotidiane de mare tiraj din perioada
1970-1989?
- Flacara
- Saptamana

73. În deceniile 8 şi 9 ale secolului XX, Eugen Barbu a condus publicaţia…

Săptămâna

74. Revista Săptămâna a fost condusă până în 1989 de scriitorul…

Eugen Barbu

75. În deceniile 8 şi 9 ale secolului XX, redactor-şef al revistei Flacăra a fost…

Adrian Păunescu

76. Adrian Păunescu a condus, între anii 1973 şi 1983, publicaţia…

Flacăra

77. Este real fenomenul tentaţiei intrării în politica partizană pentru jurnalistul-
director de opinie?
- da, o realitate

78. Faţă de nivelul de trai, de cultură şi de civilizaţie al mebrilor societăţii, speranţa

mulţimii în existenţa unui lider total, atotputernic, atoateştiutor se află într-o relaţie
direct sau invers proporţională?
- invers proportională

79. Efectul social al unei publicaţii este întotdeauna direct propoţional cu tirajul?
- întotdeauna
- nu ???

80. Este posibil efectul social superior al unor publicaţii cu tiraj mai mic faţă de altele
cu tiraj mai mare?
- o exceptie

81. De ce este posibilă eficienţa superioară a unei publicaţii cu tiraj mai mic faţă de o
publicaţie cu tiraj mai mare?
- succesul mesajului
- isi vinde, indirect, mult mai bine mesajul

82. Cantitatea de exemplare nevândute şi înapoiate editorului sau reciclate se

numeşte…
- retur

83. Returul este întotdeauna generator de pierderi financiare pentru editor? De ce?
- nu
84. Ce sunt competiţia şi efectul social al publicaţiilor?
efectul social - succesul mesajului

85. Care sunt diferenţele dintre cititor, alegător şi cumpărător, în ceea ce priveşte
ecuaţia tiraj-eficienţă socială-eficienţă politică-eficienţă comercială?
- cititorul beneficiaza de un produs journalistic prin lectura. Alegatorul are dreptul si
posibilitatea de a-si alege conducatorii si care isi poate cristaliza optiunile prin lectura
presei.Cumparatorul este individual care are dreptul si posibilitatea de a achizitiona
un produs si care isi poate cristaliza optiunile prin lectura presei.
- Conteaza nu numai câti indivizi cumpara, ci si cine sunt acesti indivizi.
- O publicatie speciala, cu tiraj mai mic, destinata cititorilor cu o pregatire mai înalta
si cu o importanta economico-social-politica-educationala mai mare, nu vinde, iata, la
fel de multe exemplare, dar îsi vinde, indirect, mult mai bine mesajul,

86. Este posibil ca presa să fie un substitut pentru mărfuri sau împrejurări de viaţă
inaccesibile cititorilor?
-da
- presa este un produs flexibil, adaptabil la cerintele publicului

87. Ce este textul la comandă?

- Text la comanda - Articolul scris de jurnalist la solicitarea unei persoane sau a
redacţiei
- textului scris la comanda = comanda superiorului pe linie de redactie, a
patronatului publicatiei ori a vreunui cerc de interese cu care jurnalistul este în
legatura directa, si care doreste sa se foloseasca de influenta condeierului pentru a
ajunge la un scop oarecare.

88. Articolul scris de jurnalist la solicitarea unei persoane sau a redacţiei se

numeşte…
- text la comanda ; articol la comanda

89. Textul la comandă este întotdeauna o situaţie profesională vinovată, un efect al

relei-credinţe?
- Nu. Problema este ca în momentul documentarii si al scrierii, ziaristul sa fie drept cu
sine însusi si cu subiectul, sa obsv. si sa scrie adevarul, fara ascunde aspectelor care
ar deforma realitatea, chiar daca este foarte mare tentatia de a face pe plac celui ce
a comandat textul si care s-ar bucura ca investigatia sa dea rezultatul asteptat.

90. Exagerarea este întotdeauna o situaţie vinovată şi sancţionabilă în acţiunea

jurnalistică?
- poate fi acceptata într-o oarecare masura, numai în ceea ce priveste tonul, nu si
substanta.
-nu ???

91. Afirmaţia “Când vor să laude, linguşesc, când vor să critice, înjură” îi aparţine
lui…
Andrei Plesu (în “Dilema”, nr. 232 din 1997)

92. Care sunt diferenţa şi asemănarea dintre minciună şi adevărul incomplet?

- denatureaza in esenta

93. Adevărul mutilat (adevărul parţial) se poate sau nu relaţiona cu minciuna?

DEX = Denaturare intenţionată a adevărului având de obicei ca scop înşelarea cuiva;
neadevăr
- da, se poate relationa.
94. Cum se numeşte redarea drept citat a unor fragmente neconforme în sens şi
esenţă cu afirmaţia originală?
- citatate mutilate, extrase din context sau parafrazarea eronata
- omisiuni impardonabile, chiar condamnabile.

95. În ce măsură citatul extras din context se poate relaţiona cu o particulă ADN?
- trebuie sa contina, datele esentiale, reprezentative si neaparat adevarate în fond
ale totalitatii pe care o rezuma.

96. Citatul extras din context este intrinsec legat de noţiunea de rea-credinţă?
-nu

97. Ce este parafrazarea eronată?

- adaptare defectuoasă a unei afirmatii

98. Parafrazarea eronată este intrinsec legată de noţiunea de rea-credinţă?

- da
DEX = A amplifica (o vorbire, o scriere etc.); a interpreta greşit, în mod tendenţios, cu
rea-voinţă

99. Adaptarea defectuoasă a unei afirmaţii, care nu redă esenţa şi sensul afirmaţiei
originale, se numeşte…
- Parafrazarea eronată

100. Ce trăsături trebuie să aibă un rezumat, o parafrazare sau un citat pentru a fi

corecte şi credibile?
- trebuie sa contina, asemeni fragmentului ADN, datele esentiale,
reprezentative si neaparat adevarate în fond ale totalitatii pe care o
rezuma.

101. Ce este şi ce presupune rezumatul calomnios?

Este o alta metoda de a deforma adevarul, de a prezenta ingrediente reale sau cu
aparenta de a fi reale, distribuite, însa, într-un produs incorect ca mesaj de
ansamblu.

102. Schimbarea sensului şi, uneori, a esenţei unei afirmaţii sau a unui fapt se
numeşte…
- Denaturarea adevarului

103. În raport cu un alt individ, empatia înseamnă capacitatea de …

- a te pune în locul altuia

104. A te putea pune în locul celuilalt înseamnă starea de ...

- Empatie

105. Ce presupune moralitatea?

- să ai o morală bună
- Individ usor de caracterizat, dominat de aspectele positive.

106. A avea o morală bună (conform normelor şi regulilor colectivităţii de referinţă)

înseamnă a fi Moral .
- Dominat de aspectele positive
107. Ce presupune imoralitatea?
- O morala rea, proasta.

108. A avea o morală proastă (conform normelor şi regulilor colectivităţii de referinţă)

înseamnă a fi imoral…
- imoral.

109. A nu avea morală înseamnă a fi...

- amoral.

110. Ce presupune amoralitatea?

- a nu avea morală
- amoralul nu are deloc morala, nu este încercat de convulsii si
incertitudini interioare.

111. Starea de atracţie, de afinitate faţă de cineva sau de ceva se mai numeşte…
- simpatie

112. A fi la cumpăna dintre obiectivitate, subiectivitate, cinism şi autoconservare

înseamnă, din punctul de vedere al polarităţii sau (in)existenţei moralităţii, a fi…
- amoral

113. Imoralitatea şi amoralitatea sunt sinonime?

- nu...este o diferenta.

114. Starea nonviolentă de respingere faţă de cineva sau de ceva se mai numeşte…
- antipatie

115. O zonă internă a unei publicaţii poate fi relaţionată cu termeni ca…

- rubrica, pagina sau grupaj
- un grupaj sau Un mod de structurare….???

116. Rubrica, grupajul, pagina dedicată unui subiect se mai numesc…

- zone interne

117. Principalele zone interne ale publicaţiei sunt…

- Politica, Economica, Cultură, Sportiva

118. Grupajele intitulate generic Politic, Economic, Social, Actualitate, Eveniment,

Dezvăluiri, Societate, Fapt divers, Divertisment, Monden, Ştiinţă, Sănătate, Cultură,
Artă, Educaţie, Documentar, Corespondenţă cu cititorii, Pagini dedicate vârstelor şi
genurilor, Mică sau Mare Publicitate, Utile, Externe, Umor, Sport se mai numesc…
Domenii si subdomenii

119. Zonele interne ale publicaţiei pot avea ca element de referinţă în alcătuirea lor
numai tematica (subiectul, domeniul), numai cronologia (actualitatea), numai
semnătura (autorul), două dintre ele sau pe toate trei?
- tematica si cronologia

120. Care sunt patru dintre cele mai importante particularităţi ale textului jurnalistic
valabil, valoros şi eficient?
- claritate, acuratete, concizie si credibilitate.

121. Ce este claritatea textului ?

- claritate = capacitatea mesajului de a fi usor de înteles de cititor, al carui drept la
ignoranta si la lectura rapida este recunoscut

122. Cum se numeşte particularitatea textului al cărui mesaj este uşor şi eficient
înţeles de către cititor?
- claritatea textului.

123. Ce este acurateţea textului?

- corectitudine

124. Cum se numeşte particularitatea textului de a fi corect din punct de vedere al

adevărului informaţiei?
- acuratete.

125. De ce este necesară concizia textului?

- Pt.ca spatiul tipografic este limitat, la fel - rabdarea cititorului.

126. Cum se numeşte particularitatea textului care ţine cont atât de nevoia de
limitare a textului la spaţiul tipografic absolut necesar, cât şi de răbdarea redusă a
cititorului de a parcurge texte lungi?
- concizie.

127. Ce este credibilitatea textului?

- cititorul sa creada ideile si sa asimileze mesajul.

128. Ce trăsătură are textul care reuşeşte să fie veridic şi să convingă onest cititorul?
- credibilitate

129. Prin ce se caracterizează interviul de destin (de personalitate)?

interviul de destin = sa accentueze chestiunile mai generale despre cariera si chiar
viata sa private.

130. Prin ce se caracterizează interviul de problemă (punctual)?

interviul de problema = lucruri calde, de interes imediat, si nu chestiuni din trecutul
carierei sale sau din viata sa de familie

131. Interviul de destin (de personalitate) este specific publicaţiilor cu frecvenţă de

apariţie…
- saptamânala sau lunara.

132. Interviul de problemă (punctual) este specific publicaţiilor cu frecvenţă de

apariţie…
- cotidiana

133. Este utilă şi fertilă starea de dezacord dintre intervievat şi reporter?

- genereaza o fertila stare de interes.

134. Sintagma “Nimic nu se face de n-are opus” îi aparţine lui…

- Adrian Păunescu

135. Sintagma “Unui elogiu trândav şi inform prefer injuria entuziastă” îi aparţine
lui…
- Nicolae Labis

136. Lectura publicaţiei este influenţată semnificativ de prezenţa în produsul

jurnalistic a unor metode de elaborare şi prezentare cum ar fi …, …, …, … (trei
exemple).
- autor, titlu, sapou, prezentare grafica, imagini.

137. Ce proces fundamental este influenţat într-un mod semnificativ de rezonanţa

semnăturii textului, de coordonatele de timp şi spaţiu clar precizate, de numere
transcrise prin cifre, de tehnoredactare (prezentare grafică), de imagini, de
rubricizare şi de formatul publicaţiei?
- lectura publicatiei

138. Sintagma “Pensionar al propriei reputaţii” se referă la scriitorul Titus Popovici şi

îi aparţine lui Eugen Barbu.
Eugen Barbu spunea ca prozatorul si scenaristul Titus Popovici e pensionar al propriei
reputatii.

139. Care sunt principalele procedee rezumative?

Supratitlul, subtitlul / intertitlul si sapoul, sunt procedee rezumative.

140. Cum se numesc metodele de sintetizare, esenţializare, prezentare concisă, care

fac un text mai accesibil pentru lectură?
participanti la subiect).- procedee rezumative
- detalii (aspecte de context si referinte privind evenimente sau

141. Supratitlul, titlul, şapoul, subtitlul (intertitlul) se mai numesc…

- elemente rezumative- conexe.
- procedee rezumative

142. Enunţurile caracterizate prin concizie, coordonare între conţinutul textului şi

interfaţa ideatică, reprezentativitate şi relevanţă faţă de textul propriu-zis se mai
numesc…
- caracteristici importante ale titlului.

143. Prin ce se caracterizează procedeele rezumative, în raport cu textul pe lângă

care apar?
- concizie, accesibilitate, limpezime, coordonare intre continutul textului si interfata
ideatica, reprezentativitate si relevanta fata de textul propriu-zis.
- veridicitate si grad de relevanta????

144. Titlul / supratitlul / subtitlul (intertilul) textului sunt procedee realizate după o
formulă fixă?
- Nu este indicat ca si titlul, si supratitlul, respectiv subtitlul / intertitlul sa fie scrise,
toate, cu majuscule-caps sau cu litere identice (de rând-normale, bolduite sau italice,
de aceeasi dimensiune).Se vor scrie, cu litera mai mica si, eventual, cu font diferit de
litera titlului articolului.
145. Expresia “litere de-o şchioapă” se poate relaţiona cu noţiunea de “mare” sau
“mic”?
- Nu . ???

146. Ce este şapoul?

- Sapo = un scurt text ce reproduce esenta materialului si câteva concluzii, text
machetat pe un format diferit decât textul în sine, scris, eventual cu alta litera, italica
sau bolduita.

147. Care sunt principalele formate de publicaţii, din punctul de vedere al

dimensiunilor fizice?
-format mare A2 8-16 pagini, Mediu sau tabloid A4 16-32 pagini, Format mic A4 48-96
pagini, Speciale 29 cm. inaltime si 10,5 latime 8-32 pagini.

148. Luând ca format de referinţă pagina de tip A4 sau Letter (cca 29 cm x 21 cm),
care sunt alte patru variante uzuale de formate de publicaţii.
- mediu, mic si special + tabloid.

149. Daţi exemple de publicaţii din fiecare format fizic uzual.

- mare: Adevarul, National, Curierul ntional
- mediu: Academia catavencu, Vip, Formula As, Flacara
lui Adrian Paunescu, Romania mare, Libertatea
- mic : Tango, TV Mania,Playboy, Cosmopolitan, Viva, FHM, Case
de lemn
- special : Bilete de papagal.

150. Termenul “tabloid” se referă la conţinutul, la formatul publicaţiei sau la

amândouă?
- ambele.

151. Ce pondere aproximativă ar trebui să aibă imaginea şi textul într-o pagină de

publicaţie eficient machetată?
-15-25% imagine, 10-20% titluri si subtitluri, 55-75% texte.

152. Care sunt principalele tehnici de potenţare în conceperea şi elaborarea textului

jurnalistic?
- limbajului simplu, folosirea timpului prezent în relatari, fragmentarea în paragrafe
distincte, bolduirile, naturaletea.

153. Limbajul simplu, folosirea cu prioritate a timpului prezent, fragmentarea în

paragrafe frecvente potenţează sau nu calitatea textului?
- potenteaza
- Da, ridicarea calitatii textului.

154. Care sunt principalele capcane în conceperea şi elaborarea textul jurnalistic?

Referirile vagi, impersonale, Anonimatul, Frazele prea lungi, Parantezele explicative
prea dese, Punctele de supensie, Ghilimelele, Întrebarile retorice, absurde sau
truismele, Erori grave: Pleonasme, Ligamente, etc.

155. Este eficientă folosirea pe scară largă a punctelor de suspensie?

- neindicată . Punctele de suspensie trebuie folosite doar acolo unde indica o
întrerupere a discursului sau o evidenta nevoie de pauza prin tacere.

156. Este eficientă folosirea pe scară largă a ghilimelelor, ca întărire a semnificaţiei

cuvintelor?
-Nu. tradeaza amatorismul si saracia de expresie sau de continut

157. Tautologia se poate relaţiona cu pleonasmul sau cu clişeul verbal?

- Cu pleonasmul.
DEX: Greşeală de limbă care constă în repetare inutilă cu alţi termeni a aceleiaşi idei;
pleonasm.

158. Ce sunt ligamentele în text?

-Alaturari de cuvinte care duc la crearea involuntara (în scris sau în vorbire) a unor
cuvinte urâte, caraghioase, vulgare sau inadecvate contextului, mai mult sau mai
putin grave.

159. Legătura dintre două sau mai multe cuvinte care dă naştere unei sonorităţi sau
neplăcute prin apariţia (in)voluntară a unui termen-parazit se numeşte…
- Ligament, cacofonie.

160. Hebdomadar este sinonim cu…

- Saptamanal.

161. Jurnalismul ar trebui să fie o operă socială realizată eminamente prin eliminare
sau prin adăugire?
- Prin adaugire.

162. A câta putere în stat este considerată presa?

- A patra putere in stat.

163. Existenţa celei de-a patra puteri în stat este consfinţită constituţional?
- Nu.

164. Care sunt cele trei puteri din stat?

- Puterea legislativă, puterea executivă si puterea judecătorească.

165. În funcţie de ceea ce urmăreşte cititorul de la textul său (informaţia sau stilul),
jurnalistul poate fi considerat (prin analogie cu alte profesii) un detectiv şi un filolog.
Ziaristul trebuie sa fie constient ca este detectiv si filolog în acelasi timp.

166. În ce situaţii poate fi considerat jurnalistul un detectiv şi, respectiv, un filolog?

- in functie de ceea ce urmareste cititorul de la textul sau: stilul sau informatia.
Stilul-filolog, informatia- detective.

167. În ţările care şi-au desăvârşit unitatea statală timpuriu, publicaţiile cele mai
importante sunt în oraşe-capitală sau oraşe-noncapitală?
- orase-capitală

168. În ţările care şi-au desăvârşit unitatea statală târziu, publicaţiile cele mai
importante sunt în oraşe-capitală sau oraşe-noncapitală?
- orase non-capitală

169. Ce trăsături trebuie să întrunească presa naţională?

-capteaza interesul si obtine o receptare semnificativa în rândul cititorilor din
întreaga tara.

170. Publicaţiile care au o tematică şi o răspândire de interes pentru întreaga ţară

constituie presa…
- Presa nationala

171. Ce este presa regională?

- capteaza interesul si obtine o receptare din partea cititorilor din diferite unitati
administrativ-teritoriale locale sau regionale.

172. Ce este presa locală?

-Presa locala este un element distinct, personalizat, complementar si
necesar din organismul general de informare.
- capteaza interesul si obtine o receptare in randul cititorilor din diferite localitati.

173. Publicaţiile care au o tematică şi o răspândire de interes pentru zone mai

restrânse teritorial constituie presa…
Regionala si locala.

174. Cărui tip de apropiere îi corespund presa naţională, presa regională şi presa
locală?
- apropierea geografica

175. Trăsătura de a însuma caracteristicile locale cu cele planetare se numeşte…

- glocalizare

176. Glocalizarea este tendinţa de a alătura particularităţile locale şi particularităţile

planetare.
- locale cu cele planetare.

177. Care sunt principalele tipuri de presă din punctul de vedere al conţinutului
informaţiei?
- nationala, locala, regionala.

178. Proximitatea se mai numeşte…

- apropiere, vecinătate

179. Presa de proximitate se mai numeşte presă de…

-de grup specializată

180. Apropierea este sinonimă cu proximitatea…

proximitas = apropiere, vecinatate

181. Presa de proximitate este o presă specializată?

- DA. Presa specializata se mai numeste si presa de grup sau presa de proximitate

182. Presa de proximitate poate fi a unui singur public sau a unui singur subiect?
a unui singur public (cu omogenitate educationala, profesionala si de asteptari), fie a
unui singur subiect
183. Presa unui singur public sau a unui singur subiect se numeşte presă de…
proximitate.

184. Cu ce tipuri de apropiere se poate relaţiona presa specializată (de proximitate)?

- geografica, cronologica, socio-profesionala, psiho-afectiva.

185. Apropierile de tip geografic, cronologic, socio-profesional sau psiho-afectiv sunt

relevante pentru presa…
- de proximitate

186. Ce este “Legea mortului pe kilometru”?

- apropierea geografica

187. Care sunt principalele tipuri de apropiere?

- geografica, cronologica, socio-profesionala, psiho-afectiva.

188. Care sunt principalele tipuri de aşteptări?

- instinctuale, de intelect, de afectivitate.

189. Aşteptările instinctuale corespund nevoii de a…

- nevoii de a supravietui si de a subzista, nevoii de competitie, lupta si suprematie,
nevoii de a avea, de a detine (de a poseda).

190. Nevoia de a supravieţui, de a subzista, de competiţie, de luptă, de supremaţie,

de a avea (de a deţine) corespunde aşteptărilor…
- instinctuale

191. Aşteptările legate de intelect corespund nevoii de a…

- tendinta de a aprecia / teoretiza / generalize / particulariza tendinta de a descoperi
si de a progresa.

192. Tendinţa de a aprecia, de a teoretiza, de a generaliza, de a particulariza, de a

descoperi, de a progresa corespunde aşteptărilor…
- legate de intellect

193. Aşteptările legate de afectivitate corespund nevoii de a…

- avea si de a împartasi sentimente / tendinta de a compatimi, tendinta de izolare /
integrare / evadare.

194. Nevoia de a avea sentimente şi de a le împărtăşi, tendinţa de compătimire, de

izolare, de integrare şi de evadare corespund aşteptărilor legate de…
- afectivitate

195. Care sunt principalele tipuri de presă specializată? Daţi cel puţin 10 exemple.
Presa economica, financiar-bancara, Presa culturala, artistica si istorica, Presa de
informare despre mass-media si spectacol, Presa pamfletara, umoristica, Presa
politica, presa de partid, Presa genurilor, Presa utilitara, casnica, de fapt divers, Presa
mondena, Presa sexului, erotica, Presa vârstelor, Presa sportiva, Presa
divertismentului, Presa socio-profesionala, Presa diasporei, Presa minoritatilor etnice,
Presa confesiunilor, Presa pentru straini, Presa supliment si almanah, Presa ad-hoc,
Presa promotional-publicitara.
196. Sintagma “Vehicul al satisfacţiilor compensatorii” (Jean Cazneuve) se referă la
presa…
- genurilor

197. După părerea lui Jean Cazneuve, presa genurilor este un vehicul al…
- “un vehicul al satisfactiilor compensatorii”

198. Presa politică (presa de partid) este în creştere sau în regres, ca tiraj, după anul
2000?
- pe cale de disparitie

199. Presa culturală, artistică şi istorică este în general profitabilă din punct de
vedere economic?
Nu.

200. Presa pentru femei este mai numeroasă ca titluri şi tiraje decât presa pentru
bărbaţi?
Da.

201. Cele mai multe publicaţii din Presa vârstelor sunt dedicate copiilor,
adolescenţilor, maturilor sau vârstnicilor?
- presa vârstelor nu mai reprezinta o forta pe piata.
- Maturilor??

202. Presa juridică, medicală, rurală, ştiinţifică, tehnologică, asociativ-sindicală, a

instituţiilor administraţiei publice, a firmelor, a învăţământului şi a educaţiei
constituie presa…
- socio-profesionala

203. Noţiunea de “diaspora” se referă la…

- strainatate