Roo Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti We Facultatea de Medicina & CATEDRA DE MEDICINA LEGALA Au colaborat Prof.Univ.Dr.Dan Dermengiu Conf.Univ.Dr.George Cristian Curca Conf.Univ.Dr.Vaientin Gheorghiu Sef Lucr&ri Dr.lonut Popescu Dr.Gabriel Gorun Dr.Ligia Barbari CURSE EDINA LEGA BBLIOTCA corey cus WAN BUCURESTI, 2005CURS DE MEDICINA LEGALA UMF “Carol Davila” MALPRACTICA MEDICALA SI ELEMENTE DE BIOETICA 1. NORME DEONTOLOGICE ST DE CONDUITA PROFESTONALA IN PRACTICA MEDICALA In toate tarile practica medicala este controlata intr-o anumita masura prin legi si regulamente statale inscrise in codurile juridice (penal, civil, de procedura penala) si suplimentar printr-un cod de comportament (norme deontologice) care in general nu sint impuse de legea statului dar sint autoacceptate. Acestea au fost initiate cu mii de ani in urma (Codul Hammurabi, Juramintul Hippocratic-anii 400 i,Hr.), sint imbogatite continu (declaratii, ete.) si s-au refiectat si se reflecta in sistemele juridice ale vremii (daca initial comportamentele respective au fost considerate malpractica astazi ele sint acceptate juridic ca ilegale: exemplu inducerea avortului ilegal, incalcarea confidentialitatil, etc.) Normale denntoingice stahilece iin minimum de morala specifica cu privire ia exercitarea unei profesiuni, In masura in care.unele norme deontologice au o semnificate deosebita si incalcarea lor pericliteeza vaiori aparate prin drept, ele sunt sanctionate de catre stat devenind si norme juridice. Dreptul medical, constituit deta in multe tari, reprezinta o particularizare @ notiunilor generale de drept la profesiunea medicala, acesta putandu-se realize prin sistematizarea tuturor normelor cuprinse in codurile de deontologie, legile sanitare, precum si in legile din diferite ramuri de drept (constitutional, penal, civil, etc.). Profesiunea medicala este o activitate sociala, medicul neputand fi exonerat de responsabilitati sociale si juridice. Actul medical are efecte umane, sociale si juridice inevitabile din care decurg obligatil si drepturi. Norme de desfasurare a activitatil medicale In profesiunea medicala se impun o serie de narme: morale, administrative, juridice, penale, etc. 0.0Norme interne Romanici. iin data de 6 iunie 1997 a fost adoptat de Adunarea Generala Nationata a Colegiului Medicilor din Romania, Codul de deontologie medicala din care extragem urmatoarele articole cu caracter de principiu: cart. 4.-Medicul practician are obligatia de a-si exercita profesia conform tuturor regulilor artei si stlintei Medicale, in respectul moralei specifice si al profesiei umane. In acest scop, in decursul vietil sale profesionale, medicul nu trebuie sa inceteze niciodata, sa- siinsuseasca achizitille stiintei medicale, ca si deciziile marilor foruri profesionale. Cl trebu sa tina permanent seama ca nu exista practica medicala fara incredere, iar aceasta se bazeaza pe secretul profesional cat mai absolut. ~art. 5,-Medicul practician, Indiferent de gradul lerarhic sau de modul de practica, este in serviciul persoanei umane. Nu este admisa abdicarea de ia dorinta exprimata de catre bolnav in cunostinta de cauza. -art. 6.-Morala corpului. medical se bazeaza pe traditiile progresiste universale si autohtone ale medicinit, care este prin excelenta o profesiune umanitara. -art. 7.-Cunostiinta medicala este acel factor subiectiv, care calauzeste medicul, asigura autocontrolul faptelor, cuvintelor si determona atitudinea lui fata de interesut omului bolnav. Hi, Legea 3/1978 (Legea_sanitara) prevede ca personalul medical are obligatia sa respecte normele medicale de tratament, ifi.Codul Penal. Exista mal multe articole care sint reglementate penal dintr care citam: Art. £86. (1) Divulgarea, fara drept, a unor date de catre acela caruia. I-au fost incredintate, sau de care a luat cunostiinta in virtutea profesieie ori functiei, daca fapta este de natura a aduce prejudicii unei persoane, se pedepseste cu inchisoare de l2 3 luni fa 2 nat sau cu amenda, (2) Actiunea penala se pune in miscare la plingerea paprelabila a persoanel vatamate (3) Impacerea partilor inlatura respunderea penala. 29CURS DE MEDICINA LeGalA “Carel B: 4.2 Norme internationale Exista declaratii, conventii, recomandari, ultimele in Special cu o greutate normativa decsebita, 4, Jurantintul lui Hipocrate (anul $00 i Ht): “Jur pe Apolla medicul si Bsculap...ca dupa abititatea si judecata mea imi voi mentine aceste Juramint ca pe cel ce m-a invetat acensia aria sa il valores la fel ea pe oricare dintre parinti mei, Sa impare cunostiintele mele copiilor mei, copiilor profesorilor mei si cu cei ce au jurat alaturi de mine, dadr cu nimeni altcmeva. Voi folosi tratamentul pentru a ajuta dupa judecata si ubilitatea mea, dar mieiodaia pentra a face rau. Nici daca mi se cere me voi administra vreut toxic otravitor nimanut si niel mu vol sfatui pe altit sa 4 fea. Nu voi administra de asemenea abortive penta a induce avortul. Yo mentine pura urta st viata mea. Nu voi praciica chirurgia daca mu voi avea ealificarea necesara si mi vot isa pe cei spectaltzatt sa 0 practice. In orice casa voi intra vot actiona numa in beneficul pacientul’ st ma voi tine departe de orice ademeneire, secuctie sau coruptie, Tot ce aud si vad in practica mea medicala le voi considera secrete si mu le voi divulga nimarui”” il, Declaratia de la Geneva emisa in 1943 dupa Codul dela Numberg (1947) si amendata in 1983 de catre Asociatia Mondiala Medicala prezinta in forma actuala urmatorul continut: “La momencul admiterti mele in cadrul corpului acestei profestuni Jn mod solenm imivoi pune viata in servicial umanitati. Voi corde profesoritor met respectul si Sratitudinea ce li se cevine. Imi voi practica profesia cu constiinta si demnitate, Sanatatea pacientilor mei va fi principala mea preocupare. Voi respecta secretele care ini sint incredintate, chiar daca paciental a murit. Voi mentine prin toate puterite mele traditia, pueterea si onoarea profesiunii medicale Colegii mei vor fica fratti met Nu voi permite considerentelear de ordin social, polite, religios, rasit sau nationalicate sa se interpuna intre mine si pecientul meu. Voi mentine respectul penirs viata umuna inca de la inceputul ei si nici chiar sub amenintare nu imi voi folost cunostiintele medicate contra legilor wnanitaiit Fac aceste promisiunt solemn, liber si pe cuvintul meu de onoare. iti. Codul International al Eticii Medicale (CIEM). Deriva din Declaratia de la Geneva. Datoriile medicului in general Un medic va mentine ta cel mai inalt nivel standardul profesional al comportamentutui sau fate de boinavi, Medicul va fi dedicat in toate specialitatite medicate $a ofere sevicitle medicate cele mai completenta tehnic si moral, pastrind compasiunea si respectul pentru demnitatea umana. Se va comparta onest fata de pacienti si colegi si nu va acoperi pe acei medici care manifesta deficiente de caracter sau competenta sau care exercita actiuni de frauda sau inselatorie, Se considera a fi comportament neetic: -autoreclama, cu exceptia situatiilor premise de legea statului, codul eticii sau Asociatiile Medicaie Nationale. -a piati sau a primi bani sau alte consideratii numai pentru a face recomandari pacientului sau a-{ recomanda altor colegi Un medic va respecta drepturile pacientilor, colegilor si a altor organizatii ce promoveaza sanatatea si va respecta incerderea pacientului in sine. Va actiona numai in interesu pacientulut sau. In exercitarea unui act medicul care slabeste rezistenta fzica si/sau psihica a acestuia. Va manifesta mare precautie in divulgarea descoperitilor medicale, tehnicilor si tramentelor pe canale de cominicatie neprofesionale, Medicul va certifica numai ceea ce personal a verificat. Oatoriile mediculul fata de pacient. Medicul va avea permanent in minte obtigatia de a apara viata umana, Datoreaza Pacientulul sau lolalitate si totalitatea cunostiintelor sale medicale. Ori de cite ori se va simti depasit de actul medical va apela la un coleg care are abilitatea cei ii lipseste lui, Datoreaza confidentialitate totala pacientulul sau chiar dupa moartea acestula. Va acorda activitate medicala de urgenta ca datorie umanitara, pina cind se va conveinge ca altii pot si vor $a 0 faca in locul sau. Dateriile mediculut fata de colegii sai Un medic se va comporta fata de colegii sai asa cum isi doreste si el co acestia sa se comporte fata de el. Nu va lua pacientii altui coleg. Va especta principlile deciaratiei de la Geneva’. 240CURS DE MEDICINA LEGALA “Carol " iv. Alte declaratii |a care Romania este astazi parte: 1947 Codul de la Nurnberg 1948 Declaratia Universale a Drepturilor Omului 1948 Declaratia de la Geneva A 1948 Codul Intemational al Eticii Medicale 4 1950 Conventia Europeana asupra Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale O 1961 Charta Sociala Europeana 0 1962 Declaratia de la Helsinki privind experimentele si cercetarile blomedicale, actualizata in 1964 (Helsink!), 1975 (Tokyo), 1983 (Venetia), 1989 (Hong Kong) 2 1966 Conventia Internationala asupra Dreoturilar Civile si Politice 1D 1966 Conventia Internationala asupra Drepturtlor'economice, Sociale si Culturale 1968 Dectaratia de la Sydney privind definitia mortii actualizata in 1983 (Venetie) W 1970 Declaratia de la Oslo privind avortul terapeutic Q 1973 Declaratia de la Munchen privind discriminarea politica, rasiala, etc. in medicina. 1975 Declaratia de ia Tokyo privind tortura si tratamentele degradante. ‘a 4976 Recomandarca Conoiliului Eurepei 79/197A privind drepturile bolnavilor si muribunzilor 2 1978 Recomandarea Consiliului Europei 29/1978 privind transplantul de tesuturt si organe | 1981 Declaratia de la Lisabona privind drepturile pacientului D 1983 Declaratia de la Venetia privind bolile terminale, etc, 1 1986 Recomandarea Consiliuiui Europe 1046/1986 si 1100/1989 privind utilizarea embrionilor urnani si fetusilor. a 11 mai 2000 Conventia privind drepturile ormului si biomedicina, semnata la Ovieco la 4 aprilie 1997, si Protecolul additional paris 200 privind interzicerea clonarii umane. Bazele juridice ale raspunderii medicale Raportul juridic (medical). Elementele raportului juridic sunt: sublectele, continutul si obiectul. Subiectele raportulut juridic medical sunt persoanele fizice (medicli, asistentii medicali, pacientii) si persoanele juridice (spitalul, policlinica, casa de asigurari, Colegiul Medicilor) care sunt titulari de drepturi si obligatii. Continutul raportului juridic medical reprezinta totalitatea drepturilor si obligatillor y intre care se desfasoara 0 relatie sociala si care sunt prevazute de norma juridice subie medicala. ‘Obiectul raportului juridic medical consta in actiunile ori inactiunile la care sunt indrituite partile ori de care acestea sunt tinute sa le respecte, sau, cu alte cuvinte, conduite pe care o pot avea ori trebuie sa 0 alba partile. Medicul poate stabili urmatoarele raportur! juridice: -medic - pacient; -medic - medic; -medic - asistent medical; -medic - spital, polictinica, casa de asigurari -madic - Colegiul Medicilor. 2, 1 RASPUNDEREA JURIDICA A MEDICULUT Nu orice conduita umana are relevanta din punct de vedere juridic, cl numai aceea care cade, intr-o forma sau alta, sub incidenta normelor Juridice. Se pot cistinge in domeniul fiecaret ramurl de drept mai multe Forme ale raspunder! Juridice: raspundere penala, raspundere civila, raspundere contraventionala, raspundere disciplinara, raspundere materiala. Raspunderea penala este definita ca raportul juridic penal de constrangere, nascut co urmare a savarsirii infractiunit, intre stat, pe de o parte, si infractor, pe de alta parte, raport Complex al carui continut il formeaza dreptul statului ca reprezentant al societatll de @ trege fa raspundere pe infractor, de a-I aplica sanctunea prevazuta pentru Infractiunes sevarsite Ge al constrange sa 0 execute, precum si obligatia infractorului de a raspunde pentru fapta sa si de se supune restabiliril ordinii de drept si restaurarii autoritatil legl. 2anSURSDEMEDICINALEGALA seca Davita Raspunderea civila este dominata de ideea fundamentala a repararii unui prejudiciu patrimonial produs prin fapta ilicita a unei anumite persoane. Se disting doua forme ale raspunderii civile: raspundere civila delictuala si raspundere clvila contractuala. In cazul raspunderli civile delictuale, obligatia incalcata este o obligatie legala, cu coracter general, care revine tuturor-obligatia de a nu vatama drepturile altuia prin fapte iicite, in timp ce in raspunderea civila contractuala, obligatia incalcata este 0 obligatie concreta, stabilita printr-un contract preexistent, valabil, inchelat intre cel pagubit si cel care si-a incalcat obligatiile contractuale. Raspunderea civila delictuala este de mai multe feluri: 2) raspunderea pentru fapta proprie (art. 998-999 C.civ,) 5) raspunderea pentru fapta alte! persoane-a comitentilor (persoana care da instructiini, directioneaza, indruma si controteaze activitatea altei persoane) pentru faptele presupusilor (persoana care are obligatia de @ urma indrumarile si directivele primite de la comitent) (art.1000 al. 3 C. civ.) ¢) raspunderea pentru lucruri, edifici si animale (art. 1000 al. 1, art. 1001, art. 1002 cc) Raspunderea contraventionaia este atrasa in cazul comiterii unel contraventil care este definita ca o fapta ce prezinta un pericol social mai redus decat infractiunea, fapta care este prevazuta ca atere de lege sau alt act normativ si care este sevarsita cul vinovatic Aceasta rasoundere se incarireaza intr-un ragim juridic special de drepl public s| este legat si de activitate organelor acministratiei publice-organizarea executaril si executarea legil hecesitand $1 existenta unor sanctiuni pe care le pot institui si aplica aceste organe in activitatea lor executiva Raspunerea disciplinara a fost definita ca o institutie specifica dreptului muneii si consta intr-un ansamblu de norme legale privind sanctionarea faptelor de incalcare cu vinovatle de catre orice persoana incadrata, indiferent de functie sau de postul pe care il Scupa, @ obligatliler asumate prin contractul de munca. Aceste fapte sunt numite abateri disciplinere si atrag sanctiuni ca: mustrare, avertisment, reduceri de salariu, destacerea contractului de munca. Raspunderea materiala consta in obligatia oricarul salariat de a repara, in limitele Prevazute de lege, prejudiciul pe care |-a cauzat unitatil din vina sa si in legatura cu munca sa. Ea esta o institutie specifica dreptulul muncii, obligatie de dezdaunare a unitatii derivand din contractul individual de munca. Pentru angajarea raspunderil juridice trebuie sa existe: + © conduita ilicita; + un rezultat vatamator al acestei conduite, care poate fl exprimat, de exemplu, intr-o dauna materiala sau prin vatamarea sanatatil corporale; legatura cauzala intre condulta ilicita si rezultatul produs; vinovatie din partea sublectulul actulu' ilicit; sa nu existe Imprejurari sau cauze care inlatura, in princioiu, raspunderea juridica. a) Conduita ilicita este exprimata intr-o actiune sau inactiune care contravine Prevederilor normei juridice.Jnactiunea - nesavarsirea unei actiuni concrete de catre o Persoana - poate fi considerata drept ilicita numai atunci cand aceasta perscana avea obligatia juridica sa actioneze intr-un anumit fel si ea nu a actionat ca atere. Fapta antisociala constituie latura obiectiva a infractiunii.. Pentru ca 0 fapta se constituie infractiune, ea trebule sa Indeglineasca cumulativ tre! trasaturi esentiale: Ys fie prevazuta de lege (penela, clvila, legi speciale, etc.) prin descrierea tuturor elementelor ce caracterizeaza latura sa oblectiva; v sa fie savarsita cu forma de vinovatie ceruta de lege pentru existenta acelel infractiuni; Ysa prezinte, prin elementele ei obiective si sublective, pericolul social al unei infractiuni. Cauzele care inlatura caracterul ilicit al feptei sunt acele stari, imprejurari sau situatii a caror existenta in timpul sevarsiril faptei face, potrivit legii, ca realizarea vreuneia din 242SALA vil trasaturile esentiale ale infractiunii sa devina imposibila. In practica medicala se intalnesc urmatoarele cauze care inlatura ceracterul ilicit al faptel: ¥ stare de necesitate - este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea ca, a altula sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes obstesc. ¥ cazul fortuit - nu constitule infractiune fapta prevazuta de legea penala al care! rezultat este consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta. Y eroarea de fapt - necunoasterea sau cunoasterea gresita, de catre cel care savarseste o fapta prevazuta de legea penala, in momentul comiterit acestela, fle a une’ stari, situatii sau imprejurari, esentiala pentru corecta ceracterizare a acelei fapte, fie a unei dispozitil legale. v¥ betia - nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savarsiril faptei, se gasea, datorita unor imprejurari independente de vointa sa, in stare de betie completa produsa de alcool sau alte substante. indeplinirea unei activitati impuse ori nermise de fege ori a ordinului superiorului exercitare unui drept - cel ce exercita prerogativele pe care legea le recunoaste dreptului sau subiectiv nu poate ‘ considerat ca actioneaza licit, chiar daca prin ‘exercitiu! normal al dreptului sau au fost aduse anumite restrangeri ori prejudicil dreptului subiectiv al altei persoane. Exercitare unui drept va fi considerata abuziva doar atunci cand dreptul nu este utilizat in vederea realizari finalitat sale, ci in intentia de a pagubi o lta persoana. Y consimtamantul victimei - in masura in care victima prejudiciulul a fost de acord, inca inainte de producerea faptei, ca autorul acestei fapte sa actioneze intr-un anumit mod, desi exista posibiltatea cauzarii unei pagube, caracterul ilicit al faptei este inlaturat. Aceasta clauza de neraspundere este valabila numai daca fapta cauzatoare de prejudicii a fost savarsita numai cu culpa usoara din partea autorului, daca se refera la drepturile patrimoniale si, in mod exceptional, in unele situatii in care s-ar putea aduce unele vatamari corporale temporare, lipsite de gravitate, sau in masura in care asemenea clauze ar fi indreptatite prin scopul lor. b) Rezultatul conduitei ilicite, care provoaca daune societatii sau personal unui individ, aduce atingere valorilor aparate de drept. ‘In dreptul civil raspunderea juridica survine numel atunci cand s-a produs un prejudiciu. Prejudiciul consta in rezultatul, in efectul negativ suferit de o anumita persoana, ca urmare a faptei ilicite savarsita de o alta persoana sau ca urmare a “faptel” unul animal sau lucru, pentru care este tinuta sa raspunda © anumita persoana. Constituie prejudicii; vatamarea sanatatii une! persoane avand dreot urmare reducerea ori pierderea capacitatii sale de munca, cu consecintele ce decurg din aceasta; sustragerea unor valorl; distrugeree seu deteriorarea unor bunuri; decesul sustinatorului legal al unei persoane, in urma unui accident, cu toate consecintele patrimonlale care decurg pentru urmasii acestuia, etc. In dreptul penal si administrativ, desi caracterul ilicit el unei conduite este strans legat de rezultatul ei vatamator, legea stabileste in anumite cazuri raspunderea juridica chiar daca rezultatul vatamator nu s-a produs, dar s-a creat pericolu! producerii ui, In dreptul penal, intre astfel de fapte ilicite, fara rezultate concrete vatamatoare, face parte tentativa. Rezultatul vatamator concret in dreptul penal este reprezentat de: + ucidere din culpa; > vatamare carporala ce necesita pentru vindecare 10-60 de zie de ingrijire medicala; avortul ilegal; pierderea unui simt sau organ; Incetarea functionaril unui simt sau organ; infirmitate permanenta fizica sau psihica; slutirea; KK 243-avortul posttraumatic; -punerea in primejdie a vietii. Codul penal incriminezza si urmatoarele fapte antisociale care pot apare in desfasurarea profesiunii de medic: = amenintares; > santaju; = siolares seeretslui corespondente; = divulgarea secretului profesional art. 196 CP, art. 78Legea 31978: > insults + calorie; stuzul de incredere; = gestisnenFraudlonsa; + inselsciunea: > delapidareas = distrugerea; = sustragerea sau disirugerea de inscrisori; = pores de sii = abuaul inservisiu conta intereselor perscanelor; + abu mseryieia prin mgraairea unor arepeun; 2 abut in serviciu conte inteeselor publice; 2 abuzul in servcin in forma califcat = eghjenia in serviciu an 249CP; = purtatea abuziva; = primirea de foloase necuvenites + tafieal de influenta; = denustarea calomnioase; = nedematarea unor infrectiuni = omisiunea sesizarii organcor judiciare; at 170,262, 263 CP + retinerea sau distrugeres de inseuisuris + neindeplinirea indatoritilor de scrviciu sau indeplinirea defeetucasa, din culpe; + neindeplinirea cu stiinta a indatoririlor de sorviciu sau indeplinirea defectuoasa; paraziea postului ci prezenta la serviciu in stare de ebrictate; + exercitaren fara drept a unci profesiis + falsul material in tnscrisurtoficiale: = falsul intelectual: + falsul in inserisuii sub sermnaturs privata; = uzulde tals + falsul in dectaratiis + falsuriprivind identtatea; ~—ingelaciunea on privite la calitaten marfurlor = zadamicirea combsteri bolilor; + traficut de stupefiante; + filsificarea de produse medicale, + punerea in primejdie a unei persoane in meputinta de a se inarji art. 314 CP: = Tasarea fara ajutor, art. 315 CP; omisiunee de instintare despre o persoana abandonata in nevoie de sjutor, ar. 316 CP = tratamentele neomenoase. 2. 2 Culpa medicala (deficienta in acordarea asistentei medicale) Dupa cum a fost prezentat mai sus primul aspect poate fi cercetat atit din punct de vedere penal cit si civil (in sistemul anglo-saxon de exemplu, spetele juridice de neglijenta sint in imensa majoritate a cazurilor instrumentate in raport civil). In general se considera ca in spetele civile pentru a putea proba culpa medicala ("medical negligence”) trebuie probate pe rind : © ca medicul avea o datorie de ingrijijre profesionaia fata de pacientul respectiv © in exercitarea careia prin actiune/inactiune a manifestat deficiente (si care) au condus la neindeplinirea cu vinovatie acestei datorii © carea determinat prejudici fizice si/sau psihice victimel. © ca intre deficientele manifestate si prejudiciil probat (prin expertiza medico-legala) exista ¢ legatura de cauzalitate directa aaaED) ALA “Carel Reamintim ca victima este cea care trebuie sa probeze faptele reclamate, asupra acuzatului (medicul) planind prezumptia de nevinovatie'. Culpa in agendo seu comisiva (aceasta s-a manifestat in cadrul unei actun! inadecvata in conditidor de lucru) prin stangacie, imprudent, nepricepere, nedibacie, nepasare. Culpa_in_omitendo sau omisiva (aceasta 5-a menifestat in cadrul unel inactiuni prin neexecutarea unor actiuni necesare. Culpa in eligendo rezida intr-o alegere gresita a procedurilor tehnice, intr-o dalegare a unel persoane nepotrivite. Culpa in vigilando rezida in incalcarea unei datorii de confraternitate privind solicitarea si obligatia de a raspunde la un consult interclinic, prin nesolicitarea unui ajutor, prin neinformare. Patoria de Inarifire. Aczasta se stabileste de la sine prin exercitiul profesiunii medicale ori de cite ori un medic este solicitat (sau chiar nu este solicitat-exemplu bolnavit obnubilati, comatosi-) pentru a consulta in contextul programului de serviciu. Intrucit drepturile universale de respectare a intimitatii si dreptul la autodeterminare coexista actului medical. nici un pacient nu poate fi examinet impotriva propriei vointe. Astfel datoria de ingrijire nu exista in cazul bolnavilor care refuza consultatia sau procedura medicala respectiva exprimindu-si liber neacordarea consimtamintului implicit si exprimat a consultatie/tratament. ‘Aspecte sensibile apar in situatia in care medicul este solicitat in afara serviciului (de exemplu acasa) sau este martor fa un accident. In aceste situatti etit conform juramintului Hipocratic cit sia codului penal (art. 324 C.P.”, 315 C.P.3, 316 C.P.*) pastreaza datoria de ingrijire fata de aspectele de urgenta® ale cazului. Mai mult chiar conform codului international al eticii medicale are datoria sa exercite aceasta datorie de ingrijire pina cind se asigura ca un alt coleg doreste si poate sa-i preia sarcina. Medicli experti (exemplu medicii legisti, medicii din domeniul asiguraritor de sanatate, etc.) pastreaza fata de cazurile consultate (exemplul medicilor legisti in raport cu cazurile medico-legale examinate) doar datoria de ingrijire de urgenta (ca orice medic). Nici un medic nu poate fi la curent permanent cu ultimele noutati medicale chiar daca un medic are datorie de ingrijire fata de un pacient, el nu ve putea fi acuzat de necunoasterea unor noutat! de ultima ora in domeniu dar in schimb poate fi acuzat dace nu el impartaseste loialitate completa fata de pacient cit si toate cunostiintele sale medicale si oti de cite ori constata ca 0 examinare sau un tratament este dincolo de resursele sale profesionale nu-si indruma pacientul (dupa cum are are chiar obligatia) cetre un coleg care dispune de pregatirea necesara”. Deficientele medicale ce au ca urmare neindeplinirea datoriel de jnaritire se pot manifesta atit prin omisiune cit si prin comisiune®, constituind aspectele deja prezentate ale conceptului juridic de culpa (culpa cu prevedere -usurinte- sau culpa simpla -neglijenta), Pentru a da un suport obiectiv omisiunii sau comisiunii respective va trebui apreciat daca un alt medic avind aceeasi pregatire si aflat in accleasi conditli va actiona in moc diferit fata de cel in cauza. Teoria raspunderii bazate pe vinovatie arata ca medicul nu va raspunde de riscurile imprevizibite-cazul fortuit, forta majora, desi si in aceste imprejurari va fi apasat de raspuncerea sa morala. TT situatia cazului in care se constitule cea ce juridic st munesto “res ipse Joquiter”-faptele vorbese de Ja sine nit evista prezumptie de nevinovatie,medicul trebuind sa justfice faptele ce L-au condus Ja comiterca croti, exemplu thu bolney tse extirpa un tinichi fara a se verifica in prelabil daca exisia un rinichi contralateral Cacesta avind rinichi unic congenital intsa in insuficienta renala acuta, ei Prt. 314 C.P. priveste “punerea in primejdic a unei persoane in neputinta de a se ingriji prin parasite, alungare sau lane fara ajutor” Sart. 315 C.P. priveste “lasarea fara ajutor prin omisiune de ajator” 4 grt. 316 CAP. priveste “lasarea fara ajutor prin omisiune de instiintare” s"Graenta medicalas"o Brusca ci neasteptain vatamare, boala seu comiplicatie care necesita asisienta medicala imediata pentru a salva viala sifsau a prevent infimmitatea, durcrea si suferin‘a”[8]. 4 sistemul despagubirilor in materic civila este in mod urual bazat pe “probarca comiteritererit™ 245SURSDEMEDICINALEGALK nt ah ata” Peclinul responsabilitati poate limita comportamentul profesional anticipativ, acesta constitind un dezavantaj 0 data cu etenuarea sentimentului de culpa si depersonalzarea solaticr mesic-boinav, In unele tan precum Suedia, Finlanda, Norvegia, Nous Zeelenda sistemul juridic pazeaza acuzarea in soetele din materie civila nu pe culpa medicului (eroarea sa) ch pe serene aclenculul: astfel in loc de a intreba care constituie greseala comisa in raport eu actiunile sale?” se orefera “fata de actiunile medicale ce au fost efectuate ce er mal f trebuit sa faca in interesul pacientului si nu a fost facut?” (sistemul despagubiriioe in casee sila prin “lipsa-erorii"), Acest sistem tinde sa cistige teren fata de apropieres clasica, Exista unele tendinte ce sugereaza responsabilitatea obiectiva, in functie de rezultat, Nu Se pot compensa in bani suferintele morale, neexistand un echivalent pecuniar al demniteti umane. Cui toate aceste neajunsuri, in Romania epoct de tranztie, ideile provenite din cutuma Statelor cu un nivel economic si sanitar avansat sugeresza o trecere de la responsabilttates tecata Pe mijioace la responsabilitate contractuala si chiar la 0 responsabilitate bazata pe rezulat, ape. Gintre cele mai importante probleme o reprezinta delimitarea erorii de areseala, Greseala insearmna neaplicarea sau nerespecterea unor norme de comportament profesional pe care un alt profesionist, in aceleasi conditii le-ar fi anlirat. Dosults es Fisuisutul eventia! al greseln ti constituie cepacitatea profesionala care in conditi similare Ge lucru evita greseaia. Etgarea inseamna producerea unul prejudiciu din cauza naturii tucrurilor (evolutia complicata a bolit, simptomatologia atipica), situatie in care orice medic ar fi produs scelasi prejudiciu in aceleasi conditii de lucru. Angajarea raspunderii profesionale rezida in delimitarea corecta a celor 2 notiuni ‘Teoria generala a erorilor. profesionale vorbeste de erorl de fapt (ce tin de natura actulul medical, de natura lucrului in sine) si de erori de norma (ce tin de lacune de atitudine profesionala)- Prin studierea crorilor. de fapt se pot trege invataminte care ajuta la deavoltarea artet medicale, iar prin cercetarea erorilor de norma-generatoare de prejudici-se poate interes evitarea acestora. Eroarea de fapt este neimputabila. Ea nu este urmata de reprezentarea subiectiva a Consecintelor ei negative, deoerece nu a putut fi prevezuta, in ciuda diligentelor atente <1 minutoase. Erorilé se datoresc unel imperfectiuni a stiintel medicale la un moment dat, une! feactivitati particulare @ bolnavulul, care duc fa cunoasterea falsa a unei situatii de fapt. Ele ce Produc in conditile unei activitau perfect normale, Deoarece tespecta regulile de comportament profesional, eroarea de fapt este susceptibila doar de © analiza morala, cu un benenicl deontologic. Se apreciaza ca se afa in eroare orice medic care, in aceleasi conditi, ar ft fost victima aceleiasi capcane. Eroarea de norma este imputabila. Ca tine de domeniul constlintel. profesionale si se ‘omologheaza cu greseala, cand nu se repeta normele acceptate unanim, de obicei, Erorile de norma pot fi comisive (atunci cand faci ceva ce nu trebuie) si omisive (atunci cand nu faciceea ce trebuie), pot fi certe sl indoielnice, pot fi usoare si grave. In ceea ce priveste relatia medic-pacient, ceea ce ne intereseaza este ervarea diagnostica. Eroarea diagnostica apare prin formulere incompleta sau formulare gresita. Nestablires Glagnesticulul, deci neprecizarea continutului boli reprezinta greseala faptica, iar formularea inadecvata a diagnosticului reprezinta greseala logica. Erorile faptice apar prin neconcordanta totala sau partiala a dlagnosticului cu realitetea, Erorile logice apar prin incalcarea reguillor de rationament medical. Cele doua tipuri de erorl ce genereaze reciproc, lipsa unut diagnostic corect determinand o atitudine medicala neadecvata, Simtul clinic poate fi definit ca acea particulantate cu care nu te fast si pe care nu 0 poli asa mostenire, 0 entitate complexa cladita din cat mai mutt studiu teoretic si din cat mai mutta practica aplicata, prin asumarea cat mal multor riscuri, Cauzele greselil sunt multiple si greu de delimitat. Se poate gresi din prea multa incredere in sine sau din cauza ideilor preconcepute-subiectivism;ideile false pot fl generate de situati obiective ~imperfecta recunoastere a realitatil (eroare de laborator, de exemplu). Diferenticrea eroril de greseaia Impune si analiza conditilor de lucru concrete pe care le-a avut medicul la indemana. Se cauta sa se afle daca medicul a facut, aapeland cu constiinciozitate si diligent la cunostintele sale stiintifice, tot ce era posibil in acele corditi, pentru 2 pune cel ma’ exact diagnostic sia alage cea mai buna metoda de tratament in interesul bolnavulul, Dace el 246MEDICIN, 1D: arespectat cerintele unei atitudini ideale, neconcordanta diagnosticulut cu realitatea va fi doar o eroare, caci orice medic ar fi ajuns la aceleasi concluzii, in aceleas! conditil. Daca neconcordanta diagnostica apare prin folosirea nejudicioasa, fara diligenta si constiinciozitate a cunostintelor sale, in conditille concrete de luctu, ne afiam in situatia de greseala. Eroarea apare in ciuda bunei-credinte si a constiinciozitatti medicului, dar greseala nu s-ar putea produce daca medicul ar lucra in aceleasi condi, competent si constiincies. Forta majora epare atunci cand nepunerea corecta a diagnosticului sau neducerea la bun sfarsit a unef terapil este de cauza externa Cazul fortutt apare atuncl cand nepunerea corecta a diagnosticului sau neducerea la bun sfarsit a unei terapii este de cauza interna. Medicul trebule sa alba in vedere si sa evalueze cele mai mici nscuri printr-o atitudine prudenta si printr-o tehnica plina de acuratete. Riscul oportun- caleulat si controlat-trebuie sa eyite riscul inoportun -necontrolabil, Din punct de vedere juridic exista riscurl supuse norma susceptibile de o evaluare anticipata -si riscuri nesupuse normari-imprevizibile, rezultate din situatii de urgenta, caz fortuit cau forta majors: Riscul justificat, constient acceptat, legitimat este cel care indeplineste urmatoarele conditit: + salveaza de la un pericol mare; pericolul este real, actual si iminent si nu poate fi evitat altfel; valoarea bunului supus risculul este mai mica decat aceea a prejudiciului care s-ar produce. Riscul ilegitim este cel care apare in alte situatii si nu indeplineste conditiile enumerate, cum ar fi riscul impus de depasirea competentei sau riscu! in cazul increderii exagerate in fortele propril. Atitudinea fata de riscuri nu poate fi apreciata decat pe baza ideli de greseala. In acest mod se confirma cucerirea unei autentice libertati profesionale in fata justitie! si socetati. Temeritatea profesionala consta in precticarea unor acte medicale neconsacrate si oarecum riscante fata de pregatirea proprie si fata de conditille oblective de lucru. Acest lucru este de preferat fata de neasumarea riscurilor utile holnavulul care constituie 0 grava greseala. In starile de necesitate se impune in mod imperios sa se accepte riscurile utile, iar orice medic cu vocatie autentica va deveni in mod constient ternerer la nevaie. In scopul reduceril a minimum a esecurilor profesionale, medicul trebule sa dea dovada de scrupuiozitate stiintifica, prudenta, scepticism obiectiv si entuziasm limitat, In stabiirea criteriilor de evaluare a riscului trebuie nalizata libertatea profesionala de alegere raportata la libertatea Individuala, care evita disproportia intre riscu| acceptat si rezultatul nebanuit. Riscul profesional devine tolerabil daca medicul isi ia toate masuriie de precautie dictate de discemamantul sau moral si profesional. Pentru exercitarea profesiunii medicale sunt imperative modestia, prudenta, franarea elanului subiectiv, respectarea regulii dupa care in bolile obisnuite nu se accepta reguli majore si echilibrarea intre riscul interventiei si cel al abtinerii. In ciuda dezvoltarii permanente a artei si profesiunii medical, nocivitatea ignorantei si a ambitiilor desantate este perena. Consimtamantul bolnavului. este un criteria salutar in evaluarea riscului uti. Consimtamantul dupa prealabila informare-terminologie actual uzitata in literatura anglo-saxona- reprezinta un drept al bolnavulul si o obligate a mediculul, esentiale in profilaxia urmaririlor judiciare pentru malpraxis-qreseala medicala. Consimtamantul trebuie sa exprime echilibrarea dintre prevederea riscurlor si asumerea lor, dintre avertizarea utila si avertizarea excesiva. Prealabila informare nu trebuie sa dea senzatia de “ducere in eroare” in ultima instanta, dar nici nu trebule sa determine refuzul tefnicii de catre boinay prin calificare excesiva, Arta de a obtine consimtamantul, tinand seama de deontologia generala, dar si de psthologia bolnavului in cauza, conform principillor de evaluare stiintifica a riscurilor vitale, se deosebeste total de ipocrizia profesionale a obtinerii consimtamantului prin santaj moral, care dezumanizeaza relatia medic-pacient. Greseala poate aparea si dintr-o inactiune-prin refuzul de asumare a unui risc util bolnavutui. Institutia greselii, indiferent de omisiune sau comisiune, ramane un criteriu imperios necesar in aprecierea responsabilitatii medicului conform ideii hegeliene a raportului intre necesitate si libertate, Medicul care face 0 greseala fara a produce prejudicil, pe care ¢ recunoaste 2e7CURS DE MEDICINA LEGALA, UME “Carol Davila” si o repara, va fi exonerat de responsabilitate. Exista situatil indoleinice, in care nu se imputa capacitatea profesionala a medicului, ci doar nerespectarea regulilor de comportarnent profesional, Intre gravitatea unei greseli si consecintele sale nu exista intotdeauna o relatie directa. In unele situatii se face o incriminare a riscurilor posibile in care se prezuma greseala, deci se practica responsabilitatea bazata pe risc. Responsabilitatea se bazeaza doar pe incriminarea Fiscurilor cunoscute, evitabile, dar in unele centre medicale se discuta profilaxia riscurilor necunoscute, inevitabile, practicandu-se abuzul de investigatii si excese terapeutice ce genereaza medicina defensiva, Profilaxia riscului implica prevederea, anuntarea si limitarea acestuia de catre medic, care nu trebuie sa fie nici prea temerar, nici prea prudent. Posologia riscului se face in conditille aplicaril oricarei terapil medicamentoasa si cuprinde evaluarea riscului adrninistranii in functie de boala, bolnav, reactivitatea actuala a boinavului raport cu proprietatea medicamentului de a declansa reactii de intoleranta. Cel mai mic risc trebuie evaluat, calculat si controlat in asa fel incat riscul oportun sa’ reduca la minim riscul inoportun-imprevizibil si incontrolabi. Greseala._medicala prin abstentie apare prin abtinerea de la asumarea riscurilor profesionale, fie incompetenta, fie din frica exagerata de raspundere. Regulile de profilaxie a riscului sunt citate in literatura deontolagica: ‘© competenta deplina=onestitate profesionala; ‘© diligenta manifestata prin ingrijire atenta, constiincioasa, conform ultimelor achizitii stiintifice medicale; © prudenta retionala, tinand seama de hipertrofia arsenalului terapeutic; © capacitate de a lua hotarari in situatli dificile, implicané acceptarea unor riscuri in interesul bolnavuluiz o devotiune permanenta fata de profesiunea medicala, Evaluarea riscului trebuie raportata permanent la rezultatele scontate si la evolutia spontana a bolii, in contextul conditillor tehnice ale spitalului si ale competentei echipei de medi Se va tine seama de faptul c © evaluarea statistica nu este echivalenta cu evaluarea cazului individual; © riscul se accepta totdeauna doar in interesul bolnavului; © riscul trebuie acceptat liber si clar de catre bolnay, respectandu-se dreptul acestuia de habeas corpus, der si pentru acoperirea responsabilitati’ medicului; acceptarea riscului nu trebuie sa alba efecte umane negative previzibile; riscul trebuie sa fie util si justificat social; riscul trebuie sa fie acceptat doar in lipsa unei alte altemative; riscul trebuie sa rezolve o problema de necesitate medicala, 0000 udiclil ate (generate) si legatura lor de cauzalitate cu deficienta probata anterior. Daca nu exista prejudicii fizice si/sau psihice nu exista cauza juridica (vezi expertiza medico-legala pag. 6-10). Prezentam citeva erori mai frecvente in practica medicala si prejudiciile pe care le implica acestee(S): Obstetrica-ginecoloaies * astere laborioasa cu hipoxia cerebrala a noulul-nscut si leziuni hipoxice cerebrale sechelare = complicatiile histerectomieie (fistule vezico-vaginale, etc.0 Ortopedies * erori prin lipsa de diagnostic a unor fracturi mal greu de sesizat precum cele de scafold, craniu, col femural, coloane cervicala + leziuni ale tesuturilor moi cauzate de aparate gipsate compresive Oftaimelogie: © corpi straint restanti intraoculari (mai eles sticla) + erori prin lipsa diagnosticului de glaucom + complicatii postoperatorii si mai ales neconcerdanta intre rezultatul scontat si cel scontat privind acuitatea vizuala postoperatorie. Chirurgie plastice si reparetoric: = tratamente inadecvate ale leziunitor miinii, in special a tendoanelor. 248‘CURS DE MEDICINALEGALA ME Carol Dail rezultate nemultumitoare in chirurgia plastica cosmetica. hiruraie general: ‘externarea precipitata, neinternarea la timp dlagnosticul tardiv al abdomenului acut retentia intraabdominala a corpiior streini (intrumentar, pansamente, etc.) operatia altui pacient operatia altui membru, deget, organ sau in general a altel regiuni anatomice decit cea programata neobtinerea consimtamintului informat in vederea operatiel © arsuri electrice cu ocazia aplicatiilor diatermice, dezinfectante, etc. nestezie-re Sr = leziuni cerebral hipoxice dupa anestezie generala + leziuni neurologice dupa punctia canalulul rahidian + leziuni ale nervilor dupa compiicati locale ale perfuzillor = incompatibilitate de grup sanguin erori in indicatia si administrarea drogurilor anestezice prezenta durerii in timpul si pe parcursul anestecici, Medicina de familie * nevizitarea pacientului dupa solicitarea acestuia = Groarea de a omite diagnostice de urgenta importante precum inferctul miocardic, ete, * eroarea de a nu recomanda consultul de specialitate si neindrumarea pacaientului spre specialist «+ efecte toxice dupe administrarea unor medicamente + Gaministrarea neadecvata e medicamentelor (ca doza si cale de aministrare) mai ales a celor intravenoase. + comportament permislv fata de cei cu comportement autolitic, eutanasia 2.3 Comportamentul neprofesional si neetic (“professional mis-conduct”) Beficientele in. acordarea asistentel_medicale imbraca mai frecvent una din urmatoarele doua aspecte: culpa medicala (“medical negligence”) si comportamentul neprofesional si neetic (“professional misconduct”). ‘Aceasta stare dé fapt conduce la sesizarea Colegiului de Disciplina al Medicilor si genereaza 0 ancheta profesionsla si administrativa la care sint audiati ca part! atit pacent} reprezentanti zi acestuia} cit si medicul, De la un medic se asteapta ca sa posede toate caltatie hecesare de a putea fata problemelor legate de viata sau moartea unul paclent. Aceste calitati se regasesc intrinsec In normele deontologice ale practicii medicale (etic! medicale). Colegiului de Dicciptina ji revine satcina de a aprecia calitatea unui medic de a aveea drept de libera practica sau necesitatea ridicarii acestul drept. De asemenea Colegiul este in masura de a decide dace faptele ce au fost aduse le cunostinte (sau pentru s-a autosesizat) sint reéale sI In consecinta 2 stabili tipul de masura disciplinara considerata a fi potrivita in contextul faptel. Scopul este nu acela de a pedepsi medic ci de a-i Indeparte pe acel medicl care constituie ‘c.amanintare la adresa pacientilor. ih cadrul comportamentului neprofesional este de dorit ca medicii sa fie judecati de caire medici si nu de eatre alti specialisti Guristi, administrator, etc.) intrucit complexttatea stintelor medicale nu este deschisa persoanelor din afara sistemului medical 3. ELEMENTE DE BIOETICA MEDICALA 3.1 Aspecte generale Bioetica (Potter, 1975) reprezinta in acceptiunea sa initiala o noua disciplina care reprezinta © ,combinatie intre cunoasterea biologica (intreaga biosfera) si cea @ valorilor cultural umane“’ la modul general, Hellegers ingusteaza conceptul considerind ca bloetica este generata de catre sinteza intre medicina-etics-fllozofie, respectiv intre medicina si etica reprezertind analiza aspectelor etice implicate de practice medicala, ” Potter a supranumit-o “stiinta a supravietuirit” 249IN, “Garol Reich (1978) o defineste ca find ,studiul sistematic al. conduitel umane, in domeniul stiintelor vietii si_sanatatii, tratata (examinata) in lumina valorilor si principiilor morale” (Encyclopedia of Bioethics). In 1995 revine zsupra definitiei largind-o mult mai apropiat cu conceptul potterian ca find” studiul sistematic el dimensiunilor morale-inclusiv. viziunea morala, deciziile, conduita, liniile directoare, etc.- ale stiintelor vietii si tratamentetor sanitare, cu folosirea unel varietati de metodologii etice intr-o abordare interdisciplinara”, Astfel_,metodologiile ctice” inlocuiesc ,valorile si principiile morale” conduitele sociale si deciziile politice gasindu-se integrate in noua definite. In Bocumento di erice (1991) se prevede ca problematica biceticii rezulta din: problemele etice ale profesiunilor sanitare problemele etice generate de cercetarea pe om chiar daca nu in mod direct terapeutice + problemele sociale legate de problemele politicii sanitare, medicina muncii, sanatatea internationala, politicile de control demografic si planning familial, etc, = probleme leyale de interventia asupra vietil altor flinte vii (plante, micrcorganisme, animale) si in general tot ceea ce tine de echilibrul ecosistemului, « Bioetica nu poate fi redusa la etica sau ja deontologie. Desemnind un univers mult mai larg decit cel medical bloetica include etica medicela, + Deontologia medicala este o discipline cer studiaza normele de comportament profesional specific profesiilor_medicale avind ca finalitate aprofundarea si actualizarea normelor si regulilor de concuita specifice profesiunii medicale. Ea include 3 norme: © norme morale (etica medicala traditionata) © norme deontologice propriu-zise (coduri, etc.) © norme juridice specifice fiecare’ tari Bioetica abordeaza toate temele practice ale medicinli moderne: moartea cerebrala, transplantul de organe, eutanasia, intreruperea asistarii functiilor vitale la persoane deficiente sau in moarte cerebrala, confidentialitatea medicala, consimtamintul la tratament medical, etica problemetor generate de tehnica reproductiva moderna (surplusul embrionar, mamele surogat, manipularea reproductiva inclusiv clonarea umana), etc. Dezbaterile bioetice nu sint sterile intrucit genereaza norme si prescriptli fata de care guvernele elaboreaza politici, sistemul juridic furnizeaza argumente iar in final legislaturile emit le Din cadrul oumeroase tematici ale biceticii vom prezenta pe scurt doar doua, respectiv confidentialitatea medicala si consimtamintul la tratamentul medical a caror incalcarl conduc foarte adesea la malprectica medicala. Trebule inceput prin a soune ca medicul ca cetatean al unei tarii trebuie sa se supuna tegilor acelei tari. 3.2. Aspecte particulare din tematica bioet ici 3.2.1, CONFIDENTIALITATEA Informatiile medicale care se obtin de la pacienti pot fi complete sau incomplete. Depozitari de informatii complete sunt medicul curant in urma examinarii si investigdrii medicale (se includ si date liber exprimate de c&tre pacient) precum si unitatea medical’ prin baza sa de date. Depozitari de informatii incomplete (si astfel trebuie s3 r§mana) sunt membrii personalului medical afiat sau nu in subordinea direct& a mediculul in cauz’ cat gi alte cadre sanitare sau auxiliare. Astfel medicul devine desozitarul datelor medicale ale pacientilor s3i. E! trebuie sé Invete s& le gestioneze inspre binele pacientului s8u. Orice incdle&ri ale secretulul profesional se constituie in acte profund negative atat din punct de vedere profesional c&t si juridic. : Cu ocazia acestui articol doresc sa informez si sa amintesc pentru cei avizati ca in problematica confidentialitatii sublectivismul nu isi are focul, aspectele fiind solid reglementate in lecisiatia noastra prin legi organice inclusiv de c&tre codul penal alcétuind un pachet legislativ bine consolidat pe care Roménia Il are ast8zi la dispozitie: Codul Penal art. 196 Divulgarea secretului profesional, Codul de Proceduraé Penald art. 79 alin. 1 Ascultarea persoanei obligate de a pastra secretul profesional, Legea drepturilor pacientului (legea nr. 46 din 21.01.2003, MO partea I nr. 51, capitolul IV, Codul deontologic al medicilor. Sectiunea b., Secretul profesional, Legea nr. 306 din 28 iunie 2004 250DE MED! a privind exercitarea profesiei de medic precum si organizerea si functjonarea colegiului Medicilor din Romania (MO, partea I nr. 578 din 30 iunie 2004, sectiunea 1 si sectiunea 4), Declaratia de 12 Geneva, Codul international al cticii medicale, Decizie CNA nr. 40 din 9 martie 2004 privind asigurarea informarii corecte si a pluralismulul, art. 8, art.9, Decizia CNA nr. 248 din 1 julie 2004 privind protectia demnitatii umane si a dreptului fa propria imagine, art. 2, art.3, art. 16-18. Normele juridice de mai sus vorbese impraund cu cele deontologice despre drepturile pacientului mai inainte de a vorbi despre dreptul ta informatie al cet&teanulul care in nici o societate civilizaté nu prevaleaz’ asupra dreptului la autodeterminare, intimitate si secret medical (exceptie fac cazurile in care acelasi drepturi ale altor indivizi sunt in pericol), Deontologic si juridic NU se concepe transparent in confidentialitatea medical (cu exceptia cazului in care legea o cere in mod expres). Domeniul medical al informatiilor ce intra sub incidenta secratului profesional nu este un domeniu public, datele care se acumuleaz’ fiind clasificate. Personalul medical nu are obligatli de comunicare fat de avocati, are obligatii minime de comunicare faté de mass-media (de exemplu intr-un accident colectiv numal prin declararea numarulul victimelor), iar fafa de organele de ordine in misiune (trecvent politic) doar in limita celor ce se solicita in scris in documentele justificatoare pe care acestia trebuie sa le prezinte directiei spitalului si medicului curant. In afara acestui cadru oficial dezvaluirea oricéror date medicale sau inlesnirea accesului persoanelor strdine la continutul Foilor de observatie este ilegala (strain poate fi $1 medicul din alt& sectie care nu este consultant de specialitate solicitat in scop diagnostic sau de tratement). Legea oblig’ ins& medicul ta inclcarea catoriel de confidentialitate ori de cate ori In exercitarea profesiunii sale afl date ce il determina s% considere in mod obiectiv c& binele public sau al unei alte persoane este cert si direct amenintat (exemple: in cazul psihiatrilor fat& de continutul unor anamneze tn care pacient|i pot declara $i pot substantia o infractiune viitoare apropiat8, informatia privitoare la tuberculoza pulmonar’ activi a unel persoane care lucreaz& cu copili, etc.). in cazul solicitarit audierii medicului in instanta in cauze care implic& aflarea unor date medicale ce tin de secretul profesional, medicul va cere ca respectiva solicitare s8 Ti fie remis& in_sctis, va cere aprobarea pacientului séu si dac& tocmai acesta face obiectul judec’tii este obligat ca fnainte de a incepe prezentarea celor solicitate s3_solicite judec&torului evacuarea sili de judecata si sedint& inchis4 iar in cazul in care aceasta nu se permite va cere s& se consemneze in scris cele solicitate de el urmand ca Intreaga sa mérturie si fie prezentat& numai Inscris (art. 79 CPP). Dar atunci ce se poate spune public féra frica unel implicari juridice sau @ réspunderii disciplinare? De exemplu se poate confirma prezenta in spital a unei victime daca organul de urmarire nu are obiectii la aceasta. in cazul unui accident colectiv se poate face referire la num&rul victimelor dar sub nici o forms la identitatea acestora, la supravietuirea sau decesul unel persoane prezentate sau interate. in majoritatea cazuritor civile este chiar important ca numal apartinatorii de drept s8 afle despre decesul unei rude, NU se vor oferi informatij de ordin medical din dosarul medical al niciunui caz. La modul general anartinatoril au dreptul de a afla despre cecesul sau starea de sandtate a celor din familie car, atentie, nu tobi apartinatorii ci numai cei indept&titi respectiv, rudele de gradu! 1. In cazul transmiterii unor informatii mecicale complexe (Scheme complicate de tratament, urmirire, etc.) se va cButa in familie cea mai inrudité persoana apt’ de a intelege continutul informatillor medicale (ex. nepot) ce va fi asistat de ruda de gradul I. (© situatia aparte o poate constitui prevalarea reporterilor de art. 18 al deciziei nr. 248 din 1 ulie 2004 a CNA privind protectia demnitatii umane: si a dreptului la propria agine din care rezult& c8 difuzarea pe post a materialelor audiovizuale continand imagini ale persoanelor aflate la tratament in unitatile de asistenta medicala precum si a datelor medicale precum rezultatul autopsiei, etc. ™ f i (3.01 sau, ih cezul in care persoana este fara discernam&nt sau decedat®, cu acordul familiei aria apartindtorilor. (s.n.) “. Din cele de mai sus ar rezulta cé aprobarea unit&tii medicale sia medicului curant nu sunt considerata in mod explicit ca fiind necesare. 251CURSDEMEDICINALEGALA ss avila’ Este evident o lacuna a deciziei in tema care ins& ca decizie NU poate contrazice Jegi organice precum legea 459/2001 (privind actvitates medico-legal8), legea 46/2003 (privind Drepturile pacientului), Cadi penal (art.196), Codu/ de procedurd penala (art, 78), etc, Se uité adesea in goana dupa stire cd atét profesiunea de gazetar precum si cea de reporter sunt conduse de catre coduri de eticé si de norme deontologice care ar trebui si se relationeze in contextul reportajului de tip medical cu cele ale profesiuni medicale. Aspectele prezentate mai sus sunt probabil destul. de putin canstientizate in societatea noastra altminteri nu am asista neputincios! ia grave incdlcari ale datoriel de confidentialitate ce pune medicul la dispozitia rigorilor legii prin potentiale actiuni litigioase Spectacolit! audio-vizualulul din ultimi| ani odignuleste s& prezinte destul de imaginal preluate din unitatile medicale sau de la fata locului unde este realizat reportajul, in care se regasesc clipe de existents umana insotite adesea de un tragism accentuat ce sunt voalate a stiri de “interes national”. Fard ca cel ale c&rul drepturi la intimitate sunt grosolan Incdlcate s3 fie Intrebat dacé ‘si doreste sa fie in prim planuf actualitatii nationale sau nu, se da peste cap usa salonului cu complicitatea, nepsarea sau necunoasterea cadrelor medicale. Cu aceeagi ocazie unii medici ofer§ cu tux de am&nunte date privind patologia traumatica sau psihicd a persoanei respective, prognostic! probabil precum si eventualeie lor sechele efectuand adevarate prezentari de caz sau “autopsii” psihologice, ‘Toate aceste incalcari pot aduce grave deservicii pacientului (probleme de imagine ce pot duce pan la probleme sociale inclusiv divort, probleme fn litigiu cu companiile de asigurari, pierderea unor functii de conducere din unele comitete private de conducere, Pierderea unor functit inaite pe motiv de boala, stari psihice reactive, etc.) adesea cu urmért Incalculabile sociale sau persoanale (Inclusiv sinuciderea). Toate se afl8 in litigiu potential cu medicul fn. cauz& sau unitatea medical care i acrediteaza. Astfel institutia purtatorului de cuvént al spitalulul sau al unitatii medicale trebuie foarte atent monitorzats in raport cu normele in vigoare. Cele de mai sus dezvatule existenta unui grav hiatus deontologic ce se manifest’ ca o adevarat’ obnubilare a lumii medicale, ca o prostratie in fata unei mass-medie mult prea agresive. Sub nici o form’ medicul nu are vole sé participe la ,intelegeri" de orice naturs materiale, Intre pacieny) gi reporteri, Pacientli nu au dreptul s8-sl vanda propria imagine in unitatite medicale. in afara unitatii medicale pacientii externati sau apartin&torii lor sunt liberi sé actioneze precum cred de cuviinta dar fari a aduce atingere reputatiet spitalului sau mediculul si fara aa aduce in stare de réspundere disciptinar& pe acesta din urma. Medicul este obligat sé se sesizeze de 0 astfel de desfasurare de evenimente s! s& interzicS accesul mass-mediel spre informatie, Ve fi incunostiingaté conducerea unitatii medicale respective care va decide In consecint& in raport cu prevederile legale. Anexe privind normele deontologice si cadrul legislativ referitoare la secretuf profesional si confidentialitatea medicala Art. 196 C. pen Divulgares secretulul profesional (s.n.). Divulgarea, far& drept (Fira consimpamdntul pacientului, n.n.), a unor date (stares sanatatl, boala de care suferd 0 persoang, etc., n.n.) de cstre seclula eSrus I-au fost incredintate (medic, asistenti, atc., nun.) sau c& core a luat cunogtingé in virtutes profesiet on funesel daca fapta este de naturs a aduce prejudill (materieie cau morale, nin.) unei persoane se pedepseste cu Inchisoare dela 3 lun! la 2 ant sau cu amend& Art. 79 alin. 1 C. proc. pen. Ascultarea persoane! obligate de a pistra secretul profesional (5.».) Persoana obligat8 a pistra secretul profesional (cadrul medical, n.n.) nu poate fi ascultate ca martor cu privire la foptele si lmprejurérile de care a luat cunostings in exercitiul profesel, FSr& incuviintarea persoanel fala de care este obligatd @ pastra secretul (Incuviinyarea se da Th Scris, n. LEGER DREPTURLLOR PACIENTULUT (legos ry. 46 cin 21.01.2003, MO artes I nr. $1 din 29/01/2003). Capitolul 1V, Dreptui la confidentiaitates (s.n.) informaliler si viata privati a pactentuluy, ‘an, 21 Toate Informatie prvind starea pacentuli), resultatele investigation: eagrostealt prcorectecl, tratamentul, datele personaie sunt confidertiele cher si ups decesul scectuln, ‘Are, 22 informapile cu coracter confidentiel pot fi furmieore, numel fn ceaul in care pacientul ts! a3 onsimgBrnéntul expidt sau dacd leges a cere tn mod expres Ee ic ieee rnc ee sete ster cnuion tan ernaitnaticnip caaeaigniaia tratamentul pacientult, acordarea consimtsenntulal nu mal este obligatone rt 24 Paclentul are acces la datele medicale personale 252DE MEDICINA LEGALA “¢arot Art. 25 (1) Orice amestec In viata privat, familial a pacientuiul este interzis, cu exceptia cazurtilor In care aceast’ imixtiune influenteaz’ pozitiv diagnosticul, tratamentul on inerifrle acorcate 51 numai cu consimtaméntut pacientulul. (2) Sunt considerate except cazurlle in care pacientul reprezintd percol pentru sine saui pentru sanatatea publica. CODUL DEONTOLOGIC AL MEDICILOR. Sectiunes B. Secreul profesional (6.0) Art.13 Secretul medical este obiigatoriu. Interesul sccietati (preveninea si cambaicres epidemillor, bollor venerice, bolfor cu extindere in mast) primeozs fata de interesul personal. ‘Arta Objectul secretulul este tot cea ce medicul, in calitatea lul de profesionist, a aflat direct sau direct in Feg’tur’ cu viata inti’ a bolnawulul, @ familcl, a operkinétorilor, precum st probleme de giagnostic, procnostic, tratament, circumstante in fegiturd cu boala si cele mai diverse fapte si chiar gi rezultatul autopsiei. ‘Ait.15 in situagla In care legea sau 0 curte udecstoreascs obliga medicul sa dezvSlule aspecte cuprinse In secretul medical, aceasta nu constituie o abatere. Poliia sau procuratura ru pot iniocui decizie judectitoreasc’, ‘ArtA6 Nedicul raspunde disciplinar pentiu destainuirea secretului ‘Art.A? Secretul exist si fat& de apartindtori, de colegi si cadre sanitare neinteresate In tratament Art 18 Secretul persist si dup terminarea tratamentului, sau moartea paciertului Art.1 In comunicSrle stintfice, cezurife vor fia asa fel prezentate, Incat identitates bolnavulu: SB nu poati fi recunoscuts. 'ANEZO Hoss medio are vole 3B Intre th: unleiplle santore door cv ecscptul gefulus de sectic, ol mediculus curant si al pacientului, cu respectarea confidentialitati ‘Art2i Cerbficate medicale si mecico-legale vor f eliperate numai ta cererea persoane! examinate, reprezentantilor s&i legali sau la cererea unei instante de judecat ‘Art.22 Evidentele medicuiul (recistru, fige, fbi, condici de operatie, procese verbale de necrogsie) trebule pastrate ca materiale secrate (s.n.) LEGEA NR. 206 din 28 funio 2004 privind EXERCITAREA PROFESIEI DE MEDIC, procum si ORGANIZAREA $I FUNCTIONAREA COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANZA, Publicat in MO, Partea I nr. 578 din 30 lunle 2004 face reverie! art dlrecte (sectlunea 4) (At si indirecte la confidentialitate (sectlunes 4, sectiunea 4). Seciiunea 1 ‘Art, 5. (3) Decizlile si hotBrérlle cu caracter medical vor fi luate evandu-se tn vedere Interesut si drepturile peciertulu, principlle medicale generzl acceptate, nedscriminarea intre pacient|, respectarea demntati umene, peinelplle eticll ¢! deontologiel mesdicala (a.n,J, grja fet& de sinatatea pacientului si sSxStatea public’ ‘Art, 6, (3) In legdturé cu exeratarea profesiel sin limita compatertelo” profesionale, medicului nui pot fr impuse Ingradir privind prescriptie 31 recomandéinie cu caracter mediecl, avand th vedere caracterul umanitar a profesiei de medic, abligatia mecicului de deosebit respect fata de fiinga uinand si de Ioialtate fata de pacient sau {e.n.), precum si dreptul medicuiui de a prescrie si recomance tot cova ce este neceser din punct de vedere mecical pacientuui Sectiunea a 4-2 ‘Art. 30. h) si pistiaze cocrotul peofesional (5.0) Art 40, = Obligate membillor Colegiul Mediclor din Roménia, ce decurg din caltates tor special’ de mediel, sunt: a) 28 respecte gi <8 aplice, In once imprejurare, naz niologie medical’ (e.n.)) #) $8 respecte drepturle pacientilor (5.1. Sectlunea a 6-a, Art. 65 RSspunderea disciptinar’ Act. 69. (2) Medicut rSsounde disciplinar (s,0.) pentru nerespectarea legllor si regulamentelor profesiei medicale, @ Codvlat de deontologie medals si a reaulilor de bund prectic& profesionall, @ Statutulvi Colegislut Mecettor din Romania, pentru nerespectarea deciailor oblgatorii adoptate de arganele de conducere ale Colegiulul Meticiloc din Romania, peccum | pantry orice fapte sSvarsite in logatur’ cu profesia, care sunt de naturd 58 prejudicieze ‘onoarea gi prestglul profesiel sau ale Colegiuiui Nedicilor din Romania. (2) Réspunderee ciseplinersi a membillor Colegiul Medkilor din Romania, potriit prezentel tegi, nu (6.0) rSspunderea penal, contraventionals, civil sau material, conform prevedertior legale. 253SURS DE MEDICINA LEGALA UME “Carol Davila” DURAMANTUL LUE HIPOCRATE, DECLARATIA DE LA GENEVA ia primirea in r&ndurle Colegiuiui Medicior dn Roménia, meticul va depune JURAMANTUL LUT HIPOCRATE 1m formuiarea madarné adoptats de Acociotia Nedieal® Mondial® In cacrul DECLARATIEI DE LA GENEVA din anul 1975; * O dat edmis.. vol pastra secretele incredinjate de acienti, chiar si dup’ decesul aeestora’, CODUL INTERNATIONAL AL ETICIT MEDICALE (WHA ~ October 1949) (World Medical Association Bulletin, vol. 1, n9. 3, October 2949, pp.109, 111). “Duties of Doctors to the Sick. A doctor owes to his natient complete loyalty and all the resources of his, science. A doctor shall preserve absolute secrecy on all he Knows about his patient because of the confidence entrusted in im" (NORME DE REGLEMENTARE ALE CNA DECIZIE NR. 40 DIN 9 MARTIE 2004 PRIVIND ASIGURAREA INFORMARIY CORECTE Sf A PLURALISMULUT ‘Art. 8, in cadrul emisiunilor cu caracter informatiy, radiodituzori trebuie s& respecte urmétoarele regull: nea (2) In cazut informarii asupra unor accidente, dezastre sau tragedii colective se va evita accentuarea ‘gratuite a stant de ingrijorare gi ce vor cita sursele de siformare. (2) Se vor evita speculatiie asupra everimentelor tragice, a cauzelor 91 consecintelor lor ori prezentarea repetaté 2 enor imagin! gocante, pentru au proveca temeri inutile Sau pans in réndul publcului. (3) Nu se va preciza numele victimelar, pin8 la comunicarea seu confirmarea oficialé a acestora, DECIZI8 NR 248 DIN 1 TIF 20M privind PROTECTIA PEMNITATIT UMANE ST A PREPTII UIT 14 PROPRIA IMEGINE, ‘Art. 2, Rediodifuzorii ou obligatia sa respecte dreitul sacru la demnitete umana (s.0.) si le propria imagine si sa nU provite de ignorenta sau buna credinta a perscanelor. ‘Art. 3. [n sensul prezentel decizil, sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente focele sau nationale, cu semnificatie pentru viata comunitatii si care ny incalca (s.n.) drepturile si Iibertatile fundamentale ale cul. ‘Art. 16. (2) Este Interzisa dfuzarea de imaginl ale perscanei affate in situatia de victima, fara acordul_acestela wn) (2) Este interzisa difuzarea de imagini ale persoanei fara discetnamant sau. decedate, fara acordul familiat (sn). (3) Este interzisa difuzarea de imagini care expleatesza sau scot in evidenta traumele sau traumatemele nel persone (3.n.), ‘Arts 42. (2) Orice persoana are areptul la respectul intimitate in momente dificil, precurn @ plerdere ireparabiia sau 0 nenorocire, (2) in cazul situatillor de suferinta umara, a dezastrelor naturale, accidertelor seu a actelor de violent, recodituron nu aliaatia de a nse amesteca newstieat in vata anata (én) Art. (GQ) Difizarea materiatelor audiovizuate contindnd imagini ale perscarelor aflate a tretament in unitatie de asistenta medicals, precum si a detelor cu caracter personal privind starea de sanatate, problemele de Giognostic, prognostic, tratament, circumstante in legatura cu boela si alte diverse Fapte, incsiv rezuitatul ‘Sutopsiel, este germisa numal cu acordul persoanei (s.n.) sau, In cazul in care perscana este fara discernamént sau. Gecedata, cy acordul foiniliel onl a apartinatorlor.(9.n.) (2) Raciodifuzorii au oblgatia dea respecta cemritatea si anonimetul persoanelar cu tulburari psihice. (3) Fac exceptie de la prevederite alin. (1) situath de interes public justificat in care difuzarea materialulvi audiovizual are drept scop. é ‘prevenirea savarsinl unor fapte penale ori inlaturarea urmarilor prejudiciable ale unor asemenca fapte: ) probarea comiterii unet infrectiunt; }) protejerea eanatatii sau morale pubiice. 3.2.2. CONSIMTAMINTUL LA TRATAMENTUL MEDICAL. Nimeni nu poate fi obligat ia tratament si in acest sens orice persoana trebuie sa dea un consimtamint clar. In cazul copiilor consimtamintul vine din partea parintilor (tutori, curator). Tn cazul bolnavilor psihici consimtamintul vine din partea apartinatoriloe, institutiel medicale in care acesta se afla intemat sau autoritatit legale care ti apare drepturile. In cazurile de urgenta in care victima este incorstienta sau socta medicul nu are nevole de consimtamint si pate actiona in conformitate cu cunostintele sale dar numai inspr binele pacientului si cunoscind ca Adtiunile sale sint verificate prin normele deontologice si legale ce guverneaza ectul medical oriunde in lume si in acea tara in particular, ‘Consimtamintul medical (CM) este de doua tipuri: “CM impilcit (prezumat); atunci cind un pacient solicita un consult medical el implicit accepta ca va fi examinat si supus unor tratamente medicale, Acest consimtamint general acopera etapele de baza ale actului medical si nu se rasfringe asupra examinarilor din sfere genitala, a investigatiilor invazive, tratamentelor medicale agresive, etc. 258SURSDEMEDIGINALEGALA Cat Davita” Formular de consimtamint in vederea tratamentului In afaca forme’ scurte de consitntamint (declaratia minimala) prezentsta mai sus recomandam formularul de consimtamint care sasaunde tuturor caracteristcilor raspunderii civile si penale ale mediculut si de asemenea respecta drepturite fundamentale ale pacientului aflinduesc de altfel in concordanta cu cele mai multe dintre formele de consimtamint existente deja in circulatia in marea majeritate a sistemelor medicale din Europa (inclusiv din SUA) Subsemnatul, __domicitiat in de pacient internat in sectia legal al copilul al pacientalui_ Sp. vurmator lepitimat cu Bl seria ___nr____, in ealitate a Sp. : Teprezentant ani, apartinaior (Soi, soli, fate, sora, Becca internat in sectia ee a consimi sa urmez — operatiatratamentaul Natura, Scopul, beneficile si riscurile efectuarii aceste: operatiitratament precum si a celorlalte optiuni (erapeutice mi-au fost explicate pe Tntelesul meu de catre dr, __ Pe care i] desemnez peniru a efectua operatia/traramentul specificat mai sus impreuna cu echipa do ajutoare decisa de acesta. Mi s-au prezentat riscurile asociate procum si riscurile imprevizibile (elusiv riscul orictt de mic de deces), conascintele pe care le pretupune interventia/tratamentul eit si riscurile pe vars le impun investigatille speciale ce fac parte din operatia/tratamentel pe care urmeaza sail efectuez. Declar ca sint constient de aceste riscuri sile accept ‘ncrueit scepul interventieitratamenului este inspre binels meu, De asemenca mi-tu fost clar explicate si riscurile wcefectuarii operatieitratumentulul. Ca urmare inteleg necesitatea operatiei/tretamentului pe care decid liber sa 0 urmez. Declar ca nu am primis nici 0 garantie sau asigurare tn ceea ce priveste rezaltatul final In cazul 3 cate in timpul interventioi torapeutice apar situatii si conditii neprevazute sau alle complicalii care impun proceduri suplimentare fata de ctle descrise mai sus ea fiind accepiate de catre mine (inclusiv ‘ransfuzia), accept ca medicul desemnat si actioneze in comsecinta si sa le efectueze dupa priceperea si experienta sa profesionala dosr dies aceste proceduri sint absolut justificate din motive medicsle si nuimai in interesul meu personal si inspre—binele-— meu; de sla_—=—acest accept face exceptie'inu face exveptio!™ Im ‘scopul realizar operatiei, consimnt de usemenea la aéministrarea anesteziei ce mi-a fost (generalalalt tip") Risourile actulul anestezic mi-au fest explicate cu ceria consuliatici mele de catre sons ‘medicul cere va proceda la efectuarea anestezici in operatia/tratarnental ta diewta In corsecinta si in conditille precizate mai eus imi dau liber si in cunostiinte de couza consimtamintal la ‘operatia/tratamentul prezentat. In cazul in care medicii desemnati de catre mine din motive obiective au pot ofectua operatia/tratamentel pentru care [eam acordat consimtamin‘ul meu declar nul prezerta si inteleg si accept sa semnez an alt eansimtamint cu un alt medic” Certific caam citi, arm inteles si avcept pe deplin cele de mai sus si ca urmare le semnez. ‘Semnatura pacientului/reprezeniantului legal '* zi luna an Subseranatul martor, ‘onfirm ca prezentul formular de consimtamint a fox complerat tn prezenta mes si semnat de pacient (apartinatori) fare ca asupra sa/lor sa se fi exercitat vreo constringere ‘Somnatura martorulni ® gaciestul va sere clar operiia/tntamentul po care intelege sa 0 efectueze si pe care o accepta pontny a mu existn roclamatil uileriowre bacate pe confizie: de exemplu va nota: “ampatatia riembrului inferior sub nivel! genunchiului”, “by- covonatian”, tc. Modificarile inaoperatori dc tchnice eau imlicatic (cu exceptia actiunilorinflmizaute-ampuiati, extrpari ee.) 30: fi totusiafectuate intrucit pacientl consemneaza ea ingpre binele sau este de acord cu decizis specialistulu exomplu extirparca unui organ, mdicatia dea nu mai resuscita in czzul stopulul cerdio-respirator, te exemplu amputares meribrului inferior, extinparea rnichiulu, orice mijloace is vederea satvari mele, et ™ se specifica obligatoriu ce tip de mestezie se va aplica 3 22 Grepnil de afl atat de un arumit medic este de Ia sine iteles. © anumita schema de tratament sau un anumit plan operator cau ‘extinderea une interventichirurgicale trebuie reeunoseut ca sint acceptae de entre pacient aprogpe intoWdeauma in rapor cu capacitstea profesiontn a medicului ale si a iterederi pe ears 0 aro fata do acest. Cu oxceptiasituasilor de u:geaa nil unui pacientn ii csteindiferent cine il peteaza. lar in situatile de wgenta nv orice medic are dreptul s intervina. Un alt medic poate propune un at tip de mtcrventic, te se vor nota datele dz identiace ale acestuia, radul de adenie preci si datele imputernicinii de reprezentae in cxzultutoior. 256CURSDEMEDICINALEGALA UE “Cart Davila” -CM exprimat; acest consimtamint specific exprima permisiunea specifice de a fi tratat printr-un anume act medical/chiruraical care prezinta risuri potentiale. Se va lua in scris cu cel utin un martor pentru: > interventille anestezice interventille chirurgicale interventiile diagnostice invazive tratamentele medicale agresive (cortizon, citostatice, antihipertensive majore, etc.) orice procedure medicala/chirurgicala cu risc potential pentru viata pacientului sau integritatea sa corporala sau psihica. In cadrul CE se manifesta un tip aparte denumit consimtamint informat (CI) care se ia cu ocazia Interventilor chirurgicale si constituie 0 deplina incunostiintare a starii medicale si a intensilor terapeutice ale medicului pe ntelesul pacientuul ct si deplina exprimare a vointel si liberei aleget in ceea ce priveste actul medical ce se va efectua; se bazeaza pe deplina infromare “ia rece” a pacientului asupra tuturor particulartatlor interventiei chirurgicale a complicatilor posibile si indreptatatrea mecicului de a lua deciaile pe care fe considera cele mai favorabile in folosul binelul acelul pacient. Medicul va avea insa grije sa actioneze in prezenterea particularitatilor cezului sia trotementului ales astfel incit avind tot timpul in minte binele pacientulul sa nu il cemobilizeze pe acesta in fata operatiel. Cu atit mei mult obtinerea consimtamintulul informat este obiigatorie in situatia In care se decide efectuarea unor interventii inca neefectuate: consimtamintul informat are in acest caz rolul de a prelua raspunderea rezultatului asupra pacientului. In obtinerea CI medicul nu trebule sa-si marifeste nici un statut patemaiist (‘vei face astfel entry ca asa e bine iar eu stiu-mai bine dect tine ce anume trebule facut”) dar nici un statut distant de interesele si binele pacientulu: (“acestea sint riscurile operatiei si aceasta e situatia fie ca-ti place fie ca nusti place lar mai departe faci ce vrei’). Medicul trebule 2a-i dea pacientului nu numel posibilitatea de 2 alege in cunostiinta de cauza dar in acelasi timp trebuie sa-si exprime optiunea sa Profesionola si nu in ultimul rind so-i deo incredere in interventia propusa (dimensunes umane a actului medical in a carei lipsa pacientul poate acuza medicul de rele tratamente si neprofesionalisi), ‘Of! de cite of’ prin interventia chirurgicala se entiopeaza ca se va produce o infirmitate (deficit ireversibil_morfologic, _morfo-functional sau. functional) sau plerdere de organ (sau incetareafunctionarii unui organ) este obligatoriu a se lua pacientului un acord specal anterior operatiei. Este obligatoriu ca pentru fiecare interventie chirurgicala in parte sa se obtine un nou CI. In obtinerea CI exista 2 situatli particulare: paclentul inconstient sau incapabil de discutie sau de intelegerea celor ce trebule prezentate pentru a obtine un CI. Se va apels la apartinator’ - situatia in care prezentarea realitatil diagnosticului si a optunilor de urmat este atit de nociva pacientulul incit ii pot produce un rau mai mare decit interventia insasi, un rau apt de a pune in pericol rezultatul interventiel sau chiar viata pacientului (exemplu sinuciderea). Medicul avind obligatia de a actiona numai in interesul pacientului va trebui sa ascunda realitatea de acesta dar va pastra obligatia de a prezenta intreaga situatie apartinatorilor si de a obtine de la acestia CI. Juridic este esentisimente neceser ca acest consimtamint sa fie precizat in cadrul unui formular special dedicat dar care, dorim sa subline, trebule sa balanseze provectia sjuridica_atit_ de necesara medicului si spitalului/sectiel in care acesta efectueaza interventia/tratamentul in cauza cu drepturile pacientului Declaratie minimala de consimtamint "Mi-au jost clar explicate pe intelesul meu toate aspectele medicale ale cazului meu si ale interventiei medicale/chirurgicale pe care o voi face cit si riscul ce poate decurge din neefectuarea ei si in consecinta imi exprim liber consimtamintul la interventia nedicala/chirurgicala care...(de eremplu “va duce la amputatia membrului inferior drept sub nivelul genunchiului”) Cu aceeasi ocazie imi exprim si consintimineu la anestezia pe care o implica aceasta operatic, si care va fi de tipul... (de exemplu anestezie generala, ete) Inteleg si accept ca medicii desemnati de mine nu imi pot oferi garantii dar le acord inerederea si ti desemnez sa actioneze numai spre binele meu dupa priceperea si experienta lor profesionala in toate complicatiile ce pot decurge””SURSDEMEDICINALeGALA UE “rot Davita” 3.3 Conventia de la Oviedo PARLAMENTUL ROMANIEI CAMERA DEPUTATILOR SENATUL LESE Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege in sedinta din 11 mai 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.. Articol unic. - Se ratifica Conventia europeana pentru protectia drepturilor gmulul sia demnitatii fiintei umane fata de aplicatiile biologie! si medicines [Sgventia privind drepturite omului si biomedicina, semnata la Ovieco ls 4 aprie oraiug! Pretecolul aditional la Conventia europeana pentru protectia drepturilor omulul si a demnitatii fiintel umane fata de aplicatiile biologie! si medicinal, referitor ta Interzicerea clonarii fiintelor umane, semnat la Paris la 12 ianuane 1998 237