Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Consacrare contitutionala.
Pagina 1 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 2 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
interesele fundamentale ale societatii, stabileste in normele pe care le cuprind, faptele prin
care se incalca interesele precum si sanctiunile ce se aplica celor ce le savarsesc.
Codul Penal prevede si sanctioneaza cu severitate faptele indreptate impotriva
atributelor esentiale ale fiintei si personalitatii umane, ca si pe cele indreptate impotriva
celorlate drepturi si libertati ale omului, normele penale apara dreptul persoanelor de
proprietate, precum si viata, integritatea corporala si sanatatea, libertatea si demnitatea
persoanei.(2)
Primele legi scrise aparute in spatiul Carpato– Danubiano -Pontic au apartinut geto-
dacilor dar, din pacate, acestea nu s-au pastrat.Marturii in privinta existentei acestor legi sunt
amintite de Iordanes, care arata ca regele dac Burebista si-a luat ca ajutor pe Deceneu si a dat
poporului legi scrise.Insa, datorita faptului ca aceste legi nu s-au pastrat, nu avem prea multe
detalii despre cuprinsul lor.(3)
Odata cu infrangerea dacilor de catre armatele romane, regulile dreptului roman sunt
extinse si in noua provincie, acestea aplicandu-se partial, chiar si dupa retragerea armatei
romane, in perioada navalirii populatiilor barbare, migratoare, prioritate avand totusi obiceiul
sau normele juridice proprii
Deoarece, in perioada de cristalizare si formare a statelor feudale romanesti, continua
sa aiba aplicare dreptul cutumiar, primele legiuiri intru totul romanesti apar la mult timp dupa
formarea acestor state, ele fiind “Cartea romaneasca de invatatura de la pravilele imparatesti”,
aparuta la Iasi in anul 1646 si “ Indreptarea legii” aparuta in anul 1652, la Targoviste.
In perioada feudala se extinde treptat represiunea penala cuprinzand in sfera sa toate
faptele prin care se putea aduce atingere patrimoniului. Furturile marunte se pedepseau cu
biciuirea, insa la al treilea furt se aplica pedeapsa cu moartea. Daca furturile erau grave se
aplica pedeapsa cu moartea inca de la primul furt. Aceasta asprime a pedepselor arata
frecventa si gravitatea unfractiunilor.
Pagina 3 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ultima legiuire feudala, pe cuprinsul statelor romanesti, a fost “Legiuirea lui Caragea
“, lege care a intrat in vigoare la 1septembrie 1818 si s-a aplicat pana la 1decembrie 1865.In
cadrul acestei legi se gasesc dispozitii cu privire la infractiunile contra patrimoniului.
Iesirea din vigoare a “Legiuirii Caragea” coincide cu inceputul dreptului penal roman
modern, inceput marcat de aparitia Codului Penal de la 1865, Cod ce realizeaza unificarea
legislatiei romane din Principate. Acest Cod este copiat, in mare parte, dupa Codul Penal
francez de la 1810, avand insa si unele imprumuturi din Codul prusian de la 1851. Spre
deosebire de modelul sau francez, Codul Penal de la 1865, nu prevedea pedeapsa cu moartea
si nici confiscarea averii sau pedepse corporale, caracteristici care au condus pe unii autori
sa-l aprecieze ca fiind cea mai blanda lege penala din Europa, la acea data.(4)
In perioada de aplicare a acestui Cod, dupa Marea Unire de la 1918, au ramas in
vigoare si unele dispozitii din Codul transivanean si bucovinean, acestea aplicandu-se pana la
unificarea legislatiei penale romane, unificare ce s-a realizat abia in anul 1936 prin aparitia
Codului Penal Carol al-II-lea, cod ce are meritul de a fi primul cod penal romanesc. Acest
cod a realizat un progres insemnat in evolutia dreptului penal, fiind elaborat pe baza
principiilor democratice si progresive confirmate de practica.
Codul penal roman din 1936 cuprinde materia infractiunilor contra patrimoniului in
Cartea II, Titlul XIV – “Infractiuni contra patrimoniului” – sistematizat in cinci capitole,
dupa cum urmeaza;
cap.I – Furtul;
cap.II – Talharia si pirateria;
cap.III – Delicte contra patrimoniului prin nesocotirea increderii;
cap. IV – Stramutarea de hotar, desfiintarea semnelor de hotar, stricaciuni si alte
tulburari aduse proprietatii;
cap. V – Jocul de noroc, loteria si specula contra economiei publice.
Paralel cu prevederile Codului penal din 1936 au existat si anumite infractiuni contra
patrimoniului prevazute in legi speciale – Codul Justitiei Militare, Codul Comercial, Codul
Silvic.
Dupa instaurarea regimului de dictatura al regelui Carol al- II –lea, in 1938, regim
care a deschis epoca regimurilor totalitare in Romania, epoca incheiata la 22 decembrie 1989,
dreptul penal a fost folosit in scopurile politice ale acestor regimuri.(5)
Pagina 4 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
In acest context a fost adoptat Decr. Nr.192/1950, in continutul caruia s-a definit
notiunea de “obstesc“ si implicit si aceea de “avut obstesc”.Prin acest act a fost introdus in
Titlul XIV al Codului Penal din 1936 un nou capitol “Unele infractiuni contra avutului
obstesc“.Actul normativ a marcat momentul in care apare prima oara o orotire discriminatorie
a patrimoniului dupa cum acesta era considerat “particular” sau “obstesc”.
Modificarile aduse Codului penal prin legi speciale, dupa 23 august 1944, pentru
adaptarea la noul sistem comunist au umarit ideologizarea acestuia, trasformarea lui in
instrument al politicii de reprimare a persoanelor periculoase pentru regimul comunist.
Pe acest fond politic nepotrivit pentru o stiinta penala integra, la 1ianuarie1969 intra
in vigoare un nou Cod penal al Romaniei.Autorii acestui Cod penal, n-au facut decat sa
consacre mai departe aceasta conceptie de orotire diferentiata a patrimoniului. De aceea, in
Titlul III al acestui Cod penal au fost prevazute “Infractiunile contra avutului particular” iar
in TitlulIV “Infractiunile contra avutului obstesc”.
Desi elaborat sub influenta ideologiei marxiste, s-a detasat in mare masura de ea si a
consacrat principiile de politica penala moderne, intalnite in toate legislatiile contemporane.
(6) Sunt consacrate, astfel, principiile legalitatii incriminarii si pedepsei, precum si principiul
raspunderii penale personale intemeiate pe vinovatie, fiind receptate ideile scolilor clasice,
pozitiviste si noii aparari sociale, reusind, in acest fel, sa se alinieze la curentele dreptului
penal contemporan.
Dispozitiile actualului Cod penal, cu privire la infractiunile contra patrimoniului,
comparate cu cele din Codurile penale moderne si contemporane,nu contin diferente profunde
din punct de vedere al continutului normativ.
In cadrul Codului Penal o parte importanta din acesta se refera la faptele care aduc
atingere proprietatii. Faptele indreptate impotriva proprietatii sunt prevazute si sanctionate
prin dispozitiile cuprinse in Titlul III din Codul Penal.
Manifestarile pagubitoare au fost sanctionate in toate sistemele socio-politice,
deosebirile de reglementare si de tratament datorandu-se particularitatilor proprii fiecarei
societati in parte. In cadrul Codului Penal adoptat in anul 1969 exista un capitol distinct
Pagina 5 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
_ fapte de sustragere din care fac parte – infractiunile de furt, talharie ,piraterie,
tainuire si delapidare.
- fapte de frauda care constau in infractiunile de abuz de incredere, gestiune
frauduloasa,inselaciune si insusirea bunului gasit.
_fapte de samavolnicie cum ar fi : infractiunile de distrugere si de tulburare de
posesie.
In cadrul infractiunilor contra patrimoniului, furtul reprezinta infractiunea tipica,
unele dintre aceste infractiuni imprumutand elementele caracteristice ale acerstei infractiuni.
(2)
Obiectul juridic generic al infractiunilor din Titlul III este constituit din fasciculul de
relatii sociale ce privesc patrimoniul – public sau privat – si care se cer ocrotite impotrva
diverselor actiuni cu efecte prejudiciante indreptate impotriva acestuia(3) sau obiectul juridic
Pagina 6 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
generic il constituie relatiile sociale a caror formare, desfasurare si dezvoltare sunt asigurate
prin apararea patrimoniului(4).
In terminologia legii penale notiunea de” patrimoniu “ nu are acelasi inteles ca si in
dreptul civil. Astfel,in dreptul civil patrimoniul este format din totalitatea drepturilor si
obligatiilor pe care le are o persoana si care au o valoare economica, adica pot fi evaluabile in
bani(5) Din cuprinsul patrimoniului fac parte bunurile corporale si incorporale, bunurile
consumptibile si fungibile, mobile sau imobile. In dreptul
penal notiunea de patrimoniu, in legatura cu infractiunile care se pot comite impotriva
acestuia are un inteles mai restrans si se refera la bunuri nu ca universalitate, ci in
individualitatea lor susceptibilee de a fi apropriate de catre faptuitor prin mijloace frauduloase
sau de a fi distruse, deteriorate , tainuite, gestionate fraudulos(6).
Pasivul patrimoniului , respectiv datoriile unei persoane, nu reprezinta, de regula, nici
un interes pentru cei care se dedau la fapte de incalcare a patrimoniului, chiar daca pasivul
face parte din patrimoniu.
Conceptul de patrimoniu are un continut si o sfera mult mai larga decat acela de
proprietate,el insumand toate drepturile reale, toate drepturile cu caracter patrimonial, toate
obligatiile, precum si orice situatie care prezinta chiar numai o aparenta de drept(7).
In doctrina si practica judiciara s-a exprimat opinia dominanta(8) conform cu care
posesia nelegitima este si ea ocrotita deoarece nimeni nu poate sustrage bunuri din
patrimoniul altuia pe motiv ca vede in titularul patrimoniului lezat un posesor nelegitim.Tot
in acelasi sens(9), dispozitia legale nici macar nu pretinde ca posesia sau detentia bunlui sa
fie legitima.
Pagina 7 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 8 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Persoana fizica sau juridica care sufera o paguba in urma savirsirii infractiunii
constituie subiect pasiv al infractiunilor contra patrimoniului (12). Deci reprezinta subiect
pasiv al infractiunilor patrimoniale persoana fizica sau juridica de drept privat cit si statul in
caz bunurilor ce fac obiectul exclusiv al proprietatii publice sau Regiile Autonome care au
primit spre administrare bunuri apartinind proprietatii publice sau Societatile comerciale care
au primit bunuri proprietate publica sub forma concesionarii sau a inchirierii ( 13).
In cazul infractiunilor de talharie si de piraterie pe langa persoana al carui patrimoniu
a fost lezat si care este subiectul pasiv principal poate exista si un subiect pasiv secundar
reprezentat de persoana care ,fara a fi direct lezata in patrimoniul sau, sufera violentele
exercitate de catre faptuitor.
Infractiunile contra patrimoniului constau in fapte variate, descrise in textele de
incriminare, prin care se aduce atingere patrimoniului.Elementul material al laturii obiective
al acestor infractiuni consta cel mai frecvent dintr-o actiune: actiune de luare, in cazul
furtului, actiune de inducere in eroare, in cazul inselaciunii. Aceste actiuni se pot savarsi atat
prin acte comisive, cat si prin acte omisive. Elementul material al infractiunilor patrimoniale,
poate consta mai rar, si intr-o inactiune, in cazul infractiunii de insusire a bunului gasit.
Uneori elementul material se infatiseaza sub forma unei singure actiuni, in cazul
infractiunii de furt, alteori sub forma a doua sau mai multe actiuni alternative, in cazul
infractiunii de distrugere, tainuire, abuz de
incredere sau sub forma a doua sau mai multe actiuni cumulative, la infractiunea de
talharie, piraterie, ori dintr-o singura actiune sau inactiune alternative, la infractiunea de
insusire a bunului gasit.
Unele infractiuni contra patimoniului au un caracter complex deoarece in continutul
lor intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta fapte care altfel sunt
incriminate ca infractiuni distincte. Astfel talharia include, in forma sa simpla, furtul prevazut
in art.193 Cp si lovirea sau alte violente, prevazute in art.180 Cp.
In raport cu specificul fiecarei actiuni care formeaza elementul material al infractiunii,
infractiunile contra patrimoniului se impart in:(14)
Pagina 9 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 10 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
art.209 Cp mai multe forme calificate ale acestei infractiuni. In cazul talhariei,
pirateriei, inselaciunii, distrugerii intentionate si al distrugerii din culpa sunt prevazute si
forme agravate. Circumstantele care atribuie acestor
infractiuni caracter calificat sau agravat se refera, fie la obiectul material sau subiectul
infractiunii, fie la latura obiectiva a acesteia.
Formele calificate sau agravate ale infractiunilor contra patrimoniului sunt prevazute
cu pedeapsa inchisorii, care are insa limite mai ridicate, iar in unele cazuri si cu pedeapsa
complimentara a interzicerii unor drepturi.
Pagina 11 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 12 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Imobilele, prin natura lor, in mod firesc, nu pot forma obiectul material al talhariei,
dar pot forma obiectul material al infractiunii rodul imobilului (fructele, produsele), precum
si bunurile imobile prin destinatie(animalele de munca) susceptibile de a fi sustrase.
Corpul omului sau anumite parti ale corpului, atata timp cat omul este in viata, nu
poate fi obiectul material al furtului(19), dar aparatele si protezele folosite de acesta pot
constitui obiect material al infractiunii.
Obiectul material al furtului poate fi si un vehicul.Intr-un asemenea caz, furtul poate fi
savarsit fie in scopul insusirii pe nedrept, fie in scopul folosirii pe nedrept.Furtul savarsit in
scopul folosirii pe nedrept nu poate avea ca obiect material decat un vehicul susceptibil de
folosire.Vehiculul lipsit de aceasta aptitudine nu poate fi furat decat in scopul insusirii pe
nedrept(20).
Bunul mobil, pentru a constitui obiect material al infractiunii de furt, trebuie sa se afle
in posesia sau detentia altcuiva decat a faptuitorului, in momentul savarsirii faptei.Din aceasta
cerinta a legii rezulta ca nu poate constitui obiect material al infractiunii, bunul care s-a aflat
in momentul sustragerii in posesia sau detentia faptuitorului.
De asemenea, nu vor constitui obiect materil al infractiunii res nullis- lucrurile fara
stapan,lucrurile ce nu apartin cuiva si res derelictae- lucrurile abandonate, deoarece acestea
nu indeplinesc conditia ceruta de lege, de a apartine unui patrimoniu
Intre obiectul material al infractiunii de furt si cel al infractiunii de talharie nu exista
deosebire calitativa sau cantitativa.Poate exista infractiunea de talharie cand fapta priveste
chiar un singur bun de mica valoare, dupa cum, poate exista infractiunea de furt comisa
asupra unei importante cantitati de bunuri.
Obiectul material adiacent al infractiunii de talharie, poate fi, dupa caz si in functie de
natura actiunii adiacente, fie corpul persoanei asupra careia se indreapta actiunea violenta,
respectiv persoana care este deposedata de bun, ori care intervine pentru a-l prinde pe
faptuitor,fie unele lucruri apartinand acestor prsoane.Astfel, spre exemplu, violenta poate
consta in ruperea hainelor, deposedarea de mijloacele de aparare.In cazul cand actiunea
adiacenta consta intr-o amenintare, infractiunea de talharie nu are obiect material adiacent,
deoarece actiunea faptuitorului este indreptata
impotriva unui drept al persoanei si nu impotriva corpului persoanei sau impotriva
unui bun.Pentru existenta infractiunii de talharie nu este absolut necesar ca actiunea adiacenta
sa aiba obiect material
Pagina 13 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 14 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
violenta, un ceas si portmoneul, iar in ziua de 8mai1992, au sustras tot prin violenta,altor
doua persoane, ceasurile de la mana si un lant de aur, respectiv obiecte de
imbracaminte.Instanta de Apel a mentinut condamnarea.Impotriva deciziei Instantei de Apel,
inculpatul a declarat recurs, sustinand ca incadrarea juridica afaptei in textele mentionate este
gresita, deoarece, desi s-a inteles cu celalalt faptuitor sa sustraga prin intrebuintarea
violentelor, bunurile aflate asupra partilor vatamate, el a participat doar la deposedarea
acestora de bunrile aflate asupra lor, iar actele de violenta au fost exercitate de catre al doilea
faptuitor.Prin decizia nr.718/1994,Curtea Suprema de Justitie- sectia penala- a respins
recursul, motivand acest fapt prin aceea ca este lipsita de relevanta imprejurarea ca unul
dintre faptuitori a savarsit actele de sustragere a bunurilor iar celalalt actele de constrangere
sau violenta, de vreme ce actiunile lor au fost concomitente si cooperante, in vederea
realizarii aceluiasi scop.
Conform opiniei anumitor autori(22) decizia Instantei Supreme este corecta, iar in
sprijinul acestei hotarari au fost aduse si alte argumente. Astfel, activitatile celor doi
faptuitori au fost indispensabile pentru atingerea scopului urmarit.In speta, acestia au avut
contributii cu caracter complementar si indivizibil, actele comise de fiecare fiind
determinante in savarsirea infractiunii, chiar daca inculpatul a participat doar la luarea
bunurilor aflate asupra partilor vatamate, nu si la exercitarea actelor de violenta, acestea fiind
realizate de celalalt faptuitor.
In practica judiciara s-a format un punct de vedere unitar in ceea ce priveste
coautoratul in cazul infractiunii de talharie, respectiv s-a retinut ca pentru a exista talharie
este suficient daca fiecare autor a realizat cel putin unul din actele care se integreaza in
ansamblul celor comise de ceilalti, daca acestia au desfasurat,in mod concordant activitati
materiale prin care s-a realizat infractiunea, in baza unui plan conceput in comun.
In ceea ce priveste instigarea, aceasta este acea forma a participatiei penale care
consta in fapta de determinare,cu intentie, prin orice mijloace, de catre o persoana numita
instigator, a altei persoane, numita instigat, sa savarseasca o fapta prevazuta de legea
penala.Instigatorului ii apartine hotararea de a savarsi infractiunea, hotarare pe care o trasmite
persoanei ce o
va savarsi efectiv, instigatul.Datorita acestui motiv instigatorul este numit autorul
moral al infractiunii iar instigatul autorul material.
Deci, instigarea, ca forma a participatiei penale, este posibila in cazul infractiunii de
talharie, implicand indeplinirea cumulativa a doua conditii:
Pagina 15 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 16 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
3. 3. 2. SUBIECTUL PASIV
Pagina 17 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
exista tot atatea infractiuni de talharie, in concurs ideal, cate persoane au fost vatamate fizic
sau psihic(28).
Cu privire la acest aspect, se poate exemplifica fapta inculpatului care in ziua de 17
ianuarie 1991, a comis o infractiune asupra a doua parti vatamate iar in data de 23 ianuarie
1991,a comis o alta talharie asupra altor trei parti vatamate.Prima instanta a condamnat pe
inculpat pentru comiterea a doua infractiuni de talharie.Prin recursul extraordinar, declarat in
cauza,s-a sustinut ca inculpatul nu a savarsit cate o infractiune de talharie la datele
mentionate, ci doua si respectiv trei infractiuni.Astfel, Curtea Suprema de Justitie, sectia
penala prin decizia nr.784 din 6 mai 1993 a considerat ca recursul este intemeiat deoarece
fapta inculpatului de a fi constrans concomitent doua sau trei persoane, printr-o actiune unica
de amenintare cu bataia,sa-i dea banii si alte bunuri pe care le aveau asupra lor, constituie,
datorita pluralitatii subiectilor pasivi si a rezultatelor produse, tot atatea infractiuni de
talharie,in concurs ideal,nu una singura,chiar daca victimele au remis sumele de bani sau
bunurile in acelasi timp.
In cazul cand persoana vatamata fizic sau psihic printr-o amenintare sau violenta este
un functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in
exercitiul functiunii, atunci ne vom afla in prezenta unui concurs de infractiuni intre
infractiunea de talharie si infractiunea de ultraj.
Elementul material;
Urmarea imediata;
Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata.
Elementul material
Pagina 18 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 19 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
acest bun mobil sa se fi aflat in detentia sau in posesia unei alte persoane.Nu va
constitui elementul material al talhariei,actiunea prin care s-a sustras un bun abandonat sau un
bun fara stapan deoarece acestea nu se afla in detentia sau posesia nici unei persoane.Din
punct de vedere al legii care ocroteste situatia de fapt a bunurilor mobile,termenii posesie si
detentie au intelesul de simpla stapanire de fapt.Nu are relevanta daca cel care avea
stapanirea de fapt a lucrului de care a fost deposedat era sau nu proprietar sau titular al
vreunui drept de a poseda sau de a detine.
luarea sa se fi facut fara consimtamantul celui deposedat.Consimtamantul lipseste fie
atunci cand persoana vatamata nu si-a dat seama de actiunea faptuitorului si deci,nu a fost
pusa in situatia de a-si exprima sau nu acordul,fie ca si-a exprimat dezacordul, pe care
faptuitorul l-a nesocotit.Consimtamantul, pentru a legitima luarea bunului,trebuie sa intervina
inainte sau in timpul savarsirii faptei si,de asemenea,acesta trebuie sa emane de la o persoana
capabila.
In literatura de specialitate,s-a exprimat opinia(32)ca formularea acestei conditii
apare,pe de o parte,tautologica deoarece actiunea de sustragere a unui bun, in scopul
insusirii,nu poate fi conceputa altfel decat ca o actiune intreprinsa fara voia partii
vatamate,iar,pe de alta parte,o inutila potentare a caracterului ilegitim al faptei.Tot in acest
sens,conform unui alt
autor(33)se considera ca prevederea expresa in lege a lipsei consimtamantului este de
prisos, aceasta cerinta rezultand implicit din modul cum este formulat scopul savarsirii faptei.
Furtul realizeaza activitatea principala din cadrul laturii obiective a talhariei indiferent
daca este simplu sau calificat,iar atunci cand priveste un vehicul,nu intereseaza daca este
savarsit in scopul insusirii pe nedrept sau in scopul folosirii pe nedrept.
Ca sa existe furt,fapta componenta a infractiunii complexe de talharie,este necesar ca
faptuitorul sa fi luat bunul ce constituie obiectul material al acestei fapte penale,in scopul
insusirii pe nedrept.Aceasta cerinta,de ordin subiectiv,nu este indeplinita atunci cand
inculpatull a luat lucrul spre a sili persoana vatamata sa-i inapoieze un obiect detinut pe
nedrept.Nu constituie,deci,infractiunea de talharie,ci infractiunea de lovire sau alte
violente,fapta inculpatului care a deposedat persoana vatamata de un cercel,pentru a o
determina sa-i restituie un alt cercel pe care aceasta il luase pe nedrept din posesia fiicei
sale(34).
Actiunea secundara din alcatuirea complexa a elementului material al infractiunii de
talharie,consta in:intrebuintarea de violente sau amenintari,ori in punerea victimei in stare de
inconstienta sau neputinta de a se apara si aceste actiuni sunt intreprinse de catre autor in
Pagina 20 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
scopul de a obtine sau pastra bunul detinut de persoana vatamata,ori pentru a inlatura urmele
infractiunii sau pentru a-si asigura scaparea de raspundere.
Intre cele doua tipuri de actiuni - actiunea de sustragere si actiunea secundara - exista
o indispensabila relatie de interconditionare,in absenta acestei relatii,infractiunea de talharie
dezintegrandu-se in infractiunea de furt,pe de o parte,si infractiunea de lovire,vatamare
corporala,amenintare,pe de alta parte.
Potrivit prevederilor art.211Cp,constituie infractiunea de talharie,furtul urmat de
intrebuintarea de violente pentru pastrarea bunului furat.Cerinta esentiala referitoare la
actiunea secundara din elementul material al infractiunii de talharie consta in conditia ca
aceasta actiune
secundara sa fi servit ca mijloc pentru savarsirea furtului sau ca mijloc pentru
pastrarea bunului furat,ori pentru inlaturarea urmelor infractiunii sau
pentru a asigura scaparea autorului.(35)Daca,insa, violentele nu au fost exercitate in
scopul de a pastra bunul furat,ci au reprezentat o riposta spontana la comportarea agresiva a
persoanei care a surprins furtul,faptele nu constituie infractiunea de talharie,ci infractiunea de
furt si lovire in
concurs ideal(36).Astfel,daca intrebuintarea violentei, amenintari sau celorlalte
mijloace de constrangere nu a servit sau nu a fost efectuata pentru pastrarea bunului furat,ea
nu mai constituie o actiune secundara ci o actiune de sine statatoare si deci,nu va exista
aceasta infractiune ci,eventual,un concurs de infractiuni.
Intrebuintarea de violente,amenintari pentru pastrarea lucrului furat,pentru inlaturarea
urmelor infractiunii sau pentru a asigura scaparea infractorului nu poate fi considerata ca
actiune secundara decat daca ea s-a
produs in desfasurarea aceleiasi activitati infractionale,adica in timpul savarsirii
furtului sau imediat dupa consumarea acestuia sau care a intervenit
imediat dupa savarsirea acestuia nu constituie o actiune adiacenta actiunii de furt,ci o
actiune distincta si,eventual,o infractiune separata sau cel mult conexa.
In acest sens,Codul Penal anterior prevedea in art.530,pct.1 ca se socoteste ca a comis
infractiunea de talharie si “acela care,surprins fiind in flagrant delict de furt,intrebuinteaza
violente sau amenintari,in scopul de a pastra lucrul furat sau a distruge urmele delictului ori
de a asigura scaparea sa sau a coparticipantilor sai”.Codul Penal in vigoare nu a reprodus
conditia ca,in momentul folosirii violentei sau amenintarii, furtul sa fie flagrant.Dar aceasta
nu inseamna ca, in raport cu furtul,violentele sau amenintarile pot fi comise oricand,la un
interval oricat de indepartat.In literatura de specialitate(37),s-a aratat ca “folosirea efectiva a
Pagina 21 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 22 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 23 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
contactul victimei cu bunul sau si obtine un rezultat identic celui pe care l-ar realiza
exercitand violenta, in mod direct, asupra detentorului.
Pentru a forma elementul material al infractiunii de talharie, nu este relevanta
intensitatea, gravitatea violentelor prin care se exprima actiunea adiacenta.Astfel, exista
talharie chiar daca violentele ce constituie actiunea adiacenta din continutul acestei
infractiuni s-a concretizat in simpla imbrancire a persoanei vatamate.In urmatoarea speta,
inculpatul condamnat,
in mod legal, in baza art.211, alin.1 Cp, a imbrancit-o pe victima, care se afla la
volanul autoturismului proprietate personala si, in acest mod, a intrat in stapanirea
autovehiculului, pe care l-a pus in miscare in vederea folosirii pe nedrept.
O alta modalitate de realizare a actiunii adiacente este aceea de punere a victimei in
stare de inconstienta sau neputinta de a se apara.Prin punerea victimei in stare de inconstienta
se intelege aducerea victimei in aceasta stare prin folosirea de narcotice sau alte substante
care pot provoca starea de inconstienta.Prin punerea victimei in neputinta de a se apara se
intelege orice actiune care este de natura a anihila posibilatatile de aparare, de care victima ar
fi putut dispune
De asemenea, actiunile de punere a victimei in imosibilitate de a se apara pot consta si
in actiuni de imobilizare, dezarmare sau punere a unui calus in gura.Asadar, elementul
material adiacent al talhariei poate fi constituit si de lipsirea de libertate in mod ilegal a
victimei, ca mijloc de savarsire a furtului si care, la randul ei, si comisa separat de aceasta
constituie elementul material elementul material principal al infractiunii prevazute de art.189
Cp.Intr-o asemenea situatie, suntem in prezenta a doua infractiuni: infractiunea de talharie,
prevazuta de art.211Cp si infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazuta de
art.189Cp, aflate in concurs.Caracterul complex al talhariei nu exclude, existenta acesteia in
concurs cu aceea de lipsire de libertate in mod ilegal.
Voind sa inlature orice indoiala in ceea ce priveste faptele care pot constitui
infractiuni distincte,dar care, fiind adiacente furtului, intregesc elementul material al
infractiunii complexe de talharie, legea le-a determinat fara echivoc, indicandu-le fie prin
denumirea acestora, fie prin indicarea textelor de lege care le incrimineaza distinct.
Din modul de redactare a prevederilor art.211Cp, se desprinde concluzia ca
enumerarea infractiunilor care constituie actiunea adiacenta ce defineste elementul material al
infractiunii de talharie este limitativa si nu enunciativa, astfel incat extinderea acestor
Pagina 24 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 25 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
deja realizata, fara stirea sa si ca, ulterior, ea a acceptat sa participe, fara sa fi existat
vreo intelegere prealabila in acest sens, la savarsirea furtului si ca ea a profitat de faptul ca
persoanele vatamate dormeau, insa aceasta imprejurare nu poate fi retinuta ca facand parte
din latura obiectiva a infractiunii de talharie.
Pentru existenta actiunii adiacente a elementului material al talhariei este suficienta
intrebuintarea doar uneia din modalitatile enumerate in art.211Cp, intrebuintarea lor
cumulativa nu schimba caracterul unitar al infractiunii, dar va fi luata in considerare la
evaluarea gradului de pericol social al faptei.
Actiunea prin care se realizeaza activitatea secundara a talhariei poate fi indreptata
atat impotriva posesorului sau detentorului bunului cat si impotriva oricarei alte persoane care
ar interveni pentru a impiedica savarsirea furtului ori pentru prinderea si deposedarea
faptuitorului de bunul furat.Este necesar ca victima sa fie prezenta la locul savarsirii furtului,
deoarece numai violentele, amenintarile sau celelalte mijloace de constrangere savarsite cu
aceasta ocazie si-n scopurile prevazute de art.211Cp realizeaza activitatea secundara a
infractiunii de talharie.(51)
Urmarea imediata.
Aceasta componenta a laturii obiective, pentru a avea relevanta, priveste doar actiunea
principala, furtul.In cazul infractiunii de talharie, urmarea imediata este identica cu cea de la
infractiunea de furt.
Urmarea imediata consta in provocarea unor daune patrimoniului partii vatamate care
se realizeaza prin schimbarea starii de fapt a bunului, deci, in deposedarea celui care avea
Pagina 26 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
anterior posesia sau detentia bunului sau prin scoaterea bunului din sfera de stapanire a celui
deposedat si lipsirea acestuia de posibilitatea de a mai dispune de acel bun.
Cele doua momente – al deposedarii partii vatamate si al imposedarii autorului – nu
trebuie sa se suprapuna, esential fiind doar primul moment, al deposedarii, pentru relizarea
urmarii imediate(52).Astfel, se considera produsa urmarea imediata, in situatia in care autorul
faptei ridica bunul din locul initial si-l ascunde in alta parte, fie chiar si in incinta imobilului
in care
bunul se afla anterior, de unde, ulterior, urmeaza sa-l ia pentru a intra in posesia lui.
(53)
Pe plan civil, urmarea imediata constituie o atingere pagubitoare adusa persoanei
deposedate care, fara a-si pierde drepturile sale, sufera o paguba prin lipsirea de bun si de
folosinta lui.Nu trebuie sa se confunde urmarea imediata cu paguba produsa prin aceasta
urmare.
In ceea ce priveste actiunea adiacenta, respectiv intrebuintarea de violente, amenintari
sau alte mijloace de constrangere, cu privire la urmarea imediata, este suficient, pentru
existenta infractiunii de talharie, ca aceasta actiune sa fi fost efectuata pentru a inlesni furtul
sau pentru a pastra lucrul furat, ori pentru a inlatura urmele faptei, fiind indiferent daca ea si-a
atins sau nu scopul.
In unele cazuri, pe langa aceasta urmare imediata principala, exista si o urmare
imediata secundara provocata de actiunea adiacenta.In situatia cand actiunea adiacenta se
exprima prin violente, urmarea imediata secundara consta fie in provocarea unor suferinte
fizice persoanei vatamate, fie in cauzarea unei vatamari corporale acesteia iar atunci cand
actiunea adiacenta se prezinta sub forma unei amenintari, urmarea imediata secundara consta
intr-o stare de panica, neliniste, alarmare creata victimei prin temerea inspirata de actiunea cu
care a fost avertizata
Pagina 27 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
immediate este o fireasca legatura de cauzalitate, care rezulta din insasi materialitatea faptei –
ex re - .
Urmarea imediata, adica schimbarea situatiei de fapt prin scoaterea bunului din sfera
de stapanire a celui deposedat si punerea acestuia in imposibilitatea de a dispune de acel bun
trebuie sa fie consecinta directa a actiunii de luare, de sustragere, aceasta actiune fiind cauza,
iar urmarea imediata fiind efectul.
Pagina 28 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ne vom afla in prezenta unei intentii calificate deoarece intentia im plica si elementul scop.In
ceea ce priveste absenta consimtamantului, aceasta este prezumata, autorului faptei
revenindu-i obligatia de a dovedi ca a avut acordul partii vatamate, anterior sau concomitent
savarsirii faptei, inainte de a o deposeda de bun. O
asemenea aparare nu poate fi viabila in cazul cand autorul faptei tinde a dovedi ca a
avut consimtamantul unei persoane aflata in imposibilitatea de a si-l da – persoana
nevarstnica sau aflata in stare de intoxicatie alcoolica – deoarece o asemenea persoana nu
poate exprima un consimtamant valabil.(55)
Urmarea imediata fiind un rezultat fizic firesc al actiunii de luare, cel care savarseste,
fara drept, o astfel de actiune prevede, intotdeauna, producerea rezultatului, asa incat intentia,
in cazul furtului este, mai totdeauna si inevitabil, o intentie directa.
In cazul talhariei, exceptional, poate exista alaturi de intentia directa si o intentie
indirecta, atunci cand lucrul furat ar contine in el un alt bun, a carei eventuala prezenta,
faptuitorul a putut-o prevede si a acceptat rezultatul eventual al actiunilor sale.
Pentru existenta laturii subiective este necesar sa existe scopul insusirii pe nedrept a
bunului.Acest scop trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei, fara a fi necesara realizarea
sa efectiva.Daca acest scop lipseste, nu se realizeaza activitatea principala a talhariei si, in
consecinta, nu sunt aplicabile dispozitiile art.211Cp, fapta constituind o alta infractiune.
Conform opiniei mai multor autori(56), nu va fi talharie nici atunci cand faptuitorul a
luat prin violenta sau amenintare, un bun din posesia victimei nu pentru a si-l insusi pe
nedrept, ci pentru a o determina pe aceasta sa-si indeplineasca o obligatie anterioara avuta
fata de autor sau pentru a-si preconstitui o proba in Justitie.
Cu privire la elementul subiectiv, in efectuarea actiunii secundare, se cere indeplinirea
unei cerinte esentiale si anume, existenta scopului acestei actiuni, deci, intentia calificata de a
realiza furtul prin intrebuintare de violente, amenintari sau de a recurge la vreunul dintre
aceste moduri de constrangere pentru a pastra bunul furat sau pentru a asigura scaparea
faptuitorului.Acest scop trebuie sa existe in momentul in care faptuitorul foloseste violenta,
amenintarea sau celelalte mijloace de constrangere.
Intentiile cu care se comit ambele tipuri de actiuni – furt si violente – nu este necesar
sa fie concomitente si nici ca ele sa apara intr-o anumita ordine.Va exista talharie chiar daca,
initial, faptuitorul a conceput savarsirea numai a uneia din actiunile componente ale
elementului material – fie furt, fie exercitarea actelor de violenta sau amenintare – si apoi, pe
Pagina 29 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
parcursul savarsirii acesteia ori la scurt timp dupa aceea, a aparut si hotararea de a o comite
pe cealalta.(57)Deoarece, activitatea infractionala, in ansamblul, se
Actele preparatorii;
Pagina 30 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tentativa
Tentativa.
Pagina 31 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 32 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul apuca, cu mana
sau cu instrumentul de care se foloseste, bunul pe care urmareste sa si-l insuseasca pe
nedrept, indiferent daca a reusit sa-l ia si sa-l pastreze.
teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul ridica bunul din
locul unde se afla, deplasandu-l in alt loc.
teoria potrivit careia consumarea furtului este determinata de ridicarea si transportarea
bunului in locul unde faptuitorul a avut intentia de a-l depune.
teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul luarii bunului din stapanirea de
fapt a faptuitorului.
teotia potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul ajunge in situatia
de a-si asigura stapanirea asupra bunului, se imposedeaza cu acesta.
De cea mai larga raspandire se bucura teoria potrivit careia luarea bunului
presupunand doua acte – scoaterea bunului din posesia sau detentia
Pagina 33 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
D Epuizarea infractiunii.
actiunea adiacenta poate produce urmari de o gravitate progresiva si, deci, de natura
sa modifice progresiv gradul de pericol social concret al talhariei, in acest caz procesul cauzal
Pagina 34 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
3.6.2.1. O prima modalitate agravata este prevazuta in alin.2 al art.211Cp atunci cand:
Pagina 35 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 36 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
speciala(83) deoarece daca s-ar aplica cele doua texte cumulativ s-ar ajunge la
nelegitima si nedreapta situatie de a se da o dubla relevanta aceleiasi imprejurari de fapt si la
o sporire nelegala a sanctiunii penale.(84)
Constituind o circumstanta de fapt, agravanta se va resfrange asupra tuturor
participantilor care au cunoscut-o – instigator, complice anterior.
Pagina 37 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 38 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 39 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
In acelasi procedeu se include si prezentarea intr-o tinuta sau insemne proprii unei
profesii – purtarea uniformei de gardian, pompier, postas, angajat C.F.R. In cazul cand
deghizarea are loc prin folosirea unui astfel de procedeu, ne vom afla in prezenta unui
concurs de infractiuni intre infractiunea prevazuta de art.211, alin.2, lit.c si infractiunea
prevazuta de art.241, alin.2 – portul ilegal de decoratii sau semne distincte.
Pagina 40 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Prin “ travestire” se intelege aparitia faptuitorului sub un alt sex decat cel pe care il
are, ceea ce necesita folosirea recuzitei si a altor procedee trebuincioase.
Aceasta fiind o circumstanta de fapt , se va resfrange asupra tuturor participantilor
care au cunoscut-o.Astfel, persoana care instiga o alta persoana la savarsirea unei talharii in
aceasta forma va raspunde pentru instigare la infractiunea de talharie prevazuta de
art.211,alin.2, lit.c iar persoana care a ajutat sau inlesnit savarsirea unei astfel de talharii va
raspunde pentru complicitate la infractiunea de talharie in aceasta forma agravata.
acestei probleme au fost emise mai multe opinii (93), sustinandu-se ca noaptea incepe
de la apusul soarelui si dureaza pana cand acesta rasare din nou, ca noaptea incepe din
momentul cand locuitorii se retrag pentru odihna.Intru-cat legiuitorul a folosit expresia “ in
timpul noptii” in sensul pe care il are in vorbirea obisnuita, respectiv in sensul de fenomen
natural care se manifesta prin lasarea intunericului cu toate consecintele pe care le atrage in
mod obiectiv acest fenomen – reducerea vizibilitatii – atunci se considera ca noaptea incepe
in momentul cand se creaza aceasta ambianta si dureaza pana in momentul cand, ziua
aparand din nou, se ridica intunericul si inceteaza conditiile create de timpul noptii.(94)
Pagina 41 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 42 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Potrivit art.152 Cp, fapta se considera savarsita “ in public “ atunci cand a fost
comisa: 1)
– intr-un loc care prin natura sau destinatia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar daca
nu este prezenta nici o persoana.;
2) – in orice alt loc accesibil publicului, daca sunt de fata doua sau mai multe
persoane;
3) – in loc neaccesibil publicului cu intentia insa ca fapta sa fie auzita sau vazuta si
daca acest rezultat s-a produs fata de mai multe persoane;
4) – intr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu exceptia reuniunilor care
pot fi considerate ca au caracter de familie, datorita naturii relatiilor dintre persoanele
participante;
5) – prin orice mijloace cu privire la care faptuitorul si-a dat seama ca fapta ar putea
ajunge la cunostinta publicului.
Prin “ loc public” se intelege, avandu-se in vedere dispozitiile art.152Cp, orice loc
care, prin natura sau destinatia lui, este in permanenta accesibil publicului ( strazi, sosele,
parcuri ) precum si orice alt loc in care publicul are acces in anumite intervale de timp
(magazine, restaurante).Agravanta opereaza insa in toate cazurile, chiar daca in timpul
savarsirii talhariei, in afara de faptuitor, nu se gasea in locul respectiv nici o alta persoana.
(97)
Instantele judecatoresti, in marea lor majoritate, au considerat ca fiind savarsite in
locuri publice, indiferent de numarul persoanelor aflate in acele locuri, talhariile comise in
urmatoerele imprejurari de loc: in fata unui camin cultural(98), pe rampa unei statii C.F.R.
(99), in statia de autobuz.Nu constituie talharie savarsita intr-un loc public fapta comisa intr-
un magazin, birou, oficiu postal daca, in momentul comiterii faptei, accesul publicului era
- 52 -
interzis, ori dintr-o camera de hotel deoarece camera de hotel nu este accesibila
publicului, ci numai persoanei care este cazata in ea sau de la o nunta deoarece o nunta
constituie o reuniune ce are caracter de familie.
Ratiunea de a agrava talharia savarsita intr-un loc public rezida den periculozitatea
faptuitorului, care, cu temeritate, opereaza in asemanea spatii, profitand fie de aglomerata
persoanelor, fie de absenta persoanelor din locurile unde se gasesc bunuri mobile, tinandu-se
seama si de increderea publica.(100)
Pagina 43 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Prin “ locuinta “ se intelege locul in cre traieste efectiv o persoana, locul ales, in mod
liber, de o persoana unde aceasta isi desfasoara viata personala.Nu intereseaza daca locuinta
este permanenta sau temporara (camera inchiriata de hotel), daca este vorba de o constructie
anume destinata pentru a fi locuita( o casa, un apartament )sau daca este vorba de o
constructie care, fara a avea aceasta destinatie este totusi folosita drept locuinta.Constituie “
locuinta”, de asemenea, si camerele de camin. Nu constituie “ locuinta”, in sensul legii
penale, constructia destinata sa fie locuita de o persoana dar care nu este locuita in mod
Pagina 44 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pentru existenta acestei agravante este necesara si situatia premisa care consta intr-o
calamitate.
Prin “calamitate” se intelege situatia in care se produce, ca urmare a unui eveniment,
o stare de fapt pagubitoare sau periculoasa pentru o colectivitate umana(104) – cum ar fi, de
ex.: stare produsa de un cutremur, de o inundatie.
Evenimentul poate avea cauze naturale – cutremur, inundatii – dar poate avea la
origini si cauze umane – accidente nucleare, incendii de mari proportii.
Pentru a fi incidenta aceasta agravanta este necesar ca talharia sa fie comisa, in mod
efectiv, in timpul calamitatii, respectiv intre momentul cand se produce evenimentul care da
nastere starii de calamitate si momentul cand aceasta stare inceteaza.
Pagina 45 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
“ Timpul unei calamitati” este determinat de magistrat prin orice mijloc de proba
admis de lege, fara a fi influentat de momentul declararii, de catre autoritatile publice
competente, a starii de urgenta, intrucat, in mod firesc, declaratia oficiala survine la u
oarecare timp dupa declansarea evenimentului, iar starea exceptionala dureaza, de regula,
pana la inlaturarea consecintelor dezastruoase provocate de acesta. Ceea ce intereseaza este
ca,
in momentul savarsirii faptei, sa fi existat in mod real, obiectiv, aceasta stare de fapt.
Talharia savarsita in timpul unei calamitati este mai grava pentru ca situatia de fapt
creata face ca oamenii, dominati de necesitatea salvarii vietii lor sau a altora, sa scape din
vedere paza bunurilor, sa omita a-si proteja bunurile sau, oricum, sa le acorde o atentie
scazuta.Acesta atitudine profita infractorilor, sporindu-le sansele de a savarsii talharia si
creandu-le o situatie favorabila pentru comiterea faptei. De asemenea, calamitatile creeaza in
plan social o ampla tulburare, controlul social fiind diminuat. Faptuitorul care profita de
creearea unei astfel de stari pentru savarsire faptei denota o lipsa evidenta de solidaritate
umana si o periculozitate deosebita.
In ceea ce priveste agravarea prevazuta la lit.h) aceasta exista atunci cand talharia a
avut ca urmare o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii care necesita pentru
vindecare ingrijiri medicale mai mari de 60 de zile, pierderea unui simt sau organ, incetarea
functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica sau psihica, slutirea, avortul ori punerea
in primejdie a vietii persoanei.
Rezultatul produs, adica vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii
victimei sporeste gravitatea talhariei.
Existenta agravantei este conditionata, in primul rand, de stabilirea raportului de
cauzalitate dintre actiunea de vatamare corporala din cuprinsul elementului material al
infractiunii de talharie si vatamarea corporala grava produsa victimei.Astfel, este necesar ca
vatamarea corporala grava sa fie consecinta violentelor exercitate asupra victimei pentru a
inlesni savarsirea furtului sau pentru a asigura pastrarea bunului ori pentru a inlatura urmele
infractiunii sau pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea. In cazul in care aceasta legatura
cauzala lipseste, dispozitiile art.211, alin.2, lit.h) nu sunt aplicabile. Asadar, nu exista talharie
Pagina 46 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
in forma agravata, ci furt si vatamare corporala grava, in concurs real atunci cand lovirea
reclamantului, intervenita la un anumit interval de timp dupa savarsirea furtului, apare ca o
riposta la violentele exercitate de acesta asupra inculpatului si nu ca un mijloc de ramanere in
posesia bunului furat. In acest caz vatamarea corporal nu apare ca o consecinta a actiunilor ce
intra in cuprinsul elemetului material al talhariei, ci ca o consecinta a unei actiuni desfasurate
posterior talhariei.
In al doilea rand, existenta agravantei este conditionata de stabilirea intentiei depasite
a faptuitorului, a praeterintentiei.
Aceasta conditie este indeplinita daca faptuitorul, savarsind talharia, a prevazut
vatamarea corporala grava adusa victimei, dar a crezut fara temei ca aceasta urmare nu se va
produce, sau daca nu a prevazut vatamarea corporala grava a victimei, ca rezultat al activitatii
sale, desi putea si trebuia s-o prevada.(105)
Daca vatamarea corporala grava este anume urmarita de faptuitor, daca faptuitorul a
actionat cu intentie in ceea ce priveste urmarea mai grava
3.6.2.2. O a doua modalitate agravata este prevazuta in alin.3, al art.211 Cod penal.
Conform alin.3 “talharia care a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare
moartea victimei se pedepseste…”
Prima teza conform careia talharia a produs consecinte deosebit de grave se refera, in
principal, la actiunea principala, de furt. Prin “consecinte deosebit de grave”, conform art.146
Cp, se intelege o paguba materiala mai mare de 50000000 lei sau o perturbare deosebit de
grava a activitatii cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera
art.145Cp ori altei persoane juridice sau fizice.
Pagina 47 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cea de-a doua teza prevazuta in art.211, alin.3 este caraterizata de imprejurarea ca
fapta de talharie are ca urmare moartea victimei.
Temeiul agravarii acestei modalitati a talhariei il constituie gravitatea deosebita a
rezultatului socialmente periculos al talhariei, faptul cael aduce atingere, in acest caz, insasi
vietii victimei. Pentru existenta acestei modalitati este necesar sa se stabileasca legatura de
cauzalitate dintre fapta de violenta sau celelalte mijloace de constrangere si moartea victimei.
Cand rezultatul este moartea victimei, trebuie sa se constate ca aceasta a survenit ca rezultat
imediat al actelor de violenta sau ca agravare a vatamarii produse prin acele acte.
Pe plan subiectiv, conditia esentiala pentru existenta acestei modalitati agravate, o
constituie existenta praeteintentiei in provocarea mortii victimei. Examinarea atitudinii
psihice a faptuitorului trebuie facuta cu mare atentie, deoarece tocmai de aceasta atitudine
psihica, de forma de vinovatie depinde
Pagina 48 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sanctiuni.
Pagina 49 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 50 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
procurorul din Parchetul de pe langa Tribunal, iar judecata in prima instanta revine in
competenta Tribunalului judetean.
Aspecte criminologice.
Criminologia prezinta o stransa legatura cu dreptul penal pentru ca, de-a lungul
timpului, criminologia n-a existat ca stiinta de sine statatoare, preocuparile de criminologie
fiind grefate pe stiintele penale.
Dependenta criminologiei fatade dreptul penal se manifestamai des prin imprumutul
de concepte , avandu-se in vedere, indeosebi, conceptul de infractiune,care-I delimiteaza,
intr-un anumit fel, domeniul de referinta. Astfel, se poate spune ca stiinta criminologiei se
intinde, pana unde-I permite dreptul penal.
Conform unor opinii care fac parte din conceptiile sectoriale, obietul criminologiei il
constituie studiul infractorului.
Infractorul nu este altceva decat individul obisnuit care poate, in anumite imprejurari,
sa comita infrctiuni. Infractorul poate fi si un om bolnav, situatie in care, trebuie analizat in
alte circumstante.Fiecare individ are o personalitate proprie care se exprima prin specificul
biopsihologic.
Din ansamblul cercetarilor nu se retine ca infractorul are trasaturi specifice sau ca se
distinge net de ceilalti oameni.Astfel, factorii principali de influentare a oricarui individ sunt
cei biologici, psihici si sociali.(2)
Primele incercari de a raspunde la intrebarea de ce unii oameni savarsesc fapte
reprobabile, se gasesc ica din antichitate, insa primele teorii care si-au propus sa ofere o
explicatie stiintifica comportamentului delincvent apar la sfarsitul sec.XIX.
Conform teoriei atavismului evolutionist, sustinuta de catre C. Lombroso, cand la un
criminal sunt intrunite mai multe anomalii, de natura atavica, acesta constituie un criminal
innascut, prin care se intelege un individ cu puternice inclinatii criminogene ce nu pot fi
neutralizate prin influenta pozitiva a mediului.
Un alt criminolog, E. Kretschmer, stabileste, pornind de la constitutia corporala,
diferite tipuri de indivizi si asocierea acestora cu criminalitatea:astenic, atletic, picnic,
displastic. Astfel, tipul astenic fiind asociat cu infractiunile contra patrimoniului.
Pagina 51 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Aspecte criminalistice.
Pagina 52 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 53 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
IN LOC DE INCHEIERE
Pagina 54 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 55 din 55