Sie sind auf Seite 1von 20

CARACTERE SPECIFICE KENNZEICHNENDE MERKMALE

IN ARHITECTURA POPULARĂ DER BXUERLICHEN ARCHITEKTUR


DIN GORJ IN GORJ
Andrei Pănoiu Andrei Pănoiu

Prin studiul de faţă prezentăm cîteva ln der vorliegenden Arbeit wollen wir ei-
caracteristici ale arhitecturii de lemn din nige wesentliche Kennzeichen der Holzarchi-
tektur aus der Zone zwischen dem Oberlauf
zona cuprinsă Între bazinele superioare ale des Gilort und der Amaiiadia Mică În Nord-
Gilortului şi Amaradiei Mici din nordul Ol- ohenien hervorheiben, um einige Ziige cler
kulturellen E igenarit dieses Gebietes năher
1

teniei, spre a oglindi unele aspecte ale zu beleuichten.


specificului culturii din această parte a ţării Das bergigc Gelănde clieser Zone, clas nur
În clen Flu6tălern wenige schmale i\uen auf-
noastre.
weist, umfafit eine Anzahl von iiber 10 Ge-
Această zonă de configuraţie deluroasă, cu meinden uncl dercn Dorfer, die meist: alte,
puţine lunci Înguste de-a lungul cîtorva văi, von Freihauern bewohnte Siedlungen sind.
Unsere Untersuchungen erstreckten sich
cuprinde un număr de peste zece comune, auf dic Dorfer Bălăneşti, Voiteşti, Glodeni
cu satele lor, majoritatea din ele aşezări im Tal der Amaradia Mid, uncl auf die an
cler Strafie zwischen Tîrgu Jiu und Rîmnic
vechi locuite de ţărani moşneni. Vîlcea gelegenen Dorfer Copăcioasa, Scoarţa
Dintre acestea, cercetarea vizează aşeză­ und Bobu, au6erdem wurclen Sonclierungen
rile de pe Valea Amaradiei Mici: Bălăneşti, in den Gemeinden Drăgoeni, Ştefăneşti, Po-
jogeni uncl Albeni durchgefiihrt.
Voiteşti, Glodeni; reţeaua de saite situate
Die Hauptbeschăf tigungen cler Bewohner
de-a lungul şoselei Tg. Jiu-R. Vîlcea, Copă­ dieser Dorfcr sind heute wie ehernals Vieh-
cioasa, Scoarţa, Bobu, precum şi unele son- zucht uncl Landwirtschaft, vor aliem aber
Weinbau.
daje În comunele Drăgoeni, Ştefăneşti, Pojo-
Die ausgedehnten Eichenwălder dieses Ge-
geni, A lbeni. bietes liefertcn scit jeher clas am hăufigstcn
Ocupaţia <le· bază a locuitorilor acestor verwendete Baurnatcrial fiir Wohnhăuser,
Wirtschaf tsgebăude und andere Bau ten. Erst
sate a rămas şi astăzi creşterea animalelor in neuerer Zeit werden auch Ziegel und Flu6-
şi agricultura, avînd dezvoltată îndeosebi steine, und auch diese lediglich fiir gewissc
cultura viţei de vie. Artcn von Bauten verwendet.
Pădurile de stejar din această zonă, apre-
Der Holzreichturn dieses Gebietes errnog-
lichte die Beibchaltung und Kontinuităt der
ciabile ca Întindere, au constituit totdeauna iiberlieferten Bauverfahren und forderte die
principala sursă de material de construcţie Entwicklung holzverarbeitender băuerlicher
Handwerke.
pentru alcătuirea locuinţelor, a anexelor gos-
Diese Lage begiinsnigte die Errichtung be-
podăreşti sau a altor edificii. Cărămida şi
rnerkenswcrter Holzbauten băuerlicher Ar-
piatra de rîu au fost folosite. mai mult În chitek tur În diesern Gebiet, deren Formen
vremurile din urmă, şi aceasta uneori, numai und charakteristische Ziige sich aus der Ei-
genart des Materials und seiner Bearbeitung
pentru anumite categorii c!e lucrări. ergaben.

89
www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
Prezenţa din abundenţă a materialului lem- Die Kunst cler hier ansass1gen Meister hat
nos a întreţinut aici de-a lungul timpului sich an cler Errichtung massiver Holzbauten
permanenţa şi continuitatea procedeelor <le erwiesen, die sie aus dem ihnen zur Ver-
execuţie a locuinţei şi a favorizat dezvol- fiigung stehenden Werkstoff seiner Eigenart
tarea unui meşteşug ţărănesc al prelucrării entsprechend gebaut haben.
lemnului. Die Bautechnik griindete sich auf das Bei-
spiel ihrer Vorgănger und deren langandau-
Această situaţie a favorizat ridicarea în
ernde Erfahrung in cler Behandlung des
această zonă a unor remarcabile exemplare Baumaterials. Die allmăhlich gesammelte
de arhitectură populară, cu forme şi trăsături praktische Erfahrung wurde von Generation
caracteristice decurgînd şi <lin natura mate- zu Generation weitergegeben und bildete im
rialului lemnos şi modului de prelucrare a lui. Laufe cler Zeit cine feste Grundlage zur Er"'"
Arta de a construi a meşterilor locali s-a richtung von Bauten, die im wahren Sinne
concretizat În lucrări durabile, realizate cu des Wortes als Denkmăler băuerlichen Kunst·
materialele avute la îndcmînă pe care le-au schaffens angesprochen werden konnen.
aşezat În forme corespunzătoare structurii lor. Die Gestaltung des Wohnhauses, seine Ent-
wicklung, seine Art, Form und Grafie wer-
Tehnica se baza pc exemplul lucrărilor
den von den physiogeographischen Umwelt-
Înaintaşilor şi pc experimentarea îndelungată
bedingungen, von cler Eigenart und den
a materialelor. Cunoştinţele acumulate trep- besonderen wirtschaf tlichen Erfordernissen
tat din această practică se transmiteau din sowie von cler Wechselbeziehung zwischen
generaţie În generaţie, creind astfel o bază den einzelnen Teilen eines Bauerngehofts
solidă, care a putut da, În decursul timpului, usw. bestimmt.
lucrări ce pot fi considerate, pe drept cuvînt, Was aber die Entwicklung cler Bauernwirt-
adevărate monumente de artă populară. schaf ten in diesem Gebiet, den Bau des ei-
În evoluţia sa, construcţia locuinţei, f clul, gentlichen Wohnhauses und cler Nebenge-
băude entscheidend besvimmt hat und im
forma şi mărimea ei, au fost influenţate de
Laufc cler Zeit gewisse charakteristische
condiţiile fizico-geografice ale mediului, de Merkmale hervortreten liefi, ist die Lebens-
particularităţile şi specificul nevoilor gospo- \veisc dcr Dorfbewohner in den verschiede-
dăreşti de corelaţia elementelor componente nen geschichtlichen Zeitabschnitten.
ale gospodăriei etc. Die Eigenart des Wohnhauses wurde abcr
Dar factorul care a influenţat cel mai mult auch davon bestimmt, welcher cler beiden
Hauptbeschăf tigungen dieser Zone - Acker-
f ciul de dezvoltare al gospodăriei ţărăneşti
bau oder Viehzucht - der Vorrang zukam.
din această zonă, al construcţiei locuinţei Diese Eigenart kommt in cler Typologie cler
propriu-zise şi a anexelor ei, imprimîndu-i Wohnhăuser und der Nebengebăude, in ihrer
treptat de-a lungul timpului anumite trăsă­ Stellung zueinander und zum Eingang În den
turi caracteristice, a fost modul de trai al Hof und zu anderen Gegebenheiten zum Aus-
druck.
locuitorilor, În diferitele perioade istorice.
Trăsăturile specifice ale locuinţei decurg
N ach cler Eigenart und den Moglichkeiten
jeder einzelnen Bauernwirtschaf t richtet sich
şi din ponderea ocupaţiilor principale din
auch die Art und Grofie cler N ebengebăude,
zonă, cultivarea pămîntului sau creşterea vi- die meist von cler Haupt- oder auch einer
telor. Aceste trăsături se reflectă în tipologia Nebenbeschăftigung cler Bewohner abhăngig
locuinţelor şi a anexelor gospodăreşti, orien- sind. Gelegentlich konnen sie auch vollstăn­
tarea acestora una faţă de alta, faţă de dig fehlen. Die Bedeutung dieser Nebenge-
băude innerhalb cler Bauernwirtschaf t,
accesul în ogradă sau faţă de alţi factori. kommt auch darin zum Ausdruck, dafi auf
După specificul şi posibilităţile fiecărei die ăsthetischc Gestaltung cler Wirtschaf ts-
gospodării unele anexe sînt mai mult sau mai gebăude oft ein ebenso grofier Wert gelcgt
puţin dezvoltate, după cum În anumite ca- wird, wie auf die des eigentlichen Wohn-
zuri pot să şi lipsească. Importanţa În viaţa hauses.
gospodăriei ţărăneşti, a practicării ocupa-
Im Zusammenhang mit dem Weinbau tritt
der Weinkeller in der Bauernwirtschaf t die-
ţiilor de bază sau secundare ale locuitorilor,
ses Gebietes auf. Die Notwendigkeit, den
face să se Întîlnească uneori În construcţiile Wein cntsprechend anfzubewahren und zu la-
anexe preocupări de natură estetică la fel de gcrn und auch die fiir die Rcbenpflege not-

90

www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
insistente ca ş1 În cazul locuinţei propnu- wcndigen Gerătschaf ten unterzubringen, lic-
z1se. ()cn den Keller zu eincr besonderen Bedeu-
tung gelangcn, so da() cr als selbstăndigcs
Legat de cultivarea viţei de vie, apare şi
Gcbăude innerhalb des Winschaf tshofes odcr
se dezvoltă În gospodăria ţărănească din auf den W cinbcrgcn errichtet wurde.
această zonă pivniţa. Amploarea acestei ocu-
Kennzcichnend fi.ir dieses Gebiet sind in-
paţii, condiţiile cerute de păstrarea şi depo- folgedesscn dic zahlreichcn Weinkellcr, dic
zitarea vinului, precum şi necesitarea adă­ entweder vcrcinzclt oder in ganzen Reihen
postirii uneltelor trebuincioase practicării sale, auf den Bergcshohcn stchcn. Solche Gruppcn
fac ca pivniţa să cîştige un loc important În von Bauten, um clic sich cine rege Tătigkcit
arhitectura zonei, fiind concepută ca un edi- entfaltet, erinncrn manchmal an richtigc
Dorfer. Je nach dcn wirtschaf tlichen Mog-
ficiu independent, ridicat În ograda casei lichkeiten und cler besonderen Bcschăf tigung
sau În dealul viilor. der einzelnen Baucrn cntwickcln sich diesc
Constituind o caracteristică a acestei re- Kellerbautcn gelcgentlich zu ganzen Wirt-
giuni, pe culmile dealurilor, Întîlnim aşezate schaften mit Nebcngebăudcn, die dem Typus
singuratic, sau aliniate, numeroase pivniţe. des dorflichcn Gehof ts ăhnlich sind.
Astfel de ansambluri, animate de activitatea Der Weinkellcr nimmt hier dic Stclle des
,·ic din jurul lor, se înfăţişează În forma \'V'ohnhauses ein. Um ihn werdcn die Nebcn-
gcbăudc angeordnct, cler Schuppcn, cin Vor-
unor adevărate sate. Unele aşezări de piv- dach, unter dem cler Traubenkclter unterge-
niţe, după posibilităţile economice şi specifi- bracht wird, cin Sommerstall u. a. m. Oft
cul fiecărui locuitor, cunosc uneori o dezvol- sind clic Wcinkcller auch von cincm Zaun
tare similară tipului de gospodărie săteiască, umgeben; clas Eingangstor gleicht in diesem
Fall dem Tor zum Wirtschaftshof im Dorfc.
cu anumite anexe în jur.
Die Entwicklung dicser Bauten aulkrhalb
Locul casei din ograda satului îl ocupă
des Dorfes zu selbstăndigen Winschahen
aici pivniţa. În jurul ei se află şopronul, o flihrtc schliefilich <lazu, da() auch eîn Wohn-
prelungire de polată pentru adăpostirea ţar­ raum cîngerichtet wurdc, der sîch meîst liber
curilor de struguri, un grajd de vară etc. dern Keller bcfand. Das Gebăude erhălt da-
În multe cazuri se Întîlncsc şi pivniţe Împrej- durch clas Ausschcn eîncs stockhohen Wohn-
hauscs.
muite, a căror poartă de intrare imită pe cca
Dîc Errîchtung dicscr Kellergebăudc În dcn
a gospodăriei din sat. Dezvoltarea acestei
W cinbcrgcn fălit mit dcm Beginn des W cin-
construqii În afara aşezării săteşti, În forma baucs în dicscn Gcbictcn zusammen und be-
u01ei gospodării independente, a dus la ame- zcugt die Bedeutung, welchc die Baucrn die-
najarea unei camere de locuit, care În mod ser Beschăf tigung zumalkn. Man nimrnt an,
obişnuit s-a amplasat deasupra pivniţei. Piv- da() einigc dicscr Kellernîederlassungen che-
niţa de acest fel ia aspectul unei locuinţe mals zu Strcusiedlungen gehorten, die spăter
dann in dic Năhc cler offentlichen Verkehrs-
cu etaj.
wegc verlegt wcrden mufiten; wîr besitzen
Ridicarea pivniţelor în dealul viilor este indessen keinc schliissigen Beweîsc fiir dicse
o practică destul de veche, care îşi arc ori- V crmutung. Da diese Bau ten vollstăndig aus
ginea În începuturile cultivării viţei de vie Holz errichtct wurden - ein Material, clas
În această zonă şi În importanţa acordată de unter den Einwirkungen unseres Klimas stark
locuitorii de aIC1 acestei ocupaţii. Despre dcr Vcrwîttcrung ausgesctzt ist - , und da
unele aşezări de pivniţe se presupune că sic auch hăufig wiederhergestellt, umge.b~ut
făceau parte din Yatra unor sate răzleţe,
oder auch an einen andcrcn Standort vetlegt
wurden, sind die friihesten auf uns gekom-
care au fost obligate cu timpul să se retragă
mcncn Exemplare nicht ăltcr als 100-150
de-a lungul drumurilor publice; mărturii te- Jahre; auch sind dies hăufig nicht clic kcnn-
meinice Însă în acest sens nu avem. Faptul zeîchnendsten Bauten fiir den friiher iiblichen
că aceste construqii sînt alcătuite în Între- Typus.
gime din lemn, material uşor perisabil în Charakteristisch fiir die Architektur dieser
condiţiile climei noastre, - precum şi a de- Zone sind die zahlreichen Holzkirchen auf
selor aqiuni de refacere, transformare sau de dcn Weinbergen, die heute 1als Friedhofs-
mutare a lor, face să nu ne parvină astăzi kapellen verwendet werden. Diese Bergkir-

91
www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
exemplare mai vechi de 100-150 am ş1 chen untcrscheidcn sich nicht im geringstcn
acestea de multe ori nu dintre cele mai von den gleichzeitig crrichtetcn Kirchen im
reprezentative tipului curent de altă dată. Weichbild der Dorfer.
O altă caracteristică a acestei zone o Die Keller und die Kirchcn auf den Bcr-
constituie existenţa a numeroase biserici de gen standen gewissermafien auficrhalb cler
lemn pc dealurile cu vii, fol0site astăzi ca lntcressen des taglichcn Lebcns der Bewoh-
ner und wurden daher zum Unterschied von
biserici de cimitire. Bisericile de deal nu
den Gebăudcn inncrhalb dcr Dorfer nicht
diferă cu nimic de cele din vatra satelor stăndig ausgebessert, erneuert und verschie-
contemporane lor. denen Erfordernisscn angepafit, so daG sie
Pivniţele şi bisericile de <leal, oarecum În ihre urspriinglichc Form getreuer bcwahrt
afara atenţiei vieţii zilnice a locuitorilor, habcn.
spre deosebire de cele situate În sat, care au Die zahlreichcn noch vorhandenen Wcin-
fost mereu supuse unor repetate încercări keller, wie auch die vcrschiedenen Typcn
de reînnoire, refacere şi adaptare noilor ce- altertiimlicher Hăuser und Holzkirchcn er-
rinţe, păSJtrcază maii puţin alterată forma ini- moglichcn die Untcrsuchung einiger Aspekte
ţială. cler iiberlieferten Volksarchitektur diescs Gc-
bietcs. Dcr Vergleich gewisser Bauelementc,
Existenţa a numeroase pivniţe, a unor
die sowohl den Weinkellern als auch den Kir-
tipuri de casc bătrîneşti, prcrnm şi a cîtorva chen eigen sind, tragen <lazu bei, unscrc
biserici de lemn, ne permite sub unele aspec- Kcnntnisse iiber die urspriingliche Bauwcisc
te cercetarea vechii arhitecturi populare a des Wohnhauscs zu crweitern und seinc Ent-
acestei zone. Compararea anumitor clemente wicklung festzustellen. Vergleicht man diese
de construcţii proprii, atît ale pivniţei cît şi Bauelcmentc miteinandcr und untersucht man
ale bisericii, contribuie la cunoaşterea for- die Art, wic sie ineinandergefiigt und ausgc-
melor primare ale locuinţei şi la stabilirea fiihrt wurden, so kann man sich liber die
evoluţiei acestora. Compararea clementelor Sachkcnntnis und dic Meisterschaft der frii-
<le construcţie, analizarea modului de mon- hercn Handwerkcr Rechcnschaf t gcbcn.
tare şi execuţie a lor ne poate de asemenea Wir wollen im folgcnden dic wichtigstcn
prezenta date preţioase cu privire la price- kennzeichnenden Merkmalc dcr Wohnhăuscr,
Kellcr und Kultbauten hervorzuhebcn ver-
perea şi măiestria de care au dat dovadă În
suchen, wobei wir vor aliem auf die weni-
prelucrarea lemnului meşterii din trecut. ger bekanntcn letztgenanntcn bcidcn Bautcn
Pentru desprinderea trăsăturilor esenţiale, cingchcn.
să analizăm pc rînd cîteva aspecte ale arhi- Das Wohn'haus. Nach cler Anzahl der Gc-
tecturii locuinţei, pivniţei şi construcţiei reli- schossc lassen sich die Wohnhăuscr dieses
gioase, insistînd îndeosebi asupra ultimelor Gebietcs in zwei Gruppen cinteilcn: eben-
două categorii, mai puţin cunoscute. crdige und stockhohe Hăuscr.
Casa. Ca înfăţişare de ansamblu, locuin- Der Typus des ebenerdigen Baucrnhauscs
kommt am hăufigsten vor und hat sich auch
ţele din această zonă, după numărul de nive-
am wcnigsten verăndcrt. Der herkommlichc
le pc care se dezvoltă, se grupează În două f eststchcndc Plan sieht zwei ncbencinandcr-
categorii: locuinţe cu parter şi locuinţe cu liegcndc Răumc vor, an dercn Vorderscitc
parter şi etaj. das ganze Geb:iude emlang eine Laube
Tipul de locuinţă ţărănească cu un singur (tîrnaţ) verlăuft. Beide Răumc haben gc-
nivel, cu plan bine Închegat, este cel mai trennte Eingănge von dcr Laube aus und
sind auch untercinander durch cine Tiirc
obişnuit şi stabil ca formă. El este alcătuit
verbunden. Dcr cine Raum bcherbcrgt dcn
din două Încăperi alăturate, cu un tîrnaţ În
Hcrd und wird gcwohnlich „Haus" (casă)
faţă pc toată lungimea faţadei. Ambele ca-
genannt, cler andcrc client als Wohnraum
mere au accese independente din tîrnaţ şi und hcifit „Zimmcr" (odaie oder sobă). Das
pot comunica şi Între ele. Una din aceste , Haus" cmpfangt nur durch die Tiiroffnung
Încăperi adăposteşte vatra focului şi poartă und dcn offcnen Kamin Tageslicht, wăhrend
obişnuit numele de „casă", iar cealaltă ser- das „Zimmcr" ein oder zwci Fcnstcr in cler
veşte de locuinţă şi se chiamă „odaie" sau Hauptfront oder cincr Seitenwand besitzt.
„sobă". „Casa" primeşte lumina prin des- Obgleich beide Răumc von dcr Laube hcr
chiderea uşii şi golul cnşului care luminează zugănglich sind, bctritt man clas Wohnzim-

92
I
www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
vatra focului, iar „odaia" prin una sau două mer meist vom „Haus" her. Bei ciner altcr-
ferestre practicate pe faţada principală sau ti.imlichcn Variante diescs Typus' war der
pc cca laterală. Deşi ambele Încăperi comu- Zugang zum Zimmcr nur durch das „Haus"
nică direct cu exteriorul, obişnuit, accesul În
moglich.
odaie se face totuşi trccîn<l prin casă. A mai An clas „Haus" wurde unter dcr Verlăn­
existat o variantă arhaică a acestui tip, iden- gcrung des Dachcs (polată) dem Zimmer gc-
gcniiber cine Speisekammer (celar) angebaut.
tică ca formă, care avea accesul la „odaie",
Die Laube, clic urspriinglich nur clic Vor-
comandat prin „casă".
<lcrseite des Hauses einnahm, dehnte man
Alături de „casă", opus odăii, sub prelun- spăter auch auf die Seitenwănde aus. Es gibt
girea polatei, s-a amenajat celarul. sogar Gebăude, die auf allen 4 Seiten cine
Tîrnaţul, care cuprinde iniţial numai faţa­ Laube besitzen.
da, s-a extins cu timpul şi pe părţile laterale. Allmăhlich kam noch cin zweitcs Zimmcr
Se întîlnesc chiar cazuri cînd tîrnaţul îmbra- auf der anderen Seitc des „Hauses" hinzu.
că Întreaga contsrucţie pe toate laturile. ln diesem Falle ficl die Spcisekammcr weg.
Treptat şi-a făcut loc şi o a doua odaie Um <lie Treppe vor Rcgen zu schiitzen
un<l den Eingang ins Haus zu iibcrdecken,
aşezată simetric faţă de „casă". În această
wurde cin Teii des Vorderdachs iiber dcr
situaţie celarul a început să fie suprimat. Treppc verlăngert und durch Pfosten gc-
Dintr-o prelungire a unei porţiuni a pola- stiitzt. Daraus entwickelte sich cler „foişor"
tei din faţă, care avea drept scop să apere gcnanntc Vorbau, der manchmal auch ein
scara de ploaie şi să adăpostească accesul sclbstandiges Dach besa{) und cler scinerscits
durch verschiedene Abănderungen cine eigene
în interior, prin sprijinirea pe stîlpi anume,
Entwicklung crfuhr.
uneori chiar cu acoperiş independent sau în- Dic dem Win<l und Schnccstiirmen ausgc-
globat în acoperişul general, şi-a făcut apari- setzte Nordseitc der Laubc wurdc verklci-
ţie foişorul, care la rîndul lui, prin alte trans- dct. Man trifft gclcgcntlich auch an bcidcn
formări, a cunoscut o evoluţie proprie. Enden geschlossenc Lauben an. Aus diescm
Haustypus cntstanden dann wciterc, gcrau-
Latura de nord a tîrnaţului, expusă vîntu-
migcrc, ihrer Zwcckbestimmung nach hoher-
rilor şi viscolului, a fost înfundată. Este Întîl- cntwickeltc Bautcn; man opfertc namlich
nită şi înfundarea ambelor capete ale tîrna- cincn Tcil des gedeckten Vorbaues, um ent-
ţului. Din acest tip, prin sacrificarea unei wcder eine grofierc Anzahl von Wohnraumen
porţiuni a tîrnaţului, În scopul măririi numă­ zu gcwinnen oder den vorhandenen Wohn-
raum zu erweitern.
rului Încăperilor sau a creşterii spaţiul~i locui-
Man konntc die Entstehung des crwciter-
bil, s-a ajuns la alte tipuri, complexe, supe-
tcn Bauernhauscs auch so crklaren, da{) der
rioare din punct de vedere funcţional. einfache Haustypus von der Architcktur În
Originea tipului mai dezvoltat de locuinţă dcn Mark1tflecken unmi1ttelbar i.ibernommen
ţărănească mai poate fi explicată şi prin pre- und in der obengezeigten Art weitcrcnrt-
wickclt wurde (dieses entsprach auch dem
luarea directă a tipului simplu de către arhi-
Bestreben, cine einhcitliche Strafienfront hcr-
tectura tîrgului, care l-a dezvoltat În această zustellcn). Von hicr wurdc dann dicser cnt-
formă şi din tendinţa de a crea un front con- wickcltc Typus wieder von der lăndlichcn
tinuu la stradă. De altfel, În arhitectura Bauweisc cntliehen. Im iibrigen ist cr hier
rurală acest tip este puţin reprezentat şi îm- wenig vertretcn und nur durch Umbau des
urspriinglichen Hauses von einer gewissen
brăţişat, ca o restituire, numai de o anumită
\Yohlhabenden Schicht iibernommcn wordcn.
parte a păturii Înstărite a satului.
Zwischen dem einfachen und dem ent-
Între tipul simplu de locuinţă şi cel evo- wickcltcrcn Typus des Baucrnhauses kann
luat se constată şi prezenţa unui tip interme- noch cine Obergangsstufe festgestcllt wcrdcn,
diar care grupează camerele pe două rînduri, bei dcr clic Zimmer in zwei Reihen mit di-
cu accese directe dintr-o piesă centrală sau rektem Eingang von einem Mittelraum her
comandate şi care renunţă la tîrnaţul tradi- angeordnet werden, und wo man auf dic
iibcrlieferte Laube zugunsten ei nes kleineren
ţional În avantajul unui simplu foişor În faţa Vorbaues (foişor) vor dem Eingang verzich-
intrării. La aceste tipuri o parte din pereţii tet. Bei diesem Typus ist ein Teii der Zwi-
despărţitori sînt făcuţi din cărămidă mică. schenwande aus kleinen Ziegcln hcrgestellt.

93

www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
Pivni~ă din Dealul Bălăn eş tilor Weinkeller auf d em Dealu! Bălăn eş tilor

Haus mtt Vorratsraum und gedccktem Vorbau m


Casă cu celar şi foişor din Voeteştii din Vale Voeteştii din Vale

www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
Casă cu etaj din Ilălăneşti Stockhohes Haus m Bălăneşti.

Casă cu etaj din Glodeni Stockhohes Haus in Glodeni

www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
Locuinţele cu etaj, după materialul din Die stockhohen Hăuser lassen sich nach
care este alcătuit parterul, se Împart În două dcm Baumaterial, das fi.ir clas Erdgeschof)
categorii: ve,rwendet wurde, in zwei Gmppen einteilen:
- locuinţe construite din lemn; vollstândig aus Holz gebaute Hăuser;
- Hăuser, dercn E,rdgeschofi aus Stein
- locuinţe cu parterul zidit din piatră oder Ziegeln, <las Stockwerk aus Holz er-
sau cărămidă şi cu etajul din lemn. richtet wurde.
Acest tip cuprinde la etaj locuinţa propriu- Das Stockwerk umfalh bei diesem Haus-
zisă, iar la parter, în mod obişnuit, beciul sau typus die eigentlichen Wohnrăume, im Erd-
pivniţa. La locuinţa cu etaj, construită În geschofi befindet sich meist cler Keller. Das
Întregime din lemn, parterul poartă obişnuit Erdgescho() cler reinen HolZJbautcn hetÎGt
numele de pivniţă, spre deosebire de cea cu „pivniţă" (Keller), zum Unterschied von dcm
parterul zidit din piatră, căreia i se L.ice aus Stein gemauertcn Erdgeschofi, clas „beci"
„beci". (Keller) gcnannt wird.
Ca şi locuinţele cu un singur nivel, locuin- Wie die ebenerdigen Hăuser kommen auch
tele cu două nivde cunosc numeroase varian- die stockhohen, je nach cler Anzahl, cler An-
ordnung und Bestimmung cler Răume, dem
te, după numărul, dispoziţia şi destinaţia Ort der Treppe, der Art und Form des lang-
Încăperilor, locul scării, felul şi forma prid- gestrcckten oder kleinen Vorbaues usf. in ver-
vorului, cu sau fărl{ foişor etc. schiedenen Varianten vor.
Locuinţa cu două nivele s-a dezvoltat pa- Das stockhohe Haus hat sich gleichzeitig
ralel cu locuinţa parter şi a cunoscut o evo- mit dcm ebenerdigen und ăhnlich wie dieses
luţie asemănătoare. Elementele de construqie entwickelt. Auf clic oinzelnen Bauelemente
cuprinse în alcătuirea ei, precum şi problema wie auch auf clas Auf treten des Stockwerkes
apariţiei etajului, urmează să fie reluate oda- selbst wollen wir bei cler Besprechung cler
tă cu discutarea celorlalte două construqii. beiden anderen Bauten năher eingehen.
Der W einkeller stell t, wie schon oben ge-
Pivniţa. Aşa cum am arătat mai sus, repre-
sagt wurde, einen Bau dar, cler in diesem
zintă o construqie care a apărut şi s-a dez- Gebiet entsprechend den Erfordernissen des
voltat În această zonă ca o consecinţă a ce- Weinbaues entwickelt wurde. Das geht aus
rinţelor impuse de cultivarea viţei de vie. der Art des Plans, cler Form und auch cler
Acest lucru s-a reflectat În alegerea tipului de Wahl seines Standortes hervor. Hinsichtlich
plan, În stabilirea formei, cît şi În modul de des letztgenannten Gesichtspunktes unter-
amplasare. Din acest ultim punct de vedere scheiden wir zwei Kategorien:
avem două categorii de pivniţe: - clic Keller innerhalb cler Bauernwirt-
- pin1iţe de sat, cuprinse În cadrul gos- schaft im Dorf;
podăriei; - die in den W eingărten auf den Bergen
- pirniţa de deal, aşezată alături de vie. errichteten Keller.
Bei den in den Weinbergen befindlichen
La rîndul lor, pivniţele de deal se Împart
În: Kellern kann man wiederum zwei Gruppen
unterscheiden:
- pivniţe parter - cu un singur nivel;
- ebenerdige Weinkeller.
- pivniţe etaj - cu două nivele.
- stockhohe Keller.
Între pivniţele cu un singur nivel din sat
Zwischen den im Dorf und in den W ein-
şi din deal nu există În general nici un fel de bergen gelegenen, eingeschossigen Kellern ist
deosebire. Ambele sînt compuse dintr-o singu- in der Re gel kein Unterschied f estzustellen.
ră Încăpere cu pereţi de lemn, din bîrne ori- Beide bestehen aus einem einzigen Raum,
zontale fără ferestre, cu uşile dintr-o singură dessen fensterlose Wănde von waagerecht
bucată şi, În mod obligator, cu un tîrnaţ, mai liegenden Balken gebildet werden; die Tiiren
larg sau mai Îngust În faţă. Acoperişul, sub sind aus einem Stiick gearbeitet, ein schmăle­
forma unui singur volum, cuprinde Întreaga rer oder breiterer gedeckter Vorbau ist stets
construqie. Ca învelitoare este folosită şin­ vorhancl.cn. Das einfache Dach iiberdeckt den
ganzen Bau. Es ist mit Tannenholzschindeln
drila de brad prinsă În cuie de fier. Pe alocuri,
gedeckt, die mit Eisennăgeln befestiigt sind;
mai ales În deal, se păstrează şi un gen stellenweise, vor allem in den Weinbergen,
foarte vechi de învelitoare, care nu se mai triff t man noch eine sehr altertiimliche Art
practica astăzi, alcătuit din alăturarea unor cler Dachdeckung an, die heute nicht mehr
scînduri de stejar, obţinute prin despicare, iiblich ist; sie besteht aus durch Spahen von

96

www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
prinse în cuie de lemn. Pivniţele cu un sin- Eichcnholz gcwonnenen, aneinandergef iigten
gur nivel, din deal, se mai Învelesc, după un Bretitern, clic mit Holznăgeln befestigt wur-
procedeu local, cu resturile de viţă rămase de den. Dic cingeschossigcn Keller in den Wein-
la tăierea viei. bergen wcrden mancherorts auch in landes-
Amplasarea pivniţei de sat se face pe una iiblicher Weise mi1t den beim Schniu cler
din laturile curţii sau pe un colţ. Unele gos- Weinstockc abfallenden Reben gedeckt.
podării înglobează sub acelaşi acoperiş piv- In den Dorfern errichtet man den Wein-
niţa, şopronul sau un grajd. kcllcr an ciner der Hof seiten ader in einer
Amplasarea pivniţei de deal se face ţi­ Ecke des Hof es. In manchen Wirtschaften
nînd seama de drumul de acces şi obişnuinţa stehen Kcllcr, Schuppen ader Stall untcr
orientării faţadei către sud sau sud-vest. cincm Dach.
Ele se găsesc aşezate individual, în alinia- Beim Bau des Kellers in dem Weingartcn
mente pe un rînd, pe două rînduri sau În wcrdcn die Zugangswege beriicksichtigt, auch
grupuri libere, pe culmile dealurilor ori de-a ist cs iiblich, die Front nach Siiden ader
lungul drumurilor. O parte din aceste pivniţe Siidwcstcn auszurichten. Die Kellergebăude
sînt dezvoltate în genul unei gospodării să­ stehcn entweder vcreinzelt oder in einer odcr
teşti. Se Împrejmuiesc cu pari, garduri de
zwci Reihen nebcneinander, manchmal auch
in unregelmă6igen Gruppen auf dcm Kamm
nuiele sau de scînduri şi se Înconjoară cu <lcr Bcrge ader lăngs der Stra6en. Ein Teil
unele amenajări de anexe, de obicei un şopron, dieser Keller haben sich zu einer Art Bauern-
un grajd simplu, o cameră etc. wirtschaf t cntwickelt. Sie werdcn mit Zău­
împrejurimile sînt totdeauna dominate de ncn aus Pfăhlen, Brettern ader Flechtwerk
;; puternică vegetaţie sălbatecă, sau de plan- umgeben und bcsitzen auch N ebengcbău<le,
taţii productive, ceea ce contribuie În mod meist cincn Schuppen, einen einfachen Stiall
deosebit la formarea unei note de specific, und oft auch einen Wohnraum.
aparte satului. Da die Kellergcbăudc in dcn Weingărtcn
Pivni\a de deal organizată În acest fel, einige altertiimliche Bauelemente bis auf den
heutigen Tag bewahrt haben, geben sie uns
prin menţinerea unor clemente constructive
cine Vorstellung davon, wie die Wohnhăuser
arhaice, ne aminteşte <le modul cum arăta <liescs Gebietes ehemals aussahen und was
lornin\a de altădată din această zonă şi ne fiir Wandlungen sie bis zu ihrer heutigcn Ge-
pl·rmite să tragem unele concluzii privind stalt durchgcmacht habcn.
calea pc care a urmat-o aceasta pînă la Das stockhohe Kellergebaude bcsteht aus
forma mai evoluată de astăzi. zwci iibereinandergebauten Parterreelemcnten,
Pivniţa cu etaj este alcătuită din suprapu- <lcssen oberes als Wohnraum cingerichtet ist.
nerea a două clemente parter, dintre care Man kann nicht sclten feststellen, da6
cel superior este amenajat ca Încăpere locui- bei dicser Art von Bauten darauf gcachtet
bilă. wurde, dai) dcr offcnc Vorbau des Erdgc-
Nu rareori avem exemplare de acest fel, schosses dcm Anfahrtswcg zugcwendet ist,
wăhrend er im erstcn Stock, in eincn gc-
în care se constată că la aşezarea parterului
dccktcn Vorbau umgewandelt, die Aussicht
s-a ţinut scamă ca tîrnaţul să fie orientat că­ auf Taler und clic sonnenbeschienene Land-
tre calea de acces, iar etajul, cu tîrnaţul trans- schaf t frcigibt.
format de astă dată Într-un priidvor, către Die Laube im Erdgescho6 dieses Keller-
peisajul văilor sau al priveliştilor Însorite. typus nimmt nur cine Seite des Gebăudes
Tîrnaţul parterului la acest tip de pivniţă cin, wăhrend sie den Bau im ersten Stock
acoperă numai o latură, pe cînd pridvorul von allen Serten, die Riickseite ausgenommcn,
etajului se poate desfăşura chiar şi pe toate umgeben kann. Der Zugang zum Stockwerk
laturile, exceptînd spatele. Accesul la etaj wird bei e<inigcn Kellern - genau nach
pentru unele pivniţe se face Întocmai ca la dem Vorbild cler Wohnhăuscr im Dorfe -
locuinţele de sat, printr-o scară fixă de lemn durch einc feste Holztreppe an der Vorder-
sau o amenajare similară aşezată pe una din front oder an cincr dcr Seitcnwande gc-
laturi. La uncie exemplare se foloseşte o scară sichcrt. Bei cinigen Bauten beniitzt man cine
<le lemn mobilă care la nevoie, după urcare, Holzleitcr, clic man im Bedarf sfall hochzic-
se poate ridica. hcn kann.
Acest fel de pivniţă înfăţişează principiul Diese Art Kellergebaude veranschaulicht
de construcţie, totodată tipul arhaic, al Io- clic altertiimliche Bauweise und gleichzeitig

97

www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
cuinţei săteşti de lemn, cu etaj, din această den urspriinglichen Typus emes stockhohen
zonă.
Holzhauses dieser Zone.
Comparînd Între el~ tipul m~i vechi dve lo- Das stockhohe Kellergebăude wird an ei-
cuinţă cu etaj şi pivniţa cu etaj, constatam o nigen Orten dieses Gebietes auch „culă"
asemănare izbitoare.
(Turm) genannt. Es gibt sogar eingeschossigc
Kellcr, die eine Art Wachtturm liber dem
Pivniţa cu etaj poartă În u12ele locuri ~in
Dach zum Oberblicken der Weingărten tra-
această zonă şi numele de cula. Avem chiar
gcn ; er hat die Form eines Kirchturmcs
unele pivniţe cu un sin~ur ni~~l, care au ame- und wird gleichfalls „culă" genannt. Obri-
najat un foişor de paz~ a v1e1 de~SUJ?r~ aco- gens bezeichnct man auch einen cinfachen,
perişului în forma unei turle de b1senca, car~
aus vier in den Boden gcrammtcn Holz-
de asem~nea se numesc „culă". De altfel ŞI
pfăhlen hergestellten Ausguck, cler oben einc
numai un foişor simplu de pază format din
mit Schindeln oder Weinrecen i.iberdecktc
patru furci de lemn bătut~ În vpămînt, ~u un Plattform trăgt, als „culă".
pridvor în partea supenoara, acoperit cu Zum Unterschied vom Wohnhaus zeichnet
şindrilă sau viţă de vie, poartă tot numele de
sich das Kellergebăude durch cine besondere
culă.
Ti.irc aus ; zwei massive imposante Eichen-
În comparaţie cu locuinţa, vpivniţa. ~e r~­ holzbohlen bilden die Ti.irfli.igel, die sich i.iber
marcă printr-un sistem _de uşa alcatm.ta ~m einem scnkrechtstehcnden Pfosten, „uşor" ge-
două foi masive de stejar, formate dm cite nann t, schliefien. Der senkrechte Mittelpfo-
o singură bucată, care se închid peste un sten ist oben im Tiirrahmen eingezapf t und
montant vertical ce poartă numele de uşor. unten durch einen Keil befestigt. Will man
La rîndul lui, montantul este. compus din Bi.itten und Făsser von grofiem Umfang
două piese al~ătuite,. care. se p_,rmd de par~e! durch die Ti.iroff nung befordern, wird der
superioară pnntr-o mche1etura demontabila, Mittelpfosten hcrausgenommcn und der
iar jos prin intermediul unei pane. Acest sis- zweite Ti.irfli.igel ebenfalls gcoffnct.
tem a fost imaginat din necesitatea de a se Das Verschlufisystem dcr Kellerti.ire bc-
putea trece prin deschiderea uşii buţi şi bu- stcht aus eincm riesigen Holzricgel, der, an
toaie de dimensiuni mari, prin demontarea der lnnenscite der Tiire angebracht, durch
uşorului. cine kreisrunde Offnung in der Vorderwand,
Sistemul de încuietoare al pivniţei constă mit der Hand betătigt wird. Die Offnung
wird mit einem Rundholz vcrschlossen, das
în trecerea unei punţi culisante pe după uşă, seine eigene Verschlufivorrichtung hat : e1-
care se manevrează cu mîna printr-o gaură nen mit Kerbcn versehcnen Riegel, der von
acoperită cu un drug solid de lemn asigurat aufien mit einem besonderen Schliissel hin-
de o altă cheie mînuită din exterior. und hergeschoben \vird.
Locuinţele bătrîneşti poartă şi ele un sis- Die altvăterischen Wohnungen besitzen ein
tem asemănător de închidere, însă mai sim- ăhnliches, abcr einfacheres Verschlufisystem
plu şi mai redus ca dimensiuni. Puntea se von geringerer Grafie. Der einfache vcr-
reduce la o simplă limbă, cu crestături pe schiebbare Riegel ist viei kleiner und an der
partea superioară, care culisează Între două Oberseite mit Kerben versehen. Er wird von
aufien mit einem schmiedeeisernen Schli.issel
urechi cu opritori. Manevrarea ei se face din În Bewegung gesetzt, cler eine bewegliche
exterior cu o cheie de fier cu limbă mobilă. Zunge (limbă) besitzt. Durch diese Verein-
Prin această simplificare se înlătură drugul. fachung eri.ibrigt sich clas Rundholz. Da die
Secretul constă în necunoaşterea sistemului de erforderliche Lănge der Zunge bei jedem
încuietoare din interior şi mai ales În mări­ Schliissel vcrschieden sein mufi, ist fiir die
mea limbii cheii de fier. Se mai foloseşte şi Sicherheit dicses Verschlu6systems gesorgt.
practicarea unor găuri de Încuietoare false, Au6erdem werden auch noch falsche Schliis-
care să ascundă pe cea originală. scllocher gebohrt, um ein unbefugtes Auf-
schliefien zu erschweren.
În sistemul lor de construqie, unele piv- Einige Kellergebăude besitzen einen pyra-
niţe păstrează, pe sub şarpanta Învelitorii, un
midenformigen Dachstuhl, der „bohă" (Ge-
fel de cămaşă a acoperişului, de formă pira- wolbe) genannt w.ird. An allen vier Seiiten
midală, numită „boltă". Această „boltă" se des Daches werden waagerechtc Deckenbal-
realizează prin aşezarea pe toate laturile a ken iibcreinandergelcgt, die sich der Form
unor rînduri orizontale de bile, îmbinate ase- des Daches entsprechend nach oben zu ver-
mănător Încheieturilor pereţilor, care urmă­ ji.ingen und wie die Wandbalken an den
resc linia retrasă a acoperişului. Această boltă Enden verzapft sind. Dieses „Gewolbe" hat

98
www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
arc scopul de a asigura interiorul Împotriva den Zweck, das Eindringen in den Keller
introducerii prin pod şi de a prezenta În in- iiber den Dachboden zu verhindern und dem
terior o faţă aspectuoasă În cazul cînd lip- Raum, falls die Decke fehlt (die dank dieses
seşte podina tavanului, care datorită acestui Verfahrens haufig weggelassen wird), ein
procedeu de multe ori este suprimat. entsprechendes Aussehen zu verleihen.
Die Holzkirchen. Um einen geschlossenen
Bisericile de lemn. În sHrşit, pentru forma-
Eindruck von der Bauweise În dieser Zone
rea unei idei depline asupra arhitecturii În
zu geben, wollen wir schlieGlich noch die
această zonă, amintim şi bisericile de lemn,
Holzkirchen erwahnen, die zahlreiche ge-
la care remarcăm unele trăsături comune atît
meinsame Ziige mit den Wohnhausern und
locuinţei cît şi pivniţei.
Kellergebauden auf weisen.
Bisericile de lemn, fie ele de sat sau de Dic Holzkrirchen im Dorf wie auch auf
Jeal, Între care iniţial nu există deosebiri den Bergen, die sich nicht wesentlich von-
esenţiale, se păstrează astăzi ca biserici de einander unterscheiden, werden heute als
(·imitir. Aceste biserici constituiau altădată Friedhofskapcllen verwendet. Sie waren frii-
În aceste locuri singurele edificii de cult. her in diesen Gegenden die einzige Art von
Biserica de lemn din vatra satului sau din Kultbauten.
deal se aşază totdeauna pe o ridicătură, pe Die Holzkirche innerhalb des Dorfes und
un pinten sau un pisc de deal, terenuri tot- auch auf den Bergen werden stets auf einem
deauna scurse de apă. erhăhten Platz errichtet, an Orten, von wo
Faţă de restul bisericilor de lemn din În- <las Wasser abflicGen kann.
treaga ţară, caracterizate, în parte, prin uni- Sie unterschciden sich 111icht wescndich
tatea tipului de plan, Împărţit În trei părţi: von den iibrigen Holzkiirchen unseres Lan-
naos, pronaos şi altar, şi forma lor generală dcs, die zum grăi)ten Teii durch einen
acuzată mai totdeauna de o clopotniţă, situa- cinheitlichen, dreigeteilten Grundrif) - Naos,
tă deasupra intrării, la bisericile din această Pronaos und Altarraum - gekennzeichnct
zonă nu Întîlnim deosebiri mari. Sînt de re- sind und deren Gesamtbild durch den meist
marcat unele particularităţi ale tipului de iiber dein Eingang sich erhcbenden Glocken-
plan, legate de procedeul mai rigid şi mai du- turm bestimmt wird. Einige Besonderheiten des
rabil de construqie, a unor biserici care aşea­ Plans, die mit der starreren und dauerhafte-
ză altarul atît În partea inferioară - la te- ren Bauweise in dieser Zone zusammenhan-
melie - cît şi În cea superioară - sub strea- gen, miisscn jedoch betont werden. In cinigen
şină - În cîte o ramă puternică de lemn, Kirchen wird der Altarraum sowohl unten,
care cuprinde absida poligonală Într-un ca- auf dem Fundament, als auch oben, unmittel-
dru ce. susţine, cu ajutorul unor stîlpi de colţ, bar unter dem Dach, von einem starken
acoperişul. Forma acestui acoperiş îmbracă Holzrahmen gestiitzt, der die vieleckige
Într-un singur volum simplu Întreaga con- Apsis umschlieGt und dessen E·ckpfeiler das
strucţie. Dach tragen. Das einfache Dach iibcrdeckt
<las ganze Gebăude.
Trebuie menţionat că În această zonă este Zu erwăhnen wăre, da{) in diesem Gebiet
dominant ~ipul de biserică fără clopotniţă. der Kirchentypus ohne Glockenturm vor-
La unele dmtre ele, constatăm că clopotniţa herrschend ist. W o er trotzdem angetroHen
este chiar o amenajare tîrzie. wird, lăGt sich leicht feststcllen, da{) er spă­
Ceea ce se remarcă Însă îndeosebi la bise- ter auf gefiihrt wurde.
ricile din această zonă este asemănarea lor Was aber vor allcm bemerkenswcrt er-
foarte evidentă, cu edificiile civile - locu~ scheint, ist die offensichtliche Ahnlichkeit
inţa şi pivniţa. der Kirchen mit den iibrigen Bauten dieses
Asemănările mai izbitoare constau în: Gebietes, den Wohnhăusern und Weinkellern.
- . exi~t~?ţa tÎrn}ţ~lui sau a pridvorului în Wir wollen anschlieGend die auff allend-
f ~ţa mtram, asemanator cu cel al unei piv- stcn Obereinstimmungen anfiihren :
niţe sau al unei case simple; -:- der ged:ckte V<;>rbau vor dem Eingang
- forma acoperişului, fără turlă care aco- gle1cht dem emes Wemkellers oder eincs ein-
fachen Wohnhauscs ;
p_eră Într-un singur volum Întreag.; construc-
ţie, se confundă deseori ca mărime şi încli-
- das einfachc Dach ohne Kirchturm er-
innert nach A usmaf) und N cigungswinkel an
nare cu cel al edificiilor civile;
dic der Profanbauten ;
- o identitate în ceea ce priveşte elemente- - die Bauelemente und das Bauvcrfahren
!~ d~ ~onstruqie şi procedeul de execuţie a bei den Holzkirchen stimmen mit denen der
h1scncu cu cel al edificiilor civile. Profanbauten iiberein.

99

www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
Biserica de lemn din Pis-
tcştii din Deal - Iludieni.

Holzkirche în Pisteştii din


Deal - Hudieni.

Detaliu de îmbinări de la
biserica de lemn din Pis-
teştii din Deal.

Teilansicht cler Holzver-


bindungen an cler Kirche
in Pisteştii din Deal.

100

www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
Modul de alcătuire a pereţilor, caracterizat Die Art cler Herstellung der Wande ist
prin aşezarea orizontală a bîrnelor de lemn şi hier wie dort durch die waagerechte Anord-
a sistemelor de îmbinare, atît În colţ cît şi în nung der Balken und ihre Verbindung so-
cîmp, precum şi păstrarea lor netencuite, În wohl an den Ecken als auch an cler Flache
forma plastică a aspectului natural al mate- gekennzeichnet. Das Gebaude wird nicht ge-
tiincht, die Balken bieten den Blicken des
rialului, face ca biserica de lemn să aibă o Beobachtcrs clic bcwegte Flache des natiirli-
mare_ asemănare cu construqiile civile, mai chcn Bauma ter-Klkdar, -s17ffir6···dic Holzkirche
ales cu pivniţa. eine gro.13e Ahnlichkeit mit den Profanbau-
Acoperişul bisericii de lemn, aşa cum am ten, vor aliem mit den Weinkellern aufweist.
arătat şi la pivniţele de deal, executat prin Das Dach cler Holzkirche ist nach einem
acel sistem vechi de învelitoare alcătuit din alten iiberlicfcrten Verfahren, wie wir es bei
scînduri de stejar aşezate alăturat, prinse în der Beschreibung der Weinbergkeller erwahn-
cuie de lemn, este În general de aceeaşi mă­ ten, mi1t nebenein:ander1iegendcn, mit Holz-
rime şi înclinare ca şi în cazul casei sau al nageln befestigten Eichcnbrettern gedeckt.
Es weist im allgemeinen denselben Umfang
pivniţei.
und N cigungswinkel wic das Dach des
În cazul bisericii cu clopotniţă se remarcă Wohnhauses oder Weinkellcrs auf.
de multe ori că turla are forma unui foişor Besitzt die Kirche cincn Glockenturm, so
ridicat ceva mai sus şi redus ca dimensiune. kann haufig fcstgestellt werden, da.13 er die
ln ceea ce priveşte tîmaţul, Întocmit ca şi Form eines ctwas erhohten Sollers von ge-
la locuinţa sătească sau la pivniţă, el prote- ringenen Ausma.13en hat. Der Vorbau (Lau-
jează intrarea În interior Întinzîndu-se tot- be), der in cler gleichen Weise wie am
deauna pe toată lăţimea faţadei de vest. Wohnhaus und am Weinkeller angebracht
Asemănarea acestei piese rezultă şi din fo- wird, schiitzt dcn Eingang ins lnnere der
losirea, cu acelaşi rol, a unor elemente de IGrche und erruock1t sich 1stets 1langs der
gesamten Westfassade des Gebaudes.
alcătuire comune locuinţei şi pivniţei, lucrate
de aceeaşi meşteri ţărani, după modelul con- Dii! Ăhnlichkeit des Vorbaus ergibt sich
auch daraus, daG Bauelemente, die dem
struqiilor civile. Exemplul cel mai tipic îl Wohnhaus und Keller eigen sind, von den
constituie stîlpii crestaţi, de diferite feluri, În- gleichen băuerlichen Meistern nach cler Bau-
tre ale căror forme nu există de obicei nici art cler Profanbauten auch bei Kirchen fiir
o preferinţă pentru un anumit fel de edificii. den gleichen Zweck verwendet wurden. Das
ln aceeaşi situaţie se găseşte şi rezolvarea in- typischcste Beispiel dafiir sind die geschnitz-
trării sau a sistemului de Închidere. ten Săulen verschiedenster Art, die meist
Este ştiut că iluminarea interiorului locu- ohne l lnterschied bei allen Gebauden ver-
wendet wurden. Das gleiche gilt auch fiir
inţelor se făcea în vremurile de demult prin
die Bauart des Eingangs und clas VcrschluG-
acoperirea deschiderilor ferestrelor cu o mem- system.
brană de băşică de bou sau de guşă de curcan.
Es ist bckannt, daG die Fensteroffnungen
Asemenea exemple astăzi nu mai Întîlnim şi in altcr Zeit mit Tierhauten oder cler Haut
nici mărturii orale care să certifice din cu- des T ruthahnkropfes bezogen wurdcn. Heutc
noaşterea proprie asemenea cazuri şi să ne triff t man solchc Beispiele nicht mchr an,
prezinte unele detalii. Din acest punct de ve- selbst miindliche Mitteilungen konncn dar-
dere, la unele biserici de deal se păstrează cî- iiber keine Einzelheiten aus eigener Erfah-
teva tipuri de deschideri de ferestre care tre- rung bringen. Es ist indesscn auf schluGreich,
buie cunoscute, Întrucît ele ne pot da o idee clic verschiedenen Arten von Fensteroffnun-
generală asupra ferestrelor locuinţelor de altă­
gen zu untersuchen, die sich bei manchen
Bergkirchen erhalten haben und einen Be-
dată.
griff davon geben, wie die Fenster cler ehe-
Cea mai simplă fereastră constă În practi- maligen Wohnhăuser beschaffen waren.
carea unei deschideri dreptunghiulare În spa- Das cinfachste Fcnster bcstcht aus cincr
ţiul cuprins de două bîrne ale peretelui, În rechteckigen Offnung <lic in zwci Balkcn
aşa fel ca aceasta să nu le reteze în Întregi- cler Hauswand so eingeschnittcn wird, daG
me. Pentru deschideri de dimensiuni mai <lic Balken nicht vollstandig durchgcsagt
mari, care urmau să reteze În cuprinsul lor werden. GroGere Fenstcroffnungen bei de-
una sau două bîrne, se folosesc doi mon- nen ein oder zwei Wandbalkcn durchgcsagt
tanţi verticali care flanchează lateral deschi- werden, stiitzt man zu beiden Seitcn cler

101

www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
derea ferestrei. Aceşti montanţi sînt prevă­ Off nung mit senkrechtcn Pfosten ab. Diesc
zuţi cu cepuri la ambele capete pentru fixa- sind in den oberen und unteren Balken
re în bîrnele de sus şi de jos. Capetele grin- durch Zapfcn befestigt. Die Enden der
zilor retezate sînt prevăzute de asemenea cu durchschnittenen Balken tragen gleichfalls
cepuri de Încheietură care prin intermediul Zapfen, die in entsprechende Locher an der
unor găuri înfundate practicate pe partea Scite cler Fensterstockc eingepaGt werden,
laterală a montantului cu care se încheie, wodurch die Bestandteile um die FensteroH-
nung fest miteinander verbunden wcrdcn.
asigură solidarizarea elementelor din jurul
Vor diesem System wurde cin breiter aus
ferestrei.
cinem einzigen Stiick gearbeiteter Fcnsterrah-
înaintea acestui sistem s-a folosit, pe un men verwendet, cler mittels Zapfen in dem
principiu asemănător, o ramă lată de lemn, oberen und untercn Wandbalken befestigt
formată dintr-o singură bucată, În care se wurdc. In die Fugen an den beiden Seiten
tăia cu dalta golul ferestrei. în partea de des Rahmens wurden die Zapfen cler durch-
sus şi de jos, această ramă era prevăzută cu gcsăgten Balken cingepalk Diese Losung
cepuri de montare În muchia bîrnelor pere- hatte den Nachteil, dai) clas Holz in den
telui, iar pe laterală avea unele scobituri În entsprechendcn AusmaGen schwer zu be-
care intrau cepii din capetele grinzilor rete- schaffen war, leicht sprang und faulte, da
die Enden cler Holzfasern in horizontaler
zate. Dificultatea acestei soluţii consta În Linie dcn Wittcrungseinfliissen ausgesetzt
faptul că cerea totdeauna elemente de dimen- waren.
siuni greu de procurat care se degradau uşor Eine der Hauptursachen fiir die gemein-
datorită crăpării şi putrezirii lor, prin expu- samen Ziige, clic man bei den genannten Ar-
nerea pe orizontală a capătului fibrelor. ten von Bauten antrifft, ist, auGer cler Ober-
Unul din principalii factori care face ca einstimmung cler fiir die Holzverarbeitung
toate construqiile Întîlnite în categoriile de k~nnzcichnendcn Bauprinzipicn, clas Verhălt­
lucrări citate să aibă unele trăsături comune, ms cler vcrschicdcnen Bauclcmcnte zucinan-
pe lîngă identitatea principiului de construc- dcr, clic immer den Bcdiirfnissen der Mcn-
ţie, specific prelucrării lemnului, îl constituie
schen cntsprechend angeordnct wcrden.
raportul diferitelor elemente, care este mereu W as die Holzkirchcn von den iibrigcn cin-
geschossigen Gebăudcn unterscheidct, ist cler
la scara omului.
Plan, cler dcn Eingang stets auf der eincn,
Ceea ce face ca biserica de lemn să se deo- nach Westen gerichteten Schmalseite vorsicht
sebească de restul clădirilor din lemn ridi- und clic viclcckigc Apsis fiir den Altar.
cate pe un singur nivel este forma de plan a Im allgemeinen hat sich die Kirchc nach
acesteia, cu intrarea plasată totdeauna pe una cinem bestimmten Plan entwickelt, der von
din laturile înguste, orientată către vest şi d_en Erfor?ernisscn des _Kultes abhăngig war,
existenţa absidei poligonale a altarului. s1ch aber 111 cler Form m groGen Ziigen nach
în general, biserica de lemn s-a dezvoltat dem Wohnhaus richtete. In dieser Form hat
după un anumit tip de plan impus de cerin- sich ~ic Holzk1irchc - abgesehen von klei-
ţele de cult şi a îmbrăcat ca formă, în linii
ncn An~erunl?en, die for den Gesamttypus
uncrhebhch smd - iiber lange Zcinăume
mari, aspectul casei locuitorului. În această hinweg crhalten.
formă, ea s-a păstrat stabilă perioade înde-
Am W ohnhaus hingcgen wurden bestăn­
lungate, primind numai eventuale mici îmbu- dig Andcn.1;ngen t~nd yerbesserungen vorgc-
nătăţiri, neesenţiale tipului curent. nommcn, d1c cler iewe1hgen Lebensweise und
Din acest punct de vedere, locuinţa a fost dcn materiellcn Moglichkciten cler Bewohncr
mereu supusă unei aqiuni creatoare, de refa- entsprachen.
cere şi îmbunătăţire, potrivit modului de trai
::-
şi posibilităţilor materiale ale locuitorului.
::- Dank dem wachsenden Wohlstand cler
::- Bauernschaf t vollziehen sich heutc tiefgrci-
fende Wandlungen im Leben cler Dorfbc-
Astăzi, datorită creşterii buneistări a ţără­
wohner.
nimii, În viaţa satului se produc schimbări
adînci. Hcute kommt den Ncbengebăudcn inncr-
halb cler Einzelwirtschaf t einc im mer gerin-
Diminuarea interesului economic al anexe- ~ere wirtschaf tliche Bedeutung zu, so dai)
lor ele pe lîngă gospodăria individuală se re- 1hre Anzahl wesentlich reduziert wird. Da-

102
www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
-~
AQ~ - n
"';'"}"fi•/(kl,,;,,__,r - - :.j/r ,-y,-,-..-1
- --~-.,,-~_,,,,,,,..,f#.r;,;77 ;;, ' ' ,,,
;/

,
/:")/,,-;(;,•
1/.~/ ·\\\'\'_'
---,>,~-·&
/ i.1~,1.'\

.~:-~::

'f„ /!///__ .„„ •.• „.,,. „ '"'


.'lfur•·; cl11f'd1'f

t u 1 < J " 5

o
\:'. ~

pj, niţă cu şopron, •KOperită cu viţă de vie din Dealul Băl:incirilur


www.muzeulastra.com \\''cinkcllcr
/ www.cimec.round Schuppcn mir Rebcndach auf dcm llă:ăncşri-Berg
,,! ~:~11,
•~r11M,:•
\\\lll\'-

IUllll

~
--
Jl"lrunuMlll~il!,W111u1ul,
llllll

Stockhoher \X'einkeller auf dem Pisteşti-Berg - Iluqieni


Pivniţă -:u eraj din Dealul www.muzeulastra.com
Pisteştilor - Iludieni / www.cimec.ro
3""

www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
www.muzeulastra.com / www.cimec.ro
~~ ~,~,,..~NI.
,,%4'~ 1/1/,
//~
~~ //;;
/11:~~~~

liiiui...
l•i~'lt\:~:'.'
i\tt\111„
1
••
"'

Biserica de lemn din cimitirul satului Pisteştii


Holzkirche auf dem Friedhof des Dorfes Pisteştii
- Bălăneşti
din Valewww.muzeulastra.com / www.cimec.ro
din Vale - Bălăneşti
simte în reducerea sau dispariţia lor, atenţia her richtet sich die Auf merksamkeit heute
locuitorului concentrîndu-se asupra construc- vor allem auf die Gestaltung des Wohnhau-
ţiei locuinţei propriu-zise. Condiţiile create
ses. Die gegenwărtigen Lebensbcdingungcn
crmoglichen den Bau von groGeren, hellen
astăzi favorizează ridicarea de locuinţe mari,
Wohnrăumen aus dauerhaftem Baumatcrial,
luminoase, din materiale durabile şi cu un die hohere Anspriiche auf Bequemlichkeit zu
grad de confort ridicat. bef riedigcn haben.
Plastica arhitecturală se îmbogăţeşte pe zi ce Dic architektonische Gestaltung wird stăn­
trece cu noi elemente decorative. Alături de dig durch neue Schmuckclemente bereichert.
Farbe und Reliefornament spielen neben den
crestăturile de altădată, culoarea şi mulurile herkommlichen geschnitzten und ausgesag;ten
îşi fac loc din ce În ce mai mult. Se remarcă Vcrzicrungcn eine im mer groGere Rolle. Ar-
în special folosirea largă, atît cu rol construc- kaden und Săulen, die ,teils als Bauteilc, teils
als Schmuckelemente verwendet werden, ver-
tiv cît şi decorativ, a as-cadei şi a coloanei, leihen cler gegenwărcigen Bauweise cine neue
care aduc cu ele o notă nouă, plină de avînt. schwungvolle Note.

www.muzeulastra.com / www.cimec.ro