CLASICISMUL ROMANTISMUL REALISMUL

(francez)
1. Manifestare / aparitie -curent literar si artistic din secolul al -orientare ideologica artistica si literara i -curent literar-artistic manifestat, pe plan
XVII-lea si inceputul celui de-al 555i83f n prima jumatate a secolului al XIX- european, la mijlocul secolului al XIX-lea
  XVIII-lea (aparut in Franta) lea (aprox. 1790-1850), aparuta in spatiul (aprox. 1830-1880)
european
                               -monarhia absoluta (domnia lui -revolutia industriala; consolidarea burgheziei;
Ludovic al XIV-lea) -revolutiile burghezo- dezvoltarea presei
      context istoric
-rationalismul lui Descrates democratice, lupta pentru independenta si -pozitivismul (A.Comte); dezvoltarea stiintelor
      context filozofic libertate nationala naturii (Ch.Darwin)
-Nicolas Boileau, Arta poetica
      manifest literar (1647): arta esteexpresia ratiunii, iar -filozofia idealista germana (Schelling, Fichte, -Balzac, Prefata la Comedia umana(1842):
scopul artei este sa placa si sa Hegel, Schopenhauer) ,,literatura este o oglinda completa a
moralizeze moravurilor sociale”;Champfleury,
-Victor Hugo, Prefata la drama Cromwell Realismul(1857)
(1827): ,,Nu exista reguli, nici modele. [...]
Conceptul atrei de frumos inclue si uratul si
grotescul”
2.Trasaturi / principii -curent rationalist -imaginatia – principiul fundamental de -reflectarea veridica, obiectiva a realitatii/ a
estetice creatie; primatul sentimentului si  al fanteziei societatii contemporane
-obiectivitatea creatoare
-impersonalitatea
-respectarea normelor de compozitie/ -subiectivitatea; expansiunea eului individual
a regulilor (celor trei unitati: de loc, -respinge imaginea artificiala a romantismului
de timp, de actiune) -respingerea regulilor impuse de clasicism; in folosul observatiei directe
libertatea de creatie
-interesul pentru natura umana (tipuri -fascinatia misterului si a exceptionalului; -determinarea sociala, valoarea documentara;
eterne) antiteza; culoarea locala; interesul pentru analiza psihologica
mituri, folclor, simboluri, trecutul istoric,
-idealul imbinarii frumosului cu natura si spatii exotice -lipsa de idealizare; mimesis
binele si adevarul, a utilului cu
placutul -cultivarea emotiei si a sentimentului; -sobrietate, obiectivitate
intensitatea trairilor (pasiunea); antiteza
-ordine, echilibru, armonie, rigoare -reflectarea critica a societatii epocii
-afirmarea individualitatii, a originalitatii, a
-puritatea genurilor, sobrietatea spontaneitatii
stilului
 -scopul: didacutic, moralizator
3. Surse de inspiratie / -antichitatea greco-romana,
teme mitologia antica
-istoria medievala
(idealul cavaleresc)
4. Raportul cu timpul -atemporalitatea, perenitatea, valorile -evadarea din realitate in fantezie, vis, trecut -aspecte ale socitetii cotemporane
general-umane
5. Personajul literal -,,caracterele” (personaje cu o
singura trasatura psihologica sau
comportamentala, de ex.: avarul,
ipocritul, orgolismul etc.); interes
pentru tipurile eterne
-consecventa caracterului cu sine
-in tragedie: idealul canonic (model
social conform normelor bunului
gust si bunului simt; personajul
provine din aristocratie)
-victoria ratiunii asupra pasiunii
-omul abstract, exemplar; apoteoza
omului
-universalul
6. Stilul -stilul inalt
-puritatea: refuzul amestecului de
stiluri, genuri sau specii
-claritate, precizie, concizie
-amestecul genurilor si al stilurilor
-folclorul local, miturile, fantasticul, fabulosul -lupta intre grupuri, clase sociale (banul,
mostenirea, zestrea, parvenirea)
-trecutul istoric (evul meidu)
-natura locala sau spatiile exotice
-exceptionalul (situatii, personaje)
istoric, spatiu natal sau spatii exotice
-veridicitate,
-antiteza trecut-prezent
verosimilitate
-personaje exceptionale in imprejurari -personaje tipice (pentru o categorie sociala) in
exceptionale situatii tipice
-antiteza (inger – demon); titanul -analiza psihologica
-personaje din toate mediile sociale -,,specii sociale”
-victoria pasiunii -complexitatea umana
-drama omului -personaj exponential (invinsi sau
invingatori);exponent al generalului (tipicul)
-particularul/ exceptionalul
-stilul metaforic -stil impersonal, obiectiv
-fuziunea genurilor si a speciilor -precizie, sobrietate
-largirea si imbogatirea limbii literare: limbaj -limbajul – mijloc de individualizare a
popular, arhaic etc. (valoarea stilistica) personajelor
 -sobrietate, armonie, echilibru
7. Specii cultivate / -specii dramatice: tragedia (P.
Reprezentanti in Corneille, J. Racine), comedia
literatura universala (Molière)
Reprezentanti in -specii lirice: oda, idila, epigrama,
literatura romana poezii cu forma fixa
Specii epice: fabula
(La Fontaine), satira, scrisoarea,
epopeea
-poetii Vacaresti, Gh. Asachi, C.
Negruzzi, Gr. Alexandrescu
-specii dramatice: drama istorica (V. Hugo,
Puskin), filozofica, lirica (Shelley)
-specii lirice: meditatia, elegia, romanta
(Lamartine, V. Hugo)
-specii epice: legenda, balada (H. Heine),
poemul (Heine, Byron, Keats, A. de Vigny,
Puskin, Lermontov, Eminescu), nuvela
(istorica, fantastica – E.A.Poe), romanul
(istoric, de aventuri, fresca) (Novalis, W.
Scott, V. Hugo, E.A.Poe)
-C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, Mihai
Eminescu
-notarea amanuntului semnificativ; tehnica
detaliului; descrieri minutioase
-specii dramatice: drama (sociala, psihologica,
de idei) (Cehov, Tolstoi, Ibsen); comedia
(Gogol)
-specii epice: schita (Cehov), nuvela
psihologica, romanul (Balzac, Stedhal,
Flaubert, Tolstoi, Dostoievski, Gogol,
Dickens)
-N. Filimon, I.L.Caragiale, I. Slavici, L.
Rebreanu,
G. Calinescu