Efectele televiziunii asupra minţii umane

Vizionarea T.V nu este un simplu obicei sau doar un mijloc de informare.

Ne aşezăm zilnic câteva ceasuri în faţa televizorului, ne relaxăm, aflăm ce se
mai întâmplă în lume şi după aceea ne continuăm activitatea. Prin caracteristicile
şi intensitatea experienţei prin periodicitatea cu care intervine încă din primii ani
ai vieţii , privitul la televizor influenţează în mod definitoriu viaţa omului
contemporan. Oamenii ajung să gândească , să se comporte , să se îmbrace după
cum le sugerează televiziunea. O mare parte din modul de a fi al acestui om, din
ideile , aspiraţiile şi sentimentele lui se datorează miilor de ore petrecute în faţa
celei pe care Martin Eslin o numeşte „maşina visării”.
Această uriaşă influenţă pe care o are televiziunea în viaţa omului modern
explică volumul semnificativ de informaţii pe care acest proiect îl aduce înaintea
dumneavoastră.
Televiziunea şi mass-media reconstruiesc în general realitatea,
configurează un nou mediu de existenţă şi de conştiinţă pentru omul zilelor
noastre, un mod de a fi. Ca principalele mijloace ale promovării nihilismului şi
culturii divertismentului, ele influenţează în mod decisiv orizontul religios al
omului contemporan. Cu siguranţă, fără televizor şi publicitate lumea nu ar fi
arătat aşa cum o vedem astăzi. În mod cert nu s-ar fi întâmplat atât de mult în
direcţia degradării valorilor tradiţionale, a relaţiilor personale şi comunitare, a
vieţii de familie,a moralei sociale şi individuale.
Renunţarea la televizor nu este un lucru uşor de realizat, căci imaginea
video şi cea publicitară au instalat o adevărată dictatură în spaţiul public şi privat
al societăţii moderne. Au ajuns să-l împresoare pe omul modern din toate părţile.

1
 Efectele negative ale T.V
L.D (incapacităţi de învăţare)

LD este un sindrom de care suferă tot mai mulţi copii în ţările puternic
dezvoltate. Tabloul simtomatologic al acestei afecţiuni cuprinde:deficienţe
privind ascultarea sau urmărirea unei simple prezentări, memoria de scurtă
durată, citirea, scrierea, rezolvarea problemelor, imaginaţia creativă sau
învăţarea în general.
Şcolile americane sunt invadate de elevi care nu pot să asculte sau să
urmărească o prezentare simplă care au probleme cu memoria, care nu pot
urmări o succesiune de date, nu pot citi nimic din ceea ce ei consideră plictisitor,
care sunt incapabili să rezolve o problemă elementară. Majoritatea acestor copii
prezintă dificultăţi în ascultarea cu atenţie a unui mesaj, precum şi tulburări de
limbaj. Chiar şi elevii cei mai normali ajung să întâmpine mari dificultăţi în
concentrarea minţii pe o sarcină de învăţare pe o durată mai lungă de timp.
Cercetările au arătat că, dacă o persoană obişnuită, în urmă cu 25 de ani ,
distingea aproximativ 300 000 de sunete, acum poate distinge doar 180 000, cu
toate că, din punct de vedere fiziologic, sistemul auditiv al copiilor de astăzi nu
diferă de cel al tinerilor de acum 25 de ani. Atrofierea, aşadar nu este o
organelor aparatului auditiv, ci este cauzată de scăderea continuă a sensibilităţi
creierului. O explicaţie a acestui fenomen este găsită de cercetători în faptul că
una dintre principalele ocupaţii din viaţa copiilor –televizionarea – presupune o
experienţă mai mult vizuală decât auditivă, lucru care face ca ariile corticale ce
răspund de auz să nu se mai dezvolte normal.

2
 Eroticul


În ultimele decenii, în programele televiziunilor din America sau din lumea
occidentului în general s-a putut constata o creştere continuă a ponderii
materialelor cu conţinut erotic. Cercetările statistice publicate de fundaţia Kaiser
, în anul 2002, studii care au avut în vedere câteva mii de programe de
televiziune , aparţinând tuturor genurilor , arată că 64 % din programele de
televiziune ale unui canal american conţin materiale privind sexualitatea (4,4
scene pe oră) în 61% apar discuţii despre sexualitate (3,8 scene pe oră). Dintre
genuri , se arată că telenovelele conduc detaşat cu 96 % având în medie 5,1
scene pe oră.
McLuhan răspunde afirmativ, sugerând că televiziunea contribuie
semnificativ la o hipertrofiere a sensibilităţi sexuale, a rolului sexualităţi în viaţa
indivizilor. „Generaţia tânără, afirmă cunoscutul savant , este orientată în
întregime către o întoarcere la primitiv “, lucru care se reflectă în costumaţie,
muzică, părul lung şi comportamentul ei socio-sexual. Adolescentul nostru
devine deja parte a unui clan din junglă. Pe măsură ce tinerii pătrund în această
lume de clan, toate simţurile lor fiind extinse electric, asistăm şi la o amplificare
similară a sensibilităţi lor sexuale. Goliciunea şi sexualitatea neîngrădite se
întind rapid în era electrică ( a comunicării pe calea undelor electro-magnetice ),
deoarece televizorul, care îşi tatuează mesajul direct pe pielea noastră, face din
haine un lucru învechit, o barieră, şi este normal ca noua importanţă a simţului
tactil să-i determine pe tineri să atingă mereu între ei –după cum sugerează şi
textul de pe insigna vândută în magazinele de obiecte psihedelice : dacă mişcă,
întinde mâna şi mângâie. Toate aceste statistici arată efectul negativ ce se
propagă tot mai mult în minţile oamenilor.

3
 Violenţa

Între 5 % şi 15 % din violenţa reală este cauzată de efectele pe termen

scurt ale violenţei de pe micul ecran. Pe termen lung – de la 12 la 15 ani –
studiile indică o dublare a actelor de violenţă, ca urmare a maturizării unei
generaţii în contact cu mediul violent al lumi T.V.
Alături de mesajul erotic, violenţa ocupă unul dintre primele locuri, ca
pondere, pe canalele T.V. din întreaga lume. Deşi în ultimii 50 de ani fenomenul
violenţei de pe micul ecran a atras cele mai multe dezbateri publice critici şi
sancţiuni, televiziunea continuă să transmită din ce în ce mai multă violenţă, iar
telespectatorii din toată lumea mai ales tinerii, ca hipnotizaţi, caută cu aviditate
aceste programe.
Faptul că violenţa din media constituie una dintre cele mai importante
cauze ale violenţei în lumea reală dovedită în peste 1000 de studii şi articole.
Cercetările întreprinse de Centerwall (autor de referinţă în cercetările ce
vizează efectele pe termen lung ale violenţei T.V.) demonstrează că expunerea
pe termen lung la televiziune este un factor care cauzează aproape jumătate din
omucideri în SUA ; astfel , circa 10 000 de omoruri ar putea fi prevenite anual
dacă televiziunea ar transmite emisiuni cu mai puţină violenţă. Examinând rata
omorurilor şi a furturilor făptuite de albi în America, Canada, şi Africa de Sud,
Centerwall a descoperit că, după aproximativ 15 ani de la introducerea
televiziunii în America şi în Canada, se poate constata dublarea ratei
omuciderilor şi s furturilor. De asemenea frecvenţa la şcoală a scăzut drastic,
rata elevilor care nu mergeau la şcoală s-a simţit mai ales în rândul albilor.

4
 Nihilismul

Nihilismul, trăsătură caracteristică a programelor T.V şi, de altfel, a

culturii moderne, este spiritul în care se edifică sinele şi identitatea „omului
nou”. Unul dintre principalii viruşi de care se contaminează mintea micilor
telespectatori este relativizarea adevărului. O boală ciudată, de neînţeles pentru
cei din vechile generaţii, este manifestarea la tinerii de astăzi a indiferenţei faţă
de adevăr în general. Lecţia pe care o primesc copiii de la televizor poate fi
sintetizată în sentinţa prin care Nietzsche surprinde esenţa nihilismului:Nu mai
există adevăr absolut, nu mai este stare absolută a lucrurilor.
Îi vedem pe tinerii de astăzi că nu se mai interesează d nimic; nu mai au
putere să lupte pentru ideal sau credinţă, deoarece nu-i mai motivează decât
interesul material şi plăcerea. De fapt, aceştia sunt şi vectorii care trebuie ( în
versiunea consumatorismului ) să-l mobilizeze pe omul societăţii de consum.
Prin televiziune şi, în special , prin publicitate, copiilor le sunt condiţionate
dorinţele şi nevoile, obiceiul de a cumpăra sau conştiinţa de a fi prin a avea.
Vizionarea T.V îi introduce pe copii în atmosfera mercificării, a transformărilor
tuturor valorilor şi idealurilor în marfă. Pe toate se pune preţ, toate sunt
echivalente în bani. Banul este personajul principal de pe micul ecran , criteriu
al puterii şi eficienţei, mijloc al dobândiri plăcerii şi confortului.
Realismul nihilist , exprimat implicit şi explicit în programele de
televiziune, adaugă şi alte câteva trăsături orizontului de valori şi de gândire al
omului crescut la şcoala televiziunii. El este cel care defineşte aceea mentalitate
scientistă sau pozitivistă , în care omul îşi fundamentează sistemul de

5


Memoria & Imaginaţia

O altă problemă semnalată în comportamentul copiilor crescuţi

în faţa televizorului este reamintirea înţelesului cuvintelor pe care abia
le-au citi sau auzit. Înainte ca profesorul sau altcineva să ajungă să
termine fraza, ei au şi uitat indicaţiile de la început. Acest proces este
legat, pe de o parte , de incapacitatea de a înţelege cu rapiditate textul
citit sau mesajul ascultat şi, pe de altă parte , de slaba activare a
strategiilor de memorare.
Şi imaginaţia joacă un rol important în gândirea omului, ea
fiind, de fapt, un instrument necesar pentru configurarea universului
de înţelesuri, pentru adâncirea reflecţiei personale. În ceea ce priveşte
efectele vizionării T.V, Maria Winn aduce, în cartea sa, mărturia mai
multor educatoare şi învăţătoare, care aveau peste 25 de ani de
practică în şcolile americane. Toate susţineau că ultimele generaţii,
cele crescute cu televizorul , se poate observa cu uşurinţă o scădere
semnificativă a capacităţii de a imagina jocuri, de a juca , în general ,
o diminuare a potenţialului creativ şi imaginativ. Se constată că acei
copii care ascultă o poveste sau citesc au capacitatea de a continua şi
chiar recrea imaginativ poveştile auzite sau lecturate.

6
 Ipoteza generală

Frecvenţa tulburărilor de atenţie este mai mare la elevii

care nu au un program de studiul, iar educaţia lor este dată
doar de televizor în comparaţie cu elevii integraţi într-un
program de educaţie organizat de părinţi împreună cu
profesorii
Ipoteze specifice

Ipoteza specifică 1
Există diferenţe semnificative privind frecvenţa tulburărilor
de atenţie între elevii cu tulburări în comunicare şi elevii cu
tulburări în învăţare

Ipoteza specifică 2
Există diferenţe semnificative privind frecvenţa tulburărilor
de limbaj severe la elevii ce folosesc calculatorul şi
televizorul mai mult de două ore .

Ipoteza specifică 3
Există diferenţe semnificative privind frecvenţa tulburărilor
de învăţare la elevii cu eşec şcolar comparativ cu elevii fără
eşec şcolar şi acestea sunt mai severe la elevii cu eşec şcolar.

7
Ipoteza specifică 4
Există diferenţe semnificative privind frecvenţa tulburărilor
de limbaj la elevii aflaţi în diferite nivele de şcolarizare.

Definirea conceptelor cuprinse în ipoteze:

Vârstă cronologică – timpul scurs de la naştere până în momentul

determinării.
Deficienţă – este considerată orice pierdere sau anomalie a structurii
sau funcţiei psihologice, fiziologice sau anatomice.
Coeficient de inteligenţă – raportul dintre vârsta mintală a unui individ
(determinată prin numărul probelor reuşite la nivelul de vârstă) şi
vârsta sa cronologică. El ne indică locul în care se situează o persoană,
atunci când este comparat cu alte persoane de aceeaşi vârstă, în
privinţa inteligenţei.
Eşec şcolar – situaţia de repetenţie ce apare doar în cazul celor trei şcoli obişnuite, incluzive.

V. 4. Designul cercetării

Loturile investigate

Cercetarea s-a realizat pe două loturi de câte 20 de subiecţi.

Loturile sunt echivalente în ceea ce priveşte vârsta cronologică şi
nivelul de inteligenţă.
 lotul experimental este alcătuit din elevi ai claselor IX -, cu
vârste cuprinse între 14 – 17 ani, care prezintă, o parte o

8
 tulburare moderată de atenţie, altă parte tulburare de atenţie
uşoară, şi care au diverse tulburări de limbaj , comunicare şi
învăţare.
 lotul de control este alcătuit din elevi clasele - X cu vârsta
cuprinsă între 15 – 17 ani, care prezintă tulburări uşoare de
atenţie uşoare şi deficienţe moderate în învăţare şi comunicare,
toţi având diferite tulburări de limbaj şi o parte dintre aceşti elevi
fiind în situaţia de eşec şcolar.
Criteriile de selecţie pentru cele două loturi au fost nivelul de
inteligenţă stabilit la gradul de tulburare a atenţiei uşoară şi moderată,
precum şi prezenţa tulburărilor de limbaj de comunicare pentru care s-
a apelat la evaluările elevilor de sprijin din şcoală.
Ulterior, selecţia s-a realizat pe baza rezultatelor obţinute la
rezultatele chestionarului de stabilire a tulburărilor în atenţie .

Chestionar

1) Indiferent de subiect la ore te plictiseşti repede

a.)da.
b.)nu
c.)te foieşti excesiv de mult pe scaun,
d.)adesea dai din mâini sau din picioare;
2) La ore:
a.) ai dificultăţi în a rămâne asezat pe scaun
b.) dacă ţi se cere să stai pe scaun eşti neliniştit
c.) nu sunt atent
3)Eşti distras de la ore :
a) cu uşurintă de stimuli externi
b.) datorită luminii
c)nimic nu-mi poate distrage atenţia
4)Cand te joci:

9
 a)ai dificultăţi în a astepta rândul la joc:
b) asteapţi rândul
c) este dificil să te joci
5)Când sunt întrebat:
a) dau răspunsul inainte ca întrebarea să fie complet formulată
b)astept ca întrebarea să fie complet formulată
c)nu răspund la nici o întrebare
6)Când primesc instrucţiuni:
a)am dificultati in a urma instructiunile
b)urmez instrucţiunile date
c)ţin cont doar pe jumătate de ele
7)Când îmi fac temele:
a)îmi este greu sa îmi menţin atentia concentrată
b)trec de la o activitate la alta fără a o termina pe niciuna
c)mă concentrez foarte bine la teme
8)Când sunt într-o conversaţie :
a)vorbesc excesiv de mult
b)îi intrerup pe ceilalţi
c) nu ascult ce mi se spune
9)La scoală:
a)pierd lucruri necesare activitaţilor şcolare si extra şcolare
b)sunt iritabil, manifest toleranţă scazută la frustrare
c)sunt tot timpul un elev model
10)În timpul liber:
a)am tendinţa de a avea un anturaj negativ
b)mint adesea
c)sunt sincer mereu
11)Când am de rezolvat vreo problemă:
a)sunt agresiv,folosesc un limbaj violent sau obscen,înjur
b)absentez de la Scoala nemotivat
c)gândesc întotdeauna înainte
12)Când stau prea mult în casă:
a)sunt retras ,timid,inhibit:
b)sunt emotiv,sensibil,anxios
c)mă obisnuiesc repede cu mediul în care mă aflu
13)Când lipsesc mult de la scoală:
a)folosesc ticuri verbale ,cuvinte de umplutură care nu spun nimic
b)mă adaptez ca si când nu asi fi lipsit niciodată
c)dificultăti la citit si interes slab pentru lectură
14)Când privesc prea mult la calculator sau televizor:
a)adorm greu si târziu
b)am un somn agitat
c)am coşmaruri

10
 d)manifest frică de intuneric,de a sta singur,de accidente,monştrii
15)Când sunt neajutorat:
a)fug de efortul individual;
b)renunţ usor in faţa obstacolelor;
c)sunt plictisit ,apatic;
16. Mă uit la televizor în fiecare zi
a.) tot timpul
b.) doar cinci ore
c.) două ore

INTERPRETARE CHESTIONAR

Nr.intr. Agitatie medie,posibil Atentie educata Agitatie

de controlat necontrolataADHD
1 a,c b d
2 a c b
3 a c b
4 a b c
5 a b c
6 a b c
7 a c b
8 b a,c
9 b c a
10 b c a
11 a c b
12 b c a
13 c b a
14 a a,b,c
15 a,b c
16 b c a

11
 100%

80%

60%
Agitatie necontrolată
Atentie educată
Agitatie educabilă
nr elevi
40%

20%

0%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41

Centralizare chestionar

350

300

250
Procent elevi

200 Agitatie educabilă

Atentie educată

150 Agitatie necontrolată

100

50

0
Agitatie educabilă Atentie educată Agitatie necontrolată

Indice atentie

12
 EVALUARE CHESTIONARULUI APLICAT

EXISTĂ ELEVI CU AGITAŢIE

NECONTROLATĂ

Este o problemă vorbitul excesiv fără să transmită

nimic,absentatul nemotivat de la şcoală,nu au un obiectiv clar in
activităţile lor,nu ştiu să asculte,nu ştiu să îsi organizeze un program
lejer,sunt lipsiţi de interes faţă de propriile activităţi.
Sunt oameni care nu pot să îşi menţină atenţia la un lucru anume
din pricina pozitiei corpului,datorită unor stimuli externi,nu ţin cont de
instructiunile primite.În astfel de situaţii găsim adesea şi persoane cu
deficienţe la invaţătură si dificultăţi î
n comportament.
Aceste persoane sunt uneori sensibile,emotive,anxioase ceea ce
le face să devină şi foarte plictisitoare,sunt lipsite de voinţă ,fugind
mereu de efortul individual cu lipsă de interes pentru orice activităţi.
Needucarea atenţiei implică şi probleme de morală,persoanele nu
devin fayr-play,manifestă un limbaj agresiv,sunt uşor speriaţi de
întuneric,au tendinţa de a avea un anturaj negativ,sunt tentaţi să mintă
şi să manifeste un caracter vulgar.
Acest defect poate produce ticuri verbale sau manifestări fizice
obscene,gesticulaţii a mâinilor si picioarelor,distragerea atenţiei celor
din jur,prvoacă manifestări de toleranţă scăzută la frustrare.
Stimuli care pot provoca şi amplifica agitaţie greu de controlat
si nelinişte sunt şi lumina şi căldura .Datorită luminii foarte tari si a

13
căldurii oamenii şi mai ales elevii îşi pierd pofta de a învăţa,de
muncă,de asemenea manifestă şi interes scăzut,chiar minim pentru ce
se dezbate în jurul lor,chiar dacă acest lucru depinde de ei.

CUM PUTEM EVITA ACESTE NEPLĂCERI

Încă de la începutul vieţii copii trebuie educaţi astfel încât să

fie conştienţi de lucrurile bune,să ştie să facă deosebirea între bine si
rău,să ştie să îşi aleagă prietenii,după cum am observat mai sus
anturajul este una dintre cele mai mari atracţii pentru tineri dar în
acelaşi timp şi un mod de a se îndepărta de familie şi un mod decent
de viaţă
De asemenea încă de mici,copii trebuie învăţaţi cum să se joace
cu alţi copii,cum să vorbească cu copii,ce înseamnă respectul pentru
oamenii mai mari si mai ales respectul de sine.
În timpul de joacă de exemplu este foarte uşor să faci diferenţa dintre
un copil educat şi unul mai puţin educat doar prin faptul că cel educat
ştie să aştepte rândul la joc în timp ce celălalt va fi mereu în
contradicţie cu ceilalţi copii,crezând că doar el are drept la joc oricând
voieşte nu şi altcineva.
La şcoală,un copil cu astfel de probleme trebuie înţeles şi ajutat
deoarece dacă îl respingem va fi ambiţionat de faptul acesta şi va face
mai rău pentru a se afirma într-un mod sau altul.

14
 Este foarte important pentru un copil să aibă înţelegere şi ajutor
de la cei din jur pentru a-şi putea îndrepta greşelile şi a-şi putea da
seama unde îi este mai bine şi care este cea mai bună alegere pentru el.
Bătaia şi agresivitatea nu este un mod bun pentru ai arăta că
greşeşte mai ales unui copil de vârstă mică,acesta se va simţii mai
degrabă ameninţat sau poate chiar respins şi se va teme să ceară ajutor
la nevoie sau un sfat şi atunci va greşi din nou.
O vorbă bună,un zâmbet,o mângâiere este întotdeauna un mod de
a arăta încrederea şi sprijinul unui copil şi nu numai şi pentru un om
matur poate reprezenta un mod de onestitate.

15

CONCLUZII
Cred că nu există loc pentru televiziune publică şi jocuri electronice in
educaţie. Eşecul predării auto-vizuale a fost arătat foarte clar în cazul
televizorului.
Niciodată nu s-a găsit vreo statistică din care să rezulte ce şi cât s-a învăţat
prin intermediul acestor programe. Televiziunea nu este un mediu
educaţional,nici unul informativ, ci unul de condiţionare.
În cazul calculatoarelor trebuie să recunoaştem că sunt maşini folositoare
pentru anumite activităţi.
Părerea noastră este că este necesar să se introducă în licee
computerele,dar învăţând cum sunt utilizate şi principalele lor aplicaţii.
După ce bazele functionării fizice sunt înţelese se pot prezenta programele
şi internetul.
Televiziunea şi computerul dau iluzia acţiunii,exercitarea voinţei,dar este
defapt doar o mişcare mecanică.
Televizorul dă iluzia simţirii,dar este un sentiment ireal stimulat într-un
mediu virtual.
Computerele dau iluzia activităţii de gândire,dar este un tip de gândire
care poate fi intr-o maşină prin comenzi si instrucţiuni, este o caricatură a ceea
ce-ar trebui să fie gândirea umană.
Jocurile electrice elimină gândirea,stimulează simţirea,dar provoacă
sentimente de competiţie şi stimulează voinţa de depaşire a unei provocări.
Credem că şcoala viitorului trebuie să fie mai umană decât mai
tehnică,mai formabilă decât informabilă,mai activă decât pasivă.
Nu se poate spune ca televiziunea, computerele favorizeză dezvolterea
pasivă a psihicului uman astfel persoana nu îşi mai doreste să învete ci doar să
asculte,nu mai poate să fie atent la realitatea înconjurătoare si devine dependent

16
de imaginile inhibitoare a televiziunii sau a jocurilor pe calculator. Omul nu îşi
mai doreste să fie el ci devine satisfăcut să fie doar o legumă. Acest om deşi
satisfăcut nu este niciodată împlinit.

?

17
 Bibliografie


1. Diamond, M., Enrichting Heredity, Free Press, New
York, 1988.
2. Eliade, Mircea, Sacrul şi profanul, Humanitas,
Bucureşti, 1992.
3. Emery, Fred and Merrelyn, A Choice of Futures – To
Enlighten or Inform, Centre for Continuing Education,
Australian National University, 1975.
4. Baudriard, Jean, Strategii fatale, Polirom, 1998.
5. American Psychiatric Association, Diagnostic and
Statistical Manual of Mental Disorder, 4th edition,
Washington, 1994.
6. Drăgan, Ioan, Paradigme ale comunicării de masă,
Casa de Editură şi Presă Şans, Bucureşti, 1996.
7. Centerwell, B.S., Television and Violence: The Scale of
the Problem and where to go from here. in Journal of
the American Child , Academic Press.

18
 GRUP ŞCOLAR DE ARTE ŞI MESERII
,,ION MINCU’’
DEVA

EFECTELE TELEVIZIUNII ASUPRA MINŢII

UMANE


PROFESOR COORDONATOR:
BOTICI IRINA

ELEVII CLASEI a-X-aA LICEU

UNGUREANU IOANA GIORGIANA
AVRAM IULIANA CRISTINA
POPOVICI VLAD MIHAI

2007

19
20