SPARTA

Cu greu se poate spune ceva in sens bun despre Sparta. Luati orice scriere despre Sprta si veti gasi
cuvintele : Spartanii formau o ‘tabara militara’, erau niste brute, inapoiati cultural, economic si
politic si alte cuvinte amuzante. Realitatea se afla in spatele aparentelor.
Realitatea este ca istoria Greciei a ajuns la noi vazuta prin ochii celeilalte mari cetati grecesti,
Atena, o adversara de temut si rivala Spartei. Cele 2 reprezinta concepte diuametral opuse despre
polisul grecesc si relatiile lui cu alte orase cetati ; ele reprezinta deasemenea conceptii diferite
despre relatia individului cu statul. In ciuda criticilor atenienilor , trebuie sa tinem seama ca
spartanii credeau ca ei traiesc in cea mai buna dintre lumi si chiar unii dintre vecinii lor credeau
asta. Rivalitatea dintre Sparta si Atena, ce putea duce la un razboi dezastruos pentru atenieni era
deasemenea o rivalitate ideologica si culturala.

Singurul fapt coplesitor din istoria Spartei este razboiul Masenian. In sec. 8, Sparta, ca toate
vecinele ei era o monarhie cu o oligarhie limitata. In 725, avand nevoie acuta de pamant pentru a
hrani populatia aflata intr-o dramatica crestere, spartanii au traversat Muntele Taiget si anexand
pamantul cetatii vecine, Mesenia. Aceasta detine a o campie fertila iar spartanii se trezira cu
suficient pamant care sa-i hraneasca pe ei impreuna cu populatia nou cucerita..
MN esenienii nu se multumira cu statutul de popor stapanit si, in 640, se revoltara cu ajutorul
Argosului. Aceasta revolta nu a fost una obisnuita in urma careia mesenienii aproape invinsesera
Sparta, Sparta insasi ca cetate a fost aproape distrusa. Asa se prezenta situatia pentru Sparta dupa
revolta mesenienilor. Aproape invinsa, controland un teritoriu cu o populatie de 10 ori mai mare
decat cea ocupanta, era doar o chestiune de timp ca aceasta populatie sa se revolte. Prin urmare,
spartanii au inventat un nou sistem politic dramatic revolutionat precum democratia ateniana numai
ca au transformat Sparta intr-un stat militarizat. Mesenienii au fost transformati in sclavi pentru
munci agricole si erau numiti hiloti.
Acestia lucrau loturi de pamint ce apartineau spartanilor, cea mai mare parte din produsul obtinut
mergea catre proprietar , iar restl catre hilot si familia lui. Este clar ca hilotii aveau o viata
mizerabila. Munca era grea iar acestia traiau la limita subzistentei.
Societatea spartana s-a schimbat insa. Orasul cetete a devenit centrul vietii spartane. Statul decidea
daca nou nascutii, baieti sau fete erau indeajuns de puternici. Cei slabi erau abandonati in munti,
unde mureau. Abandonul era o pracica obisnuita in lumea greaca insa Sparta l-a institutionalizat ca
pe o activitate de stat. La varsta de 7 ani, baietii erau trimisi la Scoala militara si de atletism. Aici
erau predate taria, disciplina, rezistenta la durere si tehnicile de supravietuire. La 20 ani, dupa 13
ani de pregatire, spartanul devenea soldat. Soldatul spartan traia laolalta cu colegii lui, in baraci,
manca impreuna cu ei. Se casatorea dar nu traia impreuna cu sotia lui. Atenienii, glumind, spuneau
ca spartanii aveau copii inainte de vedea fetele sotiilor. Casatoria se desfasura dupa un ritual
neobisnuit. La sfarsitul ceremoniei fugea cu sotia lasand impresia ca o ia cu forta(asta nu inseamna
ca femeia spartana nu avea un statut demn de respect dupa cum vom vedea). Nuami la varsta de 30
ani spartanul devenea cu adevarat cetatean si avea dreptul sa locuiasca impreuna cu familia in
propria-i casa rsmanand in continuare la dispozitia armatei. Serviciul militar se termina la varsta de
60 ani.
Cum puteu supravietui soldatii ? Cum putea Sparta sa-si hraneasca tinerii care nu faceau altceva
decat armata ? Fiecare soldat avea garantat un ogor pe care probabil nu apuca sa-l vada niciodata.
Pamantul era binenteles lucrat de hiloti.
Barbatii spartani duceau o viata simpla, disciplinata si fara egoisme. Spartanii se considerau
adevaratii pastratori ai traditiilor grecesti. Ei nu se inconjurau de lux, mancaruri scumpe sau placeri.
In timp ce atenienii si multi altii gandeau ca spartanii sunt nebuni, viata spartanilor parea ca tinde
catre modul de viata simplu. Disciplina, simplismul si autonegarea au ramas idealuri de baza in
lumile greaca si romana ; se considera ca civilizatia aduce dezordine, tensiune, slabiciune, si
decaderea valorilor morrale. Societatea spartana a fost un model pt. cetatile din jur care admirau
simplicitatea, disciplina si ordinea vietii din Sparta.
. Ideologia Spartei era concentrata catre stat. Individul traia si murea pt. stat. Viata lui era proiectata
sa serveasca statul de la inceput si pana la varsta de 60. Combinatia acestei ideologii cu educatia si
intretinerea unei armate disciplinata, au dat spartanilor o stabilitate ce a fost atat de dramatic
amenintata in revolta mesenianilor.
Paradoxal, acest stat militar a oferit cea mai mare libertate femeilor. Chiar daca femeile nu
trceau prin pregatirea militara, lor li se cerea sa fie educate in acelasi spirit. Spartanii nu numai ca
au fost singurii greci care acordau o atentie deosebita educatiei femeii, ei au instituit-o ca o politica
de stat. Nou nascutele slabe erau deasemenea aruncate in prapastie. Copilele spartane erau supuse
pregatirii fizice si gimnasticii. Aceasta educatie le invata pe femei ca viata lor trebuie pusa in slujba
statului.
In majoritatea statelor grecesti femeile erau obligate sa stea in casa; Femeile spartane dispuneau de
libertate de miscare.
Societea spartana era impartita in 3 clase:
 in varf se aflau Spartiatii sau nativii spartani care-si trageau originile din primii locuitori ai
cetatii – acestia serveau in armata si erau singurii locuitori ce se bucurau de toate drepturile
politice si legale. 
 sub Spartiati se situau Periocii sau locuitorii din imprejurimi. Acestia erau straini ce
reprezentau un fel de tampon intre spartani si hiloti. Datorita acestei functii virtuale, acestia
se bucurau de o mare grad de libertate. Cele mai multe din activitatile de comert erau
desfasurate de perioci.
 La fundul societatii se aflau desigur hilotii.

Guverarea spartana era o afacere cioudata dar principala caracteristica era stabilitatea.Spartanii au
avut cel ami stabil guvern din toata istoria Greciei antice( unii politicieni numeau aceasta stabilitate
stagnare politica). La conducerea guvernului se afla monarhia ; sub monarhie se gasea un consiliu
format din 2 regi si 28 nobili senatori in varsta de peste 60 ani pensionati din armata. Consiliul
dezbatea si aplica politica legislativa, externa si totodata era Curtea Suprema de Justitie.
Sub consiliu se gasea Adunarea Populara din care faceau parte toti barbatii spartani ce aproba sau
respingea propunerile Consiliului. Deasupra tuturor se gasea de fapt un mic grup cunoscut sub
numele de Eforat format din 5 barbati, un fel de executiv ce rezolva problemele de ordin practic.
Acestia conduceau Consiliul, armata, sistemul educational, selectarea copiilor sau Adunarea
Poporului. Ei dispuneau chiar de puterea de a demite regele.
Teama de a nu se repeta intamplarea cu mesenienii i-a facut pe spartani in sec. VI sa impuna o
dominatie militara asupra statelor vecine. Atunci cand au cucerit Tegea au preferat sa incheie un
tratat cu ei decat sa anexeze pamantul si populatia. Tratatul obliga Tegea in schimbul pastrarii
independentei sa urmeze Sparta in toate actiunile ei in relatiile externe, inclusiv in razboaie si sa
asigure un numar de soldati si echipament. A fost o miscare brilianta din partea spartanilor. Sparta a
incheiat aliante cu un numar mare de state din Pelopones, devenind cea mai mare putere in Grecia
cand au inceput invaziile persane in 490.