CURS 1 ORTODONTIE

Consecintele evolutiei filogenetice:

-reducerea viscerocraniului: se reduc toate componentele:oase,dinti dar cu viteze diferite
Ex: reducerea in dimensiune a oaselor maxilare mai mare decat reducerea in dimensiune
si numar a dintilor; de aici rezulta anomaliile dentomaxilare cu inghesuire
Reducerea dintilor intereseaza ultimii dinti din fiecare grup (M3 , PM2 , IL) cu exceptia
IC inferior, care este mai des interesat decat IL inferior
Frecventa: M3 > IL. SUP > PM2 INF > IC INF
- cresterea neurocraniului
- parodontiul cu structura fina, sensibila
- musculatura nu e de forta, ci are o structura rafinata
CURS 1
Ortho=drept
-exceptie: un dinte/grup dentar au spatiu, insa din varii motive nu s-au asezat correct
-4 canini asezati V/P, iar intre IL si primii Pm nu avem spatiu=>marim arcadele/trimitem M
inapoi, precum si Pm (va fi foarte greu, nu cu aceeasi rata cu care s-au mezializat)
+18 ani=> sacrificam alti dd (IL sau PM1). Diferenta intre valoarea preteica si cea parodontala
este egala, dar intervine factorul esthetic (ne oblige sa ne ducem cu extractia cat mai D).
-dimensiunea dentara e dictate de latimea dintilor.
-normal: 1/3 pana la 1/2 din lungime
-ideal, valoarea latimii IC permanent=9mm. La C la fel.
-sacrificam dintele mai putin important sic el mai aproape de focarul de inghesuire.
ORTOPEDIA DENTO-FACIALA:
-largirea oaselor (toate structurile ADM)
-nu raman la fel dezvoltarea si aspectul facial
Aparatele ortodontice au in component lor:
-material plastic (acrilat)
-metal
-ambele (acrilat+metal)

1
 -elemente ceramic
Scop: armonizarea malpozitiilor dentare
Indicatii: anomalii de inghesuire, anomalii de spatiere (mai rar)
Anul 1600- “moda” slefuiri selective (in present, la finalul tratamentului orthodontic sau in DT,
cand un DP vrea sa erupa si nu are loc de una din fetele proximale ale DT).
Coordonatele dentitiei in cursul dezvoltarii: orice dinte cauta vecinul (mai ales dinspre M-
miscare fiziologica meziala) si antagonistul.
Nu exista miscare de translatie in ortodontie (translatia rezulta din miscarea de basculare
coroana-radacina)
Forta optima si optimala: forta medie la fiecare dinte in parte(la forte usoare). Niciodata nu
raspunde un dinte la forte mari.
Couchard (dupa 1760)=> scoaterea dintilor malpozitionati si reimiplantarea lor (tractionare cu un
fir de matase in pozitie optima)
Carabelli=> primul care a introdus modelele in stomatology si a realizat descrierea impecabila a
ocluziei deschise.
Angle=> conservator. Primul care a orientat orthodontia spre modern si primul care a dezvoltat
aparatele ortodontice
Case=> extractionist.
Diferentele dintre aparatele mobile si cele mobilizabile/fixe:
• Tin de posibilitatea de ancorare in cavitatea bucala
• Aparate mobile:
o Nu au niciun element de ancorare care sa le mentina in cavitatea bucala
(gutiera/croset)
• Aparate mobilizabile:
o Au elemente de agregare fixate pe dinti.
o Se mentin minim 16-18 ore/zi.

Aparatura ortodontica fixa niciodata nu face largirea maxilarelor. Acesta se realizeaza prin
chirurgia ortognata.

2
 EVOLUTIA FILOGENETICA
Conceptual actual al previziunilor privind evolutia filogenetica in ortodontie: pleaca
ultimele grupe dentare, dinspre posterior spre anterior
Consecintele evolutiei filogenetice:
• Reducerea viscerocraniului
• Cresterea neurocraniului
 La nivelul viscerocraniului se reduc toate componentele (oase+ formatiuni
dentare), insa nu cu aceeasi viteza. Viteza de reducere a oaselor maxilare > viteza
de reducere a dintilor ca numar/dimensiune=anomalii dento-maxilare cu
inghesuire.
 La nivelul dintilor, procesul reductive intereseaza ultimii dinti din fiecare grup
(teoria proterogenetica sau a sfarsitului de serie= teoria Hotz= ultimii M, Pm2, IL
cu exceptia IC inferior)
 Extractia dirijata a lui Hotz:
o M3=IL SUPERIOR frecventa absentei dintilor ca urmare
a
o PM2 INFERIOR evolutiei filogenetice
o IC INFERIOR

 Parodontiul cu o structura mai fina, datorita factorilor de mediu si alimentari. In

present, boala parodontala apare si in cazul copiilor.
 Musculatura mai slab dezvoltata, insa structurata rafinat (in functie de mimica=>
ex: teatrul mimicii, teatrul mut)
*maimutele au 4 Pm si 3 M.

3
 CURS 2 ORTODONTIE ONTOGENEZA (ONTOGENIE)

Definitie odontogenie: Dezvoltarea organismului de la ovulul fecundat, pana la moarte; se

considera ca repeta pe scurt filogenia;

Perioade:
1. Organogeneza (luna 1-3 V.I.U ) – apar si se diferentiaza organele; daca intervin factori
teratogeni poate sa apara lipsa sau supranumerarea anumitor organe, precum si
malformatii importante la conformarea organelor .
EX: dinti supranumerari, anodontii, malformatii congenital (despicaturi)

2. Morfogeneza – perfectionare morfofunctionala a organelor, de la 3 luni V.I.U. - pana la

maturitate.
a) Intrauterina
b) Extrauterina
Apar modificari structural mai putin grave, asociate sau nu cu tulburari functionale.
Procese :
- crestere = multiplicare celulara egala, influentata de fact. genetici, apoi inegala
- dezvoltare = crestere inegala (fact. Genetici, endocrini, mediu, alimentatie)
- modelarea = adaptarea organelor la functii (fact, functionali)
Fertilizare => zigot => div celulara (egala + inegala) => 4 celule => 8 celule => morulus => div
totala, dar inegala => micromere (trofoblasti) la periferie – servesc la nidatia (nutritia ) oului
 macromere – formeaza butonul embrionar ( celulele de la periferia nutonului
embrionar se multimplica foarte intens, se curbeaza si ajung sa delimiteze o
cavitate = LECITOCEL/ SAC VITELIN
3. Formarea celulei ou ( zigot)
4. Diviziune celulara totala si egala pana la 8 blastomere
5. Diviziune totala inegala
6. Exista 2 categorii de celule :
-micromere (trofoblaste) la periferie pt nidatia ovulului

-macromere (formeaza butonul embrionar)

4
 7. Butonul embrionar
- celulele de la periferie se multiplica foarte intens, se cubeaza si delimiteaza o cavitate
numita sacul vitelin
- in centru prezinta o dehiscenta care se mareste si rezulta vezicula amniotica => 2 cavitati
separate prin 2 straturi de cellule = stadiul DIDERMIC
8. Stadiul didermic
- ectoderm - spre vezicula amniotica
- endoderm – spre sacul vitelin

9. Formare mesoderm (stadiul tridermic)

– se formeaza mai tarziu
- aproximativ pe fata ventrala a butonului embrionar, apare o ingrosare celulara numita
NODULUL LUI HENSEN, care se continua spre caudal cu o alta ingrosare = linia primitiva
- la nivelul ingrosarii apar cellule noi, mezodermale (mezoblastice) care se multiplica intens,
patrund intre celelelate 2 straturi pe care le separa si determina aparitia MEZODERMULUI ( al
treilea strat)
- din mezoblast de formeaza :
o t.osos
o t . muscular
o t . conjunctiv
o t. cartilaginos

10. Mezodermizare – desfiintarea ectodermului si a endodermului de catre mesoderm prin

patrunderea celulelor mezodermale printre cele epiteliale – determina disparitia lor
- Alipirea formatiunilor care cresc pana ajung in contact - cand nu se
produce, se dezlipesc foitele epidermului si apar despicaturile congenitale

5
ETAPA ARCURILOR BRANHIALE
- sunt in numar de 6
- apar in saptamana 4 V.I.U
- apar 4 arcuri bine dezvoltate, 5 si 6 rudimentare
- numerotate cranio-caudal
- exista intre sapt 4-7 si dispar in ziua 35 prin mezodermizare (fistule branhiale)
- contribuie la formarea capului si gatului
- primul arc branhial are rol in dezvoltarea facial

- mecaism de aparitie :
o crestere accelerata a mezodermului
o invaginarea foitelor acoperitoare
o procesele de flexiune ale extremitatii cefalice

1. ARCUL I (nervul trigemen)

- parti moi si scheletice ale ADM:
• maxilar cea mai mare parte
• mandibula
• muschii masticatori

2. ARCUL II (nervul facial)

- muschii mimicii
- o parte din osul hyoid
3. ARCUL III (nerv glosofaringian)

- cealalta parte din osul hyoid

- glanda tiroida

4. ARCUL IV , V (nerv vag)

- portiunea inferioara a gatului
- portiunea superioara a toracelui

6
FORMAREA ELEMENTELOR ADM
 La polul superior al embrionului, prin proliferarea țesutului mezodermal, apare o
înfundare = STOMODEUM (GURA PRIMITIVĂ), tapetată de ectoderm și separată de
restul intestinului primitiv prin mb buco-faringiană, formată din 2 straturi: ectoderm și
endoderm
 În jurul stomodeumului se vor forma mugurii faciali, din care vor rezulta maxilarul și
mandibula, cu material din primul arc branhial.
 Tot în jurul stomodeumului se dezvolta organele de simț: veziculele optice, fosetele
auditive și placadele olfactive.

MUGURII FACIALI sunt:

 1 mugure frontal (MF)
 1 / 2 muguri nazali interni (MNI)
 2 muguri nazali externi (MNE)
 2 muguri maxilari superiori (MMS)
 2 muguri mandibulari (MM)

Din MNI se formează:

1. Lama perpendiculară a etmoidului
2. Septul nazal
3. Osul incisiv
4. Tuberculul median al buzei superioare și filtrumul (șanțul subnazal)
5. Participă la formarea palatului primar

Din MNE se formează:

1. Partea supero-internă a orbitei
2. Aripile nasului
3. Oasele proprii ale nasului
4. Lamele laterale ale etmoidului
5. Osul lacrimal
6. Porțiunea internă a maxilarului (pereții laterali ai FN)

Din MMS se formează:

1. Restul maxilarului
2. Palatul primar și secundar
3. Porțiunea laterală a buzei superioare

7
Din MM se formează:
1. Mandibula
2. Planșeul bucal
3. O parte din materialul limbii

Maxilarul se formează prin creșterea și unirea MNI cu MMS, iar mandibula din unirea
celor 2 MM, prin procesul de mezodermizare.
Cavitatea primitivă nazo-bucală va fi împarțită ulterior în duă cavități nazale și o cavitate
bucală, printr-un proces de septare verticală și orizontală.
Formarea bolții palatine are loc în două etape:
1. Formarea palatului primar are loc din MNI și MMS care cresc și se unesc
prin mezodermizare, proces care are loc dinspre posterior spre anterior
2. Palatul secundar se dezvoltă dinspre anterior spre posterior, cu material
din MMS, care emit prelungiri spre linia mediană, trec deasupra limbii și
se unesc pe linia mediană. De asemenea, se face unirea cu palatul primar
și septul nazal. La locul de unire a palatului primar cu cel secundar se
formează canalul nazo-palatin.

FORMAREA SCHELETULUI ADM

• Este strâns legată de dezvoltarea întregului ADM
• Osificarea: proces intra și extrauterin, de apariție a unor zone de formare a osului,
zone ce apar într-o anumită ordine și cu o anumită cronologie

• Se disting 3 perioade:
1. De diferențiere: apar centrele de osificare
2. De proliferare: extinderea osificării (3 luni și jumătate)
3. De construcție: reorganizarea structurii interne

Transformarea țesutului conjunctiv (principalul derivat al ț. mezodermal) în țesut osos

sepoate face prin mai multe mecanisme:
1. Prin transformarea directă a țesutului fibros în țesut osos, constituind așa-numita
osificare membranoasă sau osificare directă.
2. Prin transformarea țesutului conjunctiv inițial în țesut cartilaginos, urmată de
osificarea acestuia din urmă, deci prin existența unei faze intermediare
encondrale. Este vorba de osificarea encondrală sau de substituție.
3. Prin combinarea celor 2 procese în porțiuni diferite ale aceleiași piese osoase.

8
 OSIFICAREA DIRECTĂ- MECANISM:
• La nivelul piesei membranoase apar centre de osificare (aglomerări de celule
conjunctive). La acest nivel apar celule cu proprietăți noi = OSTEOBLASTE,
care depun țesut osteoid (de origine proteică), care ulterior e impregnat cu
săruri minerale.
• Aceste centre de osificare sunt caracteristice pentru fiecare os (ca localizare și
moment al apariției). La periferia oaselor →condensare fibroasă = PERIOST.
Rol : formare, creștere, protecție osoasă
• La nivelul suturilor, la locul de unire cu alte oase, rămâne de asemenea un
strat de țesut conjunctiv= ȚESUT CONJUNCTIV AL SUTURILOR. Rol:
creștere osoasă

OASE CU OSIFICARE DESMALĂ DIRECTĂ:

• La nivelul cutiei craniene: frontalul, parietalul, scuama occipitalului, scuama
temporală, aripile mari ale sfenoidului, apofizele pterigoide.
• La nivelul masivului facial: maxilarul superior, o parte a mandibulei, osul malar,
oasele lacrimale
• La nivelul organismului: oasele bazinului, omoplatul

ETAPELE CONDRIFICĂRII:
• Condensarea mezenchimului într-o anumită zonă= centre de condrificare
• Diferențierea și aglomerarea de celule= CONDROBLASTE
• Formarea materiei sau subst fundamentale
• Condensare mezenchimatoasă la periferia piesei, alcătuind pericondrul

TRANSFORMAREA OSOASĂ SE FACE:

• Pornind de la periferie
• Din interiorul masei cartilaginoase
• Situație particulară: cartilaj condilian →se metaplazează osos la partea inferioară
și regerează condrogenic la partea superioară.

Cartilajul condilian → la nivelul ramului superior mandibular. Se consideră că

asigură creșterea în sens vertical a mandibulei. Inferior: proces de creștere osoasă.
Superior: proces de alungire a țesutului cartilaginos.

9
 Țesutul cartilaginos suferă apoi un proces de metaplazie osoasă, prin:
• Osificare periferică
 Pe fața internăa învelișului apare un strat de osteoblaste,
care vor produce straturi de țesut osos
• Osificare encondrală
 În interiorul masei cartilaginoase apar insule de osteoblaste
care încep să depună masă osoasă. Aceste mase înlocuiesc
țesutul cartilaginos, care e înlăturat printr-un proces de
condroliză (chimic) și condroclazie (condroclaste).

OASE DE NATURĂ ENCONDRALĂ:

• Mezetmoidul
• Cornetul inferior
• Cea mai mare parte din sfenoid
• Partea bazilară a occipitalului
• Procesele exooccipitale

Oasele suferă transformări permanente, atât la suprafață, modificându-și forma, cât și în

profunzime→modificându-și structura.
PROCESUL DE REMANIERE OSOASĂ se face prin:
• Rezorbția osoasă (osteoliză+osteoclaste)
• Apariția osoasă cu formare de os nou

La sfârșitul săptămânii 4 VIU exista o schiță cartilaginoasă a feței, alcătuită din lama
perpendiculară a etmoidului și 2 prelungiri care formează capsula nazală cartilaginoasă.
La nivelul arcurilor branhiale se dezvoltă înainte și în jos catilajul lui Meckel, iar sub el
cartilajul lui Reichert.
CARTILAJUL LUI MECKEL:
• Apare în luna 2 VIU
• Se compune din 2 lame cartilaginoase, simetrice: stângă și dreaptă
• Fiecare din aceste părți se compune dintr-un segment ventral (mandibular) și un
segment dorsal (timpanic)-va forma ciocanul și nicovala
1. SEGMENTUL MANDIBULAR- 3 PĂRȚI:
a) Porțiune mediană, anterioară, parasimfizară
-se consideră că va dezvolta oscioarele mentale, viitoarele apofize
genii
b) Porțiune mijlocie, paramediană, paramandibulară

10
 -se resoarbe treptat, lăsând loc osificării directe, desmale

c) Porțiune posterioară, paracondiliană

-se atrofiază, transformându-se într-un cordon conjunctiv care

formează ligamentul lateral intern al mandibulei
CARTILAJUL REICHERT:
• Segment anterior- va forma coarnele mici ale hioidului
• Segment mijlociu- din el se formează ligamentul stilohiodian
• Segment posterior- se formează apofizele stiloide și scărița
Corpul și coarnele mari ale hioidului se formează din masa cartilaginoasă situată
în cel de-al 3-lea arc branhial.

OSIFICAREA MANDIBULEI
Mandibula isi incepe osificarea precoe, la zilele 30-40 de viata intrauterina. Este al doilea
os al organismului care se osifica, dupa clavicula.
Osificarea mandibulei se face din mai multe puncte, care pentru o hemimandibula sunt:
- un punct central sau nucleu principal, numit si angular inferior;
- un punct incisiv secundar;
- un punct mentonier;
- un punct condilian;
- un punct coronoidian;
- un punct pentru spina lui Spix;

Centrele de osificare directa se dezvolta lateral (in afara) cartilajului lui Meckel.
Mecanism: Osificarea incepe la nivelul nucleului principal, se propaga spre anterior si
inferior, iar in momentul in care lama osoasa ajunge la marginea inferioara a mandibulei
membranoase, se rasfrange si => 2 pereti ososi dispusi in V, ambii situati in afara
cartilajului lui Meckel; santul osos astfel format sufera un process de septare orizontala si
vertical, delimitandu-se canalele mandibulare si mugurii dentari.
 Cartilajul lui Meckel dispare (rol de conformator);
 Numai zona anterioara a cartilajului lui Meckel sufera un process de osificare
indirect rezultand asa numitele “oscioare mentale” => viitoarele apofize geni.
 Zona posterioara a cartilajului => lig. la ATM

11
Formarea mentonului este o caracteristica a omului. Este o ingrosare data de:
- pozitia de implantare a dintilor fata de baza osoasa;
- pozitia bipeda;
- miscarea de indoire a potcoavei mandibulare;
- ca o compensare la actiunea muschilor ce se insera pe marginea inferioara a regiunii
anterioare a mandibulei;
La om, stadiul fetal se caracterizeaza prin absenta mentonului.
La copilul mic este foarte putin dezvoltat.
Evolutia sa are loc odata cu dezvoltarea ADM.
Ramura orizontala are deci o osificare directa, cu exceptia regiunii geniene cu osificare indirecta
Ramura ascendenta are zone de osificare directa (condiliana, coronoidiana, a spinei lui Spix), dar
in luna a 3-a apar si cartilajele secundare:
- cartilajul condilian
- cartilajul coronoidian
- cartilajul angular

Cartilajul condilian
- contribuie cel mai mult la cresterea madibulei
- are o forma alungita, de carota (morcov), orientat de sus in jos si dinapoi inainte
- ramane activ o perioada foarte indelungata (pana la 21 de ani)
- se osifica in portiunea inferioara si are activitate condrogenica in partea superioara,
realizandu-se astfel o alungire in sus si inapoi a ramurii ascendente prin deplasarea
condilului. Dar, deoarece condilul nu se poate deplasa din cauza rapoartelor cu ATM, in
realitate restul mandibulei se deplaseaza in jos si inainte
Cartilajele coronoidian si angular au importanta mai redusa.
Madibula este deci un os cu osificare complexa, directa si indirecta, ceea ce se va rasfrange
atat in dezvoltare, cat si in posibilitatile terapeutice.

OSIFICAREA MAXILARULUI
Exista 5 puncte de osificare pentru fiecare hemimaxilar:
1. un punct nazal, pentru regiunea canina si apofiza ascendenta
2. un punct incisive, intre cel nazal si linia mediana
3. un punct palatin, pentru ¾ anterioare ale apofizei palatine
4. un punct malar
5. un punct orbito-nazal, pentru regiunea sinusului maxilar si partea interna a planseului
orbitei
12
 In mare, pentru fiecare hemimaxilar sunt 2 zone:
- zona anterioara (premaxilara), sub orificiul nazal, in zona incisiva
- zona posterioara (postmaxilara), situata sub orbita
Aceste zone se intind foarte repede in suprafata si profunzime. Intre ele exista o lama de tesut
amorf (intre IL si C) unde se afla viitoarea sutura incisivo-canina (zona in care apar
malformatii congenitale).
Partea externa a suturii se inchide in viata intrauterina, iar cea palatinala se va inchide intre 8
si 14-15 ani (sutura incisivo-canina din bolta).

OSIFICAREA IN SUPRAFATA A MAXILARULUI SUPERIOR

In suprafata, din premaxila se dezvolta:
- in jos – lama alveolara externa incisiva
- inainte – spina nazala anterioara
- in sus – o parte din apofiza ascendenta
In suprafata, din postmaxila se dezvolta:
- in jos – lama alveolara de la canin la molar
- in sus si anterior – partea posterioara din apofiza ascendenta si partea anterioara din
planseul orbitei
- in sus si posterior – restul planseului orbitei si apofiza zigomatica
OSIFICAREA IN PROFUNZIME A MAXILARULUI SUPERIOR
Se formeaza travee osoase care pornesc din lamele extene si toata masa maxilarului se
osifica direct. Traveele patrund printre foliculii dentari, pe care ii incorporeaza.

FORMAREA SINUSULUI MAXILAR

Odata cu extiderea in suprafata si in profunzime se formeaza si sinusul maxilar. Dupa
formarea cavitatii nazale permanente, relieful cavitatii nazare se modifica, rezultand cornete si
meaturi.
Din meatul mijlociu rezulta infundibulul, din care se formeaza sinusul maxilar, sinusul
etmoidal superior si sinusul frontal.
Acestea sunt doar schitate in saptamana a 10-a, progreseaza odata cu coborarea foliculilor
dentari, iar la nastere sinusul maxilar are marimea unui bob de mazare. Ulterior, sinusurile se
dezvolta datorita distribuirii si propagarii fortelor generate de functionalitatea ADM.

13
 CURS 3
Mecanismele cresterii si dezvoltarii osoase la nivelul aparatului dento-maxilar

Ce este cresterea?
- ,, o marire evolutiva a masei ,, ( STEWART ,1982)
- ,, o marire a numarului sau dimensiunilor ,,(PROFITT)
- ,, o modificare normal a cantitatii de substanta vie,, (MOYERS)
- ,, cresterea inseamna o marire, expansiune sau extensie a unui tesut ,, (PINKHAM)

Cresterea poate fi impartita in mai multe etape :

• Cresterea intrauterina
• Cresterea postnatala
• Maturitatea
• Batranetea
Majoritatea autorilor scot in evidenta faptul ca dezvoltarea ADM si a fetei rezulta din actiunea
concomitenta a doua potentiale :
- ereditar
- cel al solicitarilor functionale
La acestea s-ar putea adauga si alti factori generali, neereditari (alimentari,endocrini)

Pentru cresterea postnatala se pot discuta :

- tiparul (cresterea diferentiata a diferitelor segmente, cresterea cranio-caudala)
- variabilitatea
-timingul, rata si directia de crestere
In ceea ce priveste tiparul de crestere, diferite organe cresc cu rate diferite in momente diferite
Exista o modificare a raportului dintre extremitatea cefalica si restul corpului pe parcursul
evolutiei:
- la 3 luni V.I.U capul reprezinta 50% din lungimea totala
- la nastere capul reprezinta 30% din lungimea totala
- la adult capul reprezinta 12% din inaltimea totala

14
In ceea ce priveste variabilitatea:
- nu exista 2 indivizi identici – cu exceptia gemenilor siamezi
- este important sa cunoastem variabilitatea normalului, pentru a putea categorisi indivizii
ca fiind normali sau anormali

Momentul cresterii (Ritmul):

- variatiile din acest punct de vedere apar deoarece ceasul biologic al fiecarui individ este
diferit
- este influentat de: ereditate, sex, factori de mediu
Puseele de crestere sunt perioade cu o crestere accelerata si depind de sex.
Puseele normale sunt:
- imediat inainte de nastere
- 1 an dupa nastere
- puseul infantil: la 3 ani
- puseul dentitiei mixte:7-9 ani la fete si 8-9 la baieti
- puseul pubertatii: 11-13 ani la fete si 14-16 ani la baieti
Modificarile de forma si dimensiune ale alementelor osoase se efectueaza prin mai multe
modalitati de crestere:
1. cresterea periostala
2. cresterea la nivelul suturilor
3. cresterea la nivelul cartilajelor
4. activitatea osteogenetica si osteotransformarea ligamentului alveolo-dentar
5. modificari de dimensiune, forma si rapoturi prin rezorbtie si apozitie
Cresterea periostala:
- are un rol deosebit pentru oasele de origine desmala
- un anumit aport periostal exista chiar in perioada de formare a piesei osoase
- activitatea osteoformatoare periostala continua pana la stadiul de adult
- fata interna a periostlui este tapetata cu un rand de osteoblaste care produc noi straturi
de os periferic, ce se incorporeaza intim la osul format anterior

Ponderea cresterii periostale este diferita la cele doua maxilare.

15
Mandibula beneficiaza de o suprafata periostala mult mai mare decat maxilarul, care are legaturi
cu multiple oase.
Un rol important in cresterea de tip periostal il are musculatura. Exista pe suprafata oaselor o
serie de creste care reprezinta o crestere periostala suplimentara, la nivelul insertiilor musculare.

CRESTEREA LA NIVELUL SUTURILOR:

- are loc la jonctiunea dintre doua oase de membrana, la nivelul periostului de conjugare
- in timpul evolutiei, suturile trec prin mai multe stadii:
• Sincondroza
• Sinfibroza - cu rol foarte important in cresterea osoasa
• Sinartroza – cresterea este posibila, dar e foarte redusa
• Sinostoza – nu mai este posibila cresterea

Structura suturilor faciale este reprezentata de 5 straturi:

• Cate un strat osteogen situate adiacent osului
• Spre osul vecin, cate un strat fibros, numit capsula externa
• Un strat intermediar conjunctiv
Sutura este fertila in centrul sau, unde se produce tesut fibros, si osificabila pe versantele sale.
Pincipalele suturi care asigura dezvoltarea faciala sunt paralele de sus in jos si dinainte inapoi,
deci cresterea datorata activitatii suturilor este perpendiculara pe acest plan, deci in jos si inainte.

Dupa modalitatile in care se afronteaza intre ele oasele pe care le unesc, suturile pot fi :
- suturi armonice – cele doua oase vin in contact prin suprafete netede; ex: s. palatina,
s. maxilo-malara, s. fronto-malara
- suturi dentate – cele doua oase au marginile dantelate si se angreneaza unele in altele;
ex: s. dintre oasele boltii craniene
- suturi scuamoase –cele 2 suprafete osoase, in forma de bizou, se acopera una pe alta;
ex: s.temporo-parietala, s. palatomaxilara
-suturi de imbucare – una din marginile osoase este sub forma de creasta care
articuleaza intr-un sant; ex: s.vomero-sfenoidala

16
CRESTEREA LA NIVELUL CARTILAJELOR :
- cartilajul primar al mandibulei – (cartilajul lui Meckel) dispare
- un rol important in cresterea si dezvoltarea faciala au capsula nazala si septul nazal
cartilaginos
- in ceea ce priveste cartilajele secundare ale mandibulei, un rol important prezinta
cartilajul condilian, prin partea sa postero-superioara, care asigura marirea indeosebi verticala a
ramurii ascendente; i se atribuie un rol important in reglarea cantitatii si directiei de crestere a
mandibulei; oprirea in crestere a cartilajului condilian duce la o hipodezvoltare mandibulara.
CRESTEREA LA NIVEL ALVEOLO DENTAR
- prezenta dintilor duce la aparitia osului alveolar si la dezvoltarea acestuia
- cresterea la nivel ligamentar este atat orizontala cat si verticala si se face atat pe fetele
laterale cat si la nivelul depturilor interdentare
- ligamentele determina procese de resorbtie (presiune) si apozitie (tractiune)
- in mecanismul parodontal, pe langa ligamentele alveolo-dentare, participa si cementul,
osul alveolar, ligamentele parodontale; toate acestea sunt foarte sensibile la fortele pe
care le primesc
- fiecare ligament si fiecare unitate dentara constituie un centru de crestere, iar disparitia
unui dinte trebuie sa fie perfect justificata, pentru ca in timp duce la distrugerea arcului
alveolo-dentar pe zona respectiva
CRESTEREA PRIN RESORBTIE SI APOZITIE
- este corelata, in general, cu cresterea suturala; ramane activa pana tarziu
- este o modalitate de crestere tot periostala, reprezentata prin actiunea conjugata in diferite
zone si pe fete diferite a celor doua procese de baza: RESORBTIE + APOZITIE (nu e
vorba de crestere si apozitie sub influenta aparatului ortodontic);
- apare la nivelul:
o boltii craniene, care se adapteaza la dimensiunea creierului – se produce resorbtie
la nivelul tablei interne si apoi apozitie la nivelul tablei externe;
o FN – coborarea planseului
o formarea sinusului
o mandibulei, contribuind la lungirea ramurii orizontale: se produce resorbtie
osoasa la nivelul marginii anterioare a ramurii ascendente si apozitie pe marginea
posterioara a acesteia

CRESTEREA MAXILARULUI SUPERIOR

Maxilarul superior este legat de oasele inconjuratoare prin suturi de tip armonic si are o
crestere de tip sutural, periostal, prin apozitie si resorbtie
Cresterea in inaltime se face prin:
- crestere suturala (are si o componenta transversala)

17
 - apozitie de os alveolar si pe suprafata palatina inferioara
- resorbtie pe podeaua FN si podeaua cavitatii orbitare
Cresterea in latime se face prin:
- crestere suturala, la nivelul sistemului sutural perimaxilar, la care se adauga si sutura
intermaxilara si mediopalatina
- crestere apozitionala de natura periostala, pe fata externa
- crestere divergenta a apofizelor alveolare laterale
Bolta palatina
- creste in sens sagital la nivelul suturii incisivo-canine, palato-maxilare si pterigomaxilare
- in sens transversal: prin sistemul sutural medio-sagital
- vertical: prin cresterea inainte a cartilajului nazal, a lamei perpendiculare a etmoidului si
prin procese de resorbtie si apozitie osoasa

CRESTEREA MANDIBULEI
- are toate tipurile de crestere
- in sens vertical:
• la nivelul cartilajului condilian => duce mandibula in jos si inainte; apofiza
coronoida influenteaza foarte putin cresterea in ansamblu a mandibulei
• cresterea verticala a procesului alveolar

- in sens sagital creste:

• partial prin cartilajul condilian de crestere
• resorbtie pe marginea anterioara si apozitie pe marginea posterioara a ramului
ascendent => alungirea ramurii orizontale
- in sens transversal:
• la nivelul suturii mentoniere, care se inchide in jurul varstei de 1 an
• crestere apozitionata pe fata externa corelata cu resorbtie pe fata interna
• apozitie pe marginea posterioara a ramului ascendent, care au o pozitie
divergenta, a.i. cresterea de la acest nivel mareste si dimensiunea transversala

Unghiul mandibulei:
• La început este foarte larg deschis și se închide treptat în timpul creșterii
• Dinamica închiderii este următoarea:
o La naștere 140-150 grade
o La finele primei dentiții 130-140
o La finele constituirii celei de-a II-a dentiții 125-130
o La adult 120-125
o La batrânul edentat se mărește din nou
18
 Dinamica unghiului mandibular este inversă decât la evoluția filogenetică
( în evoluția filogenetică, unghiul crește, în ontogenetică scade)

Aparatul dento-maxilar la naștere:

• Etajul inferior al feței – foarte puțin dezvoltat
• Mandibula are o poziție posterioară
• Libertate mare a mișcărilor în ATM
• Unghiul mandibulei – larg deschis
• Raporturile între maxilare se stabilesc la nivelul crestelor, prin mucoasa gingivală

Raporturile intermaxilare la naștere:

1. OCLUZIA PLANĂ:
• Creasta superioară- lată
• Creasta inferioară- în raport cu mijlocul crestei superioare (forma cea mai
fav)
2. OCLUZIA ÎN ACOPERIȘ ABRUPT:
• Crestele sunt mult mai înguste
• Creasta inferioară este așezată înapoia celei superioare (forma cea mai
frecventă)
3. OCLUZIA ÎN CUTIE:
• Creasta superioară dezvoltată în plan vertical o acoperă pe cea inferioară
ca un capac de cutie (forma inițială de ocluzie adâncă acoperită)
4. OCLUZIA PROGENĂ:
• Creasta inferioară depășește anterior pe cea superioară
5. OCLUZIA CAP LA CAP
• Crestele alveolare, relativ înguste, se găsesc pe același plan anterior

Erupția DT:
• Din 6 în 6 luni, începând cu vârsta de 6 luni
• Dd de pe arcada inferioară erup înaintea celor de pe arcada superioară, cu posibila
inversare la nivelul IL
• Secvența de erupție: IC, IL, M, C, M2

Consecințele erupției DT:

• Maxilarele cresc în partea alveolară
• Etajul inferior al feței se mărește
19
 • Între cele 2 arcade se stabilesc raporturi constante
• Mișcările mandibulei sunt dirijate și de fețele ocluzale ale dd în contact
• Se stabilește înălțimea ocluziei, care se va mări

Arcadele dentare temporare:

• Formă de semicerc
• Dd au axul aproape perpendicular pe planul palatinal
• Dd sunt așezați fără înghesuire
• Planul post-lacteal
• Supraocluzie incisivă redusă
• Diastemele fiziologice
• Abraziunea fiziologică

Erupția DP:
• La interval de 1 an, începând cu 6 ani, când erup M1
• Secvența de erupție:
o Superior: M1, IC, IL, PM1, PM2, C, M2, M3
o Inferior: M1, IC, IL, C, Pm1, Pm2, M2, M3
• Zone de sprijin a ocluziei lui Korkhaus (stabilizează și menține rapoartele
interarcadice)

Arcadele dentare permanente:

• Formă de parabolă/semielipsă
• Dd se sprijină unii pe alții prin intermediul punctelor de contact
• Axele dinților sunt diferite, făcând unghiuri variabile, dar determinate cu planul
de ocluzie (15 grade cu perpendiculara la planul de ocluzie), planul bazal,
orizontala de la Frankfurt.

20
CURS 4
FACTORII ETIOLOGICI AI ANOMALIILOR DENTOMAXILARE

I. FACTORI GENERALI
II. FACTORI LOCALI (FUNCTIONALI)

I. FACTORI GENERALI
• GENETICI
• METABOLICI
• ENDOCRINI
II. FACTORI LOCALI (FUNCTIONALI)
• alterarea functiilor ADM (respiratie, deglutitie, masticatie, fonatie);
• existenta unor obiceiuri vicioase;

Factorii generali au capacitatea de a actiona sau de a determina potentialul de crestere, calitatea

de crestere si durata si ritmul de crestere.
Factorii functionali
- au capacitatea de a influenta calitativ fenomenul de crestere = se imprima in directia de
crestere
- actioneaza dupa momentul nasterii (putem vorbi de preventive)
- vor influenta diferit structurile ADM in functie de momentul dezvoltarii la care e surprins
acesta, dar si in functie de anumiti parametri care caracterizeaza disfunctia:
o durata pe care factorul actioneaza
o intensitatea
o modul in care se desfasoara
o elementul din cadrul ADM asupra caruia actioneaza
o
I. RESPIRATIA

Dinamica: aerul parcurge caile respiratorii superioare (FN + nazo-faringe) suferind de-a lungul
traiectului modificari calitative si cantitativecare au rolul de a-l adapta la conditiile impuse de
respiratia pulmonara. Aceste modificari sunt realizate prin anumite particularitati ce tin de
pasajul aerian nazo-faringian: arhitectura traiectului anatomic strabatut, functiile epiteliului de la
acest nivel, functiile glandular, functiile tesutului venos si inervatie.

21
Arhitectura
Are rol in reglarea vitezei de tranzit a aerului, iar aceste modificari se realizeaza prin schimbarea
directiei pasajului aerian si prin modifxari de calibru.
Functiile epiteliale
1) Prezenta cililor – o prima functie de purifcare a aerului la nivelul mucoasei pituitare
completata de
2) Secretia unui mucus bacteriostatic produs de glandele caliciforme
3) Fenomenul de TIRAJ datorita vitezei aerului din FN care antreneaza periodic drenarea
aerului din cavitatile sinusale maxilare si inlocuirea acestuia

Functiile glandulare
Glandele au rol de umectare a aerului. Cantitatea de secretie pe 24h = 0,5 litri.
Tesutul venos erectil
Are rol de incalzire a aerului.
Inervatia
Activitate reflexa senzoriala crescuta; se inchid arcuri reflexe la acest nivel; la nivelul fiecarui
etaj se primesc stimuli care regleaza aceasta activitate reflexa care e intretinuta de …
contactul coloanei de aer cu mucoasa pituitara precum si de calitatea acestui aer.
RESPIRATIE MIXTA = respiratie nocturna ORALA (atunci cand nu se poate controla).
RESPIRATIA ORALA este obicei vicios atunci cand nu am obstructie a cailor respiratorii.
Mecanism: presupune anularea continentei labiale care antreneaza dupa sine aparitia
dezechilibrului intre buze, pozitia vertical si sagitala a mandibulei si limba. Din momentul in
care mandibula isi modifica pozitia atat vertical cat si sagital apare dezechilibru intre
musculatura externa (circumorala) si interna (limba).
POZITII NORMALE:
- Mandibula: coborata si retropulsie
- Limba: pozitie joasa

Limba pe zona anterioara se proiecteaza:

• pe incisivii superiori
• interincisiv
• pe incisivii inferiori
 pe incisivii superiori/ inferiori : prodentie superioara/ inferioara
 interincisiv: ocluzie deschisa
22
Daca mandibula e coborata, musculatura externa e in tensiune si apare fenomenul de compresie
la nivelul maxilarului.
In incontinenta labiala:
- buze hipotone
- buza inferioara scurta
 predispune la prodentie superioara;
Buza inferioara poate fi interpusa interinicisiv, ceea ce poate duce la retrodentie inferioara.
Poate exista dezechibru intre musculatura anterioara (orbicularul buzelor) si posterioara
(constrictor faringe) si poate aparea meziopozitie generalizata (=MPG/ mezializare de grup).
Ca si evolutie: nou nascutul poate respira si inghiti in acelasi timp pentru ca glota si laringele
sunt intr-o pozitie mult mai inalta => nu exista risc de reflux sau la alimentele sa ia calea
respiratorie.
Daca RO se instaleaza in perioada de crestere, consecintele sunt in functie de gradul de
dezvoltare al ADM, iar aceste influente se pot aprecia de la nivelul dezvoltarii pulmonare pana la
anatomia si troficitatea cailor respiratorii superioare.
Cauzele frecvente ale aparitiei RO:
1. obstructive
o vegetatii adenoide
o deviatii de sept
o rinite cronice
o amigdale hipertrofice
o malformatii ale choanelor
 poate fi amplificat de obiceiuri vicioase, mai ales cand exista teren predispus;
 dpdv al tipurilor constitutionale, cei mai predispusi sunt cei cu tip elastomat,
fosfocalcic (usor de deformat, cu elasticitate osoasa crescuta; de ex: rahitism in
antecedente); se recunosc dupa facies LEPTOPROSOP.

Forta de impact pe care coloana de aer o produce asupra palatului are rol in mentinerea
unui palat adanc. Aceasta presiune pozitiva nu e echilibrata de presiunea negativa din FN, N-
F, sinus maxilar si bolta ramane adanca. La asta se adauga si faptul ca musculatura externa
care este in tensiune comprima maxilarul superior si apare adancirea.
Anatomic si functional, modificarile funtionale care se intalnesc la un subiect pot sa
conduca in functie de combinarea lor la o anume ANOMALIE DENTO-MAXILARA.
2. prezenta amigdalelor hipertrofice
- mandibula e intr-o pozitie mai joasa si anterioara, ca sa elibereze istmul buco-faringian;
- limba e intr-o pozitie joasa
- musculatura externa e hipertona => comprima maxilarul
23
  ocluzie inversa cel putin lateral

Apar modificari de coloana: lordoza cervicala, cifoza toracica.

Prezinta facies ADENOIDIAN:
- fanta labiala deschisa (se vad incisivii superiori);
- narine pensate
- buzele mai palide/ mult mai rosii (ft. rar), fisurate, ragade comisurale;
- incisivii superiori cu/ fara leziuni odontale
- pacientii au o reactivitate scazuta
- scaderea performantelor intelectuale
 aerul inspirat pe nas: exista vase care in momentul inspirului transmit sange
oxigenat direct la creier
 respiratia orala: sangele ajunge in creier la final, dupa ce trece prin tot organismul

TRATAMENTUL RESPIRATIEI ORALE

 tratament chirurgical - pentru cauze obstructive (se poate face si preventiv):
- adenoidectomie
- amigdalectomie uni/bilaterala
- corectare deviatii de sept semnificative
 terapie ortopedica dento-faciala:
- mijloace :
o mecano – ortodontice
o dispozitive functionale: folosesc functii ale ADM pentru a produce forte de
corectie
o + DECONDITIONARE

Obiectivele tratamentului:
- indepartarea obstructiei
- reeducarea functiei respiratorii, ceea ce presupune recalibrarea FN, N-F
- repozitionarea complexului mandibulo-linguo-hioidian
- gimnastica respiratorie (ajuta la corectia posturala)
 largire cu 1 mm pe o parte = dublarea volumului pasajului aerian;
 cand se intervine cu aparate functionale se coboara si bolta (nu pot largi FN);

II. DEGLUTITIA

= act fizic prin care bolul alimentar format in CB strabate caile digestive suprioare pana la
intrarea in esofag; se realizeaza atat pentru lichide cat si pentru solide. E o functie care se
realizeaza cu o anumita frecventa permanent, modificandu-se doar ritmul.

24
PENTRU REZIDENTIAT:
- nr. de deglutitii/24h: 600-1600
~1/3 se realizeaza in timpul meselor
~2/3 intre mese
 in stare de somn: 50 de deglutitii

Timpii degutitiei:
1. Bucal
- Presupune transportul bolului alimentar in faringe
2. Faringian
- deplasarea bolului alimentar de-a lungul faringelui
3. Esofagian
- pana la orificiul cardia
4. Cardia
- trecerea bolului prin cardia

1. Timpul BUCAL
- timp voluntar
- bolul alimentar e transportat pana la intrarea in faringe prin contractii coordonate ale
musculaturii limbii, obrajilor, buzelor, mandibulei, complexului hiodian
- debuteaza printr-o inspiratie, dupa care urmeaza o inhibare completa a respiratiei pana la
finalul timpului faringian (II)

Fenomenele succesive ce apar pe parcursul timpului bucal prespun:

- plasare initiala a bolului pe fata dorsala a limbii (portiunea anterioara)
- limba ia forma de jgheab
- ulterior limba se sprijina pe bolta si se indreapta catre posterior

REZIDENTIAT:
- contractia mm. Milohiodieni ridica planseul bucal odata cu limba, care apasa cu forta pe
bolta palatina, impingand bolul spre faringe
- limba exercita pe bolta o presiune de 41-70g/cm² in functie de consistenta alimentelor
- presiunea se exercita mai ales pe partile laterale ale boltii
- timpul bucal al deglutitiei se schimba cu varsta

25
 a) faza colectarii lichidelor
- bolul alimentar este colectat la marginea anterioara a limbii, care e retractata
- partea dorsala a limbii are contact cu palatul moale
- buzele sunt in conact
- arcadele sunt in inocluzie
b) faza de transport
1) primul timp al deplasarii
- contact intre regiunea dorsala a limbii si valul palatin
2) al 2-lea timp al deplasarii
- 1/3 anterioara a limbii in contact cu palatul
- 1/3 medie se recurbeaza
3) al 3-lea timp al deplasarii
- contact intre limba si palatul dur
- palatul moale ridicat si inchide posterior N-F
- bolul trece in faringe
- arcadele dentare sunt in contact

2. Timpul faringian
- scurt: ~ 1 secunda
- implica declansarea unor reflexe, datorita contactul bolului cu anumite zone ale CB si
faringelui, care determina bolul sa patrunda in faringe si sa nu se intoarca catre N-F sau
laringe
 1/3 posterioara a limbii e in contact cu palatul moale care e ridicat
 Dintii sunt in ocluzie
 Buzele sunt in contact

3. Timpul esofagian
- debuteaza cu deschiderea orificiului crico-faringian
- presupune declansarea unei unde peristaltice cu rolul de a deplasa bolul
- se finalizeaza prin deschiderea reflexa a orificiului cardia
 fata dorsala a limbii are contact ferm cu palatul, opunandu-se refluxului catre N-Z
si oro-faringe;

La finalul deglutitiei mandibula se plaseaza spontan in RC.

Dpdv evolutiv timpul bucal cunoaste niste diferente:
1) la nn pana la 6 luni: deglutitie fiziologica infantila (cu limba intre arcadele adentate,
exista contact intre limba si buze); =deglutitie viscerala
2) perioada de tranzitie: 6 luni – 1,5 ani (eruptia M1 temporar)

26
 3) deglutitia matura, care presupune: arcadele in contact, limba posterior de incisivii
superiori; =deglutitie somatica

REZIDENTIAT:
- deglutitia cu arcadele in contact are loc la ingerarea alimentelor solide/ pastoase
- pentru alimente lichide, zemoase, arcadele raman departate si la adult
- daca nu se face tranzitia la deglutitia de tip adult sau se revine la cea infantila, e anormal,
e un semn de imaturitate neuro-musculara: deglutitie anormala (tip infantil)

TIPURI DE DEGLUTITII ANORMALE:

I. Deglutitia cu impingerea limbii catre anterior
1) cu limba interincisiv => inocluzie verticala frontala
2) limba preseaza pe fata palatinala a incisivilor superiori: preodentie superioara
II. Deglutitia cu impingerea limbii spre lateral
- inocluzie verticala laterala
- impresiunile dintilor pe marginile laterale ale limbii
- poate produce reincluzii
III. Deglutitia de tip posterior palatal
- se intalneste in ocluzia adanca
- dezechilibrele musculare sunt diferite pentru ca exista continenta labiala
- bolta e adanca
- versantul anterior se orienteaza spre oral => retrodentie anterioara
IV. Deglutitia linguala (sublinguala)
- cand inghite, limba se lateste in interiorul potcoavei mandibulare
- se intalneste frecvent la cei cu amigdale hipertrofice
- arcada inferioara dezvoltata in exces
- linguoinclinare compensatorie a dintilor laterali mandibulari ± frontali (pentru ca baza
alveolara e foarte larga)
- maxilarul superior nu are stimul pentru dezvoltare trasversala => hipodezvoltare
transversala
- apare ocluzia inversa

REZIDENTIAT:
Corelatii intre deglutitie si anomaliile dento maxilare
Prelungirea si permanentizarea stadiului de deglutitie infantila reprezinta o incapacitate a
copilului de a-si adapta miscarile la noile conditii create de eruptia dentara, consecinta a unei
intarzieri in maturizarea nervoasa si musculara.

27
  In functie de momentul instalarii apar modificari ocluzale diferite.
 Slefuirea selectiva a caninului se poate incepe cu varsta de 5 ani (pentru a nu
cauza inocluzie verticala.

CURS 5
FACTORI ETIOLOGICI AI ANOMALIILOR DENTO MAXILARE II
III. FUNCTIA MASTICATORIE
- e functia cea mai importanta
- ADM este aparatul masticator

CB are rol in procesul de digestie prin mai multe mecanisme:

1. incizia si triturarea alimentelor
2. functia gustative
3. impregnarea cu saliva a alimentelor => bolul alimentar
4. Inceputul digestiei prin anumite enzime (lizozim)

 Cand se realizeaza alimentarea naturala, apare fiziologic un sincronism intre musculatura

cervicala, lingual si circumorala

SUPTUL presupune 2 mecanisme diferite:

1. Succiune (se creaza vid in CB => presiune negative)
2. Presiune (intre limba si buze => implica miscari coordonate ale mandibulei, propulsia
acesteia, contractii ale musculaturii limbii, buzelor, obrajilor)

Inconveninentele alimentatiei artificial a nou-nascutului:

1. nu exista propulsia mandibulei (in mod normal, la nn, arcada mandibulara circumscrie
arcada maxilara)
2. travaliul muscular este scazut => suportul scheletal facial se la dezvolta mai putin
3. secretia salivara e mai scazuta
4. aerofagia e mai prezenta => se va satura mai repede
 semne prezente de rahitism, carii de biberon, imunitate scazuta

Daca alimentarea are loc corect (masticatie maseterina):

=> dezvoltare scheletala normala, are loc propulsia mandibulei, contractie coordonata si
echilibrata a muschilor labiali si a antagonistilor (mm. valului palatin) si rezulta pozitionarea
corecta a M de 6 ani.

28
 => abraziunea dintilor este egala si fiziologica, ceea ce face sa se stabileasca si la nivelul
incisivilor o relatie corecta
Daca exista masticatie temporala (si nu maseterina):
 abraziunea dintilor are un grad mai redus si se poate realiza cu tipare atipice;
 mandibula ramane pe o pozitie posterioara
 pot aparea probleme de pozitionare sagitala a M de 6 ani
 de multe ori se creaza premisele pentru o supraacoperire frontala mai mare, mergand
pana la ocluzie adanca;

Mecanismul de masticatie evolueaza de la nou nascut la adult:

- la un nn, cand suptul este adentat, miscarile mandibulei sunt libere, nesistematizate
- odata cu aparitia dintilor (a 2 a etapa), mai precis odata cu aparitia M2 temporar, incep sa
apara miscari in plan vertical si orizontal, miscari de propulsie si retropulsie, miscari in
ABT si miscari de lateralitate

Combinarea miscarilor = MISCARI DE CIRCUMDUCTIE

Acest mecanism duce la fenomenul de abraziune dentara care ofera libertatea ocluzala
caracteristica dentitiei temporare;
 plan de ocluzie orizontal la DT;
 curba lui Spee la DP;

- odata cu aparitia DP, se modifica dinamica masticatorie si incepem sa vorbim despre

stereotipuri masticatorii:
1. miscari in plan orizontal – FRECATOR
2. miscari in plan vertical – TOCATOR
3. combinatii intre cele 2 – ideal

ETAPELE MASTICATIEI
I. INCIZIA
- se realizeaza de catre dd frontali
- presupune mai multe etape fuctionale:
1. coborarea mandibulei
2. propulsia
3. ridicarea mandibulei pana in pozitia cap la cap a incisivilor centrali
4. intoarcerea distala a incisivilor centrali cu alunecarea pe fetele palatinale a incisivilor
superiori
II. TRITURAREA
- se realizeaza la nivelul dd laterali (cuspidati) prin miscari de circumductie (presiune)

29
 - presupune un ciclu de 4 timpi care sunt separati prin tipul de contacte interdentare sau
interarcadice
1. Faza 1 – faza libera, faza de atac
- presupune un crearea spatiu interarcadic prin interpunerea alimentelor
2. Faza 2 – prejuxtaocluzala, faza de orientare
- tot prin intermediul alimentelor, cuspizii dintilor laterali inferiori se orienteaza fata de cei
ai dintilor laterali superiori in pozitie corecta ocluzala
3. Faza 3 – juxtaocluzala
- presupune alunecarea pantelor cuspidiene inferioare pe cele superioare
4. Faza 4 – de ocluzie
- cuspizii se sprijina in fosete, in pozitia finala ocluzala, ca o consecinta a angrenarii
complete a maxilarelor

 toate presupun miscari coordonate a musculaturii maseterine, linguale, circumorale si

propulsoare a mandibulei
 rezultatul final al fazelor este formarea bolului alimentar

EFICIENTA MASTICATORIE
= capacitatea ADM de a tritura alimentele in fragmente cat mai mici; depinde de aria
masticatorie, de intensitatea si numarul miscarilor masticatorii (masticatie lenesa/ grabita);
FUNCTIA MASTICATORIE
 Exista 2 tipuri de ansambluri care fac posibila aceasta functie:
1. ansamblul mandibula – maxilar care implica raportarea statica si dinamica a mandibulei
fata de maxilar si scheletul cranio-facial
2. ansamblul dento-alveolar - intermediat prin structuri parodontale

Rezidentiat:
• Presiune asupra osului alveolar=>rezorb
• Ideal : F in axul dd, fie perpendicular pe una din fete
• Intensitatea F:
o Temporal (35 kg)
 Fascicul anterior: ridicare, propulsie
 Fascicul mediu: lateralitate
o PTG extern (28 kg)
o Maseter (26kg)
 Ridicare, secundar propulsie
o PTG intern (16 kg)

30
 -combinarea dintre PTG face anumite miscari de lateralitate
• In timpul masticatiei, dd sunt supusi la anumite presiuni foarte mari. Parodontiul are o
capacitate discriminatorie proprioceptiva, suportand presiuni de :
 Incisivi (32 kg)
 Canini (35 kg)
 PM (44 kg)
 M1 (46 kg)
 M2 (64 kg)
• * la F, fortele dezvoltate de molari= 2/3 din B

In reeducarea functiei masticatorii se pot recomanda exercitii care sa vizeze consumul de

alimente de consistenta dura (ex: guma de mestecat). Urmarirea acestor exercitii este scaderea
pragului de sensibilitate dentara, ca urmare a cresterii fortei (↓ cu 40-50% intr-o luna). Daca
exercitiile nu sunt efectuate suficient timp (cel putin 6 luni), se revine la pragul initial dupa
aproximatic 2 saptamani de la incetare.
La nivel dentar, sub influenta masticatiei apar niste deplasari si modificari adaptative.
Consecinta directa a masticatiei este INTRUZIA, care se realizeaza in 2 faze:
1. mai amplu si mai rapid – asigurata de alungirea fibrelor parodontale
2. mai lenta si mai mica in amplitudine – asigurata de deformarea elastica a osului alveolar
tractionat de fibrele parodontale
 ambele faze sunt mai mici in amplitudine cand inaintam in varsta, cu precadere cea de-a
doua

MECANISME PRIN CARE MASTICATIA INFLUENTEAZA DEZVOLTAREA

ADM
1. contractia musculaturii: toti muschii masticatori, iar cand aceasta contractie este intensa,
egala, simetrica si echilibrata, se asigura conditia unei dezvoltari dimensionale si
posturale corecte
2. cresterea fluxului sanguin la nivelul zonelor la care se realizeaza contractia muschilor si
la nivelul oaselor la care se insera muschii (este o consecinta a contractiei muschilor)
3. cantitatea de saliva care variaza in functie de consistenta alimentelor si de cat timp se
realizeaza masticatia

 resorbtia anterioara si apozitia posterioara => micsorarea unghiului mandibular

fiziologic, care se stabileste la varsta de 12 ani; + alungirea ramului orizontal
 atrezie = lipsa congenitala a unei formatiuni anatomice

31
 Masticatia insuficienta, masticatia unilaterala, existenta unui anumit stereotip masticator sau
preferinta pentru o anumita consistenta sau tip de alimente, duc la modificari semnificative
asupra cresterii maxilarelor care se vad prin:
- incongruente
- blocaje ocluzo articulare (exemple de blocaj ocluzo-articular: supraacoperire verticala de
M1, angrenaj invers in zona frontala/laterala => o problema de ocluzie limiteaza o
miscare articulara)
- lipsa de structurare parodontala
- mezio pozitie generalizata

Mecanismul prin care masticatie influenteaza aparitia unei anomalii, dar si mecanismul prin care
anomaliile pot sa influenteze exercitarea functiei masticatorii se refera la:
- reducerea ariei masticatorii, care poate aparea prin:
1. decalaj sagital intermaxilar
2. inocluzie sagitala frontala
3. inocluzie verticala frontala
• =>dd aflati in ocluzie sunt suprasolicitati
• =>dd care nu prezinta contact ocluzal vor fi infrasolicitati
• frecventa modificarilor parodontale se va produce pe dd infrasolicitati, in
timpul cresterii
- blocaje ocluzo-articulare (URGENTA):
• Limiteaza miscarile masticatorii
• De regula sunt permise doar miscari verticale
• Cu cat blocajul e mai aproape de determinantul posterior (ATM), cu atat va
determina o trauma ocluzala mai mare asupra ATM (ex:angrenaje
inverse=urgente ortodontice)

TRATAMENT:
1. se pune problema inlaturarii factorului dureros:
- tratamentul leziunilor odontale
- tratamentul leziunilor parodontale
2. presupune reeducarea, care vizeaza grabirea ritmului alimentar daca e lenes, daca are
masticatie unilaterala sa devina bilaterala, masticatia grabita se diminueaza
3. presupune corectarea anomaliilor dento-maxilare care ar avea ca rezultat marirea ariilor
masticatorii, asigurarea miscarilor de circumductie, ca urmare a deblocarii ocluzale

32
IV. FONATIA
= emisia de sunete articulare caracterizate de parametri precum: intensitatea (cat de tare),
inaltimea (sus/ jos), timbrul (depinde de cavitatea de rezonanta), durata.
Exista 2 mecanisme care fundamenteaza acest mecanism:
1. Teoria clasica – suntele sunt produse de vibratia pasiva a corzilor vocale cand aerul trece
printre ele
1. 2. Teoria neuromusculara – explica emisia de sunete prin vibratia activa a corzilor vocale
ca urmare a decalajului de impulsuri nervoase in nervii recurenti care sunt transmise la
nivelul mm corzilor vocale (mm ari si tirovocal).

CORZI VOCALE = formatiuni musculo-tendinoase asezate la nivelul laringelui; in pozitie de

repaus, intre ele se formeaza un spatiu = RIMA GLOTIDIS
TEORIA NEURO-MUSCULARA explica emisia de sunete prin vibratia activa a corzilor
vocale ca urmare a declansarii de impulsuri nervoase in nervii recurenti, care sunt transmise la
nivelul mm corzilor vocale (mm ari si tirovocal).
Contractia activa a mm. corzilor vocale – 4 faze:
1. indepartarea corzilor vocale (abductia)
2. elongarea maxima
3. apropierea (adductia)
4. alipirea CV (acolarea)
• La nn, nervii recurenti sunt egali; pe masura ce copilul incepe sa vorbeasca, recurentul
stang se alungeste si devine mai gros (recurenti egali ca la NN=> muti); Recurentul
stang trece pe sub aa.subclavie . Este mai lung cu 10 cm si mai gros.

Indicele neuro-muscular:
o Inspiratie=>corzile vocale nu vibreaza= inhibare fono-respiratorie Fabre
o Producerea sunetului= expir sub o anumita presiune (sunet glotic initial)
o Aerul expirat intampina o rezistenta-impedanta de scurgere (comanda inspiratia pentru
urmatoarele emisii)

PAVILIONUL FARINGO-BUCAL
- rol in scaderea intensitatii sunetului (control asupra intensitatii)
- in functie de locul si modul in care se formeaza suntele, rezulta vocale sau consoane

33
 • vocale = sunete produse direct prin contractia variabila a corzilor vocale; sunt
diferite in functie de locul unde se formeaza si de miscarea care este implicata in
articularea lor; se pot forma la nivel labial, la nivelul limbii, a portiunii superioare
sau inferioare a CB (superior: rezonator nazal, inferior: rezonator bucal)
 tipuri: vocale palatale, mediale, velare; in functie de calibrul pavilionului faringo-
bucal : deschise/ inchise/ mijlocii
• consoane = sunete produse in diferite segmente ale pavilionului faringo bucal, in
functie de interactiunea coloanei de aer cu aceste regiuni, prin contractia
musculaturii aferente
 tipuri: labiale, labio-dentare, linguo-palatale, linguo dentare;

TULBURARI DE FONATIE SI ANOMALII DENTO-MAXILARE

- o tulburare de fonatie poate da o anomalie
- daca exista o anomalie, de exemplu ocluzie deschisa si tulburari de fonatie, se corecteaza
anomalia si tulburarea devine mai mare => necesita reeducare de catre logoped

Tulburari de fonatie:
- modificari de pronuntie = dislalie
- moficari de sonoritate = rinolalii
• Dislalii – se refera la pronuntarea unor consoane, care, mai ales in situatia unor
interpozitii, agraveaza o anomalie existenta (ex: existenta pelticului,
sigmatismului)
• Rinolalii
a) inchise – voce nazonata in obstructie tranzitorie a segmentul nazal (deviatie de
sept)
b) deschise – comunicare intre CB si segmentul nazal (despicaturi anterioare/
posterioare/ totale)
• Tulburari de ritm:
- Bradilalie
- Tahilalie
- Balbaiti

TRATAMENT
- in functie de care apare prima (cel mai frecvent anomalia)
- trimitere la logoped si urmarire in timp
- reeducare logoped
- cum afecteaza dispozitivul ortodontic corectia tulburarii fonatorii
- trebuie sa cunoastem pasii si durata reeducarii tulburarii fonatorii
34
OBICEIURI VICIOASE
= deprinderi care prin anumite caracteristici pot influenta cresterea si dezvoltarea ADM
- pana la 4-5 ani sunt considerate in limite normale, pentru ca plasticitatea osoasa pe care
scheletul o poate prezenta pana la aceasta varsta permite corectia spontana
- evolutia negativa depinde de intensitatea cu care se realizeaza, durata de timp, tipul
obiceiului vicios

TIPURI:
1. respiratia orala
2. succiunea
3. interpozitia (cu/ fara succiune)
4. atitudini posturale

 succiunea se poate asocia cu alte obiceiuri vicioase sau cu alte mecanisme: presiune
(apare deformarea elementelor) sau tractiune (mai grav)
 interpozitia si succiunea buzei inferioare: urme ale incisivilor inferiori, adancirea
santului labio-mentonier

Pot fi:
 autotrope (apartin ADM): interne – limba; externe – obraji, buza;
 heterotrope: deget, pix

In cadrul sindromului Brodie este prezenta ocluzia lingualizata bilateral; Exista o dezvoltare
maxilara transversala in exces si dezvoltare mandibulara transversala insuficienta.

 atitudini posturale
• diurne – sprijin pe barbie/ in pumn => lordoza cervicala
• nocturne – dormit in decubit lateral cu capul pe pmn, dormit in decubit dorsal cu
capul in extensie, dormit cu capul in flexie

Tratamentul atitudini posturale:

-gimnastica medicala de corectie
-educarea respiratiei

35
CURS 6 FACTORI GENERALI IN ETIOLOGIA ANOMALIILOR DENTO MAXILARE

Orice patologie care apare in evolutia ADM prezinta o cauza, cresterea si dezvoltarea
mandibulo-maxilara fiind supuse unor factori generali si loco-regionali. Factorii generali care
influenteaza cresterea sunt: ereditatea, factori neuro-endocrini, factori metabolici. Ponderea cea
mai mare o are ereditatea, care influenteaza dezvoltarea atat din perioada intrauterina, cat si dupa
nastere. Desi are un rol preponderent pentru morfologia ADM, e greu de precizat in ce masura
interactioneaza cu factorii loco-regionali, astfel ca in etiologia anomaliilor DM: 75-90% sunt de
cauza functionala si 10-25% de cauza ereditara.
Este foarte importanta determinarea etiologiei in anomalii, pentru un diagnostic si
tratament corect; orice tratament trebuie sa inceapa cu atenuarea factorului etiologic.
Factorii generali influenteaza potentialul, durata, cantitatea si ritmul de crestere.
Factorii loco-regionali influenteaza directia de crestere.
Cu cat factorul etiologic actioneaza in perioadele initiale ale formarii, cu atat patologia e
mai severa.
I. EREDITATEA
La nivel mandibulo-maxilar determina:
- forma, volumul dintilor si al proceselor alveolare
- adancimea si configuratia boltii palatine
- pozitia dintilor in raport cu procesele alveolare
- pozitia proceselor alveolare in raport cu baza maxilarelor
- pozitia maxilarelor in raport cu baza craniului
- tiparul de crestere la nivelul bazei craniului

Baza craniului
- orizontal = planum
- decliv = clivus
 intre ele se afla unghiul sfenoidal unde de afla saua turceasca, cu punctual sellae (in jurul
lui se dezvolta cresterea osoasa);

Zona bazei craniului prezinta zone de crestere endocondrala care influenteaza morfologia finala a
maxilarului si mandibulei.
Tiparul de rotatie faciala:
- anterior – unghi mandibular micsorat (tipar hipodivergent)
- posterior – unghi mandibular marit (tipar hiperdivergent)
- normal – unghi madibular 120° (tipar normodivergent)
36
 Anomalii care se transmit ereditar: ocluzia adanca acoperita, prognatismul mandibular
adevarat (exces de crestere la nivel madibular), dizarmonii dento-alveolare cu inghesuire sau
spatiere, care apar prin ereditate incrucisata, anodontiile, diastema vera in asociere cu morfologia
si insertia frenului buzei superioare.
In majoritatea sindroamelor genetice exista o afectare importanta a dezvoltarii extremitatii
cefalice, in special prin modificari de crestere la nivelul bazei craniului, care influenteaza
morfologia finala madibulo maxilara. Exista 23 perechi de cromozomi (22 autozomali; 1 sexuali)
=> disgenezii autozomale/ gonadale. Toate duc la anomalii de numar, de structura prin gene
alelomorfo (anormale).
DISGENEZII AUTOZOMALE DE NUMAR
Caracteristici
1. Trisomiile
• S. Down (trisomia 21): hipotrofie staturala
• S. Edward (trisomia 18): tulburari mentale cu diferite grade; mor la varste mici
• S. Patau (trisomia 13): tulburari de crestere; mor la varste mici

a) Trisomia 21 (maladia Longdon-Down, mongolism)

- hipertelorism (distanta interoculara mare) => sgn patognomonic
- aspect mongoloid (fanta palpebrala oblic ascendenta)
- subiectii nu depasesc varsta de 40-45 de ani
- deficit mental in diferite grade
- retrognatia maxilarului, care apare prin deficit de crestere la nivelul planum-ului
- limba plicaturata, geografica, macroglosie, care determina o V-inclinare accentuata a frontalilor
anteriori
 Se instaleaza ocluzia inversa prin deficit de crestere al maxilarului si V - inclinarea
frontalilor inferiori

-modificari dentare de structura = displazii si de forma, volum

b) Trisomia 18
- nu traiesc mai mult de 3 ani
-deficit somato-psihic major
- afectarea mandibulei: ramul ascendent ramane foarte scurt

37
- afectarea extremitatii cefalice: deficit de crestere la nivelul oaselor frontale, ceea ce face ca
regiunea occipitala sa para foarte proeminenta

c) Trisomia 13
-modificari naso-septo-etmoidale: afectare de crestere a oaselor nazale, orbitelor (asociaza
malformatii oculare), despicaturi, aplazie palatina (lipsa)
- sindrom incompatibil cu viata

DISGENEZII DE STRUCTURA
a) S. Franceschette Zuraten-Klein (dizostoza mandibulo-faciala)
- apar modificari de crestere la nivelul mandibulei si oaselor malare => profilul de pasare
(mandibula nu creste, oasele malare sunt aplatizate, apar modificari la nivelul rebordului extern
orbitar – aspect antimongoloid: fanta palpebrala descedenta)
- decalaj maxilo-mandibular important => aspect de macrostomie (distanta intercomisurala mare)
- frecvent apar modificari la nivelul pavilionului auricular, obstruarea CAE, modificari de forma,
modifcari ale urechii interne (merg pana la surditate)

DISGENEZII AUTOZOMALE PRIN GENE ANORMALE

a) S. Apert-Crouzon (ACROCEFALOSINDACTILIA)
-aencefalie (craniu in „turn”)
- deficit de crestere la nivelul zonei malare => aspect exoftalmic + fals simdrom progenic prin
deficit de crestere al maxilarului superior (ocluzie inversa)
- hipertelorism
- sindactilie (dar strctura scheletala completa)
- Tratament: chirurgie ortognata + tratament ortodontic in prealabil (decompensarea anomaliei)

b) Disostoza cleido-craniana
- lipsesc claviculele (aduce umerii in contact)
- brahicefalia (diamentrul antero-posterior al craniului e mic)
- retrognatism maxilar (fals sindrom progenic)
38
- intarzieri mari de eruptie, raman dinti in incluzie, pot aparea supranumerari care cresc riscul
incluziei
DISGENEZIILE GONADALE
a) S. Turner (disgenezia ovariana) – apare la fete
- lipseste un cromozom X (formula cromozomiala = 44 + X0)
- dezvoltare psihica normala
- prezinta organele aparatului genital la nastere, dar nu se instaleaza caracteristicile sexuale
secundare; uterul si ovarele se atrofiaza > infantilism sexual; amenoree precoce;
-hipotrofie staturala: maxim 150 cm
- aspect particular al gatului: pterigyum colli (din cauza unei insertii anormale a m. Pielos al
gatului, aspect asemanator siminelor: gat lat, scurt, inserat mai jos)
- deficit de crestere mandibulara => micrognatie mandibulara (profil de pasare)
- comisurile orientate in jos, fanta palpebrala antimongoloida => fata trista
b) S. Klinefelter (44 XXY) – apare la baieti
- sindrom cu exces de crestere
- exces de crestere mandibulara => sindrom progenic
- caracteristici sexuale feminine
c) Displazia ectodermala
- la baieti, transmisa prin cr. X al mamei
- afectarea tuturor derivatelor ale ectodermului (piele, par, unghii, dinti)
- la nivel tegumentar lipsesc glandele sudoripare => tulburari de termoreglare + imbatranire
- aspect albinos, par friabil
- anodontii totale, subtotale; dintii prezenti pe arcada prezinta modificari de forma si volum
(nanici, tarus)
DESPICATURILE LABIO-MAXILO-PALATINE
- pot avea componenta genetica (perturbare care apare in timpul sarcinii sau ereditar)
- deficit de crestere al maxilarului superior
- anomalii dentare izolate: rotatii accentuate, ectopii, incluzii (in special la dintii de pe
despicatura – IL, C)
- se instaleaza sindrom progenic fals

39
II. FACTORII METABOLICI
Rahitismul – afectare metabolica, determina modificari mari de morfologie dentara (sindrom de
ocluzie deschisa dismetabolica):
• tipar hiperdivergent (cu oblicitate accentuata a ramului orizontal, ancosa pregoniaca
foarte accentuata, etaj inferior mult marit => spatii mari de inocluzie verticala)
• bolta palatina adanca (ogivala)
• modificari dentare de structura

III. FACTORII ENDOCRINI

- dirijeaza cresterea din perioada intrauterina, cu rol de catalizatori care intarzie sau
accelereaza cresterea
• STH (hipofiza)

a) HIPERSECRETIE
 pana la 6 ani => gigantism: exces de crestere, dar proportional la nivel somatic; cel mult
dizarmonie dento-alveolara cu spatiere
 6-16 ani => acromegalie juvenila: exces de crestere la nivelul extremitatilor si
mandibulei; se poate instala sindrom progenic, poate grabi eruptia dentara
 la adult => acromegalie: boselarea la nivelul sinusurilor, accentuarea mentonului =
progenie, cresterea membrelor (maini, picioare)

b) HIPOSECRETIE
 pana la 6 ani => nanism: deficit de crestere proportional; inghesuiri dentare, taurodontie
 6-16 ani => progerie: imbatranire precoce a pielii, aspect mult mai batran, deficit de
crestere mandibulara, intarzieri ale eruptiei si apexificarii;
 peste 16 ani => caşexia pituitara (Sindrom Simmonds): tulburari trofice vasculare,
imbatranire precoce la nivelul pielii, resorbtii accentuate, forme grave de parodontopatie;

40
 CURS 7 RADIOGRAFIA
Tipuri de Rx:
1. Rx endobucala, retroalveolara, izometrica si ortoradiala
2. Tehnica Clark
3. Rx cu film muscat
4. Ortopantomograma
5. Teleradiografia

1. Rx retroalveolara

Avantaje:
• Permite efectuarea de masuratori (ex: lungimea radacinii, raportul DT-DP)
• Ofera informatii precise, inclusiv despre spatiul periodontal
• Permite aprecierea rapoartele reciproce ale diferitelor structuri

Dezavantaje:
• Limitata, nu se poate vedea o leziune mai intinsa
• Nu permite aprecierea rapoartelor in sens V-O

2. Tehnica Clark

- 2 rx retroalveolare - una ortoradiala

-una excentrica(M/D)
Principiu: se fac 2 rx retroalveolare, dintele (formatiunea) care pe a doua rx apare deplasat in
acelasi sens in care s-a deplasat sursa de radiatii (M/D), este situat mai departe de aceasta, deci
spre O.
3. Rx cu film muscat
• Se foloseste in cazul in care exista dinti sau formatiuni incluse, pentru a aprecia pozitia
acestora in sens V-O
• Se utilizeaza 2 incidente, perpendiculare pe planul de ocluzie
 Bolt: centrata pe linia mediana, pe incisivi
 Simson: deplasata lateral si centrata pe elementele de radiografiat

4. Ortopantomograma
• Orto=ortoradiala
• Pan=cuprinde aproape toate elementele masivului facial

41
ELEMENTELE CUPRINSE PE OPG:

• Cele 2 maxilare
• Mugurii situati intraosos
• Cele 2 arcade si raportul dintre ele
• Sinusurile maxilare si raportul cu arcada superioara
• Marginea orbitala inferioara
• ATM, marimea si directia de crestere a condilului, raportul cu tuberculul articular, spatiul
articular
• Coloana vertebrala (x2)

Pe OPG se urmareste:
• Pentru dintii care sunt erupti: gradul de formare a radacinilor, gradul resorbtiei radiculare
– DT
• Pentru dintii situati intraosos: dimensiunea(rap. Fata de dintii permanenti situati pe
arcada), forma, pozitia preeruptiva, inclinatii
• Prezenta dintilor supranumerari si localizarea lor
• Anodontii
• Incluzia dentara: pozitia dintelui inclus si unele din cauzele incluziei (anomalii de forma
ale dintelui inclus, obstacole in calea eruptiei, capac osos dens)
• La diastema: orientarea apexurilor, existenta unui sept fibros, inclinarea apexurilor
• Prezenta, pozitia si perspective de eruptie a M3(nu se vede inainte de 10-11 ani, mai
exista si crestere osoasa)
• Leziuni dentare, procese apicale, tratamente odontale incorecte
• Parodontiul marginal, nu se vede spatiul periodontal, eventuale largiri; se vede doar
ciupirea septului intedentar
• Fracturi, tumori

OPG in ocluzie, in IM
• Se evidentiaza relatia de ocluzie
• Apare un grad de suprapunere in plan vertical, atat in zona frontala cat si in zona laterala
• Condilul mandibular intra in cavitatea genoida
• Nu se evidentiaza foarte precis leziunile odontale din cauza suprapunerii

42
 OPG in propulsie, cap la cap
• Nu se evidentiaza relatiile de ocluzie: se observa coroanele dintilor superiori si
inferiori, rapoartele volumetrice dintre ele, leziunile odontale
• Zonele laterale cu un spatiu de inocluzie verticala
• Condilul situat in dreptul tuberculului articular

5. Teleradiografia
Tipuri:
• de profil(informatii despre dezvoltarea masivului facial in sens verical si sagital)
• de fata(dezvoltare verticala si transversala)
• axiala
- puncte care se marcheaza pe teleRx: Sn, N, Oph, Pr, Nsa, Nsp, Pg, A, B

6. Tomografia axiala computerizata

- obtinerea unor imagini rx cu ajutorul unui fascicul de radiatie reontgen, prin

tomografierea in sectiuni, straturi perpendiculare pe axul longitudinal al organismului,
implicit al craniului si prelucrarea datelor cuantificate in computer
- este o metoda prin care pot fi luate radiografii seriate clare la adancimi gradate in oricare
parte a corpului

Avantaje:
- Analiza extrem de fina a diferentelor de atenuare caracteristica partilor moi
- Se pot sesiza diferente inregistrate intre lichide si muschi, tesut adipos, etc.
- Detecteaza leziunile osoase incipiente insotite de pierderi minerale reduse
- Eliminarea suprapunerii altor structuri

Dezavantaje:
- pret mare
- acces limitat
- doza mare de radiatii

7. CT volumetrica digitala cu fascicul conic CBUI (CBCT)

- Fasciculul conic permite obtinerea integrala volumetrica, 3d, a imaginii unei regiuni
anatomice

43
 - Factorul decisiv nu este geometrica imaginii, ci metodele folosite pentru
reconstructia 3d, care difera fata de cele folosite la CT
- Este generat un fascicul de raze conice in jurul centrului fix care este pacientul si care
este centrul de rotatie al sistemului
- Un aspect functional pentru folosirea imagisticii 3d este un program computerizat de
calitate

Avantaje:
- Imaginea generata este 3d, in marime naturala, iar clinicianul are o imagine mult mai
exacta
- Medicul poate prezenta imediat pacientului datele in urma scanarii si poate procesa
interactiv aceste imagini, accentuand structurile anatomice specifice
- Imaginile diferite din perspective diferite pot fi generate retroactiv din datele obtinute
– pot fi create o serie de mici sectiuni aditionale
- Doza mai mica de radiatii pentru ca zona examinata este scanata o singura data

Dezavantaje:
- Pret ridicat
- Accesibilitate limitata

44
 CURS 8 Terminologie si clasificare anomalii dento-maxilare

- Cantitativ: exces sau deficit

- De pozitie: vizand implantarea dd la nivelul arcadelor, arcadele pe bazele maxilarelor sau
ale maxilarelor pe baza craniului
- De directie: cand axele dd, proceselor alveolare sau maxilarelor sunt modificate
- De ritm de dezvoltare

PLANURILE
1. Medio-sagital: pe linia mediana, ant-post
2. Orizontal: orizontala de la Frankfurt
3. Transversal: strabate organismul dintr-o parte in alta

Termenii folositi pentru definirea anomaliilor ADM sunt formati din:

- prefix: indica sensul anomaliei
- radical: defineste tipul anomaliei
- calificativ: precizeaza caracterul particular al anomaliei

Sensul anomaliei
1. In sens sagital
- Pro- = deplasare spre anterior pentru maxilare, alveole si dd din regiunea frontala
- Retro- = deplasare spre posterior in regiunea frontala
- Mezio- = deplasare spre anterior a dintilor
- Disto- = deplasare spre posterior a dintilor

2. In sens transversal
- Endo = spre interior
- Exo = spre exterior

3. In sens vertical
- supra = deasupra
- infra = sub

Pentru aprecierea modificarilor dimensionale: macro = mai mare; micro= mai mic

Sediul anomaliei:

- Gnatie = pentru maxilare

- Alveolie = pt alveole
- Dentie = pentru dinti
45
 - Genie = pt menton
- Cheilie = pt buze

Particularitatile anomaliei:

- Totala/ partiala
- Unilat/ bilat
- Sup/ inf
- Unimax/ bimax
- Dreapta/ stanga
- Simetrica/ asimetrica
- Frontala/ laterala

MALPOZITII DENTARE

1. Fata de pozitia arcadei

- Vestibulopozitie – oropozitie
- Vestibuloinclinatii – oroinclinatii
- Rotatii: in jurul axei dentare (se denumeste muchia deplasata si sensul deplasarii,
numarul de grade)

2. Fata de linia mediana

- Meziopozitii
- Distopozitii
- Mezioinclinatii
- Distoinclinatii

3. Fata de planul de ocluzie

- Suprapozitii
- Infrapozitii

ANOMALII DENTARE IZOLATE

- Diastema (spatiu intre IC), trema

- Incluzia (ramanerea unui dinte in os dupa termenul de eruptive)
- Ectopia (eruptia unui dinte in afara/ inauntrul liniei arcadei)
- Reincluzia (reintoarcerea in os a unui dinte care a fost erupt)
- Transpozitia (schimbarea locului pe arcada intre 2 dinti vecini)
- Dd supranumerari (nr. mai mare de dinti fata de normal)
- Agenezie, anodontie (absenta unuia/ mai multor dinti)
- Nanism dentar (un singur dinte este de dimensiuni mai mici)
- Microdontie (toti dintii sunt de dimensiuni mai mici)
- Gigantism dentar (un singur dinte e de dimensiuni mai mari)
- Macrodontie (toti dintii au dimensiuni mai mari)
- Eruptie precoce (eruptie cu mult inainte de termenul normal)

46
 - Eruptie tardiva (cu mult dupa termenul normal)

CLASIFICAREA ADM
- Clasificarea scolii americane - Angle
- Clasificarea scolii germane – pe sindroame
- Clasificarea scolii franceze - clinica
- Clasificarea scolii romanesti – Firu

1. Clasif lui Angle

- Foloseste drept criterii rapoartele de ocluzie in plan sagital la nivelul M 6 ani

- Considera M 6 ani superior fix, ceea ce nu e adeverat, apar rapoarte false
- Da informatii strict cu privire la ocluzie, nu la toata anomalia
- A fost extrapolata clasificarea si la raportul bazelor osoase
- Cls 1 – raport neutral la molari
- Cls 2 – raport distalizat
• diviziunea 1 (II/1) – ocluzie adanca in acoperis - IC superiori formeaza un unghi >
15° cu perpendiculara la planul de ocluzie; supraacoperire frontala > 1/3
• diviziunea 2 (II/2) – ocluzie adanca acoperita; unghi < 15°; supraacoperire
frontala > 1/3;
 subdiviziune: atunci cand raportul distalizat este unilateral;
- Cls 3 – raport mezializat

2. Clasif scolii germane

- se precizeaza diagnosticul de anomalie dupa modul in care se asociaza mai multe semne,
alcatuind un sindrom, dar si dupa factorii etiologici.

SD DE COMPRESIE DE MAX
- Cu protruzie
o Cu aliniere dentara (frontalii superiori sunt V-inclinati, cu puncte de contact)
o Cu spatiere dentara (frontalii superiori sunt V-inclinati, fara puncte de contact)
- Cu inghesuire
o Se datoreaza in special factorilor functionali, dar poate avea si caracter ereditar

SD DE OCLUZIE DESCHISA
- Prin interpozitii: cauza functionala
- Forma grava, dismetabolica: datorita rahitismului, dar poate avea si caracter ereditar

SD DE OCLUZIE ADANCA ACOPERITA

47
 - Are etiologie predominant ereditara

SD PROGENIC
- Adevarat: prin exces de crestere a mandibulei
- Fals – prin deficit de dezvoltare al maxilarului (factori ereditari si neuro-endocrini) sau
prin pozitionarea anterioara a mandibulei (factori functionali)

SD DE INCONGR DENTO-ALV
- Cu inghesuiri: consecinta a mai multor factori: genetici, filogenetici, functionali
- Cu spatieri: de etiologie ereditara si functionala
-

CONSECINTELE EXTRACTIILOR PREMATURE

- apar din cauza extractiilor precoce a dd temp, in special din zona de sprijin korkhaus
- M 6 ani migreaza mezial, iar Pm + C nu mai au spatiu sa erupa pe arcada; cei care au cel
mai mult de suferit sunt cei care erup mai tarziu, in general Caninii;

ANOMALII MONOCAUZALE
- Dentare izolate: de nr, de pozitie, de eruptie, de dimensiune

3. Clasificarea scolii franceze

- Dizarmoniile de baza osoasa: sunt tulburate dimensiunile si/sau rapoartele reciproce ale
maxilarelor sau cu baza craniului
- Dizarmoniile dento-alveolare: datorate modificarii raportului dintre dimensiunea dintilor
si a arcadelor
- Dizarmoniile sistemului dentar: de nr, volum, pozitie

4. Clasificarea scolii romanesti

- Dizarmonii maxilare
- Dizarmonii alveolare
- Dizarmonii dentare de grup
- Dizarmonii dento-alveolare
- Dizarmonii dentare izolate
o Pentru fiecare clasa se precizeaza directia, topografia si factorii etiologici
o

CURS 9
48
 PRINCIPII IN TERAPIA ORTODONTICA

- Scopul fiecarui tratament ortodontic este acela de a se obtine un status, atat dpdv estetic,
cat si functional, care sa fie superior celui prevazut in lipsa tratamentului

OBIECTIVE:
1. Asigurarea starii de sanatate a ADM (prevenirea, limitarea, stoparea complicatiilor)
2. Corectarea dezechilibrelor ocluzo-articulare
3. Normalizarea functiilor ADM

COORDONATELE TRATAMENTULUI ORTODONTIC

- Varsta
- Tipul anomaliei dento-maxilare
- Reactivitatea individuala
- Relatia medic-pacient
- Interrelatia cu alte specialitati

A. Varsta – evaluarea perioadei de crestere max

Fazele cresterii:
1. Perioada copilariei
- puseu de creste rapida
- momentul masurilor preventive
2. Perioada juvenila
- rata de crestere scade pana la minim
- perioada masurilor interceptive
3. Perioada puseului de crestere pubertina
- crestere maxima
- momentul tratamentului activ
4. Perioada postpubertara
- cresterea se diminueaza
- momentul stabilizarii rezultatelor – contentia

PROCESUL DE CRESTERE
- Nu e uniform, are perioade de accelerare/ incetinire
- Puseul maxim de crestere = perioada pubertara a carei predictionare este dificila
- Apare mai tarziu la baieti, dar are o magnitudine mai mare decat la fete
- Exista diferente de crestere intre maxilar si mandibula (la mandibula accelerarea cresterii
apare mai tarziu decat la maxilar)
- Predictionarea modificarilor de crestere e incerta si relativa
- Nu exista limite sau tipare universale
49
 - Varietatea individuala este caracteristica esentiala principala a cresterii – individualizarea
tratamentului

PRINCIPII
- In primul rand se urmareste indepartarea cauzei care sa asigure atat obtinerea rezultat cat
si stabilitatea acestuia
- terapia functionala: inlaturarea perturbarii functiilor ar duce la modificarea formei
- terapia mecanica: urmareste modificarile formei, urmand ca matricea functionala sa se
adapteze noilor conditii
- ideal ar fi tratamentul profilactic, care are la baza prevenirea aparitiei anomaliilor ADM
prin indepartarea cauzelor
- cu cat dg anomaliei este mai timpuriu, cu atat tratamentul, prin indepartarea cauzei, va fi
mai eficient
- tratamentul ortodontic trebuie sa aiba la baza un dg corect si complet, el trebuie sa se
finalizeze intr-un rezultat mai bun decat in absenta terapiei, rezultat care trebuie sa fie
stabil in timp
- orice tratament trebuie sa asigure, atat pe durata sa, cat si dupa aceea, integritatea
tesuturilor dentare, parodontale, ADM, muschilor si a bazelor osoase
- se pot folosi mijloace ortopedice, ortodontice sau chirurgicale care pot modifica directia
si rata de crestere a maxilarelor
- un tipar de crestere determinat genetic nu poate fi influentat prea mult
- remodelearea structurilor si a relatiilor dintre ele se face prin rezorbtie si apozitie osoasa,
sub actiunea unor forte de intensitate, directie, distanta si durata de actiune bine
determinate
- tratamentul ortodontic este strict individual, adaptat fiecarui pacient
- uneori tratamentul ortodontic trebuie asociat cu alte tratamente: chirurgical, protetic,
parodontal, endocrin etc.
- in cazul in care se prevad recidive, se poate opta pentru renuntarea la tratament
- garantia succesului o da numai controlul stabilitatii dupa tratament
- durata tratamentului este in functie de finalizarea rezultatelor, dar nu trebuie sa epuizeze
pacientul
- supravegherea rezultatelor se face pana dupa eruptia M3

ORTODONTIE – deplasari ale dd

ORTOPEDIE DENTO-FACIALA – actiune asupra oaselor maxilare

50
In functie de momentul in care se intervine, tratamentul poate fi:
1. tratament profilactic – preventiv
2. tratament interceptiv
3. tratament curativ
4. contentie (mentinerea rezultatelor)

Tratamentul profilactic
- Totalitatea masurilor prin care se inlatura factorii care ar putea determina tulburari in
dezvoltarea normala a ADM si care pot determina anomalii ADM
- Varsta de electie: pana la 6 ani

Tratamentul interceptiv
- Masurile luate in vederea opririi dezvoltarii unei abateri de la normal.
- se actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
- urmareste redirijarea proceselor de crestere + dezvoltare pe calea normalitatii

Tratamentul curativ
- implica o anomalie deja constituita
- vizeaza corectarea tulburarilor morfologice si functionale printr-o multitudine de
mijloace

51
CURS 10 ANOMALII DENTARE IZOLATE – INCLUZIA DENTARA –
Incluzia dentara = retentie primara
Reincluzie = retentie secundara
Incluzia dentara = ramanerea dintelui in profunzimea osului/ submucos, dupa ce dintele si-a
depasit termenul de eruptie, si fara a avea sansa de a erupe spontan.
Inclavare = blocarea unui dinte in eruptie dupa ce a perforat mucoasa (dintii carora li se vede un
varf de cuspid) dar exista lipsa de spatiu.

Frecventa:
- aproape intotdeauna DP
- M3 superior + inferior, C superior, Pm inferior, M1, M2

In cazul C superior – localizarea V-O este: palatinala (50%), vestibulara (30%), intermediara
(20%)
In sens vertical, cel mai frecvent caninul este situat intre apexul si coletul IL si numai in 10%
din cazuri are pozitie foarte profunda, deasupra apexului IL (se palpeaza la nivelul nasului).
Etiopatogenie:
- factori generali
- factori locali (dd. inclusi, tesuturi inconjuratoare)

CAUZE GENERALE:
- boala Crouzon (disostoza cranio-faciala)
- DLMP
- disostoza cleido-craniana
- hipotiroidii
- intoxicatii cronice medicamentoase
- ereditatea

CAUZE LOCALE:
- dupa formarea coroanei, paralel cu procesul de osificare a radacinii, dintele se deplaseaza
intraosos catre rebordurile maxilare
- aceasta deplasare poate fi oprita datorita unor cauze si mecanisme diferite

52
Cauze care tin de dintele inclus:
- pozitie foarte inalta a mugurelui (mai ales la canini)
- malformatii dentare: coroana foarte globuloasa (C, M), angulatie corono-radiculara,
curbura radiculara
- Ax modificat:
• sagital: mezio-inclinatii coronare pana la pozitie aproape orizontala
• transversal: mergand pana la dinte asezat de-a curmezisul arcadei
• sagital + transversal: cel mai frecvent
- pierderea provizorie sau definitiva a potentialului de eruptie => poate fi reluat in anumite
conditii (ex: aparate ortodontice, sarcina)
- ankiloza dentoalveolara – in special in reincluzii

Cauze care tin de tesuturile inconjuratoare:

- pierderea ghidajului asigurat de IL (in anodontii)
- existenta unor obstacole (persistenta DT, dinti supranumerari)
- traumatisme in copilarie (mai ales in zona frontala)
- existenta unor formatiuni tumorale (chist pericoronar, odontoame)
- capac osos dens sau fibromucoasa abundenta (in special dupa extractia precoce a DT)
- lipsa spatiului necesar evolutiei dintelui respectiv
 in aceste situatii exista o neconcordanta intre dimensiunea insuficienta a suportului
osos in raport cu cea a dintelui care trebuie sa se alinieze pe arcada; consecintele apar
la nivelul ultimilor dinti care erup: M3, C sup, Pm2 inferior;
 deficitul de spatiu poate aparea din mai multe motive: macrodontie, diastema
interincisiva, meziopozitie generalizata, dizarmonie dento-alveolara cu incongruenta,
dezvoltarea insuficienta transversala sau sagitala a arcadei;

EXAMEN CLINIC
- incluzia dintilor frontali, in special la arcada superioara, este deseori sesizata de pacienti
- incluzia dintilor laterali este descoperita de obicei, cu ocazia unui examen stomatologie
de rutina

Se constata:
- absenta de pe arcada a unui dinte, desi termenul sau de eruptie este de mult depasit
- persistenta DT pe arcada, uneori cu o implantare foarte buna
- spatiul de pe arcada este rar pastrat, de cele mai multe ori este redus, cu inclinarea dintilor
vecini spre bresa (semn patognomonic pentru incluzia C superior)
- bombare osoasa in regiunea respectiva
-

53
Patologia da tulburari:
- fizionomice si fonatorii (dd frontali)
- mecanice (deplasari ale dd vecini, RR)
- nervoase (senzitive, motorii, vegetative) – in special la M3
- infectioase (frecvent la M3, pericoronarite)
- degenerescente tumorale (in special chistice)

Diagnostic diferential: cu anodontia (Rx) si extractia (Rx + anamneza)

 Tipuri de Rx:
• OPG (de rutina)
• retroalveolara
• cu film muscat (Simons pentru zona frontala, Belot pentru canini)
• tehnica Clark (Rx excentrice)
• CT, CBCT

TRATAMENT:
Se urmareste in primul rand facilitarea evolutiei dintelui si alinierea lui pe arcada. Atunci
cand acest lucru nu este posibil, se iau in considerare extractia dintilor, extractia cu replantare
(cu formarea unei noi alveole), expectativa.
Tratament combinat: chirurgical + ortodontic – etape
- tratament ortodontic prechirugical – obtinerea spatiului pe arcada
- descoperire chirurgicala + aplicarea dispozitivului de ancoraj
- tractionarea ortodontica si alinierea pe arcada

 obtinerea spatiului se face prin:

- masurarea perimetrului arcadei – se asociaza si deplasari are dintilor vecini migrati spre
bresa, cu grija sa nu se produca RR
- extractia altui DP – trebuie efectuata o analiza foarte atenta a cazului
 interventia chirurgicala:
- urmareste indepartarea obstacolelor care au determinat oprirea in evolutie a dintelui

Au cele mai mari sanse de reusita atunci cand sunt practicate la o varsta la care mai exista
potential de eruptie
Diagnosticul si tratamentul la varste tinere este foarte important
Dintele poate erupe spontan daca s-a indepartat obstacolul
54
  ancorarea dintelui:

Modalitati de ancorare
- ancorare intratisulara
- ancorare transtisulara
- ancorare peritisulara:
• legatura de sarma in jurul coletului
• cimentarea unei cape/ inel
• colajul unui atas (bracket, buton, carlig, lant)

 tractionarea dintilor inclusi:

- trebuie sa inceapa cat mai curand dupa interventia chirurgicala (8-15 zile)
- tractiunea trebuie sa fie elastica
- se folosesc forte foarte usoare, care sa stimuleze eruptia
- se pot folosi aparate fixe/ mobile

REINCLUZIA DENTARA

Reincluzia dentara = tendinta de intoarcere/ reintoarcere progresiva in profunzimea osului

a unui dinte care a erupt atingand planul de ocluzie. Proces progresiv si lent, se poate opri
din motive neelucidate, intr-o etapa.

Frecventa: M2 temporat, M1 temporar, foarte rar: M1, M2 inferior.

Teorii etiopatogenice:
- teoria mecanica
- teoria tulburarii proceselor de dezvoltare osoasa
- teoria ankilozei alveolo-dentare
- teoria tulburarii metabolismului local (aritmii de metabolism)
- teoria tulburarii proceselor evolutive locale

REINCLUZIA PARTIALA:
- o parte din coroana dintelui este vizibila
- dintii vecini pot fi inclinati sau nu spre dintele reinclus
- denivelarea la nivelul procesului alveolar
- poate interesa unul sau mai multi dinti la acelasi subiect (in special M temporari)

55
 Pe Rx se observa:
- rizaliza in diferite stadii a dintelui reinclus
- dintele succesional aflat in profunzimea osului/ absenta acestuia
- prezenta zonelor de ankiloza osteoradiculara

REINCLUZIA TOTALA
- absenta dintilor de pe arcada , fara sa fi fost extrasi
- dintii vecini pot fi inclinati
- denivelare la nivelul procesului alveolar
- diagnostic diferential cu inclinarea
- orificiu pe creasta prin care se poate palpa coroana dintelui reinclus
- dintii pot fi acoperiti doar de mucoasa, dar si de tesut osos
Pe Rx se observa:
- molarii temporari cu radacini mai mult sau mai putin resorbite, dar infundat in os sau
submucosa
- premolar situat profund, cu radacini formate corespunzator varstei
Diagnostic diferential cu
- reincluzia partiala :
- oprirea in evolutie a dintilor
- intruzia posttraumatica partial
- pe baza anamnezei , examenul clinic si Rx
- existenta unor obturatii pe fetele vertical

Diagnostic diferential in reincluzia totala:

- cu incluzia dentara pe baza datelor obtinute in anamneza
- existenta unor documentatii obiective
- prezenta unor leziuni carioasa tipice
- existent unor obturatii pe oricare dintre fetele dd
- imagini Rx caracteristice
Evolutia este progresiva , nu avem control asupra evolutiei

56
Consecinte :
- denivelarea planului ocluzal
- tulburari ocluzale din cauza migrarii dintilor vecini si antagonisti
- forte anormale la nivelul dintilor inclinati
- incluzia succesionalului permanent sau ectopia lui
- carii la colet si radiculare ale dintilor vecini
- hipersensibilitate , parodontopatii marginale ale dintilor vecini, prin denudarea acestora
Tratament :
- reconstruirea contactelor aproximale si ocluzale ale dintelui reinclus
- luxarea dintelui anchilozat , pentru a-I permite reluarea eruptiei
- extractia sau replantarea cat mai precoce
- expectativa
Variante terapeutice :
- reincluzia M2 temporar : extractive pentru a se permite evolutia succesionalului sau
inchiderea spatiului in anodontie
- in anodontii se poate incerca refacerea coronara a dintelui reinclus
- in reincluzia M1 : luxare pt a-si relua eruptia sau extractia lui daca nu s-a intamplat
acest lucru
- in reincluzia tardiva a M1 : refacere morfofunctionala a dintelui, urmata de extractie
daca procesul de reicluzie continua

57
 Curs 11
ANOMALII DENTARE IZOLATE
ANODONTIA
= lipsa congenitala a unor dintri dintr-o anumita dentitie (DT, DP), pentru care nu au existat
muguri dentari/au fost distrusi in stadia precoce (de regula, in organogeneza).
Terminologia variaza in functie de:
• Intindere:
o ANODONTIE TOTALA= lipsesc toti dintii de pe o arcada
o ANODONTIE PARTIALA REDUSA=HIPODONTIE
 Lipsa 1, 2 dinti de pe o arcada/hemiarcada
o ANODONTIE PARTIALA INTINSA=OLIGODONTIE
 Nr dintilor mai mare
o ANODONTIE SUBTOTALA
 Cand mai sunt prezenti 2-3 dd pe o arcada

• Modul in care a aparut:

o AGENEZIE DENTARA
 Absenta dintilor pentru care niciodata nu au existat muguri dentari

*in anodontie au existat muguri, dar au disparut pe parcurs

ANODONTIA TOTALA SI SUBTOTALA
o Pot sa apara ca simptome.manifestari in cadrul unor sindroame generale.
o Se pot intalni ca tulburari complete de dezvoltare ADM si mai rar, ca afectiune
independenta.
 Etiopatogenie:
o Influenta unor factori generali (predispozitie, lues congenital, boli constitutionale,
afectiuni virale ale mamei in timpul sarcinii, tulburari nutritionale ale mamei in
timpul sarcinii, disendocrinii, alcoholism al mamei, tulburari neurotrofice)

-cand anodontia totala/subtotala apare in sindroame, cel mai frecvent o urmarim in displazia
ectodermala:
• Clinic:
o Tulburare generala a tuturor tesuturilor de origine ectodermala (par, piele,
gl sudoripare, dd)=> anodontie totala/subtotala, piele uscata, friabila cu
zone de hiperkeratoza, gl sudoripare absente, par cu aspect uscat,
hipotricoza, par friabil, hipo/sindactilie
o Intraoral: creste edentate subtiri (ca la edentatul total vechi)
58
Alte sindroame in care intalnim anodontia totala/subtotala:
• Disostoza mandibulo-faciala
• Disostoza acto-faciala
• Condroectodermodisplazie
• Lipoidproteinoze
• Sdr. Down

 DISOSTOZA CLEIDO-CRANIANA
o Clinic:
 Etaj inferior drastic micsorat
 Profil convex pathologic
 Sant labio-mentonier accentuat
 Menton de regula proeminent
 Buza inferioara rasfranta
 Hipodezvoltare osoasa mandibulara
 De cele mai multe ori, subiectii sunt hipotrofi
o Intraoral:
 Creste reduse (atat V-O, cat si vertical)=> forma de benzi de fibromucoasa
 Daca exista cativa dinti, acestia prezinta o relatie ocluzala de intercalare in
sens M-D, dd au modificari de forma si volum (microdontie, dd conici)
 Daca exista dinti- acestia sunt de regula canini sau pot fi prezenti 1-2 M1
permanenti)
 Daca dintii au modificari de forma si dimensiune, de regula nu au
modificari de structura
 Limba este marita de volum
o Modificari functionale
 Modificari fizionomice semnificative (aspect facial de copil batran, santuri
periorale adancite)
 Functia masticatorie:
• alterarea DVO
• reducerea semnificativa a ariei de masticatie
• Blocaje ocluzo-articulare datorita relatiei de ocluzie intercalate
• Modificari ATM (in timp)=>miscari masticatorii dezordonate (nu
exista ghidaj)/blocate(datorita relatiilor ocluzale intercalate)
 Diferente intre un edentate si un adentat:
 Adentat: intre dd vecini bresei nu exista fibre parodontale transseptale
 Edentate: fibrele apar dupa extractia dd respectiv

59
o Tratament
 Trebuie sa debuteze foarte repede
 Organism in crestere pe care trebuie s ail ajutam sa creasca
 PT reglabile (sa nu infranam cresterea spontana)
 CP mult mai defavorabil ca la un adult
 Copiii sunt greu de motivate in purtarea PT
o Obiectivele tratamentului
 Obtinerea DVO a etajului inferior
 Conformarea unui profil mai normal=>integrare sociala
 Imbunatatirea functiei masticatorii pentru restul alimentelor care nu sunt
lichide (transmite F stimulatoare masivului facial, insa asigura aportul
nutritive necesar pentru cresterea si dezvoltarea mai normale)
o Solutii de tratament:
 Protetice
 PT cat mai devreme posibil
 In anodontia subtotoala dd existenti se folosesc pentru cresterea
stabilitatii protezei totale
 Este obligatorie schimbarea periodica la maxim 1-2 ani, pentru a
nu infrana cresterea, dar si in constitutia PT se pot aplica suruburi
ortodontice care vor fi reglate mai rar decat in cazul aparatelor
ortodontice
 Utilizarea unui parodontiu artificial (strat acrylic depresibil) care
poate fi utilizat in 3 variante diferite:
o Ca strat mucosal
o In grosimea bazei PT
o Intre dd artificiali si baza PT
 Scop:mimarea unei reziliente parodontale

-in perioada 1-2 ani cat pacientul poarta PT , de multe ori sunt necesare
rebazari. Modalitatea de montare a dd difera fata de PT la adulti (se fac
anumite artificii de montare, spatieri intre dd)

60
ANODONTIA PARTIALA INTINSA (OLIGODONTIA)
• De regula, intereseaza cu aceeasi frecventa ambele sexe
• Mai frecvent DT
 Clinic
o Cu cat lipseste un nr> de dinti, cu atat ne apropiem mai mult de anodontia
subtotala/totala.
o Etaj inferior micsorat
o Santuri periorale accentuate
o Buza inferioara rasfranta
o Profil convex
 Intraoral
o Microdontie, modificari de forma, relatie ocluzala intercalate
o Daca C permanent evolueaza mezial de C temporar, extragem cat mai
tarziu C temporar (folosim C temporar ca un ghid de eruptive pentru C
permanent catre meziopozitie)
o Anodontia de Pm2=>M2 temporar poate sa reziste pana la 40-50 de ani.
Trebuie sa ne gandim si la dd restanti pe care ii avem. Daca se ia decizia
de extractive, aceasta se face cat mai rapid. Daca anodontia e descoperita
la un adult, M2 temporar se lasa in pace.
 Protezare
o Vedem daca e necesara crearea de spatiu/ nu
o Tipul protezarii
o Pasul/Solutia urmatoare

!! Cand se urmareste inchiderea biologica a unor spatii:

 Maxilar
o Mezializarea adduce dupa ea ingustare (medicul va mezializa si largi)
 Mandibula
o Adduce largire (medicul va mezializa si ingusta)

61
 DINTI SUPRANUMERARI

• Existenta unui numar mai mare de dinti intr-un anumit sector al arcadei fata de seria
normala, erupti/situati intraosos
• Denumiri: pleiodontie, hiperdontie
• Localizare: -pe zona frontala =meziodens
-lateral de zona molara = paramolari
-distal de zona molara = distomolar
-orientat invers fata de planul de ocluzie = dinte anastrofic
• Macroscopic: putem intalni ca formatiuni izolate, de seria statatoare sau sudate de dintii
din seria normala. In functie de modul in care apare alipirea, exista:
o Unirea dintilor de forma + marime diferita = dentes confuzi
o Unirea dintilor de forma + marime e comparabila -> uniti la nivel radicular
=geminism
o Forma + marime comparabila uniti la nivel coronar = dinti fuzionati
o Un dinte crescut in interiorul altuia = dens in dente
o Un dinte alipit in exteriorul altui dinte = dentes evaginatus
o Talon cusp=forma atipica de dentes evaginatus
• Daca avem perle de smalt, le consideram formatiuni supranumerare (dentina se formeaza
inaintea smaltului si stimuleaza initiera depunerii de smalt

Etiopatogenie:
1. Teoria celei de-a II-a dentitii: existenta unei lame dentare tertiare are ar da nastere la
cea de-a III-a dentitie

PRO:
-dintii supranumerari se formeaza oral fata de cei din seria normal
-formarea dintilor supranumerari e in intarziere fata de DP din seria normala
CONTRA:
-dintii supranumerari apar vestibular
-care insotesc DT
-care sunt intr-un stadiu de dezvoltare
2. Teoria atavica => formula dentara: 6 incisivi, 8 premolari, 6-8 molari
-nu explica cum pot sa apara C supranumerari, cum la acelasi pacient exista anodontie
+ dinti supranumerari in sectoare diferite de arcada
62
 3. Teoria diviziunii mugurelui dentar -> un mugure in perioada de formare s-ar
divide,dupa care fiecare formatiune se dezvolta separat
CONTRA:
-daca ar fi valabila, dintii ar avea volum si forma comparabila (in realitate este invers)
-obligatoriu sa fie formatiuni independente => (F)
4. Teoria mugurilor adamantini multipli: ar exista multi muguri adamantini si conform
unui program genetic, unii se atrofiaza si altii cresc. Nu a fost dovedita
histopatogenetic
5. Teoria …………
-undeva, in stadiul de clopot a formarii organului dentar, tot datorita activarii
suplimentare a lemei dentare, se produca o evaginare a epiteliului adamantin (mai
intai a celui extern, apoi a celui intern), dupa care formatiunile se dezvolta
independent.
CONTRA: dens in dente

Manifestari clinice:
-dintii supranumerari frontali -> tulburari fizionomice (incongruente, deformari ale
regiuni fronale, dinti foarte voluminosi, meziodens)
-pozitii palatinale => blocaje ocluzo-articulare (atat pe zona frontal ca si pe zona
laterala)
-induc incongruente cu inghesuire
-cand rman inclusi => tulburari nervoase (senzitive,motorii,veg.)
-pot degenera cel mai frecvent chistic (de ex: odontoame complexe)

Incongruenta apare pentru ca volumul dentar > volumul alveolar

Forme clinice:
• Dinti supranumerari eup fara a bloca eruptia unui dinte din deria normal
(simptom: tabloul clinic al malpozitiilor = rotatii, lipsa spatiu, alterarea
conditiilor de autocuratire, modificare de axe dentare, fenomene inflamatorii
gingivale, blocaje ocluzo-articulare mai ales cand supranumerarul erupe intr-o
pozitie palatinala)
• Dinti supranumerari au erupt si impiedica eruptia unui dinte din seria
normaloa (tablou clinic de incluzie)
• Dinti supranumerari si cei din seria normala sunt in incluzie
• !!! Poate sa apara si rizaliza, mobilitate dentara (consecinta indirecta)

Conduita terapeutica:
• Dinte supranumerar perfect aliniat, nu da tulburari ocluzale+functionale -> se
pastreaza
63
• In contextul arcadei pacientului exista unul/mai multi dinti compromisi si dintele
supranumerar are forma+dezvoltare acceptabila, renuntam la cei compromisi si
pastram dintele supranumerar
• Cand dintele supranumerar impiedica eruptia DP sau creaza incongruenta dento-
alveolara, sau impiedica semnificativ ocluzia, se extrage si urmeaza trratamentul
incluzie DP

64
 CURS 12 ECTOPIA

Definitie= este anomalia dentara izolata caracterizata prin eruptia dintelui la distant de pozitia
normala pe arcada, in interiorul/ exteriorul arcadei
-termenul se refera la pozitia V, pentru pozitia O = ENTOPIE
-DISTOPIE= erup la distanta mare de locul normal
-cel mai frecvent intereseaza: C sup, pm2 inf, C inf, pm sup, I sup+m3 (ft rar)
▪cea mai frecventa ectopie este cea a C sup in pozitie V
▪pm2 cel mai frecvent –ectopie L
▪C inf- ectopie V
▪pm sup- ectopie V si P
Etiopatogenie
-in general e determinata de un factor local care dirijeaza eruptia in afara liniei arcadei
1. existenta unui obstacol in calea de eruptie:
▪dd supranumerari, absenta rizalizei/rizaliza atipica a DT,
▪capac osos gros/ fibromucoasa densa renitenta care se formeaza in urma afectarii
prin carie a DT
2. absenta spatiului de pe arcada:
▪macrodontia absoluta/relativa
▪mezializarea de grup (apar frecvent prin extractii precoce a DT)
▪lipsa mentinatorului de spatiu (factor iatrogen)
▪deficit de dezvoltare scheletala (determina deficit de dezvoltare a pr alv, dd
supranumerari)

Incadrarea ectopiei in clasificarea anomaliilor

1. Dupa Scoala Americana = cls a II-a Angle
2. Scoala Germana = grupa anomaliilor dentare izolate

65
Semne clinice
1. Faciale

a) Pt Caninul ectopic V
-daca ectopia este unilateral = asimetrie la nivelul reliefului buzei superioare,
proeminenta buzei in dreptul C, aplatizarea santului naso-genian

b) pt C ectopic P
-infundarea buzei superioare, aspect de edentatie in timpul surasului

2. Intraorale
-malpozitia propriu zisa, se descrie:
 tipul ectopiei
 daca e M/D-lizat;
 ectopie+transpozitie;
 rotat in ax
 in plan vertical (supra/infra-pozitie) ! suprapozitie mai frecventa in ectopia P
 spatiul pe care il are la dispozitie (cat exista pe arcada)
 determina modificari de forma a arcadei (M, omega)
 modificari de oculzie mai ales cand se aociaza cu anomalii scheletale sau in
ectopia de cauza=mezializarea de grup)
 ulceratii ale mucoasei limbii sau ale gingiei antagoniste (ectopia O)

Examene complementare
-analiza modelului de studiu (cu simetroscopul)
-in ectopia bilat pot aparea arcade patologie dar simetrice
-Rx:
1. OPG (pt a vizualiza eventualele obstacole, raportul dintre dintele ectopic si dintii
vecini, situatia odontala la nivelul arcadei -> poate presupune extractii seriate)
2. retroalveolara (pentru detalii legate de dintele ectopic)
3. teleradiografia (numai cand se asociaza anomalii scheletale)
4. CBCT (pentru evaluarea formatiunilor aflate in incluzie care determina ectopia)

Principii terapeutice
1.a. Tratament profilactic si interceptiv
-tratamentul leziunilor carioase
-mentinator de spatiu (cand se realizeaza extractii)
-atenuarea factorilor care detrmina anomalii scheletale
-deconditionarea obiceiurilor vicioase
-extractia DT cu rizaliza asimetrica/lipsa ei
66
 1.b Terapie ortodontica propriu-zisa
-important daca exista spatiu present/redus/absent pe arcada
-cand spatiul <3mm => extractie (extractia nu depinde numai de prezenta spatiului pe
arcada si de asocierea cu o anomalie scheletala, ea depinde de raportul dintelui
ectopic cu dd vecini)
-deplasarea ortodontica trebuie sa se faca cu o deplasare apicala minima
-C are apexul in dreptul pm1, decizia de extractie vizeaza pm1 (ortodontic e necesar
doar bascularea C)
-extractia depinde si de starea odontala, daca exista m6 ani compromise odontal, se va
extrage pt a profita de pm1 integru
-mai exista tratament prin extractie seriata (tratament la limita dintre interceptive si
orto propriu-zis) HOTZ=
o la 7 ani se extrage I lat pt a crea spatiu pt I central permanent
o 8 ani- Ctemp -> I lat permanent
o 9 ani- m1 temp -> pm1
o 10-11 ani pm1 -> C sup

TULLEY
o 8 ani extractia 4 C temp pt a face loc celor doua grupuri incisive
o 9 ani m1 temp -> pm1
o 10-11 ani pm1 -> C sup
-odata creat spatiul pe arcada, terapia ortodontica de aliniere pe arcada e relativ simpla = aparat
mobil sau fix

2.Tratament cand trebuie creat spatiu pe arcada pentru C sup

-stimularea cresterii pe linie mediana (ap fix/mobil de tipul disjunctorului)
-spatiul se transfera pe linie mediana la C prin
▪avansarea grupului incisiv (cele doua suturi incisivio-canine)
▪distalizarea de zona laterala
!! ft important e raportul cu m3, se poate recurge la odontectomii

67
 TRANSPOZITIA

Definitie= este anomalia dentara izolata caracterizata orin eruptia a 2 dinti vecini in pozitie
inversata pe arcada
-cel mai frecvent: C sup cu I lat sup/ Csup cu pm1/ Cinf cu I lat
dpdv al alinierii pe arcada
▪transpozitie completa (in poz complet inversata) - forma cea mai benigna
▪transpozitie partiala (dintii nu sunt aliniati pe arcada)
1. cor-rad partial = in sens M-D dintii se suprapun, fie sunt de o parte si de alta a
arcadei, fie unul aliniat iar celalat in interiorul sau exteriorul arcadei
2. transpozitia partiala doar a unei componente dentare

Etiopatogenie:
1.pozitia initiala inversata a mugurelui dentar
2.modificari de pozitie a mugurelui in cursul eruptiei
3.cronologia eruptiei care se inverseaza
4.dinte supranumerar/temp neavulsionat care modifica directia de eruptive

Clasificare
-clasa I Angle (strict dentara)
-II/III daca se asociaza cu anomalii scheletale
-Scoala Germana: anomalie dentara izolata

Semne clinice:
a) Faciale:
-vizibile daca exista o transpozitie partial ascociata cu ectopie (ca la ectopie restul de semne)
-transpozitie complete=semne clinice vizibile doar in timpul surasului
b) Intraorale
-modificari estetice (tr. Completa)
-modif de oculzie (tr partiala)
-modificari functionale de ghidaj (apar problem daca I lat preia ghidajul C)

68
Examen complementar
1.OPG
2.Retroalv
3.Teleradiografia

Tratament
1. Pentru transpozitia completa
• modificari care presupun refacerea estetica:
• slefuirea varfului C si completare cu compozit
• I lat forma de C (se poate scoate din ghidaj)
• slefuirea cuspidului MP al pm1 prin slefuiri selective succesive

2. Pentru transpozitia partiala

• cor-rad = aducerea pe arcada
• transpozitie cor = dd in pozitie corecta
• transpozitie rad = se trasnforma transpozitia partiala in cea completa + tratament de
la transpozitia completa

69
 . . ~· ..
.~~

t:::i :• •
. ·!

. . . __,._ -.... ~-~--...,. ----·- - .

~.:

·!;
 ECATERiNA iONESCU

AN 0 MA L .l ·I L E
DENT ARE

Carteai111 ·

• Uni-versttarii
JBU~l.JRES'fI
-2005-
JEditu!·a Cartea U nive1-sitara
Str. Prof Ion Bogdan, nr.11 A, sector -1, Bucure~
Tel.:021-211O"I54; Fax: 021-2115847
e-mail: office@carteauniversitara.ro,
www.carteauniversltara.ro

Editura acreditata de Ministerui Rducafiei ·F Cercetiirii prin

Consili11l NaJional al Cercetarii Stiinfifice din fm1a/amdntul
Superior.
, .

'
ECA'fERl.NA IONESCU
- Medic primar - ortodontie ~ ODF
- Medic primar - stomatologie generala
- Doctor in ~tiinte. medicale .
'
- Conferentiar universitar - Universitatea de Medicina ~i (

Farmacie "CAROL DAVILAn Bucure~, F'acultatea de

Medicina Dentara

DfSns~roea CUP a Bibliotedi .Nationaffe a Romaniei

· ION OCSCU 1 ECATERINA
Anomaliile den tare I Ecaterina I~nescu - Bucure~ti :
I Cartea Universitara. 2006
Bibliogr.

l
. ISBN 973-731-250-3

6"16.3
. ............. .. -..
~ .. ... .. ·-·

Lucrare editat8. cu sprijinul UNIUNII NATIONALE a

ASOCI ATULOR STOMATOL9GICE (UNAS).

fSBN 973-731-250-3

.
. . -·· ···--~·c:;.t
 i. .
Ll

fiicei mele)
Mihaela Cristina
;:

. ..

:1
~~~~~~~~~~----~--------,.._,
 J:

,,

f. ·i..

..,.,.
' .
 Prefata

DinteJe este ce1 mai reprezentativ organ uman. Derivat ~;

dezvoltat din ecto $i mezoderm dintele la om este unic 1n lurnt'J
animala prin existenta Jui, forma, d1mensiune, structui5 ~=i
modul de ~ezare pe arcadele dentare. . Pe baza actsi:ri
,,unicitati" s-a putut stabi1i origin.ea ~mulu1 $1 evolutia !ui
filogenica de la Australopitecus Robustus, care a lrait 'acurn 2
milioane de ani, la omul actu~l, timp· in care s-au observat ce!e
mai multe variatii bio-psihosociale, cu e_xceptia dintelui, a caru:
variat]i . se fac in anum·ite ,,limite normale~'. Cataclismele
naturale, incend1ile au distrus tot la om~ in afara de dinti, car~
riiman ca martor al vietii. Datorita acestei ,.riernuriri" dintek a
inspirit din ti!ripurile cele mai vechi tnagii, filosofii, fondatori i
de religii benefice sau rnalefice, dintele ·aevenind un simbol, 11n
feti~ dupa calitatea celor ~-1 fo1oseau chiar ~i In predic!i i aie
viitorului.
Aparitia· primilor incisivi, la c9p11, este un adevarat
eveniment fericit in .familie ~i. primii dinti ,;cazu·W' pentr1'
venirea .celor ,.adevarati" (pennan~rrt]), se pastreaza ca ta!isrn~:u~
in casa. Aparitia dintiJor 1nseamna tinerete. vigpare.
agresivitate; pierderea for inseamn~ ?rnbatrfo1ire, izolan-:.
moarte. Dintele a fost folosit 1n ritualurile magice SHt<
religioase: dinte1e lui Budha (pastrat la Ceylon 1n Sri Lanka.)
ramas dupa incinerarea Jui ~i incrilstat cu pietre pre~oase estt':
tinut cu sfintenie in casete din aur, care se. deschid anuaJ la dat~
na~teri_i lui, 1n cadru1 unui ritual uncle participa pelerini bud!~ti ·
cu speranta ca le va aduce sanatate $i bucurii; Carol eel i\·faff.
avea un dinte de la Sf loan pe care 1-a lncrusiat pe manen.'l
sabiei sale cu credinta ca ii va da curaj tn lupta.
Dintii anormali dezvoltati, anormaJ a~e::r.ati pe arcadele
alveolare inspira groaza, canibalism, vampir1sm, viotenta !'n
trecutul nu prea 'indepartat dintii cu anomalii de forma. volurn

5
sa.u en.1ptie erau extra~i pentm a scoate . ~spiritele malefice,, din
om.
Extractia din1ilor normali s-a Ta.cut ca mijloc de
martirism '. uciderea patronului medicilor denti~ti {Sf Apollonia ·
din Alexandria - Egipt), extragerea ~i zdrobirea maxilarelor ~i
dlntilor acesteia ca argument ca numai astfel se va 1ndeparta
din gura Sfintei singurul Dumnezeu adevarat
· fn literatura, art3, 'arhitectura dinteJe este repr.ezentat ·
simbolic sub forma coJoanelor de marmura Ja .intrar.~ in temple.: ,1''
(6 coloane), fixate la unire~ cti acoperi~ul, cu ghir1ande ro~ii ce 1
reprezinta ,,gingia". in prime1e basme aparute in Mesopotamia
~i in Bafkani se prezentau smei, balauri sau ,,b~ba cleanta" .cu ·
cativa colti rama~i din dinti la care se adaug·a.~i otm ·r&.saf~tic, .
agresiv. Ileana Cosinzeana ~i Fat Frumos aveau· dinti albi, .
str!lucitori ca ni~te smaralde ~i un zambet p~e!lOS' oaPe emana
sanatate, voie buna ~i fericire. Victor Hugo vorbe$te··de ~oina
s.::i. Fantine, care ~i~a vandut dintii frontaH, podoabele cele ma:i;
de prat, pentru a cumpara medicamente ~ a..$i sah!a :oopil:t.d ·
bolnav - iata un exemplu de sacrificiu matem extrem.
Primii anatomi~ti au· fost ~i rnaf<i...pictcwi;-Leo~doc.,,da
Vinci, Rubens ~i Rafael au studiat 1ndelung aspectul dintilor i$i.
al buzelor pentru a da ,,culoare" persona:jelor lor - cat de mult
spune surasul rnistei-ios al Monei Lisa, care 1_1ici,, pana~-astizi· nu
a fost lnteles $i descifrat?I
$i in dragoste dintii ocupa un loc important; cu un
zambet rnarii actori ~i-au cucerit pub1icu1. -
in criminalistica psihanali~tii au pus in evidenfl tendin1eJ~
sadice Ia copiii ce mu~cau sanul mamei, acestea rain!nand; ·
deseori ~i 1n ~5Jo.l~~g~ma ~i matuffia!~_cfuJd cn.mi!!!!ii .~~L._....
mana sau umlirul celui pe care 11 ucid..(oopi"aceasti ,,~~
catura" tipica se pot identitica crimina1ii).
Dintii la Homo Sapiens fosiJis· fill realizat cele mai noi
funqii ale omuJui masticafia . ~i · vorbirea articulata, tlcand
posibila comunicarea intre oameni ~i dezl!oltarea civilizatiilor

6
umane. Dintii ·cu buzele ~j ochii identifica oamenii cu care
discutam de la prieten la du~man, de la pa1ayragiu la omul
serios, de la gentelemen. la mitocan sau mahatagiu. lntegritatea
dintllor, culoarea ~i estetica tor, dar mai ales functionarea
ace~tora In masticatie sau vorbire; identifica omul ~odern,
civilizat cu care iti.face placere s~ vorbe~i. .
Dintele este un element esentiat ~i in definirea perso-
nalitatii~ dupa primele cuvinte recu.no~tem un om sever sau l ·
-~
amabit, agresiv sau generos, ·tanar· sau batr§n, sanatos sau
bolnav. Dupa dinti apreciem tipul rasial, regional sau sonsti-
tutional, care descopera comportarnen~ul diferit · ]n anumite :~

limite, stahilite de educat}e. .

A prezenta o. Jucrare -despre anomaliile dentare, cand '..
acestea .erau considerate un mod de · posesiune diabolica a .~ .

i:·i.
-

omului, insernna curaj (in trecutul. nu pr~ ipdepartat). ·Astazi

anomall1le dentare sunt considerate genetice, mo~tenite de la
stramo~i sau cele mai muJte dintre eie se datoresc unor tulburari
metabolice, neuroendocrine sau lipsei de educatie sanitara,
dintele fiind un kimograf al evolutiei umane. -
Modul 1n care autoa:rea .prezinta acest vol um este un
merit, un mare merit pentru ca numai astfel se pot trata copiii
inainte de adolescenta, altfel rezolvarea anomaliilor dentare
fiicandu-se mult mai greu, deseori cu extractii ale altor dinti. Tn
volumul prezentat. de D-na Dr. Ecaterina Ionescu remarcam o
repartizare logica a materialului faptic In 7 capitole bine echili-
brate referitoare 1a: dintii supranumerari ~i anodontia - aspecte
extreme ale formulei dentare, ectqpia dentara - foarte frecvent
intalnita la populatia din tara noastra, diastema - in formele sale
adevarat~ ~i partic:ulare (diastema premolara)~ reincluzia - ca un
fenomen apartemai u~or de inteles p~ntru dinfii temporari, Inca .~.

neclar ca fenomen pentru dintii pennanenti, transpozitia - ca u-n

alt proces special In evolutia dintilor. Un Joe -deosebit reviJ!e
incluziei dentare. ampJu. sistematic ~i documentat discutata. ln
cadruJ acestui capitol Dr. Ecaterina Ionescu prezinta, · pentru

......
7

{1
~~~~~~~~~_;_~--~-------.._,.._.....,....,,,.,.~
 pr"ima oara m Jiteratura din ·tara noastra, ~i fenomenµl
transmigratiei ·dentare, se pare specific dear caninilor inferiori,
fenomen greu de explicat sub aspectu1 interesarii dentare dar ~i
sub aspect etiopatogenic.
Cu o bilbliot,rrafie bogata se 1ncheie acest volum .bine
documentat ~i ilustrat, intr-o descriere curent3, clara ~i
·sistematica - de la definitia anomaliitor dentar:e la etiopato-
genie, de la fomiele cllnice la piincipiile de tratament logice
bazate pe semnele clinice ~i radiolog1ce.
· . Volumul este necesar $1 deosebit de util.pentru studenti $i
· rezid~ntii !n ortodontie in. ·special, dar ~j pen.tru t~ stomat-0-
logii, care vor gasi .in acest volum. ori·entarea· i'n·.;_artaliza ~i
,, tratament a anom;;i.1iilor dentare destut de fm;vente.la.popufatia
,,.~ I tarii noastre. Pentru toate·acestea o feticit sincer.tre ~utoare ~i-i
recoma11d 9u multa caldura cartea.

Pro£Dr. .P.atru Firu

Profesor consultant fa Catedr.a.<le.,Qrtedo~e~i-OOF
...!l Membru al Academiei Romane de ~tilnte Medicale

;.

t\'
"'P~

~·t l.- . .. --
· - ~----·--.-- -.-,. ·r
 CUVANT INAlINTE

Am scris aceasta carte determinata·de faptuI ca, de~-i ·~n uhin-11i

ani au ·aparut 1ucrari In domeniul ortodontiei foarte valoruase,
aceasta parte a patologiei ortodqntice nu s-a bucurat de aceect.~ i
atenfie din paiiea speciall~ilor ca ~i celelalte anomal ii dento-
maxilare. Sunt oare anomaliile dentare mai putin "probl e-
. matice,, sub aspectu1 imp11cati1lor clinice ~i terapeutice !5al! :)c-;
regasesc cu o frecventa muit ~ai mica In comparat[e cu restui
anomaliilor dento-maxitare? Departe de a fi afirrnativ (daca ar
ti sane gandim doar la ectopie sau incluzie) r~spunsul !a aceste
tntrebari sustine 1<leea ca anomaliile dentare au fost nej ustificat
vitregite. Mai mult, faptul d. astazi anomalii1e dentare se
infati$eaza din ce rna1 putin in tipar clasic 1mbracand aspecte
particulare deosebite (ex:. transmihtrat:ia In fenomenul incluzie~
dentare, diastema premolara ca· varianta clinica a d1astemei,
anodontii atipice) justitica o data ?n plus necesitatea continuaril
studierii tor ~i In contextul
. .
actual al evolutiei sistemnlui cleni:ar.
Considerand cii !?i ·acestea trebuie ana.lizate ~i evaluate s1mifa.r
1ntregii patoJogii ortodontlce am gandit ~i scris aceasta carte ci ~­
dorinta sincera de a contribui, prin aducerea ia zi a
_informati ilor despre anomaliile de ~umar, eruptie, poziiie ~i
sistematizarea acestora, Ja 1ntelegerea ~i clarificarea acestui
domeniu al patologiei ortodontice pentru studenti ~i n~zid enii
dar~i pentru medicii de medicina dentara aflati In exerci1iul
profesiei pu~i nu o data In fata unei anornalii dentare sau clento-
maxilare despre care trebuie sa ~tie care este momentul opmtun
al intervent?ei special istului ortodont, care sunt con~:ecinte.k
imediate sau tardive a1e neimplicarii sa1e. Cred de asemenea er
aceasta carte poate fi utila parinplor ~; educatorilor 111

9
 - -•- · ·· ~· r • . •••-- " " • •• ~ . . •• ••··
- - . -· .. ., ··- .... ... . ·- ...... ··· ~ - --

activitatea lor de ingrijire a sanatatii copiilor. Avand in ·vedere

ca anomaliile dentare se regasesc in cunicula de pregatire
universitara ~i in t~matica de pregatire pentru rezidentiat am
considerat obligatorie prezentarea lor in acest conte>Ct. Fara a
avea pretentia ca am spus totuJ despre acest domeniu a1
patologiei ortodontice sp~r cl notiunile prezentate in aceasta
cane sa raspunda cat mai multor' intreb!ri legate de a.ceste
·anomalii ~i mai ales nevoii de informare. Nutresc ·aceasta
sincera speranta dintr-un respect nemirginit ce~l datorez
profesorilor mei ~i din respect pentru cei clirora l'ncerc sa le
i'ndmm cat mai bine.p~ii, studeJttji ~i rezidenpi.

AUTOAREA

!-
 CUPRINS I .
\
i
w.

Capitolul I · .
Anodontia .... . ...... .. . : .. . .. . .. . .. . : ....... . .. . ..... ..... . ...... ~ . 15
Definitie. Terminologie. Frecventa ... .. ..... ... ; . .. .. .. . .. 15
.Eti.o pa~Logema
• an odon.1e1 t " . .. .. .... ._ .. -. .... _. ... ._.....
. ..... . ... . · 19
Manifestari d in ice .. . . .. . .. .. . .. . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . . . 23
A. Anodonpa redusa .... . , .... .. ....... .. .. :......_.... .. . 24
BAd
. no onpa ·~·v
mtmsa ....... ........ ...... .... . .. .... .... . JO
·~

Obiective terapeutice ... . ·~. . .. . . . . ..... . . .. . .. . .. . . .. .. . . . .. 33

. Capitolul II ·
o·m!J..1 supranumeran. ..., .. . .. . ..•.... . . . .. .. .. . . . . .. .. . .. .. .. .. . .. .
40
Definitie. TerminoJogie. Frecventa .... .... . ..... . ........ . · 40
Et1opatogenie . .. . . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .. . . . . . 42
Teoria atavica . .. . .. . . . . . . . .. . . .. .. .. .. .. . . . . .. .. . . . .. . .. .. 42
Teoria celei de-a treia denti1ii ... . .. ....... . '. ... ... . . ... 43
Teoria mugurilor adamantini muttipli .. .-.. ... . . .. ... ,. 44
Teoria hiperactivitatii Jarnei dentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Teoria diviziun ii mUI:,'1.irelul dentai.. . . ... . ...... .. . .. ... 46
Teoria evaginarii epiteHului adarnant1n _.. ... ... .. .... 46
Teoria proliferarii anormnale ~; intarziate
a unor resturi epiteliate paradentare . . . . . . . . . . . . .. 47
Teoria ereditara ........ . .. .. ... .... . . ..... ·. .. ... .. . .. ..... 47
Forme ~i manifestari clinice ....... ......... .. ... , ... .. . , . ... 48
Atitudinea terapeutica .. . ..... . .. . .......... . ... .. .. .... .. ·_.. -63-
Paralela mtre anodontie ~i dintii Sllpranumerari . . . . .. . .. . . . .. 69 .
11

;.sw k( .
't':
 Capitolul In
· lncluzia dentara ................. : .......... ·. ............ ............ ............... 73
Definitie. Terminologie. Frecventa ... ... ... . .. ... ... ... ... 73
Etiopatogenie . . .. .. .. . . . . . . . . . . . .. .. . . .. . . . .. . .. . . . . . . . . . . .. .. 75
Aspecte clinice. Clasificare .................... ·. ... ... ...... 80
Diagnostic poziti v .. . . .. . .. . .. .. . . .. . .. ... .. . .. . ... .. . . .. . . ... 84
Obiective terapeutice ... ... ..... ...... ... _.. .. : ..... ... ~. __ ._ 90
Transmigratia dentara .. . ... ...... ........ ...'- __ ....... ... : .. . . . .. 95
Definitie. Particularitati . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .. . .. .... 95
Etiopatogenie ............ ... ........................ . .. ... .......96
Aspec~e clinice ~i r~!ologice ... ._ ........... ...... : . . . . . .. . 101
Atitudmea terapeut1ca ................. ....... : ........ , ..... 103
Concluzii ..·. . . . . .. . . . .. . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .. T06
•• Capitoiul IV
Reinc1uzia dentara -... :........................................................... 10.7
Definitie. Tem1inologie. Frecventa . .. . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . 107
Et.1opatogen1e
. ...... ...... .. ·....... ............. ....... ........ . 110
Fonne clinice ...................................... ..................... :..... 113
Diagnostic diferential ................... ................................. ; 116
Evolutie. Consecinte .. .. . . . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . .. .. .. . .. . . .. . . 117
Aspecte terapeutice ........ :.... , ...................................... :... 118

Capitolul V .
Ectopia dentara .......... ... .. ................................. ..................... 121
Definitie. Terminologie. FrecventL ....... .......... ...... 121
Etiopatogenie . .. .. .. .. ... .. . ~ .. ..... . ... .. ...... : ... .......... 122
Aspecte clinice. Consecinte .,.......................... ............... 124
Di agnostic pozifrv ·. :~:·~~-:::-:-:::=:·::~~:-:-:: ...... ~:.....:."::-:::-::.:: ...~::1'2'6.. ··· ·
Obiective terapeutice .......................................:............. 127

· Capitolul VI
::-
{' D1astema ........ ~.......................................... :.: -··· ................,...... 133
!·
;,., ~\·
Btiopatogeni.e ~i aspecte clinice ..................................... j 34

i
L ~J
I'
12

I •
·~::-
~~ .' ~~:-.:.: .. .
 Diagnostic diferential .......................................... .........._ U7
Obiective terapeutice .......................... ... .............. ..... ..... l•W
Diastema premolar~ ............ ....., .. .......................... .. ... .......... l -'i]
Etiopatogeni e ........ ... . _... ... : . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . I ,:J.6
CaracterlstlCI .. . .... ... ....... . - . . . . .. . . . .... . . . . . . .. . . . . . . ... .. ,I d,. ;,~.~

Capitohd. VU
Transpozitia dentara ........................................ .... ........ ......... l 49
D:fin_itie. T7rminologie. Frecvenfa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . 149
Et1opatogeme ...... ___ .......... ........ .... .... .... .. ... ..... I so
Aspecte cllnice .......... ~ ........................ ................ ....... ..... l 51
Aspecte terapeutice . ..... ~ . H ·· · · ·· ··· ··· ····· ··-··-· 1SJ
u · . . . . . . . .. . . . u . .• , ..••

Bibliografie .. ......... ... . ... -..... -... . -. .. . . . . . . .. . . . . .. . . . ... I SS

-·
~-WWW€.";..#fi511W4k:SE!W,j5Z~J'~:;ast'!E'2*!b~J!~!!-:.:'!i·~ •$1~-~~...~:::...,.,.-r.,,};z;·~~:;r,r~;~~-~;·.=: ·.: :i,:•.{·:;.~:-
 Capitohd l.

ANODONTlA
'

DEFINITIE. TERMINOLOGIE. FRECVEN'fA.

Lipsa unui dinte sau a mai.mu_ltor dinti. mergand pana
la tipsa totala a acestora, datorita neforn1arii mugurilor dentari,
este cunoscutA in l iteratura suo nutn'ele de an9doi11i:e. ill fapt,
definirea. a.cestor si~uatii clinice nu po~te fi separata de
terminologia extrem d~ bogata ~i foarte . s'ugestiva, fie sub
aspcctul impHcatiilor etiopatogenice, _fie prin prisma imaginilor
ciipice. Astfe1, pentru a defini minusul numeric in fommla
dentara, · literatura de specialitate utiliieaz~ -termeni rm.i1tipli ~i
variati; uneori nuantati' ~i controversati ca: ahsenta congenitala
de dinti. adentie, agenezie, anodo!ltie, aplazie, .atelectodontie,
d1minuarea nurnarului dentar, dinti suhnumerari, hipodontie,
tipsa ereditara a dintilor, oligodontie, red~cerea numerica a
dinti1or: Cei rnai ftecvent folositi sum.: anodonpa. hipodonfia,
.otigadonfia. agenezia, ·ap1aiia dentarl
~-
2 ' Oligod.onfia, hipodontia sat_t_agenezia dentara semnifica

I:,
·~
pentru Cha.put (l %7) lipsa _unuia sau a unui numar redus de
. dinti, anomalie pe care o oonsidera "primitiva" sau "securidara"
unei agresiuni In perioada de fonnare. fn general, hipodontia
sau oligodontia este considerata ca reducerea mai numeroasa
i

. ..
.
sau mai putin. numeroasa a numar_r.ilui de din~. in acest conte)l.1.
lipsa unui dinte o intalnim definita fie . cu termenul de
oligodontie ·(Euler), tie cu termenul de hipodontie (Boros.
,~.

l
·1
. ,... . ~.orkhaus, Roccia). Nuantand termenii, Gysel (1968) fixeaza ca
Ii mite pentru hipodontie .ab.senra unui numl!r de minim 4 dinti,
i~ PJW.UY'"'wjgo.donf;ie.prezen:µi.a P.utini ·difi!i cu Hpsa a peste 8
j ·. dinti di-n arcada ·dentari; ·Exi~1:a ~i parerea ca ·hipodontia ar ti
~ . reduce~ea filogenetica limitata la dinli simetrici, de. obicei
~ ultimut din fiecare grup. Agenezia reprezinta dupa J. P..Fortier
~:
(1987) defectul de dezvoltare a unui tesut sau organ. prin
15
 ..~
abser1~ maturarii sai.1 "Jipsa sc~itei embrionare" legat de o ~
~
anomalie cu mesaj ereditar sau de o embriopatie prin alte it
mecanisme. . ~
Nagy (1954), Clerk (196 l), Chaput, Re,1ak, Rus~r. b .~
;.;"

Shapira (1967). Fieschi (1968) folosesc termenul de anodontie ~

~
totala pentru a indica lipsa congenita1a a tuturor dint.ilor din
·prima dentitie, din a 9oua dentifie sau din ambe1e. Termenul de !·
. irl
anodontie paryiala 11 ~utilizea.La pentru situatiile in· care fonnarea 'l'i
dint11or este doar in parte suprimata ~i la care numarul 1-5
elementelor delitare absente _este considerata anodontte intinsa ~
>tJ
sau redusa . ~
~
Haupt ~i Riedl, ca de altfel majoritatea autorilor ~-i
~
germani, vorbesc de anodontia totala ~i anodOO'fia pa.Jtia18.
pentru ultima utilizand ai termenul de oligodonpe; 'in cazuJ
lipsei unor dinti izolati, 11 singuratici 11 , autorii folosesc termeriu:I
Im
de 11 subaumar dentar"~ .
Multi autori (Dechaume~ Gysel, Roccia, Salzm,~n, I
I
TI10rna, ete.) definesc distinct prin anddonfk .:. ·<Jt}1Sa· ·tut!lror · ~
·~ ·. ·~ dintilor (temporari ~i pennanenti). lipsa· dat~rata fie -
imposibilitatii de formare a dinp1or din'eleffl@ilfet:~itrzestrate ·cu .
ace.st potential. fie opririi in dezvoltare a mugurilor dentari (in ~2
stadiul de proliferare). · ~
m,
Brodie eyi Hennan au terminologia min_u§i!l'µi numeric
dentar baiata pe etiopatogenie: hipodonpe PI~nfru · lipsurile
· demare justifi~e de ipoteza filogenc_tica · reduCtionaHl, ~i
I.,
®
oligodontie pentru anoinaliile dentare de numat ce-~i gasesc
~
k . cauzalitatea in perioada vietii embrionare. .
\•
~· .
· Majoritatea autoriJor ins~ folosesc un: . ·singur termen
pentru reducerea:--numeric.ft~ftt~~~-~~eli.s.,.. ....._.. i ,

Marcovid, Maximilian, Neagu, Firu, ShaJrira;·-Bpli~C;khlPO-donpe· ·

(Asher, Brab~mt, Grahnen~ Muller); ollgodonpe··· -{Moyers,
Tainasy)~ lipsa congenitala de dinti (Veronica Popa Molea).
Respectand sensul explicativ dat de diytionar, anodontia
ar trebui sa reprezinte situatia in care ltpsesc to!i dinti:i (,,an" -
fara, ,,odontos" - dinte); de altfel. ·se pare ca-tenµe.nuJ a fast
16
 asimilat de la 11 anodonta cygnea 1' - organism lamelibnrnhiat. cu
va1ve mari, subtiri ~i lipsite de dinti.
Cat priv~te termenul _de oligodontie (,,oligos" - putinJ.
acesta ar defini situatiile in care .sunt prezenti do<lr putini dint i
(2 pana la 6 ·dinti), daca. ar fl sa-1 acceptam a~a cum esit:
acceptat tennenul de o1i!;,rozaharide. Pentru s·ituat1ile i'n can~
. Iipsesc unul sau mai mulri dinti, mai pot.rivit pare a i·!
j.
r tern1enu1 de hipodontie (.,hypo 11 - sub, re.dus) fata de numii nrl
dentar norrna1.
Referindu-ne doar Ia u1timi1 doi termeni, se impune sa
subliniem ca desemneazA doua entitl:iti patologice d'iferite:
- o1igodonpa 1nsertmand absenta unui numar mare de
dinti si, in consecirrta existenta unui numar ·redus de
-dinp pe arcade,
- hipodontia ·1nsemna11d abserita unui 11umar redus de
· · dinti, ~i ca atare prezenta mai multor. dinti pe arcade .
. In acest context ~i pornind de la 1deea ca, in 01ice
exprimare este important ~i necesar a se opera cu rermeni cu
putere maxima de expresie ~i sens clar, consideram, fiira ::'l <1vt:a
pretenfia celei mai juste aprecieri,.ca toate situatiile de m inw~ In
fommla dentara (lipsa unuia sau .a mai multor din1i, inclusi v
lipsa dentara totala) pot fi exprimate mai corect prin termemd
de agenez1e dentara; prin agenezie (,,a 11 • flira, ,,genesis 1! -
na~tere) 1nte1egandLi-se din punct de vedere medical. anmnali<i
caracterizati prin nedezvoltarea sau dezvoltare.1 insuficient.a r.
unui tesut sau a unui organ 1n cursul perioadei embriomlfe. In
acest sens agenezia dentara cand intereseaza toti mugurii
dentari - agenezie dentara totata ~ defiae~te aceea~i situatie ca ~ i
anod.ontia, iar atunci cand interese.aza doar anumi!i dinti -
agenezie .partiata dentara -defineste acelea~i situatii clinice ca ~i
· hipodontia ~i oligodontia.
fn dorinta unui dialog cu llrnbaj de largu. comunil:ar,~
:?tiintiflca ~i profosionala, In lucrare vorn folosi gemantic,
termenu1 generic de anodon~e. ca fiind un termen d~j a
incetatenit ~i asirnilat In vorbirea ~i gandirea ~rtodontidi, de~i
17
 <15Ja cum am explicaf este. impropriu ~i nereprezentativ pentru
toate situatiile clinice.
Prezentarea anomaliei in contextul anoma1iilor dento-
m'10ilare. ca ~i rnportarea sa la alti pantmetri (dentipe interesatrt,
maxilare, dinti afectati, sex) are ca baza a analizei o cercetare
presonala efectuata pe un lot de 322l de pacienti cu anomam
dento-maxilare i'n perioada 1990- t 996.
Concluziile mele au fost uneori 1n concordant.a. alteori
diferite de datele existente in literatura de specialita:te. Astfel.
frecventa relativa a ·anodontiilor i'n raport cu alte anomalii
dento-maxilare are in anaJiza mea statistica o va}oa,re de 3,53%
In ti mp ce in litemtura de specialitate am. 1~n.itY~ ca 6,5% .
(Horowitz-1968), 2,2%{Boboc-197J), 9,0?io{iMe®,er-1 973). ·
Cat prive$te . cele doua dentitii, ~~-- nu-~icii
apare In ambele dentitii, insa cu frf;~-~~!~~~*~kmare in
cea.:p~J:?~~~t (raport d @. Acesta e.~~ ~i. ~"iyul pentru
care In literatura de spedahtate referirile· fa -m-ia-us.ul .-dentar la
dentit]a temporara sunt foarte modest~ ...n~f;Ji'ik~~lf~e-:-in
general pe den~itia -~emporara oa:a· llJ..$-~~l?~~ra
reducerea numerica atrnge· apr.:Qape.,ln ..~,~ .. . w~~
sexe, in dentiiia permanenta raportu1 de afeCta.re este deC%Lj) In
avantajul sexului ferqinio, ~eea ce concord~ cu datele furnizate
de majoritatea studiilor statistice · · . · ·· .. .. ..
· Refedtor la dintele eel mai ·:q~~:v..@!:....~.S.W. obst?rvapile
mele plaseaza pe primul Joe i.ncisiv.yLle¢.~I§L~J?=, urmat de
mola1i_i de .nJi.~J.~.. jg~m_l::i. ~1 i>~PS!°i'?fi, ,p.~ml>lar:i:i:.JJ~i.11feriori,
incisivul lateral inferior, !.ncis~vµ.1. ~~lltr!~J.ifrEEf. .P!.~~ii~l
superiori, molarii Ui, prirnii premolari si rnol:arli, iQ~.~yl
ce~1tr.aL~P.~ri.o.r.,.,hcee~1i. L~rnt~.!r.~j,~ r-e~ in_date}e .__ _
statistic.e ale altor auton ca: Bolk (19l4).,..Roccii.U93-ltJ'.!~m1k'
("1954), Grahnen (1956). Chaput (1968), Salzman "{1970), .
Veronica Popa Molea (l 974).
· Urmarirea distributiei '
cazurilor de dinti' .ln minus In
raport cu maxi]arele ~i sectorul de arcq.da interesat a condus la
concluzia ca anod_ontia afecteaza ambele maxi1are dar se
 '.
w
rega~e~e. mai frecvent p~ rnaxilarul superi.Dr, raport~l <l@al
cazuisticii noastre fiind. inferior indicelui de 4 I l al lL1i Hotz
i.a
~ ( 1961) ~i mai mare de 5 I 4 a Jui Kovacs (1962). Sunt ~i autori
ca Grahnen (1956), Salzman.(1970), care sustin ca nu exista

i
ill'

~
.,,.
diferenta lntre cele doua maxilare.
. in raport cu rasa ~i delimitarea. geograt1ca se pare ca
anodonpa este mai frecventa la populatia europeana. mai
1!f! ffecventa la albi decit la negri (Dahlberg·cftat de Horowitz).
i§~· Referitc:ir la corelatia directa dintre · prezenta anodontiei in
la
m dentitia temporara ~i cea pennanenta. observatiile c1inice au
~ condus spre urmatoarele constatari: ·

·I!
I 1. dentipa pennanenia poate evolua normal, chiar daca
dentitia tempor'ara a fost afectata de reducerea numerica,;
2. in dentitia permanenti se poate rep.eta situatia de
.· .
reducere .numeric! existenta in·dentitia temporara;

I 3. 'ln dentitia permanenta pot _apare elemente dentare In

plus. chiar daca In dent!tia temporar! acestea au fost 1n
minus (mai rar).

I..
·1
~e~
-
ETJO.rATOGENIA. ANODON'flEI
Conceptele ctiopatogenice .ale absentei congenitale a -
clinti.Jor abordeaza o paleta foarte larga, ph1rifactorl~la, care vine
.'

?.
de departe din filogenezA, din teoriile evo1utioniSte ~r merge
pana Ia factorii loco-regionali $i generali In care elementu1
I
['$ palpabil este doar absenta unuia sau a mai mtiltor dinti Simplist,
I 1ipsa dentara a unuia sau mai multor dinti este explicata fie

I prin absenta formari i mugurelui dentar, fie prin lipsa de dez-

vo1tai:e embrionaraa unui mugure dentar, fie prin atrofia lui.
Teoria proterogen·e tka s.au teori.a r ecBuctiej
~ terminale (Bolk) - aduce argumente pentru explicarea

t
·~ anodontiilor recluse.
. -- un prim raspuns ta 1ntrebarea ,,cum di spare un <linte
' din formula dentara, 11 gasim in 1ucrarile lui Quinet (1964- ....
1966), care precizeaz~ patru etape plauzibile _in dispariti_ a
unui dinte:
· ~

19
 ~
a) trecerea de la biradicu1afie Ia monoradicu1atie si ~
reducerea dimensiunii ·obiect al disparitiei, ca o i
consecinta a evolutiei filogcnelice; j
b) labilitat~ volumetrica, morfologica ~i variabilitate i
~
de pozitie; .~
c) lncorporare partiala a dinteJui in cauza de catre un it·
C)1

dinte veci n;
d) incorporare total! cu dispariti a dintelui.
a
rt) .
-~
In viziunea lui Quinet, gradientul de cammzare ~
~

foarte putemic este eel care acapareaza in detrimentul eel ui i

de inc.isivare, mai slab, dar avantajat ·d·e o cantitate i
mic~orata de materiaJ embrionarJ astfel ·ca·f~ urmatoar-e - I
disparifia- este · asigurata de o
diminuare·, mare a ihar . ~

Ift·
~
cantitatii materialului embrionar ~j de o ~i mai mare
afirmare a gradientului eel rnai puternic. ARfeJ s.pµs, este '
vorba de un 'material embrionar insufic~n,t cantitativ ~i I
deficitar calitativ: zestr~a sa enzimatica.lJ.JJ. ;~~f.e .suflc.i~nta
pentru a asigura declai'i!?area fenomeneic)i"~~de· ··-induc!le
necesare forrnarii ·· unui element ~ g,:~m~~jfl.;~,t~iq~j_~.
I
. ~.

~
lpotezele pe care Qt.iinet le-a supus discui1ej creeaza "I
posibilitatea explicarii cu sufidenta ui;;urinta a agenezi ilor ~~
incisivilor laterali superiori, premolaril.o r lL(;tinµt,ij.pti:e doi
gradienti puternici - caninizare ~i mo·larizarej~· molarilor
ti
...~
de minte prin a$a-zisa epuizare distala. a gradientului de
. i
molarizare. Toate acestea pot fi lnglobate 1n ·eadrul evohq:iei !i1
~

generale a dentatie1 umane, · 1ntr-un proces evolutiv, ~

proterogenetic, care merge ·cert spre reducerea numerica. . I
in. acJ;~LP1.9~~~U..~~!~..fi!9!5.~!...~!<?...rm'!1~--:...... ~.
dentare, sunt mteresa.t1 4ltmm-diBtt -din fi~r..e...grup.;..r.esp..ectiv
. incisivul lateral. al doi1ea premolar. molarul de minte; exceptia
1
-~
acestei reguli este prezenta pe gru,p~l incisiv inferior, unde JI
lipse~te incisivul central. Faptul ca, 1n majori!atea ·cazuri1or, fl
aceste n:anlfes_t~ se lo:~lizeaza la n~velul anumitor dintt arata
ca ace!?tta prezu'lta o labthtate cresct:tta_
1
I
~

20

tr .._
 Coreland datefe, putem spune ca filogen7a trebuit~ inciu~:i!
rara rezerve i'n cauzele diminuarii numarului deutar. Suntem
martorii conrinuarii tenomenelor de reducere a maxilarelor hi om,
care i'n mod necesar, antreneaza 91 reducerea c2.ntitatii ~i d1li!~t·ii
tbrmulei dentare, fenomen ilustrativ a] pennanentei adaptru-; la
modificarea conditiilor de viata,in particular la cele ce tin d:;;
alimentatie. Acest proces de adaptare.. logic nu se des'fft~ocff;i
fitmic, ega1, programar, rea1iratea clinidi aducand de aftii:.:l
multiple exemple iti care reducerea numarn]L;i dentar Ill.I resp".:r.:i~:
reguli precise, clare.
Teoriile 011togenetice...:. reprezinla supo11ul exp1ica\iilor
pe~ru anodontiile intinse · si ce1e at1pice. Conform ipotezelor
ontogenetice, absenfa dentar~ apare Ori de Cate Ori cauze ·~u
actiune e1ectiva pe formatiunile ectoder-male aqionea2.a '1 suprn ·
ernbrionului i'n perioada de proliferare a mugurilor d~ntari din
lama dentara, caz in care lipsa dintilor este multi pl~ rn~selectiv
distribuita.
· Factorii potentiati. cauzatorl ai anodorrt:iilor au perrni:s
<lescrierea mecanisme1or prin care ace~t1a actioneaza ;
. a) insuficienta _ potential~lui tbrmativ al teritorii!or
prezumtiv odontogene~ este vorba de Hpsa unui inductor p1imar,
de o scadere a capacitatii reaqlonale a teritoriului prezumtiv, ck
o modificare a reacpei ariei embrionare sau de o lipsa de armu1fr.;,
de corelare a acestora. Aceasta este valabil pentru factorii care
intervin chiar de la inceputuJ sarcinii ~i au mod de actiune.
general sau indirect~ ·
b) insuficienta potentialului evolutiv al componentelor
odontogene prin reducerea proceselor metabolice celulare SI.lb
nive1u1 de supraviet:Wre. care are ca; rezultat-atrofia produstt1ui
dentar format partial Astfel~ fie ca mezodermul nu rnsptmde.
jnductiei ectodem1ale ~i papila dentara nu se formeaza iur
ec..'1:odermul proJiferat regreseaza, fie Ca papila dentar~ St~
fomleaza dar prin ~pui.zare nu ·este capabita sa continue
activitatea inductoare ~i se atroftaza ·1 mpreuna cu epiteliul
proliferat. Toate acestea au la baza, 1n spec1a1, modifidiri in
~ -- 21

"'
 , ,,, o.~ieomielita uc;_uN1 si .rnhacutii a maxi/are/or in .
r..
. i. "
timpul formari1 dintilor, cfuld se pot distruge mugurii frnmati.
dar necalcitiati sau expulza cei in curs de minerali.zare~ in -~

acel~i tel pot actiona prccesele osteitice maxilare; ·

c. nec:roza imin.m a maxilarelor (poate apare in cursul
bolilor erupti~·e) antreneaza pierderea unei parti impmtante din
maxilar 1mpreuna cu mugurii dentari; .
d. tzlmori ale maxilarelor - pot distruge mugurii dentarL
prin invazie ;
e. procesele supurative periapimle ale din/;/or lemporwi
- pot, prin extinderea si severitatea lo~, ·sa dislmga mugurii
subiac.enti; . ·
J iradierile /oco-regionale fn pn11111 .a11{ de via1tr -
pentru neoplaSme 1n regiunea cervico-faciala determina tulburari
in dezvbltarea maxilarelor ~i a dintilor;
g. de,\pfr:aturile .luhiri-mczxilo-palatine - se insotesc -de .t
~i anodo.ntii pe zona despicaturii.
~ Teoria ereditarii

I Bazati pe faptul ca anodont1a ~ fost constat~1ta la mai

multi membri ai aceleia.$i famim ~i chiar la mai multe geueratii,

. ,~..-
unii autori atribuie un ·rot impor:tant, uneori chiar exclusiv.
·" , ereditatii 1n aparipa acestei anomalii: ·
.
.1. .

' Modul de transmitere al anodontie1 s-a dovedit. a fi

i"
autozomal dominant neregulat {In mod si>ecial pen_tru ahsenta
incisivului lateral superior). dar nu se exclude ~i o transmitere

I recesiv autozoma]a ca ~i mutatiile (Mi1cu). .

MANIFESTAR.I CLJNICE
· Realitatea clinica arata ca anodorrti~ se poate manifesta
fie ca fenomen izolar, fie, de n:iulte ori, ca expresja, uneori
unici, mai mult sau mai putin evidenta, in cadrnl unor boll- ~i
sindroame cu interesare organic~. po1iva1ent8., comportand ~i
afectari bucale.
Dintre toate -formele choice ale minusului In formula
dentara., eel mai free vent, . se lntalnesc situati ile · clinice care
. 23
 sintez.a acizilor nucleici, c~re poate fi chiar inhibata de lipsa de
oxigen> ori situatiile in care organismul J'n dezvoltare sufera de
lipsa de oxigen sunt multiple. Aceasta modalitate este a:tribuita
acelor fu.ctori care act]oneaza general, dfrect sau indirect, in
perioada organogenezei. !;,rradul afectarii depinzaBd de intensitatea
~idurata actiun1i;
- - c) distrugerea larnei dentare ~i a produselor e1 - .prin
actine Iocala ~i directa in a doua jumatate a sarcinii ~i la na$tere
(sifilis, forceps); ..
d) distrugerea . genneniJor dentari formati si partial
mineraiizati - prin actiune. directa, local! sau foco.-regionala In
via~a· extrauterina (procese supurative, traumatice, tumorale sau
. ia.trogene).
In consecinta, In organogenez!, act'iooeaza ca fa.ctori
siguri sau pcsibili catizatori ai anodoJltiilor. amt ·fa~-Ori".generali,
cat ~i factori loea1i~ ptin aceasta submtelegand posibiJitatea de
aqiune generala sau 1ocala. ·
Amintim astfel ca fi1ct0rii genoilli:
a. bolile i~fecto-ccmtagioase ale mamei "(scarlatina,
p·arotidita urliana, ru~eola); · · · · ··~·- ····v·-··- ·-~
b. bolile c:onsitutionale;
. c. d~ficien;ele nutrifitmale din t{mp~!l, ~·':1!..~~!.i! - fie prin
carentele vi_taminice, tie prin instalarea unui-Oezechilibru mineral;
d c01i\1mml imticmal ~1 abuziv de a/cool sau de tu11111
de di.rre tq·avida ·
,..., J

e. tn.mmatisme intra11teni1e (hipertonia uterina);

.f factori terawgeni (radiat.ii, medicamente);
h. actul na.rterii cu eventualele traumatisme (forceps,
stari de anO..~ie ~ihipoxTef""~ . ~ ......
··~-- . .---- ·- -·-·
~i caf actori loaili:
. a. extracfii bmtale ale dinfifor.temporarl, interw.YJ
. l/ii
l 'hirurgicafe (desp1caturi Jabio-maxilO.palatine), traumatisme -.
determina distructia traumatica sau 'nucleerea germenilor
dentari permanenti forrnati ;
L
'j . 22
 .
... ·· ....-·

'
intereseaza de prefednta ultimii dinti din serie ~i anume
incisivii 1ateraH superiori, premotatii·secunzi, molarii de minte_
Excepfia acestei reguli este legata ·de grupul indsivi101,
deoarece reducerea numerica inteiese~za uldmufdinte din acest
~-
grup, respectiv indsivul lateral, doar Ja max!Jarul superior. la
mandibuUi aceasta afecteaza incisivur centraL -·
Pentru ~ceste 'anodonti_i nu exlstl(:~fortme patognoinonice
.;.
de diagnostic. In fata -unei dentitii tefJ1porare sau m-ii<te normale
nu pofi avea decat indicii de prezerit:a dentara. La copil,
~-

diagnosticul de anodontie pentru dintit . permanenfi se face

printr-un examen clinic at~nt ~i un exam.en i-a-diolo.gic complet
- fjJglttl~t}Ul .£1.ini_s in . fu!JS1~9~.i~~~tre
-!&~<?J!!cul de ~9EE!!!i~.PE~ . -
.11rm~.to,are1e..el~ms.;
--~ - absenta dintilor perman~n-ti 1a o v~~ta .:la .care ar ti
trebuit sa erupa; - - .
~;
>-·
i .
&- persistenta dinplor. temporari mult peste tepnenul de
permutare dentara;
.- '
1
'
~- tuJ?urar~ ~n i:ro~ul de eru~t-~e a1 dintifor:~nenti
extStenp (mtarz1ere, malpozttn)~ ·······- ·~.... ---·---,. .. . -
t-\ ...: dismorfoze ale dintikir permanent! existenti (modiflcari
de volum ~i fonna suh aspectu1 dinti1or conici, nanici
etc)..
Pentru a faciJita intelegerea acestel -anomaHi,
_tn scop
didactic, am 1mpart:it anodontiil~. lll ,doua·grupe ~j anu~e:
A. anod.orit:ie~rredusa.~'·. Cind:)ip~s{; J-2 ~inti de pe o
liemiarcada; _., ·' ·· · :.. ' ·
-B. anqdontie intinsa - cAnd Jipsesc mai mult de 2 dinti
de pe o h6miar.sa~.g~a1;dU~.~a~qf.,P.i.D!i!Pr .~ . .
·. : ·. · ~ · ·· · .. · · ·~~ ~ - ~.· .

A~ A11odontia redusi·· . , ·· ··,

Se ~teferlt.. a$a :ctifu:::afil_;:Rt~i~i~·iJ~:~bse.uta ? 1-2 di np .de
i ' pe un hernfriiaxilar -~ ':lji't~sfJ:al:~ ·~e~'feguta mo1arii de mint~
incisivii 1atera1i sup.~rror(\pr'emolari.i JI) incisivH centra1i
infefiori, respectiv dintii supu~1 reducerii .filogenetice.
24
 La examenu1 clinic se observa 1ipsa dintelui penmmt.:nt
la o varstii la care ar fi trebuit sa fie prezent pe arcada-' sau
persistenta predecesorului sau temporar_
Cfuld persist.a dintele te_mporar, se face diagnosticul
difereu}ial cu incluzia dintelui pem1anent prin exame11 clinic 0~1
incltiziile joase se observa bombarea crestei alveolari;') $i
radiologic (mai ales in incluziile 1nalte).
Cfuid lipse~te clintele temporar,. diagnosticul diferen~ai
trebuie facut atm cu incluzia cat· ~i cu extractia dintdui
permanent, p~ anamneza si prin examenul clinic, care evidentiaza
frecvent in anodonj:ie_o creasti subti~. de aspect concav difo.rita
de cea rezultata dupa eXtraqie~ mai bine conformata. Si aici
examenul radiologie exclud~ o incluzie inalta.
A.1. Amnfontia de ~cisiv latera~ s111peri@r po ate fi:
a) simetrica
- cu sau fara persistenta corespondentului tempornr ;
- cu spapu total sau partial inchi s prin milgrfili cl entare
sau cu spatiu pastrat (fig.1)

~-- .

Fig.1 Anodon~ inci.sivilQl' lat~li Sl.lperiori ~i a inci.sivilo.r centrnli inferfori

25
 -- - - -- ·-- ·-- . ·- ·--·- ··· ---- ..

b) as1metrica I ·
- cu incis~vul lateral omolO~ ,normal s~u nanic:
- cu sau farn persistenta predfcesorulm temporar;
- cu sau tarn. spati u pastrat. 1
. Re~eritor fa prezent~ in fapt: p~~istenta in~~~~:·~lui lat~~ral
temporar. m caz.ul. anodont11lor de nbstv lateral trebme precmrt
· faptL11 c! ace~tia rama.n pe arcada dam I pana. tn .juruJ
.. , .. ..Varstei de
16-20 de ani. cand practic. se fin a] izeaza ·evelurla .·ststemu1ui
dentar ~j mare pane din pro.c eselt .de c"re4(~R;· w··ttezvo1tare.
Persistenpi lor pe arcada este explicati de i'marnetea :p'.rocesului
de rizaliza datorat absentei succesi()n1i1ifo'f; l~~a l~r la
aceasta varsta esfe pusa pe seama acq~r~m. - . '.. , ~Ca
urmare a lipsei stimulului functfonai. 'p~~: , 1
_ ~etta-
rea functiilor aparatului dento-maxilar PQ"t . chiar
opri pro~esul rezorbtiei in ·ano.ddnm,.. ·~: ·.- ' . ~·POr¥
ramane la niveluf plamilui de ocluzi~ ,~.kn¥•· 1
, ,,. io!1~·
Acelea~i forte insa pot accel~~ P.[C! ~ · · ·• !Tll~for
temporari ram~i sub nivelul pl~lu ....... ai Mes
situatia inCisiV4l!!i later~l.i~.Q~.
dint1lor deftnit1v1 pe arcada, ramane1n
pierzand impactul ;-functional ·
A~adac:-. preze$..if:lcl.a· . : : ada
este un etetnenr·care·.. ·ccrmp~...:' . . . .. . :~·
ori la depistarea tardiva a anomaliei. A~Wll~,t\~a
este evident fariul ca anOO.Onp.a ,de-. inciav. •. ·
determina tulburari de ordin,,esteli(f,,;.;; · · .. -m
importante, in foncfie de fonna ~Jm~tf.Ai'~::::.::..~..
. AHituri de tulburmle fiziG~ - · · ·. .-.~iQai
~~;it;:~;Co~ientea~a paci~1 . , ff:!::.~r----
I' consecuti ve - uneori de o gravitate·
i
I insuticienta a arcadei. alveolare supe.::
l inversa frontaJa. Acestea altereazli ~i mal ·mu 'ta prm
~ modificari faciale caracteri~tice ce pn rry principal de inversarea
'· treptei labiale ~i proeminenfa mentonu1ui .
~··

26
 . A:z. Anodontia.de inci$iv.~entral inferior .
Si_·.roi&tonti-.a de incisivl·ceritrali inferiori poate ft simetrica
s~µ :asimetric3,,:a.( sau tara omolog in seria temporara, cu.spatiu
mic~orat sau pasti~t (vezi figiira precedenta). .
in anodontia ambilor in~isivi centrali inferiori, lipsind doi dinp,
rezulta o b~ mare, similara celci din edentatie, care antreneaz.a
tulbUra.ri funcp.onale complexe;
- :fizionomice - generate at.at ae br~a msinei cat 1il de ~a.g­
narea limbii in I"ePaus ru modificarea conturulµi labial;
- fonetice .. proIDll'.J.tia ·deficitara a fonemelor dentale ~i
siflante. ·cu proiectaie salivei 1n timpul vorbirii;
·- cluzale - care rezult! din edeirtatia in sine. cat §i din
migrarile secundare; ·
- arodontale - care pot aparea precoce, dar mai frecvent
ca rlispwis tardiv la trauma oclllzala.
Al. Auodontia:de prem()lal' Il ·
De§"i mai raradecat anodofltia de incisiv lateral superior~
frecventa ei nu este de neglij_'Jat ~-de_eist~~ precoce p.oate scapa
unui examar-diiiiG Sli]i"t iliwl:a· ~ 1i.situatiile precooente, ea .
poate fi: . . w ·

a) SimetRGa
- cu.persisteJlta mo1arului ~porar in pozi#e nonnala (fig 2)
- cu reincluzia molarului temporar; .
- cu ahsen.~~e~eatului4emper~. ·

i.

-
..
· -:.

. .
Fig.2 Anod~ premOlariJor II infciiori Oilatereli cu ~enta roolmilar temporari

27
 '
"'

. '···· . ··=·· :
b) asimetrica (fig3)- .. .... --,.·-· .. -·· .
- cu persistenta corespo~dentuJui.~PQ.~¥~
- cu absenta dintelui temporar i}i fficl~lor vecini
a. •"'3'~~
cltre br~~14' ~Jl!r',~
...... .
·~· . ""· .
• .. .. ... . . ,_ _ • :. . . .
. .~
..._... J
t ;espectf::~=~ile?~=f~:(~~~~- --~ :
1 50 ani). Longevitatea mai mare a ac~t .,.•. · ]jcata de •
{
·.•
f' :·'' Harnisch (1950) prin faptul ca ramful" . . . . >anului de·
f. ' ; ocluzie suporla influent.a favorabila a , ~Yn'l'llt!l~~~~nCtional, 1n .
~. l special masticator. Brabant considera ci-"longemtea" acestora
; '!!!: s-ar datora anchilozei osteoradiculare.
L~~,. 28
 Manifestarile clinico-functionale determinate de ace:.rte
anodontii nu sunt prea evidente; Yn absenta premolamlui II este
posibil. ca prin denivelarea. planului de ocluzie (ca mmare a ·
deplasanlor verticale §i orizontale a antagoni~ti!or ~i vecinilor)
relapa de ocJuzie sa devina traumatogena ~i sa apara obst;;!.COJe
in dinamica mandibulara.. ·
A4. Ainoidlontia dle nno2ar de min1te
De reguta nu pune prob~eme. decat daca este asociE.t:.i
cu alte anomalii dento·maxilare. Ariodontia , molaruiui Ill -PO<~ie
fi de la factor favorizant in tetapia incongruentelor laterale pana
la factor agravant . cand devine lips.a st1mulului tardiv de
cre~tere sau mezializ.a.re, ·sau cand pierderea molarului de 6 snu
12 ani stigmatizeaza pacientul in edentat tenninaL Si e!e put n
uni sau bilaterale, uni sau bimaxilare~
in cazuistica ultimilor ani este evident ca anodmrtia
redusa pare sa nu mai respecte descrierile clasice, :fntfil~indi.J -·
se tot mai frecvent situatii atipic.e, ~a numitele anodontii
,,haotice,. (Milicescu 1994). - Acestea se particulcu:izeaza a.tat
prin numarul. diferit de dinµ cat §i _p~n interesarea diferita a
grupelor dentare (une9ri absolut. haotica), care nu se regase~te
in tiparele exi.stente, care rastoama ~poteze etiopatogenice, dar
m,ai . ales antreneaza ttilburari · · cljnico-func}ionale major~.
ridicand mari probleme in ahordarea terapeutica (fig.4)

'.
,.

Fig.4 Anodontie 2.4 .2..8. 3.4,·3.5,3.&, 4.4, 4.~,.4,8

29

iii··-----------~==~-=:-:~'" · ~~· . . .:-:---

 B. Ano«:nontia. U:ntin!i
in grupa anodontiilor intms~ am inclus toate celelalte
situatii clinice in care lipsesc de-pe o hemiarcada mai mult de
2 dinti mergand pana la prezerqa pe arcadA a 4-6 dinti (anodontii
subtotale) ~ situa#ile clinice mcare lipsesc tofi. .dintii (anodontii
totale).
Anodontia intinsa intereseaza frecvent am~~le maxilare,
cu topografie de obicei simetrica, cu un tablo:u clinic foarte
asemanator edentap.ilor partiale sau. totale, difeFentele fiind date
de. prez.enta dintilor, 1n numar mai mare .~au n:¢ mic. Cu cat
numarul dinµlo r absen"ti este mai -~ --~:$. A~bloul clinic
seamana cu eel al edentatiilor. :ir
cu
cat li~semar-.mulii dmP,, cu
.... . . . .- .. ....,...,.~.

at at crn~erea ~i dezvoltarea facial~ -~. . ·· · · ·.mare,

~tiut fiind ca dintii sunt centre osteo . . :. . . ·de cre~ere
secundara. ( fig.5) :.~:.:t:.L~:;6:~
.. . . . . .. _.,... ____ ..,....... . .
- .,

Fig.5 Anodontia tuturor mol8ruor permaneo.Ji:superi~:pliClll.f}Jaruiui.Il superior

stfulg ~ molarilor de minre iJ!feriaii

30
 .similare-~~l~~~
de eXistenfii
agrav¥.}te d~emiinate·
!~=~=~
m penoada unui organism
de ~~e §i a unui camp·protetic nefavorabil menpnerii proteielor
§i tr~terii fortelor.
·· Tabloul clinic este compl~ cu semiologie caracteristica,
atat extraoral cat ~,intraorat
:Modifica.rlle· faeiale Sl,lllt eVidentc lmbracand aspectu]
,,de '-~~!¥i"· ·prin: etajUI inferior mic~orat {da:torita unui suport
dentlU;:'··~~Us)~ ,Pro.fil:. ~9~cay. cu. deplasar~ punct:ului gnation
anterior .·de ·pla.0µ1·\ Sir#on, · §~tu.I lab~o-mentonier accentuat,
buza inferioai;a·. @fra.iiQl~ :l,Jl;,-:pajparea contu~or osoase se
canst~ ·:Q lrlpod~oltare.:. o~oasi; ciestele .sunt foarte reduse
vesiibtil~Qr.aL cliiar iscutiiehcin special la, · arcada inferioara,
.und~·: .~~- '1imite<lzl:: ht ·:ct-'zoitll:fibroasi tngusta. fu anodontiile
subtdtaie, .din.tii ~~~ ~t de cele mai multe ori simetrlci,
redu§f de volum ·~i~tipicl. ~-Jopii~ ·cu rad!cini scurte.(:fig.6)
.·.. ::· -:" :·" ::- . ·. ~:~~-~-~ ...: · - . ; .

Fig.6 Anodatitie sub't.ot.ali'~ ~ sun:t eamnu

~~. mruariiI superiori
§i molarii II temporari superiori -~

Tulburarile function.ate. masticatorii ~i fizionomice sunt

foarte -severe. ~i dezvoltarea generala este 1ntarziata ~i
perti.trbata datorita atat afeqiunilor de sistem cat ~ deficientelor
- fillictioruue. ·· . ·
Anodonpa subtotala ~i totala este un ·semn, uneori
singurul. ~i cu caracter patognomonic in ca.drul unor boli
sistemice cu interesare ·organica complexi ec:to-mezodermala
31

r~
~~~~~~~~~~~-..---=· ==
· ··~
 ~ .
~
cum ar fi : displazia ectodermala, sindromul Langdom-Down ~
(trisornia 21), displa,zia dento-faciala '(displazia ecto-mezodermala), ~
sindromul om-digito-racial,etc. j .
Evaluarea corecta a anodontiei mr se poate realiza ~
fara aportul examenului radiologic. Avand in .vedere faptul .
~
m j'~
~ .
ca acest tip de anomalie se limiteazii destul de rar ia un ·it
singur dinte, exarrienul radiologic obligatoriu in cazul anodon- ·I
pilor este reprezentat de ortopantomograma ~He1etadiegrafie. ff
Dat filnd c.a. ortopantomograma asigura posihilitatea
cupnnderii pc acela~i film ·a imaginti desfa~urate a i'ntregii I
f
.dentitii, respectiv o privire <fe ansamb]u a ambelor. arcade (fii11d l
.H
_·.~-· ··:
probabil eel mai mare avantaj al acestui tip de radiogr.atie}, ~fora: t~-
- evaluarea numarului dintilor; .,____, ....

pe1 ~1 1
. - ~p'.:e~erea p~~tid~i i~traosoase., .dim~munri.. oonforrna~
anatom1e1 1nt1 or;
I
if
- gradul de dezvoltare a dinti!or ~i eventual~ mod{ficarr ~
ale structurilor dentare · :f-1.
in plusJ _ortop.antotnograma, ·iri"~4l;5t~tiij'!'-pe.i:mite, pri~ ~I.
u .

.
:,. r
comparare.a radiografitlor efectuate la auu.m~e~tnten.ra!~;d.e timp: ,. :
- evidentierea reactiVif"aitr~~~~~~-t>.Ji... ~i ~-:
unnarireii evolutiei sub ttct.tament; . @
;
- analizarea dep1asari1or dentare ,d@.Jafat~od~QDJic; 'i
- eY.~1•.l.l'A.!.,,.~ i ·aez.vottarti;~:f~o;,;...a ~.1'
.
..;
·!! cre..+erii
."~ .........~~, . --~-·-·-··..,.,..,,..,. .·.··(I. a
,...., - ...... ~ ~~~~ar-~ ~oi
nivelul de anaiiza al cre$terii ~~ _ :Yql~.it.. osoase; ~
fi1mu1 panoramic nu se poate substiiUE~l~dLo&>rafiei). 1f
: •.i.
. Teleradiografia reprezinta metQd.~,p'QLm!Y.~~~etrebuie I
sa devina obiigatorie in anodqnfie, cfuciaree~f'r'WJitz~!lZa pe o >iJ
singura imagine structura si rapoartele ·· tlifuror -efefaertte1or f
aparatuh:ti -aerite..m:a.>0il"'.tatre.ele...~~PQW~~~ -·.... J.· __
~i 1nclinare ale maxifaretor, a1veolelor·1lhimtfier~~-astfol ~

... analizate ~n vederea stabilirii unui diagnostic ii1tfi·v~@~lizat ~i a] l;;i

unul tratament mconsecinta,. .
Telerad1ografia ofera posibilitatea apre{;ierii foarte
i'!J.·
. exacte a direcµei de cre~tere a elementelor aparatului dento- .J
-1
maxilar (prin calcularea unghiurilor pe care 1e fac cu planurile l
:
32

#
I
~
de referin~a), structurile acestor elemente, tulburarile de dezi.mltat\:
cantitative, de ritm, pozitie, direqie ~i rotafie a acestora. ln plus,
poate prevedea posibilitatile de cre~tere 1n rapo11 cu varstr1 ~i
sexul (prognostic de cre~tere)a a:celora~1 elemente-a1e. aparntului
dento-maxilar. date extrem de utile In tratamentul anorna!iilnr
dento-rnaxi !are.
lnveSliga1ia teleradiograftcfi seriata, la aceia~i bolnav In
curs de tratament, constituie mij1oace obiective de mare valom·e
i'n apresierea eticientei metodelor terapeut1ce folosite.
Tn practica sunt realizat~ trei tipuri de teleradiogrnfii: de
profil, a~dala ~i de rata, cea mai folosi_ta iri cazul anodontiei
fiind cea. de fata. Ea evidentiaza tulburalile de dezvohare 111
plan vertica1 ~i ~agita1 al mas.rvului facial, dfmd ceie mai muhe
informapi despre natura. directia $i· gradul de dezvoltare al
structurilor osoase ce 1nsotesc anomalia,
Prellicrarea teleradio&JTafiei s-a diversifica:t mult, ftir~
insa a exista o metodli' unitara; exista metode diferite de
interpretare telei-adiografica, toate folosind in esenra acelea~!
puncte antropometrice.

OBIECTIVE. TERAPEUTICE
Complexitatea tulburarilor generate de anoclontie ~i i'n
mod special de anodontiile 1ntinse, 1mpune rezol vare;~
terapeutica urgenla In oonditii cat mai biologice ~i tiziolngice,
adecvate specifl cu!ui de varsta.
Aceasta a.nomalie pune probJeme in tratament (mai ales
cand interes~ mai mu1!i dinti) datorita Japtului ca este vorba
de un organism In cr~tere, cu un aparat <lento - maxilar supt!S
celor mai variate influente si. ce este mai ·important, foarte ·
receptiv la acestea. .
Tratamentul anodon~ilor, cu precadere a celor i'ntin se,
esie o strategie de lung! durat:a. care face intotdeauna apel la o
colaborai:e interdisciplinara (odontoterap_1e conservatoare, m·to··
donpe, chirurgie, protetica, implantologie). Ea trebuie planificata
cat mai preccce. pentru a :putea fl tblosite .toate resursele
33
posibile In perioada de cre$tere a c~pilu1ui In vederea.pregatirii
elementelor de supon pentru viitoarea 1ucrare protetica.
in timpul tutu.for· etap~Jor terapeutice de tranzitie,
parin~ii $i a.nturajul copilului vor fl cei mai buni co1aboratori in
111r1sura 'in care vor fi corect informati, motivati ~i implicati In
obtinerea rezultatelor.
Tratamentul ortodont1c, de multe ori · doar o etapa
· ternpeutica, nu este deloc U![:Or, avand in vedere particularitatile
anomaliei ~i ale organismului care o poarta. P1in solutiile
terapeutice 011odontice. individualizate de la caz la caz. trebuie
exploatate ~i stimulate posibilitatil(l de cr~tere ~i dezvoltare
proprii fieciirui individ, i·ealizandu-se prin aceast.a o dirijare
programata a proceselor evoJutive. ·
Alegerea tratfl,mentului· depinde evident de severitatea
anomaliei, planul de tratament fiind o sinteza: a asoeierii unui
diagnostic preci~ a starii actuale ~i a sperante1or pmgnostice
pentTU 0 dentitie Stabila, estetica ~j functJOna]a Ja Varsta aduJta.
Decizia terapeutica este ~i in funl.1ie .de-~
o momentul depistarii anomaliei;
o contextul general buco - dentar;
ci starea di ntilor temporari;. ·
0 Jocalizarea anomaliei;

o potentiallll biologic ·al pacientul-ui;

(:) varsta jJadentuJui. .
Depistarea lor precoce este indispensabiJa pentru
interceptareu complica!iilor ~1 tu1burarilor a·dlrer-:eauza pot
fi. Un diagnostic precoce nu implica intotdeauna:·nn ·tratament
ortodontic imediat insa prevenirea cari~~o: tratarea
corespunzataare a celor existente, trebuie s8. .reprezinte o
prioritate,' c~-atfil m_armult cu cii.f1uinet~Si.tWiti,;,:~iiill...utie ~-· ..
terapeutica, este indicat a se pastrape arcada·dinteretemporar.
Pastrarea dintilor temporari este posibill! atunci c.and
rizaliza radacinilor este absenta ~ dintele nu preiinta Jeziuni
carioase lntinse. in general, beneficiazffi de aceasta atitudine
terapeutica molarul It temporar in ~azul anodonfiei premola-
34
rnlui· II, deoarece s-a consratat ca_acest dinte se poarementine
pe arcada in absenta succesionalului sau pana la varste
i'nai-ntate (40 - 50 de ani) iar rezqlvarea protetica ulterioara: a
acestei edentatii se face f;:ira dificulti;t.te.
Dinti1 rrontali temporari nu beneficiaza de terapie
conservatoare deoar~ce, de$i persista peste· termen\1l 1oi· de
petmutare~ au totusi 0 e~istenta relati va r~mandnd pe 'lrcadl
pana in juru] Varstei de 18-20 de r:mi~_ lri pl US, Stmtdinti c.:are .
difera mult de corespondentii for deflnitivi ca dimensiune.
forma ~i culoare. De ac:eea conduita terapeutiGa In anodontiil~
dinplor anteriori .cu persistenta qintilortemporari, trebuie s3 :,.:t

vizeze ex~ractin cat mai timpurie a dintelui ternporar pentru .

a permite inchiderea bresei prin migrarea dirijata meziaJa a
. ·~ "
cetor1a1Ti diuti. ·
De ~ele mai mu1te on, insii, starea dintilor_ impune
extractia dintilor temporari . In situatiile cuextraqii ale
dintelui temporar, problema care se pune este atitudine~1 fata
de bre~a ce ~pare In unna extractiei <lintel ui temporar.
Astfel. e:d sta doua variante posibile: ·
• i'nchiderea spa1iiior prin dinjarea 01todontica a din~ilor
perrnanenti; .
o mentinerea spatiilor ~ rezolvarea acestora ulterioi· prin
mijloace protetice sau chirur·gicale.
lnchiderea spatiilor este· indicata mai ales In
anodontiile frontale redu.se..Jln acesr ·caz, cu cat exrractia
. '
dintelui -
temporar este mai precoce, cu atat ofera conditii mai bune pemrn
migrarea me-i:iala a restului dintilor. Plecandu-se de Ia observatJa
di migrarile dentare se produc cu amplitudine mai mare la cli1_ 1tii
vecini unei bre!?e ce apare inaintea eruptiei Jar, ~i aceasta mai
ales la maxllarul superior, este indicata extractia dirijata a
dintilor de Iapte: c.oncret, e:dractia incisivilor Iatera11 superiori
temporari, apoi a canin11or superiori temporari, astfel !neat, in
mod natural, caninii detinitivi sa ~volueze tanga incisivii centrnli,
cerin1a fizionomicl ti ind de ce1e mai multe ori satis_fli.cuta.
·.f*'

-35
 in anodontiile reduse. aceasta este cea mai fiziologica
f
moda.litate terapeutica, iar cand aceasta se realizeaza intr-Wl .
1. proces natural, este cu atat mai bine.{fig.7)

,._;

~ . ·~ ~

I
-!

~
~ ·

·1..
'"?<:
i
t~
~
t~
.)
11·71.
ln situatia 1n care a fest depa~it momentul supravegherii ~
dirijate a permutarilor dentare, 1nchiderea :spafiilor 'Se-realizeazi ~
cu ajutorul aparatelor. ortodontice. Acestea ' Vi'ieaza deplasari
corporeale ale dinplor catre mezial De~i sp·ecuteata-§i folosesc If
mi~ai:.ea ftziologi~~ezi~~~!~ilS!i.~~ma la---·-·· 11
mezializarea spontana fiziologica·-a ·dint'lloi:)r-de}:)lasarile ~ate T
ale .di~~or i'n anodontii se r~~ cu mult mai greu §i ~ o rat.a J
mai tntca ( aceasta este o part:lcularitate paradoxala a anodontiiloi'). ~
_ · Daca spatiile nu pot fi reduse ort()dontic sau sunt prea ~~
·mai-:i (ca in anodontiile lntinse) se men~n ca atare~ prin intermediul 1· ~
aparatelor ortodontice, care, in acela§i timp trebuie sa realizez.e: .: :

' (j
.?
36 I
·- "1
~ ~
·· ~ it
' · ~-· ---- &
 0 stimularea dez~oltarii maxjlarelor;
e stabilirea unor rapoai1e normale lntre cele doua muxilan:::;
e asigurarea filnc~ilor esentiale ale aparatului dento -
maxilar;
& dirijarea eruptiei dentare !?i asigurarea parnlefom1uh1i
.dinjilor existenti pentru a permite aplir.area unor sn!utii
protetice sau 1mplanto-protetice dupa ce s-m1 !m:hej;ii
proce-seJe de cr~tere. ·
Mijloacele cu ~re se obtine a,cea~1a restaurare sunt:
- aµarate ortodontice mobilizabjle tip menjinatnarde d.-:
spariu - care sunt r~daptate la situatia clinidi la interYa i
de 6 luni-1 an;
- proteze adjuncte fragmentate In rapm1 cu repartizare-c1
topografica a bre~elor ~i unite pri!l arcuri _mici din sami~ .
prin activarea carora se poate realiza ~1imularea crn~terii
maxilareJor;
- gutiere - punti (din acritat) ~ tara
a se face ~Jefuiri ale
dintilor. Aces~ea cuprind numai sectoare ale arcadelor,
pentru a nu jena cre:$ter~l osoasa~ cu ~tjutorul !or se
obtine o lmbunatatire evidenta fizionomica ~i (> cre~_t ere
a eficientei masticatolii,. prin marirea campului ck
masticatie. Daca. e:,1e necesa~, la gut1ere se iheaza arcuri
(ca aparate fo:.e), care sa stimuleze dezvoltarea arcaddur
sau sa normalizeze rapoarte1e de ocluzie (de e:<:emplu:
inaltarea odui.iei prin gutiere, .pentru :::isib'lffare.<1 efectu~rii
saltului atticular 1n ocluzia inversa frontuta, ct: ln so~.:§t,~
anodontiile pa11iale frontale superioare, trebuie fan1ta cu
multa prudent3, deoarece dintii pre~enti pot ti redu:~i ca
volum ~i cu o implantare nu prea viguro<1sa).
Anodontiile totale, din punct de vedere terapeutic, pun
probleme similare edenta{iilor de amp1oare asema!1inoare.· La
acestea se adauga particularitati agravallte legate de:
· - existen~a u11ui organism in plin proces. de cre~tere :~i
dezvoltare;
- existenta unui camp protetic nefavorabil men~ine-rii ~ '
stabilitafii protezelor ca ~i transmiterii for~ek.ir.
37
 Obiect!vele prutezarii sunt 1n aceste cazuri:
o stimularea dezvo1£arii os_ oase;
o obtinerea unei · efki~me. masticatorii care sa asigure
alimentarea subiectului in conditii optime;
o obtinerea unei dimensiuni verticale a et_ajului inferior ~i .
a unui profil care sa i'mbunatateasca aspect.ul flzionrnrric.
Trebuie avut i'n vedere faptul ca, ap1icarea unor proteze
in jurul parrilor 1ibere ale maxi1arelor le franeaza de..zvoltarea.
Din aceasta cauza, se recomanda schimbarea periodica ·a ·
protezelor. Tinand cont de faptul ca flecare no~ 1ucrare protetica
presupune o anymita perio~a de adaptare a ~bi~lui, intervalul
eel ma1 pmpice pentm inlocuirea protezelor este-d~ aproximativ
1..1n an si jumatate.
Problema care se ridica este: cand putem trece Ia
aplicarea unui tratament protetic ~iti:tJ.:Y:?. ··:C.~:nsideratn ca
pana 1n jurnl vfu-stei de 16 - 18 ani, l1r.nh.1e:Iu.t. masivului
facial au Joe modificari importante., procesul -~~ cre~t~re se
desfa~m1ra cu o ampl itudi ne m·ai mare,. cfu~'~tf-hecesitatea
arnanarii protezarli tixe dupa aceasta vamra
in tratamentu1 anodontii1ofex~fa1f~ttfatea·fofosirii .
atat <:. implantului cat $i a autoimp1antu1ui dentar. lmplantul
denrnr nu este o solutie de tratamenr universal va1abila; aceasta
metoda are indicatii ~i contraindicatii foarte stiicte, care. daca
nu sunt respectate, nu ii pot asigura succesul. Aceasta so1utie
terapeutka trebuie aplicata 1nsa arunci cand este cazul. de catre
rnedici cu pregatire corespunzatoare ~i "in conditii de sewritate
chirurgicalli.
lndica_tiile implante1or sunt in principal, pentru rezolvarea
edentapei teririffio.:leni'i!Ii'atelaptrci~·net'F~i-~area·­
edentatiei uni sau bidentare frontale cu sp'atiu.aslgi.lra~.
In ceea ce prive~1e autotransplantul, ace~1a vizeaza i'n
speciaJ dintii laternli {molari ~i · premolari), indica.tia majora · ~
constituind-o. relrnpartirea spatiului cu obtinerea de d1nti stalpi.
distali (trnnsfo1111and edentatia te~inafa in edentatie laterala).
38
 ~. -

Prognosticul autotransplantului dentar este semniticativ

ma.i bun cand dintde transplantat are apexul deschis, iar 2/3 din
radiicina sunt deja formate. ln aceste conditi1 se poate realiza
menpnerea vitalitatii' pulpare prin revascularizarea acesteia,
asigurandu-se continuitatea dezvoltarii radicularn pana . la
-
f

lnchiderea.apexu1ui ~i chiar refacerea parodomiului prevenind

asttel procesele de necroza ~i infectia secundara, ... Pe 15nga
gradul de inchidere . a apexului, succesul autotransplantului
depinde'·:~i de starea Hgamentuli1i peridentar, care, cu cat drnlel~
este mai t!nar si incornplef t'bn]1at, ·are :o structura biologica m;ii
densa, cu posibilitii,ti de restructurare ihnc}ionata mai bLm~.
Tn concluzie, :sustin ideea ca in ·anodontiil~ reduse, ori
·de cate este posihila inchiderea bre$elor· prin dirijarea procesului
natural de eruptie sau artificial, prin aparate ortodontiye, este de
preferat oricaror alte solutil terapeutic·e. Hotz. ( i 97 4 )~ cantari nd
avantaJele ~i dezavantajele solupi1or terapeutic~, a sintetizat eel ~~ ··

l
mai birie ca o solutie protetica duce destul de repede la reL dar t.
atrag~ necesitatea i.mei a~istente st.omatologice contimie. pe tot

.. .
restJJ vietii, pe. cand un -tr?tameflt ort,odontic, chia:r daca se
intinde pe mai mu]fi ani, odata r:e.Zultatul obpnut ~i stabillzat,

1
·~ .
.
.
~
elibereaza pacientul de stom.atolog,

~,..
""' '
,

I
l
f·
w
~

39
 Capitolul H I.1
~
J!
~
DINTII SUPRANUMERARI I
}.!t
~
~
Ki
[JI,
~] '

· ~

I
' .
w
~
~

~
~
~

-,
i
--~
~ • ·1
I
..

. !!
'' ·~
.\.,,...;
t-iii!
ri ~
~
I
numeri . u a- ·i
.i_...;i. , .
I .
...mare g;lgr d~n seria norn~g@. ~; dt°hti-~t>ijij~lj·p·· entru dintii ~
™Jf~~e co!1.Wl~t..a1ren~eua nounij, ;: , , aff '.' 1921 J. '
. Pentru a desernna plusul in formula dentara tennenul de 3
dinte supr~!dri:!~.rar are o m11i mar.e ep~er~ de .exeresie. a fost I
& 'I 1storic mai u~or adoptat, este folosit'<le ~a}ortfi'tia.aut"Pn~·-·--·1J-
I
I
. ·Frecventa dintilor supranumerari -in ra.port cu alte .j
•...>i\ anomaHi dento-rna'l{ilare este de .3,04% (re:zultatele sunt ale .~
urii.1i studiu P.ersonal .realizat in perioada 1990--1996, pe un
e~antian 9e 322 I pacienti cu anomalii d~ento-maxilare). ln alte
studii statistice am l'malnit valori de: 2,7% ·(Veronica Popa
40

.i
~
 Molea - 1963), 1,6% (Horowitz - 1969), 4, 9%, (Gysel - 1969\
3,5% (Boboc - 1971 },.
Daca in - cazut anodontiei preferinta era pe11tru sexul
femin1n. l'n cazu] din ilor su · ro _ ntul de interesart>
este favora i sex.uJu1 ma iEnl analiza noastra ·statisti(;5
evidentiind o ·a.fectare aproape dubla &l)}a sexului mascufi n
(64,28%) in raport cu eel feminin (}),71%), valoriie fii n.J
concordante cu majoritatea date1or 'din -1iterntur~.: 3i 1 -· Gyse-l
(1969}, Grivu, Mecher (1979). ·
_. Din totalul cazurilor cu.dinti supranumerari, doar 9, 18~. o
au rezeritat dinti supranumerari 1n dent~fia te1nporara, restul de
90, 81 % avand .·di ntt su ranum erari m den ti ja . -n, · _enta.
Aceasta 1ndreptate~te.a rmat1a ca mtii supranumerari se 1n°cih1esc
cu
In am~entit]i, gar o fr$Ai~pta mai mare in..d.entiti~ 2~.
~WJ.;in studiu1 meu. aceea~i concluzie regas"indu~se ~i in
datele din llteratur8.: 8/1 - Braban~ (1964); 9/1 - Shapira: (1969).
Cei mai multi pacienti sunt'purtatorii unuj singur djni'(:\
in plus (73,46%). Unneaza cei-cu doi dinti in plus (2.l,42%}, cu .
trei dinti in plus (3,06%) ~i cu patru-ci)'lci dinti suprnnumerari
((02%); nu am gasit nici un pal{ient cu 6 sau mai m11lti din~i
supranumerari fa(li de fommla nom1ala: Si in alte studii st<.!tist1ce
existenta unui singur dinte in plus este cea mai fTecventa. 86% -
Gysel ( 1969), 64,4% - Boboc (1971 ). ·
Dlnpi suprartumerari se regasesc-pe ambele maKilare, dar
m wedjlexti; pe maxjlantI superi9~ aproximativ 91%, oarecum
similar ce1orlalte stati~tici: 85-90% (Brabant -1957: Chaput -
l 967). 83% (Rusu ~i colab. - 1969). In raport cu ~ectorul de
arcada interesat, rezultatele studiului meu, ca ~i majoritatea
datelor din literatura converg spre concluzia la care au ajuns
· Orlando ~i Bernardini; sumand un mare numar de ·statistic.i 1n
perioada 1881 -1966 $i anume ca: reg1unea cea mai vizata este
re~ mai ales la arcada superioara. Cat prive~t:::
interesarea pe hemi aCla am gasit o recventa mai mare pi::
hemiarcada stanga. dar cu o valoare inferioara (48%) celor d1n
literaturii: 60% - Taviani ( 1927). Cadoni (J 956 ),_Gysel ( 1969).
41
 In raport Ctl rasa - se pare ca e.xi~ia..o ftficyenta mai mars
a d~tilor ~l!.Wif'P•mwrntUa PQJ2Ulatii1' de cul<?:are (36%) fota <le.
populatia alba (1,5 - ·15%) - studiu efectuat de Brabant ~i
Hassar In 1966 la populatfo ·din Maroc.

ETIO!PATOGENIE
Conceptele etiopatologice ale dinplor supranumerari · 1·
lrnbradi un aspect complex plurifactorial, care se leaga de ·
filogeneza, prin teoria atavica ~i ajunge in ontogeneza pana 1a t
factorii potential cauzatori asupra embrionului in dezvo1tare,
care, actionand pe zonele o~ontogene ar detennina o conditie In
plus m1marului dentar"" , ·
. Teoiia atavlcl.'.!~"iY, .
fo explicarea cauza.Hi a apar·i-iiei-· de dinii In plus
majoritatea autorilor s-au gmpat In juml tepti0i· ,,atavlce" sau ;~
tenrie1 ,,dcscendentei", care in esenta sustine reiti:roarcerea la $
tbnnule dentare anterioare {Magitot, Thornpsrin, 'Rosenberg, j
Agrestini) sau revenirea in formula derita'f! ·1'~i· ··:r 'tmor

1.I
~
elemente dentare dispilrute In cursuJ fit~crenezei (Orlando). . · · ·
Aceasta teorie l'ncearcil explicarea apatirt~t-'<tinpJ~dflttm.er~ri · ·_·
pornind de la formula dentara a primatelor: 3 incisivi, ·I canin, · '1l
4 premolari ~i 3 molari pe o ~~~iarcada.
Filoge9ia este conskf-erata, de tirrii ·-at1tort,.- -·aoar in )';>'
legatura cu apari~a de incisivl° $i premofa.ff in · :p·Tus (Bot~. f~
Perier) sau numai pentru premolari (Mathis). Daca aprnape ~
unanim se admite ca ·reducerea form rsrv. -s*a realizat ~
~
qjnaint~':.J~TJ!W.91. ~i deci, din pLtnci: de v - e 'calttat1v ar. · ~
im:.ish:..l,_.ipcisiv 3 este w;or de acceptatca mezicrdensul e~te ~
ffilm...me.rLa.t~,,lvrnlL111~Ldiscutatp, ~s!,e.J2!nsformar.ea formulei . f
Creino!are care initial a .fost 414: ~cereiii'Wii~fpare·a- ··-·---~
IHLS.{f__!·ea__i~ strict nici rnezio • distal. nici t~m]n..~J. ~; 11IBL_~~ ~
nu...este identica la cele dou!'i maxi1are. · 1
. 8;iO"a$e problen1e:--privind provenienta !?i modul de -~
prod.ucere., au pus caninii supranumerari, a caror aparitie tie ea !
$i exceplionala vine sa :Zdruncine parerea ace1ata potrivit careia €
a
~ I
1.,.
.~
i
 dintii supranumerari_ ar fi _µn s.tr~! ~I, :fl!Q~nezei umane cu
.. revenire la formula primatelor, deoarece.,_<;'.~nil}L~( n~. apare
1)1_uJ!ip}µ_J1ici_Tq t~mTJuJ~ -~e-~~~ra t>ci.mitiy~. Apmitia caninu.ft;i
supranumerar i~i gase~e suport teoretic in argumentele ·celor :-'I
; ,
care sustin ca dintii supranumerari apar prin supraproduqie a
lamei dentare, ca expresie atavica a polifJodonHsmului primitiv,
! .
;

'
de~i legat de aceasta, e~ista ~i parerea c~ Ince prive~te caninul
supranumerar nu poate fi luata in drscutie filogenia (Eschief).
..
r

Teoria atavicli, eel pu~n in planul discufiilor reornt1ce, ·

~i-a asigurat suprematie in · terpr.etar~u cauzaJa a dintilor
supranumerari cu toate w. m. _mHGl\ ftecv~n@Qiferita pe cele
doua arca.de__p~~~1~ ~·~() 1st~nt~ _l~ .·a_ce~a~i ii:idi~vj~~d~~~d)riff
S!lp~µIflei:-ari g~ o .~4~.d~Jtarll (feriomen atavic} C_l~ anodontia
'!:!11i sa.u bilaterala pe ceala1ta arca9i (expresle proterogeneticii) .
.A~me ·e-1errieilte nii-i>oi-t iii"t'ei-prerate rupte de realitat~ neglijarea
zestrei ereditare., care este cumu1 calitativ, nei-ar condamna la o
. fogiista si nefondata inte]egere, ca de altfel ~i necunoa~terea
altar factori cu potential de influenta.di'ferita asupra aparatului
dento~maxilar sau pe segmentele acestuia. ·
Daca mic~rarea .numarului de dihti ~i-a gasit in suftcienta
~asura justificarea In actiunea singulara sau sinergicii a ~nor fac-
tori potenpili cauz.atori asupra enibtionu1ui i'n dezvoltare, cauzele
care act:ionand pe zonele odontogene ar detem1ina forrnarea
unor eletnente dentare i'n plus au ramas inabordabile. Atribuirea
vreunui rol luesului congenital (Tandler - 1914 - 1927, Orlando {>i
co1ab. - 1966) ne apare neconvingatoare, rnai a1es ca ea apare in
perioada in ca~e sifill-suJ domina obsesiv gandirea medicala Abu-
7.u1 de tutun ~ alcool la genitori rei:ista ~i mai putin discupei.
Literatura .de specialitate ne ofera ~uficiente teorii ~i ·~
supozitii care reu~esc .sa explice 1n buna parte rnecanism.ele de
producere a dinplor grupate astfel:
Tro.rj~. -~~J~i.~aJ.ooa..~fi~i ·
Conform acestei teorii dintii supranumerari ar fLr.e.iult-0Nl
\.m~JA.~$.J1;.tip!.5}~ ..4~Jl.W~M~..~ .l~mei dentare. Jy.ce:as·m:4~e
este sus{inu:ta de aparifia din1itor supranumerari mai frecve.ifr11h
43 .
nj I
 I ~

pozipe oraia fata de arcada dentara normala (deci ar apartine ~

'' .'
unei perioade ulterioare de activitate. a lamei dentare) ~i cu o §)
mineralizare rnai tardiva ~i uneqrf defectuoasa t'ata de seria
I~
;

normala, e1emente nu totdeauna validate de realitatea clinica.

S-au descris. dinti ~upranumerari ca aparpnand unei a ·! !
· treia dentitTi (Diede) ~i chiar cazuri de a patra; a cincea ~i a · · ~
$aSea dentiti e(\ \!°\{) , \. r./' /.', · ~
1 , H ""' ·IJJ1 • • \dJ d &~
· C_0~tt ~rgi.nne~t~ -~· aces:ei. teo:1i -~Jit r~~~ta~~~·/ ~
prezenta dmfilor ·supranumeran ~H.l!.~1!. .¥e~!>~~~~ar 111 f!
linia arcade~u un grad de c.alcifier:~ $iIOi1ar.c.t?lOr_ 4in seriil~ ;
norma~; p-;ecum $~~-dinti s~pfiti'µ,!!l,~~'lL~3£:~~llffi~ i
tempof¥3... · . . . I
,, ~ eoria mu 11ril r ri1 1 lti ·;'- I
Sustmator ervent al aceste1 t~6ri1, Desla.µ,me considera I
I
~ apari{:ida unu~ ~umaodrm;i .m ar~ d.e dinti se pa~p_~ fadptuldui

· Baca ~Foce5'1nyofutfv-:nu
1
ca 1ama entara Jn m yz10 owc1 gener9p mwtttu tne e
.._~guri din care majoritatea se atrofiaza. -
se pr~; mµ~i
suplimentari 1~i rea1izeaza dezvoltarea, care nq _~~ q~psebe~e
II ~·

:
.
fundamental de cea a dintilor nonnaLi, £eea..·~~li~.forma
$1 structura, de multe ori, normala a dintilor supranumerari.
~;"t"
Studii privind mugurii dentari la om, ef~t~te Inca in £t1
secolul trecut (Kukenthal - 1898, citat de Dee}laim;ie} .ooteaza f.·-~.-
existenfa de rnuguri rudimentari cate, duj5a""cfi~pari~"a lor, ar _,.
indica linia a patm ·dentitii: prelacteala, lacteala, perinanenta $i ~
postpemmnenta sub forma de resturi ~pireli ,. ~are __sun:t in ~
@d nc.W1~ sortite di52¢tjei cpine :e, a~- . _·.· ~~
atare pastrandu,;ji si capacitatea de fonn1re d;. djtttr'·MJ~mj...Ji !
p _- • •

~~!~!Lh~~u ::~ 9
mtu~~~1~----
permanenti, ceea ce ar putea ti argument clinic
--···I-·
studiile · } pentru
... · ,
~4 :.
\ui Kukentbal. · . ~
-~1-,.,e.§..t,e de altfol ~1 ceea ce · Kurt Toma descrie ca dinti ~
·t ·i __.relacteali ,,stt.icturi epile1iale rudimentare ptel§l»e fa 11fil?terst · ~
l,;; l rma..y,nui ~~ d.e.a~un,:eratin~ a·
' j ;g:
~ .: 44 ·.~

~J·- :- :. - - ,.·;, ~-'~" ·"'~ 1 SJ.:1 1·. ,~.im.,-. , ,. ~-

77
-, _.?.
.-»-'7'"
... .-.l'll. . . •. • ---$111:·~-l !ilil ia~m! ! 9l l li il il ! ~
. .... d&dd&t::Ji:UWl.. J --- . -B«t ......
1 -~ 1 Wt:Z-. P.
 p?t .f!!~or iqdep~at~ .e!~__jg~~.Ull~L~.,Qi.~JJL~~\¥~!!~rnL
~ p.nme!Qr _.~a.ptamam -~· Aceste ves11g11, d1 nt1
pierduti filogenetic. nu se pot preta la confuzii cu dintif de lap~·e
prezenti pe · arcacla la_n~tere, p1in eruplie precoce. Bolk ~~i
Moon, ~i ei susttnatori ai acestui punct de vedere, considera ca
ace~ti _dinti sunt produsi de o lama epitelial~ accesorie, inde-
pendenta, corespunzatoare ,,bandei glandulare a reptilelor.
Un -concept inreresant In acest sens il reprezinta ieo1fa
~nducfiei a lui Cadenat: atrofiyj~!t!!...~l\jg!_~~~-r;iul_tip1i
se realizeaza printr-o VM&u1ariz~\....l?...Jli~@.L·!~i~~
.R_ersiste.nta ~ui ~ arterial carr..J~WJ.~.L-~~ebui"e SQ
regreseze si sa digra ]a. niyeJul urmel0!._,~1~lifil.~$..lili?.l:~e-~:o:
.~uqfe fizialQ&~ Jam~~W!t~r,$ZJpllf~~"~"ftl!.~~§~1ie ·
ce asioura a 'ti el te d are. · ·
D~i aceas one ex tea ce mai b. vaiietatea man;·
a dintilor supranumeran, . .· -- · R JA.ij~~~s-au
P»i JP eyidena.JllW?llri IP . pln~....-4i1L.-.4l=!,jj~i-~
t;rnporara sau cea 2ennanentJi)f'f)i'iL 0J~~rt )c.cf '~yr.n.J9')0
· r.v r'l-. }C, r , ·-:f-. -.- ·. , .~ ·
~1 f'l'eona hiperact1viiltii @DeEStkiiiitJ · . ·- ·..
· ~'i't-> ·Este o teorie Iansata de Kolhnann in ·1868 adoptatR.
.@ treptat ~i sus~nuta de cei mai mult~ ·autori (Black - 1897, Rose -
1906, Dependorf- ] 907, Mayrhofer -1922, Gottardi - 1927..
Santone.-1935. Adloff- 1937, Rusconi - 1948, Mathis -195!.
Roccia - 1953, Haupl - 1966, AbJTestini - 1969).
4, Pentru unii, lama dentar! furmeaza in rerioada ~~b1jQ,n~ra
ca accident ,.un boboc eniteli.a,t.n · suprani.@~~ar (Benagiano,
j'j 967). Pentru alpi, lama denta~ in moq ·fizlOlogrc :mey.e~
mai multi muguri (1egea Cle ClezvoTtare a _di11tilor ca~tigat~ In ·
filogend se transmi_te in cursul ontogenezei, nereproducandu-
se exact din cauza conditiilor omu1ui actual); ~~.
m,.W exact din ~W. ig n1od ll.9llP~~ri~~trofi2~~·
unii ot sa- i realizeze dezvoJtar con fili,i WM:l[~
n

necunoscute inca, evenmd dinti cu stmctura ~i forma de mu!te

ori nonnale, dar numeric in ·plus. Exista ~i pfil:erea ca aceasta

45

· -· ti ......._ ,~- - ..
 supraproduq1e a lamei dentare se realizeai;a pe seama· acelor
poqiuni care In mod nonnal r1u iau parte la formarea dintilor.
cum ar ti lama de·nuira lateral! {Hertw.ig, 1958}. Desh~ume(1959),
vorbind de o inductie vasculara ce ar detennina o hiperactivitate a
· lamej dei1tare. Quinet de un material em}Jrionar: disponibil
excedentar. Grether si Tessier ( 196Z) de o perturbare h1stochimica~
ce in-fluenteaza ·activitatea normala a -lamei dentare, Verger
(1968) de~ modificare a concentra~iilor sau o alterare a legaturilor
radicalilor chimici ai ·substantelor inductoare aduc argumente in·
plus acestei teorij. ce1 putin in plan te-0retic.
- ' -- • d«)./J{ef.1' •• . •-'l&i"~~
;. ·:·· ' ;:--"" . Teona-- IV,~t}XllJ.(J!'!,\$J~~~..-n•
· .' :- ·~,:~" forte cea mai vethe supozifie (Geottr.oy ~stjrn-:- Hilaire.
·_.,·:_.., ·.:.\f824: BusGh, 1897 citati de Dechaume) . .Pe Hnia acestei tearii.
·: ..: ·. :!· din motive nedeterminate exact._MD.JnU~~<lj~~~-a
· · . · nom1ala, se impa~~e Jn do~!_EmL£~~':2.!..~F~~'1r&WBP.,r,i.~.
'; ceea ce ar lnsen1na ca cei doi dint1 rezu taft ar tr.~ •. r sa fie
! ~ " _;__.~, ., .~~·"'n ~.,.
mic$orati de volum in mod JJ.ni ". ·:-- . · ·;·s,
De$1 · ex'ist;t~df . · ...
· · 111ai -fi-ecvent. er , .
.!!.Js...P. Q.IlliU · .'. \·. ~-~ ._1
dime normal. Respingem ideea existentei unui mater1a ·embrionar
· hrnitat, destinat fieclirui dinte, consid~pind cii inductia (variatiile
-. de intensitate metabolica locala cu transfer .de..m~!ig]~_.inten;elu­
lara} este cea care conduce ca sens, tn s·parru-~rtimp; f~rmarea
d1ntilor, totul fiind patrunat de infonn~tia genetic.a. In plu~
variatiile .numerice ale substantelor cu roJ potential .1n.energetica
celulara (ARN, glicogen., mucopolizaharide, .fosf11taze a:lcaline),
evidentiate Ja nivelul organului adamarrtfo ar -putea determina
div1ziuni ~upHrnentare ale schitelor dentare, la.ra-ca prin aceasta
sa altereze 'o<lontogenezanormall tm>.~1&t~r.---.-.-.~ . -
.. I
' 1'eodn evaginarii epitelliilui ·Jtiti/.iian~~~
Bste conceptul ~colii de stomato.Jogie,d~n .Ji.raga, ca.re a
facut cerc.etnri .aprotlmdate pentru expJicarea &zenezei .anomaliilor
de dezvoJtare dentara pe ma.i mult ·de trei-decenii (1923 ~ 1957)_
Sunt descrise doua mari grupe:
46
 . ,.. ... t. . .. / - , .. .,· .. (

I
~ 's

a. tma cauzata de proliterarea ~1 mvaginarea sau

evaginarea stratului tecH epiteliale a 1ui Hertwig;
b. cea de-a doua cauzata de proliferarea ~i evagiijarea
epiteliului adamantin extern unnatii imediat de epiteliul adamanrin
intern. Aceasta prehmgire se deta~eaza de mugurele-m·ama, una
din posibiHtatile sale de exteriorlzare fiind tbr1narea unuia sau
mai multor clinti supranumerari de aspect normal sa1.:1 dimensiun1
mai mici.
De~i aduce probe de ·necohtestat chiar ~i pentru
posibilitatile comhinate, deci permite clasarea rnll Itor situat1i
clinice, chiar ~i a celor mai rare, fiind sustinuta $i de localizarea
frecventa a din!Hor s,upranumerari ln .regiunea incisiva, ea nu
poate explica aparitia Jui ,.dens in dente 11 • ·

Teoria proliferarii .anormnale ~i i'ntaniate a unor

restti1i cpiteliale paradentare Aceast! opinie este $i. ea ·destul
de veche; o gasim la aufori care ·au adoptat ~i posibilitatea ·
hiperactivitatii lamei dentare (Black - ·1&97, Rose - i 906) $1 se
pare ca i~i are _izvorul In convingerea ca toate celulele epiteliale
·care 1~i au origiilea in lama dentara au acelea$i caHtati .
b1o1ogice. Resturile epiteliale In discutie ar proveni din
i
gubemaeulrnn dentis, din pediculul· ce 1eaga rnugurele <le lama
'
dentara, fperlele Jui Serres) ~i din teae-a ep.ite1iala a Iui Hertwig
(restur.ile lui Malassez) ~i sunt considerate ca sursa posibila a
dintitor supranumerari. .Nici un argument nu explica de ce. de
cele mai multe ori, aceste fonnatiuni epite1ia1e-sum supoit In 1'
form.area unor tumori $i datotita carui fapt, alteori, dau na~tere
la dihti~ mai mult sau mai pupn normali ca-forma ~i volun1, dar
totdeauna complet structurati.
T.eor.ia. ered.itara
Codificarea dinti1or supra~mmerari 1ntre boli cu caracter
ereditar apare ca o problema compiexa prin insa~i narura ei.
Este greu de observat anomalia la mai mulp membri ai aceleia~i ::it-·· ~.

familii, cu atat mai muJt la mai mu1re generatii. p~ntru simplul .

motiv ca din1ii supfanumerari sunt de obicei . extra~i ~i ind
41
 i
destul de devreme. Este aceasta o motivatie a Jipsei de studii In ~

literatura ~i de aidrezida ~i parerile discordante ale aucorilor. In' $l

.... . timp c.e pentru unii car~cterul ereditar al dinti1or supranumerari
pare incontestabil (Casotti, Gottardi, Lepoivre), pentru alfii este
doar posibil (Orlando, Roccia, Hauenstein). Rolui.&t,e..Qititii.11!
I
~
~
aparitia dinpJor supranumerari este4"a~-_JHaupJ), dubios
(Dechaume, Rebel, Shaper) sau chiar inexistent (Mathis). -~ '-.· .
Cu mutt mai putine sµnt obs~rvapile care semnaleaza ~
prezenta de dinti supranumerari Ia mai mufti frati {-Oinestet,
Graber, 1979) sau la mai multi rnembri ai acelei~i fami lii I
~
(Gottardi, Verdia!1i, Keller) ·si de$i, la ca:mrile 1n speta. >.~
ereditatea este de necontestat, ele nu sunt suf~te ft~ntl'U ·a ~
afirma cu cert1tudine sau a larnuri mod1.tl ·4e,~~f'h;lwe«;~itar.
Daca µeatru a riispunde intrebarii: din!ii .Suprari.ur,nerirl. sum
genetic determinati? apelAm Ja datele privind· g~~r~? ubservam
ca ~i eie · se dqvedesc insuflciente ~i tilai.'"a1~'.S''a~tante,
ldentifi~area acelo~i ~inti supra~timerari . 1a,.a~~~.i.. monozig~~
i.I
pledeaza pentru detennmare genenca, dar ~1,ie;dtscorknta
sunt mai numeroase decat ceJe de conoonl~n~: .. .. . ~.
·I
Nu am putut aborda nici un car.iotip1.ru,;4tnt&io'8~mer.ari, · ..,)~
ci doar o discreta atentiune asupra modului de-ffo-nsmlfere am ~
identificat prin Hochstrasser citat de MHeu ~i anume ca I~
meziodensul s-ar datora unei dom1nante s1mple. sau...nete.gu.late. M
' . ·-----..--- -... - -- ~.. .:.. ti
-~

~nn E. '~ 'T.."K'i:""A.~·-ri<~~i.'f.'~~

l'-'V'n'M' ..,.,.[ .1Y•Al'.'i-.H~.1!.i.::l .I· n.JU. '-'a..J!,i,,,J\.,. i!.i
f"'~
Din.pi supranumerad .. pr.~falL!lL:.~~t!.!~Q..~e3:,~i i
.caract_eris1ici .;nor~?1oui~ ~-~i.di!!E~.-~.~~~3!~s~15~~~a ca I
anum1te mod1fican .apar, mai des, la supran.u·m· erar. 1.; se pare ca .
. .. ..~I:·
~este~moditi.cari..suJJfA~~-~-~4,.fll2,~--iJ~
m legatura ·cu eruppa d1nfdor supr~~t.ml~~zttia for pe 'ti
arcada, calitatea vascularizapei ~i inervafi-ei lor; functionaYitatea . •i.
$l nefunct:ionalitatea lor ca elemente masticatorii. Oricum, nu ~
este justificata. parerea ca dintii supranurnerari ar eonstitui I
~rmatiu.ni odontoide, dC:O~~e e_i i~nbraca, di~ punct de vedere . i
.
htst0Jog1c, toate caractenst1c1le dmtilor nonnalL
~ I
~

~~
:!:
 Dinpi supranumerari pot fi swprin~i In diferite stadii tl!;';
· -dezvoltare. Un dinte complet constituit cuprinde toate 'fesuturi1e
dentare. Sunt autori care
inglobeaza in aceasta entitate toate
stadiile intermediare, incepand cu perla de smalt. Pentru ca o
formafiune sa_,ffe etichetata ca ~ supranumerar, este nec:eeara
eXi~a ~~J!Yfin dQEa t~~: sm~l§.l~~~~ -·----·-··- --
- .nint:ii supranumerari se pot dezvolta ca fonnapu ni total
independente, i~· legitur~ cu un dinte .din seria normala sau
clliar cu ~lt.mnt~.8,upranumerar, inainte, dupa sau ~n acela~i
timp cu dentrtia normala; - .. . ·
' -iiwhttea dentipei nonn:Me - formeaza dentipa ~-~!~
_duala sau . l?Ii?QID~· .Aceste. organe · d~D sunt atij°ate
snnplu la gingie ·~i nu po1cil.a .radaci~eol~$1 . propriu--
zi~i apar. in primele Iuni ale ·vietii;~tne:"sc rar ~i su.m
Iocalizati mai :frecvent la nivelul griipului incisiv inferiEr.
Exruninap hi3tologic, _acestor dinp 1i s-a evidentiat. un tesut
conjunctiv pulpar foart~ bog~ vascUlarizat, acoperit de un strat
f'xtrem de fin de smalt.-Privit in ansamblu, dintele neonatal
amint~te de cliapi mob~li mp~~lor ~i n~ptil~lor;
- ,tn~a~"timj)'-afdentlpa ,pemui1.nem1i ·- in general
este vorba despre dinti ce se formeaza odata cu dentitia p~rn:;a·
nenta.· Ei pot sa erupa sau ~ ramanA inclu~i in acela§i scadiu d~
diferentier~ ca ~i dtnJH din dentiti~_permanenta (fig.8)

Fig.8 Iucfaiv lateral SUprllnumerar pe ~ dre~pta

49
 I fl
.~

.,;if~
I
. t~

f
i
Fig.8 Iru::isi\' l.aleral rupnnnwerar pet>~ dreapt! (oonfuruare) :~
.'
.
.
Anomal.ia...este.in principal~lQ~,gj,~cul
este evident in cazurile, destul .de rar~ CG'Jiii dinte supra- I
numerar ~i-a facut aparitia pe arcadA, dar ·QU&.de,,Qhicei .riman
inc]u~i, atentia poate ti a~ de une~ particulare, .
I
t
cumar 11.
J.•.
.
~
:' ~
·Qj absenta ~ru;hiperii:. '1:1!~l.~~~f.~ehe
dupa eruppa ~i :chiar a caelnilor,
l~
~ . incisivului
.. . ··-lateral
... . ... .., .... .... ..
~.,., ~.-- ~·· l}
~prezenta.dl$19P!.Uor..i~~ ...,.__..,.....,........,.~~~...-..... . ~~~
@ existenta unor bombari Ia nivelul ~~!~J..':?!-~~gj~; i
® persistenta unuia sau mai m1!1-tor ~~mt t~~r~._e~..,~e '
.-.i
varsta o~i~~uitii de J>erirn:.1:~: .A~esta iS$~,H!~~~ ;,•
caractenstIC al prezentel unuza ·sau· -mar ··~ amp !
supranumeran inclu~ .care sunt obsta~ea ·erupfiei
dinfilor penn~!!ti {v~ capitolul.JnrJ~dantara'~)
-
A...-
,~-~..
u ·llU .
· . _. ·
'.
. . .. .
.--. .Al:~~~""··,...., ..r<> •
~. ·- • . sunt .;anP-"'..,~'°n care
.

formea?A de~i -..~ fi vorb~

dupa Dendashti, Gugny~ de dinp. supr~ contempo-
raiii ·cr~I_i!!fte.:t . J?.~ffu~eilJ~:..~.~J°'~-.. -. ·-:
lntarziata.; sau din:ti formati dupa d~~ent~.:. m .
aceasta 1J.lt.ima.. categorl~-~~!1~~Jiza~
tardivi a germenilor sup:ra~g£i a cafor apariP,e, pe
arcade, . cste foarte intarzia.ta in raport cu elementele
dentare vecine,_cfar w~e. fl: ~aJ.f?~t!P~ r.adiografie.
50
 ·~

l!l( t~ate cazurile in care din~ii .supranu111erari raman

inc1u$1. _diagiiosticul d·e baza este eel radiologic. De altfe\, impresia
clini.c:a generala care se simte in ultimile decenii de catre numero~ ·
.
i
speciali~ti este ace~ ?- unei cre~eri a frecventei anomaliel. pe
.care multi o explica, fara indoiala ~i prin generallzarya cv.item-
i
porana a j nvestigapei radiologice.

II Dintii supranumerari, de .n)Lllte ori, sunf oi:: volum mai

redus, atipici~ .d e fonne foarte variate~ situati oral ( flira a
aexclude localizarea vestibulara) .fa.ta-de linia nonnala a arcaclei
~i. a~a curn am spus, cei ma.i multi raman inclu~i. Linii dintt
incl · · · · · · ·1e s re planuJ de ocluzie $i
coroana -s· re baza r:naxilatuJUi CUTIOSCUtl In SU
mtt an tro 1c1 tennen escos e r an .
0. tnentiune aparte m . • i ·e supranurnerar eel mai :t.,:;
frecvent i'ntaJnit, am numi ineziodenml. Terrnenul initial de
mediodens a fast 1nlocuit cu· eel corect e mezi.odenS deoarece
7

acest. -tin e sa.:ocu .e ,o'· ozitie.~ c.at mai meziala e arcada.

Inca din 1937, Ado arata ca m.ez10aensuJ nu se <lezvomipe
linia mediana,-ci apartine in mod cert uneia din juma~ti. .
Principalele caracteristici ale meziodensului s-ar putea
sintetiza astfeE .-. · ·' WF"8

'=
j. • apare doa1;Ja maxilarulJuperiori
m;'i°iodensuf eru~ sau
~i tnm'lti ~1. ~pate
.
r~~'jn~ 1n mlti.~D.orm.ru.i.
prQ.xoca.. jncluzja in~h)r
·

ce!J!fAlip·er.nia:rienti .spu n!!l 20¥1.tU..al e ac;;,,eJtorn: ~

~· .swntia ·sa ·'Pr§fu; jnsme§te sau ~Q.Wi
. iricisivlilui .cenfr rma erit SU rior, fiind in stransa ....
egatum·spa~ala ·~_crono1ogi~a cu e\iolutia acestor dinti;
~ • (;Ste i.!WS;u·spid,!!.. J.J!!iradicular, "Am9!la, av.iind de obicei,
<Uf)gnj· cOnica; chiar ddapare un meziodens compus
cu aspect de molar, in majoritatea ca:zurilor, aspectul
eSte c.el de c-oinplex tU:rional In care elementul de baza
ramane eel conic; ...
5 ., de tegulB., se 1ntalne~e.i.nr~..P~.~!i~M.I u11!£, ma~cel
. ~ :

~u, foart~tripl~ sau~lu~ . ··

51
 -.•·
~

'
' ;

-.
.
~i
''

~ j
i
I. Fig.. 9 - Doi dinti S\lfml1JIUerari 1ip meziodens erupti pe locu1 incisivilor centrali
care au provocat trauspozi.tia partiala incisi.v ceJJ.1ra1fmcisiv ~l .snperiori~
deplasarea ortodontica a incisi.vilor superio:ri dnpa extracµa dintilor supr:attUmemi
· ( dupi.1 ari de.tratament)

52
 Fata de dinfii normali, meziodensul se comportn en Lm
~~J!. Gravitatea tulburA1ilor depinde de nmmentu!
eruppei meziodensuluL Se~~.m1l£!i£.i~Jir.ipf.jpf1J~:
(i}meziodensul erupe inaintea'incisivilor, le.,og.y_;a, iocu1
~~~ nu J.&~ extras~_f~1unJi.ij!rovo~£~~r~~ ~~~~~;P.tia
:a.z!Oiiriala (distopoziµe, ves11bUiopozit1e) a Jl1~1,g~~l9r. •.~'.:,~\_r~d.i
(~~tbpo.ziµ~ vestibul0pozi~e1.~~~~-~'-~.1;i:~~~!.~d;;.n2
(fig.9 ~fig 10) . .
-. .

Fig..10 - Meziodens tricuspidat erupt. pe JOClil iri.cisi vului central superior .st;\%

53

'\
Fig. 11 Dinte supramunerar eruptpe locul incisivahli centaral ~ diept :
· obligat sa ernp11 in vestibulopozitie

54
 i.
...

.•II

Fig.12 Dinte supnm.nmerar aupt ~ ~ pa1atinal de .incisivnl ren1ml supt:rior drcpt

. -·. .... ... - . . . - ,..

G·~d -rjajne jn~l~..pro~'6.ng ipclpzja_jn~

~u!,£,entr~L~ ~etia in po~tie vici~a a ace~. (fig.13)
55
,,.
.. .. ·1
 . '

....'

..:··~.?;_~:~~::~~~~~~1?~::-~· .
Fig. 13 Inclu'Zie lui 2.1. datorlt.a liifili di.nte .
~.:;.~~..:_,,~ ...·
.Sunt pareri contradictorii;.privitt<f:· · :.~.'.~~, . ,···~~ -;.~ ·00en-
sului la dentitia temporara sati la cea;::~.:- .
deoarece ~ majoritat~ ~'~!~i:~~-'
de~. Este greu de· pr~1~ ;:§1 "···
dentitii ii apartine; npr-i'"~ ···. .·· ·.· ··
dentipa tem.p:&w~, ·
. Alteor~ fo~:s·
~
~-·
ru1 alti.ii dinte en
· pro6a6il a~ Qilmcy H ... ,.'. ilomei~~j·_. ··..o ·s74).
l<. Busch este ·eel care in
1897· folose~t~· ;pent~-~na oarli
termenul latinesc ,pens in de.nte". considerand. ... · e
dentar o un · ·· s&.t .--~"":'-~ · ~ ·ara
termenului deja amintit de.,~", Jit; ·. . .. "is-a mai
'\ .
....,.:. vorbit de ,,dens invagffia~", .,.,odotitopagus~~~eremus"
. .. . If . . . _ ,. : ,.. . . .. . . . If
(Herbst
. <!_·....A~i....~~...1t
.
- yl .c>fJ""'ll.~ . ;· ,;·, . . ..-- . . -·, . -. . .. .
(Broch), ,,de.£\ogtjnM~e·•-{f>avidoft};-:~atati!', .,ill!1ti
~;
I ~~i"~ !!!ll~~er ~~·etc. ~i-~~·~
!
4.~h~l~ ~!i.!J!YeJu1 "?~l .,.smgur d·m!!< ...W:jh~,rznt~e$8. once
~~Cu prediletji~ este m~esat ins~ mefsMiI·frterat :··-· ..nent
~ ~· ~eo.arece a~ dmte ~mta ,frec:v.e.nt . . ·: ... ~n .
· ~~' !!'5!'~.?"este pal e maJ. puternic expnmate,
.-+Mada~
56
 sau poate prezenta anowalji dW:mj\: pierderea mortologiei tipi-
~ ~ f!mnA,cwira'Tau cWpdrica, c~chit\~l;~i~ii!filromu-·
~grijz4@t-"&JJ. miri~a sa~ dimpotriv~i~T, ..
~ rndrplog:1e est obhgatonu 'n cazul susp1c1urn1
unei invat:,rinari dentare $i'' releva ex1s enta unei fonrnrtiu ni
dentoide ce 1n Jumenul u ·er" o,. este c~J:itt•­
~-.,....s;.~~-
m a171
....-·iDili--.
$i!a c.u smait ti1 cazi.d inva 1inarilor coromire. AP,exul l;rtr;o:r
liiiai~i:sim'~~~
. ·a.mane e ce e mm multe orr Jar
~'""'il"'"- ,t,--;.;;.n.,:1
esch1s. l\j~.fultj
d~n Gentm SQre,.pqifq ex1sta un umen antenor£are cormrnica
7;'iuprafata dinteJtif, cJ'1r pOsi6it §i cu ,caw.-~:'"'respect!v
~ana1111 rad~11 1c1r 11rineazA 1.m st.rat
~~ ~1 a~opera,
a;. ~. u~~u.&11a.
tesutul · uI ar impins · lateral __de.. fo:mati1~.n~a
rnva 1mat suo forma unor • u re su m Sl~l:E.
a ap01_dent~na pro11riu-,tt~a~;;t. i'n fine ·sn1al~uJ..~s~m~i.tQ~~~I
3
aLJimtelu1. Cu alte cuvmte, formayyn~.JWllUJ:i,.JJLt;?JJltl.s~
i rsare a structurilor i n · e .(smalt ~i dentina}. Bn1sz:t
. deosebe~ pe at u mvaginari1e c:Oronare ~i invaginari radiculare,
ambele plitand fi p·a1'tlale sau tOta1e. Invaginariie coronare pot fi
u~oare - cand ·se limitea~a ·ia c6roana, medii - cand ~ijung pan~l
la rarlacina ~ h,11~ve- cand ajung iQ :preajma deschideri1or apica1e.
1

Pomind de la termenul ini'ti~l de ,,dens 1n dente" l\.1eyer

se 'intreab!. aparent pe buna ~reptate, cum ar putea ajunge un
dinte in --interioru1 altui dinte. Etiologia dintilor fovaginati nu
este Inca clarificata. Se ~tie doar ca, 111 nmrea majoritate a
ca.zurilor, intervine un proces de invaginare, dar, cam :;e
produce acest proces, ce \esuturi ~i - ce cauze o determina, nu$~
~tie. Se ~P'P.119" ca jgt~aj]} dQya meca1~iS!!!,is.=!~~:.
·0 A
amantme roltferea:za ·act1v, mv~=-:~.;
mecanisrn act1v · ..._.. ,.
G) u :· . ~ PWXP~~~~
ortiun' de smah,
inv rlnarea u 1 n~tere nn r rea ~i .i;'iKfiaTu;,
;::.."\U?'i:-.:a.-"':' :;::;":.-;:.- -... ' .. .
,ROrti_Hni or nea ·ectate ecanism pasi\~ . -~·-···--'·
Deoarecein cazul "invaginarilor radiculare meca1ii5mi!I
etiopatogenic.pare ·s~ fie, dupa toate aparentele,. activ, coristi'ind

51
 d!ntr-o pro1iferare exagerata spre interiorul radacinii a tecii·
epiteliale Hertwig. Se considera prin simiJitudine ca ~i in cazu1
invaginari)or COrQTI<lfe intervine tot Ull mecanism activ, mai aJes
ca ele apar, adesea. la nivelul forame11ului caecu,m~ iJJ,a carui
formare intervine tot un mecanism de invaginare. Intrucat, 1n
majoritat{!a cnzu1ilor procesul de invag1nare ~.s~~tP.r~ht, exista
tendinta la generaliza.rea te1menului de ,,dens invaginatus".
• •-:-..r.·,•
I • • • ......
•" : "' '•·~·~ ~•.N'f- e,

~,,.iJPp~~i~ ~=~-ln~'itUJ?
locul invaginarii, a~r( re;;::;::::~~~ee e~ista
__Q{!r La

~ co.nditii ideal~ de E*'1ti; ?U W%1r~,.ja~~;t;i

.~ pp~for.mare rav9nzeaza wolrr8SJa canw -m.r~ :: .._.Mie.
PY~.<war de· oQisai_urecoce. fie prin cofilm'itt!l!Wl~~luj
formatiunii invaginate cu tesutul puJpar. ::~-~:prin;:~s.dl~ea
coarnelor pulpare laterale. Oricat _de ..pru.dero ..~-;atlY.~ a¥e~te
coarne se deschid cu u~u_rinµt ~i .iri .cursul ~fafii .~v.it~lc>r
la astfel de dinti. Di ,~r- .dur.e

~o~ a
-·~IDl2~· In afara situatiiJor clinice d~~ se~©a,te instala
datorita pmticuJaritatilor structuraTe -aie"'."'Cfn\ltlaf~~~rui(i'~
f:5 ll~0,.7,~ l?l.l.J.Rfill In absenta vreunui proce.s carios aparent.
Urmarea este, de obicei, aparitia unei ~neri:a.=:. uneori
• ,...1,. • • d' r:11 J!;ITP ( TI 1 \ 11>. - •.;?,I. :Jit..,. ~
. clmtr a unor~t,aU m Pd~ · g. 47 ~ _ . . ..... - .... ..... . .
Se 1ntalnesc ~ situatii particulare privind fonnatiunile
suprnnumernre definind gemina{ia sau fici<~TJ!.!T..~f! ~ reprezentata
de unire..a cu interdependen"ta tisularli a doi sau mai· multi dintl
Cand e1ementele sunt de coriformatii ~-i · de-dimen~~:!l! j!if~rite.
se folose~e te1menul de dentes confusi. iar cand sunt de dimen-
siuni ~i fo;s~~~ ~~~ii~e~dentesgemka.ti.nttz.:ijJjz.m:'""·--·-· ....
. Dupa al{i autori (Demares - Premault) geminat1a este
tencati va unui gezmene de ·a se divide;-ea esie adesea prematura
~i nu se ev1den1iaza dee.fie printr-o.simplii anco~a (crestatura) pe
marginea incizala a incisivilor. Geminatia poate ft i'nsa $i totala
vorhindu-se 'in acest .caz de dinti geineni. de re.gula eumorflci,
58
 .,
~·
'...
; ·,

l
l
. ~
~

....

Fig.14 Dens in dente la nivelul in<:isi,~ui. latei:al superior s!S.ng cu reactie prlapica!A
. osteitici ~ degcnetare cbistic.A ·
cunoscuta sub denumirea de bigeminatie. Forma interna a
bigemii:iat;iei poate fi cfaaificata numai radiologic
In cazul fuzionarii se disting: ··
- :fuzionari coronare - coroane solidarizate corespunzJnrl
la dou! rad~inl no~e ~ doui.organe pulpare;
- fuzioniri radicuJare - coroane clinic normale, prezentand
ad~ea .9 ~ara malpozipe, cu radacini atipk:e; oornplexulpulpar
· radlcular .~ste unic m totalitatea radicinii sau pe. o por!filrie a
acesteia;
59
 i
....

I
I.

~Jf
j

,,

1 ~'
-l~

;8J
~
.~

j
~~.

~
~

I-I rd

Fig. 16 -Dintebigcminatin ~ti.a.~ ~--~~l/J

. in palatopozi.µe . ..
fl
..,.•
- ~nan ·'tienme-40tate,..::caie.iiiia~r~ ?'':
complet! a dintilor; prezentand adesea o camera pulpara unica. ·~*
Pentru stabilirea cliagnosticului diferitefor forme de "'~
geminism dentar este necesara ~inarea at:eii?. a ~~~lor 1
~.J
. . b ul . .
dent~ p~tru 1oca_l~area _ ~1 ? ~ar~a. ~peat ·w macr?sc:_op1c i8
al dmtelw in cauza,. precum ~t a lirue1 de .demarc~;t1e rntre j
elementele consLimite ,ale compl~~---+
.clini.c i sc:_ adauga ca elemen:t. ~ndisp~sabi1 ·:erra..·~o:logic~ _w e )=--r.:.o ·
furruzeaza date asupra grad~m de u~tre a din~tlor iilt.eresaP. de ~~-· - ·
separare sau nu a camerelor pulpare· ~1 a canalelor ~~are. · . ~~ .
De multe ori, dintii supranumen~ri se nia~festii ca jj
fenomen izolat dar pot fi ~i semnu~ uneori unicul al unui f
sjndrom polimalfom1ativ, care constituie prin el insu~i ·entitate
60
patogenica., cuni ar fi: displazia .cleido-cran.iana (sindrornu1 Pien-e
M.arie--Sainton), sindromul Langdom-Down (tiisomia 21), displazia
oculo-mandibulo-faciala (sindromul Hallennann-Streif- Franccis),
sindromul lui Gardner.
Toate aceste informat.ii cl1nice, valabi:! .:~ m;;;J ~1l <";s pe: ,;· ~ i ;
dintii supranumerari erupp. trebuie obigator.i1.; completaK .; i i
informalii pe care le ofera examenul radiologic. Ace..;.1ta este p;:irLc
integrant! a diagnosticului ~i tratamentului.
In cazul clintilor supranumerari sunt foarte utile urmf;..
toarele tipuri de radiografii:
. .Ortopantomograma este indispensabila §i obligatorie
pentru aprecierea numamlui de elemei1te dentare in plus !n
ansamblul intregii dentipi (fig.17) ·

Fig.17 - Pe ortopantomogramA se observn 2-premolttri suprannmcrari inforio1i si un

dinte supramuncrar in dreptul ca:ninului superior din hemi.arcada dreaptn

De~i este siiperioara celorlalte metode de investigatie

radiologica, este corect sa se spuna ca regiunea Clllterioarfl. a
filmului panoramic poate contribui Ia confuzii de diagnostic l'n
cazul dinfilor supranumerari. Astfel, umbrele oaselor nazaie,
care sunt proiectate 1n apropierea liniei median~, uneori par in
61
legatura cu dintele ~i pot sa fie interpretace gre~it ca meziodens.
I II
Poate fi infinnata sau confirmatil aceasta supozitie printr-o I
radiobrrafie retroalveoJara sau ocluzaUi. Meziodensul, situat intre I
incisivii superiori, poate sa. fie ctificn de vizua11zat pe orwpanro~ I
mograma, penfru ca in centrul 1maginii filmului radiologic, i
dintele poate sa se supraµuna peste suprafata radlculara a unuia 1
dintre centrnli, aceasta crescand dlt'icultatea unej 1nterpretari 1.
specHice. $i, In ncest caz, un film retroa1veolar sau un film I
mu~cat suptimenteaza cu succes ortopantomo..grama.
Radfogrnfia cu mm re.troalveolar este eel putin pentru
regiunea LJnterioara de neinlocuit, v~nind de ~oarte multe ori in
comµletarea ortopantomo6riamei, privind vizua1izarea mai in
detaliu a dintiJor supranumerrui {morfulogief".s.-;a'd:iu de dezvoltare,
raportul c4 alti dinti, etc). ~
Radiografia oduZHli .. inciden~~nmUi axi.aUi cu /!
film o:Juza1 de~·isa ~e ~impson {l'.9)'.f).J;;~U sub
dem1m1rea curenta de mctdenta .dentari cu lfilm·mnt~. Acest 1
tip de expl~rare radiolog}~ -emfoh~lime~f,~~1afii (
despre suprafefele osoase vest1bulare $1 oral~ ~~!f!: j}rec1.zarea 1 -i@i ·' ~
pozi!iei dintilor inClu~i tn raport cu linia .aroad~@li~~ectiv I
vestibular sau oral. . i
~
. ~~etorla excentrici (Clar~k: Por?eres) .: :e~e 'metoda1 I j
care stab1 le$te cu foarte mare preolz1e se<J4tJ1..,y,~stibJ.tl~.~u ora11 .~
a1 dintilor ·inclU$i. ·Reatizarea ei . se.. ~~pfjf'tncipiul 1 ~
paralaxei: se fac doua radiogratii ale regiun1i: prima -m incident~ ~
ortogona1a, a doua In incidenta excent-rica~-·b.a--.efeet.t!ar-ea cele~ ~
de-a dona radiografii, ta care sursa de raafatl1S-i"-cJej>1asat 1ntr~ ~
o directie x., pe ftlmul obpnut rapoartele dintre ~Iementel~ ~
anatomice se scll!.m~a. .~~-fll!.filU~...~}.~••~.r,~de (~~.!~o.L..... .i
deplasa In acee(\$1 d1recrie Cll sursa de radiatu, ceTe7.proptate ere .,
tubul radiogen se vor deplasa in directie opusa. A~adar. pe eel¢ ~
doua mdiografii se examinev...a comparativ rapoartele dinteluf :t
indus cu radacinile dintilor vecini. Dae~ pe eel de-al doilea til1 ·i
imaginea dintelui este deplasata in acela~i sens cu deplasate{l · ;
. I f
I i
62 I ! ~
~
~
~
!l
conului in<;h.¢.a..:.este
.···. :.
~ ~·. .. . . '- . --·
- ·_ . -
orala;
'
.,Aac~ ·:_ depfas~ea
.. .. :· ., - ..
~ -
este inversa'
incluzia e·ste \restil>ulara:. Pentru··a.)m coP.9.uce la interpretari
eronate, este o_bligatoriu '.a.se insemria exact ·cele doua film~ ~1 a
se preciza directia 1n care a fost deplasat tubul radiogen in a
doua expunere (mezial sau distal) (fig.18)

Fig.18 ~~fie·m&i'~i:i- aiiite ~erarinclus ~atinal

Concluzionfuld, am
putea spune ~ daca pentru aprecie-
rea de ansainblu a anomaliei, ortopantom.ograma este superiotu-it
·setului standard de radiogra:fii retroalvecilare, pentru localizar~
~irriai ales precizarea po~µei dintilor supranumerari inclu~i se ....
impune aproape obligatoriu fo1osirea incidentei ,.Clarkn sau a
celei cu .,film mu~cat,.. ·
. F":'f

ATITUDINEA TERAPEUfICA ~
Atitudinea terapeutica in cazul dlntilor supranumerari
nu este atat de discutata Intruc~t in majoritatea situaµilor (cu
unele exceppi) indepartarea chirurgicala este metoda de electie.
Pentru activitatea dinico - .tenqjeutica este important sa se
judece dintii supranum~ dupa consecintele ~ care le-au
cauzat Ia nivelul dintilor din seria nonnala. Din acest punct de
vedere, putem vorbi de: ·
63
·-~ . ·· ~ ; ,.;....
 1. dinti supranumerari care nu au: perturbat eruptia dinfilrir
,£
l permanenti (erupf:i. sau inclu~i); . {

J _
'
f-.
2. cl.inti supranumerari care au determinat incluzfa din!ilor
permanenµ.
In prima situape, de regula, .dintele supranumerar este
erupt, la ~tabilirea formulei dentare constatandu-se un numar ·" J
II
mai mare de clinti; poate fi. insa §i _inclus. D~ ~~le ~!a:m: . :·1
;j
mera.r a erupt pe atcada almiat in curb . . · _ .e1 ·§1
doar o observare atenta 11 desoopera, nu ~ . ~a. ~
.j
mai ales cand aspectul, fonna ~i voluinul n~ il dooseb.e$ de cei Ji
.l?J
din sei-ia normala, incadrandu-se ~~d-~11. .J~f~ .• 9_nia ~i
>I

functi6nalitatea d_ento-deritara; este, ·¥.. · ·· ·· · ~ ·µlui ii

frontal inferiqr.:. cand·apare al 5-telt A ··
{ _
3l
1'4
~
~.
.ii
~· · ! ~
t
~
r. ""·""
~

I~~I"· '<'
~

~
j~
~
'fi
Wl

.
i

l.
,,
f f •
...,; :

f -:-·~...._....._

.
: {
'-<-J ,;'
·i
t
r

·:00: ~
- ~"" .

·"'~
. . ~
Fig.19-Al 5-lea. incisi.v inferior aliniat in curbum aru.dei (clinic ¥radiologic)

64
I Sunt .sitµafii ~nd dintele supranumerar, de~i aproape pe
l
li linia arcadei, prin faptu1 ca nu seamana cu eel pe locul caruia
.
i sta, atrage mari tulburari fizionomice ~1 psihice care obliga Ia
'
i extracfia dinteJU.i .supranumerar urma:ta de aducerea pe arcada
l a d1nte1Lii din seria nonna1a.
i
I De ceie m~i multe ori 7nsa, dinlii supranumerari erup T11
afara arcuJuj dentar, iar tulburarile pe care le determina, sunt
legate ·de Jocalizarea acestora. Astfol, .dintii supranumernri pof
determina. datorita spatiu1ui insuficient: ·
i u "inghesuiri dept~ cu 1ntreaga gama a malpozitiilor
(apar$a de.~ la dintii din.seria nomrnla ~i fenornene
· 1~fl~_ajorii g!~~ale, datoriti inrautat1rii conditiiior de
curatire ~i autocura-Pre);
~e de~~~.~i.~b4k1I,&pP~li cu ap~ritia dia:>te- ·
me1,mt~Sl\:.e_qt]jia.l .&Ue.s.cil~('.ti_tonta rhezi odensului;
~" ~y,92J11zo-articul~ - ro~ ale.~J!~ localizarile ornk
~ a e dintilor supr~::l}µmerari . .I~ ..¥~~a superioara, cand
arcada i~ferioara patrunde lntre . dintii supranumermi ~ i
cei din seria normala tl~ pe arcada ant~gonista; uneor!,
mi~cirile mandibulare sunt blo~ate prin malpoz-itii nlr:;
diriti1or din seria nonnalii, deplasafi de catre din\i i
fl':\ supranunierari~ ·.
~h~ resorbtii rndi.rn•. ~~-- .4fo!)Jor din seria :n0rmal5 -
acestea se pro uc in timpul evolutiei· intraosoll:s~ a
dintilor suptanumerari; · ·
@ !.. tulburari fizionomice. date fie de aspectul dlntelu i
supranumerar, 'fie--ae· malpozitiile pe ·care acesta J:;;
determina (mai ales in locaJizarile vestibulare din regiu-
nea anterioa_ra) (flg.20)
in aceste. situati~ dinte1e supranumerar de regula. s·e
extrage, pentru a permite alinierea dintilor din seria normala.
Extract:ia este contraindicata, ca exceptie:
A a cand se asoociaza cu ~~~!.1.t~--.fUEJ1.1.~.~....~i~ . '.>eria
' nom1al~ deoarec~ pre:r..erita ctmtilor supranumeran arns-
lforeazr neconcordanta dintre volumul mai redus :d
sistemului dentar·~i os~l alve01ar nomial dezvoltat;

65
 -- - - - -. ~ - - - ---· - __ - ... __.... ---- ·--
- ..,.

Fig. 20 Dinl:e supranumerer gigllnt ~p~ 1.c)cuJ .• ~

- • • J

': ;. o cand un dinte din seria- nounal~.~~~ea s~,

este coinpfomis ~i nt:r f10ate--tr · .,,_,'··' ··"lttCSda. Este
mai logica extracpa dintelui irecuperabil, aei din set1-a
normals, ~i alinier~ dintelui··~~er¥ ~ arcadi,
caruia i se poate rerolva asp~W.--C!.emmn" :atipic prin ·
aditie sau protetic; .
o f!laj_..R~L~..E~.!Uh,.~,..~!!-<!!~~... ~i control p~odic!....
(pentru a <lepista.la...t:Unp.~evi1miil~i.~"ampi
supranumcriu-i incl~i avand 0 poatie fa~i.fa pent'ru
evolupa pe arcada §i care ar putea fi -fol~ipm_ viitor :in
...' !

locul uJmi dinte din seria norniala, predispus carie~ §i

complicatiilor ei; aceasta situaj.i~ clinica se intalne;;ite
insa extrem de rar. ·
66 .~
l

.
;
1
i

J
 I. Y-Extract;-~e~~,~~ ·1n.totde:a.una 9Q~i6'"3;~0lj~in cazul dinplor
{!JSuprammieran"'aiiastrofici. Ace~tia, d~i-rttr-m\piedidi. evolutia
--r~~--..-·~-----"' . •
rnc1 unur d11lte · permanent. pune probleme sub alte aspecte
(degenerare tumorala, evolutie necontrolat~ catre fosele nazale,
I sinusuriJe maxilare, ingreunand ulterior interventia chirurgicala

I de indepartare a lor.
in ceea c~ prive~te atitud!nea terapeutica, · 1n-Cazlll
···

I dintilor suprarmmerari care au d.e.tefltlin.at inc1uzia d1nti1or

penrian~ntI, "pe"-pri'ffiur pfan-se-·sfruea.za
. ciear~a
. condidfJor

I
~ .
pentru asi&rurar~a ev.olutiei dinrelui din seria '.norma1a, atlat in
•
,..'
.
• 1.

inch.tzie, succesiunea fazelor terapeutice·fi ind urmatoarea:

S_ ·1. m_rtrirea perimebului arcadei dentare cu ajutoru1
agaratelqr ·-ortodontlcej5an~ . fa .olif~rea -un.ui . spWfiiJ. suficient
pe11tru-aiin1maamtelurrncms·. din ··seri·•cnormai-a.--lii ·aceasta ·
. etapa, .' am _ a.vut-·sufprlza ci(dintele .din se'rla norm.ala, dupa
obtinerea spatiullli~ sa-.~i reta spontan erupfia, rara a. iriterveni . I
L
chirurgieal pen_tru i'ndepartar~a d\ntelui supranµmerar care a
ramaS ':S ituatd!l continuare, In .profonzimea osului~ -.e~plica~in
poaie )i ., gasita 1n ,,nelini$tea locala11 • provocata de apararul
or:t;odq~tic~· priTiti-e c~us~intel_e'..a.ceStei·a tiind si reluarea en1pfiei; ·

;, ·;'..~:: 2. int~~riJ.i.~ .~J~!_::irgicaHi ·c.a.re Uff'!?are[!e }ndeRar~a

dinte1ui sugran'i.1merar,' e'ff6erarea drumului de eruptie --~i,

I
I
.
. ~Y.~.11t~~·~1~ ~C9.!.~~ 4!.ti1ti!.~i i nc1uS<im~~~!~!i9i.U.-.ilf(~e~i
capitolul Jncluzia d~ntara); ·
3'._.trac1iunea l~i~e:~~rca~.!.~\~~~~-~P.~~1~~.~~r.._~_:d~~
·

_cu .~~i~mJl unorJorte..~c;~~d_t;:_ ~1~. i~~~1~1!~W - daca a fost

ancorat - sau. mai bine, me:tjtinerea drumului ·1iber de eruptie.
S-a .observat.__g~-~da.ca arf ...~J2.a.tl~Lsiticient ~i obsracolu1
.- ree~~otat .de ~!_!}tele :~qpranumerar a fost--liide'Pirfai; di_ntefo-
per,rhanent ·1$! poate relua spontan potentiaJut de. er:uptre in
majoritaiea cazmilor.
1nterrelatia lntre prezenta "dintil9r supranurnerari ]n
denti!ia tempornra .~i prezenta acestora in dentitia perrrianenta
.se poate discuta ~i In cazul dint1lor supranume~ari. Este sau . nu
67

. f;;i~
m:..~__;~~~~~~~~--~-------------------l!!mr '
 obligatoriti ca o sitti.atie din denti!ia teniporara _sa se repete
'' identic :Jim cea permanenta? ~eferitbr _la acest aspect observapile
ctini~e conduc spre urmatoarea COTIGluzie:
! '

j .. - dentipa permanenta poate evolua fara tuJburari in plus

ale numarului dentar, chiar daca ?Cestea au fost
prezente in dentitia temporara;
. i- dentitia permatte~ta poate prezenta eiemente dentare in
plus ca 1n dentiti~ tempoi;ar~;
·I'/._ - in dentit;ia pennanenta pciate apare rnducerea numerica,
j
·-' chiar da~ 1n dentitia · temporara au ~><:ista,t . formatiuni
supranumer~re .. .

~ -. '

..: ...- .

Li.
 PARALELA iNTRE ANODONT»E ~I DH.Nlln
SUPRANUMERARI

De~1. la o prima vedere, cele doua aspecte ale numamiui

dentar ar putea sa apara diametral oplise din toate punctele d~
vedere, au totu~i destule elemente comune:
I. atat dintii supranumerari cit ~i anodontia sunt, Inca,
suficient de frecvente pentru a merita in continuare
. ! atenpa speciali~lor, reprezentand "lmpreuna aproxi mativ
I
6% din tota1u1 anomaliilor dento-maxilare;
2. se 1ntalnesc in arnbe1e dentitii, dar cu precadere 1n
dentiti a permanenta;
. 3_ se. regasesc cu pred.ilectie pe maxilarul superior ~i~n
··special in regiunea incisiva; .
4. numar:ul dintilor· atim1i de variatia numericii fiind I;
majoritatea pacientilor fiind purtatorii unui singur dlnte
in plus sau a unui dinte In minus;
5. dintii cu o labilitate crescuta, atat pentru conditia in
plus, <?at ~i' pentru cea i'n min~ sunt ultimii din tiecare
grup dentar;
@- din punct de vedere etiopatogenic. impun a fi privjte
ca o consetinta- a iri.terferenteJor reciproce ale
fa.ctorilor fi1ogenetici, ontogenctici, ereditar i, de~i
unul este totifoauna predominant; a mcerca separarea
lor ar insernna pierderea oricarui ~uport real: .
& arnbete aspecte ale num~rului dentar pot fi explicrtte
. ~i interpretate filogenetic;
e variatia m~ma~lui 4entar apare,~ in .mod cert, datori!li
unor tulburari In organogeneza ~i mai ales In prima
fazii, cea de proliferare, fiind tecmioscuta ca perioadti.
cea rnai sensibila fu1:i de fuctorii cauzali perturbatori;
tu1burlri1e de-inductie pot opri proliferarea celulara,
dar pot sa-j cre.ez.e ~i o conditie 1ri plus;
$ foflu.enta ereditatii,.discutabila ~i mult discutata, se
realizeazA. j,entru ambele aspect¢; printr~o transmitere
cu caracter autozomal dominant, ner~gul at;
69
 - --··-- ··--···· ··-·· ·- ·---- ---
7. terminoJogia ~folosita este extrem de varia.ta, nuantatii,
dar ~i controversata mai ales pentru minusul dentar.
8. sub aspect clinic se prezinta' intr-o mare varietate,
formele atipice c1!?tigand din ce in ce mai mult teren;
9. se pot manifesta fie ca un fenomen izolat, singular, fie
sunt expresia, uneori ·unicii, mai mult sau
mai pu~n
· evidentii, In cadrul unor bol} sau sindroame cu interesare
organica polivalenta~
. ! 0. diagnosticul, de~i nu. ridica probleme, rezerva uneori
surprize;
11. investigatia radiologica este absolut indispensabBa
pentru diagJ!Ostic.u) pozitiv .~i diferentia1 cat mai
precoce (in multe situa~i clintce -G,t:~iflO~C.ul de
certitudine i1 pune examenul radiotogie) pemru m;>recierea
evolutiei intra-osoase a dinfilor ~i o con4~ta. tempeuticll
oportuna ~i ·la timp; ea nu se pQ~te sub,stitui. insa
niciodata examenului clinic !nvestigare.ii n.dlol\>gica de
ansamblu a arnbelor maxilare de tip o.rte:pammnograma
imbr.a.cii · un : caracter absolut obligarontr.
.penttu o
evaluare corecta a prezentei anomaJiei ~j,.n ~\~~ectoare
decat cele suspecte clinic; · · -~------·
I2. depistarea lor precoce este o veriga .importanta in
interceptarea eomplicapilor- ~i tulburarilor a caror cauza
pot fl, iar decizia terap~qtic~. <J.~pins!~_II,l ..~~ masura
de moinentul·depistarii anomaJiei; ·
13 . .se ·pot asocia cu orice tip de anomalie dento-maxilara,
prezenta Ior in. acest oontext constituin.4u-s¢ uneori intr-
un factor agravant, alteori dimpotriva, intr-un fuct:or
adjuvant, benefic tratarnentului ortodontic complex;
14. tulbudrileJilnctionale...s.wit t~ce!e fiJi<?n~m!~~
ele ftind cete care aduc pacientul4a.;tra.tament, .µe plan
secundar rarn~and tulliurarile mastir.a-torii, funatori~ etc.
·15. prin particularitatile organismu1ui ce poarta anomalia,
impun spedalistlilui, sub aspectuf atitudinii terapeutice
o responsabilitate medfoala deose,Pita ~i conduc la o
maxima individualizare;

70
 u
t 6. respons,abilitatea tratamentului ramane in seama
speciaHstului ortodont chiar ~i-n situatii le ce necesi ta
conlucrarea cu a1r~ specialitafi.

Elementele prin care.· se diferen{iaza au mai multa

profunzime .$i se leaga in special de:
1. consecintele evolutiei ti1oge~etice, care situe-d.Z.a cele
doua aspecte ale numarnlui den tar la poli opu~i (antipozi):
dint:ii supranumerari - consideiap a, fi fenomen atavic,
anodontiile - fenomen proterogenetic; .
2. aspectu1 _etiopatog~nic - . anodontilie . par mai u~or
abordabile sub aspec.1 cauia1 decat dintii supra1iumernri.
d~i nici Wla dintre · cauze nu imbraca un caracter
urtiversaJ. cum cl.e altfol nici ui1a ·nu a adus dovada unei
se1ectii de actit.me;
3. frecventa diferita: dinfii supranumerari sunt' mai rar r·
. intalnitl declit anodoritia; preponclererr(:a formelor in
minus pare sa schifeze reducerea adaptativa a ~istemului
dentar, confonn evotutiei filogene:tice viscero-craniene;
4. frecventa relativ~ . pe sexe ·este ~i ea diforita - situajiile
de reducere numerica au o incidenta de 2 ori mai mar.e
la sexul fem inin fata de se_xul masculin; pentru dintii
supranumerari se meniine acel~i raport de 1nteresare
(2/1). dar 1n fa voarea sex·ului mascufrn~ ·
5. dintele eel mai interesat ~e .meziodensu] superior pent111
SUI1Jlusu1 dentar ~i incisivul lateral pentru anodontie;
6. investigatia radfologica ~ ~i acea~ia ·pare a fi diterentiatfi
In sensul ca, pentru anodontie se fofosesc mai mult:
i=..-··
ortopantomograma, teleradio&,'lf'<lfia, radiografia retmalveo-
lara, iar pent111 dintii .supranumerari: ortopantomog:rama.
radiogratia cu film n1u~cat,..procedeul Clar}<;
7. complexitatea tulburarilor clinico-functionale - acestea
.sunt foarte evidence ~j cu implicatii e.xtrem de .--.&
nefavorabile In anodonti1le i'ritinse, subtotale ~1 totale; ..';.·~·~
~
~- · .
71

l
;.~
·~-·...:r,t~~"!
 I
... ! . 8. atitudinea terapeutica vizeaza 1n cazul anodontiilor _in
.
mai mare masura solutiile ·ortodontice,. ortodontico-
.

protetice sau ortodontico-chi,rurgicale ~i protetice, pe

cand, in cazul. dlntilor supranunierari, ponderea 0 are
tratamentul ortodontic $i eel chirurgical (exfracpa). . ·
9. durata·tratamentului In majoritatea situatiilor este mult
mai mare in · cazul anodonfiei doca.t ]n cazul dinfilor
silpranumerarl, l'n legatura directa $i cu particularita~Je
anomaliei. · ·
"' .
h·
....
!8" I

?. I
 INCJLUZIA ])JENTARA

DEFINB'flE. TERMHNOILOGDE. FlRECVill:N'}f A

· . lncluzia dentara este . avw.u.a...!i~J\:-Jrgpjie~
definita de majc:iritatea autorilor cam In acelea~i coordonate,
. respectiv " ... · dint - m let format 1n interiorul
osuluj maxjlar mult peste varsta sa normala..de eruQt1e. entru
-- • • .... • Z."':L::;i;ri)

Brabant ~i Adolff, iTic1uzia (retentia .d.entara) este rezultatui

fenomenului ce ·1mpiedica dintii sa treaca de os sau tesutul
moale, pentru a ajunge Ja exterior. Archer define~te .dintele
incl us ca .fiind ace1a care este neerupt ·comp1er sau paJ11al ~1 este
blocat de alt dinte, os SaIJ tesut moate· a_.stfe1 i~cat erupiia so. 1n
continuare este imposibila. -
V. Popescu eansidera incfos un dinte . care rarnane
impreuna.cu sacul sau submucos, peste perioada sa ncmnala de
eruptie, a~and te~inata evoh.q~rf..ologica, cu · fm:!.fl(_lrea
completa a rada<?!_nii,i~ Dechaurn_e considera indu~i acei dinti
a caror cavitafe pericoronara nu p~ezinta riici o comunicare cu
mediul bucal, dupa data_eruptiei obi~nuite,
In apreeierea Jui Firu, incluzia reprezinta neeruptfa i.mui
dinte complet format, dupa trecerea v~rstei sale de eruptie.~i
Roccia define~te cam in aceia~i teimeni incluzia ·dentar.9.,
respectiv neenippa unui dinte complet fonnat I~ Varsta normata
$i ramanerea in alveola proptie. Dintii in~Ju~i in alte pozi"{ii !i
num~te ,,ectopici". ·
. Dupi Boboc, prin incluzie dentara (retentie primara) se
intelege ramanerea unor dinti in profunzimea osutui, dupa ce
termenul lor de eruptie· a trecut, . Ta.ra a avea tendinta sau
posibilitatea sa ~pa. Timo~ descrie o situa-~ie particufara a
acestui fentimen, respectiv ,,anclavarea dentarll", care se refora
la µn dinte a drui coroan~ partial degajata de os, se afHi sub
fibromuco~a gingivala ~i al carui sac pericoronar comunica cu

73

·~ - _ . . . . . ,_ _ _
ia.t.w.w.. . _ _ _ _ __ __ -
....;..,"""""'"""""_.....,.,,,,_,.,,....,__~--=-=---------·---.-
.
 1l
i
cavitatea oarala, dar care nu-~i poate desavafli eruppa datorlta l
tmui obstaco1 mecanic, reprezenta:t ~el mai adesea de _dinpi j'
vecini. Aceasta sitilape In care dinte1e a perforat mucoasa cu o ,
mica parte din coroana sa ~i s-a oprit in aceasta stare este .i
definit~ de a1ti autori cu termenii de ,,incltizie partiala" (Boboc) j
sau ,,inclavare" (Brabant), f1
Sub aspect semantic, anomalia cuno~te o terminologie ~
diferita In fimctie de autori: ii
- incluzie sau retenpe primara - Brabant; ·Bechaume, jf
Firu, Hoboc ~ c~1 mai fotoSit, acceptat ~i asumat 'in ~
limbajul specialistilor, J
~
- ·retentie primara- Fayolle; -~
- retentie totaHi- Izard, Gysel; f;
- incluzie patologica- Adolff; ,I
- dinti retentionati - Pernex; '"d1
- eruptie 1ntarziata - Thibault, Akelman.
Trebuie· racuta 1nsa diferenta. 'intre incJuzie- ~i intirzierile
If.
de eruptie, cunoscand cronologia ·eruptiei· --~~mm.
dentitia temporadi !$i permanent3, ca $i pasibfiitafea de modificare ··
a acestora 1n functie de sex, afecti~~df~~~-- ~ ·-I
Ce~ mfi_ fiecvent incl~i~ se 1_ "Jn~) . I__ , .. . ·a'" .. · '
(care de at e mtereseaza s1 ce ma1 mu· t , · . l . ot · 01e de ~
dintii supranurrl;erari ~i de dintii ternpnrari;inc~a..,;dintilor {~
temporari este rara, semnalandu-se la niveiuf mofanlor imefiori. :&
Fenornenul incluziei, privit prin prisma ortodontica,1se ,~
inta1ne~te ceJ mai frecvent la nivelol cani:FtiJO'r·(dap'! Rogers -~-i~
1
O'Mayer incluzii1e de cariin repreiitrtaA SWA> "din totalu1 J
~nc~u.zi~lor), JL,~te dp ~ele_ de premgJari .II inferi~!!}i t:ele ~- j-~
tnClSIVI. qentrali...SMPSJ.2&l. . - - . - _,....... ,,._ . ......._ :
lncluzia canmllor cunoa~te·- antimfte..-particula~i . ,j:n ~
functie de localizarea sa pe maxilare, vestibular sau ·oral. ~
Astfel, in ceea ce priv~te prezenta- inch.¢~i de canin pe cele 1j
doua maxiJare, . majoritatea autorilor suSfin, av~d suportul -~
realira+ii, ca l~· ma · r inc\uzjile ·sunt mai frecvente ...decat Ja ~
mand1
~~
u a.
c .+ ~l,.i'i :res j;
 ·-. :-~~~~stei. situatii poate fl legata ~i de faptul ca
la maxilar~ exceptand molaru1 de rriinte, .£_aninul e.ste ultimul
dinte care. erupe, ·~i-n acest context daca spatiul sau se r·effiice
sau. . ch1de '·com let fie . f e nu ma:i erue_
Conformandu-se acestei explicatji~ ·;nc1~ile ar · trebui sa- 1e
rnai ales bilatera1e, in reali1ate ind inc!. •zjjJP ppijaterale sunt
mai des tutalnite dec!t ce]e bilatera1, avand 0 -focaiTZare
predo!llinant pe partea sW (Kuftine~, Shapira).
Ana1izand p9zitlFca.ninu·1~1 inclus· in raport ·cu linia
arcadei, observatiile conduc 1a conclUZia ca rilajor:itatea incluziilor.
se afla 1n pofeie .palatinalii. (orala). StudiHe Jui Bishara dau un
raport de 3 /1 pana 1a 6 /1 iar Bass atribuie incluziilor
vesti"hulare doar o frecventa de l-2% 4in.totalul ~azurilor.
Paiticularizand inc?uzia de eanin ~i-n-·funciie de sex se
pare ca aceasta predomina.J! semi feinLnizi (1, 1_7%) f~ta de eel
masculin (0,51% - Bishara).
lnclu.zia dentara se·regA,s~te in clasificarea ·germana In
grupa anoma1ii~or monocauzale, iar in ceaamericana, .d e obicei
in clasa. l. $coala tranceza o introduce in ·grupa di.zarmoniilor
sistemului - dentar, iar 'in clasiffoarea romaneasca (clinico-
antropo!ogici) este incadrata · in ·grupa anomalillor dentare
izo1ate, cu referire speciata'la ':1noma1iile de erupt:ie.

ETIOPATOGENIE
Erupfia ~ste un proces complex, integrat in oezvoltarea
-
generala ~i influentat de o multime de factori, · ~a cum o
considerii ~i Schwarz ,,o parte a dezvoltarii generale a
maxilarului'". ·in etioJogia incluziei dentare · swit incriminati
factori locp~ijjgjomlll, $i factQd ·de prdin,£enel}l; cauzele Joca1e
favorizand incluziile unice, iar cele generate incluziile multiple.
lFactori fod>-re&io1J1tb 1 ·
1) mic orarea ·s atfUlni necesar eru tiei, mergand 71
pana la Inc 1derea (absenta) comp1eta a acestma -:- se pare ca
I
~·::
·,:..-·
este cauza cea mai frecventa( fig.21)
75

~~~~~~~~--~
n
..................,
 v· t ,

:~l
~

'
~ ~.
:~ -
..; .

-
'.;

LY I

"'i .
! ,'
w.

76
 din~ilor ce erup ·ultimii pe arcada, iespectiv caninu i
superior, a1 doilea premolar inferior, mo1arii de minte..
~ <> mi rarea ·meziala in ru a din ·1or din zonele Jaterale
cunoscuta_ n tteratura e spec1 1tate ca ..,fil..~ZtQqgj}]f
generaJiza.te" .lMPG). Acr:st fenomen este consecinta
distruct:illor masive ~i a pi_erderilor precoce. a dintilor
din zona de sj}rijin, temporaca datorata proceselor
carioase netratate sau tratate incorect. Ca urmare,
extracpile preco"ce faciliteaza·eruptia molarilor de 6 ani
mutt mai mezial d~at-Jocul sau re.ai ·pe arcada, la care
se ·adauga ulteriQr ~i .en.ippa meziala a premo1arilor. De
remarcat · macrodontia ~i dezvoJtarea insuficienta a
maxilare1or .p'ot ti suport exp1icativ pentru foate tipurile
d~ incluzii den~ (cu precader.e i'nsa pentru 1 dintii ce
erup ultimii) 1n timp ce MPG· ofera suport real doar
· pentru incluziile de canini superiori. ·fn schirnb, daca
macrodontia ~i ii:isuficienta dezvo1tare a oaselor
maxilare par a explic~ mai ales incluziile bilaterale,
meziopozipile generalizate pot sus~ne atat ."incluzii1e
unitatera1e (datorate MPG unilaterale) c;;at ~i pe ce1e
bilaterale oonsecinta a MPG bilaterale.
AG • rajur.ftrea fi!agene!ka ·a· e1emenre1or ·com:eonente ale
j2aratJ111ll..de~xilar. Deivoltarea~fif ogenetrcaa-av~··
ratu1u1 d~ntQ-:max1lar · se desf'~oara m sensui redu~rn
dimensiuniloT e]ementelor componente, inc]usiv Oasele
rnaxilare ~i .dinpi. Acest pro~ de reducti~ nu se desta-
~oara ·cu ace~i viteza pentru toate componente1e sale;
astfe], ritmul de reducere a maxilarelor este mai rapid
decat eel de reducere a numfullllrs1/5au volumilrui dentaf.
. C"a rezultat al aceste1 situapi spafiul neces:ar eruppciii
alinierii dentare se reduce creandu-se conditii1e necesare
1nc1uziilor,Jn special 1a.nive1ul.mo1arilor de minte .
2) obstacoae in ca.lea erup~iei dil!llt~lnoi - pot fi de
reprezentate de: ·
le persist:enta caninHor temporari peste termenui ior d·fJ
eliminare;
.. ·. 2 """""
77
· '" ' .. , _.,

.... _L iM"t'WWW M A
 ;

~ existenta dinplor supranumerari (inclu~i 'sau erupti pe ,

arciaa) ye JoouJ de erumie a dinteJui pennanent sau pe:
traseuJ d£.ewJ2ti~.!,1cestora; · -
~ - existenta dintilor supranumerari pe trase1:11 de eruptie a·
I
pintilor germanent1. · -
Dintii supranumerari, erupti sau inclu~i, pot detennina
induzii dentare in orice zona a arcade1or alveolo-dentare, insa,
I
I
!
avand in vedere afinitatea dintilor supranumeran .pentw regiunea
anterioara, induziile, care au drept cauz.8.- forma¥uf.iire•anume-
rare, se 1nta1nesc mai frecvent 1n acea.stl zoJ.1l..A~-~ expHc~
mai ales incluziile de incisivi cenriali uni~ :sau.-4t~~. 1n
aceste situatii, pe atcadi se observa 1-ipsa ~·.'!~~~;~~~-nor
incisivi centra1i permanenti ta· o vitsta l~f'~"ir~'S#':f.ie
erupti. De cele mai rnulte ori, persista pe ar.~ pi~esorii
temporari cu .mobilitate redw;i sau chiai .a,1,1l@fl --:-J~~ta nind
considerat de majoritatea autorilor semn paf~gnomomt"·at inclu~
ziei incisivilor centrali prin din? .sµpt~m~m~:~~rsistenta
predecesonlor t~t_Tlporari face ca ~mirti ~~~a
tardiv. Spatiul pe arcada este ingustat prln i'fi.~TAA _vecinilor,
mai exact prin mezioinclinar'ea acest(fta.·'€.~~e
bomba vestibular sau/~i oral, ca urrnare a prezeJJtei rlintilor
inclu~i (in_inc1uzia medie ~i j.oasli).
Daca djntii supranumer~rj d!trr~~~f.ciri0ari tin in
induzie dintii permanenti 0 perioada indelungata.de ump, pot
sustine sau chiar detennina modificari ~i in plan vertical, de
tipul ocluziilor deschise. In acest caz, exi~!.~ o ~~ere ·de 3 j
1
anoma1ii dentare: prima ,,_ de numar - din.ti1 sµpranomerari, ·a
doua, de eruptie - inc1uziiJe, iar ce.a ·ae;:a-·l'reia. - ocluzia -~
deschisii, produsa.plin..intei;p.azitja Jiml.?~..!Pt~r,2s_~
~ -.fi.bromucoasa·acoperitoor&-'dens~i~ri-=£3..rezultat .~
al ~trac;t1ilor precoce sau al in 7rnatfitot cronice de . ~
lunga durata ; _ --:
~ - existenta unor fonnatiuni, tumor.ale de tiiml vOi§Wl:@
P.erioo;onp-, f~r; ·Jl(.iontoamctlgr; as»wawfaoamefor,
etc.(ffg.22) · "'

78

:.i
. '• .
~ .

.· ..o~~ii~~k:~~~~'.·~:3. 2.3. rlJ:poziµc ~ b}3.3 mclus datwita u1111i

cbist foliCulili-. c) 3.5. ~.5. cu spilfitr de eruptie oomplet lltchis

~ - Oteg§Gittm'.!1.PJQ(l:§lduj f!lyepfa(dupa:-traumatisme.
Traw;natismele a.ccidentale sau· interventiile cbiriiigicale
practicate pe maxilare pentr::µ diferite afectiuni (plastia
despic8turilor ·labio-r:naxilo-palatine) pot fi urmate de
-ramanerea ·· · ." ~ inclUzie
. 3)'.caractenstid)larticulare ale dmtelui m legatura
directfcu: . . .
A- formarea mugwe]ui dentar rnWt .nm.a..sirofun2 in
interiorul oaiek>r maxilare.·· In acest caz, dintele in
evolutia sa ar avea de strabatut un·drum mai lung. Este
cazul canimilui, . care se forineaza 'intr-o pozipe foarte
1nalta §i ramane l:n aceasta pozipe o perioada apreciabila;
~- cqufoo;gajiA auwttii~:particulara (angillajii coronare,
radicula:re, roronO-radiculare, corqana globuloasi,. de 0

formatii coronare sau/~i radiculare); .

~ - E£zitia sa wtraosoasa - modifi.cati · fie 1n. sens
~(mezio1ncl~P.t aecentuate ce pot·a1unge pLitla .~

prizitiz ·complet orit.ontale), fie tnmsvetsal "(dinte 8.§ezat

de-a cunnezi§til arcadei), fieJn.wnbele senfillri;
't-:.~atyl 'sail·guethr - pierderea proVizorie..i definitiva -~

. a i)aeJttia1ului de eruppe al dintelui este 0 ~ealitate ~i ca

mare poate fi un arguinent pentm incluzia dentara Po~
79 .
 tentialul eruptiv se poate reactiva prin purtarea unor·apa-
rate ortodontice pe arcada reefpectiva sau pe arcada opusa
Acel~i fe1:10men s-a observat in
unele cazuri sub 1ucrari
m.Q!.@ge ca urmare a presiunilor exercitate 'de·acestea. ·
r6Ctoti generafis .- .
G disfimctiij~ Pne (na,ni~mul hipo~zar. hipotiroidism);
-
-' <2£) t,Lfillur!ri!lunet;tOliee;
rahitismUJ;-= 0
·}
l

J
· -

- mainutf"itia; . ,,.j
- ~toza _cTeidocran~nt - boala ~I~~--~~~?~tl .exista J
o d1sfunq1e a osteocla~efor care ar putea. expbca fenome- J.
·mil iil.cluziei; - · . -~
·(C). de~pic~yr;ils: ~abio-~xiJq:Eat~tine; ·.. · · it
-~- avrtammoze (m specuif av1tam~pµi.J).);. . .... ~
®" - .cauu tox1ce (raze _x, factori toxic(~e. .i.~b,·mr.~l;.· ~
(?; - W,droame. gerietice (sindromul · Dow.n,. ~~f, boala 1··,.,
Paget); z " · -~
@- ttJ}jlur!fjle neuropsihice; -....·.;.,~,-..-~ ..- . --
~ j
.@ - e~itAtea. - .... ... . _ - ~ .. ,

·1·
~: I
• _!

/\.$PECTE CLINICE. CLASiFj~..;.....__

Multitudinea de forme ci1nice ale iriCluiiei -dentare a ~.
~ondus Ja tot at§tea incerc~rj de clasific~re. -in·~9-~t··,S,.~ns tii-nd ~I
folosite diverse critetii de clasiflcari ·· ·---·--···-----..·------· ~

'!
• • ··...:&.

· -Din punct "'de vedere golutiv. ine1uzia. este tgt§}a 5

corn I - atunci cand .d·n ~ jh~lus se -afl:a :~n:.:-iat...e .im e j"''
intraosos, ~i partta.Jj;-sau mct>JriP.~f.l -.-- - ~mt~ittW.i ·..
inc1_us nu este incon· urata·!1.1.· :~~ar , ~e de:<JS fiind s~rata de
_J_~
.:
cav1tarea-emla~.eaco;;s.m~ . ·f. · · m coasa. .
· Du~1gi'aduF3e-~ver;ititbHap~&t-pe~fia"- ·..~ -
panoramica ~i reprezentat de disfanta 1n mm pana la p~anul ·de JI
ocluzie), i nc1uzia po(lte fi (Vennette lli colab.) {fig,23) . -~~~
~- u~oara -distant-a mai mic~(de 12 mm;
& medie - distant! il)tre 12 ~i 15 mm;
.:I%i
~ severa ...i distanta--mai. mare de 15 mm; !1
80
 Fig.23 Aprecierea grndului de severitate o im:luziei prin mi.lsuran:a di:;tan1ei p:l!tfl fo
plnnul ·acluzal

Gradu1 de severitate a incluziei poate fi apreciat ~i prin aite

coordonate. In cazul inc1uz1ei de canjn, Stivaros ~i Mandail au
ta.cut aprecieri referitoare la: · ·
a)
--. unghiul pe care axul caninului 11 face cu linia mediana
(frg.24)
gradul 1~ ();..15°;
gradul 2: 16-30°;
·g,.adul 3: mai mult de 30Q:
b) pozitia antero-pc)sterioara a apexului caninului (fig.25)
. <0:::3
gradul 1: ·deasupra regiunii unde se afla In mod
normal pozitia caninului;
grad~l 2: deasupra regiunii primului premolar;
I
i
..'·/ . >-1I II
~-' J..

Fig.24 Unghiul pc care il fooo cmriuul Fig.25 PDziµa untero-poslcrioani a

incl w; cn lirua ml:!dianil <ipexului. can.i.mllui inclus

81

~rot-·

ii· 2. IM*H"S
 gradu1 3 : de8$upra regiuni1 ce\ui c:te-al doilea
premo1ar, .
c) 1naltimea verticala a coroanei caninului in raport cu
indsivul adiacent (fig.26)
gradul 1: sub nivelul jonctiunii smalt-cement;
gradul 2: deasupra nivelului jonctiunii smalt· :
cement, dar Ja mai putin de jumatate din
1nawmea radacinii; I
,.j
gradul 3: deasupra nivelu1ui jonctiunii smalt- : ... ~
cement, \a mai mult de jumatate ·din tna]timea · I
,~J
radacin\ i, neajungand insa la apex; !!;,)
~
gradul 4: deasupra apexu1ui~ :i1
~i;

I
:~;

~i
"fg.

~
li
'lt,!
.....
'.

Flg.26 Jn(ll\imea vertic:Ul! n coroanei 'cmnnului inc!Us 'ii:roport .e\t di.nte~

. adiacelil .. .... ... '
·ii
~
~
d) gradu1 de supnpunere peste rad.acina incisivulu;i ~
.j
~--:-
odiacent (fig.27) .
- gradul 1: nu exista suprapunere; _
. ~A.d}ll-~: ._s~EJ"~Jeere _peste ~ai P.ut~_n _de .: -
1umatate dm lat.1m~ ~~:------- .
gradu\ 3: suprapunere peste mai mult de ju- :ft
mat~.te din 1atimea incisivului, dar nu.a acopera -~
1n totalitate: · . ~
gradul 4: suprapunere ~mpleta peste Hitimea
incisivu1ui sau chiar mai mare,

·~
 i f ig.2'7 Gro<lul de Sllprapltnere pesti! ri\~!\cina dincelui utlinct:nl ,.

I ·-
I In functie de directia axuJui ·dintelui gncJus, ·Winter ~
f,
I
cJasifica inclufiile l'n: · f
i QI• · verticala favorabila tratainentului 4 .•

conservator~
ru
r..
I· le} • orizontala - mai putin favorahila, coroana
.situata intr~ radaclnile .diTJtilor erupti, iar
radacina orientata·distal;

r
.
~.­

~
,_
c..f obHca - mezia1! - coroana dintelui 1ndus
este deviata mezial ·
- distata - .coroana dinte!ui incJus este
deviatii distal;
,...
I
!
J)• vestibularatvestibulo-palatinala - cu coroana
situata vestibular, far radacina orient.a.ta spre
pa1atinal - poziti~ denurnita ~i ,,a
cheval"~
1...r cu coroana orientata invers sensului de
erupfie - dinti _anastrqfici - .,,incluzie in
r~~...
0 alta clasificare poate fi re~lizata dupa. Jocul in c:are
s.mt descoperi{i dintii inclu~i - dinpi se pot gasi la locul in care,
'in mod nonnall evolueaza germenuf dentar, sau Ja distanta - dar
. tot in Iimitele prncesului alveolar ,,incluzii ectapice". Acestea
trebuie diferentiate de , hqeroto~W' - sire define,ste situati,a
ui int are e forrneaza in a a.· ·arte de ~ locul sau nomial
(marginea bazilarl.i, con ilu mandibu ar, fose1e paza e, etc.).
...... -~

83
'

,,..~

lliiiiiiii.....____________.,.._...__.,... . .. _. . ..,._..,...____________-=r ;j
 llBAGNOSTIC PeZITIV ·..
La exa1:rfenu1 "cl.inic,. se obs~rv~Julbtirali-:::ce;-.pp~ ~~gera
prezenta un·ui dfoJe incius: · ' " ·> '.,:::· · · :~_'·. · ···: ·:.
@> li sa de e ardida.-a dintelµi.~.ermanent, de§.iJ~B!ienul
. 1ui de ertipti.e :~~~',.4~riiu1f" ep3;$1t;· : :·. ·:·.; :~/. ::·~, . :.~.;~.
~.
~ . p~sistenta :1ndeh1~gat~ .a· ;dinteltd ...f~-l!IP.O.¢;:;'Cfil'.e are
. uneori a i~plan~B:t~foci.ge.J?ifria~ := :=-.:·~·. = :· .. _.,.; .._·~ .. i ')!'.!~t
~ ·.reducer:_a ··spatiuiof:peH arcada sru.L chi~r__:_~~~h~'.4er¥ 1
complet.~ a ~~,stµi~~- · · · · · · ·. ·.-....., ~f
®> existenta unuj/:.dinte supranumew erupt··· octipand l
.- ·a _ ia~=: s~µ chi~ht&~! s :ul·di.nt~W:~~.eri~';y§rfuala; .~ 1 i:
~ ! ~- 1meon ex1sten.lll:unmwauu:i; . flt... .- _~ ,· _.·.w. -~t-~:f:
!
c9" prezenta une1 . · . · . · • - .·.· . L · e de ;
consistent:A dura, incompresibila, ai care' putea'~
dintelui inc1us;
ff sediul

dep~asa!i:·P~~ tn_cli~~re..8W~--f5i,:lfu=~t~?:~: ¥:~igi;

ii7J
.··
torsion an z1 ··mortt · can---:·.a e : . J.r¢1 or . vriqm - in !'
in.vJp~i.USVFYS~~i - . . . . ·. ,~g;p; .,.,.x~ .• · , · ·~
@nqn cu.carJ,cter pgyralryform~~:-9·'iil't~i5ecl~ . ~
J?,'.OC~Se mflama~~l ale mu~~:"'""'1J"eAOOFOfl'm:tte-~t -=:~ .
gmgivo-stomattte; ·· .· -f
@~ prezenta"unor'.fistule cronice, rara raspuns terapeutic. ~
. In cazul particular al caninului- SUJ:Jeriorinclns; ·incisivul ·i
~atera1 prez1n~~· o di~to~lncl~natie acceritti~t~ daiorat[ dintelu~ ,cl
mclus m poz1µe ob11c mez1ala, care' presand asupra a.pexulm \:{
incisivului lateral deterrnina bascularea. sa cu varfui radiicinii :g_\
''''j
spre mezial ~ coroana spre distal (acest seum se inta1ne~e in !f (
aproximativ 50% din cazuri). I Semnul lui Qu.intero - semn 1
patognomonic ._.a.L_inc111ziei :-J~i}...,.llQ~i~---4~
vestibularizata a coroanei incisivulu-i lateral-~superi@r ~i -rotatia 4
sa rnezio-vestibularii. · · JJ
Pentru a pune un diagnostic cef.t: de induzie dentara}
examenul radiologic este indispensabil {uneori, incluzia dentara ~
-1
se descopera cu. ajutorut examenu1~i radiologic efectuat pentru
alte afectiuni). . - ·· ~
I..·.
U1
r~~=t.

~;
r :.
. .....
: ~~ . ~
 Pentru a preciza coordonatele dintelui indus, se pot
folosi mai multe tehnici radiologice, ce implica efectuarea unor
radiografii atat ehdo-orale, cat §i ex:ofaciale.
Dintre me.todele radiolo~~:CU film mtra-o~ se distjng:
*+" t adigrafi
,0
o a retroalveol ~~
- funuzeaz.a
• ~ A
m ca.:.ul mcH.l..?:i.r-,1
.·:, • •

. deniare date despre:-

existenta dintelui, pozi:~a acestuit;
in profunzimea maxilarelor~ eventualele inc1inari sau .
rotatii. aspecnil morfologiei ~ronare sau/~i radicuiare,
. reiapa sa cu dintii vecini, gradul mineraiizarii sau gradul
resorl>1iei radiculare a predecesorilor te.mporari(ftg.2&)

Fig. 2& Rodiografii retroalveolnre - imagini ale unor incluzii de C<llrini

maxilari

Radiografia retroalveolara . nu ofeta, ·1nsa., infomiatii

privind localizarea vestibulara sau oraUi" a dintelui inclus.
In consecinta, cu ajutorul ei se poate pune doar
diagnosticul cert de incluzie_ Pentru precizarea pozitiei
vestibulare sau orale a dintelui inclus se folosesc .fie
radiografia excentrica:, fie radiogra:fia ·cu film mu~c.at
(fig29.) {vezi capitolul .,Dinti supranumerrui").

85
 ':,:-

il .

t
,
. "'.'
I

d
-~
1
~l

P..~~ - ::·_--; : .· · :·«

~~

folosite pentru smdietea incluziei sunt ·· .. ii

0
:<> "~~~>,. orenna(f~ansambiu j~·
~supra ~b~lor arc~~· d~ ~:~~~~i unor
mfonna'jJ.l utile cu pnVl.re la: · · ·.....~~.:..:.. .... · -~ '~
a existent:aJabsenja dintelui; ~
-~

" · pozitia dintelui_1n os, pt:efumimea..~ectia..axului ~

sau; ,........., . ,,, ~
~

0 form.a coroanei ~i a r!dacinii dintelui inclus~ l

0 gradul de dezvoltare ~i de evolutie a dllztilor; ~
· 0 tmele cauze ale incluziei ( obstac.ole in calea !
~·
eruptiei); . · ~
0
raportiirCU.-dmiifve~inL fCi.~1!.filtl!!:~~--;
vecinatate (sinusul maxilar, fosele nazale, canalul 1
manchbular); -f
0 prezenta de formatiuni sau l~uni asociate (chisturi 1
~
foliculare, odontoame, adamantinoame, focare ,,.
·~
~
osteitice) (fig.30)
86
I
-~
·ts
J
..J
 •:-.
'
&J

. .. . .

. .- . ..
Fig.30 Ortopantomograma-iQcluzia .bilaterala a caninilor ma.>cilari
. -r .
•:• .TuJe1:Jdi9gr. ~e;U:n alt mijlo~ de iriv,~stigare
in vederea ·precizirli unui diagnostic de ~malie
dento~maxilara. 'im8.ginea cefalometricii ~~e re-
·rultatUI · proieqiei uniµ · volnm . pe ·un .- pl~
imagine -ce rezulta· .rti!rira ~i deformata fata de
obiectul reaL _In practici se folosesc 3 tipµri de
teleradfograffi: de fatii, axiala. de pro:fil. ' ' ·
Teler.adiografia permite aprecierea diretjiei de
cr~ae a elementelor aparatului dent~maxilar
(prin calcularea ungb,iurilor pe car~ le fac cu pla- ·
nurile de referinti), structurilor ace&or elemente, ·
tulburarile de demohare ~tita:tlve, de rit~. po-
zitie, directie ~ rotape a acestpra (fig. 3-9). De
asemenea, pe teleradiografie ·se anillizeaza prog-
nosticuI de cre~ere, respectiv posibi~itatile de
cre~ere ~i dezvoltare 1n raport cu varsta ~i sexul.
In cursul tratamentului, cu ~jutorul teleradiogra-
~-
se
fiilor seriate, ale aceluia.¥ pacient, poate ~recia
eficienta meto_ delor terapeutice folosite. (fig3 l )°

87

. ..,
~-----------------------llil!lllmim!/ ~
 . I

e, .
"" !

Fig.: 3ik;~;~~~~liicE ..
~ (B);Mlsurare.:i petelemdiogr_.. :e.
pozitiei sagitale (D) ~a inclinatiei sagitale (EJ. ~ill~ :...
II infiltinili incluziei (F) (dupii Gavel §i~! .·

-
;:.- ' Radiodiagnosticul stomatologic, uffi\¥fild procesel.e
computerizhii, beneficiazl ·astazi ~i de:
f. ' ·i• Imagmea radiologica di.gitala -:- ~o~a ·~i
tr ortopantomograma computerizata : ··~~}i;.,."tt1l""'4ai-&aza
te]:µricile clasice, prezinl:a multiple avall.taje fat:a de
acestea - detalii grafice de exceptie~ posibilitatea de
marire a zonelor de interes, etc. · · ·
·•!·~ Tomogr~a computerizata axiafa·-: ·J}rezfnta aspecte
anatomice de exceppe ale oaselor, dinfilor, structurilor
· de vecinatate (fig.32)
•!• Tomografia coniputeriz.a~ - tridim.ensionala - adaugii,
pentru clintii inclu§i eCtopic,· inforniatii . .care nu· sunt
dispenmile.- dacl. ~~e&ci.b.i~ ... .r~'!.fij____
_
retroa1veolare, ocJuzale;, periapica:le-satt panorami~. Cu
ajutorul unui software de anaP,za volumetricii, foloSind
computerul din cabinetul · stomatologic, se poate
determina localizarea exacta a dintilor inclll§i (din seria
normala sau supranumemri) (fig.3J)

8&
 Fig. 32 Tomografii computerizate tridimensionale: a11terioam (a)~ posterioara (b),
unnarind poziµa caninului (C) ~i rad!cina dilaccratli a incisivnlni central superior
dreptinclns ariz.ontal (dup!Kee-Deog Kim ~i colab.)

Fig. 33 Tomogmfii computeriznte axiale ce prezinffi :incluzia inc.isivulu:i ceulrol (!)

- si a caninului ruperior (C), in imedinta VC{;i.n!tate a.canaluhti hazo-p.'.llatin (N). (dup.i.

Xee-Deog Kim~ colab.)

Aceste din urmi posibilitap de investigaTe ra(hologica

nu sunt insa la indein.B..na pentru majoritatea pacient:ilor ·nol?tti
dat fiind prnµil de cost foarte ridicat.
 ~.
J.
;r.
~

. - .
Fig:34. Ortop!llltomograroi- canillltJ inferior stilng in pozipe.obliC-Orizontala, cu
tendinta de a ~ linia medianA la care indi.caµa tcrapei.ltica a fost extmctia

inclus este total nefavorabila dep1asarii ~ aducerii _sale

in curbura norm.ala . a arcad.ei se ia in discutie msa~i
extractia. dintelui inclus; chiar ~i in incluziile de canin
~ este indicata extracpa cand ace15tia sunt inclu~i }n E£>zitie
~ orizpntala (~g.34)

@!esco erirea chiru . cala $i ancoraren dinteiui.~

Pentru dintii situati in inc e su u menta
o-~~~~W\t;~ Jar&.:~ ·:sa·
·evite rea~<lJ?~~. di~tel~. In
camI, c tlor:· aoso ·simt TJe('§fe;mtervenQI chi~
.·.~ e, ce implica o cale de. abordare vestibulara sau orala,
.lri fiinctie
"
de sediul incluziei. Dae.a exi~a -:!!""!'
• T L & ...
~rAJ~..W"'-... ~a
zl 0

~nJ!Jliei (dinti supranunierari, dinti temporari) &au este n~~l,¥,ii

~aw;Wf .diqtGv-zy.2P BP~ acestea se vor realiza
iri aceea~i ~edinjA. Interventia chirurgicata ce vizea?.i eliberarea
ooroanei dinteJw, trebuie sa se realizeze cu mare precizie cu un
sacrifiCiu osos cat mai redus; Evit!nd Iezarea dinfiior vecini, se
91

,....
~.;o,_--~-.....---.----.......,.._.,.mmmmimm.,.....,...,_._._.ll!llal'1lllDlilll:iZ!ll!l:D:5!1DJ~'. ;
bune, dar- este necesar 1lll sacrificiu mare de substanfa dentara
cu efecte, eel pupn estetice, ulterioare. Ca accidente. este
.
posibila- lezarea- pulpei dentare sau fracturarea marginii
incizale, mai ales Ia pacientii tineri cu camere puipare m3ri.
Din aceste motive ancorarea transtisulara a devenit istori~.
- ~corarea prin- colarea...\unor accesorii (brack-et, buto-!{ :
Astazi sunt tot mai rar folosite metodele c1asii;e de an.corare. ;~i
aceasta deo8rece a aparut posi.bilitatea aplicarii pe coroana di1;-
·telui inclus, cu ajutorul unui material- compozit, a unui brncket
Sml buton, prin intennediul canua se face tractiunea Pe11tru a .!:e
pute.a realiza oolajul este necesai sa se rea.1izeze 0 foarte bunft he-
mostaz( altfel exiSta riscul desprinderifelementuhli colat.(fig3 :5)

Fig.35 -Incisiv central superior dr_ept inincluzie Inal1ii ~ ancorarea lui prin coluj
pentm traetiune ~ aliniere

93
 .. ' ..
p . va realiza un tunel osos pentru evol,ujia ulterioara a dintelui !n
_ I
;~ ;. linia arcadei ~i spre planul d ocluzie. _ · · · I
~~
ncorarea dintelui_ te· o eta a necesadi In toate l
.atu~ii!s..JieJ.D&Juz1e. mtu 122t evciiua ~i seoritan; ~ mterventie
n· I
~·
~·

~~1;i~fl~-ro:rt~lo~ ~~qon"t~{f,~E_cij~a~r- !
vent1a chmrrg1cala daca ·s-au ind~~ool-e.1'1;: (aintu su- .t
pranumerari, chTstur(erc:~tm.~k:.1mi~.~'.
~- Acest lucru s-a observat a ft mai evident la- .dinlif@rati d
in incluzie joasa sau medi~ la dintii clu .1·1 . .. , · · · · _· ~
-:s~~ la dintii inclu~i cu o mQ.r(Q:_ . .•-'. ... .. nnala, i
la dintii inclu~1 a car.or cauz&, a fast repr~e.n@t.~~4~~~~enta .j
· predecesori1or temporari. fibrornucoasa -der:a~~- :-~i ;·~~f~~·utii ~
r-
;· supranurnerari. · ·-·....---... . ...,._~;,i•,....~~,.. .
~ · ::".-.··· • .• l
:~3
Ji ·
• .•

Menpnerea tunelului de eru .tie se.,: . · · "J~~e

~e ..care pe ang a~ll!,I!~ sc .. Va :.. ., . ri r~
,.. .
@.mule~..§J.~ptiaJ!iritetuTi~clus. - - - -...."".".'."'" 7' -. ....,,..~_,.
f>entru situa'fiile care rectam1. ancorarea a~ta :se poate
;I¥1
~1
reali~a rin mai mu1te modalitati: ,~~
ancbfarea .. erftfsulara. pr~up~m;. o H.&~t!a!'~r~-~a_;$:nt~ui In
juru a . . au. eeasta · lefuu~ -~ittta~
ilil
. ..
morfologica a dintelui~ asigurB. posibilitati foarte b'Urie ·pentru
tracµune dar are ca dezavantaj faptul ca insinuarea. sarmei In
j~rul coletului se face diflcil ·~i presupune .un ...~~-1:.rif\.Gil.1 osos ;;~
mare. Un alt. dezavantaj este legat ·de·faptul-ca-·~traqttttiea se :~
····ap11ca la jumatatea dintelui ~i cornponentele orizoritale aJe "if
redresarii se fac mai eu. · · . ~
ancJ,,rarea '1ntratis11laraJ:- p7c~it~:".rtml-.izarea.. ~n~L.ca,yi i ·i
tive ~ ·. . ..roarta.d · Ju'·.:/ -\ hrufdm . .ete::a · · ·-. ~ ·_
1
·-..s
~e fat\J!!,liltinal!, !ri cii~ ¥''iiJWclMu;i un olrliji'\~•¢J'!-, !(iy.I de . .
Sii5s1inta ·.osoasn~e~ta,;;~n®~ ·"t'latimtltfcl~~~~- -·
extremitatea dintelui, ctar~'Jn.une.le ca.Zurr -~(fpqate-:-d~menta «.
carH . 1fiind nevo1e de reintervtmtie chfrurgi.cala. · -·. ·=_: . if-
ancorarea tra.nsffsu arf).. - }~f;Rmn~ Qri-n ·.saJ~rea .U.~~ 1?n!tl ~il
tmgsk.Qfpnar· s1tuat la turnatatea--'"'d1gantet · . r11tre . margmea ..~
incizaUi sj tayapul carnerei :pulpare. Aricorarea··esie ·'Sigur'( . ~
.componentele orizontale ale depJasarii se real_izeaz~ in coridftii
92
 ··- - - --· · -·

Ince en ia .chirur ·calaJi se realiz.eaza ;

cu foll.¥ mRQliQJ!e, care sa stimuleze eruppa. In caz contrar, ;
apare un tesut acelular · ..hialin" · care impiedica eruptia ,
dintelui.(fig.36) """ • m: •
.--===

' .~·~ -~.... -- t

""'~ ·;;- ~~;:f~~*'·~·
.. .
..........
. I
1

94
 f.....

TRANSMIGRATIA ~TARA
DEFINrl'IE~ PARTICULARITATL
Despre ir{duzia dentara se·afumi, ~i nu de pupne ori, ·ca
S·a scris mult §i tn consecinta totul. Particulatjtat}le de evolutie
intraosoasa a r.aninilor inferiori contrazic ai tarie aceasta afumati~ ·
~a cum reiese din cele antepr~entate pririfr~ din~i
interesati in incluzie, un loc special revine caninulu~ mai
ftecvent caninuluj superior; lip·s a erup?ei caninilor inferiori
fiind un fenomen destul de neobi~nuit: . ·
Un clinte neerupt PQ~ rarnane intraosos tn ace~ pozi!ie .
sau poate migra ·ia distant! fati de lorul 1n care s-a format :Ji
dezvoltat, ·dar de obicei, ramane de acee~i parte a arcadei. Cani-
nul inferior pennanent ~,e singurul dirite·care, -inigrand intraosos,
trec.e dfucolo de Jinia meidiani; ·el a!e, eel
rnai.adesea, Un traseu
·v~bu1ar~ trece de radacinile inciSivilor ~ poate a.junge pana la .
· radicinile primului molar de partea oi)usi (Camilleri).(fig.37) .
Acest fenomen -a fost descris de Nodine . studiind
craniile preistorice. Thoma a fost primul ~ a Studiat anomalia la .,'-
pacientii vii. Mai ~ beneficijnd de ajutorul radiograflilor ..
· panoramice descrierile au deve~t mai frecvente. · .
Primul caz de ,.transmigrafie" a fost raportat m 1951 _de
.
..... ·.
catre Bluestone , dar tennenul in sine a fost intradus abia 13
ani mai tarziu, de catre Ando ~i colab. Tarsitano ~i colab. au
definit transmigrapa ca fenomenul prin care un canin mandibular,

-
• 1 .;1

Fig. 37- Caniri inferior drept cu tcndinf! la 1rmnnigrap.e (foto dreapta) :Ji transznigmt
·complet dupa 2 aoi (foto ~a)
95

f&..._-"'"_ _ _ _ _ _ _ __ _ _ ___.'.f"l:!
 neerupt, traverseaza linia mediana. _Javid considera termenul de
transmigratie potrivit doar pentru ac~]e cazuri in care mai mult
de jumatate din dinte se atla dincolo de linia rnediani Joshi ex-
tinde termenul pentru tendinta caninului de a trece peste sutura I
mediana a mandibuJei considerand aceasta tendinta ·mult mai
importanta decat distanta parcursa; distanta depinde direct de
I
I
j

;' ~
momentul examinarii dintelui aflat In procesul de transmigratie. i
i

i ·.'
Caninii migrati, de obicei, raman inclu~i. Rar, ace!ltia ..•!
pot erupe ectopic, pe linia mediana sau· de ooala~ta parte a· ·~l

....
•1.
arcade!. Au existat cazuri in care dintii tr~nsmigr~~ ~u erupt pe [f

j
arcada ~i au fost conft.mdap cu canini SU'.f>ran~~\:L Caldwell
~i Bniszt a,u adus dovezi· neurologice refmitoat.e·:~ -fat)tul ca
dintii migrati s-au dezvoltat la distanfa: ·fata'~d.~~J,fr~-oor.e au
· fost gasiti. Concret, mcercarea de a e~e..a~.· ~nfi, sub . ~f .

. anestezia ·nervului alveolar inferior .de ·-~~ml~:.au fost . .!!

gasiti, a provocat durere~ . aceasta ·durere"'"'it·cecraf·-oaara cu
t:
F i
' .
,,._ \
~ - anestezia nervului de partea opusa Acest experiment la
confirmat originea dintilor, care ~i-au ·pastmtf.iamw~ifial·i ·
Mai mult, de~i au fost gasiti doi canini de ·~ceea~i parte a
arcadei, morfologia tor diferita s11gera -f.ap.tul@..~•Mu
acelei~i arcade - aveau imaginea in oglinda fn fenomenul
transmigrapei se pare ca este mult mai frecvent implicat
. caninu1 inferior stang decat eel dr~pt. ··--··. -· -
De asemenea, la sex;ul femi~fl.. e;Xist[ o·--prediipozitie
mai mare decat 1a eel mascu1in. Explicatia p<)ate fi in tegatura
cu faptul c~ in serviciile de ortodontie predo.mina ,pacienfii de
;.. ' sex feminin; acest lucru influentand ~i reztlffilele'-Sftfditicr..
£~
...-Kn~I.Q&.F&L
• .
.. .. .
~~~-~'ll-1'~~~~15Q!ter-:cn~
Mecamsmul ··de-producere...a.l...transxru.~,.Oi,~lmf"
~i etiologia acesteia nu. sunt 1nca pe deplin · ·cu-noscute, dar
ca~va factori pot fi implicati ca.responsabili; pentru "fiecare
existand argumenie pro ~i contra. Mentionam d ·.disci.I!ia Jor in
text este aleatorie, accentui'nd faptul -ca 1}.U exista fact0ri cauzal i
specifki ai acestui fenomen.

96 .

-~·
 ~ turnorile, chisturile, odonroamele. {Thoma, Fiedler ~i Allin.!!,
Greenberg ~i Orlian, Wertz - au tbst raportate cazuri In ca(e
caninul transmigrat este 'inconjurat de o radiotransparenta, asema-
natoare unui chi~t. ~i Al-Waheidi ~ su~tinu! faptul ca frecven}a
caninului transmigrat este 1nsotit de o leziune chi stica ~i c£1
. prezenta chistului in apropierea coroanei caninului faciliteaza
procesuJ de migra~e. Este greu de ·spus daca aceste conditii ·
patologice sunt responsabile. de tra:nsmigratie sau daca sunt
consecinte ale acesteia. Referitor la chist acesta, este dupa cum
se ~tie o Ieziune ex:pansiva in consecinta este mu1t m~i probab11
sa \mpiedice migrarea dinteJui aecat sa 0 facititeze. 1n pl LIS nu
1n toate cazurile raportate leziunile de tip chistic insotesc
fenomenul transmigraiiei. Shapira ~i col!l-b. au desctis cazuri de
transmigratie asociate cu odontom, sugerand ca pozitia anormc?Ja.
. a caninu]ui s-ar datora existentei odontomului. Odontoamele
pot ti privite drept cauze .ale tu1burari1or de eruptie fiind ·
descrisa o imbunatafire .considerabila ·a pozitiei caninilor asocia}i
· cu odontoame, dupa indeparta.rea acestora. Tot~i este po~ibil
ca efectul benefic sa fie datorat extractiei l'n sine, ca in cazul
caninilor ectopici maxilari, a.tunci cand se lndeparteaza caninii
' temporari sau cand este descoperita coroana celor perrnaneriti.
- particularitati ale fortei de eroptie a cr.min~~u i :- Javid,
Joshi ~i Shetye sustin faptu1 ca responsabila de fenom enul
T.""=1" ..
transmiI:,rrat.iei pqate.fl o forta de eruppe excesiva ca intensitate
~- ~i deviant.a ca directie ce ghideaza caninul ca~e sutura median a
densa a mandibulei. Acest lucru pare aproape imposibi1 avand
--
~c..

6JO!i:ol
~.....,
~)­
~ ,._
in vedere ca in momentti1 In care, caninul, l~i 1ncepe evolu-~ia
intraosoasa in procesul erupiiei, mandibula .,este deja formata ca
os, cu simfize1e cornplet modelate,
.. - morfologia caninului inferior w conftguratia anatomica
oarecum deosebit~ a caninului 1nfei:tor fa!B- de eel superior,
evidentiata prin lungim~ excesiva a coroanei $1 forrna sa
""Conicii reprezinta un aJt element de discutie In explicatia
fenomenului (Javid, Joshi ~i Shetye. Afirma~ia este lnsa discuta·
bila deoareee ~i premolarul al doilea· poate migra la distant8.
· .considerabila, de~i nu are aceea~i forrna conica_
97
 . .. -- - -- - --~.......--.. ...~ . ·-·

- agenezia dintelui .adiacent - Vichi ~i Franchi au ajuns la ·

concluzia ca agenezia incis1vului latera.1 poate favoriz.a menpnerea !

canin"ului temporar ~i ca excesul de spatiu pe arcada duce la o II

I
eruptie anormala. ~i aceasta deoarect; ta rriajoritatea·cazurilor, · l
au observat vestibulo-lnclinatia incisivilor inferiori, i'nclinarea: l
axiala accentuata a caninului neerupt ~i o largire a. simfizei; 1!
mentoniere pe sectiune transversa1a. Studiind ulterior devierea· .
I

caninului neerupt de Ja Iocu1 sau de formare, catre o pozifie •j

orizontala ~i migrarea lu1 prin osul mandibufar au ajuns la· ·

concluzia di acest. lucru poate fi posibi1 numai daca exist~·
...l >ti
i

spa"tiu suficient iri fa{a incisivilor inferiori. Din a~ste motive; '"1
I

autorii apreciaza ca aceste eiemente respectiv abseaja incisivului

j

lateral, vestibulo-1nclinatia incisivilor ·mfefiori· -~i·- iargirea ! .

j
·.~

simfizelor joaca un rol important in procesuf tranS'.niigr3fiei. .

•.
Dae! absenta incisivi1or laterali poate ti ~ta.ti"mahi'~Or 'c~ '
.

factor favorizant al transniigratiei, vestibulo-fifo1Inar.ea 1ncislv1lor·

inferiori ~i largitea simflzelor sunt mai degraba cbnseci·fite ate
migratiei decat factori determinanti. · ·
- pierdeil·ea prematuri a diofilor tempnrari - An~<,> ~i colab.
sugereaz~. ca factori etiologici posibi.Jt.-~pie~~pi;~a
dinti !or temporari) ~i-n special a·canini lor .t~porari. Extract:la
prematur~ a caninului temporar se practica in . une1e Jituatii
pentru a corec;ta e~p~a ectopicii a ca.ninului ·definiti-v. In plus
cazuri cu canini ·aflati l'n procesul traitsmigrapel'segasesc ~i~n
situatia in care predecesorul temporar este prezent pe arcada. .
~ p:en!stenta pe arcadi a caninilor t~mpornri .. este, in fapt,
o consecipta a lipsei de rezorbtie radiculara ~f nu are o legarura
direct! cu fenomenul migratiei anormale. Conform acestei
ipoteze .in to.ate..eazw:ile.J.1L~~r.7_..2er~i~1a can~temporar ·~i
trebuie sa se dezvolte acest tip .de ..an"Omane_oU.J®r~,ta~J.~~a~~~
contrazice acest fapt. . i
- inghesnirea/ spafierea dentari ,.. Ji rolul inghesuirii ca ~i eel j
al spaperii in. etiologia caninilor atla1I in pozitie intraosoasa. ,§
anormala este greu. de stabilit pentru c;a transmigratia a fost
semnalata In ambeJe situatii.
98
 - fr-lUctura de mandibuli " Mitchell , Nixon ~i ~wley au
raportat cazuri tn care elementul cauzal eel mai probabi 1
resp9nsabil de pozipa intraosoasa anonna1a a caninului inferior
a fast fractura de mandibula. D~~i asocierea dintre traumii ~1
pozitia anormala a. caninu1ui ar putea ti o coincidenta. autorii
consider-a ca ~i fractura poate detennina aceastii anomalie tn
functie de pozitia de dezvoltare a can1nilor 1n · mornentul
traumei ~i traseul liniei de fracttira prin alveola caninului.
Ranta, lntr-un studiu despre efecteie rracturiJor de max11ar, ·1a
copii, a.supra dezvoltlirii ulterioare a -dinplor pemianenti,
contrazic aceasta supozi1ie sustinand f.aptul ·ca dinfii Ia: care '
.
,.,'j·
;

formarea riidacinii a inceput inainte ~e m9mentul fracturii, vor

avea ·o eruptie normala dar. vor preienta radacini mai scurte
decat dintii contralatera1j neafectati. · Acest .Iucru se datoreaza
'
modificW:ilor vasculare pe care le. sufera p~lpa_ dentara. Nici
1:1n dinte dintre cei studiati nu a pr~zentat o cale de eruptie
~~~l .
- pozitia irudta de form.are ·a: mugurelui caninului.- AJaejos-
I Algarra ~i coJab. sustin ideea. ca muguri~ ca.ninilor sunt localizati

[ la .o diStanji mai mare de focul normal de eruppe decat mugurii

altar dinti ~i-n consecinta sunt sus~eptibili a fi deviati pe traseul
eruptiv mai mult. Acest lucru este adevarat pentm maxilar, 1n
ceea ce priv~te maTidibula, ipoteza capita mai degraba aspect

I de contraargument:
- pozitia anormali a mugurelui dentar - Kaufman ~i colab. .: ~'
considera ca transmignqia apare ca urrnare a pozjtiei anormale ~: .

I a mugurelui dentar inca de Ia form area sa.. Totu~i dovezile arata

lnsa ca dintele se fonneaza pe locul sati normal ~i migreaza
ulterior. Greenberg $1 Or1ian au urrnarit pe a perioada de 30 de
luni transmigratia unui canin mandibular st!ng neerupt, care a
7

ajuns intr-o pozipe orizontala sub apexuri1e incisiviJor inferiori

d~ initial a fost tn pozitie normalli. Howard, Kerr ~i Wertz
au raportat ~i ei cazuri in care canini inferiori a~ezati initial
normal. s-au i'nclinat mezial ~i au inceput ·sa :migrete de-a
Jungul incisivilor, apatent Iara nici un motiv:
99 .
 ·I:nteresanta in acest sens este observapa lui Howai:d referitoare
la unghiul pe care il fac caninii n~rupti cu planul medio-
sagital ~i care conduce sau nu spre transmigratie.
Astfel, daca acei canini ne~rupti fac un unghi intre 25 §i 30° cu
planul mediosagitai nu migreaz.i peste linia mediana; cei care
'-
fac un urighi cuprins mtre 30 ~i 50° de obicei se suptapun peste
~-
ea ~i o pot dep~i sau nu, iar cei care realizeaza un unghi intre
50 ~i 95° depa~esc aproape mtotdeauna linia mediana.{fig. 38.)

. .
.,.
~
i:
~
-.
Fig:38 Ortopantomo~ - canin inferior drept. inclus in pozitie obH:c orizontala.
care face cu·linia. mediMa un ru1gbi de 90° --
,.:. . =.-
~,;1
~ adivarea anormali a foliculmlui _den-tar -- Greenberg ~i
Orlian, Ker ~i Wertz s_ustffi ca majoritatea ~or

~~:\~~~~a:
stib g -
:eJ:eu - . t!p,~iG~~~!lm~~.-~
f~ptiil~ 9P~.-- - .3.~~~.:fQli..,. ___ _ ....
in mod eronat, dintele va migra pe ac~t traseu. ·
- o tulburare regional! a folic,ulului den-tar - aceasta ar duce
la o disfunqie a.ostoo_clastelor cu·formarea u·nei cai anorrnale
de erupµe. Aceasti teorie pare a explica~ mai bine evolup.a
anormala a dfuplor> inclusiv _transmigratia §~ se bazeaza pe
100
 observaiiile lui Marks ~i .Schroeder, care studiind initierea ~i
contro1ul eruptiei foliculului dentar, la nivel molecular au
·· observat ca pof1iunea coronara stimuiea7.a rezor~)tia, iar-
portiunea apicala stimuleaza apozi~ia oso<:; ~..§.. fn su~tin. ;",:;;
. acestei ipoteze vin ~i cazurile 1n care apar tu l burar i de em pfrc
ale caninilor inferiori ce amintesc de ano maliile dent~tre.
i'ntalnite In di sostoza clei do-crani ana, boaHi ered itar~ 1n c,,;re
exista o disfunctie a osteoclastelor.
• factoruf genetic - Peck incrimineaza rolul geneticii In etiobgia
acestei anomali i sust)nut fiind de cazuri- cu transmigrati e
bilaterala 1n asociere cu. hipodofl!ia ~i ectopia palatinala a
· caninului superior. Nu se poate stabili insa cu certltudine daca
exista interrelatii 1ntre dintii. transmigr~ti ~i .c~lela1te anomaii i
cu detertninare genetici precurn caninii ectopici, hrpodon!ia.
hipoplazia de smalt.
Si caninul maxilar poate suferi o migrare atipici, pre~erupti v~..
insa, nu de aspectul transniigratiei, dintr-o parte in alta a
arcadei,' ci de tipul a1tei anomalii numita transpozi~ie (vezi
capitolul "Transpozitia dentara").

ASPECTE CLIN DCE SI RAIDIOLOGaCE

· Semnele clinice obiective datorate transmigratiei nu
sunt multe. fntre ele se deta$eaza ca semn primordi~l ~bsen!{l
de pe arcada a caniniJor. Acesteia i se pot ala.tura, 1n unele
cazuri, persistenta. i'ndelungat~ a caninilor te,n1porari, iar in
altele pierderea precoce a acestora. Pe Ia.nga acestea, aJte semne
particufare care pot lnso~ anoma1ia sunt: .
inclinarea vestibulara ~ccentuata .a grupului incisiv
-- inferi.or ca urrnare a evolutie! intraosoase vestibule.re a
caninilor inferiori aflati In procesul transmigratiei
anodo.ntii ale incisivilor Jater~li sau ale premolarilor
iTiferiori
lnghesi..1iri/spa~eri dentare
- : alte anomalii dento-maxilare sau dentare izolate
asociate (ectopii; anodontii, dinti supranumernri)
JOl
 !
t
!
Referitor la semnele cli~ice subiective1 majoritatea I
autorilor sustin ideea ca. transrnigratia este asimptomatica. ~i ca
de obicei_ este descoperita intamplator. Semne subiective precum
I
durere sau presiune pe nervu1 mandibular datorate transmigratiei l
nu sunt citate 1n literatura. P.entru a stabili ·cu certitudine !
diagnostkul aceste1 anomalii, examenul radiologic este ahsolut I
-indispensabil, iar .pentru o evaluare corecta ~i exacta, radiogratia ,.'
de tip ortopantomograma ~i radiografia ocluzala ofera conditii
foarte bune. Astfel, In unele situatii, caninii transmigrati sunt /
surprin~i in pozitie oblica sau orizontal8, iar m -alte situatii .
poziiia lor este complet orizontaliza.ta, cu tend:inta 'de a trete de!
linia me~iana sau chia; dep~~indMo: aju~~~-- p~a - ~ -ereptu1 1

premolanlor sau molanlor dm hem1arca<fa oontmlama. Sunt 1

~ituatii, n:ai pu~in.e tnsa, 1n ~are poz~a apro~ -~ical!/

mtraosoasa a canmJlor rn,i anunta fenomen~~~tteJ. !
Pentru a ·determina viteza de mt.gr~ itttra-osoasa ,al
caninilor inclu~i, sunt necesare radiografii.-de -oontirel1 efuct1:1aiel
· periodic. Howard sustine ca d~stanta--paiclt~-:~~~:.~ ~tu:
'inaintarea in v!rsta deci cu timpul pe car.~--iiJ1r · . ·l'pentrul
a strabate profunzimea osului. Si totii~i;Gnm:· .. ·, . ·!ttirr~
tu1 pacient de 30 de ani un canin migrat pan-a }A apropiere~
incis1vu1ui lateral de _partea opusa, iar la un pa.dent de 18 ani;
un can1n care ajunsese pana la 11_iveiul caruliUl.uT.ooiffratat~rall
Putem spune a~adar ca reno~u1 transmigra"fiei este su}j
influenta directa a reactivit~tii individuate. I
Cele mai indelungate studii din literaturi sunt cele altj ~
!.
lui Ando ~i colab_ care fill urmirit, la un pacient, un caz d~ ~
transmigra1ie timp de 6 ani. in acest tirnp. caninu1 a migrat di~ .
pozitia sa initiaJa-1Jana-fu-aywepierea ga~~eJliGe..64----...4
partea opusa. Ace:;;tia au ob'Servat ca mi$catea ·t:a11inu-Jui est~ ."'~
mai rapida !na1nte de_ ~ormarea rrui~inii. . - j· .j
Stafne a stabiht faptul ·cA mtotdeauna m1grarea are lo;; ~
111 direqia coroanei, idee sustinuta ~i de Sutton. · i -~
Studiind mai multe cazuri de transmigrape a caninHor ,j
mandibulari, Mupparapu a realizat o clasificare a acestora iti ~

I '
1j
102
 ~-

functie de pozipa pe arcada in momentu1 diagnosticarii. Astfel

exista 5 tipuri de transmigratie
e Tipul ·1: Canin aflat in pozqie oblica, mezio-!nclinat
pe linia mediana - cu. ·coroaria situata pe aceasta,
vestibular sau lingual fat! de dintii anteriori;
• Tipul 2: Canin inclus orizonta1 langa marginea
i' inferioara a mandibulei, sub .apexurile incisivilor~
e Tipul 3 : Canin in e~ptie,_ rriezial sau distal fata de
II
I
caninul contralateral; .
• · Tipu1 4:. Canin inclus orizontaJ . langa marginea
,,_·
l
A
~t
inferio~~ a mandibulei, sub apexuriJe premo~ari1or sau
~1 molarilor de parte~{opusa;
..l ''f

• Tipul ·5: ';Canin J~u ~ul Iu11g_ situat P.e Jinia mediana,

II vertical, ind~f~rent.de st·adiul de eruptie.(tig39)

: . -~
_'.· .· ·~
·
.

{ / '''L . ·. ,..:·--~
. \.:'.· -~
t
•
L
I .
!'
m_. r'·
!~
~

I
I
'l:--•. ••
Fig.39 Clnsi.ficatea cani.Irilortransmigrati in f\mctie de pozitio acestara ill
_ lnom.entul diagnosticilrii ( tipucile 1-5) ~aninttl teffipo.rar (8.3) este inca
prezent pc arcadli {dupl Muppampu)
- -
~· ,•.".

ATITUDINEA TERAPl:UTICA
Avand in vedere pozipa intraosoasa (majoritar semi-
orizonta1a sau orizontala) a caninilor migrafi, distanta apreciabila
parcursa, ca. ~i densitatea suturii mandibulare. 1ncercarea d~ a M
'·-
aduce dintele 1napoi pe locµl sau ·i~itial de formare este, eel
putin la aceasta ora,- do~ o solutie terapeutica cu caracter pur
103
 teoretic. Poate fi 1nsa o provocare pentru ortodorqi tlaca acceptam
' fenomenul migratiei asemanator oricaror deplasari dentare, cu
lJ:; ;i
2 coordonate, udus-lntors" pe aceea~i directie .
! ~i totm~i, pentru caninii transmigra+i pot ti Iuate 1n
discUtie cateva a]ternative (posibilitati) c.U caracter terapeutic:
e tratamentul · ortodontic .. tratamentul ortodontic .este
recomandat pentru ~ztirile In care ~(!aninul se afla intrMo
~ '
po:Zifie favorabila, cu o !nclinatie redusa fata de linia
.; (
~;
~...j mediana. Totu~i, atunci cand coroana dintelu.i ·migreaza
dincolo de zona incisiva opusa sau cand .apexul'a trecut
de apexul incisjvului lateral .adiacent, ~dlJ.<;.~f~ dintelui
. in pozitie carecta ·poate fi impo.sibifa · ~~ ·punct_ de
vedere mecanic. De asemenea, atunci .car:n:l"n-xam.enul
radiologic arata pre~enta unui t;a~in ..ri~rug~; i~dinat
exagerat spre rneZJ.al, care a lm;ejiut sa migreze
vestibular de-a lungul incisivilor ,aih:J.terez ~toia pe
.,
,, : , pozitia corecta nu este posibHa. ·
• transplanf3r~ - transp1antarea :~i. ~:olµtie fU liroit-e,
ce poate fl ,incercata atunci cari.d iu~~{yii ·ma)1di'bu1ari
·; ;

sunt int:-o pozitie cor~ta ~--gaE4 ,r}j~f>J?.ii!.~~)!fl.~!~.~t

pentru mtegrarea cammlor m clil'bura•areadeL :ilata de
succes a transpiantarilor depinde ~ .de stadiill de d~zvoltare
a dintilor~ se pare c?.-suc:;_cesele su.n~ ma.~ ~1,!J:a,ri In cazul
....
., j.

dintilor.cu apexuri Iadiculare-incomplet.for.mate.....

• expeetativa - are indicatie .atunci c~d ·dintii neerupti
sunt asimptomatici. La ac~ti pacienti se recomand!
radiografii seriate, efectuate periodic, pentr.u aprecierea

o
. .
reala a situatiei. ·
extractia - din consid_erentele antement-ionate
. extra~ia
reprezmti-met{;}da--Oea....m~,GiGaYWl.~w ....~ -
.> : caninii transmihtratJ. Extracti.a i~1 gas~e jndicatra~majora
mai. ales In situat1ile clinfoe cu 1ngheswre dentara, cand
extractiile terapeutice conduc la corectaqaa. tipsei de
spatiu. De asemenea extractia este indicata.iri cazul
In
care se obseJVa o inrautapre a pozitiel sa.u o trnnsformare
·· chistica a foliculului. Alte indicatii de interventii chirur-
104
 II

I
I
I

Fig_40.0rtopantomograinli -canini.11 maruhlroler cir~ in pozitit orizmttalii , in

I contact cu apexurile incisilar infeciori, la r.ate s.-a practfoat exlractia ~ n fost
pastrat pc arcada caninu1 temporar (8.3)
·,

Ii gicale asupra C<ininului mandibular inclus migrat a.nor-

i
. mal sunt cazUrile lri care ekista: ·presiwielresorb!ie asuprn
l clinplor. adiacenJi, post"bile.focare de infectie, inalpozi}ii
' ale dintilorvecini. (:fig.4() ~i fig.41)
II
I

I· 1.

l
,,..,,.j

d '
Fig.41 OrtOpantomograma m:cl~ pacienf la 10 aui dupe iritervenpa
chirurgicala de lndepart~e a caninului transmigrat

105
 CONCLUZ!i ,
in Jegatur! cu transmigratia dentar!, ·nu se pot formula
ni~e concluzii general valabile · ~i foarte exacte, tnsa. pot fl
subliniate cateva aspecte:
1. .transmigratia este un fenomen rar•.~l~it la nivelu1
caninului:mandibular;
2 . .transmigratia pare a fl un asp~ partie\tlar, £peciflc. .l.;j
atipic deevoluiie (~i nu d~ fo~ff) ~asa a
. caninului inferior. Fonnarea dinte1Ui ·are 1oc in ,,
~1

parametrii nonnali, acesta devHBd-,nlter.ier f'ar.a un ~,l

m~tiv s~ific ~au, mai exacti•'f•~~e a ·~
.~
se ldent1fica stnct un ta.~m.d~1~:.:~'·";~.,·... · ~
3. devierea. cea mai mare a dint.elni de 'T(l. traseul
nonnal ~re loc in timpul pubertijtii..A~ pferi.oada
poate fi coreJata cu o cre$ere at~h~ ~a~ima ~i
corespunde etapei in care se atinge u~ maxim ~i in
- -~
.
...

~
ceea ce prive~te eruptia; . ·"''"'· , ,.,., . .. .
4. directia · de migrare intraosp~ ~mru caninii
inferiori afl~i in pr~esul ~8!atiei este
•

meziala .~i . vestibulara.;

• • -· :-"~- ...... ,1":,.'f,& 1.'.":a.: .~-:-.~---

.
5. pozitia intraosoasa ia care ·Se .pt.$eaza ~ninii
·· · · J • §,I
~.··
~!'f
~~.~-~
.
.

inferiori tran.Smigrati este .~9J!§!l~l.~9.E!!ia, ~Ii

fapt care; ·corelat oo· o--sutufi~m~~iilma, ~~~
·~
impune :o anumita atitudine ter:ij>eutica; 1
6. avand.\n vedere factori precliln .dire.cti~d.e .mware~
pozitia intraosoasa a .dinteloi ~L.~eri~cile
i
~
osului mandibular, metoda terapentiti..®.:.dectie.in
caZul transmigratiei caninului itU,etjpr ~~~actta.
"r · -·o--'3il-OriiaJ~~~ t. 0~ve·-.-a
manif~St~~-- pre~nta riscul <le"'a'fi7leSG0ii--v:·

106
 Capitolul IV :'1·
-: ·•.

~- ·

REINCLUZIA DENT.ARA

.
D.EFINJTHE. TERMINOLOGIE. FRECVE.NTA-
Reincluzia dentara reprezint! tend1nta la 'relntoarcere
sau relntoarcerea progresiva in pr-ofuri.zimea osului a unui dinte
c~e a. erupt, atingand p1anul dC? ocluzje, ~i. care ~i-a 1ndepJinjt,
pentru o perioada de timp, functiile sale. ··
• _Reinc1uzia dentara este considerata: o anomalie de eruptie,
incadrata de ~tile francezA ~i romaneasca i'n grilpa"anomaliilor.
dentare izo1ate, de ~ala germani tn ·grupa, ::momaliilor mono-
cauzale. iar de. ~coata american! in clasa I sau 1'il oricare dintr~
cele trei clase, in fi.mcfie de contextul-general dento-maxilar.
Pentru ·a denurni acest fonomen, termenii unanim
i acceptap sunt reincJuzia dentara sauretentia dentara ~cundara
f (prin anatogie cu incluzia dentara sau re~entia dentara ·primara).
~ Tertnenul de reincluzie,_.adoptat d~ ~o1ile francez!. germana si
.italiaria, este eel mai .folosit po.ate ~i datorita. faptului ca
I sugereaza ~i separa Clar procesul de reintoarcere a unui dinte,
initial erupt pe arcada, inapoi In os, de neeruppa sa. Pentru
aceasta·arioma1ie se· mai folosesc ~i alti termeni, cum ar ft eel
de reintmzie dentara (Jonse), anchiloza dentara (~coala anglo-
saxona) Biedermann, eu referire · speciala 1a una din teoriile
etiopatogenice sau chiar scu.fundare dentara (Noyes - 1932).
· Literatura franceza mai citeaza ca- terminologie pentru aceasta ~
· anomalie: ('dinte inclavaf' sau udinte 1nc1~' (Bouysson), Ta.cand -.
t,.

lll!£i!5~--trl~lt~~ la factorul·mecanic care poate iriterveni in etiologie..

Rei11cluzia dentara ~e rezultatul unui proces progresiv
se
'$T°"Jerit, ce desfa~oara tr.ecand-succesiv -prin toate etapele; el
se poate opri, din n:iotive l'n<;:a neelucidate~ l'ntr-una dintre
aceste etape - reincluzie"parfiala - sau poate ajunge la finaJ· ,
reincluzie total! - c!nd d.iritele s-a reintors co~plet in os. Din
107

iiilii.----------------~--"""""'-~ i
 Fig.42 RellcluzieP8Iiiai!a~orir~dlrl~~ji-~;~)-cl.inic~
radiologic. Pe ortopmttomogram! seobserW. ieindl~~~~fiw §i
tam sm:cesional (7.5 lad succemomil ~·8.:5 ~ !l\ic'oP.siotud)
':.. :
~.~

punct de vedere al momentului aparifj:ei;::~ ·.po-ate fi

• • . ... •,l'·). ; ~7..... ':':;. '.. • . •

..· .. precoce, caracterizata de instalarea f$~'P.l · .~ 4-5 ~i

'·.·
~'I · mainte . de perioacfa fiziologiCa ..de -.il · · .;i.. ~~
I
tardiva, apreciata la minim l an .a.ti.pi a;oo·· . . . . . .. . ~ ·.
· Literatura de specialitate nµ .~·~lm!J.~i&:~ti~.$.P.!¢
frecventa absoluta, nici despre ~ retanva: · 'Majorita.tea
:r autorilot sustine cli r~incluzia dentara se reg'6,se§te la amhele
:-. ;
dentitii, gr~omina.nt msa.~·:£ea~Jidn-~ei~~I
Ll' · mai frecv~t se intfilne§te la · ·~oiarµt-~-:--npii·--.. ·!!_es
I .
I inferior,(:fig.42) mai rar la molarul I teinpO!!lf (fig.43 §i fig.44).
~j
~~ ;
l.5 i
:
~=
'; 1
~ I
'-"'I
i

11
~!
~ .,. ' -.
Fig.43 -Reiucluzia molarolni) teinporar Fig.44 - rekcluzia molarului I remporar
inferior clrqlt sliperioi staiig
108
. :;
frdt
 Fig.45 - R.cincluzia. totalA a molarului de-6 ani 'Sltp~or stfu:lg!l

In dentitia permanenta se .intame~e foarte rar, iar

frecventa este mai mare in zonele laterale (rnola...rul de 6 ard
§ilsau molarul de 12 ani inferior) (.fig.45 ~i fig-46)
Un studiu pe ·populatia -dill tara ni:iastra din 1987
(Milicescu) aduce §i alte date despre reinclu_z;~ d~ntara. ~i
anume: momentul depistarii reincluziei - este mai ales 1n
p¢.9_~a de.ntifiei mixte;. $~. ..{Qminin - este mai. afecta:i;

Fig.46 - Reh1:;luzia partial! a molarulni ·de 6 ani inferior stanga - clinic ~ rnclio!ogii:

109

...
i!1'°~

fj~. t es =
 I
particuJaritati1e reincJuziei pe· dentitii "'.'"' reincluzia apare 1n l I

dentitia tempor~ra mai frecvent ,,la. mandibula, in timp ce tn !

dentitia permanenta frecvent;a este mai mare la maxilar) I

I
ETffOPATOGENDE J
Yn detenninarea reincluziei deritare este vorba de o 1
1
etiologie plurifactoriala, existand chiar posibili~ea ca fuctori I
diferip sa concure pentru o ac.eeasi fonna cJ,inica.fn etiopatogenia J
reincluziilor, fenomeneJe par a fi intimle~e ni.~· ·CU seama de ·i
tu1burari sau particularitap ale prore.sulni ,m!pJiY.,. .insopte de o f
reactie osoasa locaiizat! ~i .de traumatis~,A.~.,;§}. in~irecte ~i .~,.,·
mai putin l,_egate de perturbarile resorbft~i ..r~~iE~l.~~ 8: dint]lor. ~
te?,;porari. In acest context, ipotezeJe· etitlpii~~.~t: ~
0 · teoria mecanica (Vilain, lz.ard, Dorian; i;92~); .iii
.~~.·
@- teona opririi · in dezyolt¥,~·· . .9~ .. v~rticala .ill

@-
(Gluckman, 1942; Biedennan, 1'95:6:..Bt~mtt,.. t~ ); _
teoria anchiloticA (Kronfeld, Dedra~1V"'ef, 1959);' ·
(j)- teoria tu1burarilor
1953);
metabolismufni'4~Gli~aim.
. ~-.:.... .. . . . .'
.
~
j~·~

@- teoria tulburanlur 1Jfo(iese1~~~~i:..

(Boboc, _1972). ~.
Teoria mecanica.{cea mai veche) • ~p.fi~~nl:Jmenul I
de reincluzie J?rin ~p_er~-~..!l!~~hi~_l.;~,.atMei-..d~~· .~
la nivelul unctelor de n ·n .. ,-, olmf
<• - . ·J
'c'Kn pot sa apara forte determinate de·compun _ ortzontala a :e
fortelor masticatorii. Aceasti teorie, confonn ·careia reincluzia
dentara este consecint:a direct! a J.ticyqf!ft.·J!i.~nic pe.care JI !Ii
dezvolta eruptia 'mo]

respectw
. . t.
lui . e 6 ani · ·
remcluziiloc...dejno\ar ll. tsms,orar&,.!fe o
·~
ar:~ntru-situa¥'.ue.11·~
ft
· ·~~ft ~ . Hcatia
ate limitata,
~.,,...~=~~""-i~
· ~.~lriil•lmllfili!W.1.1.U:ua~
~~u:'"~.D..JJlJnfil.nowe 1n ·PJ2thelrtuf ~trutlui .1119}&
..
~
..~

e~~~~~. ~e 9'~cacta norm~a, ecliiH~i!an~'ffirtetor

masttcatom la · mvelul mo1anlor. transmtsa direct pe fete1e
oduzale ale acestora, poate fi consider~--p~en-dicular&, ~i 1n
consecinta fimc;ponala. cand un molar se gise~~ !ri inrral'.iozitie.
llO
 fort.a ..rnasticatorie TIQ Se.transmite.d~t asupra dinplor vecini,
C#e ·.iJ depa~c in j>lari vertical. C.omponentele orizontale ale
foq~ au·tendinta ·sa.apropie dinpi vecini care se lnclin~ deasupra

di~t~l~~J~w~:wici~~ ~;~~~)~ J1 te~,

t .· . · . .· .· · · -: Jut de 6 am ~i
influen ·c -· .· rizonta1e ale. .fo.rtet masticatie t1 .
ygr i114µ9e,reinc1uzia. molah,iltfrterne·orarr Aceasta presupunei~. r~
fapt_un'. contact interdentar-strans in sens· mezio-distal. Si tot~i """"
sunt.•~ri ~U~icO de rein".1-" f• ~ i~~ W'i¥re;e~xistar.fiv ti
spatir mtre d~nt1 .;q (. ~ ~. bfrciN.. °' .
i - O...'l.t.l.'i.J.4' ·
. Teona tii1buran1 ·procese.lor e dezvoltare osoasa -
· • U

este sustiriuta de Gluckman (J 942), Biederman (1956). Brabant

(1958). Conform acestei teorii, un dinte,, dupa oe a atins planul
de ocluzie. poate pi_erde 1a un .moment dat capacitatea de a pro-
voca o reactie <lin partea osului. ·Ca unnare, a.pm tulburari ale
procesului de dezvoltare osoaSa. a carer rezultat se traduce printr-o
insu:flcienta er~tere osoasa verticala. Aceasta dezvoltare osoasa
preca1i 1n .plan vertical fac.e ca ulterior dintele ~ nu mai poata ur-
ma tn!Jt.arile de oduzie determinate de evolµtia sistemului dentar.
~-· _ ·Orie.are ar fi me~nismu1 iriitia1 de inducere a reincluziei,
iI lnfundarea, daca .se produce, · nu intervine decat ulterior dupa
oprirea ~erii osoase. Dar cand se produce, fixeaza $i oonso-
1ideaza condipile initiaie, producand eel mai adesea o enostoza
l foarte sttansa. - .
Aceasta teorie i$i are · suspnerea in re~titatea dini~
foarte frecvent; Ia n1v~lul dinplor reinclusi. pracesul alveolar
fi1n4·_deni_ve1~ infundat. Nu se ·§tie insi da~ aceasta. denivelare
osoasa-.-precede ~aµ y,ste oon'secinta pi:ocesului de reincluzie.
. : . · . _'.feorhdintbiiOzei-.osteo.dentare ( ~coala anglo-saxona -
.:·; · Kto~f~td/.b~ehatime: ~ •.,Sjlyer; '19~9) - · sustine id.eea ca Ia baz~
·'-.'.;,;_:__·.
. -
..·rocesnlui-.de
·· · · · . .. . ~ -
r.eincluiie.:,.stlFI "tura. fuzi -. ..stran d tiP...
-: / :anc 1ott . tre· osiiF' vecl" ' 't ·~1 cementu1 ra icular. A~~
_ . . <t.. -~~re§!ers s.i__.Q..~Ql~.r.s..ce._
se 12r~Ji..pmQMa...mtiw.~ntare. In mod normal, membrana
-
parodontala se interpune continuu 1ntre dinte ~i OS, a~ meat,
111 nl
..,...._____________________ __,,,_=--=-
, ,}•I
~·
 Daca disparitia niembranei ar preceda rizaliza, cementul ~i osul
ar veni in oontact, tacand posibila reincluzia, aceasta datorandu-se
·astfel une.i aritmii de metabolism. Ipoteza este dificil de extins
Ja d1ntele permanent, avand in vedere faptu1 ca la dintele perma-
nent reinclus nu s-a constatat instalarea fenomenului de rizaliza.
~u' J~ .:- o.. l~ Teoria tulburirii procegeftor evoBarfrve dent~:re - duµa
a.. ·h~NMm este bine cunoscut, dintii, ·in evolutia lor, cunose. :n rapc!l:
cu oasele maxi1are~ 2 etape d1stincte ~i anume:
;~~I- - · depla~~mvonruJ!S wniu~o;S'J2i~ilifil~di.D)!f.ar~
~ri:e ~y c~"p!Qfunzii;ne~ 1.lli12'il~!Mi ·{formarea ~i 1nfo ndarea
c"c~-..) lamei dentare) pentru a fonna mugurele dent~, care
~o · ramane in raport cu; maxilaruJ e!~--L~_ ~~.~!it1:1ir_ea
qefinitiva a coroanei ~1. I~ul rormarii radlcul~~~;
deplasarea dintelui din interiorul os~Iui maxilar catre
-ru.Je,J i · exterior, in procesul eruptiei dentare pana la atingerea
~'f'C.\..\-; p1anu1ui de ocluzie ~i -intr~rea sa in functionalitate.
e.~~ lri cazul reinc]uziilor~ la un interval de timp variabil de
· 1a eruptie. dintele ·se rei:ntoarce Jnapoi in os, de data aceasta ca
entitate bine conturaa,. reracand intr-un fe1 primul .'traseu a1
,_... ...eVQ1utiei sat~. (Boboc, ~ 971 ). Aceasta teorie ar ~putea exp!Tca
mai U~Of reiric]uzii.le dinpJor temporari rara SUCCCSlOil.aJi .
Reincluzia insa, se regase§te $1 la dinpi temporari cu succesionali.:
mai mult, in aceste sitm¢ii, succesionalul i~i urmeaza propriul
tipar evolutiv forrnandu-ii radiicina, chiar daca este impiecHcat
sa erupa. Dupa indepirtarea obstacolului Teprezentat de dinteie
reinclus, premolarul i~i reia ·potential1:1l de eruptie.

:"'~ · Reincluzia se regase~e in patologia ortodont1ca sub 2

~ 10rme 'C'tinice: reincluzia partial a si reincluzia totala.
~ Reincluzia partiali
Este caraeterizatA prln faptuJ c! o parte din co~oq.na
dentara este vizibila. Dintele reinclus se afla in n ap(mt1 ~;:;,
incat, intre suprafata sa ocluzala ~i . planu1 de oc uz1e exista .
spatiu variabi1, 1ri functie de gradul de reincluzie.
113
 penfru ca anchiloza sa se produca~ trebuie sa existe un· defect
sau o lacuna, o solutie de continuitate Ia niveluJ ·membranei. I
!
Odata fuziunea rea1izata, orice mi~care de erupfie sau de alt fel,
devine imposibila, potentiaJuI eruptiv este abolit ~i ef~t~le
anchilozei sunt progres1ve. Clinic s-a demonstrat cii ace~i dinti
·r~man fic~i, 1n timp ce vecinii !or. continua sa erupa, determinand
I
(.J9
· astfel inclinarea 1or unul spre altul, fuziunea dintre cement ~i os JA9J.~
facand imposibila depunerea_ de os. Cu cat anchiloza se . inst!i1eaz8. r1
-~
mai precoce, cu atat este mai. mare ·efectul negativ asupra ~ -

j
~
cre~terii osoase ..Sunt sugerate ca posi_bile cauze ale anchilozei: . .
o solutie de cqntinuitate _$.~~~!~~-~~ coµge_n!ta.!~.,E .-
. niY~lul_memhr..aneLp.ar..ndm!l~l~-~e-ar.e peatt} explica "'
. .·;;
, ._ , .
;~ . anchiloza dentara la dintii neerupti-. {foar>m···r:&m~. in
majoritatea cazurilor, contactul prelungit d'.intre cerne~t 'i~
LJ~· ~i os rara fuziune este·o ipoteza greu-d~-a®~tat ·
presiunea: masticatorie excesiva sau ~u:tl-1a-· ociuza]a I
carepoate determina lezarea tocala a memtwatiei parci(:lcm?
tale, umtata de osificar-e ca un.pvoees;i:r;ep~p.r.·f:~:¥u1
· ca aproape toti dintii rei.nclu$i sunt mola:ri ,€expu~i unor
1
1"~

presiuni ocluZt;le ,t;n.ari) .Pax:e-'~a :~ll.S,~~~W..9.l&B,~ · ... ~

Cu toate ca pres~~nile ce:,Se · pi:9;i:fuc1)rAAn..tit)a~~peim:anentii ~~f
sunt cu mult mai.marl .q~ftif eei-tempaj'.ar-i,, :foddenta
reinclu;z:iei dentare este.: serisibil' ma.i. tnilf;e .Ia dintii
temporari. Este wa~ '~<Jar 'de .-~~ocml>resiunei-directa
asupra dintilor ~i · traL1.m~~-o.c]uzala, ·cu atat .mii mult cu
cat nici experimental ·nu a putut:-frdetermlriata..
Aceasta teorfo .· explica ~ mai·/a'egrnba itip,~iit:e ·ifentare
(retenfiile primare); este greu de,:a,c£!.eptat:ca uit·dj.nte·blocat de
anchiloza se mai poate infund~.:.Ava.'"rid tn.vedere:di:ficultatiie ce
apar' la e~tricFa ~unor . runif 're'in·b.ln$t:filttnrn~R-·
foartestranse· dinte-os, nu putem_.exclude fn foiaITtareanch11oza
din · fenomenu1 reincluziei. Ea apqre insa mai tlreSG ca Q
con.s ecinta decat o cauza a~~~luzi~L . ·
0
. .. . . . . _·

Teoria· tulburirii · ni~t:A&~ismµlui Iota) . (ari~mii cte

metnbo1ism (Biedermann .. :l9~3}'~1n tn6P, miniar;--fn~ 'p:rocesul
de rizaliza membra~a parodontaia dispare fa cete·dhi · unna.
112 .
 in :reincluzia parti~Ia, radio~ile sedate (retroalveolara,
ortopantomograml) runt
de c'ea mai mare importanta. oferind, ~·
l ~·
tl'·
->£•
pe langa filmul.procesului de reincluzie, date importante d~re
procesul de riz.aliza de -Ia ruvelul rad~inilor dinplor temporari ~
•.!. •
·aflap 1n proce.sul de reincluzie, despre legatura os-dinte, in ~.,J
speCial interradicular, despre prezenta .sau absenta dintelui
succesional, §i despre rela,tia sa cu di~ele reinclus, gradul sfill
de evolutie, etc. · .
Reinclo~ totalii - · se caracterizeaza prin abse:g_ta
dinteiui de pe arcada :tara sa fi fost extras prealabil. Si in m
aceasta situaP,e, loool poate fi pastrat sau,. de cele mai mulie ori
· este redus prin inclinarea vecinilot. LR nivelul crestei alveolar~
se observa o denivelare iar in dreptul dintelui reinclus total
exista.aproape constant ~pr4i, Care s.e:poate palpa In
p~me ~ ocluzala a d~elui reinclus (ajuta la diagnosticu1
difereritial).. In reincluzia total~ dintele po ate fi acoperit dear
i de fibromucoasa · sau poate · fi acoperit de tesut osos s~
f
:
fibt<imuooa5&.
.·
Acest ..~P.
·._.··. .·· ·:: ..·.::..:.::..
de'rG:..itl°&luzie
.. . ·.. . - : ..
oo intAln~e tn wecial
.
la
I ··. .._ ; .. ...: . - .. .. . ·

'
I--
I

L
~
;.

Fii49 ~II tem:Porar superior stanga in reincl~e totalll.

BS
 ~i vecini. eel mai :frecvent, sunt incfi.nati spre dintel~
reinclus, ~ in consecinfa spatfill mqreptul acestuia este redus,
Sunt ~i situa?i clinice in care dinpi vecini nu au modificiri de
pozitie, iar spapul este chiar 1n exces (spathi lnt:re dinti). In unele ·•
situatii, ~tagonil}tii corespunz8tori pot fl --egresati, agrav§.nd ;

astfel tulburarile de QCluzie. Examenul clinic"pune·in eVidenJa,

o
pe Ja.nga infrapozitia dintelui. si usoara deru-e_ffune,ldenivelm;e,) t
· la nivelul J!fOcesului alveolar resnediv. La JlerGl"!tie cu instrument j
bont, .fonilI dat d"e 'dintele anchilotic este ~ 'Vib:rmt. mi .;;l
intens. mai sonor. in contrast cu tonul maL.a.sur.zit dat de ® .j
·l
dinte normal, ton care apare prin amortizgrea reaiizata de tij
membrana parodOntala integra. ' igj
Reincluzia partial! se poate intalm'tifat:ebll---wbi~ct Ia
j
unul sau mai multi dinti, interesand ace~i ·di-nfo sau dinii
diferiti. (fig.47 ~i fig.48) : .~ , . . . . ..
· - - ... . - ... ? • ~ • •

,_..
11

1
.
~

$1
Jf
~

.. ·· -:~:-- •. : • .• ~ ,-;, "t•. ··

··~
Fig.47 - Reincluzie bilnteral! bime.xitam a ~~~-~~!'ri t~rari .
..... • . ... -:. ··..: . ~-· -:·~!·: ·· .....·~ ··ir-· ~ ~ .. "'·. .:"':.1!.""' ., • ..,
1 ~

Fig.4& - Reinchizie molar I inferior dreapta §i molar Hinferior staanga la acel~

pacicnt . :

. 114
 moJarul II temporar. . De acee.a, examenul radiologic arata o
imagine caracteristica reprezentaia de molarul 11 temporar cu
radicinile mai mult sau mai put1n resorbite, dar infundat in os.
sau submucoasa, ~ sub el, premo~ru}i1bf<lezvoltat corespuqzator
varstei), situat de cele mai multe ori profund. (fig.49)

DIAGNOSTIC DlF.EREN'f.I AL
Diagnosticul :diferenpal se realizeaza in functie de
forma clinica a reinCluziei. Astfel, 1n cazul rei~luzff!i.:1>arffale
~nosticul diferential se face cu:
~ oprirea in eruptie a dinte1ui ·
@ · intru.zla posttraumatica partia1a
In aceste cazuri. anamneza, dar mai ·a1es·" examenul
clinic ~i radiologic riguroase pot decela rein~:uiZia; se pot
evidentia pe langa semne1e. clinice antemention.$: ~ "Obtura!li
pe futele verticale ale dinplor ca semn al prezentei ~i contactului
tor 1n ~i cu cavita.tea bucala.
«.~it1C.1'1-~~~leJ:r.ehuie .dtm~1te:.
GJ o incluzii dentare - diagnoSticuJ-.:0.itl · ··· ,4~·-~iaell:Wiai
se face in special cu int1'U21r.:~ · ··~_: . '· · .: .:~'·"~e-
~ ;.; .
certitudine al ·tei.ncluziei den~re comp.~rativ cu in.c1uzia
. ~ . se punepe: .
::.'t. t 1'

[ . -,,; datele ohtinute prin an.a.JmJ..t;i..ii;. ·-- -~~-··_· ~-~-~~=-~~-~­

. ·r.:· existenia unor documentatii obiective . -de tipul
radiografiilor seriate sau aJ modelclor de studiu, pe care
se poate observa filmul progresiv ar ·:jjro~$U1tii . de
reincluzie;
prezenta (mor leziuni carioase tipice; ·1n~cazliHndliziiJor
' ..~,-· • .t.....::
··--se-.pet-1n~1·runeens-m&Gr~~.R3'l<e~~--.·
J ~·
existenta "'Unor obturatii ·pe· oricare-din-fetet~ntelui
reinclu~ tot.al~ · ' ·
imaginea radio1ogica caracterist.ica a dintelu.i :rcin.c1us cu
succesionalul sali. Daca molarul temporar ~i succesionalul
sau sunt situati unul deasupra celuilalt, este semn de
reincluzie (vezi figura pr~edenta); .ca·nd ·malaru1
116 .
 tem~~!-ar ~i succesionalul s[u...S!!.nt si!uati u_ryu1J!~g!
celaJaJt1 diagnosticw·-~oe mcfu7io/ a molarului II
temporar:
m
-
Deasernenea, daca~~um!l_µl a erupt ~i
---
.. ~· -· - - ·· ...
l H temporar se af1~ .ir:i.t~~osos, vorbim tor d~ ·
-c~,) rn :- aceasta ·- Sifiiitie~ sunt--jlrezenie,....ii.1~9e
; . constant,·_!.a mvelul premoI~lut~]_s.~.m~~~
J~lm!! sa cu (~~~_aU!!L<?-<i!ipp~)-
0

-@~ ano on 1e pnn examen radmlogrn care certtfi ca absenfa

"'-
dinte1ui, corelai cu anamneza ~i examenul clinic) (vezi
~i capitolul .. Anodontia'?)
0 Q
extractie (prin anarrmeza si examen clinic);
@fj. intruzii posttraumatice totale - prin examen clin ic,
anamnez.a ~i examen radiologic;
,.
EVOLUTIE. CONSECBNTE
Din perspeCti.va evolutiei, .r~incluzia dentara este o
anoma1ie dentari progresiva; odata 1nsta.lata, oprirea in evolutie
este greu de crezut ca se poate·realiza spontan. Evolutia sa este
dependenta in· Qe~ mai mare parte de .potentialul de cr~ere
individual $i de momentu1 instalarii; o reincJuzie 1nsta'tata
precoce va avea
0 evolutre mai rapida ~i corespunzator consecinte
mai grave, oomparativ cµ una instalaia tardiv. Printre consecintele
rcincluziei se numara:
a) denivelarea ·planului de oclu.zj_e datorita infrapozitiei
!
dintelui reinclus;
~ -· - b) tulburari de ocluzie datorate .~i~or din!11or antagoni~ti
.-
~

~ inCTinam vec1mlor; ·
;.-. c) aparipa unor forte anormal_!3 la nivelul dintilor inclinati,
'r··~ care 1i_soticiti nefunqional;
._....
~
d) incluzia succesionalului permanent (eel mai frecvent)
sau ectop1a "acestwa (mai rar);
e) carii deooTet ~ radiculare ~e.d.ir¢ik>L.Y~c.ini prin erodarea
de zone retentive subgingivale;
f) hiperestezie si hipersenstbilitate, parodontoP-atie marginala
cio~_ prin denudarea_dintilor veCirir---- - -------·-.... . .

117
;- -- ~ -·· --·· -· _ ..... ___ ..
•... -· · -· ~.- -----
- -· ~ - -- -- .. -··---··

ASPECTIE TEIRA PEUTICE

In general, cand se vorbe~e.· despre reinduzie, solutia
·terapeutica este in viziunea majoritapi autorilor, extractia dentari
Nu mtotdeauna insa reincluzia impune extra,cpa dentara.
Biedermann, prin prisma anchilozei dento-a1veolare, pe
care o consider! prezenta. in orice reincluzie, prezinta patru
modalitati de tratament:
l . reconstituirea contactelor apro><;imaJe ~i ocluzale ale
dintelui in cauza; .
2. luxarea dintelui anchilozat pentru distrugerea puntii
osoase anchilotice., permitand dintelui reluarea erup~ei;
3.· extraqia sau replantarea dintelui an&hiletic cat mai
precoce;
4. expectativa.
Pa1eta foarte larga, de la extractie. ta .-~pet.ta.tiva, a
variantelor terapeutice., sugereaza un optirn· ternpeutiC pentru
fiecare metoda ~j situafie clinica. Tn tratamentul optim .al
reincluziei dentare trebuie avute In vedere:
- dintele ln cauza (temporar permanent, ffonta] sau sau
lateral); - _,.;..__.:..•..- ....,.
- gradut reincluziei (paf'tiala sau totala);
- momentul aparitiei (precoce sau tardiv)~
- ritmul evolutiei (Jent, rapid);
- consecinte1e asupra evolu!iei celorlalti dinti (incluzii.
ectopii, rezorbtii, etc).
a) Din aceste perspective, se contureaz!.cate.vaposihiHtap:
"1 :1
: lnr~~~~!!9.~~
regula generalli este extractia imediat;a pentru · a da
posibi11tatea-pr-emg~i~~.&S.te....indii;.~ti.w·- ·
ancorarea dii:ttelui definitiv. frind··-preferam~asigurarea
unui· tune! de eruptie., ·in conditiile existentei spa?uiui
sau crearii lui prealabile. · In procese ·septice sau In
blocarea ocluziei (imediata sau potenpa1a). indicat\a de
extractie este foarte importanta, ca ~i mornentu1 optim
pentrn aceasta~

118
.· : ·

k) * l~cl_uz.~a precoceJi!ap~~2!!!}11~! }}~~~llQ[~r

c,__u~~ ~e r:ecomanaa~ extracµ_a
pentrlllis1gurarea mrgrani mez1ale a molarulu1 de 6 ant.
Firu recomanda extiacpa precoce a molarului temporar
reinclus ~i accelerarea mezio·translatarli primului molar
permanent prin septotomie intre el ~i premolarurI; ·
c:.!\,_ 1n. reinci . ·a rdiv- i f~r a. potemLal.£~e'lQhJ.tLe_.ma(£_a.t
{dt cil e precizat) cu anodonti!l succesionalului, se pot ~ .

reface contactele ap~U2a1e:pefitru, a·aduce

dintele temporar1n limite anatomo-fu.nctiona1e;
d.J Inreincluzi_;_~.fE..~-Efu~~~~~~,~!, in plina
. pe~ <?T~~tere se poat: tn~erca\l~?-1,~a ace.st~ia_
Daca dupa cateva · mcerc~n nu se · observ! nic1 o
irnbunat:afire a situaf1ei, se recornandi extraqia dintclui
~i inchiderea. ortodontica a spatiului sau .refacerea
·_ ulterioara a arcadei prin i1_1lplann.iii ~/sau lu~ protetice;
L.f 1-q r~incluz~ta.!;41~~~~~?~. se po?t~ refac: .
m~onabtatea coronara a ·dmtclu1 (aproxtmal. ~1
vertical)_ Daca p~ocesuJ reincluziei continua, indicatia
terapeutica este de extraqie pentru a preveni consecintele
.ulterioare asupra·crestei a]veoJare ~i a celorla1t1 din ti.

-I
H.
fJ ~

!!'"1 1·
----------,.,.,.-------~~- : '
 DiEFINil'fllEr. TERl\UNOILOGDE. IFIRIECVENTA
Eruptia unui dinte in afara sau 1nauntru1 Hniei nonnai•: a
&~adei dentare, vestibular sau oral, poarta numele de ectopie
dentara. Uni1 autori fac distintjie clara intre eruptra anormafa.
vestibu1ara si cea orala. fol0sind te11T1enul de ectopie doar
pentru situatiile. clinice ill: care un dinte a erupt In afara 1iJ1iei
arcadei, respectiv spre vestibu1ar, pentru eruptia dentara 1nauntml
· llniei nonnale a arcadei (oral), considerand mai sugestiv termenui
de;efttGpt~; · · ·
Frecvema Ul\llt_,mai mare a ero.JJtii1or dentare vestibulare,
a
comparativ cu ce]e orate, dus la incetatenirea ~i acceptarea
aproape unanima a termenului de ectopie pentru ambe1e situatii
clinice, acestuia adaugandu-i-se califlcativu1 care -precizeaza
·sed1u1 (localizarea): ectop1e vestibular.a si ectopie palati_nala.
~
r-··· Pentru aceasta a.nomalie, in literatura se mai intalne~te ~i
r tennenul de distopie, care insa m~ are relevanta ~1 puterea de
~ sugestie a termenului de ectopie.
!
~ Ectopia de~ta.ra este fncadrata de :;;coala germana in
!
~
grupa anomaliilPLAlmn_Q..S~~1~1 iar de !?CoHle franceza 9i
[ n~maneasca li{ranau.t-aoomaliifuu.lenTa.J:e:iZola§I_ Dupa ~coala
r
americani, ea sereglse~teln~~Q&l~: ca_t;t.<l.. ~!?-~~ .ca
I anmnalie sinB~1ar; sau_ in ce1ela1te eta.Se, ~an:ase asociaza unor

L~-
. anomalii scheletale sau doar dento-alveolare.
~Ectopia dentara se intalne~te desfol de frecvent in
r~·~, cadrul populatiei tarii noastre, ea vizand cu precadere anumi·~
~~ ....-- dinfi: ...ln or.dine descrCscltoare, se manifesta la nive1u1 canim.dui
t- suW-~t(cel mai frecvent), j)t~olaritortl••infuriorl~ ;caninukii
infel-im::-f1i premoiarilor superief.i. Prezenta ef este in'i'eg1strata !";?i
la .rirvelul inci"sivilor sau a molarilo~. (l'n special de minte) dar
intr-o incidenfa. rnult mai mica. Ectopia dentar~ este coretata Cl.!
121
r c... ~
...,.,...,
f,jN"~ ,-r, 'f;. -J',
I ' I
. " ~-
.~, -·
~ ~
~ .r:,_ ,. f'
i~ } .;;>. ' '->•.
-- ' ,i -~d
 .!
I
varsta de erupfie a dinte1ui respectiv, cand devine manifesta !
clinic ~i, intr-o mare masur3., a.tat ca'frecventa de apartpe, cat ~i !
I
ca etiopatogenie, eyo]ueaza sinctorr cu inrJutia deptruj.. ln ceea I
l
ce priv~e caninu1, incidenta maxima se constata intre 1-2 si 14 ani, lI
!ntr-un procent de 12,4%. Fr~cventa cea mai mare o inregistreaza
mai ales eel superior in pozi'pe vestibulara (ectopic), reprezentand
· aproximativ 2/3 din totalul ectopiilor (Boboc)
.1·
j
!
·I
ETlOPA'iT'OGENIE ·
Mecanismul principal de producere a ectopiei dentare -~ 1
I
tine de existenta unei cauze.obiective care impiedica:dintele sa
erupa pe locu1 lui In cadrul arcadei dentare; ~iut ".fii.nd ca
~
~i
dintele erupe pe direqia 1n care iritampina . cea ffl~· mica .,.:l
rezistenta. Astfel, daca dintele in · e.ru~ . ~@ilq~JLJJrl ~
-~-:;
obstacol, fie se opre$te din evolutie, ramanind in iool~ie, fie td
erupe ectopic. Pozitia ve_stibu\ara sau..o:taJJ1.A&£t~~--~inde ti
..-.1
de.nivelul vestibulo""oral la care se gase~~e -tiJ'(!1~~f~ :fi!lumemm
1nta1nirii obstacolului. Acela$i . fenomen se m~ii:'i.?m ~t.;aa~g .
il}1'
dintele nu are spatiu.suticieat pentru eruptte; pID:if~a"mtltmtm-a +!
sau palatinala a caninulu1 superior dePinde de orientarea ~ II
cusp1du1ui acestuia fata de l1nia incisiv lateral - pr~molar. ·
Cauzele etiopatogenice ale ·ectopi.ei. _-d.enW-e..:Se. refera ~1
prin urmare, fie la existent.a.' unui obstaco1 in ealea eootiei ~I
di~lli-~ in cauza, fie
la redLLcerca spap~lui necesar pentr~
i

eruptia dintelui interesat. -- ·l

-- 1
I)Cele mai des .intafo-ittM>hstaeole. in calea eruptiei_dentare sunt
1 J
reprezentate de: ·l·
J_·- per-sistenta-dintelli~...tempoFar.-ia~..Jj~k&..saa~n---.--..
tipar atipic de riza:liza; . . · - - · _...~. ~i
c, _- existenta unui capac osos dens sau a unei fjbromucoase 4
dure · ca urmare a eitracfrel' -precoce a · prooecesoruTui •f
temporar; !
;1
J. - prezenta unm: formatiun1 dentare supranumerare, erupte "{
sau incluse, care obliga dintele sa erupa e'Ct:Opic. ··1

. 122
II
 tJ · ·
° Cauza cea mai frecventa a ectopiei dentare este reprezentata
de reducerea_sau chiar absenta spatiului neeesar erupfiei ~i
alinierii dentare.'Mlc~orarea spapului la nivelul arcadei dentare
poate avea o etiopatogenie foarte variata, incepand cu fuctorii
genetici, funcyonali san putand fi cbiar consecinta unei interventii . -
.......
de tip·iatrogen. · · · .
Rcducerea spaf.iului pe ar~da sau cbiar ·fochiderea
completi a acestuia este expresia discordant;ei dintre din1i §i
suportul lor osos ~i se poate datoi"a: ·
macrodonpei absolute -sau relative· (vezi cap. Incluzia
dentara);_ · . ·
- dezvoltarii insuficiente a maxilarului fie m plan
transversal {endalveolii) fie in plan 5'\gital (retrOdentii,
retrognapi), fie mambele plariµri;- (fig.5!))
- meziopozipei generaliza~e (MPG) ca urmare a lipsei
tratamentului ~i(sau· extraetiilor precoce efectuate !n
zona. de .sprijin Kotk1;!.1µ1s. Cel inai afectat este caninul
~aror,-p[em<>Tariil i· !ljungand in .multe situapi 1n 1111:!• ..
);"

eontacl cu incisiyul lateral: Meziopozitia gea~a

..: 1
·• ~

Fig.50- 1.3. 2.3. 33. 4.3 - ectopie ~Oulad. da1orita. dezvolthii insuficiente a ~ I
maxilarelor
;.-· ·

123 t
; ~
L_ ~~~~~------..,,,.,.--""""""'~ ~
 unilateral poate fi pusa in evidenta eu ajutorul
simetroscopului, prin materalizarea asimetriei sagitale.
Meziopoziji.a generaliza~a bilaterala este mai dlficil de
apreciat. De aceea trebuie corelate datele obtinute prill
anamneza cu masuratoril~ deJungime a arcadei, ca ~i cu
unele date teleracliogrance (Ex: tJ.precierea . poziµei
inolarului de 6 ani inferior fats. de axa y (aXa. Sellae -
Gnathlon).(fig. 51)

r;
•. -
le .
: ~
ASPECTE CLINIC~. CONSECIN'flE.
=> j
Ectopia dentara este evident.a odata cµ :em,~ -dintelui
I interesat, care are o poZipe tn afara sau inau~~r.ad~
respectiv vestibulara sau orala. Avand ·in ved:er.e ~,c.a. ~felQ eel
mai frecvent vizat de aceasta ·.anc>IDBµ.~. ~~.~-:PJW.erlor,
ectopia lui va fi .observat3, 1n. general, in. ,Peri&.~. pt-0prie

..
•:=.~
L~ !
i
. !

.I
.Fi~51~l.3,2.3-ectopie~bulara'~ .Spatifrciilnpicitn~~tJMPG~
mgustiirii maxilareler.
124
 ~ruptiva, res~ctiv .dup.1;~ind posibile v~.ria}ii mari
· m contextul altar anomalu dento-maxtlare.
Forma arcadei va fi afeetata uni sau bilateral, ~~ odata
cu ea, ~i simetria. Pozipa caninului poate fl afectata in c';'~'c ~
planuri al~ spatiului ·
-in sens sagital:. mezio sau disto pozitie;
,-1n sens transversal - vestibulo sau oro pozitie;·
-msens vertical - infra sau supra pozitie.
Ectopia determina tulburan ate func!iilor aparatulu i
dento-maxilar. Astfel: ectopia; in sp.ecial pe. zona frontala.,
induce tulburan pzionomice pri.n deformarea buzei in dreptu1 .
ei, in timp ~e in vorbire sau zfunbet, pe langa .vizibilitatea
dint:il~r malpozitionap, devine evidenta mQdificare~ fonnei
a.readet §i tii_imetria aferenta cu o nUaiita puterruc inestetica.
Ect~piile vestibuh!te yot determina. ulceratii tmumatice ale
tnae~i vestibUlare. In ca.mt ectopiei palatina.le, ca.rid aceasta
eSf~lntt-o ~.wbil~aspectul va.fLde.edentatie, un alt aspect
al inesteticulUi(fig.52) · .
Eruppa anormala a Wiui dinte antreneaza $i;tuiJnttari d~
·-Jtft.i~(mai evidente ·in ectopia palatinala, generatoare de
angrenaje inverse ~i blocaje ocluz<rarticulare consecutive).
Caracteristic pentru ectopie, atat palatina~ cat ~i vestibular~,
este intreruperea COJJ.tip.uitatii norm.ale a arcadei den.tare. Apare

-·
Fig.52- L3 ~topie"pele.tinBlacu spaiiu~

l2S
 ·-- - ·- --~·- - ---- . -·

astfel o transmitere nefiziologica a fortelor orizQnt?:le, iar la

nivelut dintelui ectopic se manifesta .forte excenlrice; care vor
conduce pe de o parte la abraziune·atipica ~i, pe de alta parte, 1a
modificari de naturli parodontala.; odata anom;µia tratata, se remit
~i semnele lmbolnavirii parodontale. Tot ca urmare· a mtreruperii
arcadei dentare, apare consecutiv ~i o reducere a ariei masticatorii.
De asemenea, In cazu] ectop1ilor dentare, ca unnare a tulburfil"ii
relai;iilor intermaxilare timp indelungat, pot aparea semne ale
suferintei la nivelul art1c;ulatiei temporo·mandibulare.

DIAGNOSTI~~ ·
Diagnosticut pozitiv al ectopiei dentare ·se pune pe baza
simptomatologiei clinice. Examenele complemeJltire', tn ·aftara ·
confirmarii diagnosticului clinic, clar co.atur.at ~~i 'Cwdent in
cazul acestei anomal~~ au mai ales rolul de:.:a-~ooe. :e'iitre o
decizie terapeutica tintita, corecta, de elecf.ie. Un~ examenul
radiologic este ~el care co~fi~a o anu~i~~~:,~~~~~,J?~~i
(de exemplu ex1stenta-unu1 dmte supnmumel$·~~r · ·. ·
'Ei--~l@1~Ji&il prin Taj!~- : · ~~
dar mai ales prin ortopantomogrami.orsl, - · ..,...,_
structura osului $i aspectul fibr.omucoasei;
ex:istenta unei formafiuni supranumerare d~ante pentru
eruppa dinte1ui permanent; - .......:-=.=::~-====-~:::~~: -
lipsa abraziunii sau existenta unui tipar atip-~~tte abra-
ziune la dinteJe decidual cores.pt>nzatqr_;_ __ ..... __ __
raportul radicu1ar al dintelui ectopic ~-~~milor ·

126
 Examenul radiologic, prin teleradiografia de profil
permite tn special in situaiii de meziopozitie generalizata,
stabilirea cu exactitate a relatiei dinfre molarul de 6 ani ~i. baza
craniului ptin axa y (axa Sellae - Gnathion numita ~i ·axa de
cre!itere), racand astfel posibila diferentierea unor relatii sagitale
false Ja nivelul molarilor.

OBIOCTIVE TERA:-P EUTJCE

Cel mai important obiectiv · este desigur prevenirea
anoma1iei, avand 'ln vedere ca este ·o anomalie care se poate
prognostica cu ~estul till1P inainte de a ti inStituita clinic. De
acee~ tr.atameniu1 .preventiv~ trebuie si depisteze -$i ·sa lnlature
obs~colele propriu-zise, si. _previnl apar,itia meziopozipei
generaiizate pxjn tratamentu1 cariilor _la nivelul zonei de sprijin
Korkhaus sau, daci\ extrflcfiile au fost deja .efectuate sau sunt
inerente, prin aplicarea menfinat:oarelor de. spatiu. ne· asemenea,
·. tot"· cu' caracter ·, preventiv, poate fi.Juata in ,dis.cu.tie,.•ex.tractia
(~'4irii~~:rsau3~e,JiJt~i~rJJ:Iqti), ~cya dirljata esie indicata'1n
. :·
, sitUafii:W:din~p~:·.fu' C,ajA(chiW:·'de la 1nceputul pennut!rii d~ntare
(6-7 arii). Se ·:schit~~ia- te~~fota de instalare a unei dizannonii .. .
· ::. dento-alveolare cu ingh~suire~ mal)ifestata la nivelul incisivilor
·::tentrali. superiori, in curs de eruptie, care nu au foe pentru
aliniereincurbura norm~! a. arc~dei. Aceasta metoda incepe la
-
t
~;

m.omentiil eruJltiei Iricisivultii central superior ~i urtnar~e

reducerea flecarei hemiarcacie. CU . cate UTl .premolar 1 printr-o
succesiune de extratjii de diiiti·.temporari ~i perrrianenti, pentru a
prevcni in final eruptia ecto~ica sau incluzia <,":aninului superior.
EXtractia dinjat_a· se desf'~ara (p.e parcursul a 4-5 ani
sau chiar mai-mult) in 4 etape dupa cum urtneaza:
. -a . etapa l ~ extractia incisivului lateral temwrar (In juTul
varstei de 7 ani) penti'U a asigura spatiu necesar alinierii
inciSiyului central p~rrnanent lt.. + IC
c etapa 11 - extracfia caninului ternporar (in jurul varstei
de 8 ani) pentru a permit~ alinierea s.Pontana a incisivtilui
lateral pennarient (: -~ rL
127

iiii..---------------_....,-"""""'"'.,' ~
 ; ...·\A 4' PM°.t etapa Ill · - extractia mola.rului l t-emporar (in jurul
varstei de 9 ani) pentru a gr3bi.evo1utia premolarului I
•(.-~.'°i ,, ~ C etapa ·IV - extractia premolarului l (in jurul · varstei de
·' " · 10-l 1 a.ni) pentru a da posibi1itatea caninului pennanent
sa erupa i'n spatiu1 rezultat.
Kie11gren, Houston~. Tulley (citap de Stanciu) efuctueaza
extractia de dinjare a efl:lptiei din~ilor pennanenfi 1n 3 etape:
bf" ~ T 11 etapa l - presupune extraqia, in j urul varstei de 8 ani a .
· :-\.; , ...... celor 4 canini temporari pentru a crea conditii
favorabile almierii incisivilor 4C ~ 1
Vi; - ~~ -C.v i El etapa Il - vizeaza extractia rnolarului l temp-<:ff.ar·pentru · l
· ·~~ · .t ·a grabi eruptia premolarului I (in jn~lv~~~i~i<J--ahi)l"lr~ ~
···~ D etapa Ill - reprezentata de extractia ·~tert.ro~rilor ·J in ·~
rw: ~~ J .•:;, C momentul apropierii eruptiei camnif~r ·tte~ {l 0- J
l ;... -1. t.) 11 ani) pentru a le asigura acestora-sp~eri1 j
Aceste .metode de extractie diajaia.· ·stint .~ ~ ~
18 fre.cvent utiJizat; i~ terap~a ortodontica p_r~fi1~j~·~ :1~~~i.Y~:
Ele· presupun 1nsa o evafuare foarte nguraasa .. a-'"£6~Xfulu1 -
j
·~
general buco-dentar, efect~area. 1a timp ..~~.. ~~~J2!'.Ji!.e_ .i
!li'.fJ.~

LI
rLl ('_...
concordanta, cu momente]e eruptive ale grupurtlot.oentare ca ~t
urmarirea atenta acazurilor pe toati aceasta perioad'a ~ chjar
1
~
dupa obJinerea aHnierii dentare. ·~~
j ll . _
In ceea ce prive~e··tratamentttHrurativ,.1-aoosta..ptezinta -~
·~ unele particularitati legate de forma clinici a atfoma1iei 1
~~ (vestibulara sau orala), de varst.a .pacientului (este varsta la care .~
I~ :; :) ~ aspectul estetic primeaza ~i totodata si'stemlll. -dentar ~i-a ·if
~:-<\ :
finalizat evolupa), de cauzele care au determinat anomalia, de l
I Li deficitul de spatiu etc. .· .
Oh""ied:TVe1eterapeuace-crepifiCf"Trtt~"ftr°1lr.Bim.""tte--.......,...,.....~
~

existenta sau nu a sp311u1u1 n~cesar alinierii.dinteWectopic: 1

SJ • Daca exist! spafiu, dar persista c;>bst~ookrl - ·se in~epartea.za i
obstacolul (dintele temporar, forrn~tiuni supranumerare, 11
capac osos; fibromu·ooasei, etc) $i se asigura alinierea l
dintelui ectopic; , ·

128
 Fig.53Ectop:ie1.3, 2.3 - tmtat! ihIB extiactii 1n focarnl de i11gliesuiri~
0
Dadi nu existi spapu - obi~ivul terapeutic vizeaza. crearea
lui prin metode ortodontice conservatoare care realizeaza:
· expansiune transversala; ·
expansiune ·sagitala fie prin avansarea gmpului
incisiv., fie ptin distalizare (uni sau bilaterale-., 1u
fuucpe de situapa clinica) sau ambele;
combinapi ale acestora. (fig.53)
C8.nd deficitul este mare, de regulii. se _recurge la eh'tractia
unui d.inte permanent, . situat cit mai aproape de focarul de
inoongruenta. Pentru aceasta se aplica regulile oricarei extra.c'fii .
de dinte permanent din rapuni ortodontice, tinfuidu-se sea..rna de:
starea de sanat.ate a dlntclui ales, preferandu-se intotdeauna
un dinte c6mpromis odontal. chiar daca este situat Ia
distanfii de.dintele ectopic (ex: mol<:JIUl de 6 ani) (fig.54)
- ._axuidintelui ectopic §i axu1 dinfi1or restanti, a8tfei incfu
alinierea sa permit! 0 deplasare cat mai mica a apexurilor *i
1ntr-un ax cat mai favorabil;
prob1emele tranzitorii sau definitive de fizionomie· create
prin extracpe ;
129

.,.w;:::....,; - ·- ·- · · .<!~ - .... -::-----:-·:---:--

 Fig,54-ectoPie1.3,2.3 cuexfnlctiiati~- l.6~~:4·-'·

asigurarea unor rapoarte oc~a.rticulare · cat ma.i,

...... ···----·----· .-.. ........ .
favorabile;
everrtuale anomalii asocia.te; _..:.. ..._;,;;i;,::..:..: .,.
valoarea dento-parodontala a.din.pt.0r - :".·. ~~~:
extraqiile vizeaza mai ales: pnaiiE··· ' =JiilS,ivul_
lateral, premolarul secund ~i apoi mcm1nil' de. ·:6 anL '
(fig. 55) ~M'..; t I J..: .i s:-~3 . • f-"j
& .. . 9~· . .-,,. .•
. ••. . .. . .-.(~~~~; .. ·.··.·.·: -~.:; ~"':"·-..::.~=

Fig.55 - ectqpie I.3, 2.3 dai.orata MPG~ dezvoW!rii iiisut'i.ciente ainaxilarelor · ·

tratm! prin e:.traqii 4455 •
130 .
 tJ [

In ectopia palatinaHi, dupa obtinerea_ spatiului, este ~~ I

necesara lna.ltare.a provizorie de ocluzie, pe!J!!!!_asigurarea saltJ.!Jui
~~_g!ar: Aceasta se realizeaza prin intermediul aparate1or
:; r
: ·:! '

ortodontice ~.!1~9.r~t.e. pe g_ut.ier:e. · Ll J

-:---···-·ectopia dentara este oano!'1a1ie reci~ivanta in fonna sa ;} [

clinica de ectopie vestibu.Jara. In ectopia pa1atinala, odat~
realizat .saltul articular, stabilitatea rezultatulu1 obt}nut se
asigura printr-o contemie nattjrala. _Pentru celelaJte situatii,
content1a se asigura artificial (prin aparate ortodontice) pentru
QI
o ·perioadi de timp ce varia.za: de la caz la caz, putand ajunge
· chiar ~i cu caracter de contentie permanenta.
~

tJ r
~·
lj ;
~I

:s
nI
1! ~; .
M·1
. iJ
~L
~~ :
~.j ~

~} .I
•: .ii",
;,..; ·

......._
 Capitolul VIU
DlASTEMA

Anomalia caracterizata prin existenta unm sp:ti L:,

uneori de dimensii.mi apreciablle, 1ntre incisivii cenlrali
pennanenti poarta denurnirna de diaStema (popular stnmgarearft).
De~i se inta.lneste eel mai frecvent la arcada superioara, nu e5te
exclusa nici la nive1u1 mandibulei: Cons~derata deopotrivii
anomalie de pozitie, dar si de erup~e. diastema mai este denumita
in literatura ~i ct.i alti termeni, cum ar fl:
diastema adevarat5., vera, primara (Kalvelis);
dfastema interincisiva (Bohac); ·
•I di~tema patologica (Pont, Dechaume).
Majoritatea autorikir accepta denumirea de· diasiern~i
doar pentiu spafiul prezent lntre incisivii centrali, pentru
ce1e1alte spafii 1ntre dinti, diferent!indu-se tennenul. de treme.
Kalvelis insa; sustine denumirea de :diastema pentru orice
spattu existent intre dinti, indiferent de 1oealizare; In opinia sa,
treme1e sunt de fapt tot diastem~,. dar Jocalizate intre alti dinti
decat incisivii centrali. ·
Referitor la diastema dintre incisivii centrali superiori,
KalveJis c6nsidera di exista doua forme de diasterna, respectiv:
a. diastema p~mara sau · ad~varata - cauzata de
dezvolta:r~a exage°:lta a frenu.Iui buzei superioare sau de
inserpa sa joasa intre incisivi, aproape contopit cu
papila retroindsiva
b. diastema secundari sau falsi - avand alte cauze ( ex:
anodontia .incisivului Jateral, meziodens etc.) ambele
fonne put.and imbrlca, in raport cu 1inia mediana,
a5pectul de diastema simetricli sau asimetrica.
. 0 clasificare .asemanatoare o· propun Diaconescu ~1
Sava (1966), tinand seama atat de etiopatogen~e, cat !"$i de
evidenfierea diastemei ca fenornen singular sau asociat .

133

·· - ·--·- ~ ......~-- ..'--··

 ""- - • - ····-· ···- - ···-·· - --- - ---

prin fren ~ sept

:fibroelastic
simpla

Diasierna
prin fren, sept
\ falsa
fibroelastic ~
ingros.are OS~

ETIOPAroGENIE SIASPECTE-~
Aspectul clinic al diastemei este depeB.dent ~·evolueaza
1n funqie de cauza care o produce. P.ODt.,· ·-~et'is· ·Sµs}in ~
unic factor etiologic al diastemei ··Jn.4iJl!t"'~ ·~@.;il.ivira~)
existenta unui fren al buzei supeiioore lii~~l ~ j-Os
inserat, Ia care se pot asocia ~~ ~~=~~ite .
fibromucoasei, ale septului fibros int~is.ivli~~~o~u:i
de la acest nivel. Dupa Dewey· (Citat Ge-llrdt>W'c~cj;'Ufl!ifr · -
1ntalni 3 tipuri de fren la pacienpi cu drastemi: ·
.! .!
a) ~~n .I~t ~ care genereaza o diastema.ru~latuli,p~Y.le~
') . . 'looo ...... i' . ...,- .... ~ .;..,.·~~·v;

(11g.56 . . "" . ... .... ... . . . .

Fig.56 - Diastema cu latnri paralele ~ unui .frau lat

134
 b) fren lat cu insertia inalta - care va induce o d.iastema
convergenta ocluzal;
c) fren lat cu inseqie joasa - care va imprima diastemei
un aspect divergent sprc plamtl de .ocluzie. {fig.57) ~
'
n~
t~, :

!
Fig.57 - J):i$tem! di\tergenta- clinic
. . §i radiologic
.
t
[. Frenul labial lat ~ de obicei jos inseiat~ poate fi insotit
t -· de o fibromucoasa abundent§, situatie in care ·aceasta,. inzestrata
I
cu o elasticitate foarte mare ~i ne~tlnd sensibila remanierilor ·
~ osoase eruptive ale incisivilor centrali, met}pne dintii departati.
~
. ..;.
Uneori, in profunzimea osului este senmalata existenta unui
'
sept :fibros median, ca,5> continu~e a· fibromucoasei abundente
~\~·
'

la· nivel osos profund. In aceasta situatie, radiologic. interincisiv.

·: f:''.~

in profunzimea osului maxi.lar pe

linia median!. apare o
imagine ~~,~siJ..r:a~j9t~(U1Sparente paralele. .
iri afara acestor elemente cauzale obiective, in Iite111tura
de specialitate se mai face referire pentru diastema vera la o
' o ib· - · ·· dit de ti recesiv avand uneori ~i
Osuportul realit!tii ciinice (Firu )
Spatiu intre incisivii centrali mai i>oate sa apara ~i din
alte cauze, consecinta acestor eauze fiind denumita dia strm..a
-~ S!ILU diastemi secnndari (Pont, De9haume, .Kalvelis. Astfet
~imra secunaaa se pQate intfilni ca ~i ..consecin!i a a_pomalii!Qr
dentaJ"y de nwuar roaWfestate 1n zona front~! ~odogtia u~~
sau bilat - a · cisivului lateraz su enot oate enera o
diastema asimetrica.sau simetric ·a
_1~ut a in~~ivj1or cexm;ah, pozitie care NJ( teydiIJ.ta sa s2 ;_ ..
135

..
~~~~~~~~~~~~~----.......,[~
 ~
~
~

.1
.J.
...
~
~

....:·:< -SiWi~
.,

Fig.58-~·~~·pt.~m~~·::-.--
Boboc, Rakos1,
ca urmare . ·, um· .
Jonas,vor.b~.:~t.4~C
.. · :Jn::'"'"''~ ;-. ,J ,..
· , • :. .
·f'.;;
caninii au oontad cu apeXtil 1ncl8l .. . .,: .:. ' ... ~- ·1 reiau -~
potenpalul_ eruptiv jn:_traosos, ptesarui·~~~xw:ile ~
incisivilor centrali. vor mclina spre distal C()ro8:flele acestor~ :f
determinand apariµa c;liastemei clivei-genta·citre pJ.anul de ocluzie. ~
.· Dimensiunii mezio-distala maxima·-wdiastemei-mbnie ·i
·analizata ~i evatuata foarte cofect peri.tru C!"tratallieriful se va ·:~
adresa, acestei dimensiuni. · D~ aceea in situapile in care se :
asociaza ~i proden.pa grupului i~cisiv sau · rot$· ·incisivilor, ~.~
pentru a obfine o dimensiune ·rea:la a dia~¢1*~- ~n1¢·teaiizata ~
o coreqie, avind in vedere ca planul de 111.anif'esta.re-a diasternei ·i.
~~ql tmnsversal: As$fel, D~eo~~~~~.!]9{j~J J!tp~. ~
un algontm-de--oorectte pentru ,QI..Verse-.gtad~~e1 ~l -
.J
"i
rotatiei, astfel pentru: · · ,.;\":._
prodenpa de 0:5° -~ se sea.de ~,5 mm dl:n valoarea ·-~
initiala ~ diastemei~ "
prodentia de 5-10° - se scade 1 llllJl; ·
prodentiade 10-15° se scad~ 1)5 mm;
w

136
 prodenfia de peste 20° - se scad 2 mm;
- · rotatia·cuprinsa intre 0-45° - se scade 1 mm~
rotatia de peste 45° - se scad 2 mm.
Examenul c1inic pune in evidenta marimea {dimensiuilile)
diastemei. aspectul simetric sati asimetric al acesi:eia, r..xde ·
incisivilor centrali care pot fl paralele, divergente sau converg•';nte
catre planul de oclilzi~ asocierea _cu alte anomalii; eventual
;,j cauza care a determinat-o. Privita prin prisma tulburarilor
i~
.1
funqionale, putem spune ca aiastema antreneaza tulburari
oduzale rninore .(in diastemele rniei, aces.tea pot lipsi), dar
ii afecteaza major func;tia nzionomica (de altfel, ispectul fizio11omic
I- este eel care trim1te pacientul la tratament), 1nsotita adeseori ~i

I
~
.
.
.de tulburari ale fonatiei.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL'
I x1sta mu tip e situapi -in care, mtre incisivii centrali,
poate exista temporar sau permanent un spatiu, care fosa nu
I- reprezinta diastema primara · sau pe cea secundara. Astfei,
pentru diastema adevarat~ diagnosticul diferential se face cu 0

r
~J
~
~t'lir.i"·
serie de entitati clinice; cum ar fl:.
· ~r. DjptemeJ.e -fizfolOgice,- ac.;estea apar in conditiile unei
· · dezvoltari armonioas~L.iricepand cu
~.Aij a~ cand arcadele deniam.d-Y&m~!.-.~~
pregateasca Nit saaiAA1 d?t ~ ..,g}fillf
..,.m.;;m11tarn deptari. Spati_ul dintre incisivii centrali
temporari, mult ·prea mare raportat 1a celelalte spatieri,
mai cu seama cand exista ~i asocie~ea unui fren anorma]
~i eventual inserat mai jos, pot atent1ona 1n legatura cu
instalarea unei viitoare diasteme adevarate, chiar din
perioada dentitiei tempera.re. (flg.59)
. £> Djutema trauzitorie de 1 ~~e ~ ~t;,.. sp~~~~::.
P,2itGilAiea -2ditl :~u=-~'L~~ci~~_£~ryrr~J1
s~ spatiu care dispare treptat, pe masura ~e erup
incisivii laterali ~i cani.nii. (fig.60)

137
 ..
!
I
I
I
!
I

!
I
I
l
.!

Fig.59-Diastetni~ fuiologica adenti.~ei tcmpor=~ cudiastema ~l

dti.tornt1i lmui ~ fibros interentar care ccntin~ inseftia ~ului buzei supcioore;
. '-~- 1-•1•» •· · .

i
- ·'
Iflg.60',....;Diastema~ri.1¥
~~~ - . -·--·· ---
I
:~ I>Spatierifte din compresia .:4t _~~...J°Jlll!it.·..~
0 . ---

prodemtie ~i spapere - in acest c~ -am·fiihd faptul 4-a ·

ton incisivii "' ~ ,.:,_ -.~'·" fla ..
,. ·de ·e-marcata. (ca rezultatil-tii.c~~cen~
spre vestibulat), apat sp-ap.~ llrt'fG·totJ,~tf:-Corectia
discutata anterior permite sa. se difereniieu·· exis1a daca
asociata sau nu §i. o diastema _.adeVaFata(4ig.,6-1) l I

Fig.61 spaµeri in compresiunea de maid1ar

138
 JJi .
·.Lt .'11-S.p~tjl.~ ~- dJ~~~onaa . ~nto-a1veolari'i cu spapiere ~ :.
datoF,~ta microd~npe~Olntij §au.mlatj~ (Chateau). .ti~ .
Mi.crodonfj.a absqlma este caracterizat! de o sum.a incisiva
.situati c~ valoare sub 28 de mm (dinti mici ~i. maxilare rn \
normale)- MicrQdonfia relativli se refera la sitt,iatia in ~
care diripi strn:t mici 1n _raport cu asPeciul facial, respectiv
atunci $d., SUIIia'." i;tt~iSiva:(~I) -este mai mid't·decat 1/3 f:j,
din di~l -blZigoinatic osris _(dinii normali ~i ma.xilare ~ ..
m.ai dezvolt~e) ..:(~g.62.)
-ht
• • • 1

..., I
Fig .62-Spalieri :inletdentare ll1. diz81'.monia dentoal.veol.m. piin niicrodon.µe
. .
W'
') ~SpaperOe interdentare. ca rezultat al dezvolt~rii
eugerate a arcadelor .:.. ca urrnare a unor factori
Ml
lT
disfuncponali. Aceasta sitmqi.e este direct legata de volu- t;J
mul (dimen.Silinile) ~i funcµa finoauala. Atat macroglosia,
cat ~i deglutiti_a· infantila)n anuritite· condifii, o anurnit~ n.
tf
J
M
pozitie §i motilitate linguali. pot genera·spap.i exagerate
~ .
· interdentar.e, :tara alta component~ general~ sau 1n >''\ I
; . cadrul unor sindrOame genetice (sitidromul Down), endo- ~: t
' :.A'
I -
I-·· . Crine (hipotiioidism.). · ·
E7 " ~ ~ Spatierile dnpi eXtracpa unor dinp permanenti -
situati relativ aproape de. ~ona incisiva - pot apare spap.i
'=""'I
' 'l,
; t:
~:iJl :
interincisive, ca rezultat al Inigrarilor dentare.
~ ~ Spaperjle irezu«tate print migrani ale t.Kiniilor Jin boiDDe
parodo:ntale - afectarea parOdontala grava duce ·1n timp,
in majoritatea cazurilor. Ja aparipa spatierllor intre dinti,
139

~... · 1
------ ---"'-------- --=-·' •' . ~·
 distnbuite pe zona . frontala sau pe intreaga dentipe.
Aceste spaperi ·se i'nso}esc' fusa §i de alte· mocHficari
(fenomene de retraqie. parodontal8s mobilitate marca:ta a l
dintilor interesaj:i, $tgeiaj"e~., etc). · · I

~ ~Spaperire. daro~te· taoor" obiceiuri~-~~;mtapozitii

i

heterotrOpe intre dinp .- obice,iuril~( _:·:vtcloase de

interpozipe provoaca pe 11nga ~parifia . spajiuhlfpe zona
-·II
respectiva $i alte ·modific!ri cum ar fi malpoziµile _
d~n~, ilfectari ale tesutului de suspnere, ~.(ilg.63)

j
-~~
.
.

'..
_ ,............~'$,.,....,_............ . . ........ .. ... _ •.• •• •

Fi.63 -Diastem! vera superi~ani ~ SJE1iere ~tre inciSMi centmli iiiferion,datorata -•I
abi.ceiului -vicias de int.etpozqie a ccW>nuloi mne din,ti.cu.~ gravA a ~
tcsntwilar c1e sos1inere · ii
fcnrw , · == TERAPiriii-cici.. - ". ·-·. _. · -~~---
Tratam~astemei .hrt~cist'?e pare relativ simplu, ~

-
.,. :,
presupunand apropierea ortodoritica a d~~Jifor . dfs-~ta!i) in
· realitate este ins! destul de 00111plicat. I)~~-cbiista in
faptul ca, indata ce in.Ceteaza efectul f.oqei 'adti.vt('care i)roduce
apropiei:e~~~~.igjQ1W.
de o a.Iiumiti structur3. morfuio~ca:· -insera:rea-f~~6joaswa
.:;.
frenului labial, prez.enta: unei pa.pile hipertmfiate7 Stltttia'paiatina
J~ i· dilatata 1n partea·frontala cu un sept :fibi-os la nivelbl ei. Spapul
!
interdentar nu este oeupat de un sept interdentar, ci de tesut
conjunctiv. Sub aqiunea aparatelor ortodonti.Ge, in .zona de
presiune au loc procese de resorbiie a peretelui alveolar, care
140
....
 i

lI favorizeaza deplasarea dintelui, iar in zona de tracpune pr.ocese

j
·1 de apozitie osoasa, ceea ce da un rezultat stabi1 dep1asarii. Intr-
o diastema adevatata, prin deplasarea dintilor, tesutul conjunctiv,
de~i se comprima, practic aproape nu sufera nici o restructurnre,
nici macar_nu-~i pierde elasticitatea; de aceea. dupa incetarea .
fortei, se produce recidiva.
Ca atare, tratameritul diastemei are ca obiective prindpa1e:
!
I
) . a) indepirtarea csuzei - · care .a ·determinat anomalia:
. rezectia cµ n1a§,tie trenuluU~l, excizitJU?-~.o~el
_gingival~. ~.~a tee•tujui fibc.0••~.,intenidicular $i. unei?ri
chiar poi:t:iunea fr~ntala a sutur:ii palatine (Kalvelis),
extractia dintelui supranumerar;
b) iw:Mdma pgpdppU,.4 a jpQiDWiexistent - urmata
In-final de contentia rezultatulu~ .obtinut. "'"'-·=· .
Raportat 1 varsta, anornalia este oportun. sa fie tratata
"t .. . \lU . . .,. " . "' . . :f!jn radaci11! Je
iIJ.sjsi>4lW r&wnlU .·fie 19rmaicr avin(l in vede:e distanfay~~:e·
apexunl~rlor vor 11 ·'.de.plasate; 1Tatamentu1 tard1v este rna1 dtficd,
dar posibi~ trebuind adaptat densitatii osoase caracteristice varstei.
Tratamentul diastemei se poate rea1iza cu·o g~a fo..<m_e
. ~~---
~~~ ·~ -:--.l }

.. mare,,de aoarate p.rt,od~ntice, (~, ~e, t~)JJFJ.!Pt~de, ~~gn2en-

~..AL.trru;Ci.U1Ji. ~a,c;tice m .mewU..Qe). lndiferent de ti put de
aparatura insli, trebuie eliminate efectele secundare 1n dep1asarea
dintclui: vestibulariziire,. palatinizan; rotape; din acest motiv se
. I opert>.az.9. ,ey. ~ed.e in*ensitate mi~ imediat dupa indepartilrea
!
obstacolului, pentru a beneficia de osu1 maleabil1zat ·in zona
i interincisiva Aceasta·ma1eabi1izare osoasa este favorabila tnchi-
.! derii spatiului. dar actiunea trebuie reaHzata eu modera!Je, pentru
: I a _pµtea fi indus ~i · pastrat echilibrul intre fenomenele de
:--I
i resorbpe ~i apozitie osoasa.
I
Apa1atele se construiesc pe principiul actiunii reciproce
-·
' a forfelor. ln acest context, fiecare dinte servel?te ca punc.t de
l aplicare al fortei pentru dep1asarea sa ~i ~ca punct de sprijin ai
!· foqei pentru deplasarea omologului sau. Tn cazu] une1 diasteme
i ' asimetrice, trebuie prnvazut din conceperea aparatului, ca fort:a.
t
I
I

~"!:- 141
~
L.
~
...
......It
!
'

iiJ;:. -.-----~-~~-..,,._,,_____. ., .~, . . ,._ ., .,=n=-=--·=· -..~-~~.. ~~

.. ····-- ·- ·- --··-- -· · ···· -- ---~ ·· - .

sa actioneze cu preponderenta asupra dintelui care trebuie mai

mult deplasat, asigurandu-i-se celui_lalt dinte un sprijin mai
puternic, eventual o relativa soHdarizare cu ·.dinte1e . vecin.
Trebuie evitata rni~carea de rotatie a dintelui in jurul axului sau .
in timpul dep\asarii (cand acest Iu(;ru nu.este dopt). Ca solutie .
la acest rise, mai ales cand se folose~ tractiunea, se poate plasa
punctu1 de aplicare a fortei pe rnarginea meziala adintelui sau se .II
I

\ror realiza puncte de aplicare atat vestibular cat ·~i. paJatinal. .

Un element fund mental !n entul di~emei este · .I
r.,.e~eDtat .de d . I cor orea1a a d" ''lor · ce ucru
poate 1 rea 1zat fie asigura
Rri l tim se re
o . ep wrare· in doi timpi (~
r · · · ·' · · ,--~ '.'·"'I. ··') ~~.· ··.~ · 1n eel I
~I
. . • ' · -rw;.; ·.,. j-p•.:i'" """•./'. ., ., 'A A

de-al-.....~m e d lasarea mez1ata .a . . · q1_:~-~nimanan~

pe poz1t1a nou o tmuta , 1e ap 1tan. ·- 'f0~ aetrv~ ·cat mai
aproape de colet sau pe 0 suprafilta cllt fmi:t a ·qmt~lui. . mm
Re eritor · ··ma · .. rec· . · '· r..-/.i.."'ll. • le , ~-
:r
~. se impune o aienponare ~
Jli{'1.1Jl! li- • ilH!lele de ·· · · ·
risr..11/, ca, datorita ·cdlift) ,,,. ~ ..,.... 'iJf/r./iiitmei:Je
.~i sa
plitnmda in fXU<xlonfiu, cwiinil ilr.ej;t~'ifiJlNfufbiltJatea.
~'i chiar pierderea (avub.-ia) dinµJor. · -P~lrr""{W1/SitCin!ele).
poJologice pot evolua ·chiar ptina lafenomene d,e .m~teomielita..
De aceea, inJotdeaulUl, .e iri.cisivi .\'f! a Ii : · · . . e . Ji ·e c:u'
(//J!..¥J:.§l!JJ8?.0zjfjJ;e .~dare ~ Tge meziaJe, t.:ar}ige~aJ~f."'Vf!/111-.
lmlare, brad'!iet-uri, tu~YXU"e oriztmrcile·.~i..vfrncq~. ·(;(;mbina-_
fie de tuhu~ur orizontal pentru un arc {X11'/ial ·de ghidaj pe
t.:t.trllllra arcadei ~"'i tUh1Jivare verticale pentn.J arcul d.e inchidere
etc.}, pe c:ar:.:::.fixeaza ulf;.rJtJr ":adiurl'!° eJagti~_(fig.64) .
~ cum am ma1 prec1zat, d1astema este o anomah~
extrem de recidivanti; riscul recidivei in tra:tamentul diastemei ..:
. este destiil de''ffiifr~c1ii~t" ~f.ufi_~!- ~:n1r~.!~.lIDm?.~~ e~~m:--· ·-::
De aceea este necesar, . chiar ~i la copii, un irtterva1de 6-8 ..
saptamani de stabilizare, ti mp in Ca.re se _poate folosi eventual ~i .,;;,
o Jigatura in 8" din sarrna moale.· La adult, este necesara o ~
perioada .rnai lunga de contentie sau uneori contentie artificiala ~
perrnanenta ~i mentinerea sub obsel'va:tie. In pastrarea :;.
rezultatului postterapeutic, existenta molarului de mint~ -~
142
i
~
J
.. _..... ···-
" ··· ~ --·· ·- -~ ... .. . . . ··-- ..... ··- ·............. __.........__... ···---···-.

Fjg.64-R.eprezentarea: scli.Cmatiea a pnncipiului reciprocitatii fortelai-in "":

~:-~ ,
: • .:=, ·

trotementnl diastemei ~diverse mQdalitAti.de actiun.o (dnpa Chat.eau) ~ -

superior poate fi un factor adjuvant, prin presiuni[e spre meziaI

.pe care le exercit~ iii eruppe. .
. .
- . .
v
DIASTEMA PREMOLARA ·
Nofiunea de diastema este * euni ~ preciz~t ~i la
inceputul capitolului · descrisi $i' acceptata de inajoritatea
autorilor, ca de:finind ·spatiul "_existent intre incisivii centrali, ·
superiori ~i /sau inferiori. fujsta spaperi similare ~i 1ntre .ms!
regiunea late~ denumite in iitei."atura cu tennenul ~e trema
Pentru ·o situape particular! de · acest g~ 1n zona
lateral!, am considerat mai potrivit §i rorect -tot termenul de
diastema., cu precizarea topografie8., respectiv~~
sau chiar ~wa ur:emola De altfel Kalvelis considera ca §i
.,tremele sunt tot di~telll,e cu alte localizirin .
. ~~eiapMolara ·:e ste in.fapt un spatiu existent intr$
rem arii inferiori, 1ntr-o ·dentlti~ oompleta A.ceasta..J.~~tie
cIU.:Uca este . ta ecit cea secundara extr!ctiei mo}arilor d!,~
am - descnsa de ·fflffiler mca dm · f7 78 .. ~~J: 4upa cum se
~tie, ,prin d.istalizarea premp.larilor - In gpecial a premolarului
secund - apar spaperi: fntre premolari. Diastema premolara se
caracterizeR?A prin existenta unui spafiu 1ntre premolari·la nivel
coronar.§i radicular, cu inarirea acestei distante ln.tre apemrile
n-
'f i
~
celor doi pr~molari ~i a unghiului dintre aqe~ia.
Disct,ttata rimlt .sub aspect etiopatogenic~ · an.omalia se
prezintii inti--un complex de simptome, eel~ ip.ai' multe
aparµnand grupei anomaliilor dentare izolate. In centrul
143

r.") l
-----------H
 acestora se afla premolan,il .II inferior, ce prezinta anomalii
tipice topografice ~i ·mor:fologice ~e pot apirea chiar sub _
forme extreme (distopozijia. mezioinclinarea., curb area varfului
.radacinii spre mezial, rotapa). Elementele de1:Jtare de patologie·
ortodonti~a prezente la nivelul premolamlni II .inferior pot fl
·considerate semne ale unui potential. dentar neObi~uit ~i
neexplicat de distalizare, rota#~ §i 1ticlinatie a acestuia;(fig.65) .,
'
--!ii'

-~ '
~
~~
I'~
i
j
-(~
-~

-i~
~
•• ·-·" ~~~~~ ,.. --~·~· -···
........ . . . . 4~
~
Diastema ·premolara este pufin descnsi ·m· 1iteratura. ~
Persoqal am_gasit referire d~pre subiectul in -discu!:ie intr-un
.singur articol. in care sunt ·prezentate··cinei~~~-~ -am
fi
. .~_':
lntalnit un singur c8.z de ~astelni piemOia.ra-lwif~ cu 0 -~
simptomatologie evidenta. - . ·1
Pentru descrierea ~i prezentarea coretU-· a·. acestei ~
anomalii am considerat necesara ·evaluarea ~~~mnei prin "!
masurarea acesteia c_oronar ~i radicular ~i prin aspectele clinice ·1
. ale . .Qelor____doi_p;-i:mQJyj,_~ ..PJ'A~~oci!.gr -~~e . ~
modjficarilor de arcada ·de la a<iest- -aiveL ·~a---ti--.aJ.~.semn~
:..

'~
!

I
asoc1'ate, ca1n " tab elul I. . ·~ j
-~ ,
i
!
i
t
i
'I
b.·,;J" !
~
il 144

~, I,
 Til.beltiI I:
C:az nr. I 2 I3
Nurne Z.M. I I -1
Varsta ! "1 6 ani ' 1 - 1

:s:e:x::::==============================--;·ri-.-~=-F_,,,·~.+~·r.J
li.~=!'clinicl: :!!!c. ~,--.l
~..........................................,....,.-~~~~~~~~~--1~~-
IH
:. . va1oarea diastemei* - coronar (11.1m)
-anexian(mm)
~-~P~M~2,,_.--------------'-'L..-~·-.._,_~----~-t--_-x·--r-.r---,1
1

- incl1:1s
1
- empt - nonnal
-ernptie lntamatii
·evolul[e intar..r.iata
X
X
Ij ·j
1
- dislopo:.d!i~
- mc:r.ioinclinalie ·
X
X~
spre mo;r.iul·
- curbarea va..iului f<idAcinii · ~-
~-~P~M_..,..,,1~~---r-ot-a-~~~~~~~~~~~~~+---.-~- I ,
- mezioin<:linatie I !
I j
1--:,.....,.,,,.--~~--'-;.;;..;;:,;;..;;.;;.;;;;;.:;..::..=..,=-~~~~~~~--t~~~t--+--

- M2 temp. - persistent pc arcadii X

- rcinclu7ie · X
~ rizaliz.a partiaUl. X I 1
,. M1 temp. - absent
- oers1stent pe aTC:ada
- modificari ale arcadei - curba Spre accentua~
~ arcul alveolar ingustal transversal la nivelul M2 teu~p
h
- arcul alveolar concav vertical la nivelul M2 temp x
- alte semne asociate I
- diastema superioar.l (intre incisivii centrali) X f
- spatiere grup frontal .superior· X j
.. inghesuiri front.ale inferioare X I
~ anomalii de poiiiie ale altor dinti 13 l
~ anomalii de erupiie ale altor dinp 13 ,
~ persistenta caninilor temporari 53
• ae:enezia molarilor de minte 18,3_8, 48 -{1
- tratament ortodontic fo antecedente -I
- tratament stomatologic l'n antecedente cxirn<:1tii -l_J
* aprecierile s-au .efo.ctua.t pe . model
ortopantomo~rama
~i _LL J1

145

_ _ _ _ _ _ _ _,.,..,._ _ _ _.._......,.,.,_._"""""=="""""'.,.,.,..,.·'""'"
····'--·· .... ·•··---·'
.. - ~- ~- --- .. -·-- ·-~·~·----· ···· ~ - · -~- .......... -

i
. '

Analizand datele din Jiteratura ~i pe cele din tabe1

putem_ aprecia ..ca~eva coordonate· irpportante ~aract~
acestei anomalu, ~1 anume: .· ·
~~ - I~ J d . i1 ' a· . . .
~; ~£$~=11ID:a~anwhuJaE
l -modlficari tipice .m.rufqlqgi~ tgpowafim ~i de
J!ezy_qJwuI; prsmo1a.o.W.tiJ.I;
4 - ~?-~~..Q.b e nomalii izolate· ~j
~!

~: - aparitia ei ex:clusiv 1a sexu · · ·- nu este ms! · <f<l

·:ot-"!

surprinzatoare; ~i alte anoma n ale premolarilor ..· 1

· i
,
l
inferiori, inclusiv anodontia, &e 1ntalnesc cu -~
precadere la sexul feminin. -..I
il
·,,;i
ETIOl?ATOGENDE . .i};,
Daca despre modul·de apariiie !l--~1W:i.~\filgr de pozitie
ale premolariJor I.I sub aspectuI eruptiitor ~G'ti~. ·al rotafiHor
.
:J;j
·.!
sa.u inc1U2iilor exista suficiente expH-catii, 4espre distema .:~
premo1ara se $tie foarte putin. in plus, mnt~if~t"~(;tfts d'e !Sdel ·~
de cazuri.pune sub semnul intrebarii relevant& lor. . ;.~
Geneza complexa a modificiri1or·dentare'tie1JO~ieeste · · ··- t1
dependenta de intluente ~reditare, constitutionale, _anatomi.~e1 ~:
lfi ~

mecanice, fimqionale ~i de ritmuJ de cre.!}tere. !

a) O p~ima explicatie _a· d~Wi:.·~IYMJ'aTw;~l!· W.
,,.fE !.N.~£.9.~al denJgr neobisnuitr d~al\zar.e. r:t;atie ti '"l
1~8i~~~~i _Qfil,.jira il]te ~e; Sutton a prezentat . ~
un exemp1u ae distauzare a unui premolar ii care a migri¢ in . ~· 1
decurs de 11 ani cu 6 mm spre distal Este deci aceas.tii. o . ;l
mo<lificare de pozitie . a premoJarului II realiz.ati contrar· -j
principiului mi~ii .~J.Zio~·i;~.e~-U~,o :- ·~~ ....~.·:-.....:~:··-~
b) Ca etmlog1e este wr1n11nata-formar=e1·~m1t,.t:tan:fe .§1 . 4
-~Ql~~~~~~fetei me~::u• ?~ !al.mf¢?r. ~
~,JJ9.!J:kUlBg!lfe.a.1., -~;--=-~J-~_.tJ'.el_.:.· ~
c) 0 alta explica1ie a aparitiei !?i mentinerli diastell)ei ~j
prernolare poate fi legata $l de osul compact din.juru] aautii ~
JTl-Jm.~;_;I._~sa~Ji~~atea...~'t{Ufut osos~mezial-de molarul d~
~
.
.
~
i
~

J
~
§~ acestea ar explica p~ de o parte curbarea varfului
radacinii premo1aru1ui H spre mezial ca. o consecinta a
traiectoriei de eruptie ·descrise pe un arc concav spre. mezial,
dar pe de alta parte avem dimensiunea mai .m~re a spatiului la
.nivelul apexului, ca ~i inctinarea premolarului H. Diastema
astfel instaJat~ corespunde ca..valoar.e coronara {aproximativ 2-
2,5 mm) spa~ului fizio\og~c de tezerva (Ieewey space) rezultat
din diferenta de:_.mari_me intre coroanele molarilor n temporari
$i premofarilor lk ,Yn mod nonnal spat:iul liber permite
meziali~rea_ inolarilor d_ e 6 _ani dupa p1~rdere molarilor 11
tenipqrari ~i: ~ptia ·premolarilor 11.. ·
.·. d)I}t ·, " · -· ~ ·<'· :_:-. · · : · sa mezializarii fiziolo!rlce
a_rrifil.arilor ae Q_· au.i. Posibilele .caui.e ogice ale o4r-Ti
mo1aru1ui sunt: .
A.,-.pozitia,mqdi.flcata -~i tenrlint:a de <leplaSare spre distal a
prerno1arului n; . . .
~-:-- absenta stimulu1ui de meziaJizare fiziologica a molarului
I ca~i
3- ,,blocafea" ocluzala a molarului .I In re1atii de·c1asa _I sau
~e antagonism singul~. .
e) P12Sarea diasfemei PretnC?lare la capatul ~irului dlntilor
temporari poate fi privitii ~i din punc;t de vedere fi1ogenetic,
Aceasta zona este un punct de cotitur~ 1n dezvoltarea
filogenetica, unde- coordonarea impulsurilor de cre~ere este
in
deficitara. De aceea, in aceasta ZC>na, ca ~i cea a molarului de
minte (situat la capatul $irului' dintilor peimanenti), sunt
frecvente anomaliite dentare. in speciaJ cele ~e pozitie- Tn acest
context se explica ~i ~emne1e de intarziere in evolutia
premoJaruJui II.
f) 0 alt! explicatie a diastemei premolare este legata de
ereditate, deoarece anomalia a fa.st decsrisi la doua gemene la
care situatiile cJinice au fost aproape iclentice. In plus, literatui:-a
de speciaJitate considera ca, cbiar ~i o modH'icare dentara de.
pozitie unica depinde i'n principal de factorul ereditar ~i nu· de
factorii de mediu sau hai:ard.
147
 CARACTERiSTICI
& D?asterna premoiara este fOOunoscuta irin prezenta mai
multor simR!,OJlW}iQice morf.Bl.~S.itJL.tDJl9$1![c~ (vezt
tabelul I).
e Ca semne timpurii care preye~esc insta1area_e~, sunt de
mentionat: prelungirea intervalului de lipsa adin,tdui pe
arcada 1n zona prernolarului II, se!fllle de: 1nta.ry:iere in
dezvoltarea premofarului n, persistenta. mciiarului n
temporar ~i lipsa mezializarii molarului ~.
e Trebuie racut' diagnosti~ul di~erenti~ .ct:·~:rw~ap;Pa. 2 !J.e.
- eremol~T IL sau -cu 1~Sil%ft~ .hy "~,~~.!.
patologicz (fibromatozag1ngival~ turneri~ eh'ffi!'Y.!:t-} - . ·-,_.
., Nu trebuie luate masuri terapeutice ®cl IIU. e:dsta
modificiiri ale ocluziei sau .alte .~~tii.r.L,pat.Qkigice.
Nu·este n~cesara inchiderea ortod6'fittca.;Et.b~ei dintre
cei doi premolari. Oricurri, tra:tamental c:rrtod.outic s-~
reaHzat cu dificultate.
e In ceea ce prive~te profilaxia, treb.uie -a.vµte.:m vedere·
ni~ele de retentie pentm a:limen~-ca·-·o
consecinta a modificarilor dentare de po.iitie.
o Studierea complexului d~ _sim.ptq.~~,.:pfe~tat poate fi
benefica !n di~nosti(itir-:~F:tefapi'it:,~~'.Qfi:o49ittit! (de
~empl ~ in dista1izarea.P.refu61~r~lui JI).; .. ·
... .~:
..
.;
. - . :··~--
. -~ : ·-.

:~.

i >r
! ·.

·-··~,.j

( . '.·
 Capitolul Vil U
·
TRANSPOZff1:--'\ DENTAR.A

DEFINI'fIE~ TERMINOLOGIE. FRECVENfA

Transpozifia dentara este anqinalia dentara de eruppe §i
po.zi:µe care presupune inversarea lo~ui pe arcada a doi dinti
mvecinap. In cadrul §COlilor fraticeza ~i romfilleasca, face pai-tt;;
. din grupa anomaliilor ·d~tare izo~te. in ~coala americana,
transpozifia se ~ate re~i tn· ~lasa I, ·ca element singular sau
in oricare alta clasa, atunci cand se .asociaza altor anomalii.
Este o anomatie rara, care se· intfilne~e se pare ~1!! denti§
permanenti. Dintele eel mai interesat ·~n ·fenomenul transpozi~ei
este @'~. care ¥ pOate schimba locul fie cu incisivu!
lateral, fie cu premolarul I. · l.!. <-?~~.. ·7 ,~·, ~· ·
· Rezultatele ~ui studiu ~~Aare1'e~t"in 2005 pe rm
lot mic de pacienp, cu transpcizipe de ca.nin, .tratati ortodontic,
respectiv 34 de· pacienP, au ai-atat urmatoarele: · .
q.} transpozit:i!l. se regi$e~e intrwo proporti~ mai mare la
, genul femmin (raport de 4/?); Plunkett §1 colab. (1998)
dau un raport de 4)3 .Aceasta poate .ti insa o observatie
relativa, avand in vedere adresabilitatea mai mare a
sexului feminin la tratament;
b1 majoritatea transpozit;iilor au fost la maxilarul superior
(97,66%), implicand mai frecvent canimil ~i premolarul
I (82,3%) decat ~Jlll\.§i incisi~l .lateral (17,65%).
(fig.66) . ~

l"ig.66 -1ranspozipe inco1npletn

bilat.emIA superioara CJPM I
149
 .(
I
! .

.:. .:~-·-·· ··
. Fig.67 Transponl-'-
·t;e ...,....;
t""'-~
..1~ canin/.incisiv ~!U~,l"~~
1.....-:-1 •~•....:.ft · · · f~n,;; ·

in transpozif.iile dela-ma.ndib~ ~-;··"· :unoa

c,.)-
invariabil 1ocul cu incisivul lateral. (fig~6· t.. ..... J l ......
,{
J.)- majoritatea transpozipilor au fust ,.. · e"..:&&..24%)·
§i pyttale (96,61°/ol cu localizare.· ~o®llant ~ .. !
;;1 ·
part~a MM (63,33%). . · ...
l

Transpozitia dentari se mai itt!ihtiim ·.it···?5..nWelut -~1

incisivului central, care ~ schimba Jowl cu· ~ ·lateral, .
JOSa CU filUlt mai fa.f dec!t tf8Jl8p0zltia aeca&t'"'"'.\I•:;.,_-..-..-.--.... ~1
ETIOPA'fOGENIE
Dintele eel mai afectat de transpo.zifie.fifntLcamnul. in.
l
·r.-i
··1
sp~cial eel superior, exist! o legatura m~ profunzi.mea "formarii -j
l
mugurelui acestuia 1n os, comparati~ cu a·vetjaj.J9J, ~andU-se . ..l.!
deasupra mugurelui incisivului lateral §i ~ prjm!l:lui px:emolar. . "j
·~: Pen~1:° producerea transpozi~ei conCUIJ\tl:U~i multi. .:f$torl: . :.[
. .;<; . poziµa mtraoso~ ~.. germenilor denta:n~1erderea precoce· a
·1
· ...u~w 1
de lapte~h:I"'_....__;,,
,.._ 'JYA -~~1..11.GA_g. ~
.......-J
~~-~ii:_ : -~~?~~~~- I~ter~?se P~?<fti~--~ ~~~~.
~P · • . , . . .

mc1s1V1.ih.11 lateraf s-a p1erdut ~ canmw

Iaieral peimanent ·erupe astfd ·i)nocuTnoor-faii" dt~;$fuu1 .
temp~.- .,..i
.,

i.,
~p_o~~_, iar -~~~~L~~'WF~-ift~ii_- ~-
mc1s1Vul centr,al, lfranspoziµa carun .:_ pr~ se ·produce.
. .. --·---4- -··-:- . a
ISO il
·1
i
 ,da9a, s--a p~erdut ~apinl,ll ~emporar . lnaintea .ertJ:PP~.L_p_rimu!ui r~--r ~
..·~;r~~~cir: ·Prem.olarul I, care precede m timp eruptia caninulu1 } ,:j ; .
~ -
.: ' p~ent. _in ·virtutea tehdintei de mezializare a dintilqr ~ !£e.~e
pe ~9--.~~u.Lperm_~nt. ~r ~pe -~ br~§.a las~~ de p~~derea
precOC§_ :tf_.!l!lin1:!,lui)i:rg.M~· Ulterior, ~nul peimanent va
efµP.¢'.pe·-tocul.lasat liber de pierderea molarului I temporar,"
. ·4~I.1'e'toCtifP.r~moJ~i 1 _ . ··· ··· ·
/ 0 alta explicape 'cu
caracter. etiopatogenic. dovedita
. radiologic. este mv~ea'locului de fotmare a mugurilor.intraosos,
cand mca-din aceasti faz.ii se po ate preooniza.0 transpozitie.

ASPECTE· CLINICE .
Transpozitia dentarii imbraca 2 fonne clinic~: transpoZifia
compl~: sau t9tala ~ transpozif.ia inc9mpleta:s~u partJala.
· Transpoziji.a. co111:pleti·..presupune inveisarea totala a
.2 dinp vecini ~i alinie~ aeestora ill curbura normaIA· a.arcadei.
Cind inversiunea este..intre canin. §i -prim:ul.premolar, pot apare
tutbu&ii ~~i~le de ti;ul'oontactefor ffeematu~e. generate de
- cuspidul .palatinal al premolarului. ~ezent pe locill cani~ului
{~g.68)" .

Fig.68 Transpmtie totata. caninlpremolar I supf::tior sUlnga

151
 Ml '

j ;
' :

~:
.i
' r
~ i
I ;J

~~ ~

- ;
:j .
';. · '\
' .I~
.._.j I
I

Fiu.69:... ~oonlPieta-.tAL' "'"iil:m '-·eta :"··· ·-~ .. a

-~1H~ili'cre':!~;~~~~~~~--
0

• .
•·. i
' in cazui transpo'Aifel'~Cimfu~:::~JiWtsfY ii.f!~~ceste
~
i
!
:
tulburari. sum de natuta fizionomicA, -~torita prezett~r ~ll;lui
""-'; 'f . pe locul_incisivului lateral,· caninW. fiind mai yolUijjh~:.-y~
! incisivul lateral §i cu o alta morfologie. (fig.69)" ·
I" :
~ ~ Transpozi!ia . incompleta . . se caracferiieSiia.. - piiri
pr.ezenta....celot 2 .AiJ.lti...situ_a+i., JlW.J l . _ .. ~ .
arcadei trecarid··-printre·-ei.----Mm~;-un~·~·a~
arcadei, iar celalalt esf:e: situat ectopic, ~a,°f.l'l;jt~~:ift
-i 'i
I
plasarea ectopica sau entopfoa a unuia dinfr.e 4~~~Jt~e.
clinice ~ funcponale ale ectopiei dentar.e. iar u1 :s1iUatia cind
r ~
linia normala a arcadei dentare trece printre e~ _s\iri~ljf §J9.~~Je
.... ll ocluz.o-articulare. (fig.70)
l
? 'I
152
i~:.
~

..,_',

;-....
i
 l
·'!
i Fig ~ transpozip.e mcom_pleta C/IL supc:ior stB:nga la scurt timp dupa. extrac:\!a
caninului ternporar ·

Transpozitia incompleta mai poate imbraca ~i aspecte

particulare, atipice, inversare:a. interesand numai cornanele sau
numai rMacinile. Transpozitia coronara este evidentiata prin
moclificarea ordinii coroanelor dentare tn aliniamentul arcadei,
in ti.mp ce transpoZitia r~culara nu este evidenta illtni.ora!t
ordinea coronari fiind respeaata (este.vizibila·doar radi~logic).
Transpoziµa dentari· este o anomalie foarte evidenta
· clinic ~i U§Or de cliagnosticat. ·Ex.amenul radiologic completeaza
tabloul clinic ~i arata inversarea · dentara completa !n cazlil
transpozitiei totale,' ·suprapunerea dintilor sau mversarea
radacinilor 1n transpozqia p~a..

ASPECTE TERAPEUTICE
Obiectivele terapeutice se diferenjiaZA in ii.mctie de
forma clinica .a trimspozipei.
• In fi'anspoziµa compieti
canin - incisiv lateral - obiectivele ~rapeutice vor viza
interventii ·fie asupra caninului (~lefuiri modelante ale
cilspidului caninulu~ in ~~ succesive, ameloplastia
modelanta a caninulu'i), . fie asupra incisiwlui lateral
(cosmetizare priD. adipe), fie la nivelul amandurnra;
canin - premolar I - se efectueaza ~lefuid selective 1n
~inte repetate ale cuspidului pa1atinal a! prem0Ja.11.1!ui
(cfuld a.cesta este prea proeminent . §i creeaza bfocaje
oclu.zale) . urmate, . de obicei, de pansamentul plligii
153

a-----------------~-~,--~·" ·
.- ·-·. ··-------- --- -- --· ·· ·- · -. ---·-- --.-.-- -··
-· -··- ·--- -----------··--•¥•- --~----··· --· --·· --- ------------~ -- ..

I
-I

pentru desensibilizare. Reali.fa~a morfologiei canim.ilui

ca premolar nu este necesara, pentru ca, aspeetul
vestibular al celor doi dinti implicati ~te aseinanator.
Daca modificarile estetice sunt apmape ~nsesizabi1e, fie
natural, fie cu ajutoru\ progresului materialelor compozite,
pentru acest tip de transpozitie, respectiv transpoz~ia
compJeta, o problem! rama:ne cea funt]o-nala, legata de.
posibilitatea dinfilor ce ~i:-au inversat pozitfjte, de a face
fat! noilor solicitari in timpul ·exercitarj_; fu.ncpilor.
Inversiunea afecteaza _mai putin cani.G.ut a~ ·.!lupus
unor solicitari inf~oare pozitiei sate.uorm.at~,~te
un handicap funcfional pentru inclsi.vn1 .t~~~
1aru1 I, obligap sa preia sarcinile ~i mlurile. ~~,
0
In ~anspozitia ence'?pl~tji - ~~~-~·-...:~~~· ~ ,
• ..~~ste
d1ctata d~.r~portul apex:unlor celor ~ d-1aj1,~~!~~~J.i ~._~_~'!..~~esul
transpozipet. Se va atege ca solutte tera.pe.Uti,~j. QP.'Al'Qf~eea
care va asigura dep1asarea denta:rii ooa··nitfi. ·-~W.li~tia
ceruta de dinte. In acest sens, transpozttia- {~~~e fi
dirijata terapeutic fie spre ordhte.a-·.tt~:f"~·- ·fi
transfonnata In transpozitie completa.
Astazi nici mac.ar transpozitia incomplet! inclsiv central -
incisiv lateral, tqmsformata in compl~t},. ~u rn~i118.!fa. prea
mari probleme estetice ~i functiona1e, avand ~n vedere
posibilita{ile actuale de remodelare a incisivului lateral prin
tehnici adezive !?i a incisivu1ui central p.rin stripring.