a La | DESMOND MORRIS EDITURA ENCICLOPEDICA BBN 978 - 45 - 0017 - 1Copena: Mscea DEAN ISBN: 973-35.0017-1 INTRODUCERE Existi 0 suti nouizesi si trei de specii de maimute m viata, unele cu coads, altele fara. © suta nouazeei si dou dine cle sint acoperite cu pir. Exceptie face o maimuta oali, autonamita HOMO SAPIENS. Aceasti specie neo- bisnuita si foarte reusita isi petrece 0 buna pare din timp examinindusi mobilurile supcrioare si tot atita timp igno- findw-sile in mod studiat pe cele fundamentale. Este. mindra fe4 are cel mai mare creier dintre toate primatele, dar incearcaé ‘S ascundd faptul e& are si cel mai mare penis, preferind 8 fcorde aceasta onoare putericel gorile, Este o malmufs intens ‘Yocala, eu un acut sim al exploriii, care suprapopuleaza pla- neta, $i est timpul si-j examinim comportanentul ‘Eu sint 2oolog, iat maimuta goala este un animal. Ea este prin rmare un, vinat frumos pentru tocul mea si refuz x8 0 fa evit, pur si simplu, numai pentru ea unele din modelele Sale comportamentale sint ceva mai complexe si impresionan- te, Scura mea este ci desi devenit atit de erudit, HOMO ‘SAPIENS 4 ramas fotusi 0 maimut goal; dobindind mobiluri noi, elevate, cl nu si-a pierdut nici unal din cele vechi, pamin. teyti, Accasta ii provotca adesea o oarecare jena, dar vechile sale impulsuri kau insotit milioane de ani, cele nol doar citeva mil cel mult ~ i nu exista ni o speranta de a se lepida rapid Ge zestrea genetica acumulata de-a lungul mizegului siu trecut evolutiv. Fl at fi un animal cu, mult mai purine griji si mult fai realizat daca pur si simplu ar privi in fad acest fapt. robubil es aict poate veoi un ajutor dn partes zoologului Una dintre caractensticile cele mal ciudate ale studiilor anterioare asupra comportamentului maimutei goale este ca icestea a evita aproape infotdeauna. evidentul Primi antwo- pologi s-av precipitat spre tot fell de colturi neverosimile ale 1adevarul fundamental deypre natura higasirt, pietzindi-se in radacini culturale wdepartate uit de dipice sf de nereusite ineit aproupe ca au disporut, Ei reve- hea apot cx faptele wimitoate despre bizarele obiveiuri de Imperechere, sistenele sani de riddenie, saw ritualurile ca house ale scestortriburi si ailizas acest material ca si em Bri fost de-o importants fundamentala. mn comportamentul peciel noasire ca intreg, Munca itreprinsi de acesti cereets- tori a fost, desigur, exttem de interesanta si deosebit de valo: fous atatinduvne ce se pole enlimpla afunei eind un grup de imuimute gosle ant pe'o Linke moar, fara perspective din ponct de vedere cultural. Ea a dezvaluit eit de depurte de nor nal pot evolua modelele nossire comporiamentale fara a se ‘junge la pratusire socials totals. Ceea ce ni nena spus este {1 de cit ceva deypre comportamental speetic al maimutelor foale tipice. Aceads se poste Tice numa prin examinarea modelelor compertamentale comune, propni uuror mentbilor calturilor majore ~ specimenele directiei evolutive principale care, impweuna, reprezints vaste majori tare. Din punct de vedere biologic, acesta este singurul mod Sanatos de abordare a probleme:. Impotriva acestuis, antropo: jogul de stil vec ar adace agent a propunle sale tmbal, simple din punt de vedere a tehnologiei, se afl mai sproape ‘de miezul problemei deci membri civilizatilor avansate, EM firm ci pit este asa, Grupurile tibale simple care traiese in Zilele noastre nu sint primitive, ei doar desconsiderate, Trib ‘ou adevaral primitive nu mai exista de mii de ani. Maimut zoula este in esenta o specie exploratoate si drice socictate Gare nut a feusit $4 aVanseze a esuat ini-un anime sens, “a mets pe 0 cale gresiti", | sa Intimplat ceva care a tinuto in loc, cova care Inceaza contra tendinelor rest ale speciei de at explora si investiga lumea din jur. Caracteristicile pe care Primi antropologi fe-au studiat fa aeeste triburi ar putea fi Uhiar acc trasatur care su barat progresul gripurilor respece tive. Este prin trmae, primejdios 2 utiliza este informal ca bbaza penint orice schema generals x comportamentului nostra ca specie Pihiatrii si psihanalisti, din contra, a rimas de casa si s-au axat pe studi clinice asupra speci retin Sviiva peel, Malt in prime or materiale desi fard a suferi de lipsa de soliitate a informatie antropo- Togice, an si ele o tendinta nefericits. Indivizi pe care si-au amit pencri a descit barat coneluziile sint, im ciuda descendentei lor din disectia cevolutivi. principals, m mod inevitabil specimene aberante ‘ete imtr-o oarbeare masura. Daca ar fl fost indivizi sanatox reusiti $i prin urmire Uipicl, nu ar fi trebuit su apeteze 1a pst hiair st nu ar fh contribuit la imbogatirea stocului de infor alii ale acestora, {new o dats, nu dorese sa minimalizez valoarea acestei cercetan, Ea ne-a dat o cunoastere aprofundata extrem de importants asupra modului in care modelete noastre comportamentale se pot pr Pur si simplu sime ea in incercarea de a diseuta natura fundamental biologiea a speciei roast, ca infreg, nit este Infelept se pun un accent prea mare pe primele descoperi ale antropologiet si ale pSiniatiel (Trebuie sa adaug ¢a situstia in antropologie si a psihia- trie se schimba rapid, Mulli cercetutori_ moderni in aceste ‘domenii recunoxe limitele primelor investigatl si se indreaprtt fot mai mult spre studi asupra unor indivizi tipici, sanatos. ‘Aga cum sa exprimat recent un cercetator: "Am asezat eanul inaintea boiler Ne-am repezit asupra anormalilor si de abi tin cam tireiu, Sa me concentrain tent Metods pe vare cextrage material din treisurse_ principal despre trecutul nostru furizate de catre paleontologi si bazate pe foxile i pe alte ramasite ale stramosilor nostri ancestral; aceast cart i propun 5-0 utili (1) informatiite G) informatile de cate dispunem din. studile de etologie com- Parativa asupra comportamentului animalelor, bavate pe-obse1~ Valli detaliate asupra unef pame largi de spe sperial rudele ‘one cele. ma. prolate existent, inca, malmutle cu far com; 9) informatie cre pat fi puse ‘aap Ta cap prin observarea simpli, decta a modelelor com- portamentale de bara cele mai comune tuturor specimenclor Fewsite apartinind directiei evolutive prineipale din culturile ‘contemporane majore ale insasi maimutei goale. Datoritd proportilor acestei sarcini, va fi necesar ca totul sal se simplifice intaun fel oarecare. Modalitatea prin care voi fealiza acest lucru este de a ignora in buna pate ramifica detaliate ale tehnologiei si ale exprimarit prin cuvinte, si de a ima concentra in schimb asupra acelor aspecte ale Care au. un corespondent evident la ate speci: activitati eum Sint heinites, igiena personali, somnul, inedierarea, impere- cherea sIngrijrea tineretului. Pusa in fafa acestor probleme fundamentale, cum reactioneaza maimuta goald? Care. sint 8