Sie sind auf Seite 1von 9

c 

 
     
 
? c 
   
à   à 
 
   
 
 
 

 
  
 
      
  



 
   
 

? d 


  
   
 
 
  

 Ú à
 

  
  



 
   


 

à   

d d

 

 
?   

  
     
 


   

?   

 



 c         




- modul de debut : brusc sau progresiv ;


- daca aceasta senzatie este modificata sau nu de schimbarea pozitiei ;
- ce alte simptome însotitoare prezinta;
- daca prezinta simptome premonitorii caracteristice (ex.acufene);
- daca a efectuat tratament cu eritromicina sau streptomicina ;
- daca sufera de boli organice (hematologice, cerebrale);
- daca lucreaza în mediul toxic ;

- daca are tulburari de vedere

Aceste elemente sunt urmarite atat în cazul vertijului periferic / central , dar si la
ameteli;


      

infectii labirintice ; toxicele vestibulare (eritromicina, streptomicina)

particularitati semiologice : înfundarea unei urechi ; tulburari de auz (debut


declansat de schimbarea pozitiei) ; nistagmus ( se observa daca exista miscari /
secuse- ale globilor oculari ; privirea fixa )

boala Meniere -tip de vertij periferic caracterizat prin triada

1.?     



  

2.? 


3.?  

c    



la vertij de   
 acorda o imp. deosebita : varsaturilor în jet, cu caracter
exploziv ;

? cauzele vertijului central :


- leziuni de trunchi cerebral , cerebeloase, ale cordoanelor posterioare
medulare ;

? caractere semiologice : evolutie de lunga durata ; nesiguranta permanenta


în mentinerea echilibrului ; dificultate sau imposibilitate de deplasare ;
nistagmus de origine centrala ; semne asociate de disfunctie cerebeloasa ;
? substratul etiologic al ametelii si vertijului se identifica prin anamneza ,
examen obiectiv complet , consult interdisciplinar si explorari
complementare .

ddd

? ste descrisa frecvent de pacient ca o à   


  à à 
  
 
 sau ca o senzatie de nesiguranta posturala,
à .

? ’auze: anemii, poliglobulii, HTA, simptom inaugural în sincopa; apanajul


unor boli psihiatrice ( nevroza, psihoza,depresia) .

? O atentie deosebita trebuie acordata ametelilor cu 



, cu
ameteala aparenta, vedere încetoata si instabilitate

? ’
  
    à :
- starile hipoglicemice: ameteli însotite de transpiratie excesiva rece (
atentie la pacientii tratati cu insulina în cazul diabetului zaharat de tip I ) ;
- hemoragii acute ( hematemeza, melene , ameteli cu debut brutal însotite
cu transpiratii )
- simptom premergator sincopei ;

- simptom premergator accidentului vascular cerebral

? evaluarea semnelor vitale: puls, TA , respiratie, temperatura

? ameteala cauzata de scaderea brusca de TA se manifesta frecvent în


ortostatism sau la schimbarea pozitiei

? 
   a ametelilor este cel mai frecvent legata de tratamentele
diuretice aplicate brutal ( scaderea rapida a TA )


? •   
 


ste posibil ca un copil sa sufere de vertij in conditiile in care se joaca pe


calculator un joc ce simuleaza miscarea: jocurile 3-D pot declansa o

 scurta de vertij dar aceasta nu va fi persistenta.

? s      

Stresul psihic poate inrautati multe forme de vertij, dar el in sine nu il poate
declansa.

? certijul pozitional se refera la o varietate de situatii in care o modificare a


pozitiei capului determina o senzatie de
 

!

’ea mai frecventa forma este c "


#  "
  (c ). In
c , atunci cand individul se intinde cu urechea afectata indreptata spre podea,
apare o senzatie scurta doar foarte intensa ca pamantul se invarte.

$d $d

? ste posibil ca simptomele M 



sa fie confundate cu cele ale unei alte
boli. Acest lucru se intampla frecvent, in special datorita folosirii cuvantului
ameteala. Sunt foarte putine cauze de M ce nu au punct de plecare
urechea interna.

? d   insotita si de cefalee usoara, poate fi legata de anumite  



Mà
 . In anumite conditii, diferite tipuri de accidente vasculare pot
declansa vertij, dar aceste afectiuni se asociaza si cu alte semne
neurologice.

 
 
  


0? ’onsultatia

0? ’onsultatia initiala: simptomele si semnele clinice orienteaza diagnosticul

0? ’onsultatia de specia;litate: neurolog, ORL, cardiolog, psihiatru etc.

2. xaminari complementare:

0? Guzuale: ’, cSH, hemoleucograma, audiograma, Rgr. coloana cervicala

0? xaminari speciale: ’T sau/si RMN cerebrala sau de coloana cervicala ele

?"
 


   
0? oala Ménière

0? Triada simptomatica: vertij, tinitus, tulburari de auz

0? Atacurile dureaza 2-5 ore (10 minʹ48 ore)

0? Mai frecvent la tineri, uneori legat de anumite aspecte: in teatre, magazine,


mijloace de transport etc.

0? Adesea cu senzatie de presiune in urechi

0? Tulburari de auz, in special pentru sunete de joasa frecventa

0? certij asociat cu atac de panica si hiperventilatie

0? Diagnosticul impune excluderea cauzelor organice


0? atologie cervicala, neurologica

0? ’auze musculare

0? ’auze vasculare

0? ctro-nistamografia ,  in caz de suspiciune a epilepsy

ë!c   


  

? Dezechilibrul e matinal, la miscari bruste, in special la ridicarea de pe scaun,


din pat sau schimbarea brusca a pozitiei in pat (apare in cateva secunde)

? oate fi prezent nistagmusul rotator

? In 90% din cazuri senzatia poate disparea spontan in cca. 3 luni, dar poate
recidiva.

w!"
  



? Debut brutal, cu vertij violent rotator, greata

? Audiograma simetrica, normala

? Nistagmus spontan orizontal, inspre urechea sanatoasa

? certijul sever dureaza cca. 1-2 saptamani, iar tulburarile de echilibru


persista pentru mai mult timp.

? Atacurile nu recidiveaza.

è!c   
 
 


 legat de diversi factori- in principal de reducerea perceptiilor senzoriale


multiple si de tulburari circulatorii cerebrale.

%!c 

 
     
 

? Õnele medicamente produc hTA ortostatica : benzodiazepinele,


hipotensoare, medicatia anti parkinsoniana, antidepresivele triciclice,
fenotiazina, anticonvulsivantele, (produc vertij cerebelar, acompaniindu-se
de ataxie si nistagmus).

? consumului de alcool

degenerescenta cerebelara in consumul cronic: ataxie si tremor polineuropatie


ce deterioreaza perceptia pozitionala corporala.

!d     
d

Se asociaza cu vertijul: diplopia, dizartria, pareze/paralizii ale extremitatilor


ot aparea Gdrop attack͟-uri si crize repetitive xista factorii de risc cerebro-
vasculari:HTA, ATS, dislipidemii, DZ)

7. Neurinomul acustic

? Apar gradual si progresiv modificarile de auz

? Tinitus

? Modificari de echilibru, in general fara vertij rotator.

ÿ!  
 


? Õneori debuteaza cu simptom initial de ameteala, tulburare de echilibru,


nesiguranta la mers.

? Õlterior se asociaza cu alte elemente neurologice

9. c  







? hTA ortostatica, simptomele apar mai frecvent dimineata si postprandial.

? Aritmiile se pot acompania de vertij nonrotator si colaps.

? certijul poate fi legat de effort fizic exagerat sau sustinut.

?  
 In formele de vertij in care urechea a suferit  
  

  urechii à    àM  fara a se deteriora odata cu
trecerea timpului, fizioterapia poate fi de mare ajutor.
? Atunci cand urechea interna este   fizioterapia ii poate ajuta sa isi
recapete echilibrul. Fizioterapia functioneaza prin antrenarea creierului sa
compenseze pierderea functiei urechii interne.

? Fizioterapia recomandata pentru tratamentul vertijului se cheama


 M à
  si este o forma destul de noua de fizioterapie. ’onsta
din miscari ce inrautatesc intr-o etapa initiala vertijul si din miscari de
echilibrare destul de dificile. rin aceste miscari, sistemul de echilibrare al
creierului invata sa functioneze mai bine. Miscarile constau in deplasarea
ochilor dintr-o parte in alta, rotatia capului dintr-o parte in alta, rotatia
capului in timp ce te deplasezi pe un coridor etc.



 

0? certijul acut cu varsatura: prochlorperazine (tablete sau

0? certijul postural: fara medicatie, doar fizioterapie

In stadiul acut de nevrita vestibulara : metilpredisolonin puls terapie (100


mg/zi, p.o), cu descresterea treptata a dozelor, in decurs de 3 saptamani

0? certijul idiopatic: betahistina; Antihistaminicele pot fi incercate, cu


rezultate modice.
Tulburari cerebrale:doar vertijul din epilepsie poate fi tratat

’el din AIT poate fi partial prevenit ( cu aspirina).

0? certij de origine cervicala: fizioterapie si acupunctura, exercitii medicale

0? Atacul de panica: utilizarea de inhibitori ai recaptarii serotoninei,


antideprimante triciclice, alprazolam, clonazepam.

0? imnastica sustinuta si autocontrolul sunt utile in vertijul recidivant.

?  
 
   

J? Arlevert (cinarizina 20 mg si dimenhidrina 40 mg/cpr)

Tratamentul vertijului periferic, central si mixt si a unor simptome asociate


ca tinitus, greatã, vãrsãturi.

O indicatie specialã o constituie vertijul cerebro-vascular si arteriosclerotic de


tip senil.

Õn comprimat de 3 ori pe zi timp de 4 sãpt. Sau mai mult.

- etaserc (etahistina 24 mg -2*1 cpr./zi), 4-6 sapt. sau mai mult



  


? 

  

Anumite tipuri de M pot fi corectate doar prin interventie chirurgicala
(x. boala Meniere- cu modificarea treptata si ireversibila a functiei urechii
interne)

? ste recomandat pentru eliminarea simptomatologiei persistente,


recidivante.