Note de curs. Capitolul 5.

Asambl ri elastice

5. Asamblari elastice
5.1. Arcuri
5.1.1. Definire. Rol func ional
Arcurile sînt organe de ma ini care prin forma lor i prin calit ile de
elasticitate ale materialelor din care sînt executate, sub ac iunea for elor exterioare
ajung la deforma ii relativ mari, revenind la forma ini ial dup îndep rtarea acestor
for e.
În timpul deforma iei elastice, arcurile înmagazineaz lucrul mecanic efectuat
de for a exterioar , cu posibilit i de redare integral sau par ial .
Scop :
- amortizarea energiei de oc i a vibra iilor (arcuri vehicule, arcuri montate
sub funda ii);
- acumularea unei energii ce trebuie cedat treptat sau în timp scurt (arcurile
ceasurilor, supapelor motoarelor cu ardere intern );
- exercitarea unor for e elastice permanente (arcurile unor ambreiaje);
- limitarea for elor, reglare (la prese, ambreiaje automate, robinete de reglare);
- m surarea for elor i momentelor prin utilizarea dependen ei dintre sarcin i
deforma ie – (dinamometrice).
- schimbarea frecven elor proprii ale unor organe de ma ini.
Clasificare: - dup forma constructiv (fig.3.54) - în foi
- elicoidale
- disc
- inelare
- spirale plane
- bar de torsiune
- speciale

- dup direc ia i sensul for elor exterioare - compresiune

- trac iune

92
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

- torsiune
- încovoiere
- dup forma sec iunii: - circular
- dreptunghiular , p trat
- profilat

Arcuri cu foi Arcul cilindric de Arcul elicoidal conic de Arc spiral

compresiune compresiune

Arc elicoidal cilindric de Arc disc simplu

trac iune Arc bar de torsiune Arc lamelar

Fig.3.54

5.1.2. Materiale
Cerin e:
- rezisten ridicat la rupere
- limit ridicat de elasticitate
- rezisten la oboseal i rezisten e ridicate
La anumite construc ii mai trebuie : - rezisten la coroziune
- dilatare termic redus
- lipsa propriet ilor magnetice
- men inerea propriet ilor mecanice la
temperatur
a) O eluri carbon de calitate i o eluri aliate :
o el c lit i revenit pentru arcuri – STAS 795, OLC 55A; 65A; 75A; 85A,

93
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

51 i 17 A, … , 60 Si 15 A
b) Materiale neferoase : bronz, alam , aliaje Cu – Ni
c) Materiale nemetalice : cauciuc, mase plastice, plut .

5.1.3. Caracteristicile func ionale ale arcurilor

a) Caracteristica arcului – este curba care exprim rela ia dintre sarcini i
deforma iile provocate (fig.3.55); F = F(f); M = g(ϕ)

F, M
b - La majoritatea arcurilor – caracteristic liniar
a
(a) - arcuri elicoidale, bar de torsiune, lamelare,
c din foi drepte ;
f, ϕ - curbilinie cresc toare (b) – arcuri din foi
Fig.3.55 curbate i arcuri telescopice;
curbilinie descresc toare (c) –arcuri disc,
arcuri spirale plane.
b) Rigiditatea arcului – c – m rimea care caracterizeaz raportul dintre sarcina
elementar i deforma ia elementului corespunz tor
dF dM
c= ; c' =
df dϕ
Arcurile cu caracteristic liniar au rigiditatea constant , numit i constanta
arcului :
F1 F F F − F1 ∆F
c= = 2 = … = n = tgα = 2 =
f1 f2 fn f 2 − f1 ∆f

M1 M2 Mn M 2 − M 1 ∆M
sau c' = = =…= = tgα' = =
ϕ1 ϕ2 ϕn ϕ 2 − ϕ1 ∆ϕ
Arcurile cu caracteristic neliniar au rigiditatea variabil
dF
- rapid cresc toare c = mare
df

94
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

dF
- lent cresc toare c = mic
df
c) Lucrul mecanic de deforma ie A – este lucrul mecanic efectuat de sarcina
exterioar i înmagazinat de arc.
f f ϕ ϕ
A= Fdf = g ( f )df sau A' = Mdϕ = g( ϕ )dϕ
0 0 0 0

La arcurile cu caracteristic liniar

1 1
A= Ff i A' = Mϕ
2 2
d) Coeficientul de utilizare volumetric K v - reprezint raportul dintre lucrul
mecanic de deforma ie a arcului i energia total pe care o poate înmagazina volumul
V de material al arcului
A A'
Kv = ; K' v =
σ max
2
τ 2
max
V V
E G
A σ2
( Kv = E max def = ωε ⋅ V = V)
E max def E

5.1.4. Arcuri cu foi

Arcurile cu foi sînt arcuri flexionale (solicitate în principal la încovoiere)
constituite din una sau mai multe foi lucrînd împreun
a) arcuri lamelare
b) arcuri cu foi multiple

95
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

a) Arcuri lamelare (Fig.3.56)

x F

h
pentru sec iune dreptunghiular
l
F( l − x ) F( l − x ) 6 Fl
σ ix = = σ i max = (x=0)
b
F
Wi bh 2 6h2
6
bx

F Fl 3 Fl ⋅ l 2 Mi ⋅l2 2l 2
f = = = = σ i max ⋅
3 EI bh 3 bh 2 h 3 Eh
3E 3E ⋅
12 6 2
bx

F
1 1 Fl 3 1 2 ⋅l2
A= Ff = F ⋅ = F ⋅ σ i max ⋅ =
2 2 3 EI 2 3 Eh
Fig.3.56
1 Fl h ⋅ b ⋅ l 2 V
= 2
⋅ σ i max = σ i2max ⋅ Kv =
2 b⋅h 6 3E 18 E
6
A 1
= =
τ 2
max 18
V
E
pentru sec iune triunghiular
A
Ff 3
Fl 2 1 F ⋅ Fl E
τ i max = 2 Kv = 2 =
bh τ maxV 2 3 E
6 E
σ i max l 2 1
f = ⋅ Kv = → folose te cel mai bine materialul
E h 6
pentru sec iune trapezoidal
1 C0 3b2
Kv = ⋅ ; C0 =
g b1 2b2 + b1
1+
b2
b) Arcuri cu foi multiple, curbe, cu suspensie oblic la capete (fig.3.57)
Se cunosc : F, fo, l
Se cere : n sau b, h

96
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

O 0A
R ctgα = 0 A = Rctgα
F/cosα F/cosα α F AC
Q=2F α M i F ( l + f o tgα )

f
F tgα
α
F tgα
τ i max = ≈
Wi nbh 2

f’
fo
F cosα F l l F F cosα
Q=2F
l 6

Fig.3.57
σ tot = σ i max + σ t ≤ σ ai = 400 500 N / min 2
num rul de foi de arc, n
Ftgα
- σt = pentru foaia principal
bh
Deoarece α→ nu se cunoa te, se determin din faptul c curbura foilor se face dup
un arc de cerc
f 0 = R − l .ctgα

l 1 cos α α
f0 = − l .ctgα = l − = l .tg
sin α sin α sin α 2
α α α
1 − cos 2 − sin 2 2 sin 2
1 − cos α 2 2 2 α
( = = = tg )
sin α α α α α 2
2 sin cos 2 sin cos
2 2 2 2
Elemente
constructive
Aspectele foilor
a b c d e
de arc pot avea forme
Fig.3.58
variate: drepte,
trapezoidale, circulare,
parabolice (fig.3.58),
eventual cu în l imea
a b c d e

Fig.3.59 descrescând , pentru a

mic ora frecarea între

97
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

foi în aceast zon . Forme constructive pentru capetele foii principale sunt prezentate
în fig.3.59.

5.1.5. Arcuri – disc

Arcurile-disc STAS 8215 sunt formate dintr-unul sau mai multe discuri
elastice tronconice.
F F Caracteristic pentru aceste arcuri este faptul c prin varia ia
s raportului h s , ca i prin diferite combina ii de a ezare a
h

d discurilor, se ob in caracteristici elastice diferite.

D
a) Pachet de arcuri disc (suprapuse în acela i sens)

F
F
2F1
F1
ftot

f1 f

Ftot = nF1 , f tot = f 1

b) Coloan de arcuri disc (suprapuse cu alternarea pozi iei lor)
Ftot=F1
F

F1
f
f1 if1

Ftot = F1 , f tot = if 1

c) Coloan de pachete de arcuri disc

Ftot

F
2F1
F1

f1 2f2 f

Ftot = nF1 ; f tot = if 1

unde: n → num rul de discuri dintr-un pachet
i → num rul pachetelor suprapuse

98
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

Elemente de calcul STAS 8216

Tensiunea maxim apare pe zona inelar C (tensiune de F F
C
compresiune) deoaorece sec iunea este minim i
transmite integral for a F. d
D
Tratarea exact a calculelor de rezisten este dificil
– simplificat :
a) For a din arc
4E s4 f h f h f
F= ⋅ ⋅ − − + 1 = F (E ,υ , s , D , f , h )
1 − υ k1 D s
2 2
s s s 2s

b) Tensiunea maxim σ max corespunz tor unei deforma ii f

2
4E s f h f
σ max = ⋅ ⋅ k2 − + k 3 = σ max (E ,υ , s , D , f )
(
1 − υ 2 k1 D) s s 2s
2
6 1 6 D / d −1
unde : k 1 = 1− ; k2 = −1
D D/d D ln D / d
π ln π ln
d d
3(D / d − 1)
k3 =
D
π ln
d
c) Lucrul mecanic de deforma ie pentru un disc, în domeniul de deforma ie de la
starea liber la aplatisare
4E
L1 = ……….. = L(E ,υ , s , D , h )
1 −υ 2
pentru un pachet cu n discuri L = nL1

Elemente constructive
d D h 4 h
0,3 0,5 35 ≈ pentru 1
D s f 3 s

σ a ≈ 1500 N / mm 2

99
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

5.1.6. Arcuri cu solicit ri principale la torsiune

a) Arcul bar de torsiune (fig.3.60)
l

Barele de torsiune sînt întrebuin ate în

F
d numeroase cazuri, la suspensia
vehiculelor, cuplaje elastice cu jocuri

R
F torsionale, în aparate de m sur .
- Solicitare
Fig.3.60 torsiune :

Mt F ⋅ R
- Tensiunea τ tmax = = ≤ τ at = 140 280.N / mm 2
Wp πd 3
16
M tl τt l
- Deforma ia ϕ rad = = 2 ⋅ max ⋅
GI p G d
2
1 1 M l 1 Mt l
- Lucrul mecanic de deforma ie : A' = M t ϕ = M t t =
2 2 GI p 2 GI p

-Coeficientul de utilizare volumetric

1 M t2 l πd 3 πd 2
2 GI p 2
lW p2 l ⋅l
A' 1 lW p 1 1 16 4 1 1
K V' = 2 = 2 = ⋅ = ⋅ = ⋅ = ⋅ =
τ tmax V M t V 2 I p ⋅ V 2 W ⋅ d ⋅ V 2 d ⋅ V V 4 4
⋅ p
G W p2 G 2 2

Se constat c bara de torsiune are cel mai bun coeficient de utilizare volumetric.
Forma capetelor de fixare este poligonal , rotund zim at i aplatisat .
b) Arcuri elicoidale (fig.3.61)
- sînt arcuri formate din sârme sau bare cu sec iune rotund sau
dreptunghiular , înf urate în elice pe o anumit suprafa directoare
Elementele geometrice caracteristice sînt : (STAS 7068)
- diametrul sîrmei d sau b i h
- diametrele - Dm , D , D1

100
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

D
- unghiul de înclinare al spirelor αˆ = 6 90
Dm
- pasul t – în stare liber
D1
Dm 2
+ 0 ,2 ≤ t ≤Fig.3.61
Dm
4 3
f2

d
- coeficientul de arcuire a=
H0
t
H

e
H0
- coeficientul de zvelte e λ=

α
Dm
d/4

Dup sensul for ei de lucru F, pe direc ia

axei, arcul poate c p ta o deformare elastic de compresiune sau de întindere. Arcul
în ansamblu poate fi solicitat la trac iune sau compresiune, dar spira, în principal, la
torsiune (fig.3.62).

α
d

Ft
F sinα
F
F cos α

Fn

F
Di F
Dm
De
Fig.3.62

F – dou componente: F cos , F sin

Mt = FRm cosα Mi = FRm sinα T = F cosα N = Psinα

Deoarece α ≈ 6 90 sin α ≈ 0 i deci se neglijeaz încovoierea i trac iunea

101
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

Dm
F ⋅k
Mt ⋅ k 2 8 Fk Dm 8 Fki
τt = = = = ≤ τ at
max
Wp πd 3
πd 2
d πd 2
16
Dm
i− = indicele arcului = 4…16 pentru arcuri înf urate la rece
d
4…10 pentru arcuri înf urate la cald
1,6
k = 1+ → coeficient ce ine seama de faptul c arcul nu este o grind dreapt , ci
i
una curb .
- Deforma ia arcului este comprimarea sau lungirea lui total ca efect al for ei
F (fig.3.63).

Rm
ϕ F
θ
f ≅ ϕDm/2
ϕ
fl= πDmn

Fig.3.63
Dm
Dm M t l Dm
F πDm ⋅ n Dm3 n
f = R mϕ = = ⋅ 2 =8 4 ⋅F (caracteristic liniar )
2 GI p 2 GI p d ⋅G

1 1 2 8 Dm3 n
- Lucrul mecanic de deforma ie A = F ⋅ f = F ⋅ 4
2 2 d G
F ∆F G d 4
- Rigiditatea C = = = ⋅ 3
f ∆f 8 Dm ⋅ n

1 2 8 Dm3 n
F ⋅ 4
A 2 d G 1
- Coeficientul de utilizare volumetric K v = = =
τ t2max Dm
2
4
⋅V F
G 2 V
⋅
πd 3 G
16

102
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

- Elemente de calcul
Dimensionare –
-Diametrul sîrmei
a) cînd se impune prin gabarit (Dm )
Dm
-se alege i = d i se face verificarea
d
8 FKi
τ tmax = ≤ τ at = - 0 ,5τ r min − pentru sîrm trefilat din OLC
πd 2
- 0 ,35τ r min − pentru sîrm din Bz
b)cînd nu se impune gabaritul
8 FKi
d= ,
πτ at
- Num rul de spire:
Din condi ia de deforma ii (rigiditate):
Gd 4 ∆f Gd 4
- num rul de spire active n= ⋅ =
8 Dm3 ∆F 8 Dm3 ⋅ c
- num rul de spire de reazem nr ≥ 1,5 ; se recomand nr = 2
- num r total de spire nt = n + nr
- Lungimea liber a arcului
- la arcuri de compresiune cu capete prelucrate H 0 = nt + (nr − 0 ,5 )d
H 0 = nt ⋅ d
0,5d - pentru în l imea de a ezare a spirelor de reazem

- la arcurile de întindere H 0 = (n + 1)d + 2 Hc la arcuri cu

pretensionare
H 0 = tn + d + 2 Hc la arcuri f r pretensionare

unde Hc ≈ (0 ,5 2 )Dm - în l imea ochiului de prindere

πDm n1
- Lungimea desf urat a arcului l=
cos α
- Verificarea la flambaj a arcurilor comprimate (fig.3.64)
103
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

a Dac punctul de coordonate (λ, a ) se

0,7 g se te sub curb - nu flambeaz
f2 H0
a= ; λ= ; f 2 = s geata de
H0 Dm
7 λ
exploatare….
Fig.3.64
dac λ 3 → sigur nu flambeaz
c) Arcuri elicoidale cilindrice multiple cu sec iune circular (fig.3.65)
Spa iul disponibil este mai bine folosit dac se întrebuin eaz arcuri elicoidale
multiple. Sistemul ar echivala cu un num r de
F
arcuri cu rigiditate diferit , a ezate în paralel,
care sub ac iunea for ei exterioare F, se
d2

deformeaz cu aceea i s geat f.

d1

Fie un arc compus din z arcuri elicoidale

d 1 , d 2 ,...,d z → diametrul sîrmelor
Dm1 , Dm2 ,...Dm z → diametrul mediu de
Dm2 F
înf urare
Dm1
l1 ,l 2 ,...l z → lungimea sîrmei
Fig.3.65
Condi ia – aceea i tensiune τ tmax i acela i

material ( i deci aceea i s geat ):

f 1 = f 2 = f 3 = ... = f z
F1 C1 F2 C2
Dm3 1 n1 Dm3 2 n 2 Dm3 z n z
8 ⋅ F1 = 8 ⋅ F2 = =8 ⋅ Fz
f

Gd 14 Gd 24 Gd z4
8 F1 ⋅ Dm1 8 Dm2 8 Dm z
τ t max1 = = F2 = = Fz
πd 13 πd 23 πd z3
dar
Dm21 n1 Dm2 2 n2 Dm2 z n z
= = =
d1 dz
Se poate admite în plus, f r nici o dificultate de realizare, c :
n1 Dm1 = n2 Dm2 = = n z Dm z (l1 = l 2 = lz )

104
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

Dm1 Dm2 Dmz

= = = , adic existen a
d1 d2 dz
d1
unei propor ionalit i între diametrul de d3
d2 înf urare i
diametrul sîrmelor.
Dm3
For a preluat de arc : Dm2
Dm1

z π z d i3 π z d3
F= Fi = τ t max = τ t max i
i =2 8 i =1 Dmi 8 i =1 D m
i

Sarcinile preluate de 2 arcuri consecutive :

2
Fi −1 d i3−1 Dmi d Dmi Dmi −1
= ⋅ 3 = i −1 , deoarece =
Fi Dmi −1 d i di di d i −1

5.1.7. Arcuri de cauciuc

La acela i volum de material, arcul de cauciuc amortizeaz o cantitate de
energie sensibil superioar celei corespunz toare arcului din o el − ≈ 40% din energia
de deforma ie. Aceast capacitate de amortizare se datore te frec rilor interne.
Categoriile principale de arcuri din cauciuc (fig.3.66)
De h
s F
F
F
De
f
h

Di
f

F Di
F γ
D

a b c d

Fig.3.66

Arc blocat solicitat la compresiune (fig.3.66.a)

F f
σ= = βε
A h

105
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

h
β =β → nu se deformeaz elastic decît pentru zone mici
D

8 τ c h3
f = ⋅ ⋅ 2
3 G D
Arc cilindric armat cu pl ci metalice (fig.3.66.b) solicitat la forfecare
F F
τf = = ρG f = s .tg
A A⋅G
Arc cilindric armat cu tuburi metalice (fig.3.66.c), solicitat la torsiune
F F D
τ f max = f = ⋅ ln
πDi h 2 πGh Di
Arc cilindric armat cu tuburi metalice (fig.3.66.d), solicitat la forfecare
2M t Ft 2M t
τ t max = = τ f max = =
πhDi2 A forfec Di ⋅ πDi ⋅ h

Mt
M i = 2πρhτ t ρ τ t max =
D D
2π i h i
2 2
Mt 1 1
ϕ= − 2 n−1
πGh Di D
2

Rezisten ele admisibile pentru arcurile de cauciuc

- solicitate static: compresiune = 3…5 N/mm2
forfecare = 1…2 N/mm2
torsiune = 2…2,5 N/ mm2
- cu oc trec tor: compresiune = 2,5…5 N/mm2
forfecare = 1…2 N/mm2
torsiune = 2…2,5 N/ mm2
-solicitate dinamic compresiune = 1…1,5 N/mm2
forfecare = 0.3…0.5 N/mm2
torsiune = 0.3…1 N/ mm2

106
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

5.2. Amortizoare
5.2.1. Caracterizare. Elemente constructive
Au rolul de a disipa energia vibra iilor i ocurilor.
Dup principiul de func ionare:
- amortizoare cu frecare uscat (coulombian )
- amortizoare cu frecare fluid
- amortizoare cu pierderi prin curen i turbionari
Exemple:
Corp a) Amortizor cu frecare uscat -unidirec ional - pentru
superior
disiparea energiei vibra iilor rectilinii (fig.3.67)
Pl ci de F f = µFn = µpA
fixare
µ fiind coeficientul de frecare dintre placi, p – presiunea
Arc de contact, iar A- aria de contact dintre placi.
elicoidal

Corp
inferior

Fig.3.67
b) Amortizoare cu frecare fluid
Amortizarea este determinat de for a de frecare creat la forfecarea unui fluid vîscos
între dou suprafe e cu viteze ≠ sau de for a rezistent , realizat la deplasarea for at
a fluidului vîscos printr-o conduct sau un orificiu.
Vîscozitatea dinamic (η) este caracteristica principal a fluidelor ce determin
caracteristicile amortizoarelor cu frecare fluid :
F f = cv m

în care c este coeficientul de amortizare; v = viteza relativ a elementelor rigide ale

amortizoarelor, legate de masa care vibreaz i batiu; m = exponent:
-m=1 caracteristic liniar
- m< 1 caracteristic progresiv
- m> 1 caracteristic progresiv
Exemple:
107
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

1). Amortizor cu piston (fig.3.68)

Ac Ap

A p2
Fig.3.68 c = 8ηπ
Ac3

2). Amortizor hidraulic telescopic

For a de amortizare se datore te rezisten ei fluidului la trecerea prin orificii mici, în
func ie de raportul dintre coeficientul de rezisten pentru cursa de compresiune cv i
coeficientul de rezisten pentru cursa de destindere c d
- amortizoare cu simplu efect cc = 0; c d ≠ 0
- amortizoare cu dublu efect cc ≠ 0; c d ≠ 0 caracteristic simetric cc = c d
caracteristic asimetric cc ≠ c d
Constructiv amortizoare telescopice – monotubulare
- bitubulare
Schematic amortizor telescopic bitubular (fig.3.69)
piston
camer compensare (aer)

cilindru rezervor

supape de comunicare

tub principal

supape de destindere

lichid axa ro ilor

Fig.3.69

Elementele componente:
- Supapele sînt realizate sub forma de rondele ap sate pe orificii calibrate
prin intermediul unor elemente elastice

108
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

În cazul supapelor de destindere i comprimare

rondele obturatoare, din tabl de o el de arc cu
grosimea 0,2…0,25 mm au realizate pe
periferie, prin frezare, un num r de fante
calibrate,.prin care se creeaz rezisten a
vîscoas a lichidului.
- Pistoanele sînt confec ionate din font sau materiale ceramice
- Tuburi exterioare-din evi de o el
- Sistemul de etan are-inel de cauciuc cu zim i interiori sau man et de
etan are (simmering)

- Lichidul de amortizare – trebuie s aib un indice de viscozitate (I V)

ridicat: 3,6,…3,9 cSt la 100°C, minimum 12 cSt la 50°C i 6500 cSt la 40°C.
Înc lzirea amortizoarelor implic sc derea vîscozit ii → sc derea performan elor
De exemplu: înc lzirea amortizorului de la 20 la 12o°C conduce la reducerea
cantit ii de energie disipate cu 35%.

5.2.2. Elemente de calcul i proiectare

Calculul se efectueaz în strîns corela ie cu celelalte elemente ale suspensiei
(masa suspendat , elemente elastice etc.).
Pentru un amortizor hidraulic telescopic se parcurg urm toarele etape:
- Stabilirea caracteristicii externe de amortizare
Pentru viteze ale pistonului de pîn la 0,5m/s → domeniul I de func ionare
>0,7m/s → domeniul II de func ionare
Caracteristica de amortizare (curba A) conduce în domeniul vitezelor mari la for e de
amortizare exagerate, cu implica ii negative asupra confortului → introducerea unei
supape de desc rcare care intr în func iune numai la o anumit vitez – numit

109
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

vitez critic . Se asigur pentru viteze mari o caracteristic de amortizare regresiv

(curba B). Pentru suspensii auto Vcr = 0 ,2 0 ,4 m / s .

Fa
[N]
Curba de amortizare p tratic

Curba de amortizare regresiv

Complet înc rcat

2000
I
F r sarcin util
II
1000

va
0,5 1,0 1,5
[m/s]

- Dimensiuni constructive de baz

•) Lungimea l – impus de valorile extreme ale elementului elastic
••) Diametrul exterior De - din condi ia termic W forfecare = W evacuat
convec ie
W forfecare = kvm2 - viteza medie a vibra iilor k – constant dependent de
amortizare (orificiu, etc.);
W evacuare convec ie = πDe lα .∆T
••) Orificiile calibrate

Condi ia de debit ( debitul prin orificiul calibrat identic cu cel realizat de

piston)
Qcal= Qcal = Q piston = SV p µ cal S cal 2 g p / γ Fa = pS p

µ cal = coeficientul de pierdere la scurgerea prin orificii calibrate.

De exemplu, pentru o curgere caracterizat prin num rul Reynolds Re :
Re 320 , µ cal ≈ 0 ,72 0 ,75 .

••) Dimensionarea canalelor circulare din piston

110
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

5.3. Suspensii mecanice

Rol - mic orarea amplitudinii mi c rii transmis de la ma in la funda ie ;
- mic orarea for ei transmis de la ma in la funda ie.

F=Fo sin t
x(t)
Ma in
m m
t

Suspensie Excita ie

t
Funda ie
u=uo sin t
Fr(t)

a) pentru reducerea amplitudinii mi c rii b) pentru reducerea for ei

P r ile principale ale unei suspensii:
- elemente elastice (arcuri) cu rol de sus inere a sarcinii;
- elemente de disipare a energiei vibra iilor (amortizori).
M rimile prin care se poate caracteriza o suspensie:
- transmisibilitatea absolut T A
Am
•)pentru cazul din fig.a TA = , Am = amplitudinea vibra iei ma inii,
Af

A f = amplitudinea vibra iei funda iei

AFf
••) pentru cazul din fig.b T A = ;
AFe
AFf = amplitudinea for ei transmis funda iei

AFe = amplitudinea for ei transmis excita iei

- transmisibilitatea relativ TR :
As
TR = ; As = amplitudinea deforma iei suspensiei
Avf

Arf = amplitudinea vibra iei funda iei

111
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

- r spunsul mi c rii A1 , numit factor de amplificare;

Ad
A1 = , Ad − amplitudinea deplas rii sistemului elastic – sub ac iunea
A st
amplitudinii for ei de excita ie
A st − deforma ie static

Exemple ale m rimilor T A ,TR si A1 pentru un sistem cu un grad de libertate

ξ = c / ccr ; ccr = 2 km ω0 = k / m ⋅ 1 − ξ 2
Suspensia cu amortizor vîscos cuplat rigid:
- cre terea amortiz rii realizeaz mic orarea transmisibilit ii la rezonan ,
dar conduce la ob inerea unor valori mari ale transmisibilit ii absolute pentru valori
ridicate ale pulsa iei ω / ω 0 1.

TA A1
Amorti
zorul
100 10
m
este
=0,1
10 eficace
=0,01 =1
1 numai
=0,5
1 în zona
0,2 1 10 / 0 0,2 1 10 / 0 rezona
n ei
(fig.a). Factorul de amplificare A1 este mic orat, pentru o valoare a pulsa iei, de
cre tere a amortiz rii (fig.b).
Suspensia cu amortizor coulombian legat rigid:
- realizeaz o leg tur rigid prin blocarea amortizorului atunci cînd for a de
frecare este mare i excita ia se face cu pulsa ii foarte mici (ω ω 0 ) . În aceste
condi ii T A = 1 . Cre terea coeficientului de amortizare coulombian mic oreaz
transmisibilitatea absolut la rezonan i m re te pulsa iile la care aceasta se
realizeaz .

112
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

?? Intreb ri recapitulative
1) Care dintre urm toarele afirm ii este adev rat : arcul este un organ de ma in
care realizeaz o leg tur
a) elastic ;
b) rigid .
între p r ile sau piesele unei ma ini, mecanism sau dispozitiv?
2) Caracteristica arcului este curba care exprim dependen a dintre:
a) for a i deforma ia elastic liniar ;
b) moment i deforma ia elastic unghiular ;
c) între for i moment;
d) între for i unghiul de înf urare al elicei.
3) Rigitatea arcului este o m rime:
a) adimensional
b) care se exprim în N/mm.
4) Care dintre sec iunile arcurilor lamelare au cel mai bun coeficient de utilizare
volumetric?
a) dreptunghiular ;
b) triunghiular ;
c) trapezoidal .
5) Solicitarea principal a arcurilor de torsiune este:
a) torsiunea;
b) trac iunea.
6) Arcurile elicoidale cilindrice în ansamblu sunt solicitate la:
a) torsiune;
b) trac iune;
c) compresiune.
7) La acela i volum de material, arcul de cauciuc amortizeaz o cantitate de energie:
a) superioar celei corespunz toare arcului din o el;
b) inferioar celei corespunz toare arcului din o el.

113
 Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

8) Caracteristicile mecanice ale arcului depind de:

a) compozi ia i propriet ile materialului din care se realizeaz ;
b) for a sau momentul la care sunt solicitate arcurile.

114