Sie sind auf Seite 1von 12

2009

Cuprins:

Cap1.Notiuni generale…………………………………………………………...3
Cap2.Procesul de precuratire a cerealelor..……………………………………...4
Cap3.Surse de poluare…………………………………………………………...6
Cap4.Factori de poluare…………………………………………….....................6
Cap5.Impactul factorilor de poluare asupra omului si mediului……...................7
5.1 Impactul pulberilor asupra aerului..................…………………………...7
5.2 Impactul pulberilor asupra apei...................................................................7
5.3 Impactul pulberilor asupra solului...............................................................7
5.4 Impactul pulberilor asupra organismului.....................................................8
5.5 Impactul insectelor asupra omului...............................................................8
5.6 Impactul apei uzate asupra mediului...........................................................8
5.7 Impactul vibratiilor asupra organismului……………………………...….8
5.8 Impactul semintelor altor plantei si al neghinei..………………………....9
5.9 Impactul continutului de boabe sparte asupra omului….……………....…9
5.10 Impactul corpurilor feroase asupra omului …………………….……....9
Cap6.Metode de combatere a factorilor de poluare……………………..……...10
6.1 Metode pentru pulberilor..........................................…………………….10
6.2 Metode pentru combaterea insectelor…………….................…….......…10
6.3 Metode pentru combaterea deversarilor de ape uzate…...…………..…..10
6.4 Metode pentru combaterea vibratiilor..…………………...………….….10
6.5 Metode de combatere a semintelor altor plante si a boabelor sparte.........11
6.6 Metode de combatere a corpurilor feroase................................................11
Bibliografie……………………………………………………………………..12

2
Procesul de prelucrare a cerealelor

Capitolul1.Notiuni generale

Produsele obtinute din prelucrarea cerealelor au fost considerate


intotdeauna componente esentiale ale unei alimentatii echilibrate datorita:
compozitiei lor chimice; posibilitatilor variate de prelucrare;accesibilitatii in
asimilare.
Cultura cerealelor reprezinta pe glob o sursa de baza in hrana populatiei si
a animalelor crescute de om, fiind raspandite pe o suprafata de 760 milioane ha,
ceea ce reprezinta 50% din terenurile arabile ale planetei noastre. Cu exceptia
Antarticei, cerealele se cultiva practic pe toate continentele, chiar daca la nivel
mondial repartitia acestora ste influentata de factori ecologici si economico-
istorici.
Mari zone producatoare de grau pe glob se gasesc in Rusia, in Ucraina,
cursul mijlociu al Volgai, nordul muntilor Caucaz; in SUA (statele Dakota,
Minessota). In Europa, graul are mare aspandire (Italia, Franta, estul Angliei, in
nordul platoului Spaniei, cursul mijlociu al Dunarii (Campia Romana),
Republica Moldova. Asia are doua zone importante de cultura a graului in N-E
Chinei, in Delta Gangelui si Indului. In America de Sud, terenuri cultivate cu
grau sunt in Argentina, Brazilia, Uruguay, Peru, Chile.
Cerealele sosite la mori contin un procent variabil de corpuri straine care
trebuie eliminate in vederea obtinerii unui produs finit de calitate
superioara.Aceasta operatie de eliminare se realizeaza prin procesul de
precuratire a cerealelor.
Sectia de precuratire a cerealelor se afla de obicei in incaperi apropiate de
siloz si fac legatura directa cu zona de depozitare.Procesul de curatire a
cerealelor se desfasoara intr-o anumita succesiune,urmarindu-se eliminarea in
prima faza a corpurilor straine care pot impiedica eliminarea celorlalte
corpuri,sau care ar duce la mpurificarea mai intensa a cerealelor in diferite faze
de curatire.

3
Capitolul 2.Procesul de precuratire a cerealelor

Majoritatea cantitatilor de cereale se recolteaza cu un continut de corpuri


straine, alcatuite in general din: seminte de buruieni, impuritati minerale (praf,
pamânt, nisip, pietris), impuritati organice (paie, pleava, insecte etc.), seminte de
alte plante de cultura, sparturi de seminte, boabe atacate de insecte, seminte
mucegaite, incinse, incoltite, cu miezul vatamat sau alterat, diferite corpuri
toxice si vatamatoare pentru oameni si animale etc.
Pentru curatirea loturilor de cereale se tine seama de diferenta intre unele
caracteristici dinstincte ale semintelor produsului de baza si ale corpurilor
straine.
Insusirile distinctive care se au in vedere la curatirea cerealelor sunt:
- dimensiunile semintelor si ale corpurilor straine, exprimate prin latime,
grosime si lungime;
-proprietatile aerodinamice ale componentelor lotului;
-forma semintelor si a corpurilor straine;
Operatiile de pregatire a cerealelor pentru macinis,au in
principiu,urmatoarea ordine de desfasurare:
-eliminarea diverselor corpuri straine mai mici sau mai mari decat bobul si a
celei mai mari cantitati de praf;
-eliminarea corpuilor straine mai lungi sau mai scurte;
-spalarea;
-aspirarea tuturor prafurilor;
-aspirarea magnetica;
-decojirea.
In urmatoarea schema tehnologica,sunt prezentate aceste operatii de
pregatire a cerealelor pentru urmatoarea etapa de prelucrare:

4
Siloz

Precuratire

Separare Separare Separare Separare


Separare
aerodinamica hidrodinamica dupa lungime magnetica
granulometrica
(separator- (sistem de (ciururi (aparat
(trior)
aspirator) spalare) vibratoare) magnetic)

Decojire

Schema tehnologica a procesului de precuratire a cerealelor

5
Capitolul 3.Surse de poluare

Componentele instalatiei de precuratire a cerealelor si operatiile pe care le


executa aceste componente,pot reprezenta veritabile surse de poluare ale
mediului inconjurator.
Sursele de poluare intalnite in schema tehnologica prezentata in capitolul 2
sunt urmatoarele:
-depozitul;
-separarea aerodinamica;
-separarea hidrodinamica;
-separarea dupa lungime;
-separarea granulometrica;
-separarea magnetica;
-decojirea.

Capitolul 4.Factori de poluare

In timpul functionarii procesului de precuratire a cerealelor rezulta


urmatorii factori de poluare generati de sursele amintite in capitolul anterior:
1.depozitul-praf
-pleava
-insecte
2.separarea aerodinamica-praf
-pleava
-coji de cereale
3.separarea hidrodinamica-apa uzata
4.separarea dupa lungime-tocatura de paie
-vibratii datorate ciururilor vibratoare
5.separarea granulometrica-neghina
-semintele altor plante
-boabe sparte
6.separarea magnetica-bucati de fonta si otel
-cuie
-suruburi
-piulite
7.decojirea-cenusa
-boabe sparte

6
Capitolul 4.Impactul factorilor de poluare asupra mediului
inconjurator si asupra omului

5.1. Impactul pulberilor asupra aerului


In principal pulberile impurifica aerul atmosferic in zona de producere a
acestora, reducand vizibilitatea.Particulele solide de dimensiuni mai mari se
concentreaza in zona din jurul sursei de poluare.Particulele solide de dimensiuni
mici si foarte mici sunt preluate de curentii de aer care pot deplasa pulberile la
distante considerabile fata de locul de emisie,producand poluarea.
Vegetatia terestra din zona este afectata de particulele care acopera si
sufoca frunzele,influientand cresterea si dezvoltarea acestora.
Aerul poluat cu particule solide rezultate din maruntire,transport si sortare
sufera fenomenul de autopurificare,care cuprinde in esenta procese de diluare si
de sedimentare.
Factorii care influienteaza autopurificarea aerului sunt:
• volumul pulberilor;
• factorii meteorologici,care favorizeaza acumularea pulberilor in
apropierea solului;
• factorii geografici:
- relieful plat, caracterizat prin prezenta curentilor de aer faciliteaza
diluarea pulberilor in aerul atmosferic,
- vegetatia,prin copacii plantati in zona, are un caracter filtrant
pronuntat fata de pulberi.

5.2.Impactul pulberilor asupra apei


Sedimentarea particulelor de praf este posibila in conditii de acalmie,
cand pulberile ajung in ape cu consecintele ca decurg : poluarea poluarea
acesteia.

5.3. Impactul pulberilor asupra solului


Particulele de dimensiuni mai mari (pleava) se depun in cantitati
importante, pe solul din apropierea utilajelor care functioneaza..Zona respectiva
este lipsita total de vegetatie.
Particulele de dimensiuni mai mici (praful) sunt purtate de curentii de aer
si se depun pe solul si vegetatia din exteriorul unitatii,in cantitati mai mici sau
mai mari.

7
5.4 Impactul pulberilor asupra organismului
Actiunea mecanica a prafului asupra organismului se manifesta sub forma
de iritari ale :
• pielii (eczeme),
• ochilor (conjunctivite),
• cailor respiratorii (pneumoconioze).
Pneumoconiozele sunt cauzate de pulberi de naturi diferite,un exemplu
fiind si praful.Imbolnavirea este dependenta de agresivitatea substantei
respective,de concentratia sa in atmosfera zonei de lucru (pentru care sunt
stabilite limite prin normele de igiena a muncii), de dimensiunea (diametrul sau
lungimea) particulelor inhalate,de perioada de timp in care s-a inhalat praful
respectiv.
Pe masura ce dimensiunile pulberilor cresc,caracterul bioactiv se
atenuiaza si potentialul lor vatamator se manifesta indirect,prin transportarea de
germeni spre caile respiratorii, piele sau ochi,iar termoreglarea este ingreunata.
In cantitati mari,pulberile maresc potentialul de accidentare,prin reducerea
vizibilitatii.

5.5.Impactul insectelor asupra omului


Insectele prezente in depozitele de pastrare a cerealelor,apar ca urmare a
existentei unei temperaturi ridicate,a unui grad ridicat de umezeala sau a unei
cantitati de boabe sparte.Se remarca prin:dezvoltarea microflorei pe suprafaţa
boabelor,denaturarea gustului şi culorii masei de cereale,provocand anumite boli
si o calitate scazuta a produsului finit.

5.6.Impactul apei uzate asupra mediului


Apa uzata provenita in urma separarii hidrodinamice,are un continut
ridicat de impuritati:prafuri lipite de bob,microorganisme,pulbere de
malura,pietricele,cenusa,etc.Ca urmare a deversarii acestor ape
uzate,microorganismele de orice fel, ajunse în apa receptorilor, fie că se dezvoltă
necorespunzător, fie că dereglează dezvoltarea altor microorganisme sau chiar a
organismelor vii.

5.7.Impactul vibratiilor asupra organismului uman


Din punctul de vedere al actiunii nocive asupra organismului,vibratiile pot
provoca:
• afectiuni ale articulatiilor;
• tulburari vasculare la maini sau la picioare;
In functie de sursa care le genereaza,vibratiile pot actiona direct asupra
organismului executantului sau indirect,prin intermediul postamentilor pe care
sunt amplasate utilajele.

8
5.8.Impactul semintelor altor plante si al neghinei asupra omului
Semintele de buruieni, având în general un continut de umiditate mai mare
fata de al cerealelor,maresc umiditatea cerealelor. Unele seminte de buruieni din
masa de cereale, sunt toxice si vatamatoare, de aceea, peste o anumita limita, fac
lotul inutilizabil pentru alimentatia omului sau furaje.
Consumul in amestec cu cereale a unor cantitati mari din semintele de
neghina,turita,cornul secarei,malura etc. pune in pericol sanatatea
consumatorilor la care se constata: tulburari nervoase si gastrice, intoxicatii,
dureri de cap si abdominale, ameteala, greata, anomalii ale vederii, vâjâieli in
urechi, senzatii de oboseala, convulsii, hemoragii si in unele cazuri paralizii si
chair accidente mortale.
Semintele de plante aromatice (condroniu, pelin etc.), macinate in amestec
cu grâul, imprima fainii si pâinii un gust si un miros neplacut, iar pâinea care
provine din grâul macinat in amestec cu seminte de condroniu are o culoare
violet murdara si gust anormal.

5.9.Impactul continutului de boabe sparte asupra omului


Semintele sparte si cele vatamate, care sub anumite dimensiuni se
considera corpuri straine in unele loturi de cereale, sunt nerezistente la
conservare indelungata fiind mai vulnerabile la atacul de microorganisme si
daunatori animali (insecte si acarieni) specifice produselor depozitate.Astfel,in
functie de tipul acestor microorganisme si insecte,sanatatea omului poate fi pusa
in pericol.

5.10.Impactul corpurilor feroase asupra omului si mediului


Este obligatorie separarea corpurilor feroase prezente in lotul de
cereale,deoarece ajunse in materialul finit,sub forma de pulbere sau aschii pot
provoca leziuni aparatului digestiv al omului.De asemenea au ca
efecte:distrugerea suprafeţelor de lucru a utilajelor din procesul tehnologic,
provocarea incendiilor, impurificarea produsului finit.
Eliminate necorespunzator pe suprafata solului,aceste deseuri au un efect
extrem de poluant asupra acestui factor de mediu si asupra tuturor elementelor
care vin in contact direct.

9
Capitolul 6.Metode de combatere a factorilor de poluare

6.1.Metode pentru combaterea pulberilor


Pentru a preveni difuzia pulberilor in aerul atmosferic,sunt necesare
anumite instalatii ca:ventilatoare,filtre si camere de praf,hote,conducte de
circulatie a aerului si a prafului.

Ca masuri pentru combaterea efectelor pulberilor asupra omului pot fi:


• folosirea de diferite echipamente de protectie:
• masca de praf;
• masca filtranta cu filtre corespunzatoare;
• aparatul izolant in care se realizeaza un circuit inchis de aer
printr-un aport oxigen primit de la o butelie de mici
dimensiuni;
• reducerea timpului de contact cu aerul impurificat;
• sporirea rezistentei organismului prin:
• controlul periodic al sanatatii angajatilor;
• asigurarea alimentatiei de protectie si a lichidelor.

6.2.Metode pentru combaterea insectelor


Exista 2 tipuri de metode pentru combaterea insectelor:
• Metodele fizico-chimice constau în îndepărtarea prafului şi insectelor cu
ajutorul periilor, măturilor şi aspiratoarelor.
• Metodele chimice constau în tratarea cerealelor cu vapori de substanţe
chimice (acid cianhidric, bromură de metil etc.) proces numit şi gazare.

6.3.Metode pentru combaterea deversarilor de ape uzate


-existenta unor rezervoare proprii de colectare a apei uzate;
-epurarea apei rezultate in urma procesului.

6.4.Metode pentru combaterea vibratiilor

Metodele pentru combaterea zgomotelor si vibratiilor pot fi tehnice si


organizatorice.
Metodele tehnice constau in :
• echilibrarea corecta a organelor utilajelor;
• intretinerea in buna stare a utilajelor;

10
• izolarea fundatiilor masinilor generatoare de vibratii (izolatii
elastice,arcuri);
• utilizarea echipamentelor individuale de protectie (manusi
vibroizolante,incaltaminte vibroizolanta).
Metodele organizatorice constau in :
• examenul medical al muncitorilor la angajare si periodic,
• neadmiterea la lucru a celor cu afectiuni ale sistemului nervos, articular
etc.;
• schimbarea dupa anumite intervale de timp a lucratorilor de la utilajele
care produc vibratii;
• instruirea personalului.

6.5.Metode de combatere a semintelor altor plante si a boabelor sparte


Acesti factori de poluare sunt impuritati valorificabile ce pot fi depozitate
in spatii special amenajate,si apoi refolosite ca produs furajer sau pot fi
dispersate pe sol tinandu-se seama de anumite conditii ca:beneficiul pentru
nutritia altor plante sau proprietatile fizice si chimice ale solului respectiv.

6.6.Metode de combatere a corpurilor feroase


-constructia unei platforme betonate pentru depozitarea deseurilor
feroase;
-valorificarea acestor deseuri prin reutilizarea lor.

11
Bibliografie

1. R. Rapeanu,N. Maruta-Masini si instalatii in industria


moraritului,Editura Tehnica,Bucuresti,1965
2. M. Nicolaescu-Exploatarea si intretinerea utilajelor din industria
morarit si panificatie,Editura Tehnica,Bucuresti,1973
3. Bernar Barhad-Bolile provocate de pulberi si prevenirea
lor,Editura Stiintifica si Enciclopedica,Bucuresti,1980

12