Sie sind auf Seite 1von 46

PROCEDURA CIVILA

Curs 1 Semestrul 2

Calculul termenelor procedurale

Potrivit art. 101 CPC termenle se calculeaza pe ore, pe zile, pe saptamani, luni
si ani.
Termenele pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.
Termenul pe zile se calculeaza pe zile libere, neintrand in calcul nici ziua in care
a inceput sa curga, si nici ziua in care se sfarseste (termenul pe zile pline)
Termenul pe săptămâni, luni si ani se sfarsesc in ziua saptamanii, lunii sau
anului corespunzator zilei de plecare.
Termenul care incepe la 29, 30 sau 31 ale lunii si se implineste intr-o luna care
nu are o asemenea zi se va socoti implinit in ultima zi a lunii.
Termenele prohibitive se calculeaza de la termenul fixat spre ziua de la care
incepe sa curga. Astfel spre exemplu, daca termenul este fixat pe data de 04.03.2010,
citatia va fi inmanata paratului cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata, adica la
data de 26 februarie 2010.
Cand termenele se sfarsesc intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este
suspendat acestea se vor prelungi pana la sfarsitul primei zile lucrătoare care urmeaza.
(ex. Daca te amendeaza joi, 48 de ore se sfarsesc sambata, care este
nelucratoare, asa ca poti sa platesi luni. Daca te amendeaza sambata, tot luni trebuie sa
platesti, fiind 48 de ore)
Actele de procedura inaintate prin posta instantelor judecatoresti se socotesc
indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de
implinirea lui (art. 104).

Durarata termenelor procedurale.


Pentru stabilirea duratei termenlor procedurale trebuie sa se stabileasca atat
punctul de plecare, cat si punctul de implinire a termenului.
Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea
nu dispune altfel.
Dovada comunicarii actelor de procedura se face cu procesul verbal intocmit de
agentul procedural.
Legiuitorul a prevazut trei situatii in care se aplica principiul echivalentei sau
echipolentei.
1. daca comunicarea hotararii a fost facuta odata cu somatia de
executare, termenul de apel sau de recurs va incepe sa curga de la aceasta
comunicare.
2. in cazul in care o parte a declarat apel sau recurs inainte de
comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii
cererii de apel sau de recurs. In acest fel se inlatura posibilitatea declararii
mai multor apeluri sau recursuri.

1
3. potrivit art. 102 alin. 2 termenele incep sa curga si impotriva partii
care a cerut comunicarea de la data cand a cerut-o.
In unele situatii termenele incep sa curga si de la alte momente. Spre exemplu,
de la pronuntare atunci cand se constata perimarea.

Caracterele termenelor procedurale - Termenele sunt fixe si continue.


 Fixitatea termenelor. De regula termenele legale sunt fixe in sensul ca nici
partile nici judecatorul nu le pot mari sau micsora. Prin exceptie, termenul de recurs poate
fi prelungit cu 5 zile de catre presedintele instantei.
Este singurul termen legal care poate fi prelungit. Termenele judecatoresti pot fi
modificate, urmarindu-se insa sa nu se cauzeze un prejudiciu partilor prin preschimbare.
Teremenele conventionale pot fi modificate prin acordul partilor.
 Continuitatea termenelor. Termenele sunt continue, curgand de regula de
la prima zi pana la ultima zi. Termenele curg si impotriva incapabililor, deoarece acestia
sunt aparati prin reprezentantii lor legali.

In anumite cazuri curgerea teremenelor se intrerupe.


Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. In
acest caz se va face din nou o singura comunicare a hotararii la cel din urma domiciliu al
partii pe numele mostenitorilor. In acelasi fel se va proceda si in cazul recursului.
Termenele de apel si de recurs se intrerup prin moartea mandatarului caruia i s-a
facut comunicarea, caz in care se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei,
termenul incepand sa curga de la aceasta data.
In cazul in care partea a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de
vointa ei (caz de forta majora) sa indeplineasca actul de procedura actul se va indeplini in
termen de 15 zile de la incetarea starii de forta majora.
In caz de intrerupere a termenelor va incepe sa curga un nou termen, intervalul
de timp scurs inainte de intrerupere nefiimd luat in seama.

Sanctiuni procedurale
Reprezinta masuri cu caracter de constrangere menite sa garanteze respectarea
normelor juridice care prescriu formele si conditiile dupa care trebuie sa se desfasoare
activitatea judiciara in pricinile civile.

Nulitatea actelor de procedura


Nulitatea ca sanctiune determina ineficienta actelor de procedura indeplinite
fara respectarea regulilor de desfasurare a procesului civil si care se rasfrange adeseori
asupra actelor ulterioare.

Clasificarea nulitatilor.
Primul criteriu : dupa caracterul normei incalcate. Distingem intre nulitati
absolute si relative. Potrivit art. 108 din Cod, nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de
parte sau de judecator in orice stare a pricinii. Celelalte nulitati se declara numai dupa
cererea partii care are interes sa le invoce.

2
Judecatorul, desi nu poate invoca din oficiu nulitatea relativa, datorita rolului
sau activ este obligat sa atraga atentia partii interesate asupra posibiltiatii invocarii in
favoarea sa a nulitatii actului.
Dupa izvorul lor nulitatile sunt exprese si virtuale. Nulitatile exprese sau
textuale ori explicite sunt acelea stabilite anume de lege. (ex. Art 89, 258, 302 CPC)
Nulitatile virtuale sau tacite ori implicite isi au izvorul in nesocotirea
principiilor fundamentale sau a altor reguli de drept procesual civil. (ex. Art. 147, art. 85,
97, 315 379 etc.)

Al treilea criteriu, dupa intinderea efectelor distructive, distingem intre nulitate


toatala si partiala.
Nulitatea totala determina ineficacitatea actului juridic in intregul sau. Cea
partiala se rasfrange asupra acelor parti ale actului juridic care contravin legii. (ex. Art.
327, alin 1)

Al patrulea criteriu: dupa modul in care opereaza distingem intre nulitati de


drept si nulitati judiciare
Cele de drept operea in temeiul legii fara sa fie nevoie de o hotarare
judecatoreasca in acest sens.
Nulitatile judiciare afecteaza actul de procedura doar daca intervine o hotarare
prin care se pronunta sanctiunea.

Un alt criteriu : dupa cum privesc forma exterioara sau intrinseca a actului de
procedura distingem intre nulitati extrinseci sau intrinseci.
Cele intrinseci intervin in cazul nesocotirii unor cerinte ce tin de natura actului
de procedura.
Nulitatile extrinseci intervin in cazul nesocotirii unor conditii exterioare ale
actelor de procedura. Spre exemplu indeplinirea actelor de un judecator necompetent.
Neplata taxei de timbru, depunerea apelului sau recursului la instanta imediat superioara.

Dupa cum nulitatea se intemeiaza pe raportul cauzal specific dintre diferitele


acte de procedura, nulitatile sunt proprii sau derivate.
Nulitatea derivata reprezinta o consecinta a invalidarii unor acte procedurale
anterioare, si fata de care actul in cauza se afla intr-un raport de dependenta. Art. 106 –
anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care
acestea nu au o existenta de sine statatoare.

Conditiile generale ale nulitatii.

Potrivit art. 105 actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent


sunt nule.
Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar
necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce
nu se poate inlatura decat prin anularea lor.
In cazul nulitatilor prevazute expres de lege, vatamarea se prezuma pana la
dovada contrarie. Din textul enuntat rezulta conditiile generale ale nulitatii:

3
Prima conditie – nesocotirea dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea
procesului civil.
A doua conditie – producerea unei vatamari
A treia conditie – vatamarea sa nu poate fi inlaturata in alt mod decat prin
anularea actului.

Invocarea si constatarea nulitatilor.


Potrivit art. 108 / 308 nulitatile de ordina publica (Adica aboslute ) pot fi
invocate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii.
Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la
prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii
in fond ( este vorba de nulitatea relativa)
In fine, nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul lui fapt.
Nulitatile pot fi invocate pe cale de exceptie in judecata in prima instanta si prin
caile legale de atac dupa judecarea fondului.
Instanta de judecata este aceea care constata nulitatea si anuleaza actele de
procedura pronuntandu-se dupa caz printr-o incheiere sau hotarare.

Efectele nulitatii
Efectul principal consta in invalidarea actului de procedura, astfel ca nulitatea
determina ineficacitatea actului si suprimarea efectelor care s-au produs deja, indiferent
de natura normei incalcate. Daca prin actul anulat s-au luat anumite masuri acestea nu vor
mai fi aduse la indeplinire. Daca ele s-au executat intre timp, ele nu vor fi luate in
considerare, si deci ele nu isi vor mai realiza functia lor procesuala. In anumite situatii,
desi anumite acte sunt declarate nule, ele produc totusi anumite efecte.
Spre exemplu o tranzactie anulata pentru vicii de ordin procedural, poate
contine o marturisire cu privire la dreptul dedus in justite.
Ca ultim efect, anularea unui act de procedura atrage anularea tuturor actelor
urmatoare.

Decaderea

Reprezinta acea sanctiune procedurala care consta in pierderea dreptului privitor


la declararea unei cai de atac sau la indeplinirea unui act de procedura ce nu a fost
exercitat in termenul prevazut de lege decaderea se poate intalni in urmatoarele doua
situatii:
Prima situatie: cand legea stabileste un termen fix pentru exercitarea unui drept
sau indeplinirea unui act de procedura.
A doua situatie: cand legea stabileste ca exercitarea unui drept sau indeplinirea
unor acte de procedura trebuie sa se faca intr-un anumit stadiu al procesului ori intr-o
anumita ordine, si partea nu a respectat dispozitiile legale.
Invocarea decaderii se face pe cale de exceptie in cursul judecatii.
Constatarea decaderii are drept efect stingerea completa a tuturor posibilitatilor
exercitarii dreptului sau indeplinirii actului nerealizat in termen.

4
JUDECATA IN FATA PRIMEI INSTANTE

Proceduri prealabile sesizarii instantei

Potrivit art. 109 din cod, in cazurile anume prevazute de lege sesizarea instantei
se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, in conditiile stabilite de
acea lege.
Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in
judecata.
Procedurile prealabile sunt reglementate in legea 554 din 2004, in materia
litigiilor comerciale evaluabile in bani si in materia serivicilor postale.
Procedura prevazuta de legea 554 – in temeiul art. 7 din legea 554 din 2004 a
contenciosului, inainte de a se adresa instantei de contenctios administrativ compentente
persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-
un act administrativ unilateral trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de
30 de zile de la data comunicarii actului revocarea in tot sau in pate a acestuia.
Plangerea se poate adresa in egala masura organului superior daca acesta exista.

Curs 2 11.03.2010

Cererea de chemare in judecata.

Cererea de chemare in judecata reprezinta actul procedural prin care


reclamantul investeste instanta de judecata cu o pretentie civila.

Caracteristicile cererii de chemare in judecata:


1. reprezinta un act de investire a instantei
2. cererea de chemare in judecata are ca obiect o pretentie civila concreta
3. cererea de chemare in judecata este un act declarativ, adica de exprimare a
vointei reclamantului cu privire la o pretentie.

Elementele pe care trebuie sa le cuprinda cererea de chemare in judecata:


Conf art 112 din cod cererea va cuprinde:
1. Numele, domiciliul sau resedinta partilor, ori, pentru persoanele
juridice, denumirea si sediul lor. Daca reclamantul locuieste in strainatate
va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate
comunicarile privind procesul. Desi textul de lege se refera numai la
nume, prin nume se intelege de catre legiuitor numele si prenumele.

5
Indicarea domiciliului este un element necesar pentru corecta
individualizare a partilor, precum si pentru citarea lor, si este importanta si
pentru determinarea competentei teritoriale.
2. Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in
cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional.
Indicarea calitatii este necesara numai atunci cand persoana in cauza nu
particia in nume prorpiu la activitatea judiciara, ci in calitate de
reprezentant al uneia dintre parti. Neindicarea calitatii face sa se prezume
ca lucreaza in nume propriu, si intr-o atare situatie actiunea va fi respinsa
ca fiind introdusa de o persoana fara calitate.
3. Obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului, atunci
cand pretuirea este cu putinta. Prin obiect intelegem ceea ce se solicita de
catre reclamant prin actul de investire a instantei. (plata unei sume de bani,
revendicarea unui bun, anularea unui act, etc.) Determinarea obiectului
prezinta interes din mai multe puncte de vedere:
a. Inca de la inceput paratul cunoaste pretentiile reclamantului si se
poate apara.
b. Obiectul este un element necesar dispozitivului hotararii deoarece
instanta este obligata sa statueze in limitele cererii de chemare in
judecata.
c. Cunoasterea obiectului este necesara si pentru corecta solutionare a
unor exceptii procesuale – de lucru judecat, de litispendenta si
exceptia de conexitate.
d. In cazul actiunilor reale imobiliare, precizarea obiectului este
necesara pentru determinarea competentei instantei.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obiectul: sa fie licit, sa fie
posibil si sa fie determinat sau determinabil.
Pretuirea obiectului cererii este importanta si pentru ca fuctie de acesta
se determina taxele judiciare de timbru si competenta materiala a
instantelor judecatoresti.
4. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de
cerere. Indicarea motivelor de fapt consta intr-o prezentare sintetica si
clara a acelor imprejurari faptice care constituie izvorul material al
pretentiilor deduse in justitie. Motivarea trebuie sa fie in acelasi timp si
suficienta pentru ca instanta sa cunoasca toate imprejurarile de fapt pe care
se intemeiaza pretentiile reclamantului. Motivele de drept trebuie sa se
concretizeze in temeiul juridic pe care se sprijina cererea reclamantului.
5. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Indicarea
dovezilor urmareste un dublu scop. In priul rand confera instantei
posibilitatea de a proceda la adiminstrare probelor fara a se taragana
judecarea procesului, si, in al doilea rind, partile sunt de la inceput intr-o
pozitie de egalitate juridica. Cand dovada se face prin inscrisuri se vor
alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult, cate o copie pentru
instanta. Copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul.
Se va scrie pe fiecare pagina “conform cu originalul” si se va semna. Cand
reclamantul voieste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul din capele

6
cererii sale, prin interogatoriul paratului va cere infatisarea in persoana a
acestuia. Cand se va cere dovada cu martori se va arata numele si locuinta
martorului.
6. Semnatura. Semnatura este o formalitate esentiala, deoarece ea atesta in
mod neechivoc nu numai vointa partii de a se judeca, ci si exactitatea
continutului cererii de chemare in judecata. Semnatura trebuie sa fie
situata la sfarsitul cererii pentru a atesta integral continutul.

Sanctiunile ce intervin in cazul nerespectarii elementelor cererii de chemare in


judecata.
Conf art. 133 Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele
reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura va fi declarata nula. De aici
rezulta ca numele partilor, obiectul cererii si semnatura sunt elemente esentiale ale cererii
de chemare in judecata. Regimul juridic al nulitaii intervine diferit in cazul lipsei lor.
Astfel lipsa numelui si a obiectului cerererii este sanctionata cu nulitatea, fara ca legea sa
acorde posibilitatea implinirii acestor lipsuri. Pentru lipsa semnaturii art. 133 a
reglementat un regim particular. Lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul
judecatii. Daca paratul invoca lipsa de semantura, reclamantul va trebuie sa semneze cel
mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, in chiar
sedinta in care a fost invocata nulitatea. In cazul celorlalte elemente neesentiale,
nulitatea nu poate interveni pana la prima zi de infatisare, deoarece reclamantului i se
confera posibilitatea de a solicita un termen la prima zi de infatisare, pentru intregirea sau
modificarea cererii de chemare in judecata. Daca nici la acest termen reclamantul nu-si
completeaza lipsurile cererii, vor interveni urmatoarele sanctiuni:
- Neindicarea domiciliului nu determina aplicarea unei sanctiuni cu
exceptia cazului in care s-a produs partii o vatamare ce nu poate fi
inlaturata in alt mod. Daca partea a fost citata, chiar cu neindicarea
domiciliului sau sediului, orice viciu procedural se acopera. In caz
contrar cererea va fi anulata in conformitate cu art. 105 alin 2.
- Nejustificarea calitatii de reprezentant este sanctionata cu anularea
cererii. Art. 161 din cod prevede posibilitatea acordarii unui termen
in vederea justificarii calitatii de reprezentant.
- Nearatarea motivelor de fapt sau de drept antreneaza sanctiunea
decaderii partii din dreptul de a mai invoca acele motive. Decaderea
intervine si in cazul neindicarii dovezilor, cu exceptia cazurilor
prevazute de art. 138 din cod.

Efectele introducerii cererii de chemare in judecata


- Cererea de chemare in judecata “creeaza” instanta, in sensul ca
investeste organul de jurisdictie cu solutionarea unei pretentii civile.
Din momentul inregistrarii cererii de chemare in judecata se naste un
nou raport intre parti, un raport procesual.
- Cererea de chemare in judecata determina cadrul procesului civil cu
privire la parti si la obiect. Dupa prima zi de infatisare, elementele
estentiale ale cererii nu pot fi schimbate decat in anumite conditii
strict determinate de lege.

7
- Cererea de chemare in judecata creaza starea de lidispendenta, in
sensul ca, daca este introdusa o noua cerere de chemare in judecata
cu acelasi obiect intre aceleasi parti, intemeiata pe aceeasi cauza, se
creaza starea de litispendenta.
- Cererea de chemare in judecata intrerupe prescriptia extinctiva.
(chiar introdusa catre o instanta necompetenta)
- Promovarea cererii de chemare in judecata face sa inceteze buna
credinta a posesorului (art. 485 din codul civil)
- Cererea de chemare in judecata face sa curga dobanzile pentru
creantele care anterior nu erau producatoare de dobanzi. Cererea de
chemare in judecata are valoarea unei puneri in intarziere.
- Cererea de chemare in judecata produce efectul transmiterii unor
anumite actiuni cu caracter strict personal, asupra mostenitorilor.

Reguli privitoare la depunerea si inregistrarea cererii de chemare in


judecata:
Cererea se depune personal, prin reprezentant, sau prin posta.
La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii cati parati sunt.
La primirea cererii judecatorul este obligat sa verifice plata taxelor de timbru,
deoarece acestea se datoreaza anticipat.
Cererea de chemare in judecata primeste data certa din ziua inregistrarii sale la
instanta. Dupa inregistrarea cererii presedintele are obligatia de a stabili termenul de
judecata.
Termenul se stabileste astfel incat paratul, de la data primirii citatiei, sa aiba cel
putin 15 zile pentru a-si pregati apararea, iar in pricinile urgente, cel putin 5 zile. Daca
paratul locuieste in strainatate va primi un termen mai indelungat.
Daca reclamantul este de fata la stabilirea termenului el va lua termenul in
cunostinta. Potrivit art. 114, alin 1 din C1, presedintele fixeaza termenul de judecata, pe
care sub semnatura il da in cunostinta reclamantului prezent, sau reprezentantului
acestuia. Inainte de fixarea termenului, presedintele ii poate pune in vedere reclamantului
lipsurile cererii spre a le completa de indata. Daca cererea a fost trimisa prin posta i se va
comunica in scris lispurile cererii cu mentiunea ca pana la termenul acordat sa faca
completarile sau modificarile necesare.
Inainte de fixarea termenului, presedintele are obigatia si de a verifica daca a
fost indeplinita procedura prealabila in cazurile anume prevazute de lege.

Intampinarea.

Intampinarea este actul procedural prin care paratul raspunde la pretentiile


formulate de reclamant, aratand totodata si apararile sale.

Elementele intampinarii:
1. exceptiile de procedura pe care paratul le ridica fata de pretentiile
reclamantului. Textul se refera si la exceptiile de procedura, si la
exceptiile de fond

8
2. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii de chemare
in judecata. Prin instituirea acestei cerinte legiuitorul a urmarit sa
realizeze o mai buna aparare a paratului, si o sistematizare a
sustinerilor facute de catre el in cuprinsul intampinarii.
3. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere. Cand
va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor.
Dovezile se vor invoca in aceleasi conditii ca si cele prevazute
pentru cererea de chemare in judecata.
4. semnatura. Lipsa semnaturii conduce la nulitatea intampinarii.
Intampinarea se depune in atatea exemplare cati reclamanti sunt, plus un
exemplar pentru instanta. (daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant va fi
depusa intr-un singur exemplar)
Intampinarea se depune de catre parat cu cel putin 5 zile inainte de termenul
stabilit de instanta pentru infatisarea partilor. Potrivit art. 118, intampinarea este
obligatorie, afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.
Art. 118 alin. 3 - in cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de
avocat, presedintele ii va pun in vedere la prima zi de infatisare sa arate exceptiile,
dovezile si toate mijloacele sale de aparare, despre care se va face vorbire in incheierea
de sedinta. Instanta, la carere, ii va acorda un termen pentru pregatirea apararii si
depunerea intampinarii.
Textul trebuie coroborat cu art. 156 care prevede:
Instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare temeinic motivata.
Nedepunerea intampinarii il expune pe parat la anumite consecinte nefavorabile.
Astfel el este decazut din dreptul de a mai invoca anumite imprejurari de fapt sau de drept
in sprijinul apararii sale. Apararea lui va fi limitata la posibilitatea discutarii in
contradictoriu a faptelor invocate de reclamant in cererea de chemare in judecata.

Cererea reconventionala

Definim cererea reconventionala ca fiind actul procedural prin intermediul


caruia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant. Reglementare
in art 119 care prevede ”daca paratul are pretentii in legarura cu cererea reclamantului, el
poate sa faca o cerere reconventionala”
Cererea reconventionala reprezinta o facultate pentru parat, el avand dreptul de
a alege intre valorificarea pretentiilor pe cale incidenta sau printr-o actiune civila
separata.
Avantajele depunerii cererii reconventionale:
In primul rand asigura solutionarea a doua litigii intr-un singur cadru procesual.
In al doilea rand este realizata o economie de timp si de cheltuieli.
In al treilea rand ofera conditii pentru o mai buna judecata, in sensul ca
judecatorii vor cunoaste toate raporturile juridice dintre parti.
In al patrulea rand constituie o garantie impotriva insolvabilitatii reclamantului.
In ultimul rand evita posibilitatea unor hotarari judecatoresti definitive.

Dezavantaje:
Poate conduce la intarzierea judecatii.

9
Este solutionata de o instanta care nu ar fi competenta din punct de vedere
teritorial.

Din punct de vedere al naturii juridice cererea reconventionla reprezinta o


veritabila actiune civila. Conform art. 119 alin 2 cererea trebuie sa indeplineasca
conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata.

Curs 3 18.03.2010

In afara conditiilor generale art. 119 impune o conditie suplimentara si anume:


Cererea reconventionala sa aiba legatura cu cererea reclamantului. Existenta
unei asemenea legaturi trebuie dedusa de catre instanta din scopul urmarit de parat prin
cererea reconventionala.
Legislatia procesual civila nu impune, insa, conditia ca pretentiile paratului sa
provina sau sa derive din acelasi raport juridic. Pretentiile paratului pot proveni si din
cauze diferite. ex dispari causa.
Cererea reconventionala se judeca, in principiu, de instanta sesizata cu cererea
principala. Prorogarea de competenta nu poate opera cu incalcarea normelor imperative
privitoare la competenta.
Potrivit art. 119 alin 3, cererea reconventioala se depune odata cu intampinarea
sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
daca reclamantul si-a modificat cererea dechemare in judecata, cererea reconventionala
se va depune cel mai tarziu la termenul ce se va incuviinta paratului spre acest sfarsit
(spre acelasi scop). Nerespectarea acestui termen atrage solutionarea separata a cererii
paratului de actiunea principala. (nu va fi respinsa ca tardiv introdusa)
exemplificare :

Art. 608 Sotul parat poate sa faca si el cerere de divort, cel mai tarziu pana la
prima zi de infatisare, in sedinta publica, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data.
Pentru faptele petrecute dupa aceasta data, paratul va putea face cerere pana la inceperea
dezbaterilor asupra fondului, in cererea reclamantului.
Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu
cererea reclamantului.

Art. 609 In cazul cand motivele divortului s-au ivit dupa inceperea
dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, cererea
paratului va fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului.

Cu toate acestea, cererea reconventionala se poate solutiona in continuare cu


actiunea principala daca reclamantul consimte la aceasta, fiind aplicabile dispozitiile art.
135. (Cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata, care nu se
vor fi facut inauntrul termenului prevazut de lege, se vor judeca deosebit, afara de cazul
cand amandoua partile consimt sa se judece impreuna.)
Cererea reconventionala se redacteaza in mod obisnuit intr-un inscris separat,
insa poate fi inserata si in cuprinsul intampinarii, situatie in care vor trebui sa rezulte cu

10
claritate elementele esentiale ale cererii reconventionale. Potrivit art. 120 din cod cererea
reconventionala se judeca odata cu cererea principala. Daca numai cererea principala este
in stare de a fi judecata, instanta o poate judeca deosebit.
Asupra actiunii principale si asupra cererii reconventionale instanta trebuie sa se
pronunte printr-o singura hotarare care va cuprinde solutii cu privire la toate pretentiile.

DEZBATEREA CAUZEI IN SEDINTA PUBLICA

Sedinta de judecata.

Sedinta de judecata reprezinta cadrul in care se realizeaza dezbaterile publice


orale si contradictorii.
Portrivit art. 122 din cod, presedintele exercita politia sedintei, putand lua masuri
pentru pastrarea ordinii si bunei cuviinte.
Potrivit art. 128, presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta. Inainte de a
intra in dezbaterea cauzelor, partile pot cere instantei amanarea pricinilor care nu sunt in
stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Aceasta amanare se poate
face si de un singur judecator. Aceste amanari se cer pentru remedierea unor
neregularitati procesuale, cum ar fi necitarea martorului, lipsa raportului de expertiza,
pentru angajarea unui avocat, etc.
Amanarea poate fi ceruta si de ambele parti, insa aceasta potrivit art. 155 se
poate cere o singura data. (Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate
incuviinta decat o singura data in cursul instantei. )
Amanarea judecatii se poate dispune si pentru lipsa de aparare temeinic
motivata. Instanta poate acorda un singur termen in acest sens. Daca respinge cererea,
instanta va amana, la cererea partii, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.
Nerespectarea acestei obligatii este sanctionata cu nulitatea hotararii.
Partile pot cere schimbarea randului daca impricinatii, avand pricini fixate
inaintea lor, nu se impotrivesc.
Dezbaterea fiecarei cauze incepe cu apelul partilor. Apelul se face de catre
grefier, care se va referi pe scurt si la obiectul pricinii, stadiul procesului si legalitatea
procedurii de citare.
Potrivit art. 131 din cod, in fata primei instante judecatorii au datoria de a
incerca impacarea partilor. In acest scop ei pot solicita prezenta partilor, chiar daca
acestea sunt reprezentate.
Potrivit art. 128 presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului, iar apoi
paratului. Acest rol se inverseaza in situatia in care paratul invoca exceptii procesuale.

Concluziile in fond

Concluziile in fond reprezinta o sinteza a dezbaterilor cu referire la probele


administrate si la motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentiile sau
apararile formulate de catre parti.

11
Sustinerile partilor se pot concretiza, insa, si in note scrise depuse la dosar.
Potrivit art. 146, partile vor putea fi indatorate dupa incheierea dezbaterilor sa depuna
concluzii scrise sau prescurtari scrise, semnate de ele, a sustinerilor lor verbale. Partile
vor putea depune concluzii sau prescurtari fara sa fie obligate. Ele vor fi inregistrate.
Dupa ce instanta se considera lamurita asupra imprejurarilor de fapt si de drept
ale cauzei, presedintele va declara dezbaterile inchise. Cauza va putea fi insa repusa pe
rol daca instanta gaseste ca fiind necesare noi lamuriri.

Prima zi de infatisare - se intampla sa pice la licenta.


Potrivit art. 134 este socotita ca prima zi de infatisare, acea zi in care partile
legal citate pot pune concluzii. Prima zi de infatisare nu se confunda cu primul termen de
judecata. Primul termen poate constitui prima zi de infatisare daca sunt indeplinite
cumulativ cele doua conditii:
1. partile sa fie legal citate
2. partile sa poata puna concluzii. Nu se confunda cu concluziile scrise si cele
orale despre care am vorbit mai devreme.
La prima zi de infatisare se contureaza cadrul general al dezbaterilor publice
ulterioare. In limbajul practicienilor se spune ca "se leaga procesul". La prima zi de
infatisare pot surveni modificari chiar si cu privire la anumite elementede baza ale
procesului. La prima zi de infatisare reclamantul isi poate modifica actiunea, atat cu
privire la introducerea altor persoane in proces, cat si in legatura cu schimbarea obiectului
sau a cauzei.
Art. 132 prevede : la prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un
termen pentru intregirea sau modificarea cererii, precum si pentru a propune noi dovezi.
in acest caz instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului
in vederea facerii intampinarii.
Textul face distinctie intre doua categorii de cereri: cereri de intregire si cereri
de modificare. Prin cele de intregire sunt completate lipsurile din cuprinsul cererii
initiale. Prin cele de modificare reclamantul urmareste sa schimbe partile, obiectul cererii
sau cauza acesteia.
Art. 132 este o norma dispozitiva. De aici rezulta ca paratul poate consimti
expres sau tacit la o modificare ulterioara primei zile de infatisare.
Cu toate acestea art. 132 alin 2 prevede:
Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece in
incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta:
1. Cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii.
2. Cand reclamantul mareste sau micsoreaza obiectul cererii.
3. Cand cere valoarea obictului pierdut sau pierit.
4. Cand inlocuieste cererea in constatatre printr-o cerere in realizare, sau,
dimpotriva, in cazul in care cererea in constare poate fi primita.
In aceste patru situatii nu este necesara acordarea unui nou termen, deoarece
substanta aprarii ramane neschimbata. Aceste cereri vor putea fi depuse pana la
inchiderea dezbaterilor asupra fondului fara sa fie nevoie de consimtamantul paratului.

12
Exceptiile procesuale subiect licenta

Exceptia procesuala este mijlocul prin care, in conditiile legii, partea interesata,
procurorul sau instanta invoca fara sa puna in discutie fondul dreptului, neregularitati
procesuale, ori lipsuri sau ingradiri ale dreptului la actiune, urmarind dupa caz
impiedicarea sau amanarea judecatii. Toate exceptiile procesuale au o caracteristica
comuna, si anume aceea de a supune judecatorului o chestiune exterioara si prealabila
dezbaterii fondului cauzei.
Deosebirile dintre aprarile de fond si exceptiile procesuale.
O prima deosebire o reprezinta scopul urmarit de autorul apararii sau al
exceptiei. Printr-o aprare de fond se tinde spre respingerea cererii ca nefondata. Prin
exceptie partea urmareste doar temporizarea sau suspendarea judecatii.
Tratamentul juridic al aprarilor si exceptiilor este diferit. Temeinicia unei
pretentii poate fi pusa in discutia instantei in tot cursul judecatii. Exceptiile pot si
invocate numai in anumite conditii, si unele dintre ele numai in limine litis (La inceputul
procesului, expresie latina care consfinteste regula potrivit careia orice exceptie trebuie
sa fie ridicata de parti inaintea inceperii dezbaterilor asupra fondului cauzei.)
Art. 136 prevede ca exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile
art. 115 si 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine
publica.
O ultima deosebire consta in efectele solutiei pronuntate de instanta. Astfel
hotararea pronuntata asupra unei aparari de fond dobandeste autoritate de lucru judecat.
In schimb, hotararea (cel mai adesea o incheiere) pronuntata asupra unei exceptii
procesuale nu are autoritate de lucru judecat. Exceptii de la aceasta regula le constituie
cazul exceptiilor de fond.

Clasificarea exceptiilor procesuale.

Dupa obiect distingem intre exceptii de procedura propriu-zise si exceptii de


fond. Clasificarea o realizeaza art. 137 din cod:
Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si
asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a
pricinii.
Exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pentru judecarea lor este
nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.
Prima categorie: exceptiile de procedura prorpiu- zisa se refera la neregularitatile
procesuale. spre exemplu : incompatibilitatea, recuzarea, nulitatea actului de procedura,
necompetenta, litispendenta, conexitatea, perimarea, lipsa citarii, neregulata citare,
netimbrarea, etc.
Exceptiile de fond se refera la lipsuri sau ingradiri ale dreptului la actiune.
Lipsuri: lipsa calitatii procesuale, lipsa interesului, lipsa capacitatii, prematuritatea
cererii. Ingradiri : lipsa procedurii prealabile in cazuri anume prevazute de lege,
prescriptia dreptului la actiune, exceptia privind caracterul subsidiar al actiunii in
constatare fata de cea in realizare, exceptia autoritatii lucrului judecat.
Dupa efectul pe care il produc distingem intre exceptii dilatorii si exceptii
peremptorii.

13
Cele dilatorii determina doar o amanare a solutionarii cauzei (recuzarea,
incompatibilitatea, lipsa citarii, litispendenta etc.).
Cele peremptorii sau dirimante tind la inlaturarea pretentiei reclamantului
(prescriptia dreptului la actiune, puterea lucrului judecat, lipsa calitatii procesuale).
Dupa natura normei procesuale incalcate avem exceptii absolute si exceptii
relative. Exceptiile absolute pot fi invocate de oricare din parti, de procuror sau de
instanta din oficiu. Ele pot fi invocate in orice faza a procesului civil inclusiv in fata
instantelor de control judiciar. Codul face referire si la exceptiile de ordine publica.
Acestea sunt chiar exceptiile absolute.
Exceptiile relative pot fi invocate numai de partea interesata si numai in limine
litis, adiica la prima zi de infatisare sau la primul termen urmator celui la care s-a ivit
neregularitatea procesuala.

Procedura de solutionare a exceptiilor procesuale

Curs 25.03. 2010

Modul cum se pronunta instanta asupra exceptiei

Asupra exceptiilor procesuale instanta se pronunta, dupa caz, printr-o incheiere


sau sentinta ori decizie. Incheierea se pronunta in situatia in care instanta apreciaza ca
exceptia este neintemeiata.

Exceptia puterii lucrului judecat


Potrivit art 166 Din CPP , exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica de parti
sau de judecator chiar inaintea instantelor de recurs.
Art 1201 C.civ – Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecatã are
acelasi obiect, este întemeiatã pe aceeasi cauzã si este între aceleasi pãrti, fãcutã de ele
si în contra lor în aceeasi calitate. Probleme deosebite se pun in situatia in care se are in
vedere judecarea aceleiasi cauze.
Orice hotarare o consideram ca exprima adevarul chiar daca ea poate sa fie
controlata de catre caile de atac superioare.
Lucru judecat exista numai intre partile care s-au judecat. Actul nu poate profita
sau vatama altora. Exista totusi hotarari judecatoresti care sunt opozabile erga omnes (din
persoana casatorita devine necasatorit, declararea unei persoane ca fiind alienat mintal).
Pentru ca o hotarare sa se bucure de putere de lucru judecat trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte:
1. sa fie pronuntata de o instanta romana
2. sa fie in materie contecioasa
3. de dezlege fondul cauzei

Puterea de lucru judecat vizeaza atat hotararile de admitere, cat si cele de


respingere a actiunii. Putere de lucru judecat trebuie recunoscuta si la cele de incidenta
din instanta de judecata (chemari in garantie, etc). Si hotararile partiale sau provizorii
dobandesc calitate de lucru judecat.

14
Administrarea probelor in procesul civil

Proba prin raportul de expertiza


Expertiza reprezinta un mijloc de dovada la care instanta sau partile pot recurge
atunci cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt sunt necesare cunostinte de
specialitate intr-un anumit domeniu.

Cercetarea la fata locului


Reprezinta mijlocul prin care instanta ia cunostinta in mod direct de starea unor
lucruri, situatia unui imobil, sau despre alte imprejurari de fapt ce pot avea importanta
pentru solutionarea litigiului.

Incidente in desfasurarea normala a procesului civil


In cursul judecatii pot aparea varii incidente de natura a temporiza, a tergiversa
sau a sista cursul normal a judecatii.
Sistarea temporara sau definitiva a judecatii poate fi determinata si din initiativa
partilor sau de anumite imprejurari obiective. Este vorba despre actele de dispozitie ale
partilr, precum si de suspendarea procesului civil.

Acte de dispozitie ale partilor

1) Renuntarea reclamantului la judecata


Potrivit art. 246 CPC, reclamantul poate sa renunte oricand la judecata fie verbal
in sedinta, fie prin cerere scrisa (nu are probele si nu poate convinge instanta ca are
dreptate – pentru a putea introduce o noua actiune). Renuntarea reclamantului se poate
produce in orice moment procesual si in orice proces civil. Daca renuntarea reclamantului
intervine dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta , la cererea paratului,
va obliga pe reclamant la cheltuieli de judecata.
O conditie restrictiva a renuntarii la judecata este impusa de art 246, alin 4, care
prevede: cand partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face decat
cu invoirea celeilalte parti (pentru a evita actiunile introduse in scop sicanatoriu). Solutia
se aplica si in cazul in care renuntarea intervine in apel sau in recurs.
Renuntarea reclamantului reprezinta un act de dispozitie. Pentru a fi valabila
renuntarea, reclamantul trebuie sa posede capacitate de exercitiu. Minorii sau persoanele
incapabile pot renunta daca reprezentantii legali au incuviintarea autoritatii tutelare.
Consilierii juridici pot renunta numai in baza unei procuri speciale in care a fost
mentionat expres actul de dispozitie pentru care au fost imputerniciti.
Renuntarea la judecata trebuie sa fie neconditionata. Ea trebuie sa fie expresa, clar
formulata si fara echivoc.
Asupra renuntarii instanta se pronunta printr-o incheiere fara drept de apel (pate fi
atacata cu recurs).
Efectele renuntarii:
- odata cu pronuntarea incheierii procesul civil se va considera stins
- stingerea procesului are efecte fata de toate partile din proces

15
- in cazul coparticiparii procesuale, renuntarea (desistarea) nu este opozabila
celorlalti coparticipanti care doresc sa continue judecata
- renuntarea nu afecteaza cererea de interventie principala sau cererea
reconventionala (sunt actiuni de sine statatoare)

Renuntarea poate viza si obiectul judecatii.


Renuntarea partiala este aceea care are ca obiect doar o parte din pretentiile
formulate de reclamant, adica numai anumite capete de cerere. Pentru celelalte capete de
cerere, asupra carora nu s-a renuntat, judecata va continua.

2) Renuntarea la dreptul subiectiv


Potrivit art. 247 CPC, in caz de renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o
hotarare prin care va respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor. Renuntarea
la drept este un act procedural unilateral care prezinta urmatoarele trasaturi:
1) este un act unilateral de vointa al reclamantului, adica renuntarea se face
fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta cat si in apel, dar si in recurs
2) este un act de dispozitie cu efecte defavorabile pentru reclamant, de aceea
acesta trebuie sa aiba capacitate de exercitiu
3) trebuie sa fie expresia libera si neconditionata a consimtamantului
reclamantului.

Dpdv al formei art. 247, alin.3 prevede: Renuntarea se poate face in sedinta sau
prin inscris autentic.
Asupra renuntarii instanta se pronunta printr-o hotarare data fara drept de apel.
Daca renuntarea intervine in fata instantei de apel, hotararea primei instante va fi anulata
in totul sau in parte, in masura renuntarii. Daca renuntarea are loc in fata instantei de
recurs, hotararea nu este supusa niciunei cai de atac.

3) Achiesarea
Reprezinta un act de dispozitie prin care paratul recunoaste pretentiile
reclamantului sau adera la hotararea pronuntata impotriva sa.
1. Achiesarea la pretentii consta intr-o recunoastere pura si simpla a pretentiilor
reclamantului. Achiesarea poate fi totala sau partiala. De regula se obtine pe calea
interogatoriului. O marturisire calificata sau completa nu constituie achiesare
Potrivit art 270, daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului,
instanta la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura acesteia. Marturisirea
extra judiciara nu poate determina pronuntarea unei hotarari partiale. Hotararea partiala
pronuntata devine executorie de drept in conditiile art. 278, pct.7 din CPC.
2. Achiesarea la hortarare este expresia vointei partii care a pierdut procesul de a
renunta la calea de atac a apelului.
Achiesarea la hotarare poate fi expresa sau tacita.
Potrivit art 267, dupa pronuntarea hotararii, partea poate renunta in instanta la
calea de atac, facandu-se aratare despre aceasta intr-un proces verbal semant de
presedinte si de grefier. Renuntarea se poate face si ulterior, prin infatisarea partii
inaintea presedintelui sau prin inscris autentic.

16
Tranzactia judiciara
Este un contract facut sub auspiciile justitiei si prin care partile, pe baza unor
concesii reciproce convin sa puna capat unui litigiu sau sa preintampine declansarea unui
proces civil.
Regelementare:1704-1714 Cciv
Pentru a putea tranzactiona in mod valabil, partile trebuie sa respecte toate
conditiile de fond necesare pentru incheierea oricarei tranzactii.
Tranzactia nu este admisibila in materia drepturilor de care partile nu pot dispune.
Concesiile reciproce sunt de esenta tranzactiilor.
Forma tranzactiei: art 1705 din C.civ. prevede ca tranzactia trebuie sa fie
constatata prin act scris. Potrivit art 272 dinCPC, invoiala va fi infatisata in scris si va
alcatui dispozitivul hotararii.
Tranzactia judiciara poate interveni in orice faza a procesului civil. Practica
judiciara a apreciat ca ea poate interveni inclusiv in revizuire sau in faza executarii silite.
Partile se pot prezenta pentru infatisarea tranzactiei la terminul stabilit pentru
judecata sau pentru intr-o alta zi. Daca ele se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da
hotararea in camera de consiliu. Daca se infatiseaza la ziua fixata pentru judecata, cererea
va putea fi primita chiar de catre un singur judecator, urmand ca hotararea sa fie data de
instanta in sedinta. Asupra tranzactiei instanta se pronunta printr-o hotarare fara drept de
apel, care poarta denumirea de hotararea de expedient.
Hotararea de expedient constituie titlu executoriu si poate fi adusa la indeplinire
pe calea executarii silite.

Suspendarea procesului civil


Consta in oprirea temporara a cursului judecatii din motive voite de parti sau
independente de vointa lor.
Suspendarea este voluntara sau legala, cea legala putand fi de drept sau
facultativo-judecatoreasca.
1. Suspendarea voluntara este aceea care determina sistarea tepmporara a
activitatii judiciare datorita unor imprejurari voite de parti.
Potrivit art 242 CPC, instanta va suspenda judecata:
- cand amandoua partile o cer
- daca niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii

Dispozitiile art. 242 au caracter imperativ, astfel ca daca intervine vreuna din cele
doua situatii, instanta este obligata sa dispuna suspendarea judecatii.
Suspendarea poate fi evitata. Art.242, alin.2 prevede ca: Cu toate acestea, pricina
se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut judecarea in lipsa. De regula aceasta
cerere se face prin intampinare sau prin cererea de chemare in judecata.
Cererea se poate face si verbal in fata instantei, insa ea va trebui sa fie consemnata
in procesul verbal de sedinta.

17
2. Suspendarea legala
a) Suspendarea de drept
Potrivit art. 243, judecata se suspenda de drept:
- prin moartea uneia din parti, afara de cazul cand partea interesata cere termen
pentru introducerea in cauza a mostenitorilor
- prin interdictie sau punere sub curatela a unei parti, pana la numirea tutorelui
sau curatorului
- prin moartea mandatarului uneia din parti intamplata cu mai putin de 15 zile
inainte de zia infatisarii
- prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului
- prin deschiderea procedurii insolventei asupra reclamantului in temeiul unei
hotarari judecatoresti irevocabile
Suspendarea intervine numai daca imprejurarile s-au ivit inainte de inchiderea
dezbaterilor. Daca acstea s-au ivit dupa inchiderea dezbaterilor, instanta va pronunta
hotararile.

b) Suspendarea legala-facultativa
Este acea forma a suspendarii care permite judecatorului ca in anumite imprejurari
sa aprecieze asupra oportunitatii sistarii temporare a judecatii.
Potrivit art 244, instanta poate suspenda judecata:
- cand dezlegarea pricinii atarna in totul sau in parte de existenta sau inexistenta
unui drept care face obiectul unei alte judecati
- cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire
hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea (numai daca s-a inceput urmarirea
penala asupra unuj judecator, magistrat)

1.04.2010

Cazurile de suspendare facultativa au caracter limitativ si nu pot fi extinse prin


analogie la alte situatii similare. Un caz de suspendare facultativa il reprezinta si cel
prevazut de art. 1551 care prevede:
Cand instanta constata ca desfasurarea normala a procesului este impiedicata
din vina partii reclamante prin neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite
in cursul judecatii, instanta poate suspenda judecata, aratand in inchereie ce obligatii nu
au fost respectate.

Procedura suspendarii:
Sesizarea se face printr-o cerere verbala sau cerere scrisa. Masura suspendarii este
pusa in discutia prealabila a partilor. Instanta poate dispune in mod direct suspendarea in
cazul prevazut de art. 242 pct. 2 (daca niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea
pricinii. Cu toate acestea pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut in scris
judecarea in lipsa.)
Instanta se pronunta asupra suspendarii printr-o incheiere care poate fi atacata
separat cu recurs.
Pe timpul suspendarii nu se poate indeplini legal niciun act de procedura. Daca
cumva se indeplineste, acest act va fi anulat.

18
Efectele suspendarii se rasfrang asupra tuturor partilor in proces fara nicio
considerare fata de calitatea lor procesuala. Cu alte cuvinte suspendarea are caracter
indivizibil. Incetarea cauzei care a determinat suspendarea face posibila redeschiderea
judecatii.
In cazul suspendarii voluntare judecata reincepe daca una din parti solicita
repunerea cauzei pe rol. Instanta poate dispune din oficiu repunerea cauzei pe rol inaintea
implinirii termenului de perimare.
In cazul suspendarii de plin drept judecata reincepe prin introducerea cererii de
redeschidere, facuta cu aratarea mostenitorilor.

Perimarea sau invechirea procesului. Potrivit art. 248 Cpc orice cerere de chemare
in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire, se perima de drept chiar impotriva
incapabililor, daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de 1 an.
Partea nu se socoteste in vina cand actul de procedura urma sa fie indpelinit din
oficiu. In materie comerciala, termenul de perimare este de 6 luni.

Incheierea de sedinta.

Ca definitie reprezinta actul procedural in care se consemneaza continutul


dezbaterilor din cadrul unei sedinte de judecata. Mai este denumita proces verbal sau
jurnal. Obligatia intocmirii incheierii de sedinta este prevazuta in art. 147 din cod, care
prevede:
Dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in încheierea de sedinta care va fi
semnata de judecator si grefier. Instanta nu are aceasta obligatie in situatia in care
hotararea s-a pronuntat la termenul cand a avut loc dezbaterea in fond.

Importanta incheierii de sedinta:


In primul rand instantele de control judiciar pot verifica actele procesuale dintr-un
anumit proces.
In al doilea rand incheierea de sedinta reprezinta si un act de dispozitie prin care
instanta ia anumite masuri specifice fazei in care se afla procesul.
Scopul incheierii de sedinta este limitat la rezolvarea unei probleme proprii fazei
procesuale in care se afla litigiul.

Clasificarea incheierilor de sedinta.


Art. 268 face distinctie intre incheieri premergatoare si incheieri ulterioare.
Incheierile premergatoare se clasifica in incheieri preparatorii si incheieri
interlocutorii. Incheierile preparatorii sunt acelea prin care instanta adopta unele masuri
in vederea solutionarii cauzei, fara ca prin aceasta sa anticipeze asupra deciziei finale.
Instanta nu este legata de masurile adoptate prin incheierile preparatorii. (se
amana cauza, se repune cauza pe rol, etc.)
Incheierile interlocutorii sunt acelea prin care se adopta masuri decisive pentru
soarta procesului, fapt ce le confera si calitatea de a anticipa decizia finala.

19
Prin aceste incheieri, spre exemplu, se admite cererea de interventie principala, se
respinge exceptia autoritatii de lucru judecat, de prescriptie etc.
Potrivit art. 268 alin 3, judecatorii sunt legati de acele incheieri care, fara a hotara
intru totul pricina, pregatesc dezlegarea ei.

Continutul incheierilor de sedinta.


Incheierile cuprind aceleasi parti ca si o hotarare, respectiv practicaua (in viitorul
cod se numeste parte introductiva ), considerentele si dispozitivul.
Aceste elemente trebuie sa fie adaptate la specificul fazei procesuale si a
obiectului cererii. Considerentele incheirii (motivarea) trebuie sa fie concise. Masurile
luate de instata trebuie sa fie redate in termeni imperativi si lipsiti de orice echivoc.
Motivarea trebuie sa fie limitata doar la masura dispusa de instanta.
Dispozitivul incheierii nu trebuie sa cuprinda mentiunea privitoare la aratarea
cailor de atac.
Impotriva incheierilor premergatoare se face apel odata cu fondul cauzei.
Incheierile prin care s-a suspendat cursul judecatii pot fi atacate separat cu recurs.
In cazul nesemnarii incheierii de judecator si de grefier, intervine nulitatea
absoluta. Hotararea judecatoreasca este anulata daca s-a omis intocmirea unei incheieri de
sedinta.
Daca instanta amana pronuntarea, continutul dezbaterilor se va trece in încheierea
de sedinta.

Hotararea judecatoreasca.
Ca definitie reprezinta actul final si de dispozitie al instantei prin care se
solutioneaza cu putere de lucru judecat litigiul dintre parti.

Clasificarea hotararilor judecatoresti.

Dupa obiect distingem intre decizii sentinte si incheieri.


Potrivit art. 255 Hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta se
numesc sentinte. Hotararile prin care se solutioneaza apelul, recursul, precum si RIL se
numesc decizii. Toate celelalte hotarari date de instata se numesc incheieri.
Dupa durata actiunii hotararilor judecatoresti distingem intre hotarari propriu-zise
si hotarari provizorii. Prin hotararile propriu-zise se solutioneaza fondul dreptului si au in
principiu o actiune nelimitata in timp. Hotararile provizorii au efecte limitate in timp, si
prin ele se iau masuri, de regula, numai pe durata procesului. Aceste hotarari provizorii
pot fi modificate sau revocate in cursul judecatii.
Dupa puterea legala si forta executorie a hotararilor distingem intre hotarari
nedefinitive, definitive si irevocabile.
Potrivit art. 377 sunt hotarari definitive:
- Hotararile date in prima instata, potrivit legii fara drept de apel.
- Hotararile date in prima instata care nu au fost atacate cu apel, sau chiar
atacate cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat, ori cererea de apel a fost
respinsa sau anulata.
- Hotararile date in apel.
- Orice alte hotarari care potrivit legii nu mai pot fi atacate cu apel.

20
Sunt hotarari irevocabile:
- Hotararile date in prima instanta fara drept de apel, nerecurate.
- Hotararile date in prima instata care nu au fost atactate cu apel .
- Hotararile date in apel, nerecurate.
- Hotararile date in recurs, chiar daca prin aceasta s-a solutionat fondul cauzei.
- Orice alte hotarari care potrivit legii nu mai pot fi atacte cu recurs.

Dupa continut distingem intre hotarari integrale si hotarari partiale. Hotararile


partiale se pronunta in temeiul art. 270, pe baza recunoasterii de catre parat a pretentiilor
partii adverse.
Potrivit art. 278 pct. 7 aceste hotarari partiale sunt executorii.

Dupa modul de condamanare a debitorului distingem intre hotarari cu


condamnare unica si hotarari cu condamnare alternativa. Hotararile cu condamnare
alternativa prevad o obligatie principala si o obligatie secundara.
Obligatia secundara se va executa numai in masura in care nu mai este posibila
executarea obligatiei principale.

Dupa scopul urmarit de reclamant distingem intre hotarari in constatare, hotarari


in realizare si hotarari constitutive de drepturi.
Cele in constatare au ca obiect simpla declarare a existentei sau inexistentei unui
drept.
Hotararile de condamnare impun executarea unei prestatii de a da, a face sau a nu
face ceva.
Hotararile constitutive sunt acelea care creaza, modfica sau sting un anumit statut
juridic.

Continutul hotararii judecatoresti.


Prima parte: practicaua – cuprinde elemente de identificare a instantei si a
partilor, respectiv:
1. aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat
parte la judecata.
2. numele, domiciliul sau resedinta partilor, calitatea in care acestea s-au
judecat, numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si al avocatilor.
3. obiectul cererii si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea
dovezilor.
4. aratarea concluziilor procurorului.

A doua parte: considerentele – reprezinta motivele de fapt si de drept care au


format convingerea instantei, cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor. In
motivare instanta trebuie sa se refere la toate capetele de cerere formulate.
Motivarea trebuie sa fie in stricta concordanta cu masurile luate prin dispozitiv.
Motivarea trebuie sa fie pertinenta, completa, intemeiata, omogena, concreta,
convingatoare si accesibila. De asemenea ea trebuie sa mai fie simpla, concisa si ferma, si

21
sa corespunda imperativelor logicii. Motivele nu trebuie sa fie contradictorii sau
dubitative.
Potrivit art. 264 Cand motivarea hotararii nu se poate face pana la data
pronuntarii, ea se va face in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare.

Dispozitivul reprezinta o reproducere a minutei redactata dupa deliberare. Intre


minuta si dispozitiv trebuie sa existe o perfecta concordanta.
In dispozitiv vor fi trecute mentiuni cu privire la pretentiile deduse judecatii, cu
privire la cerereile accesorii, inclusiv cu privire la cheltuielile de judecata. Dispoiztivul
mai trebuie sa cuprinda si aratarea caii de atac si a termenului in care poate fi exercitata
calea de atac.
O alta mentiune trebuie sa se refere la faptul ca hotararea s-a pronuntat in sedinta
publica, si in fine trebuie sa contina semnaturile judecatorilor si ale grefierului.

Regimul juridic al nesemnarii.


Nesemnarea minutei de catre judecator reprezinta o nultiate ce nu poate fi
remediata decat prin casarea hotararii.
Nesemnarea hotararii poate fi remediata, astfel: in cazul in care dupa pronuntare
unul dintre judecatori este in imposibilitate de a semna hotararea, presedintele instantei o
va semna in locul sau, iar daca cel in imposibilitate este grefierul hotararea va fi semnata
de grefierul sef, facandu-se mentiune despre cauza care a impiedicat pe judecator sau
grefier sa semneze hotararea.

Efectele hotararii judecatoresti.


Prin efecte intelegem consecintele juridice ce decurg din solutionarea litigiilor
dintre parti.
Primul efect – hotararea dobandeste putere de lucru judecat.
Al doilea efect – instantele, dupa pronuntare, vor fi dezinvestite de judecarea
cauzei, astfel ca judecatorii nu mai pot reveni asupra fondului cauzei. Exista si exceptii
aparente de la aceasta regula – in cazul completarii, indreptarii sau interpretarii hotararii
sau in cazul cailor de atac de retractare.
Al treilea efect – hotararea constituie inscris autentic. Ea va avea forta probanta a
unui act autentic.
4 – hotararile judecatoresti devin titluri executorii in masura in care sunt investite
cu formula executorie.
5 – hotararea are ca efect si schimbarea obiectului prescriptiei.

Hotararile cu termen de gratie.


Prin hotarare debitorul, poate obtine si o amanare sau o esalonare a datoriei la
care a fost obligat. Potrivit art. 1101 alin. 2 cod civil, judecatorii pot, in considerarea
pozitiei debitorului sa acorde termene pentru plata si sa opreasca executarea urmaririlor,
lasand lucrurile in starea in care se gasesc.
Potrivit art. 262 din Cpc, in cazurile in care judecatorii pot da termen pentru
executarea hotararii ei vor face aceasta prin chiar hotararea care dezleaga pricina, aratand
si motivele pentru care au incuviintat termenele.
Art. 263 prevede situatii in care nu se poate acorda termen de gratie.

22
Potrivit art. 1101 alin 3 din CC, judecatorii nu vor uza de aceasta facultate decat
cu mare rezerva.
Acordarea termenului de gratie are ca efect imposibiltiatea efectuarii actelor de
executare pana la implinirea acelui termen.
Termenul de gratie nu impiedica realizarea unei compensatii legale. Debitorul
poate achita datoria in cursul temrenului de gratie, o asemenea plata fiind complet legala.

Revocarea termenului de gratie.


Potrivit art. 382 partea care a castigat va putea si inaintea sosirii termenului sa
ceara executarea hotararii daca:
1. debitorul a fugit
2. debitorul risipeste averea sa mobila si imobila
3. daca alti creditori executa alte hotarari asupra averii sale
4. daca prin fapta sa el a micsorat asigurarile date creditorului sau.

Investirea hotararii cu formula executorie.


Hotararea judecatoreasca sau alt titlu se executa numai daca este investit cu
formula executorie prevazuta de art. 269, afara de incheierile executorii, de hotararile
executorii provizoriu sau de alte hotarari sau inscrisuri prevazute de lege care se executa
fara formula executorie.
Formula executorie reprezinta o formalitate prin care se ordona organelor de
executare silita sa procedeze la aducerea la indeplinire a dispozitiilor cuprinse intr-un titlu
executoriu.
Investirea cu formula executorie se face de prima instanta. Aceasta se va pronunta
printr-o incheiere prin care verifica daca hotararea este definitiva.

Cursul de dupa paste 08.04.2010

Executia vremelnica.

Prin exceptie de la regula ca numai hotararile definitive sunt executorii, anumite


hotarari judecatoresti pot fi aduse la indeplinire inainte de definitivarea lor. Acestea
poarta denumirea de hotarari executorii vremelnic sau provizorii.

Executarea vremelnica este de doua feluri:


- vremelnica de drept
- vremelnica judecatoreasca.

In conformitate cu art. 278 din cod „ Hotararile primei instante sunt executorii
de drept cand au ca obiect:
1. plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de
munca, precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor;
2. despagubiri pentru accidente de munca;
3. rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie
pentru copii, precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale;

23
31. despagubiri in caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori
sanatatii, daca despagubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti periodice;
4. reparatii grabnice;
5. punerea sau ridicarea sigiliilor ori facerea inventarului;
6. pricini privitoare la posesiune, numai in ce priveste posesiunea;
7. in cazul prevazut de Art. 270; (Daca paratul recunoaste o parte din
pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in
masura recunoasterii.)
8. in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie.”

Executia vremelnica judecatoreasca este executia incuviintata de instanta in


conditiile art. 279:
Instanta poate incuviinta executarea vremelnica a hotararilor privitoare la bunuri
ori de cate ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu temeinicia vadita a
dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita in
intarziere; in acest caz instanta va putea obliga la darea unei cautiuni.
Executia vremelnica judecatoreasca se poate acorda doar la cererea scrisa ori
verbala a creditorului. Daca cererea este respinsa de prima instanta ea va putea fi facuta
din nou in apel.
Conform art. 279 pct. 2 executia vremelnica nu se poate incuviinta :
1. in materie de stramutare de hotare, desfiintare de constructii, plantatii sau a
oricaror lucrari avand o asezare fixa;
2. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din
cartea funciara.
Executia vremelnica de drept sau judecatoreasca poate fi suspendata de instanta
de apel la cererea motivata a debitorului. Cererea se depune odata cu cererea de apel sau
in tot timpul solutionarii cauzei in apel. Suspendarea poate fi incuviintata numai cu dare
de cautiune.
Suspendarea poate fi dispusa pana la solutionarea cerereii de suspendare, chiar
inainte de sosirea dosarului pe cale de ordonanta presedentiala, dar numai cu dare de
cautiune.

Indreptarea, lamurirea si completarea hotararilor judecatoresti.

Indreptarea hotararii judecatoresti


Potrivit art. 251 alin 1 erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si
sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotarari sau
incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.
Prin eroare materiala intelegem acele erori care s-au strecurat in hotararea
judecatoreasca cu prilejul redactarii acesteia, si care nu afecteaza legalitatea sau
temeinicia acesteia. Prin indreptarea hotararii nu pot fi remediate erorile de fond.
Cererea de indreptare va trebuie sa indice elementele din care rezulta savarsirea
unei erori materiale si dispozitia din hotarare care se impune a fi rectificata. Cererea de
indreptare se solutioneaza fara citarea partilor. Daca instanta gaseste necesar spre a obtine
anumite lamuriri poate dispune si citarea partilor. Instanta se pronunta prin incheiere data

24
in camera de consiliu. Cererea de indreptare se judeca in compunerea in care s-a
solutionat si cauza pe fond.
Asupra cererii instanta se pronunta printr-o incheiere, si in cazul admiterii
cererii instanta va dispune indreptarea erorii materiale cu mentiuni corespunzatoare pe
ambele exemplare originale ale hotararii.
Impotriva incheierii pronuntate se pot exercita aceleasi cai de atac ca si
impotriva hotararii indreptate.
Procedura de intereptare se aplica si in privinta incheierilor de sedinta.

Completarea hotararii

Potrivit art. 2812 daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra
unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale,
se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz,
apel sau recurs impotriva aceleiasi hotarari, iar in cazul hotararilor date in fond dupa
casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare.

Institutia completarii hotararii judecatoresti nu poate fi folosita pentru


indreptarea greselilor de judecata adica pentru modificarea solutiilor gresite cu privire la
unele capete de cerere.
Cererea se solutioneaza de urgenta si intotdeauna cu citarea partilor. Instanta se
pronunta printr-o hotarare separata. Hotararea este supusa acelorasi cai de atac ca si
hotararea atacata.

Lamurirea hotararii

In cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau


aplicarea dispozitivului hotararii, ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice, partile pot cere
instantei care a prounutat hotararea sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile
potrivnice.
Instanta va rezolva cererea de urgenta prin incheiere data in camera de consiliu
cu citarea partilor. Incheierea se va atasa la hotarare atat in dosarul cauzei cat si in
dosarul de hotarari al instantei.

Consideratii generale asupra cailor legale de atac.

Caile de atac sunt mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul
carora se poate solicita verificarea legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti, si in
final remedierea erorilor savarsite.

Controlul judiciar si controlul judecatoresc.

Controlul judiciar poate fi definit ca fiind dreptul si obligatia pe care le au in


cadrul unui sistem judiciar instantele judecatoresti superioare de a verifica in conditiile si
cu procedura prevazuta de lege, legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de

25
instantele inferioare, si de a casa sau modifica acele hotarari ce sunt gresite si de a le
confirma pe cele care sunt legale si temeinice.

Controlul judecatoresc. Este acel control ce se exercita de catre instantele


judecatoresti asupra hotararilor organelor de jurisdictie administrativa ori asupra unor
acte administrative emise de organe care nu fac parte din sistemul instantelor
judecatoresti.

Clasificarea cailor legale de atac.

Dupa conditiile de exercitare distingem intre cai ordinare si cai extraordinare de


atac. Singura cale ordinara de atac o reprezinta apelul.

In functie de instanta competenta a se pronunta asupra cailor de atac distingem


intre cai de atac de reformare si cai de atac de retractare. Cele de reformare se
solutioneaza de o instanta superioara. Sunt cai de atac de reformare apelul si recursul.
Caile de atac de retractare sunt de competenta instantei care a pronuntat hotararea.
Aceste cai de atac sunt contestatia in anulare si revizuirea.

In functie de intinderea atributiilor instantelor competente de a se pronunta


asupra cailor de atac distingem intre caile de atac devolutive si cai de atac nedevolutive.
Singura cale de atac devolutiva este apelul. Calea devolutiva reediteaza daca este nevoie
intreaga judecata.

In functie de dreptul de a exercita caile de atac distingem intre cai de atac


comune si cai de atac speciale. De lege lata cale de atac speciala o reprezinta Recursul in
Interesul Legii.

In functie de efectele produse de declararea caii de atac distingem intre cai de


atac suspensive si cai de atac nesuspensive. Doar apelul suspenda executarea hotararii. In
cazuri speciale suspenda si recursul.

Reguli comune privitoare la instituirea si exercitarea cailor de atac.

I. Legalitatea cailor de atac. In afara cailor de atac prevazute de lege nu se


pot folosi alte mijloace in scopul de a obtine reformarea sau retractarea
unei hotarari pronuntate.
II. Ierarhia cailor de atac. Principiul ierarhiei cailor de atac decurge din
modul de organizare a instantelor judecatoresti intr-un sistem piramidal,
adica nu se poate exercita o cale extraordinara, atat timp cat partea are la
indemana calea ordinara de atac.
III. Unicitatea dreptului de a exercita o cale de atac. Unicitatea vizeaza numai
apelul si recursul. Contestatia in anulare si revizuirea in anumite situatii
pot fi exercitate in mod repetat.
IV. Principiul neagravarii situatiei partii in propria cale de atac. Non
reformatio in pejus Potrivit art. 296 teza 2, apelantului nu i se poate crea in

26
propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata.
Principiul non reformatio in pejius este limitat numai in cadrul caii de atac
proprii. Daca si cealalta parte declara calea de atac, acest principiu nu se
mai aplica. Principiul se aplica nu numai in apel ci si in recurs.

APELUL

Apelul este o cale ordinara de atac prin intermediul careia oricare dintre parti
poate solicita unei jurisdictii superioare reformarea hotararii pronuntate de instnata de
fond. Reglementarea 282-288 din cod. Apelul este o cale de atac ordinara, devolutiva, de
reformare si suspensiva de executare.

Conditiile apelului

Conditii de fond si conditii de forma ale apelului.

Conditiile de fond se refera la hotararile ce formeaza obiectul apelului, la


subiectele apelului, si la termenul in care poate fi exercitat.

Hotararile susceptibile de apel.

Potrivit art. 282 hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse
apelului la tribunal, iar hotararile date in prima instanta de tribunal sunt supuse apelului la
curtea de apel.
In anumite situatii legea declara in mod expres ca neapelabile anumite categorii
de hotarari: ex. hotararea prin care se consfinteste tranzactia sau care proclama renuntarea
la dreptul civil subiectiv.
In alte situatii legea declara in mod expres calea de atac a recursului, ceea ce
inseamna ca este exclusa calea ordinara de atac a apelului.
Exista de asemenea hotarari ce nu pot fi atacate, spre exemplu hotararea data
asupra stramutarii.

Potrivit art. 2821:


Nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile
introduse pe cale principala privind pensii de intretinere, litigii al caror obiect are o
valoare de pana la 100.000 lei inclusiv, atat in materie civila, cat si in materie comerciala,
actiunile posesorii, precum si cele referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila,
luarea masurilor asiguratorii si in alte cazuri prevazute de lege.
Hotararile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile impotriva
hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor
organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, daca legea nu prevede altfel.

Regimul juridic al incheierilor judecatoresti.


Potrivit art. 282 alin 2 impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel
decat odata cu fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt cursul judecatii. Art.
282 se refera la inchierile premergatoare pronuntate in cauzele susceptibile de apel.

27
Subiectele apelului. Sunt de regula partile intre care s-a declansat litigiul in fata
primei instante. Poarta denumirea de apelant si intimat. Daca apelul este declarat de
ambele parti acestea vor dobandi calitati duble.

Apelul incident. Potrivit art. 293 Intimatul este in drept, chiar dupa implinirea
termenului de apel, sa adere la apelul facut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie,
care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante. Cererea se poate face pana la prima
zi de infatisare.
Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins ca tardiv,
ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, aderarea la apel
prevazuta la alin. 1 ramane fara efecte. Cu toate acestea, daca aderarea s-a facut inauntrul
termenului de apel, ea se considera apel principal.

Apelul provocat. In caz de coparticipare procesuala, precum si atunci cand la


prima instanta au intervenit terte persoane in proces intimatul este in drept, chiar dupa
implinirea termenului de apel, sa declare apel impotriva altui intimat sau unei persoane
care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal daca aceasta din
urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice din proces

Curs 15.04

Subiectele apelului.

Tertele persoane.

Tertele persoane introduse in proces in conditiile art. 49-66 dobandesc calitatea de


parti si astfel si ele sunt indreptatite sa exercite calea de atac a apelului.
Apelul poate fi declarat si de mostenitori, precum si de creditorii chirografari.
Procurorul poate introduce apel, indiferent daca a participat sau nu la judecata in prima
instatnta.

Ultima conditie de fond – termenul de apel

Conf art. 284 termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii daca
legea nu dispune altfel. In ceea ce priveste termenul exista si exceptii. Spre exemplu
termenul de apel la divort este de 30 de zile.
In materie necontencioasa termenul de apel curge de la pronuntare pentru cei care
au fost de fata si de la comunicare pentru cei care au lipsit.
Comunicarea hotararii poate fi inlocuita sub aspectul momentului de la care
incepe sa curga, si cu un act echivalent acesteia. Principiul echipolentei sau echivalentei
se aplica in urmatoarele trei situatii:
1. prevazuta de 284 alin. 2: termenul de apel curge chiar daca comunicarea
hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare.
2. 284 alin. 4 – daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii aceasta se
socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel.

28
3. 102 alin 2 – termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut
comunicarea de la daca cand a cerut-o.

Termenul de apel este un termen imperativ si de decadere care curge continuu,


fara sa fie susceptibil de intrerupere sau suspendare. In mod exceptional termeunl se
intrerupe in urmatoarele trei situatii:
1. prin moartea partii care are interes sa faca apel. In acest caz se face din nou o
singura comunicare la cel din urma domiciliu al partii pe numele mostrinitorilor
2. termenul se intrerupe prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. In
acest caz se va face o noua comunicare la domiciliul sau resedinta partii.
3. art. 103 – cand partea a pierdut termenul de apel dintr-o imprejurare mai presus de
vointa sa.

Pentru procurori termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, afara de


cazurile cand procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul curge de la
comunicare. (are nevoie de hotararea redactata pentru construirea motivelor de apel)
Nerespectarea termenului de apel atrage decaderea. Exceptia de tardivitate poate
fi ridicata de oricare dintre parti, de procuror sau de catre instanta, din oficiu.

Conditiile de forma

Art. 287 din cod contine elementele pe care trebuie sa le cuprinda o cerere de
apel. Astfel:
1. numele, domiciliul sau resedinta partilor
2. aratarea hotararii care se ataca. Nearatarea hotararii este sanctionata expres
cu nulitatea.
3. motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul. Motivarea este
importanta sub un dublu aspect. In primul rand se aduc la cunostinta
instantei motivele de nemultumire a apelantului fata de hotararea primei
instante, iar in al doilea rand intimatul, cunoscand aceste motive isi poate
forumla corect sau judicios o aparare. Indicarea gresita a unui text de lege
nu poate atrage nulitatea apelului. Potrivit art. 292 din cod partile nu se
vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de
aparare si dovezi, decat de cele invocate in prima instanta sau aratate in
motivarea apelului ori in inatampinare. In cazul in care apelul nu se
motiveaza, ori motivarea apelului sau intampinarea nu cuprind motive,
mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta in fond
numai pe baza celor invocate la prima instanta.
4. dovezile invocate in sustinerea apelului. Apelantul va trebui sa invoce
dovezile pe care se sprijina fiecare motiv invocat.
5. semnatura. Lipsa semnaturii este in mod expres sanctionata cu nulitatea,
insa ea poate fi totusi complinita in conditiile art. 133 alin. 2 din cod.

Efectele apelului.
Apelul este o cale suspensiva de executare. Efectul suspensiv se produce o data cu
declararea apelului. Efectul suspensiv nu se produce in cazurile in care apelantul a

29
achiesat expres sau tacit la hotararea pronuntata impotriva sa. Nu sunt suspensive de
executare hotararile executorii vremelnic.
Al doilea efect – investirea instantei superioare cu exercitarea controlului judiciar,
astfel ca, din momentul sesizarii, instanta are dreptul, dar si obligatia de a solutiona
cauza.
Cel mai important efect – efectul devolutiv. Acesta consta intr-o veritabila
reinnoire sau reeditare a judecatii. Efectul devolutiv este limitat prin doua reguli
restrictive:
- tantum devolutum quantum apellatum – constituie o exigenta a principiului
disponibilitatii judiciare. Exprima ideea ca instanta superioara este limitata sa
cerceteze cauza numai cu privire la motivele indicate in cererea de apel.
Aceasta regula nu-si gaseste aplicarea daca prin cererea de apel se tinde la
anularea in intregime a hotararii, sau atunci cand obiectul litigiului este
indivizibil. De asemenea regula nu isi gaseste aplicarea daca nu sunt invocate
motive in cererea de apel.
- tantum devolutum quantum iudicatum – exprima ideea ca efectele apelului nu
se pot rasfrange decat numai asupra a ceea ce s-a judecat de catre prima
instanta. Mai exact nu se poate largi cadrul procesual. Potrivit art. 294 din cod
in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de
chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. In primul rand
notiunea de calitate nu este folosita in sens strict procesual, ci si cu sensul
material, astfel ca, spre exemplu, reclamantul care a revendicat un bun in
calitate de proprietar, nu poate reveni in apel sa revendice in calitate de
mostenitor. De asemenea nu se poate schimba temeiul juridic al cauzei.
Termenul de cerere noua se refera la introducerea unor noi pretentii de catre
parti in faza jduecatii in apel. Spre exemplu sunt cereri noi cererea de
interventie principala, cererea reconventionala, de chemare in garantie etc.
daca micsoram pretentiile in apel nu se considera o cerere noua. Daca le
marim in schimb va fi vorba despre o cerere noua. Art. 284 alin. 1 prevede ca
exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt
considerate cereri noi. Prin mijloace de aprare intelegem atat apararile
procesuale, cat si apararile de drept material. (Cum ar fi plata, probatiunea
obligatiei, termenul de gratie, etc. )

Derogari de la caracterul devolutiv.


Art. 294 precizeaza in mod expres:
Se vor putea cere insa dobanzi, rate, venituri ajunse la termen si orice alte
despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante. De asemenea se va putea solicita
compensatia legala.

Procedura de solutionare a apelului

Art. 298 prevede ca dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se


aplica si in instanta de apel, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in
prezentul capitol.

30
Potrivit art. 288 apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub
sanctiunea nulitatii. Presedintele va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu
apelurile facute, numai dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile.
Conform art. 289 “presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul, va
fixa termen de infatisare, potrivit dispozitiilor art. 114, si va dispune citarea partilor.
            Totodata, presedintele va dispune sa se comunice intimatului, o data cu citatia, o
copie de pe cererea de apel, impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si
care nu au fost infatisate la prima instanta, punandu-i-se in vedere sa depuna la dosar
intampinarea.”
Intampinarea intimatului va cuprinde conform art. 115:
1. Exceptiile pe care intimatul le invoca fata de cererea de apel.
2. Raspunsul la toate motivele de fapt si de drept ale apelului.
3. Dovezile in aparare.
4. Semnatura
Nedepunerea intampinarii il expune pe intimat la consecinte negative in sensul ca
nu va mai putea invoca probe in aparare si nu va mai putea invoca exceptii relative.
Porivit art. 295 instanta de apel va putea incuviinta refacerea sau completarea
probelor administrate la prima instanta precum si administrarea probelor noi care au fost
propuse daca considera ca sunt necesare pentru solutionarea cauzelor.

Solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel.


Apelul se solutioneaza printr-o decizie prin care se admite sau se respinge apelul.
Art. 296 prevede ca “instanta de apel poate pastra ori schimba in tot sau in parte hotararea
atacata. Pastrarea hotararii inseamna respingerea apelului. In cazul admiterii apelului
instanta poate dispune modificarea sau desfiintarea hotararii atacate.
Moficicarea este regula, iar desfiintarea este exceptia.

Desfiintarea hotararii.
In cazul in care se constata ca in mod gresit prima instanta a rezolvat procesul fara
a intra in cercetarea fondului, ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal
citata, instanta de apel va esfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare
primei instante.

Anularea hotararii
Daca prima instanta s-a declarat competenta si instanta de apel stabileste ca a fost
necompetenta, anuland hotararea atacata va trimite cauza spre rejudecare instantei
competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, afara de cazul cand
constata propria sa competenta. in cazul in care constata propria competenta, precum si
cand exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanta a judecat in fond, instanta de
apel anuland in tot sau in parte procedura urmata si hotararea pronuntata, va retine
procesul spre judecare.
In situatia in care apar mai multe motive de nulitate din care unele atrag anularea
hotararii, iar altele desfiintarea hotararii, solutia este a desfiintarii hotararii si a trimiterii
spre rejudecare la instanta de fond.

31
RECURSUL

Este calea de atac prin care partile sau ministerul public solicita in conditiile si
pentru motivele limitativ determinate de lege desfiintarea unei hotarari judecatoresti
pronuntate fara drept de apel, in apel sau de un alt organ cu activitate jurisdictionala.
Recursul este o cale de atac extraordinara, nesuspensiva de executare si
nedevolutiva.
Exista si exceptii, spre ex. Art. 300 - Recursul suspenda executarea hotararii
numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii
sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege.

Conditiile de fond ale recursului

Hotararile susceptibile de recurs – obiectul recursului


Potrivit art. 299 acestea sunt: hotararile date fara drept de apel, cele date in apel,
precum si, in conditiile prevazute de lege, hotararile altor organe cu activitate
jurisdictionala sunt supuse recursului.
Dispozitiile art. 282 alin. 2 se aplica si in materia recursului. Mai exact se exercita
recursul si impotriva incheierilor premergatoare.

Subiectele recursului.
Partile in recurs pot fi persoanele intre care s-a legat procesul infata instantei de
fond sau de apel. Aceste parti poarta denumirea de recurent si intimat.
Tertele persoane introduse in proces pot exercita calea de atac a recursului.
Intervenientul accesoriu nu poate declara recurs daca partea pe langa care a intervenit nu
a declarat recurs.

Termenul de recurs.
Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii daca legea nu
dispune altfel.
Principiul echipolentei de la termenul de apel se aplica si in cazul termenului de
recurs.
Potrivit art. 303 alin. 5 presedintele instantei care primeste cererea de recurs va
putea sa o inapoieze partii prezente daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege,
prelungind termenul de recurs cu 5 zile.

CONDITIILE DE FORMA ALE RECURSULUI.

Potrivit art. 3021 cererea de recurs va cuprinde:


1. Numele, domiciliul sau resedinta partilor.
2. Indicarea hotararii care se ataca
3. Motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul, si dezvoltarea lor, sau,
dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
4. Semnatura.

32
Potrivit art. 303 recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul
termenului de recurs. Termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la
comunicarea hotararii, chiar daca recursul s-a facut mai inainte.
Potrivit art. 306 recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal. In mod
exceptional motivele de ordine publica pot fi invocate din oficiu de instanta de recurs,
care este insa obligata sa le puna in dezbaterea partilor.
Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca
dezvoltarea lor face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele prevazute de art. 304.

Curs 22.04.2010

Motivele de recurs.

Art. 304 prevede 9 motive de casare si de modificare a hotararii

Primul motiv de casare :


Cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale. Acest motiv prevede
trei ipoteze. Prima ipoteza vizeaza compunerea completului de judecata. A doua ipoteza
vizeaza situatia in care la solutionarea cauzei a participat un judecator incompatibil. De
asemenea se incadreaza in acest motiv de recurs situatia in care partea interesata a
formulat cererea de recuzare in termenul legal, instanta a respins-o si judecatorul a
participat la judecarea cauzei. Ultima ipoteza se refera la neparticiparea procurorului la
judecata in cazurile in care participarea era obligatorie potrivit legii.

Al doilea motiv de recurs:


Cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea
in fond a pricinii. Acest motiv de recurs este prevazut in scopul respectarii principiului
continuitatii dezbaterilor. Nulitatea hotararii vizeaza atat dispozitivul hotararii intocmit cu
prilejul pronuntarii cat si hotararea redactata ulterior. Aceasta cerinta nu se cere a fi
intrunita la termenele anterioare judecatii in fond.

Al treilea motiv de recurs:


Cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante. Este vorba in
primul rand de competenta generala, dar si competenta jurisidictionala. Necompetenta
relativa va putea fi invocata prin intermediul recursului doar daca aceasta a fost invocata
in prima instanta si in apel, si aceasta a fost respinsa.

Al patrulea motiv de casare :


Cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti. Depasirea atributiilor
instantei se concretizeaza intr-o imixtiune in sfera activitatii executive sau legislative.
Exemple: realizarea unui act care intra in sfera exclusiva de activitate a organelor
legislative sau executive; aplicarea unor texte abrogate; aplicarea unei legi inainte de
intrarea ei in vigoare.

33
Al cincilea motiv de recurs:
Nesocotirea formelor de procedura prevazute de art. 105 alin. 2 CPC. Acest
termen vizeaza doua ipoteze distincte de nulitate :
1. nesocotirea formelor legale
2. intocmirea actelor de procedura de catre un functionar necompetent.
In aceste situatii nulitatea opereaza numai in masura in care s-a produs partii o
vatamare ce nu poate in inlaturata in alt mod.
Exemple: nesemnarea cererii de chemare in judecata; neregulata citare a unei
parti; nesocotirea principiului publicitatii, oralitatii, contradictorialitatii;

Motive de modificare a hotararii:


Motivul 6 – daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a
cerut. Acest motiv are temeiul in respectarea principiului disponibilitatii.

Motivul 7 de recurs:
Cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cuprinde motive
contradictorii ori straine de natura pricinii. Exemple:
 existenta unei contrarietati intre considerentele hotararii in sensul ca din
unele rezulta netemeinicia actiunii iar din altele rezulta ca actiunea este
fondata;
 contrarietatea dintre dispozitiv si considerente, astfel prin dispozitiv se
admite actiunea, iar din considerente rezulta respingerea cererii de chemare in
judecata;
 prezentarea in exclusivitate a unor considerente straine de natura pricinii;
 motivarea confuza si neclara echivaleaza cu o nemotivare.

Motivul 8:
Cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura
ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia. Acest motiv poate fi exercitat cand
judecatorii au nesocotit principiul inscris in art. 969 CC potrivit caruia conventiile legal
facute au putere de lege intre partile contractante. Ne aflam in prezenta acestui motiv de
recurs cand un act este calificat de asa maniera incat este alterata in mod substantial
natura sa.

Motivul 9:
Cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal, ori a fost data cu incalcarea
sau aplicarea gresita a legii. Prima ipoteza – cand este lipsita de temei legal – se refera la
acele situatii in care din modul de redactare a hotararii nu se poate stabili daca legea s-a
aplicat corect sau nu. Hotararea este astfel lipsita de un fundament juridic. A doua ipoteza
– incalcarea sau aplicare gresita a legii – exemple:
Interpretarea eronata a unui text legal
Aplicarea unor norme generale in locul unor norme speciale

34
Procedura de solutionare a recursului

Potrivit art. 316 din cod Dispozitiile de procedura privind judecata de apel se
aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest
capitol.
Potrivit art. 302 din cod, recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca
sub sanctiunea nulitatii.

In privinta probelor art. 305 prevede in mod expres ca in instanta de recurs nu se


pot produce probe noi, cu exceptia inscrisurilor care pot fi depuse pana la inchiderea
dezbaterilor.

Solutiile ce se pronunta de instanta de recurs.

Art. 312 prevede:


Instanta poate admite recursul, il poate respinge sau anula ori poate constata
perimarea lui. In cazul admiterii hotararea poate fi modificata sau casata in tot sau in
parte.
Modificarea hotararii atacate se pronunta pentru motivele prevazute de art. 304 de
la punctele 6,7,8,9. casarea hotararii se pronunta pentru motivele prevazute la art. 304
pct. 1,2,3,4,5, precum si in toate cazurile in care instanta a carei hotarare este recurata a
solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului, sau modificarea hotararii nu este
posibila fiind necesara administrarea de probe noi. Daca sunt gasite mai multe motive
dintre care unele atrag casarea iar altele modificarea, instanta de recurs va casa in
intregime hotararea atacata pentru a se asigura o judecata unitara.
Legea prevede situatii in care casarea este cu retinere si stiuatii in care casarea
este cu trimitere.

Casarea cu retinere – in caz de casare curtile de apel si tribunalele vor rejudeca


pricina in fond fie la termenul cand a avut loc admiterea recursului, situatie in care se
pronunta o singura decizie, fie la un alt termen stabilit in acest scop.

Casarea cu trimitere – in cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a


solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii
care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor cat si la dezbaterea fondului.
Instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a
pronuntat hotararea casata, sau altei instante de acelasi grad. In caz de casare pentru
necompetenta, instanta va trimite dosarul spre judecare instantei judecatoresti competente
sau organului cu activitate jurisdictionala competent.
In situatia in care instanta de recurs constata ca ea insasi era competenta sa
solutioneze pricina in prima insanta sau in apel, va casa hotararea si va judeca cauza
potrivit competentei sale.
La ICCJ regula este casarea cu trimitere. Astfel ICCJ, in caz de casare trimite
cauza spre o noua judecata instantei care a pronuntat hotararea casata, iar atunci cand
interesele bunei administrari a justitiei o cer, altei instante de acelasi grad, cu exceptia

35
casarii pentru necompetenta, cand trimite cauza instantei competente sau organului
jurisdictional competent.
Casarea cu retinere la ICCJ –potrivit art. 314 ICCJ hotaraste asupra fondului
pricinii in toate cazurile in care caseaza hotararea atacata numai in scopul aplicarii
corecte a legii la imprejurari de fapt ce au fost deplin stabilite.

Hotararea instantei de recurs

Hotararile pronuntate vor deveni irevocabile. Potrivit art. 311 din cod, hotararea
casata nu are nici o putere. Actele de executare sau de asigurare facute in puterea unei
asemenea hotarari sunt desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel.
Efectele casarii se rasfrang in principiu numai asupra partilor care s-au judecat in
recurs.
Exceptii – in cazul coparticiparii procesuale obligatorii (art. 48 alin. 2) si in cazul
proprietatii comune a sotilor.

Judecata in fond dupa casare

Rejudecarea cauzei de instanta de trimitere se face potrivit regulilor privind


judecata in fata primei instante sau a instantei de apel. In cazul rejudecarii cauzei de
instanta de recurs se pronunta o decizie irevocabila. In cazul trimiterii cauzei la prima
instanta, dupa rejudecare aceasta va pronunta o sentinta care poate fi apelata sau in alte
cazuri recurata. Daca rejudecarea se face de instanta de apel aceasta va pronunta o decizie
susceptibila de a fi controlata prin intermediul recursului.
Obligativitatea indrumarilor date de instanta de casare. Potrivit art. 315, in caz de
casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si
asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.

CONTESTATIA IN ANULARE

Definitie – este o cale extraordinara de atac de retractare prin intermediul careia


partile sau procurorul pot obtine desfiintarea unei hotarari judecatoresti in cazurile
limitativ prevazute de lege.
Contestatia in anulare poate fi exercitata in scopul retractarii hotararilor
pronuntate cu nesocotirea unor norme procedurale, iar nu si pentru netemeinicie.

Formele contestatiei in anulare.


Avem o constestatie in anulare obisnuita si o contestatie in anulare speciala.

Contestatia in anulare obisnuita.

Este aceea prin care partile pot obtine retractarea unei hotarari judecatoresti
irevocabile in cazurile prevazute de art. 317, dar numai daca aceste motive nu au putut fi
invocate pe calea apelului sau a recursului. Partile sunt contestatarul si intimatul.

36
Obiectul contestatiei in anulare.
Prin intermediul acestei cai de atac pot fi retractate numai hotararile judecatoresti
ramase irevocabile, indiferent de ierarhia instantei care le-a pronuntat.

Motivele contestatiei in anulare obisnuita.


1. cand procedura de chemare a partii pentru ziua cand s-a judecat pricina nu a fost
indeplinita potrivit cu cerintele legii. Legea are in vedere neregulata citare pentru
ziua cand s-a judecat pricina in fond. Neregulata citare poate viza spre exemplu
nerespectarea dispozitiilor privitoare la modul de inmanare a citatiei, sau la citarea
prin publicitate, sau in cuprinsul citatiei nu au existat toate elementele de
identificare necesare, sau partea nu a fost deloc citata.
2. situatia in care hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de
ordine publica privitoare la competenta.

Contestatia in anulare speciala

Este o cale extraordinara de atac, de retractare ce se exercita in cazurile prevazute


de art. 318 numai impotriva deciziilor pronuntate de instantele de recurs. Aceasta cale de
atac nu exclude posibilitatea exercitarii unei contestatii in anulare obisnuite.

Motivele contestatiei in anulare speciala


1. Dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli materiale. Sunt considerate
greseli materiale: respingerea gresita ca tardiv a unui recurs; anularea gresita a
recursului ca netimbrat sau introdus de un mandatar fara calitate. Contestatia in
anulare nu poate fi exercitata pentru remedierea unor greseli de judecata, respectiv
de apreciere a probelor sau de interpretare a dispozitiilor de drept material sau
procedural.
2. situatia in care instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a
omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare. Daca casarea a fost
totala partea nu poate exercita constestatia in anulare.

Recursul in interesul legii


Art. 329
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie,
din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, precum si colegiile de conducere ale curtilor
de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg
teritoriul Romaniei, sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra
chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.
Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite ale
Inaltei Curti de Casatie si Justitie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor
judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Dezlegarea
data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.

37
Penultimul curs

Revizuirea

Definitie – este o cale de atac extraordinara de retractare, prin intermediul careia


se poate obtine desfiintarea unei hotarari judecatoresti definitive si reinnoirea judecatii.
Aceasta cale de atac ofera posibilitatea retractarii unei hotarari care se vadeste a fi
gresita in raport cu unele imprejurari de fapt survenite dupa pronuntarea acesteia.

Caracterele revizuirii:

Este o cale de atac de retractare.


Este o cale de atac extraordinara, nesuspensiva de executare. In mod exceptional
art. 325 prevede ca instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere,
sub conditia darii unei cautiuni. Asupra acestei cereri instanta se pronunta printr-o
incheiere care poate fi separat atacata cu recurs.

Subiectul si obiectul revizuirii.


Subiectele: revizuient si intimat.
Obiectul – revizuirea se poate solicita impotriva unei hotarari ramase definitive in
instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari date de o instanta de recurs
atunci cand evoca fondul.

Motivele de revizuire (posibil subiect de examen)

1. primul motiv se refera la situatia cand dispozitivul cuprinde hotarari potrivnice.


2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat
asupra unui lucru cerut, ori daca s-a dat mai mult decat s-a cerut. Acest motiv
constituie o exigenta a principiului disponibilitatii.
3. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta. Pentru a putea exercita revizuirea este
necesar ca debitorul sa fi fost obligat sa predea un bun cert si determinat.
4. daca un judecator, martor sau expert care a luat parte la judecata a fost condamnat
definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina, sau cand hotararea s-a dat in
temeiul unui inscris fals, in cursul sau in urma judecatii, ori daca magistratul a
fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea credinta, sau grava
neglijenta in acea cauza. Acest motiv arata mai multe ipoteze.
5. daca dupa darea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare retinute de partea
potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de
vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe
care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere. In ceea ce priveste
descoperirea unor inscrisuri dupa pronuntarea hotararii. Prima conditie – inscrisul
trebuie sa fi existat la data judecatii. Alte inscrisuri aparute dupa pronuntarea
hotararii nu pot constitui temei pentru exercitarea revizuirii. A doua conditie –
imposibilitatea prezentarii inscrisului in instanta. Simpla imprejurare ca partea a
descoperit anumite inscrisuri dupa pronuntarea hotararii nu constiuie temei pentru
exercitarea revizuirii. In al treilea rand inscrisul trebuie prezentat de partea care

38
exercita aceasta cale de atac. Ultima conditie – inscrisul are un caracter
determinant, adica este apt de a conduce la o alta solutie decat cea pronuntata. In
privinta celei de-a doua ipoteze, adica daca s-a desfiintat sau s-a modificat
hotararea unei instante – trebuie indeplinite doua conditii. 1 – existenta unei
hotarari care a fost ea insasi modificata sau desfiintata. A doua conditie –
existenta unui raport de cauzalitate, de determinare intre hotarea desfiintat sau
modificata si hotararea a carei revizuire se cere.
6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica,
disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc, sau au fost
aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere. Revizuirea nu poate fi solicitata in
cazurile in care partea a fost aparata, dar apararea a fost incompleta sau gresita.
Lipsa de aparare trebuie sa existe cu ocazia punerii concluziilor in fond.
7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de
grade deosebite in una si aceeasi pricina intre aceleasi parti avand aceasi calitate.
Acest motiv se mai numeste in doctrina constatarea cu intarziere a autoritatii
lucrului judecat. Si pentru acest motiv trebuie indeplinite urmatoarele conditii :
existenta unei hotari judecatoresti definitive. In al doilea rand hotararea sa fie
potrivnica. In al treilea rand trebuie sa se constate existenta triplei identitati: parti
obiect cauza.
8. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze despre
aceasta instanta dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa. Acest motiv de
revizuire se refera la situatia in care partile au fost legal citate. In caz contrar
partile se pot plange prin intermediul recursului sau contestatiei in anulare. Pentru
acest motiv trebuie indeplinite cumulativ doua conditii: prima conditie – partea a
fost impiedicata sa se infatiseze si sa incunostiinteze instanta. A doua conditie –
impiedicarea sa fi fost determinata de o imprejurare mai presus de vointa partii.
9. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor
sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele
grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin
revizuirea hotararii pronuntate.

Procedura de solutionare a revizuirii.

Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de


chemare in judecata. Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5
zile inaintea termenului de judecata. Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii
si la faptele pe care se intemeiaza.

Solutiile pe care le pronunta instanta


Daca instata incuviinteaza cererea de revizuire ea va schimba in tot sau in parte
hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice ea va anula cea din urma
hotarare. Se va face aratare de hotararea data in revizuire in josul originalului hotararii
revizuite.

39
PROCEDURI SPECIALE

Ordonanta presedentiala

Ca definitie – prin ordonanta presedentiala se desemneaza ansamblul de norme


dupa care se conduc partile si instanta in solutionarea unei pricini urgente.

Conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedentiale.


Cererea de ordonanta trebuie sa indeplineasca conditiile necesare pentru
exercitarea oricarei actiuni, dar si anumite cerinte particulare. Aceste cerinte sunt:
1. urgenta
2. masura ordonata sa fie vremelnica
3. masura sa nu prejudece fondul.

Urgenta – legea procesual civila nu defineste urgenta, ci indica doar situatiile in


care este necesara si posibila o interventie a justitiei. Respectiv – pentru pastrarea unui
drept ce s-ar pagubi prin intarziere; pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-
ar putea repara; pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Legea
prevede situatii inc are urgenta este prezumata. Astfel potrivit art. 613 2 instanta poate lua
pe tot timpul procesului, prin ordonanta presedentiala masuri vremelnice cu privire la
incredintarea copiilor minori. Urgenta nu trebuie confundata cu celeritatea.
Conditia urgentei trebuie intrunita din momentul sesizarii instantei pana in
momentul pronuntatrii ordonantei.

Vremelnicia – prin ordonanta se iau masuri provizorii, si nu definitive. Prin


ordonanta se iau masuri rapide cu caracter temporar. Aceste masuri dureaza pana cand va
fi solutionat fondul cauzei.

Neprejudecarea fondului cauzei:


Instanta nu poate sa analizeze fondul raportului juridic dedus judecatii.

Procedura de solutionare a cererilor de ordonanta presedentiala.


Cererea se introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului
dreptului. Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor si chiar atunci cand exista
judecata asupra fondului.
Judecata se face de urgenta si cu precadere. Pronuntarea se poate amana cu cel
mult 24 de ore, iar motivarea se va face in cel mult 48 de ore de la pronuntare.
In materia probatiunii nu exista nicio regula restrictiva, astfel ca la solutionarea
acestei cereri poate fi folosit orice mijloc de proba.
Ordonanta presedentiala trebuie sa imbrace forma scrisa si sa cuprinda toate
elementele unei hotarari judecatoresti. In considerente instanta va motiva urgenta, care
justifica adoptarrea unei masuri vremelnice.
Ordonanta este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat
cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor. Recursul se judeca de

40
urgenta si cu precadere cu citarea partilor. Impotriva executarii ordonantei se poate face
contestatie.

Caracterele ordonantei presedentiale.

Puterea executorie – acest efect este recunoscut ordonantei din chiar momentul
pronuntarii. Art. 581 alin. 4 prevede ca ordonanta este vremenica si executorie. Instanta
va putea hotara ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen.
Puterea relativa a lucrului judecat – autoritatea de lucru judecat nu poate rezulta
decat dintr-o hotarare prin care s-a solutionat litigiul in fond. Ordonanta nu are autoritate
de lucru judecat fata de o actiune de drept comun. Hotararea pronuntata asupra fondului
are autoritate de lucru judecat fata de o cerere ulterioara de ordonanta presedentiala.
Ordonanta presedentiala are o putere de lucru judecat relativa in raport cu o alta cerere de
ordonanta.
Vremelnicia – pe calea ordonantei nu se pot lua masuri definitive care privesc
rezolvarea fondului, ci doar masuri provizorii care tind sa pastreze un drept periclitat prin
intarziere. Instanta trebuie sa evite orice masuri care rezolva fondul si fac imposibila
eventuala restabilire a unei situatii de fapt. Nu trebuie confundata notiunea de
vremelnicie cu duraat in timp, de aceea stabilirea duratei acestei masuri constiuie o
greseala.

Refacerea inscrisurilor si hotararilor disparute


Art. 583 Dosarele sau inscrisurile privitoare la o pricina in curs de judecata,
disparute in orice chip, se pot reface de insasi instanta investita cu judecarea pricinii.
Spre acest sfarsit, instanta va fixa termen, chiar din oficiu, citand partile, martorii
si expertii; va cere copii de pe inscrisurile ce i-au fost trimise de autoritati si de care
partile s-au folosit sau de pe inscrisurile depuse de parti, dispunand totodata sa se scoata
din registrele instantei toate datele privitoare la inscrisurile ce se refac.
Copiile legalizate de pe inscrisurile disparute ce se afla in stapanirea partilor, ori
altor persoane sau autoritatilor pot folosi la refacerea dosarului.
Incheierea de refacere nu se va putea ataca decat o data cu fondul.
Inscrisurile astfel refacute tin locul originalelor, pana la gasirea acestora.

Art. 584 Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se
pronuntase o hotarare de catre prima instanta si impotriva careia se facuse apel, aceasta
hotarare se va reface dupa cel de-al doilea exemplar al hotararii pastrat de prima instanta;
iar daca si acel exemplar ar fi disparut, vor putea folosi la refacere copiile legalizate de pe
hotarare, ce s-au incredintat partilor sau altor persoane.
In acest scop, instanta va putea dispune sa se faca, din oficiu, publicatii intr-un
ziar mai raspandit, cu aratarea ca orice posesor al unei copii de pe hotarare sa o depuna la
grefa instantei care a ordonat publicatia.
Daca hotararea nu se poate reface pe calea aratata la alin. 1 si 2, se va trece la
refacerea ei de catre instanta de apel, potrivit dispozitiilor Art. 583.
Daca dosarul, inclusiv hotararea, nu se poate reface nici potrivit alin. 3, instanta
de apel va judeca din nou pricina in fond. Pentru judecata din nou a cauzei, partile sunt
obligate sa faca dovada ca intre ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecarii si ca

41
acesta a fost solutionat prin hotarare judecatoreasca. Dovada se va face cu orice inscrisuri
sau extrase din registrele ori din alte evidente ale instantei judecatoresti sau ale altor
autoritati.

Art. 585 Instanta care a pronuntat hotararea disparuta va proceda in toate


cazurile la refacerea acesteia potrivit dispozitiilor Art. 583 si 584.
Daca in cursul judecatii a fost gasita hotararea disparuta, cererea va fi respinsa.
De asemenea, daca ulterior judecatii hotararea disparuta a fost gasita, hotararea
refacuta potrivit dispozitiilor aratate la alin. 1 va fi anulata de catre instanta care a
pronuntat-o.
EXECUTAREA SILITA

Se poate defini ca fiind acea faza a procesului civil in care creditorul isi poate
realiza in mod efectiv drepturile statornicite printr-un titlu executoriu prin constrangerea
patrimoniala a debitorului. Potrivit art. 3711 obligatia stabilita printr-o hotarare a unei
instante sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de buna voie. In cazul in care
debitroul nu executa de buna voie obligatia sa aceasta se aduce la indeplinire prin
executare silita daca legea nu prevede altfel.

Natura juridica a executarii silite – in prezent executarea silita are un caracter


mixt, administrativ jurisdictional, latura administrativa fiind insa preponderenta.

Categorii de raporturi executionale in dreptul romanesc actual

CPP reglementeaza doua modalitati de executare silita : executarea silita directa si


executarea silita indirecta. Executarea silita directa imbraca trei forme: predarea bunurilor
mobile, predarea bunurilor imobile, executarea unei obligatii de a face sau de a nu face.
Valorificarea creantelor persoanelor fizice sau juridice se realizeaza prin executarea silita
indirecta, care imbraca patru forme:
1. vanzarea bunurilor mobile urmarite
2. poprirea
3. urmarirea silita a fructelor neculese si recoltelor prinse de radacini
4. urmarirea silita asupra bunurilor imobile

participantii la executarea silita

42
ULTIMUL CURS LA PROCEDURA CIVILA

Participantii la executarea silita

Partile
Paritle in faza executarii silite poarta denumirea de creditor si debitor. Dreptul de
a solicita declansarea executarii silite apartine persoanei careia i s-a eliberat titlul
executor, adica persoana care a castigat procesul.
Coparticiparea procesuala activa se poate realiza si in executarea silita.
Coparticiparea procesuala pasiva nu se poate realiza in aceasta faza deoarece urmarirea
are un caracter individual.
Executarea silita poate fi promovata si de creditorul urmaritorul pe cale aactiunii
oblice. In principiu executarea silita se declanseaza la cererea expresa a creditorului. De
la aceasta regula exista si exceptii, in sensul ca executarea trebuie ordonata din oficiu de
instanta de fond. Spre exemplu, in cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de
intretinere sau alocatie pentru copii.

Instanta judecatoreasca
In primul rand, instanta are competenta de a dispune investirea cu formula
executorie. Art. 374 prevede ca nicio hotarare nu se poate executa daca nu este investita
cu formula executorie. De la aceasta regula exista si excepti in privinta incheierilor
executorii, a hotararilor executorii provizorii si in cadrul altor hotarari prevazute de lege.
Instanta de judecata este cea competenta sa incuviinteze exeuctarea silita a unui titlu
executoriu. Este vorba de art. 373 din Cpc.
Instanta de judecata are competenta de a solutiona toate incidentele ivite in cursul
executarii silite. De asemenea are competenta de a solutiona si contestatiile la executare.

Organele de executare silita


Potrivit art. 2 din legea 188/2000 executorii judecatoresti sunt investiti sa
indeplineasca un serviciu de interes public. Actul indeplinit de executorul judecatoresc in
limitele competentei legale, purtand stampila si semnatura acestuia precum si numarul de
inregistrare si data, este act de autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege.
Hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de executorul
judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care urmeaza sa se efectueze executarea.
In ce priveste competenta teritoriala art. 8 din legea 188/2000 prevede ca executorii
judecatoresti isi indeplinesc atributiile in circumscriptia judecatoriei pe langa care
functioneaza, daca prin lege nu se dispune altfel.

Tertele persoane.
Tertele persoane au posibilitatea de a participa la activitatea de exeuctare silita.
Participarea tertilor este determinata de luarea unor masuri de natura a le prejudicia
drepturile lor. O alta forma de participare a tertilor la executare o reprezinta situatia
creditorilor care intervin in faza executarii silite spre a-si valorifica drepturile lor de
creanta.

43
Obiectul executarii silite
Potrivit art. 3713 veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite
daca potrivit legii sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea
drepturilor creditorului. Textul enuntat face trimitere la principiul potrivit caruia intreaga
avere a debitorului formeaza gajul general al creditorilor.

Bunurile exceptate de la urmarire sau urmaribile conditioant


Motivele care justifica exceptarea unor bunuri de la urmarirea silita sunt
urmatoarele:
In primul rand motive de natura umanitara sau de protectie sociala. Legea
procesuala determina limitele in care pot fi urmarite veniturile din munca ale debitorului.
De asemenea considerente economice sau strategice impun scoaterea din circuitul civil a
unor bunuri apartinand domeniului public. Constitutia Romaniei in art. 136 alin. 4 declara
ca inalienabile bunurile proprietate publica. In ceea ce priveste persoanele fizice art. 406-
409 precizeaza bunurile ce nu pot fi urmarite sau care pot fi urmarite conditionat.
Bunurile mobile care nu se pot urmari sunt enuntate de art. 406, 407 Cpc. Potrivit art. 409
salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate in cadrul
asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt
destinate asigurarii mijloacelor de existenta a acestuia pot fi urmarite. Pana la o doime
din venitul lunar net pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie
pentru copii. Pana la o treime din venitul lunar net pentru orice alte datorii.

Declansarea executarii silite.


Pentru a putea declansa executarea silita trebuie sa existe o creanta certa, lichida
si exigibila. Art. 1832 din CC prevede ca nicio urmarire asupra bunurilor mobile sau
imobile nu poate avea loc decat pentru o creanta certa, lichida si exigibila. Art. 379
prevede: creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau
din alte acte chiar neautentice emanate de la debitor sau recunoscute de dansul.
A doua trasatura este definita tot in art. 379: creanta este lichida cand catimea ei
este determinata prin insusi actul de creanta, sau cand este determinabila cu ajutorul
actului de creanta si a altor acte neautentice.
Sa fie exigibila – creanta este exigibila daca a ajuns la scadenta. Daca creanta nu
este actuala nu este posibila executarea silita.

Titlurile executorii
Potrivit art. 372 din cod, executarea silita se va efectua numai in temeiul unei
hotarari judecatoresti ori a unui alt inscris care potrivit legii constituie titlu executoriu.
Conceptul de titlu executoriu reprezinta genul, iar hotararea specia.
Titlul executoriu constituie singurul temei al executarii silite.
Definim titlul executoriu ca fiind inscrisul intocmit in conformitate cu prescritiile
legii, in baza caruia creditorul poate solicita valorificarea creantei pe care acest inscris o
constata.

Principalele titluri executorii:

44
- hotararea judecatoreasca. Pentru a fi pusa in executare trebuie sa
indeplineasca doua conditii. Prima conditie – sa fi ramas definitiva ori sa fi
dobandit caracter irevocabil. A doua conditie – sa urmeze procedura investirii
cu formula executorie.
- Hotararile judecatoresti straine.
- Hotararile arbitrale.
- Actele autentificate de notarii publici. Potrivit art. 66 din legea 36/95 actul
autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere
de titlu executoriu la data exigibilitatii acestuia. In lipsa actului original, titlul
executoriu il poate constitui duplicatul sau copia legalizata de pe exemplarul
din arhiva notarului public.
- Cambia
- Biletul la ordin
- Cecul
- Actele de sanctionare in materia contraventiilor. Procesul verbal de constatare
si sanctionare a contraventiei neatacat in termen, precum si hotararea
judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plangerea impotriva
procesului verbal de contraventie constituie titlu executoriu.
- Somatia de plata
- Bunuri mobile care nu se pot urmari.(art. 406, 407 Cpc)

Executarea silita directa


Se realizeaza sub trei forme:
- predarea bunurilor mobile
- preadarea bunurilor imobile
- executarea obligatiei de a face sau a nu face.
Potrivit art. 572 in cazul in care obligatia debitorului prevazuta in titlul executoriu
consta in lasarea posesiunii unui bun, in predarea unui bun ori a folosintei acestuia, iar
debitorul nu executa de buna voie obligatia in termenul prevazut in somatie executorul
sau dupa caz creditorul va proceda fie la executarea silita, fie va seiza instanta de
executare in vederea aplicarii unei amenzi civile.

Predarea silita a bunurilor mobile – daca partea obligata sa predea un bun mobil
determinat prin calitate si cantitate nu-si indeplineste obligatia in termen de o zi de la
primirea somatiei, predarea lui se va face prin executare silita.
In vederea executarii, executorul jduecatoresc va ridica bunul de la debitorsau de
la persoana la care se afla, punandu-l pe creditor in drepturile sale stabilite prin titlu
executoriu.
Executorul va incheia proces verbal despre indeplinirea executarii, stabilind
totodata cheltuielile de executare pe care urmeaza sa le plateasca debitorul. Procesul
verbal constituie titlu executoriu in privinta cheltuielilor de executare stabilite in sarcina
debitorului.

Predarea silita a bunurilor imobile – daca partea oblgiata sa paraseasca ori sa


predea un imobil nu-si indeplineste aceasta obligatie in termen de 5 zile de la primirea
somatiei, ea va fi indepartata prin executare silita, iar imobilul va fi predat celui

45
indreptatit. Executorul judecatoresc va soma pe debitor sa paraseasca de indata imobilul,
iar in caz de impotrivire va elibera imobilul cu ajutorul fortei publice.
Despre indeplinirea executarii executorul judecatoresc va indeplini proces verbal.

Executarea silita a altor obligatii de a face sau a obligatiilor de a nu face.


Daca debitorul refuza sa indeplineasca o obligatie de a face cuprinsa intr-un titlu
executoriu in termen de 10 zile de la primirea somatiei, creditorul poate fi autorizat de
instanta de executare prin incheiere irevocabila data cu citarea partilor sa o indeplineasca
el insusi sau prin alte persoane pe cheltuiala debitorului. Daca obligatia de a face nu poate
fi indeplinita prin alte persoane decat debitorul acesta poate fi constrans la indeplinirea ei
prin aplicarea unei amenzi civile.

46

Das könnte Ihnen auch gefallen