CURS 5 Semiologie

SEMIOLOGIA TEGUMENTELOR SI MUCOASELOR VIZIBILE

Examenul pielii si al mucoaselor

• Pielea este accesibila examenului clinic direct
• Poate furniza informatii importante pentru diagnosticul multor afectiuni
Structura tegumentelor
• Straturile tegumentare
– Epiderm (5 straturi)
– Derm: papilele dermice - vase;
• Gl sebacee
• Canalul gl sudoripare
• Partial firul de par
• Terminatii nervoase
– Hipoderm: bulb pilos, gl sudoripare
• Organe anexe
– Fanere: unghii si par
– Gl sebacee – gl holocrine-NU in palme si plante
– Gl sudoripare – ecrine si apocrine
Examinarea pielii
1. Culoare
2. Stare de hidratare
a. Uscata – IRC, hipotiroidie
b. Umeda – emotii, hipertiroidie
3. Temperatura
4. Textura
5. Mobilitate, turgescenta
6. Leziunile
1. Culoarea pielii – determinant
• Pigmenti
– Fiziologici – normal existenti
• Melanina
• Caroteni
• Oxihemoglobina si hemoglobina redusa
– Patologici
• Bilirubina/biliverdina
• Altii (ex metale)
• Fenomene fizice
– Difractia
– Grosimea
Functiile pielii
• Protectie
– Protectia mecanica
– Fotoprotectia
– Protectia de agresiune biologica
• Interfata cu mediul
– Informarea despre calitatile mediului
– Reglare termica
– Implicare metabolica (ex participarea la metabolismul fosfo-calcic)
Inspectia pielii
• La inceputul examinarii pacientului
• Se continua pe tot parcursul examinarii
• Releva modificari localizate sau generalizate

1
SEMIOLOGIA TEGUMENTELOR
Leziunile elementare
• L.E. primare = apar pe tegumente anterior normale
– L.E.P.-Circumscrise de culoare
• Macula: pigmentare, hemoragice (petesii), eritematoase
• Pata
– L.E.P.Solide
• Papula: nevi pigm, keratoame, veruci, urticarie, t. moluscoide
• Placa: alergice
• Nodulul:
– Dermoepidermic: tbc, lepra, Osler, Janeway,
– Hipodermic: eritem nodos
*chist
– L.E.P. cu continut lichid
• Vezicula (epidermica sau dermoepidermica); herpes, zona, varicela
• Bula si flictena: arsuri, epidermoliza buloasa, alergii
• Pustula
• L.E secundare = apar ca urmare a celor primare
– Pierderi de substanta: EROZIUNEA, ULCERATIA, EXCORIATIA
– Productii superficiale cutanate
– Cicatriceale
– Leziuni hemoragice: PETESII/PURPURA, ECHIMOZA, HEMATOMUL
– Leziuni vasculare: Angiom plan, Angiom tuberos, Angiokeratom, Steluta vasculara, Teleangiectazii,
POIKILODERMIE
MODIFICARI DE CULOARE ALE TEGUMENTELOR

A. PALOAREA: coloratia mai deschisa a teg si mucoaselor, cu disparitia nuantei fiziologice a acesteia
– Prin ingrosarea tegumentelor
• Mixedem
• Edeme
– Prin vasoconstrictie
• Rapid apare si dispare
– Semn in sindromul anemic, diferite nuante ce sugereaza cauza
• Feripriva (tegumente palide, albe „ca peretele”)
• Hemolitica (tegumente si mucoase palid-galbene =paloare insotita de icterul flavinic)
• Megaloblastica (palid galben “ca ceara”, prin anemie si hemoliza intramedulara= hematopoeza
ineficienta)
• IRC (tegumente palid- cenusii, secundar deficitului de eritropoetina si a impregnarii cu urocromi,
substante ce nu pot fi eliminate renal)
– SINDROMUL ANEMIC = simptome si semne determinate de scaderea Hb si depind de:
brutalitatea instalarii anemiei,
severitatea ei
comorbiditatile pacientului
cauza anemiei
– Principalele tipuri de anemie
 Microcitara (VEM< 80): deficite Fe, boli cronice Talasemie, anemie sideroblastica
 Normocitara (VEM 80-100): pierdere ac de sg, b cornice, BRC, tulburari hemolitice
 Macrocitara (VEM> 100): deficit de vitamina B12/ acid folic; consum de alcool, hipotioidie, BHC
B. CIANOZA: coloratia albastra-vinetie a tegumentelor si mucoaselor determinata de cresterea Hb reduse peste 5
g/dL in sangele circulant sau de prezenta unor hemoglobine anormale (methemoglobina/ sulfhemoglobina)
• Aparitia cianozei demasca uneori patologii amenintatoare de viata
• Implicatii
– Cantitatea de Hb – anemia si policitemia
– Hb redusa sau derivati Hb
1. Cianoza hemoglobinica- Date generale
• Limita de 5g/dL Hb redusa in sg capilar (N< 3g/dl) – Lundsgaard si Van Slyke – 1923
• Probleme
– Lumina naturala

2
 – Culoarea cianotica este data atat de sangele capilar cat si de cel din plexurile venoase dar
depinde si de nr/ diametrul capilarelor si venelor
• Unde se cauta
– Caucazieni – unghii, buze, limba, lob ureche
– Africani – mucoase, retina
• Tipuri
– Centrala
– Periferica

a. Cianoza centrala
 Cauza pulmonara
– Principalul semn al insuficientei respiratorii
– Tulburari de ventilatie/ difuziune/circulatie la nivel pulmonar
 Sunt dreapta-stanga
– Caracteristica cardiopatiilor congenitale prin sunt dreapta-stanga la nivelul cordului; ex Tetralogia Fallot
(boala albastra)
 Mecanism = saturare O2 sub 85 % sange arterial
 Caracteristici: intereseaza teg, limba si mucoasa bucala, extremitati calde, se corecteaza la adm O2
b. Cianoza periferica (de staza)
 Mecanism – extractie suplimentara de O2 din vasele cu sg arterial normal oxigenat; in situatiile in care
de ex. circulatia este incetinita la nivel local sau general (prin staza) se produce o crestere a extractiei
O2 cu cresterea cantitatii de Hb redusa
 Cauze:
– Expunere la frig – vasoconstrictie
– Obstructie venoasa
– Scadere debit cardiac: IC, soc
– Uneori obstructie arteriala
 Caracteristici: respecta circuitele sanguine scurte, nu afecteaza limba si mucoasa bucala, este rece,
poate ceda la activarea circulatiei, neinfluentata de administratia O 2 ,
C. ERITEMUL: inrosirea pielii cauzata de vasodil si hiperemie tegumentara, dispare la vitropresiune
1. Eriteme generalizate/ regionale
• Eritemul pudic
• Eritemul solar
• Bolile contagioase
– Rash-ul
– Eritemul morbiliform
– Eritemul scarlatiniform
• Policitemia
• Tumori neuroendocrine
2. Eriteme circumscrise/localizate
• Dermografismul
• Erizipelul
• Eritemul circinat RAA
• Eritemul lupic
• Sarcomul Kaposi
• Rozeole (tifica, luetica)

3
 • Eritroza palmara – ciroza
• Pelagra
D. ICTERUL: coloratia galbena a tegumentelor si/sau mucoaselor determinata de cresterea bilirubinei serice totale
si de depunerea pigmentilor biliari la nivelul structurilor cutanate
 apare daca bilirubina totala depaseste 2-3 mg/dl
 METABOLISMUL BILIRUBINEI
1. Formarea bilirubinei (85% provine din hem-ul HB; BR produsa este insolubila in apa- libera, indirecta,
neconjugata; pentru a fi excretata trebuie sa devina solubila)
2. Transportul bilirubinei (in plasma, legata de albumina)
3. Metabolismul hepatic al bilirubinei (hepatocitul capteaza BR dupa desfacerea ei de pe albumina
transportoare; la nivelul microzomiilor BR indirecta este conjugata cu acid glucuronic- BR directa)
4. Faza intestinala (in intestin BR este deconjugata sub actiunea florei intestinale si redusa la urobilinogen, o
parte este resorbit de mucoasa intestinala, o parte este transformat in stercobilina)
 DIAGNOSTICUL

 CLASIFICAREA
 in functie de tipul de bilirubina
I. Icter cu predominenta bilirubinei indirecte
II. Icter cu predominenta bilirubinei directe
 in functie de modul de formare a bilirubinei
I. PREHEPATIC- Exces de productie a bilirubinei (icter hemolitic)
 Hemoliza excesiva (anemii hemolitice)
 Eritropoieza ineficienta (anemie Biermer, talasemia, porfirii)
II. HEPATIC
1. Defect hepatic de captare a bilirubinei
2. Defect hepatic de conjugare a bilirubinei
3. Defect de excretie hepatica a bilirubinei
a. Forme familiale (sd Dubin Johnson, Sd Rotor)
b. Forme dobandite (hepatita virala/ alcoolica)
III. POSTHEPATIC- Defect de excretie biliara a bilirubinei (icter colestatic)
 Colestaza extrahepatica
 Colestaza intrahepatica
ANAMNEZA
 varsta
 profesie si obiceiuri
 durere abdominala, scadere ponderala, prurit, greata si varsaturi
 debut: brusc, progresiv, cu febra
 Ce modificari ale urinii si scaunului a avut?
 A avut in ultimele 2-3 luni interventii chirurgicale/ stomatologice?
 A calatorit in ultimul timp?
 Consuma cronic alcool?
 Ce medicamente cu potential hepatotoxic a luat in ultimul timp?
 A mai avut modificari de culoare ale conjunctivelor, urinii si scaunului?
 Sunt in familie sau printre prieteni persoane ce au avut icter?
EXAMEN CLINIC
 paloare
 hepatomegalie, splenomegalie
 aspectul urinei si scaunelor
4
  vezica biliara palpabila

Icter hemolytic
• Clinic
– Icter flavinic
– Urina hipercroma prin urobilinurie crescuta
– Scaune inchise, pleiocrome, prin stercobilina
– Splenomegalie frecventa
• Paraclinic
– Hiperbilirubinemie (> indirecta)
– Nr crescut de reticulocite
– Sideremie crescuta
Icter hepatocelular
• Clinic
– Icter moderat, uneori verdinic
– Urina hipercroma
– Scaune ades hipocrome
– Hepatomegalie ± splenomegalie
• Paraclinic
– Crestere de bilirubina directa si indirecta
– Citoliza hepatica
– Uneori semne de insuficienta hepato-celulara
Icter colestatic
• Clinic
– Icter intermitent, progresiv
– Urina colorata “bere bruna” prin eliminarea bilirubinei conjugate
– Scaune de culoare deschisa
– Prurit frecvent (saruri biliare)
• Paraclinic
– Crestere de bilirubina (> directa)
– Crestere de FA si GGT

ETAPELE DE DIAGNOSTIC ALE UNUI SINDROM ICTERIC

A) Etapa clinica= istoric+ examen clinic
B) Etapa de laborator= teste laborator fosfataza alcalina si transaminaze valori crescute
C) Etapa radiologica
D) Etapa instrumentala
MODIFICARILE PIGMENTARII CUTANATE
 HIPERCROMII : accentuarea coloratiei n determinate de melanina, hemosiderina, depuneri de metale.
1. Localizate/ Circumscrise (ex. efelide, nevi,lentigo)
2. Regionale
 Acantosis nigricans
 Dermita ocra
 Cloasma
 Pelagra/porfiria
 Semnul Jellineck (hiperpigmentarea perioculara)
3. generalizate
 Naturala (rasiala) si prin expunere la soare
 Patologice
 Boala Addison
 Hemocromatoza/hemosideroza
 Medicamentoase: amiodarona, clorpromazina, metale
 Altele: IRC, insuf hepatica, amenoreea primara
 Hipocromii
1. Generalizate (ex albinismul)

5
 2. Localizate
 Discromii (ex vitiligo)
SEMIOLOGIA ANEXELOR CUTANATE
SEMIOLOGIA PILOZITATII
- Partea vizibila a firului de par este compusa din 3 straturi tubulare: canal medular, corticala, cuticula.
- Radacina este sub piele, implantata intr-un saculet numit folicul pilos; acesta este format la extremitatea sa
inferioara dintr-un bulb ce are la baza papila cutanata la nivelul careia se gasesc multe vase de sange cu rolul de a
aduce nutrienti.; cresterea parului este hormone-dependenta; estrogenii stimuleaza cresterea iar androgenii
dimpotriva
 Hipertricoza= accentuarea pilozitatii intregului corp/ a unei suprafete circumscrise, in functie de sex si virsta
o Congenitale – coada de faun ( spina bifida)
o Dobindite
 Post iritatii cronice
 Hipertricoza regiunii malare - in porfirie
 Denutritie
 Anorexie nervoasa
 Acromegalie
 Hirsutism= dezvoltarea de tip masculin a pilozitatii la femeie, Se asociaza cu semne de virilism (calvitie,
hipertrofia clitorisului, ingrosarea vocii, atrofie mamara, amenoree).
o simptomatic in afectiuni ale SR, ovarelor, tumori hipofizare, sdr paraneoplazic, preudohermafroditism
o iatrogen – dupa anabolizante, preparate de progesteron, contraceptive, spironolactona, cortizon
 Hipotricoze = scaderi cantitative ale pilozitatii.
 Alopecia poate fi:
• partiala/totala
• congenitala/dobandita (hipotiroidie, sclerodermie, intoxicatii cu Taliu, tratament cu citostatice)
 Calvitia- caderea parurlui epicranian (chelia)
 Canitie = albire
 Modificari calitative (cancer, lupus, boli consumptive, anemie feripriva severa)
SEMIOLOGIA UNGHIILOR
Unghia normala
 subtire, cornoasa, transparenta
 usor incurbata transversal
 unghi de 160º intre planul digital si unghie
 lunula
Unghia patologica
I. modificari de culoare
1. Generale
– Cianoza
– Paloare
2. Specifice (locale)
– Hemoragii subunghiale (sd. hemoragipare, leucoze, b. Rendu – Osler)
– Hemoragia “in aschie” (endocardite, septicemii)
– Unghii albe (ciroza hepatica)
– Unghii brune (hemocromatoza)
– Liniile Mees (dungi albe transversale in intoxicatii cu arsenic, fluoruri, malarie, pneumonie, b. Hodgkin)
– Sd. unghiilor galbene (b. ereditara asociata cu limfedem si b. pulmonare)
– Linii Muehrke (hipoalbuminemie)
– Unghii Terry (IC, hipoalbuminemie) Unghia este in mare parte opaca, avand la capat o dunga inhisa la
culoare (irigatie insuficienta cu sange)
– Liniile Beau (malabsorbtie) Apar in boli sistemice ce afecteaza cresterea unghiilor
– Leuconichia in boli hepatice cronice
– “Half And Half” Nail- jumatatea inferioara este alba/jumatatea superioara este roz-maronie, la p HIV +
II. modificari de forma
 Unghia hipocratica “geam de ceasornic”= unghie incurbata si in sens longitudinal; b pulm cr; cardiopat
cong cianogene + Deget in “bat de toba”; hipertrofia partilor moi si subperiostale cu tumefactia segm
 Platonichia  Pahionichia
 Coilonichia  Onicoschizis
 Paronichia  Onicogrifoza (unghii foarte incurbate)

6
  genetic  defecte nutritive
 lezarea incaltamintei  Anonichia
 diabet zaharat
III. alte modificari
 Paronichie: inflamatie (rosu, cald, tumefiat, dureros) tesutului moale din jurul unghiei
 Eritem si teleangiectazii ale partilor proximale si laterale ale radacinii unghiilor - determinate de
vasculita:
o lupus eritematos sistemic
o sclerodermie
o dermatomiozita
 Onicomicoza Unghii ingrosate, friabile, tunelizate, dezlipite de pat unghial
 Anemia feripriva, in faza avansata, se insoteste de modificari ale fanerelor
 par friabil, uscat
 unghii: platonichie (plata)+ coilonichie (concava)

SEMIOLOGIA GLANDELOR SUDORIPARE SI SEBACEE

 Glande sudoripare = glande merocrine – produc sudoare: apa, clorid, sodiu, potasiu, acid lactic, uree, acizi grasi,
mucopolizaharide, glicoproteine, vitamine hidrosolubile
– se gasesc in derm
 ecrine:
– distribuite peste tot
– Se deschid direct la nivelul pielii: sudoare contribuie la reglarea temperaturii corpului
 apocrine
– In regiunile axilare si genitale,
– Se deschid la nivelul foliculului pilos,
– Sunt stimulate de emotii,

I. Hiperhidroza = Diaforeza
A. generalizata:
• Afectiuni neoplazice, neurologice
• Tulburari metabolice (tireotoxicoza, diabet zaharat, hipoglicemie, guta, feocromocitom, menopauza)
• Febra
• Medicamente (propranolol, antidepresive triciclice)
• Alcoolism cronic
• Boala Hodgkin sau tuberculoza (transpiratii nocturne)
B. localizata
• Indusa de emotii: palme, talpi, axila
• Asociata cu anomalii vasculare, neuropatie periferica
II. Anhidroza
A. Generalizata:
• Neuropatie autonoma
• Arsuri extinse
• Sclerodermia
• Tratament cu Haloperidol
B. Localizata:

7
 • La fata - Sindrom CLAUDE–BERNARD–HORNER lezarea lant simpatic cervical: ptoza,
enoftalmie si mioza
• Jumatatea inferioara a corpului - Diabet zaharat (XEROSIS DIABETICA)
 Glandele sebacee = glande holocrine, in forma de ciorchine, cu secretie externa, anexat radacinii firului de par
– se deschid la nivelul foliculului paros
– androgenii cresc secretia, estrogenii scad secretia
– Produs de secretie: SEBUM (grasime naturala a pielii si parului, care formeaza o pelicula)
- culoare galbuie sau cenusie
- consitenta vascoasa
- contine trigliceride, colesterol, lecitine, alte fosfolipide
- protectie  impotriva bacterilor, parazitilor, toxinelor, ciupercilor
- secretie insuficienta = XERODERMIE (uscarea parului si pielii)
- secretie exagerata = SEBOREE - asociata cu obturarea canalului sebaceu realizează ACNEEA.
I. Rinofima
• ingrosarea pielii nasului si prezenta multor glande ce secreta acizi grasi
• ingrosarea bulbului, rosu,cu suprafata galbena
 barbati in virsta
 boli pulmonare cronice
 alcoolism cronic
II. Chist sebaceu = chist epidermoid, comun,
• formatiune bine delimitata, mobila pe planurile profunde, aderenta la cele superficiale, nedureroasa, cu
consistenta plastica, cu un punct negru pe suprafata. La compresie → sebum
• pe pielea paroasa: cap, spate, etc.
III. Hidrosadenita= supuratie a glandelor sudoripare axilare
• formatiune dureroasa, aderenta, cu tegumentele supraiacente rosii, calde
SEMIOLOGIA TESUTULUI SUBCUTANAT
 APA
• 60% din greutatea corpului la barbati şi 50% la femei
• scazuta la varstnici si obezi
• din apa totala: 2/3 intracelular + 1/3 extracelular (intravasc. + interstitial)
• osmolaritati egale in toate compartimentele
• aport: exogen 1-4 l/zi, endogen din metab. L, G, P = 200-500 g/zi
• eliminare: renala 1-2 l/zi (ADH) + extrarenala (cutanat, respirator) 650-850 ml/zi
 SODIUL
• principalul cation celular;
• elementul determinant al osmolaritatii eficace;
• intracelular: 15mmol/l + extracelular: 135-145 mmol/l;
• eliminare: renala: 150-200 mEq/l (aldosteron) + extrarenal < 20 mEq/l (transpiratie, pierderi digestive)
I. DESHIDRATAREA EXTRACELULARA (depletia hidrosalina – intravascular si interstitial)
 pierderi extrarenale:
 digestive: varsaturi, diaree, fistule digestive
 cutanate: transpiratii, arsuri intinse
 pierderi renale:
 IRA, IRC
 DZ decompensat, diuretice, ISR acuta
 peritonite, pancreatita acuta, ocluzii intestinale, rabdomiolize traumatice
– Semne clinice
 Afectarea sectorului vascular: hipoTA, soc hipovolemic (pierdere lichid > 30%), oligurie
 Afectarea sectorului interstitial: < greutate, pliu cutanat, piele uscata, buze uscate, limba prajita, SETE
– Paraclinic
 Hemoconcentratie (> proteine75g/l, > Ht 50%)
 uree sanghina
 < Na urinar 20 mmol/24 h (D.Ex.C. de cauza extrarenala)
 Alcaloza metabolica
II. DESHIDRATAREA INTRACELULARA
 DIC cu hiperNa-emie (pierderi de apa necompensate):
 cutanate: arsuri, expuneri la temp. excesive

8
  respiratorii: polipnee, hiperventilatie prelungita
 renale: poliurie (DZ, D insipid, D nefrogenic)
 digestiv: diaree osmotica infectioasa sau indusa de lactuloza

 DIC fara hiperNa-emie

 prezenta in plasma de substante osmotic active:
o exogene (medicamente sau toxice)
o endogene (hiperglicemie)
– Semne clinice
 ca la deshidratarea extracelulara + manifestari neurologice sugestive: stari confuzionale, spasme musculare,
convulsii, coma – deshidratarea celulelor cerebrale, tromboza sinusurilor venoase, uneori hemoragii cerebrale
mici (ratatinare cerebrala ± sechele)
– Paraclinic
 hiperNa-tremie > 145 mEq/l
 cresterea osmolaritatii plasmatice > 300 mOsm/kg apa
 cresterea osmolaritatii urinare
 hiperazotemie
III. HIPERHIDRATAREA EXTRACELULARA= EDEMUL
– edemul reprezinta o acumulare de lichid in spatiul intersitial
– caractere generale: marire de volum a segmentului interesat cu stergerea reliefului anatomic (osos), lasa godeu
– cauze initiale specifice si mecanism general de retentie de apa si sare
 Dinamica circulatiei lichidului interstitial;
 Edem de staza;
 Edem hipoproteinemic;
 Edem prin cresterea permeabilitatii capilare;
 Edem limfatic;
 Anasarca;
 Retentia renala de apa si sare.
– clasificarea edemelor in functie de localizare si etiologie
 Rosu  Alb  Cianotic/ dermatita ocra
Culoarea -edemul inflamator -edemul renal -edemul cardiac
-edemul alergic -edemul venos
Temperatura  Crescuta  Normala  Scazuta
- edemul inflamator -edemul renal - edemul cardiac
Consistenta  Moale-pufos, godeu  Dura, godeu mai greu/ deloc
- edemul renal - edemul inflamator
- edemul carential - edemul venos
Sensibilitatea  Indolor  Dureros
- de cauza generala - edemul inflamator

• Edeme generalizate
• Edemul cardiac
• Edemul renal
• Edemul hepatic
• Edemul carential
• Anasarca
• Edemul de sarcina
• Edemul catamenial
• Mixedemul
• Edemul inflamator
• Edemul alergic
• Limfedemul
• Edemul venos
• Edemul gravitational
• Edemul neurotrofic

9
 – Elemente descriptive ale edemelor corelate cu etiologia

Edemul cardiac
Caracteristici Descriere
Tip Generalizat
Edem decliv Gravitatia determina declivitatea si localizarea preponderenta la nivelul gambelor,
retromaleolar , in regiunea sacrata la bolnavii care stau mult timp in decubit dorsal
Rece
Cianotic Cianoza rece este determinata de staza sangelui in reteaua capilara si venoasa subcutanata
Consistenta Relativ dura
Lasa godeu Cu oarecare dificultate
Mecanism preponderant Congestia venoasa
Staza cu presiune venoasa crescuta
Cauza frecventa Insuficienta cardiaca

Edemul renal
Caracteristici Descriere
Tip Generalizat
Culoare Palid-alb
Consistenta Moale, Pufos
Depresibilitate Lasa usor godeu la apasare
Nu este decliv
Temperatura Normala
Localizare In special in zonele cu tesut conjunctiv lax: fata, organe genital, pleoape, reg retromaleolara
Instalare Initial apare dimineata la nivelul pleoapelor, dispare restul zilei
Mecanismul Retentie hidosalina conjugata cu scaderea pcollo-osmotice, cresterea premeabilitatii capilare
Sindroame particulare  Sindromul nefrotic
 Sindromul nefritic cu pattern glomerular/ cu pattern tubulo-interstitial

Edemul hepatic hipoproteinemic

Caracteristici Descriere
Tip Generalizat
Aspect Alb/ Nuanta icterica eventual
Consistenta Pufos, Moale
Godeu Exprimat usor
Localizare Predominant la nivelul membrelor inferioare
Mecanism principal Reducerea presiunii coloid-osmotice prin hipoalbuminemie
Elemente asociate  Dominat de ascita evidenta si disproportionata fata de gradul edemului
 Masa musculara subiacenta este atrofiata semnificativ

Anasarca
Caracteristici Descriere
Tip Generalizat, incep din zone de elective si se generalizeaza ulterior
Localizare  Incep de la membrele inf: dorsul piciorului, retromaleolar, fata anterioara a tibiei
 Progreseaza spre: reg inf-int a coapsei, deasupra genunchiului, per abdominal,reg lombo-scacrata,
toracele ant, edemul sanilor, toracele post unde se observa impresiunile asternutului, mb sup, in reg inf-
int si post deasupra cotului, fata, edem palpebral
 Uneori edemele pot incepe de la fata
Elemente  Revarsate in cavitatile serose: pleura: hidrotorax, pericard: hidropericard, peritoneu: ascita
asociate  Transudat serocitrin cu continut redus de protein,reactia Rivalta negativa

10
Edemul inflamator
Caracteristici
Elemente descriptive
Descriere
 Edem localizat- tumor
 Unilateral de obicei
 Reprezinta unul din semnele inflamatiei
 Cald- calor
 Dureros- dolor
 Insotit de eritem- rubor
 Se intalneste in: erizipel, limfangite, artrite, flegmoane, abcese, cellulite, osteomielita,
flebita

Edemul venos
Afectiuni Descriere
Tromboflebita superficiala  Edemul este limitat in jurul cordonului determinat de vena trombozata
 Are caractere inflamatorii
Tromboflebita profunda  Edem alb, dureros spontan si la palpare
 Semnul Homans prezent
 Creste diametrul segmentului afectat
 Reteaua venoasa superficiala este evidenta
 Spasmul arterial suparaadaugat poate determina cianoza
Insuficienta venoasa cronica  secundar varicelor sau unor trobmoze venoase profunde repetate-sdr posttrombotic
 unilateral sau bilateral, dar inegal
 tegumente cianotice, cu dermita ocra, eventual complicate cu ulcere
 localizat in special la nivelul membrelor inferioare
 accentuat in ortostatism
Edemul in pelerina  Este edem generat de staza
 Circulatia colaterala venoasa este evidenta
 Mecanism: obstr VCS in sdr mediastinal, cresterea presiunii venoase in jumatatea
superioara a toracelui si la nivelul membrelor superioare.
Limfedemul
Descriere
Caracteristici  Edem palid
 Aspect particular
 Incepe asimetric
 Initial este moale apoi devine cartonat si apar lichenificari
 Localizari mai putin obisnuite: fata dorsala a mainilor si picioarelor
Mecanism  Blocarea circulatiei limfatice locale prin:
- malformatii ale vaselor limfatice
- procese tumorale, metastaze
- postoperator- rezectia sistemului limfatic de drenaj
- dupa iradierea regiunilor ganglionare
 In filariaza apare un aspect grotesc denumit “elefantiazis arabicum
Forme Congenital/ Dobandit

Alte edeme
• Edemul mixedematos – depolimerizarea mucopolizaharidelor din tes. interstitial cu cresterea presiunii
coloidosmotice tisulare
• Edemul din sarcina; compresie pe vene a uterului + retentie hormonala de apa si sare
• Edem decliv la persoane batrine prin scaderea presiunii tisulare
• Vasodilatatie periferica excesiva in fistula av, tratament vasodilatator

Alte elemente ale semiologiei tesutului subcutanat

11
 Lipomul
• Definitie - tumora benigna (necanceroasa), formata din tesut adipos
• Caracteristici
– Formatiune de dimensiuni diferite, moale, lobulata, neaderenta la planurile superficiale si profunde
• Situatii clinice
– Lipoame izolate
– Lipomatoza
– Lipomatoza dureroasa/Neurolipomatoza – Boala Dercum
– Lipomatoza difuza cervical/Lipomatoza benigna simetrica – Boala Madelung
 Abcesul subcutan
• Definitie: supuratie delimitata in tesutul subcutanat
• Caracteristici:
– Formatie dureroasa aderenta la planurile superficiale si profunde cu tegumentele supraiacente rosii, calde,
cu edem al pielii, fluctuenta
• Situatii speciale
– Furunculul antracoid al cefii
– Abcese perianale
– Injectite

12