Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
manuscriselor ı̂n TEX. Aceasta nu ı̂nseamnă că TEX-ul este sau poate fi
utilizat exclusiv pentru texte s, tiint, ifice.
Un aspect caracteristic sistemelor TEX este reprezentat de flexibili-
tatea s, i adaptabilitatea lor deosebite. Pe solut, iile standard ale sistemu-
lui, orice utilizator ı̂s, i poate construi propriul lui mediu de editare.
Portabilitatea oferită de TEX s, i variantele sale este foarte mare:
acelas, i fis, ier-sursă poate fi prelucrat pe orice tip de calculator s, i tipărit
pe orice imprimantă, cu rezultate identice. Chiar s, i pe o imprimantă
matricială, calitatea tiparului este comparabilă cu cea tipografică.
Versiunea LATEX a devenit din ce ı̂n ce mai populară datorită fa-
cilităt, ilor oferite la editare: LATEX lucrează ca o construct, ie deasupra
limbajului TEX, mos, tenind toate posibilităt, ile TEX-ului, dar fiind mai
concis, mai general, mai us, or de manevrat s, i dezvoltat.
Precizare. Trebuie să specificăm de la ı̂nceput că vom discuta, ı̂n prin-
cipal, versiunea LATEX s, i realizarea ei pentru IBM PC numită emTEX,
ambele datate după 14 august 1995.
Pe 3 iunie 1994 versiunea precedentă a LATEX-ului (nr. 2.09) a fost
ı̂nlocuită oficial de versiunea nouă LATEX 2ε . Când vorbim despre LATEX
avem deci ı̂n vedere LATEX 2ε . Versiunea veche trebuie ment, ionată ex-
plicit ca LATEX 2.09. emTEX-ul, de asemenea, a fost ı̂nlocuit de o versi-
une nouă, apărută la mijlocul lunii iulie 1995, s, i la care ne vom referi ı̂n
continuare.
Deci, prezentăm ı̂n cartea noastră cele mai noi versiuni de LATEX s, i
emTEX.
Cuprinsul
Lista tabelelor 12
Lista figurilor 13
1 Principii generale 14
1.1 Variante de TEX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
1.2 Succesiunea operat, iunilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
1.3 Un text de probă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
1.4 Aspectul general al instruct, iunilor LATEX . . . . . . . . . . 17
1.5 Structura generală unui document LATEX . . . . . . . . . . 20
1.5.1 Editarea unui articol s, tiint, ific . . . . . . . . . . . . 20
1.5.2 Instruct, iunea \documentclass s, i pache te de mac-
rodefinit, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
1.5.3 Preambulul documentului . . . . . . . . . . . . . . 22
1.5.4 Corpul articolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
1.6 Asamblarea documentelor din fis, iere separate . . . . . . . 24
2 Corpul documentului 25
2.1 Structura corpului documentului . . . . . . . . . . . . . . 25
2.2 Titlul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
2.3 Rezumatul articolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.4 Textul principal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.5 Anexele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.6 Bibliografia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.7 Un model de articol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Cuprinsul 7
5 Formulele matematice 54
5.1 Contexte matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
5.2 Alinierea ecuat, iilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
5.3 Deosebiri ı̂n culegerea ecuat, iilor . . . . . . . . . . . . . . . 56
5.4 Spat, iile ı̂n modul matematic . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
5.5 Schimbarea fonturilor ı̂n modul matematic . . . . . . . . . 58
5.6 Indicii superiori s, i inferiori . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
5.7 Radicalii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
5.8 Fract, iile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
5.9 Simboluri matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
5.10 Accentele ı̂n contextul matematic . . . . . . . . . . . . . . 67
5.11 Derivate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
5.12 Elemente etajate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
8 Cuprinsul
7 Figuri s, i desene 84
7.1 Figura s, i denumirea ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
7.2 Desenarea cu mijloace LATEX . . . . . . . . . . . . . . . . 86
7.2.1 Contextul picture pentru desene . . . . . . . . . . 86
7.2.2 Instruct, iunea \put . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
7.2.3 Obiecte grafice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
7.2.4 Instruct, iunea \multiput . . . . . . . . . . . . . . . 95
7.3 TEXcad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
7.4 Importul desenelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
7.5 Grafica PostScript . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
7.5.1 Importul unui fis, ier PostScript5 . . . . . . . . . . . 101
7.5.2 Marcarea s, i transformarea grafică a unui fragment
de text . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
7.5.3 Marcarea actualizărilor ı̂n text . . . . . . . . . . . 102
7.5.4 Fonturile PostScript . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
5
PostScript este marca ı̂nregistrată de Adobe Systems Incorporated.
Cuprinsul 9
ANEXE
Bibliografie 205
Index 207
Lista tabelelor
6
AMS-TEX este marca ı̂nregistrată de American Mathematical Society.
7
MS-DOS este marca ı̂nregistrată de Microsoft Corporation.
Lista figurilor
Principii generale
se un fis, ier de coduri obiect, care apoi se lansează ı̂n execut, ie (nu ı̂nainte
ı̂nsă de a se realiza editarea legăturilor ı̂ntre aceste obiecte).
Analog se procedează s, i ı̂n cazul sistemului LATEX. Se pregătes, te
programul-sursă ı̂n macrolimbajul de nivel ı̂nalt, limbajul LATEX. În
acest program textul propriu-zis este marcat utilizând instruct, iuni pri-
mitive, macro-comenzi predefinite din formatul LATEX, macro-comenzi
definite ı̂n fis, ierele de stil, care se includ ı̂n caz de necesitate, precum s, i
cele definite de utilizator ı̂nsus, i.
Să precizăm că, ı̂n toate variantele, se face apelul aceluias, i proce-
sor de TEX, TEX-ul de bază. TEX-ul simplu, LATEX 2ε , LATEX-ul 2.09,
AMS-TEX-ul etc. se deosebesc prin formate specifice. Formatul cont, ine
macroinstruct, iunile ce reprezintă esent, a variantei respective de TEX, iar
textul-sursă trebuie cules utilizând instruct, iunile din varianta corespun-
zătoare.
Procesorul TEX de bază execută circa 300 de instruct, iuni primitive
ce t, in de formatarea textelor, s, i “ı̂nt, elege” un macrolimbaj compus din
aceste instruct, iuni. La apelul procesorului este ı̂ncărcat s, i fis, ierul de
format FMT cu macrodefinit, ii suplimentare.
După ce se culege textul, aplicând diferitelor port, iuni de text
instruct, iunile LATEX, cu procesorul de TEX se obt, ine un fis, ier intermediar
DVI (“device independent”).
Fis, ierul DVI poate fi utilizat de orice dispozitiv de ies, ire: ecran s, i/sau
imprimantă de orice tip, de asemenea, el poate fi salvat pe disc, gata
pregătit pentru un dispozitiv concret. Transformarea fis, ierului DVI ı̂n
format de ies, ire pentru un dispozitiv concret este făcută de anumite
programe specializate, numite drivere DVI.
Deci, ı̂n general, succesiunea act, iunilor este următoarea:
\documentclass{article}
\begin{document}
Un document mic.
1 \end{document}
\bfseries
Textul normal.
Textul normal. Textul ı̂n {\bfseries Textul \^in caractere
caractere aldine. Textul aldine.} Textul normal.
normal.
Acoladele separate: } { { Acoladele separate: \} \{ $\lbrace$
Bara separată: \
Bara separat\u{a}: $\backslash$
În textul pentru LATEX acoladele trebuie să fie echilibrate (numărul
celor deschise-stânga trebuie să fie egal cu numărul celor ı̂nchise-
dreapta). În exemplele precedente acoladele au fost utilizate mai ı̂ntâi
pentru a organiza argumentele instruct, iunii. Instruct, iunea ia drept
parametru exact simbolul următor sau gruparea de caractere aflate ı̂ntre
acolade. În construct, ia \begin{document}, gruparea {document} este
parametrul instruct, iunii \begin.
Pentru editarea caracterului acoladă se foloses, te una din secvent, ele:
\{ s, i \} , sau $\lbrace$ s, i $\rbrace$ (vezi Anexa C).
Există tipuri speciale de delimitatori. De exemplu, contextul mate-
matic din LATEX utilizează perechile de delimitatori \( . . . \) sau $ . . .
$, ca separatori ai formulelor ce apar ı̂n acelas, i rând cu textul obis, nuit, s, i
\[ . . . \] sau $$ . . . $$ ca separatori ai formulelor ı̂n aliniate (paragrafe)
separate (deci s, i rânduri diferite).
Vom relua această discut, ie mai târziu, ı̂n capitolul despre matemati-
că. Există s, i instruct, iuni speciale: de exemplu, ı̂n matematică caracterul
_ introduce indicele inferior etc.
\$ \^inseamn\u{a} matematic\u{a}:
$ ı̂nseamnă matematică: xi .
$x_i$.
În textul obis, nuit utilizatorul poate folosi literele mari s, i mici ale
alfabetului latin (52 litere), zece cifre (0–9), 16 semne de punctuat, ie
(inclusiv spat, iul)
à (blank) . : ; , ? ! ‘ ’ ( ) [ ] - / *
+ = | < >
# $ { } % & ~ _ ^ \
$ s, i { } se utilizează ca separatori;
Pentru a utiliza aceste caractere, ı̂n textul obis, nuit sunt necesare
instruct, iuni speciale. De exemplu, \% este utilizat pentru reprezentarea
caracterului %.
20 Capitolul 1. Principii generale
\documentclass{article}
\documentclass[11pt,twoside,a4paper]{article}
\documentclass[11pt,twoside,a4paper]{article}
\usepackage{longtable}
\usepackage{indentfirst}
\usepackage[german,french]{babel}
Se pot ı̂ncărca mai multe pachete cu opt, iuni comune printr-o singură
instruct, iune. De exemplu, secvent, a
22 Capitolul 1. Principii generale
\usepackage[german]{babel}
\usepackage[german]{varioref}
\usepackage{indentfirst}
\usepackage{emlines}
este echivalentă cu
\usepackage[german]{babel,varioref}
\usepackage{indentfirst,emlines}
\documentclass[german]{article}
\usepackage{babel,varioref,indentfirst,emlines}
\documentstyle[varioref,emlines,babel,german]{article}
% Pentru LaTeX 2.09; \usepackage nu exista
\title{Exemplu de articol\\
preg\u{a}tit ca manuscris electronic}
\input{nume fişier }
introduce text din fis, ierul nume fis, ier. Poate fi folosită s, i varianta
instruct, iunii \input, din TEX-ul simplu,
\inputÃnume fişier
Corpul documentului
2.2 Titlul
Titlul articolului, lista numelor autorilor, s, i data sunt create cu in-
struct, iunea \maketitle . Ea nu are parametri, toate informat, iile nece-
sare sunt deja prezente ı̂n preambul.
\documentclass[...]{article}
% ...
\verb+\author{I.~Ionescu \and P.~Popescu \and J.~Smith}+
\title{Exemplu de articol\\
preg\u{a}tit ca manuscris electronic}
\date{Prezentat: 10 mai 1995, rev\u{a}zut: 27 august 1995}
% ...
\begin{document}
\maketitle
% ...
26 Capitolul 2. Corpul documentului
2.5 Anexele
Anexele se ı̂ntâlnesc relativ rar ı̂n articolele s, tiint, ifice. Ele sunt
separate de textul principal prin instruct, iunea \appendix. Această
instruct, iune se poate ı̂ntâlni ı̂n document numai o singură dată. După
ea, fiecare nouă anexă (chiar dacă este una singură) se ı̂ntroduce
printr-o redenumire a anexei, realizată de instruct, iunea \section (vezi
Sect. 3.1). Diferent, a dintre sect, iuni s, i anexe constă numai din modul
lor de numerotare: cu numere, respectiv cu litere.
2.6 Bibliografia
Bibliografia este ı̂ncadrată de instruct, iunile
\begin{thebibliography}
s, i
\end{thebibliography}.
% Comentarii
% Definirea clasei
\documentclass[11pt,twoside, ...]{article}
% ---------------------Preambulul--------------------------
% Lista autorilor
\author{I.~Ionescu \and P.~Popescu \and J.~Smith}
% Titlul
\title{Exemplu de articol\\
preg\u{a}tit ca manuscris electronic}
% Data
\date{12 octombrie 1995}
% Alte instructiuni care nu genereaza text;
% de exemplu, macrodefinitiile
%...
%--------------- Corpul documentului-------------------
\begin{document}% Inceputul textului
\maketitle % Sunt generate titlul, lista autorilor,
% data
\begin{abstract}% Inceputul rezumatului
Articolul dat este un exemplu de preg\u{a}tire a documentului
\c{s}tiin\c{t}ific \^in forma unui manuscris electronic.
\end{abstract} % Sfirsitul rezumatului
\section{Introducere}\label{sec:intro}
%... textul sectiunii
\section{Note generale}\label{sec:generals}
%... textul sectiunii
%... alte sectiuni
\appendix
\section{Tabela simbolurilor}\label{app:symbols}
%... textul anexei
%... alte anexe
\begin{thebibliography}{99}
%... referinte bibliografice
\end{thebibliography}
\end{document} % Sfirsitul textului
28 Capitolul 2. Corpul documentului
Sintaxa instruct, iunilor de sect, ionare ı̂n LATEX este foarte simplă; de
exemplu:
\section{titlul secţiunii }
Toate instruct, iunile de sect, ionare pot avea s, i un argument opt, ional.
Dacă argumentul opt, ional există, el este folosit ca nume pentru sect, iunea
ı̂n cuprinsul căreia se află, ı̂n caseta de colontitlu (ce cont, ine numărul de
pagină s, i numele prescurtat al sect, iunii etc.). Acest “nume de referint, ă”
al sect, iunii este de regulă o prescurtare a numelui complet care se
tipăres, te la ı̂nceputul sect, iunii. Sect, iuni (s, i sect, ionări) de acest fel există
s, i ı̂n cartea de fat, ă.
\section*{Mul\c{t}umiri}
Astfel de sect, iuni nu sunt incluse automat ı̂n cuprinsul cărt, ii, s, i de
aceea trebuie referite prin instruct, iuni speciale.
\section*{Mul\c{t}umiri}
% In carti, unde aveti cuprinsul
\addcontentsline{toc}{section}{Mul\c{t}umiri}
\pageref{nume cheie}
\section{Introducere}\label{sec:intro}+
...
Lista simbolurilor\ind{simbol matematic} matematice este dat\u{a}
in anex\u{a}~\ref{app:math_sym} % referinta
on page~\pageref{app:math_sym}. % referinta
...
\appendix
...
\section{Simboluri matematice}%
\label{app:math_sym} % eticheta
...
Dacă instruct, iunea \label este asociată cu un text obis, nuit, pentru
care nu se generează numerotare, ea primes, te numărul sect, iunii curente.
Prezent, a instruct, iunilor \label impune ca translatorul LATEX să
creeze un fis, ier auxiliar cu extensiunea AUX, ı̂n care sunt memorate
informat, iile asupra etichetelor. Pentru ca numerele s, i paginile să fie
corecte, după fiecare modificare trebuie compilat textul de două sau
chiar de trei ori, până ce vor dispare mesajele de avertizare:
No file ex001.aux.
LaTeX Warning: Reference ‘math_sym’ on page 1 undefined.
LaTeX Warning: Label(s) may have changed.
Rerun to get cross-references right.
32 Capitolul 3. Sect, iunile s, i textul obis, nuit
\begin{denumire context }
... % conţinutul
\end{denumire context }
silabe se face automat ı̂n LATEX . Marginea dreaptă sau stângă a textului
sursă poate rămâne nealiniată, alinierea ı̂n textul rezultat făcându-se
automat.
\TeX{}-ul efectueaz\u{a}
spa\c{t}ierea
TEX-ul efectuează spaţie- \c{s}i \^{\i}mp\u{a}rtirea
rea şi ı̂mpărtirea paragrafe- paragrafelor \^{\i}n
lor ı̂n rânduri separate. r\^anduri separate.
Un rând gol marchează
un paragraf nou. Un r\^and gol
marcheaz\u{a} un
paragraf nou.
Aten\c{t}ie la spa\c{t}iile de
Atenţie la spaţiile de du-
dup\u{a} unele semne de
pă unele semne de punctua-
punctua\c{t}ie.L\u{a}sa\c{t}i
ţie.Lăsaţi (măcar) un spaţiu
(m\u{a}car) un spa\c{t}iu dup\u{a}
după puncte şi virgule. Lă-
puncte \c{s}i virgule.
saţi un spaţiu după puncte şi
L\u{a}sa\c{t}i un spa\c{t}iu
virgule.
dup\u{a} puncte \c{s}i virgule.
Unele utilizări speciale ale spat, iului ı̂n textul obis, nuit vor fi exami-
nate mai jos.
3.4.2 Ghilimelele
În nici un caz nu vă folosit, i de ghilimelele obis, nuite ". În LATEX,
ghilimelele se formează cu ajutorul apostrofului direct sau invers.
3.4. Indicat, ii pentru culegerea textului general 35
“Ghilimele” ‘‘Ghilimele’’
3.4.3 Cratime
În LATEX deosebim patru feluri de cratime; la tipar ele au lăt, ime
diferită. În primul rı̂nd avem semnul matematic minus, care se ı̂ntâlnes, te
numai ı̂n contexte de editare de tip matematic. Apoi există cratima
dinăuntrul cuvintelor. În enumerări se mai foloses, te o cratimă mai lungă,
care se marchează la culegere prin două minusuri succesive. În sfârs, it,
mai avem o cratimă marcată prin trei minusuri. Această cratimă ame-
ricană nu este bordată cu spat, iu. În engleza britanică, o cratimă mai
scurtă este bordată cu spat, iu.
$x-y$. \^Intr-un.
x − y. Într-un. 5–10 picături 5--10 pic\u{a}turi de ap\u{a}.
de apă. Tel. 73–73–73. O cra- Tel. 73--73--73.
timă—ca aceasta. O cratimă O cratim\u{a}---ca aceasta.
– ca aceasta. O cratim\u{a} -- ca aceasta.
$ \$ semnul dolar,
% \% semnul procent,
& \& ampersand,
# \# numărul,
\_ sublinierea,
{ \{ acolada stângă,
} \} acolada dreaptă,
\ $\backslash$ bara inclinată invers,
˜ \~{Ã} tilda,
ˆ \^{Ã} accentul circumflex.
• ~ (spaţiu nesegmentabil),
• \, (spaţiu mic),
În afară de aceste utilizări, spat, iul normal dintre cuvinte (sau o gru-
pare nulă) trebuie ı̂nserat la sfârs, itul unor macroinstruct, iuni:
\TeX \c{s}i \LaTeX.
TEXşi LATEX.
TEX şi LATEX. \TeX\ \c{s}i \LaTeX.
TEX şi LATEX.
\TeX{} \c{s}i \LaTeX.
Când o propozit, ie se termină cu o literă majusculă, ı̂nainte de punct
trebuie de aplicat macroul \@:
Fructele au vitamina C. Fructele au vitamina C\@.
Uneori este util să folosim as, a-numitul spat, iu mic:
“‘Foc’ sau ‘Fum?”’, ı̂ntreabă ‘‘‘Foc’ sau ‘Fum?’’’,
el. \^intreab\u{a} el.\\
“ ‘Foc’ sau ‘Fum?’ ”, ı̂ntreabă ‘‘\,‘Foc’ sau ‘Fum?’\,’’,
el. \^intreab\u{a} el.
Instruct, iunea \hspace realizează un spat, iu de dimensiune specifi-
cată:
A\hspace*{7.7mm}B%
A B C \hspace*{1.6cm}C
38 Capitolul 3. Sect, iunile s, i textul obis, nuit
Pentru literele S, s, i T,
, chestiunea este un pic mai complicată. Nu
există o macroinstruct, iune standard de coborâre a virgulei sub literă. În
primul caz se poate folosi sedila, ca pentru litera franceză ç:
3.5. Notele de subsol 39
Notele de subsol\footnote{Un
Notele de subsol2 sunt nu- exemplu de
merotate automat. . . not\u{a} de subsol.}
sunt numerotate automat\dots
1. codificare (“encoding”);
2. familie (“family”);
3. serie (“series”);
4. formă (“shape”);
5. mărime (“size”);
Este deasemenea probabil că vet, i folosi familii de fonturi din gar-
nitura cm – “Computer modern”. De obicei codificarea s, i garnitura de
fonturi sunt stabilite global ı̂n macropachetul de clasă s, i nu trebuie să fie
schimbate ı̂n mijlocul documentului. Familiile de fonturi din garnitura
3.6. Schimbarea fonturilor 41
“Computer modern” sunt prezentate ı̂n Tabelul 3.1. Trei familii “Math”
sunt utilizate pentru formule matematice.
În LATEX-ul standard există două serii de caractere: caracterele nor-
male (“medium series”) s, i caracterele aldine lărgite (“bold extended
series”).
Un caracter tipărit se prezintă ı̂n patru forme de bază: forma nor-
mală (“upright shape”), forma cursivă (“italics shape”), forma ı̂nclinată
(“slanted shape”) s, i forma majusculă mică (“small caps shape”).
Pentru selectarea familiei, seriei s, i formei există două tipuri de
instruct, iuni. Instruct, iunea cu un singur argument schimbă caracteris-
tica fontului numai ı̂n argument. Instruct, iunea declarativă nu are argu-
ment s, i schimbă caracteristica fontului pentru textul ce urmează până
la următoarea declarat, ie sau până la sfârs, itul grupului (contextului) ı̂n
care apare. Aceste instruct, iuni sunt prezentate ı̂n Tab. 3.2.
Există zece instruct, iuni de schimbare a mărimii caracterelor. Aceste
instruct, iuni sunt declarative (vezi Tab. 3.2).
Amintim că instruct, iunile LATEX sunt sensibile la folosirea convent, iei
majuscule-minuscule. De aceea \huge s, i \Huge sunt, de fapt, instruct, i-
uni diferite.
Caracteristica de mărime a fontului este relativă la mărimea de
bază (10pt, 11pt, sau 12pt), definită opt, ional prin instruct, iunea
\documentclass.
În realitate nu există toate combinat, iile posibile ale celor cinci ca-
racteristici. Astfel, schema NFSS2 substituie diverse combinat, ii de ca-
42 Capitolul 3. Sect, iunile s, i textul obis, nuit
\scriptsize Mărime
\footnotesize Mărime
\small Mărime
\normalsize Mărime
\large Mărime
\Large Mărime
\LARGE Mărime
\huge Mărime
\Huge Mărime
racteristici prin tabelele de descriere a fonturilor (fis, iere FD – “font de-
scription”).
În LATEX 2.09 combinat, ia de codificare, familie, serie s, i formă se
numes, te “font”. Schimbarea independentă a acestor caracteristici nu
este posibilă. Instruct, iunile de schimbare a fonturilor sunt declarative
(vezi Tab. B.6 la pag. 139). Instruct, iunile de schimbarea a mărimii
fontului ı̂n LATEX 2.09 sunt aceleas, i ca ı̂n LATEX 2ε .
Instruct, iunile de schimbare a fonturilor din LATEX 2.09 există s, i ı̂n
LATEX 2ε . Ele simulează pe cât posibil comportamentul instruct, iunilor
din LATEX 2.09.
Instruct, iunea \emph{...} face interschimbarea ı̂ntre formele nor-
3.6. Schimbarea fonturilor 43
male s, i inclinate, sau cursive. Din textul normal se trece la cursiv, iar
din textul cursiv, sau inclinat, se trece la forma normală a fontului.
În LATEX 2.09 instruct, iunea declarativă \em realizează interschim-
barea ı̂ntre \rm s, i \it – ı̂n textul normal face trecerea la cursiv, iar ı̂n
textul cursiv face trecerea la forma normală a fontului.
Contexte de tip
nematematic
Centrarea sau
center
A B C
\begin{verse}
A fost odat\u{a}
ca-n pove\c{s}ti,\\
A fost ca
niciodat\u{a},\\
Din rude mari
A fost odată ca-n poveşti, \^{\i}mp\u{a}%
A fost ca niciodată, r\u{a}te\c{s}ti,\\
Din rude mari ı̂mpărăteşti, O prea frumoas\u{a}
O prea frumoasă fată. fat\u{a}.
Şi era una la părinţi
Şi mândră-n toate cele, \c{S}i era una la
Cum e Fecioara ı̂ntre sfinţi p\u{a}rin\c{t}i\\
Şi luna ı̂ntre stele. \c{S}i m\^andr\u{a}-n
toate cele,\\
Cum e Fecioara
M. Eminescu \^{\i}ntre sfin\c{t}i\\
\c{S}i luna
\^{\i}ntre stele.
\end{verse}
\medskip
\strut\hfill
{\scshape M.~Eminescu}
Lista, ı̂n LATEX, este formată din elemente sau puncte ale listei. Pen-
tru a imprima o listă formată din mai multe elemente se pot folosi con-
textele LATEX itemize, enumerate s, i description. Înăuntrul acestor
contexte, fiecare punct ı̂ncepe cu instruct, iunea \item.
4.3. Listele ı̂n LATEX 49
\begin{description}
itemize Este o listă simplă. \item[itemize] Este o list\u{a}
simpl\u{a}.
enumerate Este o listă nu- \item[enumerate] Este o
merotată. list\u{a} numerotat\u{a}.
description Este o listă ca \item[description] Este
aceasta. o list\u{a} ca aceasta.
\end{description}
Contextele de tip listă pot fi imbricate până la cel mult patru nivele.
Putet, i, de asemenea, schimba simbolul de marcare a elementelor din
listă, ı̂n contextele itemize s, i enumerate indicând argumentul opt, ional
al instruct, iunii \item[. . . ].
Numerotarea ı̂n enumerate, la cele patru nivele de imbricare,
este controlată prin patru contoare enumi, enumii, enumiii, enumiv.
Numerele de ordine sunt tipărite de către instruct, iunile \theenumi,
\theenumii, \theenumiii, \theenumiv. Dacă, de exemplu, nu dorit, i
enumerarea la primul nivel cu cifre arabe ci enumerarea literală, atunci
trebuie redefinită instruct, iunea \theenumi astfel:
\renewcommand{\theenumi}{\alph{enumi}}
Instruct, iunea
\arabic{contorul} determină numerotarea 1, 2, 3, 4, . . . ;
50 Capitolul 4. Contexte de tip nematematic
Analog:
\roman{contorul} i, ii, iii, iv, . . . ; (cifre romane minuscule)
\Roman{contorul} I, II, III, IV, . . . ; (cifre romane majuscule)
\alph{contorul} a, b, c, d, . . . ; (litere latine minuscule)
\Alph{contorul} A, B, C, D, . . . ; (litere latine majuscule)
Exemplu:
\renewcommand{\theenumi}%
{\alph{enumi}}
a. Acesta este primul
%...
punct al listei numero-
\begin{enumerate}
tate.
\item Acesta este primul punct
b. Al doilea punct al listei. al listei numerotate.
\item Al doilea punct al listei.
\end{enumerate}
Etichetele contextului itemize se pot schimba cu ajutorul instruc-
t, iunilor
\renewcommand{\labelitemi}{semnul necesar }
%...
\renewcommand{\labelitemiv}{semnul necesar }
\verb|text|
4.5. Scrierea bibliografiei 51
unde ı̂n locul caracterului | poate fi utilizat orice alt caracter care nu
apare ı̂n text, diferit ı̂nsă de *.
Există, deasemeni, contextul verbatim* s, i instruct, iunea \verb*. În
acest caz, ı̂n locul spat, iului blank se imprimă spat, iul vizibil Ã.
Instruc\c{t}iunea \verb|\TeX|
realizeaz\u{a}
Instrucţiunea \TeX realizează emblema \TeX-ului.
emblema TEX-ului.
\verb+\verb*|un text|+
\verb*|un text| formează formeaz\u{a}
unÃtext. \verb*|un text|.
\begin{thebibliography}{9}
52 Capitolul 4. Contexte de tip nematematic
\addcontentsline{toc}{chapter}{\bibname}
\label{loc:biblio}
\item[\strut]{\footnotesize
Referinţele sunt listate ^ın ordinea importanţei: \cite{ll:latex}
este strict necesară, ^
ın timp ce
\cite{dk:metafont} nu este destinată utilizatorului obişnuit.}
\bibitem{ll:latex} Leslie Lamport\\
{\scshape \latex: A Document Preparation System}\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., ediţia a
doua, 1994.\\
{\footnotesize Ediţia 1986 se referă la \latex{} 2.09.}
\bibitem{gms:companion} Michael Goossens,
Frank Mittelbach, Alexander Samarin\\
{\scshape The \latex{} Companion}\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1994.\\
{\footnotesize Există şi ^
ın limba germană, sub titlul ‘‘Der
\latex-Begleiter’’.}
\bibitem{pa:utilizare} Artur Pusztai, Gheorghe Ardelean\\
{\scshape \latex{} Ghid de utilizare}\\
Editura Tehnică, Bucureşti, 1994.\\
{\footnotesize Descrie \latex{}~2.09,
^
ın limba rom^ană.}
\bibitem{ms:amstex} Michael D.~Spivak\\
{\scshape The Joy of \tex}\\
American Mathematical Society, 1990.\\
{\footnotesize Diferenţele dintre
\amstex{} şi \amslatex{} sunt prezentate ^ ın
pachetul \amslatex{}.}
\bibitem{dk:tex} Donald E.~Knuth\\
{\scshape The \tex book}\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1991.\\
{\footnotesize Ediţia 1991 este revăzută pentru
versiunea mai nouă \tex{}3.}
\bibitem{dk:metafont} Donald E.~Knuth\\
{\scshape The METAFONTbook}\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1986.
{\footnotesize Descrie crearea fonturilor pentru
\tex{}.}
{\footnotesize Descrie crearea
fonturilor pentru \tex{}.}
4.5. Scrierea bibliografiei 53
\label{loc:endbiblio}
\end{thebibliography}
\cite{nume cheie}.
Formulele matematice
\begin{displaymath} . . . \end{displaymath}
Aceste formule, spre deosebire de formulele din textul obis, nuit, se cen-
trează.
5.2. Alinierea ecuat, iilor 55
Există diferent, e ı̂ntre tipărirea formulelor ı̂n cadrul textului obis, nuit
s, i ca entităt, i grafice – ı̂n al doilea caz caracterele sunt mai mari, se
schimbă amplasarea lor, se schimbă amplasarea indicilor. Comparat, i:
cu
limx→0 x2 = 0 $ \lim_{x \to 0} x^2 = 0 $
În formulele matematice spat, iile nu joacă nici un rol, cu except, ia,
posibil, a sfârs, itului macroinstruct, iunii. LATEX-ul ignoră toate spat, iile
ı̂n contextele matematice, deci pentru a indica spat, iul ı̂ntr-o formulă
trebuie folosite macroinstruct, iuni speciale. Sfârs, itul rândului ı̂n textul
cules al unei formule matematice este echivalent cu spat, iul, fiind deci
ignorat. În formulele multi-linie (eqnarray, eqnarray*) trebuie indicate
explicit locurile de trecere la rândul următor (prin \\). Rândurile goale
ı̂n regimul matematic sunt interzise.
Dacă formulele trebuie as, ezate pe mai multe rânduri, cel mai sim-
plu este să considerăm fiecare rând ı̂n contextul matematic $$ . . . $$.
În acest caz, fiecare formulă va fi centrată separat. La amplasarea sin-
cronizată a formulelor multi-linie se folosesc, as, a cum am mai ment, ionat,
contextele array, eqnarray, eqnarray*.
Este foarte important ca utilizatorul să-s, i formeze deprinderea de a
include chiar s, i cele mai simple formule matematice, (de exemplu, x),
ı̂ntre separatori matematici sau ı̂n contexte matematice: $x$. În acest
fel, formulele apar evident, iate cu un font diferit fat, ă de fontul textului
obis, nuit.
În acelas, i timp, formulele matematice dintr-un text trebuie folosite
ı̂n mod judicios, ı̂năuntrul separatorilor $ . . . $ nefiind recomandată
folosirea semnelor de punctuat, ie. Invers, ı̂n alianiatele matematice $$
. . . $$ este recomandat ca semnele de punctuat, ie să rămână ı̂năuntrul
separatorilor de tip matematic.
Spat, iile ı̂n modul matematic sunt adăugate la spat, iul implicit din-
tre simbolurile formulei, s, i sunt determinate de una din instruct, iunile
prezentate ı̂n Tab. 5.1.
Două exemple de folosire a spat, iilor matematice:
5.4. Spat, iile ı̂n modul matematic 57
$$
F_{n} = F_{n-1} + F_{n-2}
Fn = Fn−1 + Fn−2 n≥2 \qquad n \ge 2
$$
$$\textrm{Compara\c{t}i}
ZZ Z Z \int\!\!\!\int_{D} dx\,dy
\quad \textrm{cu} \quad
Comparaţi dx dy cu dxdy
D D \int\int_{D} dx dy
$$
În ultimul caz nu a fost necesară folosirea spat, iului mic \,. Uneori
pot fi ı̂ntâlnite formule unde caracterele sunt as, ezate prea aproape unul
de altul, sau invers, pot apare spat, ieri inutile. Pentru a ı̂ndrepta aceste
neajunsuri trebuie folosite instruct, iunile \, s, i \!.
Iată câteva exemple de astfel de situat, ii:
58 Capitolul 5. Formulele matematice
√ √ $\sqrt{2}\,x \qquad
¡2 x √ ¢ log x \sqrt{\,\log x}$ \\
O 1/ n [ 0, 1) $O\bigl(1/\sqrt{n}\,\bigr) \qquad
log n (log log n)2 [\,0,1) $ \\
x2/2 n/log n $\log n\,(\log\log n)^2 $ \\
Γ2 + ∆2 $x^2\!/2 \qquad
Ri jkl n/\!\log n $ \\
Z xZ y $\Gamma_{\!2}+\Delta^{\!2}$\\
dF (u, v) $R_i{}^j{}_{\!kl}$ \\
0 0
$$\int_0^x\!\int_0^y dF(u,v)$$
În fiecare din aceste formule, lipsa utilizării instruct, iunilor \, sau \!
duce la rezultate mai put, in satisfăcătoare.
LATEX-ul poate trece automat pe un alt rând o parte a formulelor
incluse ı̂n text numai după aparit, ia caracterelor care desemnează
relat, ii sau operat, ii matematice, dar separarea unei formule ı̂n subfor-
mule se poate face s, i explicit, cu instruct, iunea \allowbreak. Efectul
instruct, iunii \allowbreak este opt, ional, ı̂n sensul că fort, ează trecerea la
rândul următor numai dacă textul formulei nu ı̂ncape pe rândul curent.
Exemplu:
$$
ln x, unde x > 0 \ln x, \qquad \textrm{unde}\ x > 0
$$
În LATEX 2.09, folosirea textului obis, nuit ı̂n cadrul unui aliniat
matematic se face prin gruparea {\rm. . . } , sau cu ajutorul instruct, iunii
\mbox{. . . }.
5.5. Schimbarea fonturilor ı̂n modul matematic 59
ABRACADABRA $$\mathcal{ABRACADABRA}$$
\mathcal este una din cele s, apte instruct, iuni de schimbare a fon-
turilor matematice (vezi Tab. 5.2). Pentru celelalte s, ase, nu există
instruct, iuni analoge ı̂n LATEX 2.09. Din ultimile două linii ale tabelu-
lui se observă că literele din formule sunt formatate implicit ı̂n fontul
\mathnormal, diferit de cursivul matematic \mathit.
instrmathit
În LATEX 2.09 instruct, iunea \boldmath are ca efect folosirea ı̂n for-
mule a literelor aldine (grase) , dar nu pentru toate cazurile s, i nu pentru
toate caracterele. Instruct, iunea trebuie aplicată ı̂n exteriorul contextu-
lui matematic. Ea rămâne implicit activă pentru toate formulele care
urmează. Pentru inhibarea fontului aldin matematic, ı̂n LATEX 2.09 se
foloses, te instruct, iunea \unboldmath.
Unele denumiri de funct, ii matematice trebuie să apară tipărite ı̂n
fontul \mathrm. Pentru multe funct, ii de acest fel există instruct, iunile
LATEX:
\arccos \cos \csc \exp \ker \limsup \min \sinh
\arcsin \cosh \deg \gcd \lg \ln \Pr \sup
\arctan \cot \det \hom \lim \log \sec \tan
\arg \coth \dim \inf \liminf \max \sin \tanh
60 Capitolul 5. Formulele matematice
$\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits$
În ambele variante, \mathop atribuie funct, iei \tg un singur argu-
ment, ceea ce influent, ează asupra aranjării spat, iilor de după numele
funct, iei. Prin contrast, relat, iile binare, de exemplu >, sunt delimitate
automat cu spat, ii put, in mai mari decât ı̂n alte cazuri.
Instruct, iunea \nolimits interzice as, ezarea indicilor sub denumirea
funct, iei.
% In preambul
\newcommand{\tg}{\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits}
tg x
%...
tg x $$\tg x$$
$$\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits x$$
\def\lim{\mathop{\mathrm{lim}}}
5.6. Indicii superiori s, i inferiori 61
lim x2 = 0
x→0 $$\lim_{x \to 0} x^2 = 0$$
$$
sin x
lim =1 \lim_{x \to 0} \frac{\sin x}{x}=1
x→0 x
$$
x21 $x_1^2$.
Uneori sunt necesari indici anteriori (scris, i ı̂n fat, a bazei). Aces, tia se
pot obt, ine as, ezând indicii ı̂n funct, ie de un spat, iu virtual, vid:
2
1 x1 $_{1}x_{1}^{2}$
2
1 x1 ${}_{1}x_{1}^{2}$
Indicii de acest tip sunt folosit, i, ı̂n special, ı̂n formule tensoriale, ca
ı̂n exemplul:
62 Capitolul 5. Formulele matematice
xi jk l $x_i{}^{jk}{}_l$
Mai jos, ı̂n Sect. 5.8 se arată cum se poate inhiba mics, orarea implicită
a caracterelor prin indiciere, obt, inându-se indici de aceeas, i mărime.
Instruct, iunile de indiciere ^ s, i _ se utilizează s, i la precizarea limitelor
unei integrale, ale unei sume, sau pentru trecerea la limită \lim (vezi
exemplul din Sect. 5.5). În privint, a limitelor integrării vezi de asemenea
Sect. 10.6.1.
Z 1
x2 dx
0 $$\int_{0}^{1}x^{2} dx$$
n
X $$\sum_{i=0}^{n} x^{n}$$
xn
i=0
5.7 Radicalii
Semnul radical se tipăres, te prin \sqrt{. . . }. Parametrul opt, ional
ı̂n parantezele pătrate indică ordinul radicalului .
√ √
x 3
2 $\sqrt{x} \qquad \sqrt[3]{2}$
s r $$y = \sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+
q
√ \sqrt{1+x}}}}$$
y= 1+ 1+ 1+ 1+x
5.8. Fract, iile 63
p p p $\sqrt{\mathstrut g}+
g+ m+ l \sqrt{\mathstrut m}+
\sqrt{\mathstrut l}$
1
1 $$1\frac{1}{2}$$
2
x2 $$\frac{x^{2}}{k+1}$$
k+1
3 $$ 1/2\qquad
4 6
1/2 7 = \frac{\frac{3}{4}}{\frac{7}{8}} =
7
8 \frac{6}{7} $$
$$
\frac{ x^{2} }{ k+1 }\qquad
x2 2 x^{ \frac{2}{k+1} }\qquad
x k+1 x1/2
k+1 x^{ 1/2 }
$$
64 Capitolul 5. Formulele matematice
În TEX există 3 stiluri pentru cel mult 3 grade de mics, orare a
caracterelor din formule (vezi Sect. 5.6). Acestea sunt definite prin
instruct, iunile:
ja(
6
?
d KAA
Linia de bază
6¾-
w a rândului »»»»
:
h – ı̂nălt, imea »»
\strut – w = 0; h s, i d
d – adâncimea maxime
w – lăt, imea
100 m2 100~m$^{2}$\\[6pt]
\begin{equation}
\forall x \in \mathrm{R}:
∀x ∈ R : x2 ≥ 0 (5.1) \qquad x^{2} \geq 0
\end{equation}
\begin{equation}
x^{2} \geq 0,\
\textrm{pentru orice }
x2 ≥ 0, pentru orice x ∈ R (5.2) x \in \mathrm{R}
\end{equation}
µ ¶3 $$
1 1 + \left( \frac{1}{ 1-x^{2} }
1+
1 − x2 \right) ^3
$$
³ ´2 $$
(x + 1)(x − 1) \Bigl( (x+1) (x-1) \Bigr) ^{2}
$$
\hat a â \check a ǎ
\tilde a ã \acute a á
\grave a à \dot a ȧ
\ddot a ä \breve a ă
\bar a ā \vec a ~a
$\widehat{ab}$ \qquad
b
ab d
abcd ef^
ghijkl $\widehat{abcd}$ \qquad
$\widetilde{efghijkl}$
5.11 Derivate
Utilizarea apostrofelor pentru derivatele se face cu instruct, iunea
\prime. Deoarece apostroful $\prime$ (0) se află la nivelul rândului,
pentru pozit, ionarea lui se va utiliza indicierea superioară (vezi exem-
plu mai jos). Pentru us, urint, ă, ı̂n TEX există posibilitatea pozit, ionării
apostrofului pentru derivate prin folosirea instruct, iunilor $y’$, $y’’$,
etc.
$$
y=x^{2} \qquad y’=2x \qquad y’’=2
y = x2 y 0 = 2x y 00 = 2 $$
a
$${a\over b}$$,
b
a0 $$ A \stackrel{a’}{\to} B $$
A→B
x2 + 1 $$ \overline{\overline{x}^2 + 1} $$
x2 + 1 $$\underline{\underline{x}^2 + 1}$$
z }| {
a + b + c +d $$\overbrace{a+\underbrace{b+c}+d}$$
| {z }
24
z }| { $$ \underbrace{a+\overbrace{b+
a + b + · · · + y +z
| {z } \cdots+y}^{24}+z}_{26} $$
26
După ultimul element al liniei nu trebuie pus &, iar după ultimul
rând nu trebuie pus \\, deoarece aceste caractere sunt delimitatori.
Să remarcăm că \begin{array} nu ı̂nseamnă trecerea automată ı̂n
regimul matematic, spre deosebire de contextele equation, eqnarray,
s, i eqnarray*.
Parametrul opt, ional este util mai ales atunci când contextul array
intră ı̂ntr-o construct, ie mai complexă. De obicei, centrul matricei după
ı̂nălt, ime corespunde cu linia din mijloc a matricei, s, i coincide implicit
cu rândul curent de editare. Prin opt, iunile [t] sau [b] (“top” – sus,
“bottom” – jos), rândul curent va coincide cu linia de sus, respectiv cu
cea de jos a matricii. Exemplu:
a
x= b $$x = \begin{array}{c} a\\ b\\ c
c \end{array} $$
%
a $$x=\begin{array}[b]{c} a\\ b\\ c
b \end{array} $$
x= c
5.13. Contextul array 71
¯ ¯ $$ \left|
¯ x11 x12 ¯ \begin{array}{cc} x_{11} & x_{12}\\
¯ ¯
¯ x21 x22 ¯ x_{21} & x_{22}
\end{array} \right| $$
$$|x| = \left\{\begin{array}{rl}
½ -x, & \textrm{dac\u{a} $x<0$;}\\
−x, dacă x < 0;
|x| = x, & \textrm{altfel.}
x, altfel.
\end{array} \right. $$
$$ \left( \begin{array}{ccc}
a_{11} & \cdots & a_{1n} \\
a11 ··· a1n
.. .. .. \vdots & \ddots & \vdots \\
. . . a_{m1} & \cdots & a_{mn}
am1 ··· amn \end{array} \right) $$
\begin{equation}
\varepsilon > 0 \label{eq:eps_0}
ε>0 (5.3) \end{equation}
% ...
. . . Folosim condiţia (5.3). . .
Folosim condi\c{t}ia~%
(\ref{eq:eps_0})\dots
În mod analog sunt referite ecuat, iile din contextul eqnarray.
\begin{eqnarray}
x-y & = & 1 \label{x-y} \\
x−y = 1 (5.4)
x+y & = & 1 \label{x+y}
x+y = 1 (5.5) \end{eqnarray}
5.15. Grupe de ecuat, ii 73
x3 x5
sin x = x− + −
3! 5!
x7
− + ··· (5.6)
7!
\begin{eqnarray}
\sin x & = & x -\frac{x^{3}}{3!}
+\frac{x^{5}}{5!} - \nonumber\\
& & -\frac{x^{7}}{7!} + \cdots
\label{sin:row}
\end{eqnarray}
Dacă nu se dores, te separarea ecuat, iei ı̂n trei părt, i, trebuie utilizată
instruct, iunea \lefteqn{...}. După acolada de ı̂nchidere a acestei
instruct, iuni se poate folosi una din instruct, iunile care generează spat, ii
matematice (vezi Sect. 5.1), ceea ce va mări ı̂nsă aliniatul următoarelor
rânduri.
x2
cos x = 1 − +
2!
x4 x6
+ − + ··· (5.7)
4! 6!
\begin{eqnarray}
\lefteqn{ \cos x = 1 -\frac{x^{2}}{2!}
+ }\qquad\nonumber\\
& & +\frac{x^{4}}{4!} -
\frac{x^{6}}{6!} +\cdots
\end{eqnarray}
74 Capitolul 5. Formulele matematice
\newtheorem{theorem}{Teorem\u{a}} % Teoreme
\newtheorem{ax}{Axiom\u{a}} % Axiome
\newtheorem{pr}{Regul\u{a}}[section] % Regulile
% (numerotarea dupa sectiunile)
% ...
72bp = 1in
1cc = 12dd
1cm = 10mm
1157dd = 1238pt
1in = 2.54cm
1pc = 12pt
72.27pt = 1in
65536sp = 1pt
76 Capitolul 6. Unităt, i de măsură, cutii s, i rigle
\setlength{\textwidth}{116mm} (LATEX)
\textwidth116mm (TEX simplu)
\textwidth=116mm (TEX simplu)
Dacă la lipirea unor asemenea elemente ele nu ı̂ncap ı̂n spat, iul
alocat, sau nu-l umplu complet, are loc alungirea sau comprimarea
proport, ională a dimensiunilor indicate. Astfel de elemente se numesc
elemente de lipire (“glue”). Un exemplu ı̂l reprezintă elementele de
lipire puse ı̂ntre cuvintele din propozit, ie, asigurând alinierea marginii
drepte a textului.
78 Capitolul 6. Unităt, i de măsură, cutii s, i rigle
A B C
A\hspace{1cm}B\hspace{0.9in}C \\
\strut\hrulefill\strut
\vspace{1in}
\strut\hrulefill\strut
6.4. Cutiile (boxurile) ı̂n TEX 79
\hbox{fragment}
\vbox{fragment}
doi parametri opt, ionali. În lipsa acestor parametri, ea are acelas, i efect ca
s, i \mbox. Dacă se scrie \makebox[5cm]{text}, atunci va fi creată o cutie
cu lăt, imea de 5cm, iar textul din interior va fi centrat. Textul poate să
nu ı̂ncapă ı̂n cutie s, i atunci marginile lui se vor suprapune peste textul
exterior. Lăt, imea cutiei poate fi s, i zero. Un alt parametru opt, ional
aliniază textul la stânga [l] (“left”), sau la dreapta [r] (“right”):
\parbox{lăţime}{text}
6.6. Cutii cu paragrafe 81
formatează textul din argumentul său ı̂n paragrafe de lăt, imea indicată.
Parametrul opt, ional precizează cum trebuie pozit, ionată cutia fat, ă
de linia centrală a rândului curent. Init, ial, cutia se centrează fat, ă de
această linie. \parbox[t]{. . . }{. . . } egalează partea superioară a cutiei
cu marginea de sus a rândului curent, ı̂n timp ce [b] egalează partea de
jos a cutiei cu marginea de jos a rândului (t – “top”, b – “bottom”).
Vezi exemplul din Sect. 6.5
\begin{minipage}[t]{4cm}
Minipaginile pot con- Minipaginile pot con\c{t}ine
ţine notea de subsol. note \footnote{O not\u{a} de subsol.}
Aproape ı̂n toate ex- de subsol.
emplele din această carte
sunt folosite minipaginile. Aproape \^{i}n toate exemplele din
aceast\u{a} carte sunt folosite
a
O notă de subsol. minipaginile.
\end{minipage}
\begin{minipage}[b]{5cm}
Iat\u{a} o alt\u{a} minipagin\u{a}.
Iată o altă minipagină.
Minipagina este \hbox,
Minipagina este \verb|\hbox|, deci
deci este tratată ca o sin-
este tratat\u{a} ca o singur\u{a}
gură literă.
liter\u{a}.
\end{minipage}
82 Capitolul 6. Unităt, i de măsură, cutii s, i rigle
6.7 Rigle
Rigla este o cutie orizontală, tipărită ca un dreptunghi negru. Ea
este generată de instruct, iunea
\rule{lăţime}{ı̂nălţime}.
\rule[deplasare]{lăţime}{ı̂nălţime}
Rigla de lăt, ime nulă (0pt, . . . ) este invizibilă, dar are ı̂nălt, imea s, i de-
plasarea indicate. Incluzând-o ı̂n cutie, se pot obt, ine efecte interesante.
Un element invizibil este s, i \mathstrut din Sect. 5.8. Pentru textul
obis, nuit el se obt, ine prin instruct, iunea \strut. Această instruct, iune se
utilizează s, i pentru a marca locul de oprire al elementelor de umplere
(dacă acestea sunt situate la marginea unei pagini, ele ı̂s, i pierd efectul):
Exemple de rigle:
\raisebox{deplasare}{text}
hahaha%
hahahahahahahahaha \raisebox{0.4ex}[1.5ex][0.5ex]{hahaha}%
hahaha
Figuri s, i desene
\begin{figure}
\begin{center}
... % conţinutul figurii
\caption{titlu }\label{nume cheie }
\end{center}
\end{figure}
\begin{figure}[htb]
\begin{center}
\fbox{\parbox{5cm}{Figurile pot fi marcate \c{s}i apoi
referite \^{\i}n mod obi\c{s}nuit.}}
\caption{O figur\u{a} cu text incorporat}%
\label{fig:no_picture_fig}
\end{center}
\end{figure}
• linii ı̂nclinate;
• săgeţi;
• cercuri;
• discuri;
\setlength{\unitlength}{1mm} (LATEX)
\unitlength1mm (TEX de bază)
Dacă contextul picture cont, ine texte ı̂n afara instruct, iunilor \put
sau \multiput, acestea pot avea efecte necontrolabile. Această remarcă
se referă s, i la spat, iile sau avansările de rând care sunt ı̂n plus.
Exemplu de context picture:
\unitlength1mm
\begin{picture}(40,30)(0,0)
\thicklines
\multiput(14.5,2.5)(11,0){2}%
{\circle*{2.5}}
\multiput(14.5,2.5)(11,0){2}%
{\circle{5}}
Ha-ha-ha! \put(10,5){\framebox(20,5)%
v
m v
m {Ha-ha-ha!}}
\thinlines
\put(0,0){\framebox(40,30){}}
\end{picture}
88 Capitolul 7. Figuri s, i desene
Text. Cel mai simplu obiect grafic este textul pe un singur rând. Punc-
tul lui de referint, ă este colt, ul din stânga-jos. În text se pot schimba
fonturile.
\setlength{\unitlength}{5mm}
un text \begin{picture}(8,6)(0,0)
6
\put(2,3.5){un text}
(2,3.5) \end{picture}
7.2. Desenarea cu mijloace LATEX 89
În acest exemplu, cât s, i ı̂n toate cele de mai jos, se foloses, te
\unitlength5mm
\put(x,y){\dashbox{lungime_liniuţă }%
(laţime,^
ınălţime ){text }}
pozit, ionează rândul de text ı̂n colt, ul din dreapta-jos (rb, “right-
bottom”). Ordinea literelor din parametrul opt, ional nu este relevantă.
90 Capitolul 7. Figuri s, i desene
un text \put(2,2.1){\framebox(6,1.2)%
{un text}}
un text \put(2,3.8){\dashbox{0.5}(6,1.2)
6 [br]{un text}}
(2,2.1)
În \makebox se poate indica zero pentru una sau amândouă dimen-
siunile (lă,time, ı̂năl,time) cutiei. O dimensiune zero, ı̂n combinat, ie cu
parametrul opt, ional de pozit, ionare a textului determină mutarea punc-
tului de referint, ă corespunzător. Punctul de referint, ă se poate afla ı̂ntr-
un colt, , ı̂n centru, sau ı̂n mijlocul uneia din laturile dreptunghiului ce
ı̂ncadrează textul.
(2,3.8)
? \put(2,2.1){\makebox(0,0){un text}}
un text
\put(2,3.8){\makebox(0,0)[tr]{un
un text text}}
6
(2,2.1)
În cazul liniei verticale (∆x = 0), ı̂n loc de Prx se indică Pry
(lungimea liniei). Tot, i parametrii, ı̂n afară de proiect, iile Prx s, i Pry
pot fi negativi, cu sens evident.
Asupra coeficientului unghiular (∆x, ∆y) există restrict, ii. Valorile
∆x s, i ∆y pot fi numai numere ı̂ntregi prime ı̂ntre ele, s, i ı̂n limitele [−6; 6]
pentru \line s, i [−4; 4] pentru \vector. Dacă una din valorile ∆x sau
∆y este 0, atunci cealaltă trebuie să fie 1 sau −1.
Pachete de text. În desenele LATEX un pachet de text este compus din
câteva rânduri de text, despărt, ite explicit prin instruct, iunea de avansare
a rândului \\.
Implicit, fiecare rând este centrat. Argumentul opt, ional [l] deter-
mină o aliniere la stânga, respectiv, [r] o aliniere la dreapta. Punctul
de referint, ă al unui pachet de text este colt, ul din stânga-jos.
\put(1,2){\shortstack[l]{Exemplu\\%
de\\%
Exemplu Cu pachet}}
Ce vâ
de este n \put(4,2){\shortstack{Ce\\este\\%
pachet aceasta? t aceasta?}}
6 6 6 \put(7,2){\shortstack[r]{Cu\\v\^a\\%
(1,2) (4,2) (7,2) n\\t}}
92 Capitolul 7. Figuri s, i desene
\put(1,2){\shortstack[l]
{\strut Exemplu\\%
\strut de\\%
Cu \strut pachet}}
Exemplu Ce vâ \put(4,2){\shortstack{\strut Ce\\%
de este n \strut este\\%
\strut aceasta?}}
pachet aceasta? t
6 6 6 \put(7,2){\shortstack[r]%
(1,2) (4,2) (7,2) {\strut Cu\\%
\strut v\^a\\%
\strut n\\%
\strut t}}
\circle{diametru}
\circle*{diametru}
~
'$ \put(4,2){\circle{3}}
\put(6,3.8){\circle*{2.2}}
(4,2) -
&%
(4.1,4.55) -
' $
\put(4.1,2.3){\oval(7,3.1)}
(4.1,2.3) - \put(4.1,4.55){\oval(7,3.1)[tr]}
& %
\setlength{\unitlength}{1mm}
\begin {picture}(50,30)(-10,10)
\linethickness{1pt}
\qbezier(0,0)(10,30)(50,30)
\qbezier[50](0,0)(5,10)(50,30)
\thinlines
\put(0,0){\line(1,3){10}}
\put(50,30){\line(-1,0){40}}
\put(0,0){\circle*{1}}
B(10,30) C(50,30) \put(0,-1){\makebox(0,0)[t]
b r
£ {$A_{(0,0)}$} }
£ \put(10,30){\circle{1}}
£ \put(10,31){\makebox(0,0)[b]
£
£ {$B_{(10,30)}$}}
£ \put(50,30){\circle*{1}}
£ \put(49,31){\makebox(0,0)[b]
£ {$C_{(50,30)}$}}
r£ \end{picture}
A(0,0)
\setlength{\unitlength}{4mm}
\begin {picture}(12,10)(-2,0)
\linethickness{0.4pt}
\qbezier(2,6)(7,6)(9,3)
\qbezier(2,0)(7,0)(9,3)
\qbezier(2,6)(4,3)(2,0)
\qbezier(1,6)(3,3)(1,0)
²¯
\put(9.75,3){\circle{1.5}}
±° \put(10.5,3){\line(1,0){1.5}}
\put(0,5){\line(1,0){1.5}}
\put(0,1){\line(1,0){1.5}}
\end{picture}
Exemplu:
Exemplu \put(1,2){\frame{\shortstack[l]%
de {\strut Exemplu\\%
pachet \strut de\\%
6 \strut pachet}}}
(1,2)
Desene imbricate. Instruct, iunea \put poate cont, ine instruct, iunea
\setlength{\unitlength}{lungime}
\put(x,y){\setlength{\unitlength}{ lungime}%
\begin{picture} ... \end{picture}}
\multiput(x,y)(∆x,∆y){n}{obiect grafic }
\put(x,y){obiect grafic }
\put(x + ∆x,y + ∆y){obiect grafic }
...
\put(x + (n − 1) × ∆x,y + (n − 1) × ∆y){obiect grafic }
96 Capitolul 7. Figuri s, i desene
y
6
y 4
6
4
3
3
2
2
- -
0 1 2 3 x 0 x
1 2 3
%
\newcounter{CoordL}
\newcounter{Tick}
\def\makeTick{\addtocounter{Tick}{1}\arabic{Tick}}
\def\zeroTick{\setcounter{Tick}{0}}
%
\def\Coord#1#2{\begin{picture}(#1,#2)(0,0)
\thinlines
\put(0,0){\vector(1,0){#1}}
\put(0,0){\vector(0,1){#2}}
\setcounter{CoordL}{#1}
\addtocounter{CoordL}{-1}
\multiput(1,0)(1,0){\theCoordL}{\line(0,-1){0.2}}
\zeroTick
\multiput(1,-0.3)(1,0){\theCoordL}{\makebox(0,0)[t]
{\makeTick}} \setcounter{CoordL}{#2}
7.3. TEXcad 97
\addtocounter{CoordL}{-1}
\multiput(0,1)(0,1){\theCoordL}{\line(-1,0){0.2}}
\zeroTick
\multiput(-0.3,1)(0,1){\theCoordL}{\makebox(0,0)[r]
{\makeTick}} \zeroTick
\put(-0.2,-0.2){\makebox(0,0)[tr]{0}}
\put(#1,-0.2){\makebox(0,0)[tr]{$x$}}
\put(-0.2,#2){\makebox(0,0)[tr]{$y$}}
\end{picture}}
%...
\begin{center}
\unitlength1mm
\begin{picture}(150,95)(0,0)
\put(10,10){\unitlength1cm\Coord{5}{6}}
\put(20,20){Scara este 1cm}
\put(80,10){\unitlength0.5in\Coord{5}{6}}
\put(90,20){Scara este 0.5in}
\thicklines
\put(0,0){\framebox(150,95){}}
\end{picture}
\end{center}
\def\Coord(#1,#2). . .
7.3 TEXcad
Sistemul emTEX cont, ine programul de editare grafică TEXcad cu
manualul aferent. Cu acest editor se pot culege desene pentru contex-
tul picture. Fis, ierul rezultat poate fi inclus (importat) ı̂ntr-un docu-
ment prin instruct, iunea \input. În cazul utilizării TEXcad-ului pentru
pregătirea desenelor trebuie utilizat s, i unul din pachetele de macrode-
finit, ii emlines sau emlines2.
98 Capitolul 7. Figuri s, i desene
\def\PCX(#1,#2)#3#4{\makebox[#1][l]%
{\rule[-#2]{0pt}{#2}\kern#3\special{em:graph #4.PCX}}}
\begin{center}
7.5. Grafica PostScript 99
\fbox{\PCX(7.05cm,5.72cm){0pt}{LION}}
\end{center}
\begin{center}
\framebox[7.05cm][l]{\rule[-5.72cm]{0pt}{5.72cm}%
\special{em:graph LION.PCX}}
\end{center}
s, tiint, ifică GNUPLOT poate realiza imagini bi- s, i tridimensionale ı̂n for-
matul PostScript. În Windows1 există posibilitatea instalării globale
(pentru orice program) a ies, irii ı̂n fis, iere PostScript.
Fis, ierele imagine grafică ı̂n formatul PostScript necesită dispozitive
specializate pentru vizualizare sau tipărire.
Pentru calculatoarele compatibile IBM PC, sistemul GHOSTSCRIPT
permite vizualizarea formatului PostScript pe orice monitor, s, i impri-
marea lui pe orice tip de imprimantă.
Un fis, ier PostScript poate fi obt, inut din orice document scris ı̂n TEX,
mai precis din fis, ierul DVI, cu ajutorul driverului DVIPS. Există s, i alte
drivere care fac conversia din DVI ı̂n PostScript, de exemplu, DVITOPS.
În afara funct, iilor standard ale driverelor, DVIPS prezintă următoa-
rele posibilităt, i suplimentare (pentru o descriere detaliată vezi [2]):
1. Includerea ı̂n textul TEX a unui fişier PostScript care a fost pregătit ı̂n
prealabil, de exemplu un grafic sau un desen. Pentru aceasta se
utilizează pachetul epsfig.
\documentclass[...,dvips]{article}
\userpacage{epsfig}
unde
fn Numele fişierului PostScript.
ht Indică ı̂nălţimea desenului. Dacă acest parametru
lipseşte, desenul se tipăreşte cu o ı̂nălţime determi-
nată din fişierul PostScript.
wd Indică lăţimea desenului. Dacă acest parametru
lipseşte, atunci desenul se tipăreşte cu o lăţime de-
terminată din fişierul PostScript.
clip= Comutator care n-are valoare dar trebuie scris cu
semnul =.
degrees Unghiul de rotatie ı̂n grade sexagesimale.
silent= Instrucţiunea \epsfig acţionează fără mesaje.
llx indică x-coordonata colţului din stânga-jos a desenu-
lui.
lly indică y-coordonata colţului din stânga-jos a desenu-
lui.
urx indică x-coordonata colţului din dreapta-sus a dese-
nului.
ury indică y-coordonata colţului din dreapta-sus a dese-
nului.
\begin{turn}{...}
%...
\end{turn}
Cel mai frecvent caz, turn cu 90◦ , are numele prescurtat sideways.
Se poate roti orice fragment de text, de asemenea tabele, desene,
etc.; sunt permise chiar s, i rotat, ii imbricate.
\begin{tabbing}
program p(input, output); pr\=ogram p(input, output);\\
var x, y: word; \>var $x$, $y$: word;\\
begin begin\\
readln(x); readln(y); \>readln($x$); readln($y$);\\
writeln(x ∗ x+ \>writeln\=(\=$x*x+$\\
y∗y \> \> \>$y*y$\\
); \> \>);\\
end. end.
\end{tabbing}
mod similar, contextul table cont, ine, frecvent, contextul tabular, des, i
acesta, ı̂n principiu, poate fi folosit s, i independent (a se vedea următorul
paragraf).
Dacă tabular nu este inclus ı̂n table, atunci utilizatorul trebuie să
gestioneze manual titlul tabelului s, i amplasarea lui pe pagină.
Contextul tabular are un parametru obligatoriu s, i unul opt, ional.
Parametrul obligatoriu indică metoda alinierii s, i a pozit, ionării coloanelor
prin c (“center”), l (“left”) sau r (“right”). Coloanele pot fi separate
printr-o linie verticală, |, sau o linie verticală dublă, ||. Dacă este
necesar un chenar, indicat, i | sau || ı̂naintea primei litere s, i după ul-
tima literă. Trebuie avut ı̂n vedere că coloanele se pot unifica (comasa)
us, or, dar nu pot fi desfăcute. De aceea se precizează de la ı̂nceput
toate coloanele posibile (adeseori la ı̂nceputul tabelului sunt mai put, ine
coloane decât ulterior). Este us, or să schimbăm separatorii s, i metodele
de aliniere a coloanelor s, i, de aceea, trebuie alese pentru fiecare coloană
cele mai frecvente semne de separare s, i metode de aliniere.
Parametrul opt, ional al contextului tabular este acelas, i ca s, i pentru
contextul array (vezi Sect. 5.13), s, i indică alinierea pe verticală a cutiei
cu tabel ı̂n rândul curent. Când contextul tabular intră ı̂n table, acest
parametru nu se utilizează.
Instruct, iunea
\begin{tabular}{|r|r|r|r|}. . .
108 Capitolul 8. Tabularea s, i tabelele ı̂n LATEX
defines, te ı̂nceputul unui tabel format din patru coloane, al căror cont, inut
se aliniază la dreapta; coloanele sunt despărt, ite de linii verticale simple
s, i tabelul este luat, de asemenea, ı̂ntr-un chenar simplu.
\begin{tabular}{. . . } \hline . . .
\begin{tabular}{rrr}
n n2 n3 $n$ & $n^2$ & $n^3$ \\[4pt]
1 1 1 1 & 1 & 1 \\
2 4 8 2 & 4 & 8 \\
3 9 27 3 & 9 & 27 \\
4 16 64 4 & 16 & 64 \\
5 25 125 5 & 25 & 125 \\
\end{tabular}
\begin{tabular}{|r|r|r|}\hline
n n2 n3 $n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline
1 1 1 1 & 1 & 1 \\
2 4 8 2 & 4 & 8 \\
3 9 27 3 & 9 & 27 \\
4 16 64 4 & 16 & 64 \\
5 25 125 5 & 25 & 125 \\ \hline
\end{tabular}
\begin{tabular}{|r||r|r|}\hline
n n2 n3 $n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline\hline
1 1 1 1 & 1 & 1 \\ \hline
2 4 8 2 & 4 & 8 \\ \hline
3 9 27 3 & 9 & 27 \\ \hline
4 16 64 4 & 16 & 64 \\ \hline
5 25 125 5 & 25 & 125 \\ \hline\hline
\end{tabular}
\begin{table}[ht]
\begin{center}
8.3. Cont, inutul tabelului 111
\caption{Octet de eveniment.\strut}\label{TEv}
{\footnotesize
\begin{tabular}{|l|p{2.3cm}|*{2}{p{0.85cm}|}p{2.6cm}|}\hline
& \multicolumn{4}{c|}{\bf Octet} \\ \cline{2-5}
{\bf Surs\u{a} eveniment} & 0--1 & 2 & 3 & 4--7 \\ \hline
Mouse & & Butoane & Duble & Coordonatele cursorului de mouse \\
\cline{1-1} \cline{3-5}
Tastatur\u{a} & &\multicolumn{2}{c|}{Cod-cheie}& nefolosit\\
\cline{3-5}
& Tip de eveniment & Cod-scanare &
\multicolumn{2}{|c|}{nefolosit}\\ \cline{1-1} \cline{3-5}
Program & (c\^amp bitmap) & \multicolumn{2}{c|}{Comand\u{a}}
& 1--4 octe\c{t}i de informa\c{t}ie suplimentar\u{a}:
pointer, longint, word, integer, byte, sau
character\\ \hline
\end{tabular}} \end{center} \end{table}
\begin{table}[htb]
112 Capitolul 8. Tabularea s, i tabelele ı̂n LATEX
sloppypar.
Până acum s-au prezentat trei pas, i ı̂n rezolvarea erorilor:
Pasul patru se referă la despărt, irea ı̂n silabe ı̂n tot textul editat. TEX-
ul nu efectuează ı̂ntotdeauna despărt, irile ı̂n silabe ı̂n mod corect, mai
ales dacă nu se lucrează ı̂n engleză, ci, de exemplu, ı̂n limba română.
Despărt, irile dorite pot fi indicate prin \- ı̂n cuvintele care termină
rândurile. Algoritmul de despărt, ire ı̂n silabe al TEX-ului nu act, ionează
asupra cuvintelor explicit despărt, ite cu instruct, iunea \-.
Pasul al cincilea se referă la problemele dificile legate de pozit, ia ne-
dorită a figurilor s, i tabelelor, ı̂n general, de ı̂mbunătăt, irea aspectului
estetic al documentului.
Vezi de asemeni Sect. 3.1 ı̂n privint, a referint, elor s, i a fis, ierelor AUX.
Si
, la tipărirea pe imprimantă pot apare unele probleme. Există posi-
bilitatea de a imprima numai paginile indicate prin parametrii driverului
DVIDOT, de exemplu, /b12 (imprimarea ı̂ncepând de la pagina 12) s, i
/e18 (imprimarea se termină la pagina 18 inclusiv). Aceasta este util
pentru imprimarea separată a paginilor.
ı̂ndeobs, te, emite
Rezultatul procesării unui text cu LATEX-ul se poate obt, ine ı̂ntr-un
fis, ier. Apoi scoaterea la imprimantă a acestui fis, ier se realizează prin
instruct, iunea MSDOS:
MODEÃLPT1ÃRETRY=R
116 Capitolul 9. Procesarea textului LATEX s, i mesajele de eroare
Exemple de tehnici
avansate
pare. Valorile init, iale de 0in minimizează marginea din stânga la 1in.
Apoi se precizează lăt, imea textului prin \textwidth. Când pentru o
pagină standard se indică \textwidth16.8cm, atunci ı̂n partea dreaptă
rămâne marginea de pagină de 10mm. În continuare se pot specifica
parametrii de spat, iere pentru intervalul de până la nota marginală pre-
cum s, i lăt, imea notei marginale. Notele marginale se folosesc destul de
rar.
Parametrul \linewidth fixează lăt, imea rândului curent. În multe
cazuri, de exemplu pentru liste, valoarea lui e mai mică decât valoarea
parametrului \textwidth, de aceea ultimul se foloses, te mai des.
Pe verticală, după marginea implicită de 1in, urmează spat, ierea su-
plimentară \topmargin. Invalidarea ei se realizează prin parametrul
\topmargin0in. După \topmargin urmează colontitlul (“header”-ul),
care are ı̂nălt, imea specificată de \headheight. Pentru invalidarea
header-ului, imediat după instruct, iunea \begin{document} se foloses, te
una din instruct, iunile \pagestyle{plain} sau \pagestyle{empty}, ı̂n
care caz preambulul trebuie să cont, ină \headheight0pt s, i delimitatorul
de ı̂nălt, ime \headsep0pt.
În continuare urmează textul propriu-zis al paginii, incluzând s, i
notele de subsol. Înălt, imea textului se specifică prin parametrul
\textheight. Dacă se utilizează parametrul \pagestyle{plain},
header-ul dispare s, i pagina se numerotează jos. Acest lucru mics, orează
din ı̂nălt, imea utilă a paginii cu intervalele \footsep plus \footheight
(spat, iul rezervat pentru numerotarea paginilor). Utilizarea parametrului
\pagestyle{empty}, poate conduce la \textheight25cm.
Toate aceste dimensiuni trebuie definite ı̂n preambul, iar \pagestyle
– imediat după parametrul \begin{document}.
\begin{titlepage}
CARTE \vspace*{5mm}
\vfill
despre \vbox{\begin{center}
\Huge CARTE despre \LaTeX{}
\end{center}}
LATEX \vspace*{7.5mm}
\vbox{\begin{center}
Autorii
\end{center}}
Autorii \vfill
\end{titlepage}
10.4 Listele
Fiind unul din cele mai generale contexte, list permite crearea
structurilor de tip listă. Cazuri particulare ale acestui context sunt con-
textele center, quote, verse etc.. Formatul general este următorul:
\begin{list}{eticheta implicita}{declaratiile}
\item...
%...
\item...
\end{list}
\documentstyle...
%-----Preambul------
% ...
\newcounter{bean}
Acesta este textul ce precede lis- % ...
ta. \begin{document}
% ...
B–I Acesta este pri- Acesta este textul ce precede
mul element al lis- lista.
tei. Se observă că \begin{list}{B--\Roman{bean}}%
marginile din dreap- {\usecounter{bean}
ta şi din stânga au \setlength{\rightmargin}
aceeaşi aliniere. {\leftmargin}}
\item Acesta este primul element
B–II Al doilea ele- al listei. Se observ\u{a} c\u{a}
ment. marginile din dreapta \c{s}i din
st\^anga au aceea\c{s}i
aliniere.
\item Al doilea element.
\end{list}
\def\nume{definitie}
s, i poate avea până la 9 parametri, evident, iat, i prin #1, #2, . . . , #9.
Definirea unei macroinstruct, iuni este echivalentă instruct, iunii LATEX
\newcommand.
Pentru redefinirea unei macroinstruct, iuni se utilizează instruct, iunea
TEX \def, sau instruct, iunea LATEX \renewcommand.
122 Capitolul 10. Exemple de tehnici avansate
\unitlength5mm
gnu \begin{picture}(8,4)(0,0)
% ...
gnu \savebox{\toy}(3,1.3)[tr]{gnu}
% ...
\put(3,2){\frame{\usebox{\toy}}}
\put(0.5,2){\frame{\usebox{\toy}}}
% ...
\end{picture}
De exemplu:
\begin{verbatim}
\begin{displaymath}
Z Z Z
+∞ \sum_{i=1}^{n} \qquad
n
X π
+∞
2
\int_{0}^{\frac{\pi}{2}} \qquad
0 −∞ \int_{-\infty}^{+\infty} \qquad
i=1 −∞ \int\limits_{-\infty}^{+\infty}
\end{displaymath}
\overwithdelims#1#2
\atopwithdelims#1#2
\abovewithdelims#1#2#3
\def\legendre{\overwithdelims()}
\def\euler{\atopwithdelims<>}
%...
µ ¶ ¿ À 1 $$
a n 2 {a \legendre b} \qquad
b k 3 {n\euler k} \qquad
4
{\frac{1}{2} \abovewithdelims..1.3pt
\frac{3}{4}}
$$
z }| { $$
a + b + c + d +e \underbrace{a+\overbrace{b+c+d}+e}
| {z }
$$
$$
\mathop{\underbrace{a+b+c+d}_{4}+e}
3
z }| { \limits^{\displaystyle\hphantom{a+b+}
a + b + c + d +e \overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}}
| {z } $$
4
%
3
z }| { $$
a + b + c + d +e \stackrel{\displaystyle\hphantom{a+b+}
| {z }
4
\overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}}
{\underbrace{a+b+c+d}_{4} + e}
$$
caracter se codifică cu ajutorul a doi octet, i ı̂n loc de unul. Textele arabe
se scriu de la dreapta la stânga.
Există, de asemenea, s, i procesorul XeT--TeX (versiunea lui mai veche
se numea XeT-TeX), care permite combinarea textelor ı̂n limbi cu direct, ii
diferite de scriere.
Dacă limba de lucru nu este engleza, atunci se pot contacta cluburile
nat, ionale de promovare a TEX-ului (TUG, “TEX User Group”), care ex-
istă ı̂n mai multe t, ări (Estonia, Frant, a, Germania, Italia, Olanda, Polo-
nia, etc.). Vezi adresele din [2, pag. 479–480]. Clubul TUG internat, ional
(sediul central) are adresa electronică tug@tug.org.
La folosirea mai multor limbi ı̂n acelas, i document poate fi utilizat
pachetul babel. El sust, ine perfect, de exemplu, limbile germană s, i
franceză. Sust, inerea limbii române ı̂n babel este deocamdată doar no-
minală (august 1995, vezi s, i mai jos).
Folosirea oricărei limbi diferită de engleză presupune următoarele
act, iuni:
1. Folosirea (neobligatorie) a TCP – pagina de cod a TEX-ului pentru trans-
formarea automată a caracterelor introduse ı̂n macrourile TEX-ului. TCP
se include ı̂n format (vezi 1.2). Fişierele surse preparate ı̂n acest mod
ı̂şi pierd portabilitatea. Documentaţia asupra TCP se găseşte ı̂n fişierul
MAKETCP.DOC, inclus ı̂n kitul de distribuţie emTEX.
creat formatul special cu TCP (“TEX Code Page”), care convertes, te au-
tomat literele românes, ti ı̂n macroinstruct, iuni din pachetul romania. În
exemplele din cadrul capitolelor, literele românes, ti sunt presentate prin
mijloacele TEX standard, ı̂n timp ce ı̂n anexe – prin prescurtările per-
mise de pachetul romania. Exemplul de bibliografie de la pag. 51 este
un fragment din textul-sursă al prezentului manual.
Mai jos urmează cont, inutul fis, ierului ROMANIA.STY s, i descrierea ele-
mentelor lui.
\newif\ifRomanianaa
\Romanianaatrue
\def\sunt{\ifRomanianaa sunt\else s\^int\fi}
\def\Sunt{\ifRomanianaa Sunt\else S\^int\fi}
\def\SUNT{\ifRomanianaa SUNT\else S\^INT\fi}
\newcounter{Rom@nianstyle}
\setcounter{Rom@nianstyle}{1} % SH, sh, TZ, tz with cedille
\newcommand\asciiRomanian{\setcounter{Rom@nianstyle}{0}}
\newcommand\cedilleRomanian{\setcounter{Rom@nianstyle}{1}}
\newcommand\commaRomanian{\setcounter{Rom@nianstyle}{2}}
\newdimen\rom@ndimen
\def\rum@n#1{\setbox3=\hbox{#1}\rom@ndimen=0.6\wd3%
\setbox4=\hbox{$\vphantom{\box3}_{\hbox{,}}$}%
\advance\rom@ndimen by-0.57\wd4%
\setbox3=\hbox{\kern\rom@ndimen\box4}\wd3=0pt%
\relax\leavevmode\box3#1}
\def\rum#1{\protect\rum@n{#1}}
130 Anexa A. LATEX-ul s, i limbile naturale
\let\@hatmp\^
\def\RomanAE{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0A\else\protect\u{A}\fi}
\def\Romanae{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0a\else\protect\u{a}\fi}
\def\RomanAA{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0A\else%
\protect\@hatmp{A}\fi}
\def\Romanaa{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0a\else%
\protect\@hatmp{a}\fi}
\def\RomanII{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0I\else%
\protect\@hatmp{I}\fi}
\def\Romanii{\ifnum\c@Rom@nianstyle=0i\else%
\protect\@hatmp{\protect\i}\fi}
\def\RomanSH{\ifcase\c@Rom@nianstyle S\or%
\protect\c{S}\else\protect\rum{S}\fi}
\def\Romansh{\ifcase\c@Rom@nianstyle s\or%
\protect\c{s}\else\protect\rum{s}\fi}
\def\RomanTZ{\ifcase\c@Rom@nianstyle T\or%
\protect\c{T}\else\protect\rum{T}\fi}
\def\Romantz{\ifcase\c@Rom@nianstyle t\or%
\protect\c{t}\else\protect\rum{t}\fi}
\def\RomanYY{\ifRomanianaa\protect\RomanAA\else%
\protect\RomanII\fi}
\def\Romanyy{\ifRomanianaa\protect\Romanaa\else%
\protect\Romanii\fi}
\catcode‘\"=13
\def"#1{\relax%
\ifx#1A\RomanAE%
\else\ifx#1a\Romanae%
\else\ifx#1S\RomanSH%
\else\ifx#1s\Romansh%
\else\ifx#1T\RomanTZ%
\else\ifx#1t\Romantz%
\fi\fi\fi\fi\fi\fi%
}
\def\^#1{\relax%
\ifx#1A\RomanAA%
\else\ifx#1a\Romanaa%
\else\ifx#1I\RomanII%
\else\ifx#1i\Romanii%
A.3. Macropachetul romania 131
\else\ifx#1Y\RomanYY%
\else\ifx#1y\Romanyy%
\else\@hatmp{#1}\fi\fi\fi\fi\fi\fi%
}
% Romanian Style
\DeclareOption{romstyle}{%
\def\abstractname{Rezumat}%
\def\alsoname{vezi de asemenea}%
\def\appendixname{Anexa} % <-----------
\def\bibname{Bibliografie} % <----------
\def\ccname{Copie}%
\def\chaptername{Capitolul} % <----------
\def\contentsname{Cuprinsul} % <----------
\def\enclname{Anex"a}%
\def\figurename{Figura} % <----------
\def\headtoname{Pentru}%
\def\indexname{Index} % <----------
%\def\indexname{Glosar}
\def\listfigurename{Lista figurilor} % <----------
\def\listtablename{Lista tabelelor} % <----------
\def\pagename{pag.}%
\def\partname{Partea} % <----------
\def\prefacename{Prefa"t"a}%
\def\proofname{Demonstra"tie}%
\def\refname{Lista de referin"te}%
\def\seename{vezi}%
\def\tablename{Tabelul} % <----------
\def\today{\number\day\space\ifcase\month\or
ianuarie\or februarie\or martie\or
aprilie\or mai\or iunie\or
iulie\or august\or septembrie\or
octombrie\or noiembrie\or decembrie\fi
\space\number\year}%
}
\ProcessOptions
\endinput
%%
%% End of romania.sty
132 Anexa A. LATEX-ul s, i limbile naturale
C:\EMTEX\TEXINPUT\LATEX2E\ROMANIA
set texinput=C:\emtex\texinput\LATEX2E!;C:\emtex\texinput!
\usepackage[romstyle]{romania}
ı̂n preambulul documentului. În acest fel, toate titlurile standard s, i data
curentă vor fi tipărite ı̂n limba română. Titlurile standard sunt definite
ı̂n instruct, iunea \DeclareOption. Dacă anumite definit, ii din pachet nu
sunt satisfăcătoare, ele pot fi refăcute după instruct, iunea \usepackage,
din preambulul documentului.
Dacă documentul nu este ı̂n limba română dar este necesară for-
matarea scurtă a literelor românes, ti (de exemplu, manualul ı̂n limba
engleză, de ı̂nvăt, are a limbii române), atunci trebuie evitată opt, iunea
romstyle.
A.3. Macropachetul romania 133
• Simbolul " este utilizat standard pentru numerele hexazecimale (ı̂n TEX
de bază "a0=160). Cu pachetul romania se pierde posibilitatea de scriere
a numerelor hexazecimale.
• Dacă este utilizat concomitent pachetul romania, precum şi un alt pa-
chet ı̂n care simbolul " este deasemnea redefinit (de exemplu, pachetul
babel cu opţiunea german), pot apare incompatibilităţi ı̂ntre definiţii.
Problema poate fi rezolvată numai după includerea definiţiilor din pa-
chetul romania ı̂n pachetul babel. Noi vom continua implementările ı̂n
direcţia aceasta.
1. A a A a I i S s T t (fără diacritice).
^
In pachetul {\ttfamily romania}
sunt definite trei variante tipografice pentru
caracterele specifice limbii rom^ ane:
\begin{enumerate}
\item \asciiRomanian Ă ă ^ a ^
A ^ I ^
ı Ş ş Ţ ţ
\commaRomanian
(fără diacritice).
\item \cedilleRomanian Ă ă ^ a ^
A ^ I ^ı Ş ş Ţ ţ
(cu accent şi cu sedilă).
\commaRomanian
\item Ă ă ^
A ^a ^I ^ı Ş ş Ţ ţ
(cu accent şi cu virgulă).
\end{enumerate}
\asciiRomanian, \cedilleRomanian,\commaRomanian.
A.3.4 Exemplu
\hspace{50pt}%
{\bfseries LA STEAUA}
\medskip
\begin{verse}
La steaua care-a
r"as"arit\\
E-o cale-at\^at
de lung"a,\\
LA STEAUA C"a mii de ani i-au
trebuit\\
La steaua care-a răsărit Luminii s"a ne-ajung"a.
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit Poate de mult s-a stins
Luminii să ne-ajungă. \^in drum\\
Poate de mult s-a stins ı̂n drum \^In dep"art"ari
În depărtări albastre, albastre,\\
Iar raza ei abia acum Iar raza ei abia acum\\
Luci vederii noastre. Luci vederii noastre.
Exemplu:
\Romanianaafalse
Î ı̂ sı̂nt Sı̂nt SÎNT \^Y \^y \sunt\ \Sunt\ \SUNT\
Fiţi atenţi, cı̂inii sı̂nt răi!
Fi"ti aten"ti, c\^yinii \sunt\ r"ai!
\Romanianaatrue
 â sunt Sunt SUNT \^Y \^y \sunt\ \Sunt\ \SUNT\
Fiţi atenţi, câinii sunt răi!
Fi"ti aten"ti, c\^yinii \sunt\ r"ai!
Caracteristicile fonturilor
ı̂n NFSS2
Exemplul B.1
Exemplul următor ilustrează schimbările de fonturi.
Trebuie să folosim grupări pentru
Trebuie să folosim grupări
\emph{a sublinia\/} textul sau
pentru a sublinia textul sau
{\bfseries a-l \^ingro\c{s}a}.
a-l ı̂ngroşa. Aceste grupări
Aceste grupări \emph{ pot fi\/
pot fi imbricate una ı̂n alta.
\emph{imbricate\/} una \^in alta}.
1
Cork: oras, ı̂n Irlanda unde, ı̂n 1990, la conferint, a utilizatorilor TEX a fost accep-
tată (validată) codificarea T1. Tabela cod T1 cont, ine s, i literele cu diacritice.
139
\scriptsize Mărime
\footnotesize Mărime
\small Mărime
\normalsize Mărime
\large Mărime
\Large Mărime
\LARGE Mărime
\huge Mărime
\Huge Mărime
3600
1 cm = bp ≈ 28.3464567 bp
127
2787213
1 cm = cc ≈ 2.2159288 cc
1257808
8361639
1 cm = dd ≈ 26.5911459 dd
314452
50
1 cm = in ≈ 0.3937008 in
127
1 cm = 10 mm
2409
1 cm = pc ≈ 2.3710630 pc
1016
7227
1 cm = pt ≈ 28.4527559 pt
254
236814336
1 cm = sp ≈ 1864679.8110236 sp
127
800
1 pt = bp ≈ 0.9962640 bp
803
1157
1 pt = cc ≈ 0.0778810 cc
14856
254
1 pt = cm ≈ 0.0351460 cm
7227
1157
1 pt = dd ≈ 0.9345719 dd
1238
100
1 pt = in ≈ 0.0138370 in
7227
2540
1 pt = mm ≈ 0.3514598 mm
7227
1
1 pt = pc ≈ 0.0833333 pc
12
1 pt = 65536 sp
Anexa C
Lista simbolurilor
matematice
\usepackage{latexsym}
Accente matematice
\hat a â \check a ǎ
\tilde a ã \acute a á
\grave a à \dot a ȧ
\ddot a ä \breve a ă
\bar a ā \vec a ~a
142 Anexa C. Lista simbolurilor matematice
+ + − -
± \pm ∩ \cap ∨ \vee
∓ \mp ∪ \cup ∧ \wedge
\ \setminus ] \uplus ⊕ \oplus
· \cdot u \sqcap ª \ominus
× \times t \sqcup ⊗ \otimes
∗ \ast / \triangleleft ® \oslash
? \star . \triangleright ¯ \odot
¦ \diamond o \wr † \dagger
◦ \circ ° \bigcirc ‡ \ddagger
• \bullet 4 \bigtriangleup q \amalg
÷ \div 5 \bigtriangledown
Săget, i
Paranteze stânga
( ( [ [ { \{
[ \lbrack b \lfloor d \lceil
{ \lbrace h \langle
Paranteze dreapta
) ) ] ] } \}
] \rbrack c \rfloor e \rceil
} \rbrace i \rangle
Sinonime
† \dag § \S c \copyright
°
‡ \ddag ¶ \P £ \pounds
\usepackage{amssymb}
\documentstyle[...,amssymbo,...]{...}
În versiunile mai vechi ale fis, ierelor de stil, fonturile matematice AMS
pot fi intâlnite s, i ı̂n grupele msam..., msbm..., precum s, i (mai rar) ı̂n
msxm..., msym.... În cazul utilizării ultimelor două grupe, fis, ierul de
stil trebuie modificat.
În edit, ia 1995 a fonturilor AMS au fost excluse simbolurile \thorn
s, i \napprox.
U \yen X \checkmark
r \circledR z \maltese
Anexa D
Exemple de culegere a
formulelor matematice
Exemplul D.1
Exemplul D.2
$$
F_{n} = F_{n-1} + F_{n-2}
Fn = Fn−1 + Fn−2 n≥2 \qquad n \ge 2
$$
Exemplul D.3
$$\textrm{Compara"ti}
ZZ Z Z \int\!\!\!\int_{D} dx\,dy
\quad \textrm{cu} \quad
Comparaţi dx dy cu dxdy
D D \int\int_{D} dx dy
$$
150 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
Exemplul D.4
R1
0
f (x) dx $\int_0^1 f(x)\,dx$ \\
dx dy = r dr dφ $dx\,dy=r\,dr\,d\phi$ \\
x
R dy/dx $x\,dy/dx$
x dt
1 t
$\int_1^x\frac{dt}{t}$
Exemplul D.5
√ √ $\sqrt{2}\,x \qquad
¡2 x √ ¢ log x \sqrt{\,\log x}$ \\
O 1/ n [ 0, 1) $O\bigl(1/\sqrt{n}\,\bigr) \qquad
log n (log log n)2 [\,0,1) $ \\
x2/2 n/log n $\log n\,(\log\log n)^2 $ \\
Γ2 + ∆2 $x^2\!/2 \qquad
Ri jkl n/\!\log n $ \\
Z xZ y $\Gamma_{\!2}+\Delta^{\!2}$\\
dF (u, v) $R_i{}^j{}_{\!kl}$ \\
0 0
$$\int_0^x\!\int_0^y dF(u,v)$$
Exemplul D.6
Exemplul D.7
$$
ln x, unde x > 0 \ln x, \qquad \textrm{unde}\ x > 0
$$
Exemplul D.8
ABRACADABRA $$\mathcal{ABRACADABRA}$$
151
Exemplul D.9
Exemplul D.10
% In preambul
\def\tg{\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits}
tg x
%...
tg x $$\tg x$$
$$\mathop{\mathrm{tg}}\nolimits x$$
Exemplul D.11
$$
sin x
lim =1 \lim_{x \to 0} \frac{\sin x}{x}=1
x→0 x
$$
Exemplul D.12
2
22
x2ikm $$x_{i_{k_{m_n}}}^{2^{2^{2^2}}}$$
n
152 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
Exemplul D.13
$$\int_{0}^{1}x^{2} dx\qquad
Z 1 n
X \sum_{i=0}^{n} x^{n}$$
x2 dx xn
0
$$
i=0
\sum_{i=1}^{n} \qquad
n
X Z π
2
Z +∞ Z
+∞
\int_{0}^{\frac{\pi}{2}} \qquad
\int_{-\infty}^{+\infty} \qquad
i=1 0 −∞ \int\limits_{-\infty}^{+\infty}
−∞
$$
Exemplul D.14
√ √
3
p
x 2 x2 + y 2 $\sqrt{x} \qquad \sqrt[3]{2}\qquad
s \sqrt{ x^{2}+y^{2} }$
r q
√ $$y = \sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+
y= 1+ 1+ 1+ 1+x \sqrt{1+x}}}}$$
Exemplul D.15
√ √ √
g+ m+ l $\sqrt{g}+\sqrt{m}+\sqrt{l}$
p p p $\sqrt{\mathstrut g}+
g+ m+ l \sqrt{\mathstrut m}+
\sqrt{\mathstrut l}$
Exemplul D.16
1 x2 $$1\frac{1}{2} \qquad
1 1/2
2 k+1 \frac{x^{2}}{k+1} \qquad 1/2$$
$$\frac{\frac{3}{4}}{\frac{7}{8}}
3
4 6 = \frac{6}{7}$$
7 =
8
7
153
Exemplul D.17
$$
\frac{ x^{2} }{ k+1 }\qquad
x2 2 x^{ \frac{2}{k+1} }\qquad
x k+1 x1/2
k+1 x^{1/2}
$$
Exemplul D.18
Exemplul D.19
Exemplul D.20
Exemplul D.21
\begin{equation}
∀x ∈ R : x2 ≥ 0 (D.1) \forall x \in \mathrm{R}:\qquad
x^{2} \geq 0 \end{equation}
\begin{equation}
x^{2} \geq 0, \
\textrm{pentru orice } x \in
x2 ≥ 0, pentru orice x ∈ R (D.2) \mathrm{R}
\end{equation}
Exemplul D.22
$$
x_{1},\ldots,x_{n} \qquad
x1 , . . . , xn x1 + · · · + xn x_{1}+\cdots+x_{n}
$$
Exemplul D.23
Á
a+1 c+1
$$\frac{a+1}{b}\bigg/\frac{c+1}{d}$$
b d
Exemplul D.24
100~m$^{2}$\\[6pt]
100 m2
I$\heartsuit$NY
I♥NY (I Love New York). (I Love New York).
155
Exemplul D.25
¯ ¯ ¯
x¯y x¯y x ¯y
¯ ¯ ¯
¯ ¯ ¯ $$\begin{array}{ccc}
x¯y x¯y x¯y
x \bigl|y&x\bigm|y&x\bigr|y\\[4pt]
¯ ¯ ¯
¯ ¯ ¯ x \Bigl|y&x\Bigm|y&x\Bigr|y\\[8pt]
x¯¯y x ¯¯ y x¯¯y x\biggl|y&x\biggm|y&x\bigr|y\\[12pt]
¯ ¯ ¯ x\Biggl|y&x\Biggm|y&x\Biggr|y
¯ ¯ ¯
¯ ¯ ¯ \end{array}$$
x¯y x¯y x ¯y
¯ ¯ ¯
Exemplul D.26
µ ¶3 $$
1 1 + \left( \frac{1}{ 1-x^{2} }
1+
1 − x2 \right) ^3
$$
Exemplul D.27
Á
a+1 c+1
$$\frac{a+1}{b}\bigg/\frac{c+1}{d}$$
b d
Exemplul D.28
³ ´2 $$
(x + 1)(x − 1) \Bigl( (x+1) (x-1) \Bigr) ^{2}
$$
Exemplul D.29
Exemplul D.30
Exemplul D.31
$$
y=x^{2} \qquad y’=2x \qquad y’’=2
y = x2 y 0 = 2x y 00 = 2 $$
Exemplul D.32
µ ¶
n x $${n\choose k} \qquad
k y+2 {x\atop y+2}$$
a
$${a\over b}$$,
b
a
$$\frac{a}{b}$$
b
a0 $$ A \stackrel{a’}{\to} B $$
A→B
Exemplul D.33
x2 + 1 $$ \overline{\overline{x}^2 + 1} $$
x2 + 1 $$\underline{\underline{x}^2 + 1}$$
Exemplul D.34
z }| {
a + b + c +d $$\overbrace{a+\underbrace{b+c}+d}$$
| {z }
157
24
z }| { $$ \underbrace{a+\overbrace{b+
a + b + · · · + y +z
| {z } \cdots+y}^{24}+z}_{26} $$
26
Exemplul D.35
$$
3
z }| { \mathop{\underbrace{a+b+c+d}_{4}+e}
a + b + c + d +e \limits^{\displaystyle\hphantom{a+b+}
| {z } \overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}}$$
4
%
3
z }| { $$
a + b + c + d +e \stackrel{\displaystyle\hphantom{a+b+}
| {z }
4
\overbrace{\hphantom{c+d+e}}^{3}}
{\underbrace{a+b+c+d}_{4} + e} $$
Exemplul D.36
$$ \begin{array}{clr}
a+b+c & uv & 27 \\
a + b + c uv 27
a+b & u+v & 13 \\
a+b u+v 13
a & 3u+v & 2.97
a 3u + v 2.97
\end{array} $$
Exemplul D.37
a
x= b $$x = \begin{array}{c} a\\ b\\ c
c \end{array}$$
%
a $$x = \begin{array}[b]{c} a\\ b\\ c
b \end{array}$$
x= c
Exemplul D.38
Exemplul D.39
¯ ¯ $$ \left|
¯ x11 x12 ¯ \begin{array}{cc} x_{11} & x_{12}\\
¯ ¯
¯ x21 x22 ¯ x_{21} & x_{22}
\end{array} \right| $$
Exemplul D.40
$$|x| = \left\{\begin{array}{rl}
½ -x, & \textrm{dac"a $x<0$;}\\
−x, dacă x < 0;
|x| = x, & \textrm{altfel.}
x, altfel.
\end{array} \right. $$
Exemplul D.41
$$ \left( \begin{array}{ccc}
a_{11} & \cdots & a_{1n} \\
a11 ··· a1n
.. .. .. \vdots & \ddots & \vdots \\
. . . a_{m1} & \cdots & a_{mn}
am1 ··· amn \end{array} \right) $$
Exemplul D.42
\begin{equation}
\varepsilon > 0 \label{equ:eps_0}
ε>0 (D.3) \end{equation}
% ...
. . . Folosim condiţia (D.3). . .
Folosim condi"tia~%
(\ref{equ:eps_0})\dots
Exemplul D.43
\begin{eqnarray}
x-y & = & 1 \label{equ:x-y} \\
x−y = 1 (D.4)
x+y & = & 1 \label{equ:x+y}
x+y = 1 (D.5) \end{eqnarray}
159
Exemplul D.44
x3 x5
sin x = x− + −
3! 5!
x7
− + ··· (D.6)
7!
\begin{eqnarray}
\sinx&=&x-\frac{x^{3}}{3!}+\frac{x^{5}}{5!}-\nonumber\\
& & -\frac{x^{7}}{7!}+\cdots\label{equ:sin:row}
\end{eqnarray}
Exemplul D.45
x2
cos x = 1 − +
2!
4
x x6
+ − + ··· (D.7)
4! 6!
\begin{eqnarray}
\lefteqn{ \cos x = 1 -\frac{x^{2}}{2!}
+ }\qquad\nonumber\\
& & +\frac{x^{4}}{4!} -
\frac{x^{6}}{6!} +\cdots
\end{eqnarray}
Exemplul D.46
Exemplul D.47
\overwithdelims#1#2
\atopwithdelims#1#2
\abovewithdelims#1#2#3
\def\legendre{\overwithdelims()}
\def\euler{\atopwithdelims<>}
%...
µ ¶ ¿ À 1 $$
a n 2 {a \legendre b} \qquad
b k 3 {n\euler k} \qquad
4
{\frac{1}{2} \abovewithdelims..1.3pt
\frac{3}{4}}
$$
Exemplul D.48
$$\biggl({\partial^2\over\partial
µ ¶ x^2}+{\partial^2\over\partial y^2}
∂ 2
∂ ¯ 2 ¯
+ ¯ϕ(x+iy)¯2 = 0 \biggr)\bigl|\varphi(x+iy)\bigr|^2=0
∂x2 ∂y 2
$$
Exemplul D.49
\begin{eqnarray}
f (x) = cos x (D.8) f(x) & = & \cos x \\
f 0 (x) = − sin x (D.9) f’(x) & = & -\sin x \\
Z x \int_{0}^{x}f(y)dy&=&\sin x
f (y)dy = sin x (D.10) \end{eqnarray}
0
Exemplul D.50
În exemplul este prezentat setul complet al mărimilor semnului radical.
v v
u u v
u u u s r
u u u q
u
t1 + t1 + 1 + 1 + 1 + 1 + √1 + x =?
t
(D.11)
161
\begin{equation}
\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+\sqrt{1+
\sqrt{1+x}}}}}}} = ?\label{equ:rrr1}
\end{equation}
Exemplul D.51
à !
Y µX ¶ X X
k n
ajk z = z a0k0 a1k1 . . .
j≥0 k≥0 n≥0 k0 ,k1 ,...≥0
k0 +k1 +···=n
$$
\prod_{j\ge0}\biggl( \sum_{k\ge0}a_{jk}z^k\biggr)
=\sum_{n\ge0}z^n\,\Biggl(\sum_
{\scriptstyle k_0,k_1, \ldots\ge0\atop
\scriptstyle k_0+k_1+\cdots=n}
a_{0k_0}a_{1k_1}\ldots\,\Biggr)
$$
Exemplul D.52
¯ ¯ $$\left(\begin{array}{ccc}
¯ w x ¯ a & \left|\begin{array}{cc} w & x\\
¯ ¯
a ¯ y z ¯ c
y & z \end{array}\right| & c\\
d e f d & e & f \end{array}\right) $$
Exemplul D.53
µZ ∞ ¶2 Z ∞ Z ∞
−x2 2
+y 2 )
e dx = e−(x dx dy
−∞ −∞ −∞
Z 2π Z ∞
2
= e−r r dr dθ
0 0
Z 2π µ 2 ¯r=∞ ¶
e−r ¯¯
= − dθ
0 2 ¯r=0
= π (D.12)
\begin{eqnarray}
\biggl(\int_{-\infty} ^\infty e^{-x^2}\,dx\biggr)^2
162 Anexa D. Exemple de culegere a formulelor matematice
Exemple de editare a
textului obis, nuit
Exemplul E.1
\documentclass{article}
\begin{document}
Un document mic.
1 \end{document}
Exemplul E.2
Exemplul E.3
Textul normal.
Textul normal. Textul ı̂n {\bfseries Textul \^in caractere
caractere aldine. Textul aldine.} Textul normal.
normal.
Acoladele separate: } { { Acoladele separate: \} \{ $\lbrace$
Bara separată: \
Bara separat"a: $\backslash$
Exemplul E.4
\$ \^inseamn"a matematic"a:
$ ı̂nseamnă matematică: xi .
$x_i$.
Exemplul E.5
Exemplul E.6
% Comentarii
% Definirea clasei
\documentclass[11pt,twoside, ...]{article}
% ---------------------Preambulul--------------------------
% Lista autorilor
\author{I.~Ionescu \and P.~Popescu \and J.~Smith}
% Titlul
\title{Exemplu de articol\\
preg"atit ca manuscris electronic}
% Data
\date{12 octombrie 1995}
% Alte instructiuni care nu genereaza text;
% de exemplu, macrodefinitiile
165
%...
%--------------- Corpul documentului-------------------
\begin{document}% Inceputul textului
\maketitle % Sunt generate titlul, lista autorilor,
% data
\begin{abstract}% Inceputul rezumatului
Articolul dat este un exemplu de preg"atire a documentului
"stiin"tific \^in forma unui manuscris electronic.
\end{abstract} % Sfirsitul rezumatului
\section{Introducere}\label{sec:intro}
%... textul sectiunii
\section{Note generale}\label{sec:generals}
%... textul sectiunii
%... alte sectiuni
\appendix
\section{Tabela simbolurilor}\label{app:symbols}
%... textul anexei
%... alte anexe
\begin{thebibliography}{99}
%... referinte bibliografice
\end{thebibliography}
\end{document} % Sfirsitul textului
Exemplul E.7
No file ex001.aux.
LaTeX Warning: Reference ‘math_sym’ on page 1 undefined.
LaTeX Warning: Label(s) may have changed.
Rerun to get cross-references right.
Exemplul E.8
\TeX{}-ul efectueaz"a
spa"tierea
TEX-ul efectuează spaţie- "si \^imp"artirea
rea şi ı̂mpărtirea paragrafe- paragrafelor \^in
lor ı̂n rânduri separate. r\^anduri separate.
Un rând gol marchează
un paragraf nou. Un r\^and gol
marcheaz"a un
paragraf nou.
Exemplul E.9
Aten"tie la spa"tiile de
Atenţie la spaţiile de du-
dup"a unele semne de
pă unele semne de punctua-
punctua"tie.L"asa"ti
ţie.Lăsaţi (măcar) un spaţiu
(m"acar) un spa"tiu dup"a
după puncte şi virgule. Lă-
puncte "si virgule.
saţi un spaţiu după puncte şi
L"asa"ti un spa"tiu
virgule.
dup"a puncte "si virgule.
Exemplul E.10
“Ghilimele” ‘‘Ghilimele’’
Exemplul E.11
$x-y$. \^Intr-un.
x − y. Într-un. 5–10 picături 5--10 pic"aturi de ap"a.
de apă. Tel. 73–73–73. O cra- Tel. 73--73--73.
timă—ca aceasta. O cratimă O cratim"a---ca aceasta.
– ca aceasta. O cratim"a -- ca aceasta.
167
Exemplul E.12
Exemplul E.13
Exemplul E.14
Exemplul E.15
Exemplul E.16
Exemplul E.17
Exemplul E.18
Centrarea sau
center
Exemplul E.19
A B C
Exemplul E.20
Exemplul E.21
Exemplul E.22
\begin{verse}
A fost odat"a
ca-n pove"sti,\\
A fost ca
niciodat"a,\\
Din rude mari
A fost odată ca-n poveşti, \^imp"a%
A fost ca niciodată, r"ate"sti,\\
Din rude mari ı̂mpărăteşti, O prea frumoas"a
O prea frumoasă fată. fat"a.
Şi era una la părinţi
Şi mândră-n toate cele, "Si era una la
Cum e Fecioara ı̂ntre sfinţi p"arin"ti\\
Şi luna ı̂ntre stele. "Si m\^andr"a-n
toate cele,\\
Cum e Fecioara
M. Eminescu \^intre sfin"ti\\
"Si luna
\^intre stele.
\end{verse}
\medskip
\strut\hfill
{\scshape M.~Eminescu}
Exemplul E.23
Exemplul E.24
\begin{description}
itemize Este o listă simplă. \item[itemize] Este o list"a
simpl"a.
enumerate Este o listă nu- \item[enumerate] Este o
merotată. list"a numerotat"a.
description Este o listă ca \item[description] Este
aceasta. o list"a ca aceasta.
\end{description}
Exemplul E.25
\renewcommand{\theenumi}%
{\alph{enumi}}
a. Acesta este primul
%...
punct al listei numero-
\begin{enumerate}
tate.
\item Acesta este primul punct
b. Al doilea punct al listei. al listei numerotate.
\item Al doilea punct al listei.
\end{enumerate}
Exemplul E.26
\begin{verbatim}
Continutul contextului Continutul contextului
verbatim este tiparit verbatim este tiparit
in fontul din familia in fontul din familia
\ttfamily. Toate \ttfamily. Toate
caracterele sunt caracterele sunt
tiparite asa cum tiparite asa cum
sunt culese: sunt culese:
# $ % \ ^ _ { } etc. # $ % \ ^ _ { } etc.
\end{verbatim}
172 Anexa E. Exemple de editare a textului obis, nuit
Exemplul E.27
Instruc"tiunea \verb|\TeX|
Instrucţiunea \TeX realizează realizeaz"a
emblema TEX-ului. emblema \TeX-ului.
Exemplul E.28
\begin{thebibliography}{9}
\addcontentsline{toc}{chapter}{\bibname}
\label{loc:biblio}
\item[\strut]{\footnotesize
Referinţele sunt listate ^ın ordinea importanţei: \cite{ll:latex}
este strict necesară, ^
ın timp ce
\cite{dk:metafont} nu este destinată utilizatorului obişnuit.}
\bibitem{ll:latex} Leslie Lamport\\
{\scshape \latex: A Document Preparation System}\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., ediţia a
doua, 1994.\\
{\footnotesize Ediţia 1986 se referă la \latex{} 2.09.}
\bibitem{gms:companion} Michael Goossens,
Frank Mittelbach, Alexander Samarin\\
{\scshape The \latex{} Companion}\\
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1994.\\
{\footnotesize Există şi ^
ın limba germană, sub titlul ‘‘Der
\latex-Begleiter’’.}
\bibitem{pa:utilizare} Artur Pusztai, Gheorghe Ardelean\\
{\scshape \latex{} Ghid de utilizare}\\
Editura Tehnică, Bucureşti, 1994.\\
{\footnotesize Descrie \latex{}~2.09,
^
ın limba rom^ană.}
\bibitem{ms:amstex} Michael D.~Spivak\\
{\scshape The Joy of \tex}\\
American Mathematical Society, 1990.\\
{\footnotesize Diferenţele dintre
173
Exemplul E.30
A B C
A\hspace{1cm}B\hspace{0.9in}C \\
\strut\hrulefill\strut
\vspace{1in}
\strut\hrulefill\strut
Exemplul E.31
Exemplul E.32
Exemplul E.33
\begin{minipage}[t]{4cm}
Minipaginile pot con- Minipaginile pot con"tine
ţine notea de subsol. note \footnote{O not"a de subsol.}
Aproape ı̂n toate ex- de subsol.
emplele din această carte
sunt folosite minipaginile. Aproape \^in toate exemplele din
aceast"a carte sunt folosite
a
O notă de subsol. minipaginile.
\end{minipage}
Exemplul E.34
\begin{minipage}[b]{5cm}
Iat"a o alt"a minipagin"a.
Iată o altă minipagină.
Minipagina este \hbox,
Minipagina este \verb|\hbox|, deci
deci este tratată ca o sin-
este tratat"a ca o singur"a
gură literă.
liter"a.
\end{minipage}
175
Exemplul E.35
Exemplul E.36
Exemplul E.37
hahaha%
hahahahahahahahaha \raisebox{0.4ex}[1.5ex][0.5ex]{hahaha}%
hahaha
Exemplul E.38
\begin{figure}[htb]
\begin{center}
176 Anexa E. Exemple de editare a textului obis, nuit
Exemplul E.39
\unitlength1mm
\begin{picture}(40,30)(0,0)
\thicklines
\multiput(14.5,2.5)(11,0){2}%
{\circle*{2.5}}
\multiput(14.5,2.5)(11,0){2}%
{\circle{5}}
Ha-ha-ha! \put(10,5){\framebox(20,5)%
v
m v
m {Ha-ha-ha!}}
\thinlines
\put(0,0){\framebox(40,30){}}
\end{picture}
Exemplul E.40
\setlength{\unitlength}{5mm}
un text \begin{picture}(8,6)(0,0)
6
\put(2,3.5){un text}
(2,3.5) \end{picture}
177
Exemplul E.41
un text \put(2,2.1){\framebox(6,1.2)%
{un text}}
un text \put(2,3.8){\dashbox{0.5}(6,1.2)
6 [br]{un text}}
(2,2.1)
Exemplul E.42
(2,3.8)
? \put(2,2.1){\makebox(0,0){un text}}
un text
\put(2,3.8){\makebox(0,0)[tr]{un
un text text}}
6
(2,2.1)
Exemplul E.43
y 5.3 ¾∆x=3 -
6 r
5 Q 6
Q
4 Q ∆y=−2
Qr ?
3 Q \thicklines
Qr
2 \put(1.2,5.3){\line(3,-2){4.2}}
1 ¾ Prx =4.2 -
1.2 -
0 1 2 3 4 5 6 x
178 Anexa E. Exemple de editare a textului obis, nuit
Exemplul E.44
\put(1,2){\shortstack[l]{Exemplu\\%
de\\%
Exemplu Cu pachet}}
Ce vâ
de este n \put(4,2){\shortstack{Ce\\este\\%
pachet aceasta? t aceasta?}}
6 6 6 \put(7,2){\shortstack[r]{Cu\\v\^a\\%
(1,2) (4,2) (7,2) n\\t}}
Exemplul E.45
\put(1,2){\shortstack[l]
{\strut Exemplu\\%
\strut de\\%
Cu \strut pachet}}
Exemplu Ce vâ \put(4,2){\shortstack{\strut Ce\\%
de este n \strut este\\%
\strut aceasta?}}
pachet aceasta? t
6 6 6 \put(7,2){\shortstack[r]%
(1,2) (4,2) (7,2) {\strut Cu\\%
\strut v\^a\\%
\strut n\\%
\strut t}}
Exemplul E.46
~
'$ \put(4,2){\circle{3}}
\put(6,3.8){\circle*{2.2}}
(4,2) -
&%
179
Exemplul E.47
(4.1,4.55) -
' $
\put(4.1,2.3){\oval(7,3.1)}
(4.1,2.3) - \put(4.1,4.55){\oval(7,3.1)[tr]}
& %
Exemplul E.48
\setlength{\unitlength}{1mm}
\begin {picture}(50,30)(-10,10)
\linethickness{1pt}
\qbezier(0,0)(10,30)(50,30)
\qbezier[50](0,0)(5,10)(50,30)
\thinlines
\put(0,0){\line(1,3){10}}
\put(50,30){\line(-1,0){40}}
\put(0,0){\circle*{1}}
B(10,30) C(50,30) \put(0,-1){\makebox(0,0)[t]
b r
£ {$A_{(0,0)}$} }
£ \put(10,30){\circle{1}}
£ \put(10,31){\makebox(0,0)[b]
£
£ {$B_{(10,30)}$}}
£ \put(50,30){\circle*{1}}
£ \put(49,31){\makebox(0,0)[b]
£ {$C_{(50,30)}$}}
r£ \end{picture}
A(0,0)
180 Anexa E. Exemple de editare a textului obis, nuit
Exemplul E.49
\setlength{\unitlength}{4mm}
\begin {picture}(12,10)(-2,0)
\linethickness{0.4pt}
\qbezier(2,6)(7,6)(9,3)
\qbezier(2,0)(7,0)(9,3)
\qbezier(2,6)(4,3)(2,0)
\qbezier(1,6)(3,3)(1,0)
²¯
\put(9.75,3){\circle{1.5}}
±° \put(10.5,3){\line(1,0){1.5}}
\put(0,5){\line(1,0){1.5}}
\put(0,1){\line(1,0){1.5}}
\end{picture}
Exemplul E.50
y
6
y 4
6
4
3
3
2
2
- -
0 1 2 3 x 0 x
1 2 3
\newcounter{CoordL}
\newcounter{Tick}
181
\def\makeTick{\addtocounter{Tick}{1}\arabic{Tick}}
\def\zeroTick{\setcounter{Tick}{0}}
\def\Coord#1#2{\begin{picture}(#1,#2)(0,0)
\thinlines
\put(0,0){\vector(1,0){#1}}\put(0,0){\vector(0,1){#2}}
\setcounter{CoordL}{#1}\addtocounter{CoordL}{-1}
\multiput(1,0)(1,0){\theCoordL}{\line(0,-1){0.2}}
\zeroTick
\multiput(1,-0.3)(1,0){\theCoordL}%
{\makebox(0,0)[t] {\makeTick}}
\setcounter{CoordL}{#2}\addtocounter{CoordL}{-1}
\multiput(0,1)(0,1){\theCoordL}{\line(-1,0){0.2}}
\zeroTick
\multiput(-0.3,1)(0,1){\theCoordL}{\makebox(0,0)[r]%
{\makeTick}}\zeroTick
\put(-0.2,-0.2){\makebox(0,0)[tr]{0}}
\put(#1,-0.2){\makebox(0,0)[tr]{$x$}}
\put(-0.2,#2){\makebox(0,0)[tr]{$y$}}
\end{picture}}
%...
\begin{center} \unitlength1mm
\begin{picture}(150,95)(0,0)
\put(10,10){\unitlength1cm\Coord{5}{6}}
\put(20,20){Scara este 1cm}
\put(80,10){\unitlength0.5in\Coord{5}{6}}
\put(90,20){Scara este 0.5in}
\thicklines\put(0,0){\framebox(150,95){}}
\end{picture}
\end{center}
Exemplul E.51
Exemplu \put(1,2){\frame{\shortstack[l]%
de {\strut Exemplu\\%
pachet \strut de\\%
6 \strut pachet}}}
(1,2)
182 Anexa E. Exemple de editare a textului obis, nuit
Exemplul E.52
\def\PCX(#1,#2)#3#4{\makebox[#1][l]%
{\rule[-#2]{0pt}{#2}\kern#3\special{em:graph #4.PCX}}}
% ...
\begin{center}
\fbox{\PCX(7.05cm,5.72cm){0pt}{LION}}
\end{center}
Exemplul E.53
\begin{tabbing}
program p(input, output); pr\=ogram p(input, output);\\
var x, y: word; \>var $x$, $y$: word;\\
begin begin\\
readln(x); readln(y); \>readln($x$); readln($y$);\\
writeln(x ∗ x+ \>writeln\=(\=$x*x+$\\
y∗y \> \> \>$y*y$\\
); \> \>);\\
end. end.
\end{tabbing}
183
Exemplul E.54
\begin{tabbing}
MMM\=MMM\=MMM\=MMM\=MMM\=\kill
A A\\
B \>B\\
C \>\>C\+\+\+\\
D D\\
D D\\
D D\-\\
C C\-\\
B B\\
A \<A\\
B B\\
A \-\kill
C A\\
\>\>C
\end{tabbing}
Exemplul E.55
\begin{tabular}{rrr}
n n2 n3 $n$ & $n^2$ & $n^3$ \\[4pt]
1 1 1 1 & 1 & 1 \\
2 4 8 2 & 4 & 8 \\
3 9 27 3 & 9 & 27 \\
4 16 64 4 & 16 & 64 \\
5 25 125 5 & 25 & 125 \\
\end{tabular}
Exemplul E.56
\begin{tabular}{|r|r|r|}\hline
n n2 n3 $n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline
1 1 1 1 & 1 & 1 \\
2 4 8 2 & 4 & 8 \\
3 9 27 3 & 9 & 27 \\
4 16 64 4 & 16 & 64 \\
5 25 125 5 & 25 & 125 \\ \hline
\end{tabular}
184 Anexa E. Exemple de editare a textului obis, nuit
Exemplul E.57
\begin{tabular}{|r||r|r|}\hline
n n2 n3 $n$ & $n^2$ & $n^3$ \\ \hline\hline
1 1 1 1 & 1 & 1 \\ \hline
2 4 8 2 & 4 & 8 \\ \hline
3 9 27 3 & 9 & 27 \\ \hline
4 16 64 4 & 16 & 64 \\ \hline
5 25 125 5 & 25 & 125 \\ \hline\hline
\end{tabular}
Exemplul E.58
\begin{table}[ht]
\begin{center}
\caption{Octet de eveniment.\strut}\label{TEv}
{\footnotesize
\begin{tabular}{|l|p{2.3cm}|*{2}{p{0.85cm}|}p{2.6cm}|}\hline
& \multicolumn{4}{c|}{\bf Octet} \\ \cline{2-5}
{\bf Surs"a eveniment} & 0--1 & 2 & 3 & 4--7 \\ \hline
Mouse & & Butoane & Duble & Coordonatele cursorului de mouse \\
185
\cline{1-1} \cline{3-5}
Tastatur"a & &\multicolumn{2}{c|}{Cod-cheie}& nefolosit\\
\cline{3-5}
& Tip de eveniment & Cod-scanare &
\multicolumn{2}{|c|}{nefolosit}\\ \cline{1-1} \cline{3-5}
Program & (c\^amp bitmap) & \multicolumn{2}{c|}{Comand"a}
& 1--4 octe"ti de informa"tie suplimentar"a:
pointer, longint, word, integer, byte, sau
character\\ \hline
\end{tabular}} \end{center} \end{table}
Exemplul E.59
\begin{table}[htb]
\caption{Sisteme de procesare a textelor\strut}
\vspace{10pt}
\begin{center}
\begin{minipage}{302.49083pt}\noindent
\begin{tabular}{|l|l|l|r|} \hline
& Scribe & VMS, UNIX \\ \cline{2-3}
& \TeX & VMS, UNIX \\ \cline{2-3}
Sisteme de formatare%
186 Anexa E. Exemple de editare a textului obis, nuit
Exemplul E.60
\begin{tabular}{|r@{.}l|}\hline
0.3527778 0&3527778 \\
25.4 25&4 \\
1.0 1&0 \\ \hline
\end{tabular}
Exemplul E.61
\begin{titlepage}
CARTE \vspace*{5mm}
\vfill
despre \vbox{\begin{center}
\Huge CARTE despre \LaTeX{}
\end{center}}
LATEX \vspace*{7.5mm}
\vbox{\begin{center}
Autorii
\end{center}}
Autorii \vfill
\end{titlepage}
187
Exemplul E.62
\documentstyle...
%-----Preambul------
% ...
\newcounter{bean}
Acesta este textul ce precede lis- % ...
ta. \begin{document}
% ...
B–I Acesta este pri- Acesta este textul ce precede
mul element al lis- lista.
tei. Se observă că \begin{list}{B--\Roman{bean}}%
marginile din dreap- {\usecounter{bean}
ta şi din stânga au \setlength{\rightmargin}
aceeaşi aliniere. {\leftmargin}}
\item Acesta este primul element
B–II Al doilea ele- al listei. Se observ"a c"a
ment. marginile din dreapta "si din
st\^anga au aceea"si
aliniere.
\item Al doilea element.
\end{list}
Exemplul E.63
Exemplul E.64
\unitlength5mm
gnu \begin{picture}(8,4)(0,0)
% ...
gnu \savebox{\toy}(3,1.3)[tr]{gnu}
% ...
\put(3,2){\frame{\usebox{\toy}}}
\put(0.5,2){\frame{\usebox{\toy}}}
% ...
\end{picture}
Anexa F
CTAN:/tex-archive/graphics/mfpic/CTAN.MIRRORS2
Aceste servere, precum s, i celelalte noduri ale ret, elei InterNet, lu-
crează sub Unix. Pentru us, urint, a lucrului pe PC-uri, se recomandă pre-
luarea unor programe utilitare. Cea mai bună colect, ie generală de pro-
grame pentru PC-uri se află ı̂n arhivele SimTel.
Subret, eaua SimTel este compusă din arhiva centrală (care nu este
accesibilă), copia principală din SUA s, i copii multiple ı̂n lumea ı̂ntreagă
(vezi Tab. F.3 pentru câteva adrese europene). La data de 28 august
1995 fis, ierele SimTel au fost organizate ı̂n cinci directoare: msdos/, nt/,
os2/, vendors/, win3/. Orice director cont, ine liste s, i indici ı̂mpachetat, i
sau neı̂mpachetat, i (de exemplu, msdos/SIMLIST.ZIP) s, i mai multe sub-
directoare tematice.
F.2. Configurat, ia LATEX minimală 191
/tex-archive/systems/msdos/emtex
192 Anexa F. Obt, inerea sistemului LATEX
Acest director cont, ine fis, iere text, fis, iere ı̂mpachetate ZIP s, i bibliote-
cile fonturilor FLI (56 fis, iere, 16 Mb). Fis, ierele text neı̂mpachetate sunt
ı̂n formatul Unix, dar arhiva FIRST.ZIP le cont, ine ı̂n formatul MS-DOS.
Se copiază FIRST.ZIP ı̂n mod binar s, i se despachetează, obt, inându-se
instruct, iunele de instalare. Aceste sunt ı̂n limbile engleză s, i germană.
emTEX lucrează sub MS-DOS s, i OS/2. Implemetări pentru alte plat-
forme de calcul se găsesc ı̂n directorul CTAN:/tex-archive/systems. În
luna august 1995 el cont, inea subdirectoarele acorn, amiga, atari, mac,
msdos, nt, os2, unix, vm-cms, vms, precum s, i common tex, knuth, web2c
nespecifice unor platforme concrete.
emTEX cont, ine numai o parte de LATEX 2ε . Varianta completă
L TEX 2ε ı̂n formatul text Unix se găses, te ı̂n directorul
A
CTAN:/tex-archive/macros/latex
O variantă lărgită se poate obt, ine folosind recomandările din sect, iu-
nile următoare.
CTAN:/tex-archive/tools
CTAN:/tex-archive/tools/tar/msdos
CTAN:/tex-archive/tools/uue/msdos
CTAN:/tex-archive/tools/zip/info-zip/MSDOS
CTAN:/tex-archive/tools/zip/pkzip
F.4. Lista directoarelor din servere 193
CTAN:/tex-archive/FILES.BYNAME
CTAN:/tex-archive/README.archive-features
CTAN:/tex-archive/README.site-commands
SimTel:msdos/SIMLIST.ZIP
SimTel:win3/SIMWNLIS.ZIP
CTAN:/tex-archive/systems/msdos/4alltex
F.5. Programe s, i pachete suplimentare 195
Instalarea s, i componentele
sistemului emTEX
Din fis, ierul AUTOEXEC.BAT trebuie s, terse comenzile SET pentru toate
variabilele de mediu MS-DOS (EMTEXDRV, TEXTFM, etc.) rămase de la
emTEX-ul precedent. Noua versiunea are setul ei propriu de variabile de
mediu, s, i multe dintre ele sunt folosite numai ı̂n anumite cazuri particula-
re (nestandard). Deasemenea, ı̂n AUTOEXEC.BAT trebuie s, ters directorul
C:\EMTEX din comanda PATH.
Dezarhivorul unzip care se instalează la pasul 3 este autodespa-
chetabil, fiind fis, ier exe.
Cu comanda CD se selectează directorul pentru unzip s, i se execută
din acest director programul unz512.exe. (Pentru procesorul 80386 este
optimă varianta unz512x3.exe.) Se alege una dintre cele patru variante
ale programului unzip: pentru procesorul 8086 sub MS-DOS, pentru
procesorul 80386 sub MS-DOS, OS/2 1.0 s, i OS/2 2.0, iar celelalte trei
variante de dezarhivare se pot s, terge. Directorul cu unzip trebuie inclus
ı̂n comanda PATH din fis, ierul AUTOEXEC.BAT. După modificarea fis, ierului
AUTOEXEC.BAT, calculatorul trebuie reinit, ializat.
198 Anexa G. Instalarea s, i componentele sistemului emTEX
SET TEMP=C:\TEMP
SET TMP=C:\TEMP
SET EMTEXDIR=C:\EMTEX
SET DVIDRVFONTS=C:\TEXFONTS
SET INDEXSTYLE=C:\EMTEX\IDXSTYLE
SET MFJOBOPT=/3 /i
SET EMTEXED=C:\ME\ME %%2 %%3 /L%%1
Este posibil ca toate componentele emTEX arhivate ca fis, iere ZIP să
fie utile, cu except, ia textelor sursă ale programelor MAKEINDX s, i TEXCAD
(fis, ierele SRCMKIDX.ZIP s, i SRCTCAD.ZIP).
Mai put, in utilizate sunt următoarele fis, iere:
1. Fişierul GERMAN.ZIP este necesar numai dacă se doreşte ca limba im-
plicită de lucru să fie germana.
@echo off
rem ----- XXX_MORE.BAT -----
rem Usage:
rem XXX_MORE prt_type density fonts_dir [non-standard_scale...]
rem E.g.:
rem XXX_MORE LJ 300 C:\TEXFONTS
rem XXX_MORE FX 240 %DVIDRVFONTS% *2.0 :6
rem (Standard scales are *0.8, *0.9, :0, :h, :1, :2, :3, :4, :5)
set typ=%1
set den=/b%2
set dir=%3\pixel.%1
if not exist %typ%_more.fli fontlib /c %typ%_more.fli
:nstd
if .%4==. goto :std
fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rDPI %4 +*.pk
if errorlevel 1 goto error
shift
goto :nstd
:std
fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi *0.8 +*.pk *0.9 +*.pk
if errorlevel 1 goto error
fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi :0 +*.pk :h +*.pk :1 +*.pk
if errorlevel 1 goto error
fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi :2 +*.pk :3 +*.pk :4 +*.pk
if errorlevel 1 goto error
fontlib /v %den% %typ%_more =%dir%\%%rdpi :5 +*.pk
if errorlevel 1 goto error
del %typ%_more.bak
emdelete -r -y %dir%
goto end
:error
204 Anexa G. Instalarea s, i componentele sistemului emTEX
Acest pachet mută fonturile ı̂n biblioteca xxx MORE.FLI s, i s, terge sub-
directorul sursă.
Pentru o mai bună execut, ie se pot include ı̂n directorul C:\TEXFONTS
pachetele de tipul următor:
@echo off
rem ----- LJ_MORE.BAT -----
XXX_MORE LJ 300 %DVIDRVFONTS% %1 %2 %3 %4 %5 %6 %7 %8 %9
Referint, ele sunt listate ı̂n ordinea important, ei: [1] este strict necesară, ı̂n timp
ce [6] nu este destinată utilizatorului obis, nuit.
\it, 43 \mathcal, 59
\item, 48, 49, 120 \mathit, 59, 79
itemize, 48 \mathnormal, 59
\mathop, 60
\j, 38 \mathrm, 59
\jmath, 67 \mathsf, 59
\mathstrut, 63
\ker, 59 \mathtt, 59
\kill, 105 matrice, 70
\max, 59
\label, 31, 72, 84 \mbox, 58
\lbrace, 18 \medskip, 79
\ldots, 36, 71 mesaje de eroare, 113
\left, 66, 71 \min, 59
\lefteqn, 73 minipagină, 81
leqno, 55 modul matematic, 32, 56
\lg, 59 \multicolumn, 109
\lim, 59 \multiput, 87, 95
\liminf, 59
\limits, 123 \newcommand, 121
\limsup, 59 \newlength, 77
\line, 90 \newline, 119
\linebreak, 119 \newpage, 119
\linethickness, 87 \newsavebox, 122
\linewidth, 118 \newtheorem, 74
listă, 32, 48 NFSS2, 40
litere caligrafice, 59 \nolimits, 60
\ln, 59 \nolinebreak, 119
\log, 59 \nonumber, 73
\nopagebreak, 119
mărimea radicalului, 62 notă de subsol, 39
macro-pachete, 24 numerotare
emlines, 97 Alph, 32
emlines2, 97 alph, 32
macroinstruct, iune, 15 arabic, 32
macro-pachete, 21 Roman, 32
\makebox, 79, 89 roman, 32
\maketitle, 25 teoreme, 74
marginile textului, 45
math, 54 obiecte grafice, 88
\mathbf, 59 cerc, 92
Index 211
mm, 76
mu, 76
pc, 76
pt, 76
sp, 76
\unitlength, 86
\usebox, 122
\usepackage, 21, 39
variante de TeX
AMSLaTeX, 14
AMSTeX, 14
LaTeX, 14
LaTeX2e, 14
TeX simplu, 14
\vbox, 79
\vdots, 71
\vec, 67
\vector, 91
\verb*, 51
verbatim, 50
verse, 47
versuri, 32
\vert, 66
\vfill, 46, 78
\vphantom, 124
\vspace*, 78
\widehat, 67
\widetilde, 67