You are on page 1of 416

saman spirit.qxp 19.03.

2008 04:35 Page 1

Kenneth Meadows

Spiritul samanic
,

Ghid practic pentru atingerea


împlinirii personale
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 2

Coperta:
Redactare: Mihail Piruºcã
Tehnoredactare: Gabriela Niþã

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

MEADOWS, KENNETH
Spiritul ºamanic – Ghid practic pentru atingerea
împlinirii personale/ Kenneth Meadows ; trad.: Mihail
Piruºcã ; ed.: Elena Francisc. - Bucureºti : Elena Francisc
Publishing, 2008
ISBN 978-973-

I. Piruºcã, Mihail (trad.)


II. Francisc, Elena (ed.)

Kenneth Meadows
Shamanic Spirit – a practical guide to personal fulfillment
© 1995, 1998, 2001, 2004 bz Kennth Meadows

© Elena Francisc Publishing, 2008, pentru prezenta versiune româneascã


saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 3

Kenneth Meadows

Spiritul samanic
,
Ghid practic pentru atingerea
împlinirii personale

Traducere
de
Mihail PIRUªCÃ
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 4

Prefaþã
Lectura atentã, cercetãtoare ºi deschisã noului în
gîndire, oferã celui ce parcurge aceastã carte ºansa descoperirii
de sine, a gãsirii fiinþei esenþiale ce sãlãºluieºte în fiecare din
noi, sub plapuma groasã a uitãrii, aºternutã de intrarea ine-
vitabilã în cotidian, în rutinã sau pur ºi simplu de agnosticism,
în forma sa conºtientã sau inconºtientã. Lucrarea Spiritul
ªamanic, sub semnãtura lui Robert Meadows, intrã în inedit
nu neapãrat prin noutatea subiectului, ce stã deja în atenþia
cunoscãtorilor ºi pasionaþilor genului, ci prin forþa neobiºnuitã
a apelului ce rãzbate din lacul profund ºi misterios al ideilor
sale. În cuminþenia ºi înþelepciunea sa, aceastã carte este în
totalitate un apel la modestie.

Spiritul ºamanic reuºeºte smulgerea omului din mlaºtina


convingerilor proprii ºi amorþeala aºteptãrii unor ocazii ce nu
vor sã aparã „ca prin farmec”. Explicînd mecanismul abstract
de formare a Destinului, cu o tehnicitate a stilului suav inse-
ratã printre rînduri, autorul avertizeazã cititorul, cu înþelep-
ciunea experienþei ºi a studiului, asupra efectelor nocive ale
alegerilor greºite, aºezîndu-i în consecinþã acestuia, cu gene-
rozitate ºi delicateþe, propria Soartã în braþe, spre a ºi-o fãuri
în continuare, cu înþelepciune, modestie ºi prudenþã, aproape
de unul singur.
Parcurgînd lucrarea de faþã, ne izbeºte claritatea orbitoare
a sfaturilor dãruite: de bun simþ, de cumpãtare ºi renunþare
la podoabele cu care ne ornãm orice acþiune, în încercarea de

–4–
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 5

a ieºi în evidenþã, de a fi tot timpul mai presus decît semenii


noºtri ºi, la un moment dat, chiar mai presus decît propriile
standarde. Simplitatea consilierii sale admirabil fãptuite se
oglindeºte fidel în soluþii facil de urmat, ce fac parcã sã ne
uimeascã lipsa din partea noastrã a unor idei similare. Obiºnuiþi
sã complicãm totul, claritatea ne provoacã dureroase ºi nece-
sare reîntoarceri la copilãrie, ca perioadã de formare cogni-
tivã ºi educativã. Soluþia propusã de Meadows este cu atît mai
beneficã, prin urmare, cu cît ea nu presupune acumularea, (de
trãsãturi, calitãþi, caracteristici, etc.) ci renunþarea (revenirea
la simplitate, la sinceritatea juvenilã).

Alãturi de îndemnul manifest la reîntoarcerea la liniºtea


ºi bunãtatea ancestralã, la calmul primordial al unei lumi de
mult apuse, din rîndurile acestei cãrþi ne impresioneazã încer-
carea permanentã a autorului de a ne împinge sã aflãm Ade-
vãrul. O încercare semeaþã, trebuie sã recunoaºtem, în condi-
þiile în care calitatea principalã a adevãrului este cã aparþine
tuturor. Adevãrul pãmîntean, al muritorilor de rînd, este un
bun comun ºi þine mult de punctul de vedere al celui ce emite
opinia, fiind, în final, sinonim cu aceasta. Toþi avem dreptate,
iar asta face sã ne simþim puþin mai aproape de Suprem. Ade-
vãrul este, în realitate, o expresie a Divinitãþii, iar ubicuitatea
sa este chiar darul prezenþei printre noi ºi în fiecare dintre noi
a picãturii de Absolut din care provenim.

Pe parcursul cãrþii, o surprizã plãcutã este oferitã de demi-


tizarea aurei negative a multora dintre elementele odinioarã
temute ºi greºit interpretate, ca meditaþia sau fetiºul, trans-
formate cu succes, cu preþul a doar cîtorva paragrafe, în pseu-

–5–
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 6

do-panaceu universal, în remedii aflate totalmente la îndemînã,


pentru eliminarea rãului din viaþa noastrã, în toate formele sale
de manifestare. Lãsînd descoperite în faþa Viitorului elementele
cheie ale lucrãrii, cu o candoare la limita benignului, pentru
a provoca dorinþa pãtimaºã de cunoaºtere a cititorului, ana-
liza atentã a celor descrise în lucrarea de faþã poate incita pînã
ºi un novice la pornirea de cercetãri ulterioare în domeniu. Ce
se aflã dincolo de toate variantele pe care omul le poate ima-
gina pentru cele vãzute ºi cele nevãzute? Nu avem rãspuns...
O tãcere ce îndeamnã, în orice caz, ca un merit excelent al
cãrþii, spiritul iscoditor al cititorului documentat la cãutarea
de rãspunsuri în universul propriului suflet. Provocarea Spiri-
tului însuºi spre obþinerea de rãspunsuri pe jumãtate formu-
late este o îndrãznealã ce numai nevinovãþiei bine-intenþionate
i se poate ierta.

Departe, deci, de a constitui un compendiu de rãspunsuri


la întrebãrile retorice eterne ale fiinþei umane, aceastã lucrare
este, însã, un preþios bilet de întoarcere cãtre bun simþ, cãtre
cumpãtare ºi înþelepciune, cãtre copilul din noi. Studiul echili-
brat ºi nepãrtinitor al operei de faþã reprezintã pentru cititor
ºansa de urcare a unei trepte în plus cãtre þinta centralã, cãtre
mansarda aproape neumblatã a sufletului nostru. Acolo, prin-
tre firicelele de praf ale gîndurilor haotice, îºi fac loc razele
de soare ale Rãspunsului Final, cel care, fãrã ca noi sã fi ºtiut
vreodatã acest lucru, se ascunde chiar în spatele ochilor ce ne
privesc miraþi ºi plini de inocenþã, din oglindã...

Mihail Piruºcã
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 7

Cuprins

Mulþumiri 10
Introducere 13

1. Minunata noastrã fiinþã 23


2. Corpul energetic 35
3. Realitãþile multiple 67
4. Realitatea psihicului 89
5. Personalitatea noastrã pãmînteanã 120
6. Influenþele cosmice 148
7. „Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista“ 186
8. Lucrul cu Elementele 208
Poezie: Sufletul meu 244
9. Realitatea Sufletului 245
10. Realitatea Spiritului 277
Poezie: Darul Iubirii 291
11. Diferitele noastre tipuri de „sine“ 292
Poezie: Marele mister 340
12. Calea iubirii ºi a armoniei 341
Cincizeci de cugetãri ºamanice 380

Glosar 391
Bibliografie recomandatã 403
Surse suplimentare de informare 407
Despre autor 409

–7–
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 8

EXPERIMENTE

1. Scanarea corpului energetic


2. Surîsul lãuntric
3. Trãirea senzaþiei de percepþie
4. Percepþia fizicã
5. Percepþia eului nostru mental
6. Percepþia corpului nostru psihic
7. Nemiºcarea „activã“
8. Miºcarea în forma cifrei opt
9. Conectarea la forþa nordului
10. Conectarea la forþa estului
11. Conectarea la forþa vestului
12. Conectarea la forþa sudului
13. Respiraþia circularã Chi
14. Verificarea nivelului absorbþiei de Chi
15. Împrietenirea cu Natura
16. Învãþarea comunicãrii spirituale
17. Conectarea la Elementul Aer
18. Conectarea la Elementul Pãmînt
19. Conectarea la Centru
20. Conectarea la Elementul Foc
21. Conectarea la Elementul Apã
22. Conectarea la centrul lãuntric
23. Perceperea rãspunsului dat de Suflet
24. Explorarea Corpului nostru sufletesc

–8–
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 9

Spiritul samanic
,

25. Privirea lãuntricã asupra Sufletului


26. O indicaþie asupra scopului Sufletului
27. Emanaþiile Spiritului
28. Cîte persoane sînt în fiecare din noi?
29. Pregãtirea instrumentului de comunicare
30. Testarea mai multor alimente ºi stabilirea caracteru-
lui benefic al fiecãruia dintre ele, pentru organism
31. Dialogul ºamanic
32. Îndepãrtarea limitãrilor
33. Contactarea Sursei lãuntrice

Efectuate cu consideraþia pe care o meritã, experimentele


prezentate în aceastã carte nu pot fi altfel decît benefice. În
orice caz, autorul ºi editorul nu vor accepta asumarea nici unei
rãspunderi, pentru orice efect nedorit care ar putea sã rezulte
în urma efectuãrii acestora de cãtre cititor, de unul singur, fãrã
supraveghere.

–9–
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 10

Mulþumiri

Doresc sã adresez mulþumirile mele recunoscãtoare ºi


generoase tuturor persoanelor care au contribuit în vreun fel
anume la pregãtirea mea preliminarã, în vederea asumãrii
sarcinii scrierii acestei cãrþi, persoane fãrã de care aceastã
lucrare nu ar fi putut fi terminatã.
Dascãlilor mei aborigeni amerindieni, care mi-au îndreptat
paºii pe calea ºamanicã a auto-descoperirii.
Celor trei cãlugãri taoiºti care mi-au deschis drumul
obþinerii privirii introspective ºi înþelegerii strãvechii
înþelepciuni Tao.
Lui Rod Nicholson, cel care a cãlãtorit o jumãtate de lume
pentru a-mi „reaminti“ ceea ce aveam nevoie sã ºtiu ºi a
mã face sã recunosc adevãrata naturã a tot ceea ce ne
împiedicã pe toþi sã percepem realul.
Australianului Gaye Wright, cel care mi-a dat posibilitatea sã
aºez o punte de legãturã între est ºi vest ºi sã trãiesc
experienþa însemnãtãþii Dinamicii energiei Chi, permiþîn-
du-mi, de asemenea, sã împãrtãºesc ºi altora adevãrurile
sale fundamentale.
Lui Inoha, a cãrui spiritualitate polinezianã s-a dovedit a fi
similarã modului meu de a fi, în multe feluri, pentru „con-
firmãrile“ aduse de introspecþiile sale.

– 10 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 11

Spiritul samanic
,

Mentorului meu principal, Urs Argintiu, ºi lui Kili, al cãrui


nume hawaiian înseamnã „Ploaie Delicatã“, pentru a-mi
fi dezvãluit Apa Vieþii.
Tuturor acelor reprezentanþi ai neamului meu anglo-saxon
ºi european, care mi-au dãruit învãþãturi despre rãdãcinile
mele.
Elevilor mei de multiple naþionalitãþi, cãrora le-am împãrtãºit
din învãþãturile ºi experimentele extraordinare relatate în
aceastã carte ºi care, participînd la aceste activitãþi,
mi-au oferit ocazia sã învãþ foarte multe lucruri doar
privind cum li se schimbã viaþa, iar frumuseþea spiritului
lor individual le rãzbate din interior.
Tuturor celor care m-au ajutat ºi m-au cãlãuzit în domeniul
Ecologiei Spirituale – fiinþele vii din regnul animal, ve-
getal ºi mineral – care împart cu noi minunile mediului
înconjurãtor de pe acest Pãmînt, însã care sînt, cu toate
acestea, exploatate cu cruzime de cãtre omenire, neºtiind
încã faptul cã ºi ele sînt tot „rudele“ noastre.
ªi, în final, dar nu pe ultimul loc ca importanþã, soþiei mele
Beryl, partenerul ºi companionul meu de-a lungul drumu-
lui parcurs, mentorul meu minunat.

– 11 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 12

Fiecare experienþã în viaþã


reprezintã o ocazie de a învãþa ceva
nou ºi a face o schimbare,
pentru atingerea beneficiului suprem

– 12 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 13

Introducere

S HAMANISMUL este cea mai veche formã de dezvoltare


personalã, precedînd toate religiile ºi filozofiile cunos-
cute. Recent, a revenit în atenþie, manifestînd o adevãratã
renaºtere. Conþine precepte nepieritoare, ce ne pot pune în
acord fin cu Natura ºi ne pot face legãtura cu alte niveluri sau
„dimensiuni“ ale fiinþei noastre. ªamanica se referã la trãirea
„extraordinarului“ pe timpul ducerii unei vieþi obiºnuite.
ªamanica este un termen pe care l-am creat pentru a descrie
o modalitate de a extinde conºtientizarea noastrã pînã la noi
ºi incitante niveluri de percepþie, precum ºi de a ne prelungi
viaþa în multiple feluri. Aplicarea preceptelor acestei ºtiinþe
ne va îmbunãtãþi vitalitatea, va acþiona pentru echilibrarea emo-
þiilor, ne va elibera aptitudinile ascunse ºi ne va stimula creativi-
tatea. De asemenea, ne va dezvolta puterile interioare, aducîn-
du-ne în armonie cu energiile benefice ale Naturii ºi Forþelor
cosmice din Univers.
ªamanica este o expresie modernã pentru a reprezenta
o înþelepciune strãveche, fiind esenþa cunoºtinþelor deþinute
de ºamanii cei buni – vizionarii ºi înþelepþii din toate rasele ºi

– 13 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 14

Kenneth Meadows

culturile – care au pãstrat cunoºtinþelor lor despre „misterele


vieþii“ în chiar propriile lor tradiþii orale, pînã cînd clipa
dezvãluirii acestora urma sã vinã, adicã acum. ªamanica ridicã
vãlul aºezat peste aceste adevãruri „ascunse“ ºi le descrie în
limbajul zilelor noastre, astfel încît sã fie uºor de înþeles, ºi le
adapteazã pentru timpurile moderne, astfel încît indiferent cine
reacþioneazã pozitiv în legãturã cu ele, dispune de un mijloc
eficient de revenire la echilibrul cu Natura ºi de stabilire a
armoniei în propria fiinþã.
ªamanica nu este o religie sau o filozofie. Nu prevede doc-
trine în care trebuie sã se creadã, nici concepte pentru care
sã se lupte, nu existã în ea lideri spirituali care sã cearã loia-
litate, nici ierarhii care sã impunã supunere, nici vreun guru
care sã fie urmat. Ea merge dincolo de graniþele credinþei,
deoarece este un proces de obþinere a cunoºtinþelor prin inter-
mediul experienþei acþiunii efective. Iar aceasta deoarece
rãspunsurile la unele din cele mai dificil de înþeles mistere ale
vieþii stau dincolo de constrîngerile generate de limitãrile
istorice, sociale ºi politice pe care fiecare culturã ºi le-a autoim-
pus. ªamanica identificã o esenþã ce strãbate toate acestea ºi,
prin eliberarea ei din contextul cultural, religios, rasial, aduce
aceastã esenþã pînã în secolul 21 ºi o prezintã intactã, fãcînd-o
disponibilã pentru folosirea universalã ºi beneficiul tuturor. Ea
nu prezintã nici vreo asemãnare cu sistemele de antrenare a
psihicului, condiþionate de metode ºi necesitînd aderarea la
un cod disciplinar strict, ca element care sã le condiþioneze
eficienþa. ªamanica nu este doar un exerciþiu al minþii, ci un
proces natural ce ne dã posibilitatea sã preluãm controlul pro-
priei noastre vieþi prin intermediul Spiritului, gãsind în el înþe-
les, scop ºi împlinire.

– 14 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 15

Introcudere

ªamanica este o modalitate de a intra în legãturã cu Natu-


ra ºi cu ceea ce este inerent vieþii noastre, deci este nu numai
cel mai natural, dar ºi cel mai practic din toate sistemele
metafizice. Deºi bazat pe Naturã, el nu pledeazã pentru ado-
rarea Naturii ci pentru onorarea ei.
Adevãrata provocare a timpurilor noastre este reprezen-
tatã de încercarea de a descoperi cel mai ascuns Sine al nos-
tru; de a dezveli imaginea a ceea ce ºi cine sîntem cu adevãrat
– un Spirit – ºi, ca rezultat, de a da un sens real vieþii noas-
tre. ªamanica ne ajutã sã ajungem la o mai profundã înþelegere
a noþiunii de a fi cu adevãrat „divin“, ceea ce nu este acelaºi
lucru cu a fi religios. A fi divin este ceva obiºnuit, legat de
desfãºurarea de activitãþi pãmîntene, neavînd nimic de-a face
cu credinþa! Se manifestã chiar ºi în mijlocul unei activitãþi
intense, deci, chiar o activitate mai puþin plãcutã ºi lumeascã,
cum ar fi gãtitul sau spãlatul, mersul la cumpãrãturi la un super-
market sau repararea a ceva, poate fi mai plinã de spirituali-
tate decît repetarea unei rugãciuni într-o bisericã, meditarea
într-un sanctuar casnic, incantarea unei mantre în izolare sau
sãvîrºirea unui ritual mistic! Iar asta deoarece pentru a da
dovadã de spiritualitate, trebuie sã intrãm în armonie cu Sinele
nostru natural, ce are în compoziþia sa Spiritul.
ªamanica reprezintã aducerea psihicului alãturi de
inimã ºi Spirit, într-un tot unitar. Este o manierã de dezvoltare
a vieþii, în care Trupul, Psihicul, Sufletul ºi Spiritul sînt culti-
vate laolaltã, pentru a putea funcþiona împreunã într-o relaþie
de armonie ºi dinamism, care sã aibã ca rezultat realizarea pro-
priei noastre naturi multi-dimensionale. Este un proces care
este confirmabil prin experienþe practice ºi verificabil prin inter-
mediul propriilor noastre percepþii. ªamanica poate, deci, sã

– 15 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 16

Kenneth Meadows

fie privitã ca fiind ºtiinþa Spiritului, în drumul sãu fãcut în


ambarcaþiunea vieþii.
Renaºterea preocupãrii pentru ºamanism din ultimii ani
indicã o apariþie a nevoii omenirii de a-ºi regãsi capacitatea
de a intra în acord deplin cu Natura ºi puterile adormite care
zac ascunse în ea, precum ºi de a gãsi un sens existenþei noas-
tre. Însã un nou proces de regurgitare a obiceiurilor, ritualurilor
ºi tradiþiilor popoarelor indigene ar servi numai la înlocuirea
unei limitãri cu alta, ºi promovarea încã unui alt cult. Nu putem
progresa aventurîndu-ne sã trãim în Trecut, ci învãþînd din lec-
þiile Trecutului putem asigura un Viitor mai bun, prin inter-
mediul alegerilor ºi deciziilor pe care le luãm acum, în Prezent.
Se necesitã un progres care sã meargã dincolo de limitele
ºamanismului tribal ºi tradiþiilor culturale, dacã dorim sã fim
eliberaþi de limitãrile care ne-au izolat de naturã ºi ne împiedicã
sã atingem un stadiu în care sã poatã avea loc o schimbare în
modul nostru de percepþie, pentru ca natura noastrã interioarã
sã aibã capacitatea de a se ridica la niveluri mai înalte de
conºtiinþã.
Civilizaþia noastrã s-a dezvoltat în concordanþã cu prin-
cipiul potrivit cãruia progresul se poate realiza numai prin inter-
mediul manipulãrii ºi exploatãrii atît a forþelor naturale, cît
ºi a altor fiinþe. Este un principiu extrem de agreat de cãtre
gîndirea politicã, economicã, ºtiinþificã ºi, desigur, atitudinea
religioasã. Cu toþii am fost formaþi în ideea cã noi, oamenii,
sîntem fiinþe în mod esenþial gînditoare, cã avem un ascendent
de superioritate asupra tuturor celorlalte creaturi ºi capaci-
tatea de a ne modifica mediul înconjurãtor într-un mod care
sã ni se potriveascã, doar prin puterea gîndului. Cu toate aces-
tea, nu gîndurile noastre au generat dificultãþile pe care le întîl-

– 16 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 17

Introducere

nim în mod personal sau colectiv, ci alegerile noastre! ªama-


nica încurajeazã o abordare diferitã, alegînd sã punã inimã în
ceea ce întreprindem. Fãcînd alegerile în concordanþã cu mani-
festãrile Spiritului – alegeri care sã acþioneze cãtre atingerea
stãrii de armonie, mai degrabã decît sã caute sã satisfacã Eul
ºi sentimentul sãu de interes faþã de sine. Interesul faþã de sine
se referã cu precãdere la propriile noastre intenþii ºi dorinþe.
El dã frîu liber Eului ºi se reflectã în egoism, nepãsare, indife-
renþã, ignoranþã, intoleranþã, lãcomie, dogmatism ºi dominare.
Aºadar, nu capacitatea de a fãuri gînduri ºi de a crea idei
are efectul producerii de schimbãri în viaþa noastrã ºi în vieþile
celorlalþi, ci este vorba despre capacitatea de a face alegeri.
Aici rezidã adevãrata putere. Lumea noastrã personalã, ca ºi
lumea „cea mare“ din jurul nostru, este un rezultat direct al
alegerilor care au fost fãcute. Absolut fiecare dintre noi trãim
consecinþele alegerilor individuale sau colective fãcute. ªi, în
parte, despre acesta este ºi vorba în viaþa oamenilor – învãþarea
din experienþele create de propriile noastre alegeri sau de cele
ale celorlalþi.
Vîrtejul teribil ºi lipsa de armonie din lumea „cea mare“
sînt rezultate ale alegerilor fãcute cu ajutorul psihicului, prin
excluderea Spiritului. Dacã noi considerãm cã lumea întreagã
este o mizerie, iar Pãmîntul suferã din pricina poluãrii ºi
exploatãrii la care este supusã, este pentru cã noi înºine, în
interiorul nostru, sîntem poluaþi ºi exploataþi de cãtre limitãrile
impuse asupra noastrã. Lumea „cea mare“ nu este altceva decît
o proiecþie a lumii din interiorul fiecãruia dintre noi. Dacã lup-
tãm pentru o lume mai bunã, trebuie sã facem lumea din inte-
riorul nostru un loc mai bun pentru „Sinele“ nostru spiritual.
Transformarea poate avea loc în afarã numai dacã mai întîi am

– 17 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 18

Kenneth Meadows

schimbat aspectul de dinãuntru. Schimbãrile de „acolo“ încep


„aici“ – în interiorul nostru.
În ºamanicã, schimbãrile pe care le facem sînt în primul
rînd faþã de noi înºine, pentru cã acesta este modul natural,
modul Naturii. Schimbãrile vin mai întîi din interior. Armonia
poate fi definitã ca fiind o combinaþie de calitãþi care creeazã
frumuseþe. Atunci cînd un ºaman aborigen american a cerut
poporului sãu sã „aducã frumuseþe“, el i-a încurajat sã îºi
exprime energiile în moduri naturale, care sã aducã, sã genereze
frumosul. Orice lucru care poate crea armonie, un cuvînt, gînd,
o stare afectivã, sunet, judecatã de valoare, scop sau acþiune,
produce frumuseþe, deoarece armonia este ceea ce creeazã fru-
museþe. Frumuseþea vine din armonie, deoarece aceasta din
urmã este în mod intrinsec o manifestare de frumuseþe. Urîþe-
nia, lipsa de armonie ºi haosul provin din ignorarea naturalu-
lui ºi impunerea propriilor credinþe limitate, care acþioneazã
din afarã spre înãuntru.
Cei mai mulþi dintre noi trecem prin viaþã fãrã sã ºtim
ce vrem, însã avînd în întregime certitudinea cã ceva anume
ne lipseºte tot timpul, indiferent de valoare. Apetitul pentru
lucrurile materiale a devenit insaþiabil, stimulat de o societate
risipitoare ºi încurajat de un sistem orientat spre consumator
care, în mod sublim, ne condiþioneazã sã obþinem ceva fãrã
încetare, timp în care noi sîntem menþinuþi într-un stadiu de
interminabilã dorinþã. De fapt, chiar cei ce ne-au educat,
ne-au guvernat ºi ne-au condus din punct de vedere spiritual,
ne-au condus spre acest stadiu ºi ne-au obiºnuit aºa! Planeta
Pãmînt, încã plinã de viaþã, este sufocatã, în momentul de faþã,
de poluare, torturatã de durere, ruºinatã de nebunia omenirii,
ignoranþã, lãcomie ºi desfrînare ºi, nefiind recunoscutã ca Mamã

– 18 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 19

Introducere

aºa cum meritã, este privitã numai ca obiect neînsufleþit, menit


sã fie doar „folosit“.
O echilibrare a balanþei ºi o vindecare a Pãmîntului poate
avea loc numai prin eliberarea noastrã din chingile acestor limi-
tãri ºi prin refuzul de a permite ca manipulatorii sã aibã pu-
tere asupra noastrã, permiþînd, astfel, cãutarea Adevãrului din
inimã, ca rãspuns dat strigãtului din Suflet. Adevãrul despre
propria noastrã naturã spiritualã este atît de valoros, încît nu
existã preþ sub care sã fie catalogat. Oferit fiind în mod gra-
tuit, el ar putea fi abandonat, aparent neavînd absolut nici o
valoare. Cu toate acestea, dacã s-ar stabili un preþ pentru el,
nu ar exista nimeni care sã-ºi permitã luxul de a-l avea. Însã
ceea ce dezvãluie adevãrul cu lumina sa trebuie sã fie aplicat,
în scopul de a fi pe deplin înþeles.Aºadar, nu adevãrul în sine
ceea ce este important, ci înþelegerea acestuia. Înþelegerea este
nepreþuita comoarã! Numai cînd Adevãrul este înþeles, el poate
fi preþuit cu adevãrat.
În mîinile noastre þinem un distilat al unei strãvechi
înþelepciuni, îndreptate cãtre armonie ºi frumuseþe. A fost
strîns laolaltã din sursele ezoterice ale vestului, din învãþãturile
taoiste ale estului, din tradiþiile mistice ale popoarelor nordice,
din spiritualitatea indienilor americani ºi cunoºtinþele deþinute
de acei kahuna hawaieni, din naturalismul aborigen al sudu-
lui, precum ºi din canalizarea planurilor interioare ale exis-
tenþei. Obiectivul sãu este de a ajuta la refacerea unor elemente
ce lipsesc din capacitatea umanã de înþelegere – o cunoaºtere
a adevãratei noastre identitãþi care, pierdutã odinioarã, este
recîºtigatã, acum, pentru a face posibil un salt înainte, cãtre
un nivel superior al conºtiinþei umane.

– 19 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 20

Kenneth Meadows

Vãlul de mister, care a învãluit aceastã cunoaºtere, pen-


tru a fi menþinutã numai pentru folosul exclusiv al unei elite
restrînse, este acum ridicat, prin efortul iluminãrii unui numãr
de indivizi ºi grupuri de toate rasele ºi naþionalitãþile, aparent
fãrã legãturã între ei, pentru a fi disponibilã celor mulþi, ale
cãror inimi ºi minþi sînt îndeajuns de deschise pentru a o primi.
Aparent, se împlineºte, o profeþie a indienilor americani, potri-
vit cãreia va sosi un moment al Dezvãluirii, cînd Focurile sacre,
în faþa cãrora Învãþãturile au fost rostite simbolic de Bãtrînii
tribului, mai înainte ca holocaustul sã le cuprindã poporul, vor
fi reaprinse pe alte pãmînturi, de cãtre oameni de rase ºi limbi
diferite, precum ºi de cãtre descendenþi ai opresorilor lor. Le-
genda spune cã momentul acestei Dezvãluiri va veni atunci cînd
însuºi Pãmîntul se va gãsi cuprins de furtunã, ºi cînd lãcomia
va deveni de necontrolat. Acel moment al Dezvãluirii spirituale
este acum!
Adevãrul spiritual este atît de insesizabil, încît nu poþi
începe prin a încerca mai întîi sã-l dovedeºti, cum se procedeazã
în realizarea unui experiment menit sã demonstreze o teorie
ºtiinþificã. Motivul este cã adevãrul pe care te pregãteºti sã-l
„demonstrezi“ nu este ceva separat de tine însuþi. Nu este vorba
cã am fi în rolul unui observator ce examineazã un experiment,
cu obiectivitate, din exterior. Adevãrul este parte componen-
tã din noi, iar noi, la rîndul nostru, sîntem parte componentã
a adevãrului. El se gãseºte în interior. Confirmãm valabilitatea
adevãrului spiritual prin simplul fapt al sãvîrºirii de acþiuni în
spiritul lui.
Prin urmare, aceastã carte este ornatã nu cu exerciþii
obositoare, ci cu ocazii incitante de a descoperi propriul ade-
vãr, prin intermediul Experienþelor. Toate aceste Experienþe au

– 20 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 21

Introducere

fost testate ºi încercate de cãtre mulþi alþii ºi descoperite ca


fiind puternice, revelatoare ºi eficiente. ªamanica, deci, vã
scoate de pe fãgaºul fãrã sfîrºit al cãutãrii ºi vã aºeazã pe calea
ce vã dã posibilitatea sã trãiþi experienþa plinã de bucurie a
descoperirii.
A descoperirii armoniei cu Natura ºi cu dumneavoastrã
înºivã.
A descoperirii cã Pãmîntul este o fiinþã vie care vã hrãneºte
ºi vã întreþine ºi, astfel, a conºtientizãrii existenþei unei relaþii
cu toate fiinþele vii care împart cu dumneavoastrã suprafaþa
Pãmîntului.
A descoperirii de cãi de ajungere mai aproape de Sufle-
tul dumneavoastrã, precum ºi de integrare a tuturor aspectelor
care funcþioneazã la diferitele dumneavostrã niveluri de exis-
tenþã.
A descoperirii „sinelui“ original, adevãratul dumneavoas-
trã „sine“ ºi a conºtientizãrii „eului“ dumneavoastrã multiplu.
A descoperirii faptului cã ªamanica nu este un „sistem“
sau o „metodã“, ci pur ºi simplu un proces – un proces de trans-
formare care vã schimbã percepþia asupra vieþii, astfel încît sã
puteþi aborda fiecare zi cu acel tip de anticipare fericitã care
vã era poate caracteristic în copilãrie, atunci cînd viaþa era
marea aventurã a descoperirii.
Într-adevãr, aplicarea principiilor ºamanicii va transforma
fiecare zi a vieþii dumneavoastrã, de acum înainte, într-o aven-
turã incitantã ºi plinã de miracole; vã va transforma percepþia
ºi vã va extinde capacitatea de cunoaºtere pe care o aveþi despre
propria persoanã.

– 21 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 22

Schimbarea în sine
nu este dureroasã.
Ceea ce produce durerea
este rezistenþa la schimbare.

– 22 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 23

CAPITOLUL 1

Minunata
noastrã fiinþã

C u ajutorul acestei cãrþi vã îmbarcaþi într-o fascinan-


tã ºi incitantã aventurã. O aventurã a adevãratei des-
coperiri. O aventurã al cãrei obiectiv este de a gãsi scopul exis-
tenþei dumneavoastrã, de a descoperi cine sînteþi ºi ce sînteþi,
ºi mai ales de ce sînteþi aºa cum sînteþi. Însã, mai înainte de
a începe, îndreptaþi-vã atenþia asupra minunii reprezentate de
fiinþa dumneavoastrã. Minunea de a exista!
Sînteþi viu ºi conºtient. Puteþi vedea vedea, auzi, simþi,
gusta ºi mirosi realitatea din jur. Puteþi vedea cerul ºi norii,
copacii, iarba ºi florile. Puteþi simþi vîntul ce vã înfioarã pãrul
ºi atingerea blîndã a ploii pe faþã. Puteþi auzi cîntecul pãsãrilor
ºi zgomotul traficului strãzii. Puteþi ieºi afarã sã atingeþi o floare,
spre a-i simþi textura frunzelor ºi a-i mirosi aroma dulceagã a
petalelor. Puteþi lua o carte spre a-i citi cuvintele ºi frazele scrise
de cineva pe care nu l-aþi vãzut niciodatã ºi, fãcînd acest lucru,
puteþi împãrtãºi cele mai profunde gînduri ale acelei persoane.

– 23 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 24

Kenneth Meadows

Vã puteþi miºca spre orice direcþie doriþi, deoarece corpul va


rãspunde automat dorinþei dumneavoastrã. Trupul vã este o
miraculoasã maºinãrie vie, ce are nevoie doar de combustibil,
apã, spãlare ºi clãtire, pentru a-ºi face singurã întreþinerea. Se
auto-reparã, reînnoindu-se în mod continuu.

Corpul fizic
Corpul dumneavoastrã fizic este o structurã complexã,
populatã de aproximativ o sutã de mii de milarde
(100.000.000.000.000) de celule individuale. Celulele, ca ºi
oamenii între ei, prezintã asemãnãri ºi diferenþe. Ei trãiesc lao-
laltã în „familii“ ºi lucreazã în grupuri ºi comunitãþi, spre
bunãstarea întregului – întocmai precum fiinþele umane
lucreazã ºi îºi asumã responsabilitãþi, contribuind la bunãstarea
societãþii în care trãiesc.
Fiecare celulã microscopicã este o entitate „completã“.
Are un „corp“ fluid, mãrginit de o piele „poroasã“. κi trãieºte
chiar propria individualitate ºi este conºtientã de propria funcþie
individualã. Cu toate acestea, alãturi de celelalte celule, este
parte a unui corp de dimensiuni mai mari, ce Vã gãzduieºte!
Prin intermediul nucleului, chiar în centrul acestuia, funcþiile
sale sînt conduse ºi controlate în mod inteligent. Acest nucleu
are înmagazinatã o vastã cantitate de informaþii, cu ajutorul
substanþei ADN (acidul deoxiribonucleic – o structurã dublu
elicoidalã formatã din molecule de zahãr fosfat, legate perpen-
dicular cu acizi nucleici), care duce cu sine un model în formã
de val ce conþine planul de bazã al construcþiei formei dum-

– 24 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 25

Minunata noastrã fiintã


,

neavoastrã umane. Într-adevãr, nucleul fiecãrei celule conþine


destulã informaþie pentru a vã înlocui întregul corp! Totuºi,
indiferent care ar fi propriul sãu scop ºi funcþia de speciali-
tate, fiecare celulã acþioneazã numai pe baza instrucþiunilor
conþinute în cadrul ei, pentru a o capacita sã-ºi îndeplineascã
acest scop ºi sã se reproducã.
Þesuturile moi ºi carnea corpului sînt susþinute la locurile
lor de drept de cãtre scheletul de oase, care protejeazã ºi el
organele vitale ce constituie centrele de control ale corpului
ºi sistemele de sprijin. Toate miºcãrile corpului sînt realizate
de muºchi. Fiecare din aceste structuri fibroase – sînt mai mult
de 600 – rãspunde de o funcþie specificã. În principal, sînt de
douã tipuri. Muºchii voluntari sînt aceia a cãror activitate este
indusã de aspectele conºtiente ºi inconºtiente ale psihicului.
Ei se contractã ºi se relaxeazã în funcþie de mesajele primite
de la sistemul nervos central, care este reþeaua de comunicaþii
a corpului. Muºchii involuntari sînt aceia care îºi realizeazã
funcþia în mod automat, la niveluri inconºtiente ºi sînt regle-
mentate de propriile lor impulsuri. Un muºchi involuntar nu
se odihneºte niciodatã. Întregul sistem este monitorizat de
glande, care lucreazã împreunã cu nervii, pentru a asigura
funcþionarea armonioasã a întregului corp.
Fiecare celulã este alimentatã cu substanþe nutritive ºi
oxigen necesar menþinerii vieþii printr-un sistem circulator de
vene, artere ºi capilare ce transportã aceste substanþe în cir-
cuitul sangvin. Sîngele este pompat prin acest sistem circula-
tor de cãtre pulsaþiile inimii – un organ muscular, ale cãrui
miºcãri de pompare asigurã, de asemenea, un flux de retur, ce
transportã deºeuri: bioxidul de carbon este trimis în plãmîni,
de unde este eliminat prin expiraþie, iar toxinele sînt trimise

– 25 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 26

Kenneth Meadows

cãtre organele care formeazã sistemul de eliminare a


deºeurilor din corp. Sistemul digestiv opereazã ca o adevãratã
linie de dezasamblare. Alimentele introduse în gurã sînt des-
fãcute pînã la nivelul componentelor chimice, iar substanþele
nutritive ce se pot absorbi sînt extrase pentru a menþine la efi-
cienþã maximã funcþionarea întregului corp.
Echipamentul senzorial al corpului este mijlocul prin care
informaþiile referitoare la mediul înconjurãtor poate fi trans-
mis creierului pentru procesare ºi analizã. Informaþiile despre
lumea fizicã sînt transportate cu ajutorul vibraþiilor de energie
ale luminii la retina ochilor, cei care, apoi, trimit semnale adec-
vate creierului, prin intermediul semnalelor electrice. Aceste
mesaje sînt instantaneu descifrate.
Pielea este echipatã cu receptori speciali, care înregistrea-
zã senzaþiile de cald, rece, durere, presiune ºi atingere. Aces-
tea reprezintã o altã sursã de informaþii despre sfera fizicã ºi
avertizeazã despre prezenþa iminentã a unui pericol.
Urechile sînt organe folosite la localizarea sunetelor:
vibraþiile sînt deviate într-un canal ce duce la timpan ºi trans-
formate în impulsuri, transmise apoi la creier. Urechea umanã
aude sunete cu frecvenþe de la 16 la 20 de mii de cicluri pe
secundã.
Simþul mirosului dã posibilitatea corpului fizic sã perceapã
aroma substanþelor fizice pe care le întîlneºte. Acest lucru se
realizeazã printr-o reacþie chimicã între mucus ºi receptorii
senzoriali din nas, care trimit mai apoi impulsuri nervoase la
creier, pentru a fi analizate.
Alþi receptori, numiþi papile gustative, sînt localizaþi pe
diferite pãrþi ale limbii ºi ne dau posibilitatea de a simþi sen-
zaþiile de dulce, amar, acru ºi sãrat, precum ºi de a gãsi plãcere

– 26 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 27

Minunata noastrã fiintã


,

în consumul alimentelor de care avem nevoie, pentru a le


preschimba în energie. Limba transmite ºi ea informaþii despre
temperaturã ºi textura substanþelor care intrã în gurã, iar sali-
va este un lichid produs ca sã dizolve fiecare dumicat de hranã
solidã.
Un mijloc principal de comunicare cu alte forme de viaþã
similare este vorbirea. Gura canalizeazã sunetele produse de
miºcarea corzilor vocale, localizate în gît, în tractul respira-
tor, care sînt activate de respiraþie ºi de impulsurile pe care
muºchii sãi le primesc de la creier.
Sistemul nervos autonom al corpului controleazã ºi acþi-
unile involuntare care reglementeazã activitatea glandelor, a
inimii, respiraþiei, temperaturii, ºi aºa mai departe, în timp ce
corpul are ºi un mecanism automat de supravieþuire. În situa-
þia în care un pericol ameninþã sã se întîmple, un „sistem de
injecþie cu combustibil“ face sã þîsneascã adrenalinã în circui-
tul sangvin pentru a „supraîncãrca“ muºchii, astfel încît aceºtia
sã miºte corpul cu mai mare vitezã, în afara pericolului, sau
sã-l facã sã faþã unei eventuale ameninþãri, pentru a supravieþui.
În acelaºi timp, inima este indusã sã batã mai repede ºi se
activeazã automat un rãspuns emoþional, tradus prin supãrare
sau teamã, adicã intensificarea percepþiei, pentru a se oferi posi-
bilitatea de a face faþã urgenþei.
Corpul nu numai cã se construieºte ºi se întreþine pe el
însuºi, îºi ordoneazã propriile activitãþi ºi se reparã singur, dar
are ºi o facilitate înnãscutã de a se reproduce pe sine ºi de
a-ºi asigura continuitatea elementelor sale specifice.
Aºa cã, aveþi grijã de Corpul dumneavoastrã. Dãruiþi-i
atenþie mãcar cît maºinii dumneavoastrã. Bucuraþi-vã de el. Însã
nu deveniþi atît de „ataºat“ de el, astfel încît sã deveniþi pose-

– 27 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 28

Kenneth Meadows

dat de cãtre el. Ascultaþi ce are sã vã spunã despre firea dumnea-


voastrã, însã nu-i confundaþi mesajele cu dorinþele formulate
de cãtre psihic, cãci atunci Eul dumneavoastrã va prelua contro-
lul ºi va preschimba slugãrnicia în vanitate. Respectaþi-vã corpul.
El reprezintã o punte între Sufletul ºi psihicul dumneavoastrã.
Este elementul care vã permite sã rãmîneþi în strînsã legãturã cu
pãmîntul, sã cãpãtaþi rãdãcini. Vã este prieten ºi companion
în plimbarea fãcutã pe Planeta Pãmînt. Hrãniþi-l. Îngrijiþi-l. Este
un prieten, nu un adversar; atunci, de ce sã-l faceþi sã sufere?

Psihicul
Ca piesã a echipamentului ce vã este dat spre folosire, cor-
pul fizic se aseamãnã întrucîtva cu computerul personal la care
scriu acum aceastã carte, deºi este cu mult mai sofisticat ºi
mai minunat. Computerul este personal pentru cã îmi
aparþine mie – operatorul sãu. În terminologie de specialitate
fie spus, corpul meu fizic este „unitatea centralã“ a computeru-
lui personal. Ca sã funcþioneze, aceastã unitate centralã are
nevoie de un „program“ care sã-i spunã ce are de fãcut. Acel
program creat în interiorul computerului personal reprezen-
tat de corpul dumneavoastrã fizic, este psihicul, cel care pro-
grameazã computerul ºi îi dã posibilitatea sã funcþioneze cu
eficienþã, ca entitate psihicã. Programul conþine gînduri,
cuvinte ºi înºiruiri de imagini care abiliteazã corpul dumnea-
voastrã sã funcþioneze în diferite moduri.
Deci partea din „fiinþa dumneavoastrã“ care executã atît
„programarea“, cît ºi privitul, ascultarea, simþirea ºi

– 28 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 29

Minunata noastrã fiintã


,

declanºeazã reacþii, nu este corpul fizic, în ciuda multor ºi deli-


catelor sale trãsãturi ºi multitudini de funcþii. Este, deci, ceva
diferit de acesta. Ceva ce nu este în nici un caz corpul fizic.
ªi atunci, ne punem întrebarea: „ce anume, din psihic,
vã furnizeazã capacitatea de a avea control asupra miºcãrilor
corpului ºi de a avea gînduri ce pot analiza ºi pot da un sens
întîmplãrilor ce au loc în jurul dumneavoastrã, ajutîndu-vã sã
vã formaþi propria manierã de percepþie a realitãþii? Psihicul
vã dã capacitatea de a memora experienþele trãite ºi, prin inter-
mediul bio-computerului reprezentat de creier, le înmagazi-
neazã, pentru a le prezenta apoi, instantaneu, la solicitarea la
nevoie. Psihicul, aºadar, este un centru funcþional al corpului
fizic, deºi este localizat „aparte“.
Creierul este un organ fizic folosit pentru regularizarea
ºi controlul tuturor funcþiilor voluntare ºi involuntare ale cor-
pului. Prin impulsuri electro-chimice, el primeºte ºi transmite
mesaje prin reþeaua de comunicaþii a corpului ºi are capaci-
tatea sã înmagazineze, sã recupereze ºi sã proceseze informaþii.
Însã, spre deosebire de un computer fãcut de mîna omului, el
se poate reprograma, în situaþia în care vã schimbaþi orientãrile
de-a lungul vieþii, ºi poate renunþa la anumite condiþionãri ale
trecutului. Psihicul este cel care vã permitã sã creaþi planuri
pentru noile lucruri de fãcut – ºi le ajutã sã capete fiinþã. Gîn-
durile, ideile ºi convingerile pe care le aveþi sînt ale dumnea-
voastrã, însã nu fac parte din „fiinþa“ dumneavoastrã într-o
mãsurã mai mare decît propriul corp fizic. Deci, „fiinþa“ dum-
neavoastrã nu este nici „psihicul“. Psihicul este ceva folosit de
„fiinþa“ dumneavoastrã.

– 29 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 30

Kenneth Meadows

Sufletul
Prin urmare, dacã nu sînteþi nici trupul, nici psihicul dum-
neavoastrã, atunci ce sînteþi? Un Suflet, poate? Aþi fost învãþat,
poate, cã aveþi un Suflet, însã probabil nu vi s-a spus ce este
acest Suflet! Motivul este acela cã indiferent cine v-a vorbit
despre Suflet, nu a înþeles nici el însuºi ce este acest lucru.
Sufletul, în definitiv, este îndeobºte privit ca fiind ceva în care
trebuie crezut, mai degrabã decît ceva cunoscut, deoarece
ºtiinþa fizicã nu-l poate descrie, defini sau descoperi, deoarece
nu este un element material, ºi nici ºtiinþa psihologiei nu-l poate
lua în discuþie, deoarece nu aparþine psihicului. Într-un fel, este
privit ca fiind ceva oarecum „spiritual“ ºi, deci, aflat pe tãrî-
mul „teologiei“. Însã, chiar ºi o descriere teologicã este ceva
vag, deoarece Sufletul este înfãþiºat ca un „ceva“ nebulos, spi-
ritual, care, într-o oarecare mãsurã, întruchipeazã calitãþile
dumneavoastrã, etnice, morale ºi comportamentale, ºi care
poate fi pus în pericol ºi chiar iremediabil „pierdut“. Din
moment ce majoritatea oamenilor, chiar ºi cei cu convingeri
religioase puternice, nu sînt conºtienþi de existenþa palpabilã
a propriului lor Suflet, se pare cã acesta lipseºte aproape întregii
omeniri!
Abordarea ºamanicã este cu mult mai clarã. Sufletul este
un corp de luminã. Avem de-a face cu o luminã interioarã care
existã în dumneavoastrã ºi în noi toþi. Lumina este o formã de
energie iar Sufletul vã este corpul de energie luminoasã ºi un
centru al energiei Vieþii. Deºi Sufletul vã aparþine în întregime
ºi existã în aproximativ aceeaºi localizare spaþialã ca ºi corpul

– 30 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 31

Minunata noastrã fiintã


,

dumneavoastrã, întrepãtrunzîndu-se cu acesta, el nu se aflã în


acelaºi „loc“; el existã în alt plan sau nivel al existenþei –
într-un loc pe care-l putem numi o dimensiune a Sufletului.
Cu alte cuvinte, Sufletul, ca si psihicul, este un aspect non-
fizic al totalitãþii Sinelui dumneavoastrã, însã cu o total dife-
ritã funcþie si scop. Ideea este cã nu Sufletul este o extensie
a fiinþei dumneavoastrã din punct de vedere fizic, ci corpul fizic
este o emanaþie a Sufletului dumneavoastrã. Un motiv pentru
care Sufletul nu reprezintã o parte a vieþii dumneavoastrã
conºtiente de fiecare zi, este acela cã i-aþi acordat caracterul
de nesiguranþã al credinþei, mai degrabã decît sã-l percepeþi
ca parte integrantã a realitãþii dumneavoastrã obiºnuite. E pãcat
cã se întîmplã acest lucru, deoarece Sufletul este la fel de real
ca ºi corpul fizic. Cu mult mai „real“, de fapt, deoarece are o
mai mare permanenþã. Vom examina natura Sufletului, ceva
mai, detaliat mai tîrziu, însã, pentru moment haideþi sã-l con-
siderãm ceva ce posedãm, ca de exemplu, corpul nostru sau
psihicul nostru. Acestea nu reprezintã încã, pe deplin, fiinþa
noastrã, însã, poate fi destul de bine asimilatã acesteia. ªi atunci,
dacã „Fiinþa“ noastrã nu este definitã exact ca fiind corpul nos-
tru, nici de psihicul nostru ºi nici de Suflet, ce sîntem?

Spiritul
Spiritul sînteþi dumneavoastrã! Nu un corp cu Spirit, ci
chiar opusul a ceea ce, probabil, aþi fost influenþat sã credeþi
– un Spirit cu un corp fizic. Un Spirit cu psihic. Un Spirit cu
Suflet. O fiinþã alcãtuitã din mai multe elemente, ce cuprinde

– 31 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 32

Kenneth Meadows

corp, psihic, Suflet ºi Spirit, ºi cu toate acestea „deconectat“


de la aceastã totalitate atunci cînd corpul ºi psihicul nu au nici
un contact conºtient cu Sufletul ºi Spiritul, ºi atunci cînd unul
sau mai multe elemente este nesincronizat faþã de celelalte.
Care este diferenþa dinte Suflet ºi Spirit? Sufletul poate
fi privit ca fiind „Lumina“ individului, în vreme ce Spiritul
reprezintã „Viaþa“ – fiinþa estenþialã. Spiritul este fiinþa ori-
ginalã de mai înainte de manifestarea formei. Sufletul este cen-
trul sãu funcþional – centrul de control al misiunii. Fiecare Spi-
rit al unui individ are darul libertãþii. Libertatea de a alege
sã-ºi dedice energiile vieþii generate realizãrii armoniei într-o
interdependenþã mutualã cu alte fiinþe, prin respectarea ºi per-
fecþionarea individualitãþii, sau sã-ºi direcþioneze energiile în
scopul realizãrii preamãririi personale, prin intermediul
privãrii ºi oprimãrii celorlalþi. Libertatea de a alege calea cãtre
Armonie sau cea cãtre îndeplinirea voinþei Proprii. Armonia
este o noþiune care pune în balanþã evoluþia Întregului ºi dez-
voltarea individualã: pe mãsurã ce are loc dezvoltarea indivi-
dualã, ceilalþi sînt ºi ei ajutaþi sã creascã. Propria voinþã a
Sinelui este ceea ce deconecteazã o fiinþã de celelalte, deoarece
aceasta cautã preamãrirea Sinelui pe cheltuiala celorlalþi ºi,
procedînd astfel, genereazã energii distructive cum ar fi lãco-
mia, invidia, gelozia, ura, rãzbunarea, rãutatea, desfrîul, dis-
perarea ºi confuzia.
Astfel, adevãrata dumneavoastrã Fiinþã este spiritualã, cu
deschideri fizice ºi mentale. Ceea ce este spiritual nu poate fi
vãzut, însã prezenþa sa poate fi simþitã, iar el este conºtient
de propria sa existenþã. Dumneavoastrã, deci, sînteþi un Spi-
rit – conºtient de propria existenþã, de propria identitate indi-
vidualã, de propria existenþã unicã, aici, pe acest Pãmînt. Un

– 32 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 33

Minunata noastrã fiintã


,

Spirit cu corp fizic prin intermediul cãruia puteþi trãi con-


secinþele propriilor alegeri ºi acþiuni, precum ºi cele ale celor-
lalþi, atît în mod individual cît ºi colectiv. Viaþa pe Pãmînt este,
astfel, o cãlãtorie fãcutã de Spirit cu ajutorul vibraþiilor „de
joasã frecvenþã“ ale realitãþii fizice, pentru a se exprima prin
intermediul experienþelor lumii fizice, ºi, astfel, îºi modeleazã
ºi fãureºte propriul sãu viitor – propriul sãu destin.
Spiritul este esenþa fiinþei dumneavoastrã ºi caracterului
ei angelic. De aceea, pe mãsurã ce îmbãtrîniþi în ani
pãmînteºti, nu simþiþi nici o diferenþã în interiorul dumnea-
voastrã. Deºi corpul fizic vã este într-un constant proces de
schimbare – de la naºtere ºi copilãrie, trecînd prin adolescenþã
cãtre stadiul de adult ºi apoi spre senectute – ºi aparenþele
exterioare vi se schimbã, rãmîneþi, totuºi, dumneavoastrã
„înºivã“. Sînteþi conºtienþi de acelaºi „eu“ de-a lungul tuturor
acestor ani. Deci, deºi corpul dumneavoastrã se schimbã, aºa
cum se întîmplã ºi cu gîndurile ºi opiniile ce vã aparþin, iden-
titatea vã rãmîne aceeaºi. Vîrsta nu vã diminueazã dimensiu-
nile „eului“. La 60 de ani „eul“ vã este acelaºi ca la 16 ani.
„Fiinþa“ este ºi vã va rãmîne mereu aceeaºi, deoarece scopul
vieþii este sã prospere ºi sã reziste – adicã sã creascã în mod
natural (organic) – într-un proces continuu de educare, culti-
vare ºi perfecþionare a Spiritului.
Viaþa dumneavoastrã are, deci, un scop. Existã un obiec-
tiv în existenþa dumneavoastrã. Existaþi nu datoritã unei naºteri
accidentale, ci pentru a îndeplini acest obiectiv – un motiv pen-
tru a fi expresia fiinþei dumneavoastrã. O fiinþã minunatã, plinã
de miracole!

– 33 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 34

Sîntem ca o broascã pe
o frunzã de nufãr,
avînd libertatea totalã de a
ne miºca în orice direcþie.
Prin alegerea urmãtoarei frunze
de nufãr pe care sã sãrim,
ne hotãrîm propriul destin.

– 34 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 35

CAPITOLUL 2

Corpul energetic

C orpul nostru fizic este înconjurat sau aflat în imer-


siune în fluidul unui cîmp de forþã energetic, ce
urmãreºte conturul corpului ºi care, deºi ar putea fi asemã-
nat cu o umbrã, este, mai degrabã, ca un „frate geamãn“. Acest
corp geamãn, deºi invizibil, poate fi perceput de cineva care
este sensibil ºi a cãrui capacitate de percepþie vizualã
depãºeºte plaja de vibraþii a vederii normale, cu ajutorul ochilor,
ca fiind o luminiscenþã albãstruie, pe care unele persoane cu
capacitãþi de extrasenzoriale o numesc „etericã“. Eu prefer sã
o numesc „Corpul energetic“, deoarece dã energie ºi „mode-
leazã“ corpul fizic. Este cel mai dens din toate corpurile noas-
tre eterice, deoarece este ºi cel mai aproape de cel fizic,
extinzîndu-se puþin peste suprafaþa pielii ºi fiind alcãtuit din
prima bandã sau strat din coconul aurei ce ne înconjoarã. Acest
Corp energetic, deºi de aproximativ aceeaºi formã cu cel fizic,
nu este numai o extensie a corpului fizic, ci ºi o „formã“,
deoarece el dã posibilitatea corpului fizic sã îºi menþinã ca-
racteristicile ºi forma. El dã energie corpului fizic distribuin-
du-i putere vitalizatoare, care îl încarcã cu dinamism ºi fãrã

– 35 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 36

Kenneth Meadows

de care pur ºi simplu s-ar ofili ca o plantã ºi ar muri. Vom exa-


mina mai pe larg natura acestei puteri dinamice, în cuprinsul
Capitolului 7.
Corpul energetic poate fi privit ca un corp de naturã elec-
tromagneticã, aflat între realitatea fizicã ºi cea non-fizicã. Sco-
pul sãu este de a servi ca transformator al celor mai delicate
ºi eterice energii non-fizice. Deºi în mod normal nu poate fi
vãzut cu ochii fizici, el poate fi perceput prin intermediul sen-
zaþiilor, în aceeaºi mãsurã în care senzaþia este un mijloc prin
care ne percepem corpul fizic.
Aºa cum am vãzut în Capitolul 1, corpul fizic este un sis-
tem fiziologic ale cãrui funcþii de întreþinere sînt realizate în
mare mãsurã instinctiv. Fiecare parte interacþioneazã cu cele-
lalte ºi le sprijinã, într-o delicatã ºi echilibratã structurã holis-
ticã. Sistemul digestiv, de exemplu, absoarbe ºi descompune
alimentele pe care le mîncãm, eliminînd ceea ce nu este nece-
sar. Sistemul circulator transportã substanþele nutritive
obþinute cãtre toate regiunile corpului unde acestea pot fi
folosite ca energie, pentru a desfãºura diferite activitãþi. Nervii
reprezintã reþeaua de comunicaþii a corpului, care emite mesaje
ºi coordoneazã informaþii. Corpul energetic furnizeazã corpu-
lui fizic cãi de acces la energii de înaltã frecvenþã ºi, servind
ca transformator, absoarbe ºi preschimbã aceste energii de
înaltã frecvenþã în niveluri de frecvenþã mai joasã, permiþîn-
du-le sã fie compatibile cu energiile fizice ºi, ca ºi sistemul diges-
tiv, eliminã ºi expulzeazã ceea ce nu s-a asimilat.
Cunoaºterea Corpului energetic este de o importanþã vitalã,
deoarece reprezintã mijlocul prin care devine posibilã iluminarea,
prin circulaþia Luminii „interioare“ ºi se mãreºte nivelul perso-
nal de putere, prin hrãnirea naturii interioare. „Iluminarea“ este

– 36 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 37

Corpul energeric

ceea ce ne dã posibilitatea de „a vedea“ mai clar cu ajutorul


ochilor „lãuntrici“, fiind un proces ce afecteazã ºi intelectul.
Starea în care se gãseºte Corpul energetic are un puter-
nic efect, aºadar, asupra corpului fizic. Orice intruziune, lipsã
de armonie, blocaj sau defecþiune în orice zonã a cîmpului de
energie se va manifesta mai devreme sau mai tîrziu asupra pãrþii
corespunzãtoare din corpul fizic. În mod similar, orice afecþi-
une sau leziune suferitã de cãtre corpul fizic va cauza o pierdere
de energie din partea Corpului energetic. Medicina preventivã
este, în principal, un tratament al Corpului energetic.

Figura 1. Corpul energetic se întinde puþin peste limitele corpu-


lui fizic ºi se întrepãtrunde cu acesta. Modeleazã ºi conferã formã corpu-
lui fizic, pãstrînd aproximativ forma acestuia.

– 37 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 38

Kenneth Meadows

Chakrele
Energiile eterice de înaltã frecvenþã sînt aduse în Corpul
energetic printr-un sistem de elemente rotitoare ca niºte roþi
turbionare, aranjate vertical, în coloanã, spre centrul sãu. Aces-
te discuri spiralate rotitoare au devenit cunoscute, în gene-
ral, sub numele de „chakre“. În limba sanscritã a vechii Indii,
cuvîntul chakrum însemna „roatã în spiralã“, deºi miºcarea de
atracþie a unei chakre este mai asemãnãtoare unui vîrtej, decît
unui disc în miºcare. În orice caz, chakrele sînt mai mult decît
centre de energie; ele sînt, de asemenea, deschideri cãtre
niveluri de percepþie. Riturile de iniþiere, care marcau trecerea
unui neofit printr-o „poartã de acces“, în misterioasele tradiþii
ale ºcolii ezoterice a Vestului, erau, într-adevãr, încercãri de a
accede prin intermediul chakrelor cãtre alte niveluri de per-
cepþie care, în final sã conducã la obþinerea calitãþii de Clarvãzã-
tor sau Adept.
Existã ºapte chakre principale enumerate atît în învãþã-
turile sistemului hindus Hatha Yoga, cît ºi în tradiþia budis-
tã, din care au derivat învãþãturile Vestului. Sînt ºapte la numãr
deoarece, la început chakrele au fost relaþionale din punct de
vedere astrologic cu energiile celor ºapte planete cunoscute,
cu care sînt în acord permanent – Saturn, Jupiter, Marte, Venus,
Mercur, Soarele (care, în realitate este o stea) ºi Luna (care,
în realitate este un satelit). Deºi „adevãrate“ aceste sisteme
tradiþionale sînt incomplete astãzi, deoarece, prin descoperirea
lui Uranus, Neptun ºi Pluto, alte trei chakre au fost activate,
ca urmare a expunerii oamenilor la o gamã mult mai largã de

– 38 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 39

Corpul energeric

energii cosmice, care nu fuseserã puse în evidenþã înainte. De


exemplu, o chakra „adiþionalã“ situatã între glezne este
relaþionatã cu miºcarea, iar miºcarea rapidã este o trãsãturã
foarte vizibilã a vieþii moderne. În acelaºi fel, funcþia princi-
palã a chakrei de la baza craniului este relaþionatã cu puterea,
iar astãzi, în general, persoanele au o putere nemaipomenitã
în vîrfurile degetelor, dispunînd de tehnologia computerizatã,
comunicarea instantanee cu ajutorul televiziunii, radioului ºi
telecomunicaþiilor, ºi o întreagã gamã de aparate electro-cas-
nice sofisticate, puse în miºcare de energie, depãºind imagi-
naþia oamenilor ce au trãit chiar ºi cu numai un secol în urmã.
Chakra rãdãcinã, aflatã sub picioare este în legãturã cu hrãnirea.
Oamenii aparþinînd naþiunilor moderne industrializate sînt mai
preocupaþi ºi grijulii faþã de condiþiile de viaþã, decît au fost
reprezentanþii populaþiilor vechilor culturi de influenþã
caldeeanã, dupã cum se demonstreazã prin rãspunsul la foamete
ºi la alte tragedii umane din þãrile mai puþin avansate.
Potrivit învãþãturilor transmise oral, aceste trei chakre
funcþionau, odinioarã, în fiinþele umane, pe timpul civilizaþi-
ilor legendare din Atlantis ºi Mu, însã au adormit ca urmare
a schimbãrii orbitei Pãmîntului în jurul Soarelui ºi schimbãrii
axei polare a Pãmîntului. Aceste evenimente au avut un efect
catastrofal asupra ecologiei ºi au adus cu ele schimbãri impor-
tante în aspectul terenului, cãci întregi continente au dispãrut
sub maree ºi inundaþii ºi noi lanþuri muntoase au ieºit la ivealã.
Nimic din tehnologiile acestor civilizaþii preistorice nu
supravieþuit, însã unele cunoºtinþe au fost inserate de puþinii
supravieþuitori în miturile ºi legendele, ritualurile ºi ceremoni-
ile pe care le-au lãsat moºtenire generaþiilor ce li s-au succe-
dat, prin intermediul învãþãturilor orale ale ºamanilor, ºi care

– 39 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 40

Kenneth Meadows

au fost încorporate ºi în conceptele religioase ºi tradiþiile mis-


tice. Doar recent, cam în cuprinsul ultimului secol, aceste trei
chakre au reînceput sã funcþioneze în interiorul fiinþelor
umane, în general.
Pentru înþelegerea funcþionãrii tuturor celor zece chakre,
este important sã se înþeleagã faptul cã ele nu sînt situate în
corpul fizic, ºi din acest motiv ele nu pot fi descoperite prin
disecþie sau îndepãrtate prin operaþie chirurgicalã. Ele sînt
localizate în Corpul energetic ºi pot fi considerate ca „orga-
ne“ vitale ale acestui corp. Amplasarea lor în diferitele regi-
uni ale corpului fizic este numai pentru a oferi o indicaþie asupra
locului lor în relaþie cu corpul fizic, deºii sînt unii care iau aces-
te indicaþii în mod literal. Ele sînt în acea localizare spaþialã,
însã nu în acel loc fizic!
Douã din cele zece chakre, una localizatã chiar deasupra
capului, iar cealaltã la picioare, dedesubtul tãlpilor, servesc ºi
ca polaritãþi, deoarece ele sînt „terminalele“ care conecteazã
cosmicul cu elementul material, „Cerurile“ cu „Pãmîntul“. Cea
situatã deasupra capului este bine cunoscutã sub numele de
chakra Coroanã, deoarece, ca o coroanã adevãratã, este „pur-
tatã“ pe cap. Pe aceea de dedesubtul picioarelor prefer sã o
numesc chakra Rãdãcinã, deoarece este cea care de fapt ne
leagã cu rãdãcini puternice de Pãmînt, aducîndu-ne ceea ce
s-ar numi ca trãsãturã „împãmîntarea“. Celelalte opt chakre
sînt poziþionate într-o octavã – structura ciclurilor de opt – în
concordanþã cu Legea universalã a Armoniei, element funda-
mental în învãþãturile Roþii Medicinei, prezente la indienii ame-
ricani, precum ºi la mandala cu opt spiþe, întîlnitã la tradi-
þiile mistice ale Vestului ºi Estului.

– 40 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 41

Corpul energeric

Curenþi de energie din Cosmos – de la Soare ºi, de aseme-


nea, de la Lunã, stele ºi planete – sînt atrase în aceste chakre
sub formã de unde ce sosesc vertical ca niºte fire, în Corpul
energetic. Aceste coloane delicate sînt uneori apelate cu
numele sub care erau cunoscute în vechea Indie – nadi. Prin-
cipala nadi face legãtura dintre chakra de la baza coloanei ver-
tebrale ºi cea de la arcadã, precum ºi cu cea aflatã sub tãlpile
picioarelor. Celelalte douã canale nadi – una transportînd
curenþi pozitivi, cealaltã curenþi negativi – se împletesc în jurul
principalei nadi ºi traverseazã chakrele rotative, încruciºîn-
du-se în mod repetat, în formã de opturi, în jurul acestora.
În acest fel, curenþii de energie alterneazã ºi fiecare din
centrele de putere, de la cel de la Bazã pînã la cel de la Arcadã,
se rotesc în direcþie inversã faþã de cel de deasupra sau de
dedesubtul sãu. Chakrele furnizeazã energii eterice corpului
fizic ºi organelor sale vitale. Într-adevãr, sistemul endocrin poate
fi considerat extensia fizicã a chakrelor, pe cînd sistemul ner-
vos parasimpatic poate fi privit ca o extensie fizicã a coloanelor
nadi.
În Corpul energetic, chakrele sînt poziþionate în locurile
în care diferitele niveluri ale Sinelui Total se întîlnesc sau se
unesc. Aºadar, ºi ele sînt niºte indicatori ai diferitelor straturi
ale fiinþei noastre.
Înþelegerea naturii ºi obiectivului fiecãrei chakre ne va
ajuta sã le înþelegem mai bine modul de funcþionare referitor
la aceste „straturi“ diferite. Haideþi sã examinãm pe scurt acum
natura ºi scopul fiecãrei chakra principale ºi modul în care
aceasta se relaþioneazã cu realitatea fizicã.

– 41 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 42

Kenneth Meadows

SOARE
Chakra coroanã

Chakra arcadei
Chakra de la baza creierului

Chakra gîtului

Chakra inimii
Canale de energie nadi

Chakra plexului solar


Chakra sacralã
Chakra bazalã

Figura 2. O reprezentare
graficã a traseului undelor
de energie ce afluesc prin
cãile sau canalele nadi de
energie ºi a alternãrii
curenþilor. Încãrcãtura poz- Chakra picioarelor
itivã sau încãrcãtura Yang,
este primitã de sus (de la
Soare), iar încãrcãtura neg- Chakra rãdãcinã
ativã Yin este primitã de
dedesubt (de la Pãmînt).

PÃMÎNT

– 42 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 43

Corpul energeric

Chakra Rãdãcinã
Chakra Rãdãcinã este localizatã sub tãlpile picioarelor.
Scopul sãu este acela de a ne conecta cu Pãmîntul ºi a ne face
sã prindem rãdãcini de acesta. Ea are sarcina de a ne aminti
i mereu cã sîntem copii al Pãmîntului, hrãniþi de Maica Pãmînt
ºi de moºtenirea trecutului primitiv. Ne þine „ancoraþi“ în rea-
litatea practicã, fiind acolo unde se exprimã „spiritualitatea“
noastrã – prin caracterul nostru fizic, prin mortalitatea noas-
trã. Deci, are de-a face cu calitãþile de stabilitate ºi sprijin, cu
creºterea ºi dezvoltarea din punct de vedere organic – manierã
de acþiune, normal, a însãºi Naturii. Fãrã funcþionarea eficien-
tã a chakrei rãdãcinii, sîntem lipsiþi de practicã, instabili ºi fãrã
o bazã solidã. Expresia colocvialã „a nu fi cu picioarele pe
pãmînt” este o manierã de a indica faptul cã nu permitem
chakrei rãdãcinii sã ne ancoreze la Pãmînt în mod adecvat.
Ne-am dezechilibrat, dupã ce ne-am trãit viaþa prea mult în
gînd. Este mult adevãr, de asemenea, într-o altã expresie
colocvialã potrivit cãreia cineva poate fi foarte spiritual, foarte
religios, însã necorespunzãtor din punct de vedere Pãmîntesc.
Semnificaþia funcþionalã a Chakrei rãdãcinã este crearea de
rãdãcini, ancorarea la pãmînt ºi hrãnirea.

Chakra picioarelor
Este localizatã în zona gleznelor. Funcþia sa esenþialã este
aceea de a asigura mobilitatea – miºcarea în condiþii de echili-
bru. Prin intermediul acesteia avem prilejul de a ne explora
în libertate „stratul“ fizic al fiinþei, fãrã a pierde nici o clipã
„contactul“ cu Pãmîntul. Dã posibilitate vieþii sã nu fie doar o

– 43 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 44

Kenneth Meadows

Coroanã – violet (10)


Arcadã – indigo (9)
Baza creierului –
albastru (8)
Gît – bleu (7)

Inimã – verde (6)

Solar – galben (5)


Sacral – portocaliu (4)
Bazal – roºu deschis (3)

Coconul aurei, în formã


de ou

Picioare – roºu închis (10)

Rãdãcinã – roºu
sîngeriu(10)

Figura 3. Localizarea celor 10 chakre în cuprinsul corpului fizic ºi culo-


rile asociate acestora.

– 44 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 45

Corpul energeric

simplã plimbare pe acest Pãmînt, ci, mai curînd, un „dans“ –


o întreagã coregrafie de miºcãri de energie, menitã a ne aduce
bucurie.

Chakra bazalã
Este localizatã la partea inferioarã a coloanei vertebrale,
între anus ºi organele genitale. Este asociatã cu forþa de gra-
vitaþie ºi cu soliditatea. Este susþinãtoare, deoarece, în relaþia
sa cu corpul fizic, este situatã într-o zonã care sprijinã ºi
menþine structura de deasupra ei, atunci cînd sîntem aºezaþi.
Chakra bazalã are legãturã cu oasele ºi þesutul cãrnos cu den-
sitate crescutã, cum ar fi muºchii, precum ºi cu intestinul gros,
prin care solidele strãbat corpul în procesul eliminãrii.
În corpul fizic, aceastã chakrã se manifestã similar glan-
delor adrenale aflate deasupra rinichilor, ce secretã adrenali-
na ºi o varsã în sînge ori de cîte ori corpul fizic are nevoie de
o încãrcãturã suplimentarã de energie pentru a face faþã unei
provocãri deosebite sau unei ameninþãri la adresa supravieþuirii
acestuia. Prin urmare, aceastã chakra are foarte mult de-a face
cu existenþa tangibilã, cu nevoile materiale ºi cu instinctul de
supravieþuire. Ea dã energie nervului sciatic, cel mai lung nerv
din corp, care parcurge lungimea fiecãreia dintre coapse ºi
ajunge pînã la tãlpi, conectînd, astfel, întregul sistem nervos
cu Pãmîntul. Din punct de vedere funcþional, semnificaþia
chakrei bazale este reprezentatã de construire ºi eliminare.
Obezitatea, constipaþia, problemele cu coloana vertebralã, pre-
cum ºi afecþiuni ca anorexia sau sciatica, sînt indicaþii clare
ale unei funcþionãri defectuoase a acestei chakre.

– 45 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 46

Kenneth Meadows

Chakra sacralã
Chakra sacralã este localizatã în regiunea abdomenului,
chiar sub ombilic, fiind relaþionatã cu gonadele – ovarele sau
testiculele. Astfel, ea reprezintã un centru al reproducerii ºi
motivãrii. Chakra sacralã intervine în procesul de formare al
lichidelor corpului fizic – sistemul circulator, cel urinar ºi cel
de reproducere – fiind asociat cu emoþiile ºi, în mod special,
cu dorinþele, pasiunile, plãcerile ºi senzaþiile interioare de
„trãire intensã“, de „curaj“. Dorinþele noastre ne pun în legã-
turã cu necesitãþile aferente ºi genereazã motivaþia, care, la
rîndul ei, permite apariþia schimbãrii ºi a dezvoltãrii. Pasiunea
este o intensitate crescutã a exprimãrii, pe cînd plãcerea repre-
zintã o trãire plinã de bucurie a senzaþiei de a fi viu. Ciudat,
nu-i aºa, ca unii dintre noi sã fi fost subiecte ale unor limitãri
religioase ce relaþioneazã plãcerea cu noþiunea de rãu, limitãri
ce, deja de secole întregi, au denigrat femeia, acuzînd-o ca fiind
întruchiparea tentaþiei, limitãri ce privesc dorinþa ca pe un
impuls ce trebuie reprimat, iar viaþa fizicã drept o existenþã
ce trebuie mai degrabã s-o îndurãm, s-o trãim în suferinþã, decît
sã ne putem bucura de ea? Limitãri de acest gen au fost ace-
lea ce au refuzat atîtor fiinþe umane conºtientizarea celor mai
delicate ºi eterice energii ale lor, le-au tãiat contactul cu posi-
bilitatea întregirii lor ºi i-au îndepãrtat de Naturã ºi Pãmînt.
Din punct de vedere funcþional, semnificaþia chakrei sacrale
este reprezentatã de motivare ºi re-creaþie. Impotenþa, frigi-
ditatea, problemele cu sistemul circulator, precum ºi cu rinichii
ºi vezica, sînt indicaþii elocvente ale unor deficienþe de
funcþionare a acestei chakre.

– 46 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 47

Corpul energeric

Chakra plexului solar


Chakra plexului solar este situatã între ombilic ºi divi-
ziunile coastelor, influenþînd pancreasul. Regularizeazã meta-
bolismul corpului fizic. Ca semnificaþie funcþionalã, se
relaþioneazã cu controlul creºterii, al dezvoltãrii normale. Une-
ori este numitã chakra „incandescentã“, deoarece este privitã
ca centrul Solar al corpului fizic. Este asemãnatã cu o putere
incandescentã, care aprinde ºi pune în miºcare acþiunile, care
genereazã acumularea personalã de putere ºi acel sentiment
de „ridicã-te ºi umblã“. Radiazã, deci, noþiunea de metamor-
fozã. Chakra plexului solar are de-a face cu destinarea ºi
folosirea energiilor, deoarece acesta este ºi rolul puterii –
îndreptarea energiilor cãtre destinaþii precise ºi utilizarea aces-
tora. Acþiunea cere responsabilitate – responsabilitatea nece-
sarã pentru a face faþã consecinþelor acþiunilor iniþiate. Deran-
jamentele digestive, ulcerul ºi diabetul, sînt semne ale slabei
funcþionãri a chakrei plexului solar.

Chakra inimii
Chakra inimii este localizatã în centrul pieptului ºi este
relaþionatã cu glanda timusului. Se asociazã cu iubirea ºi com-
pasiunea, deoarece chakra inimii se aflã în locul în care Forþa
de legãturã acþioneazã cel mai puternic. Forþa de legãturã este
una dintre cele patru mari Forþe ale Universului – celelalte trei
sînt Viaþa, Lumina ºi Legea. Forþa de legãturã reprezintã pu-
terea care uneºte, armonizeazã ºi strînge laolaltã. Este, de
asemenea, forþa care cautã sã îngemãneze calitãþile Spiritu-
lui ce descind de Sus, cu acelea ale materiei, care urcã din-

– 47 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 48

Kenneth Meadows

spre Dedesubt. Trebuie sã accentuez cã puterea de legãturã a


acestei Forþe nu are constrîngeri sau limitãri. ªi acestea sînt
chiar calitãþile Iubirii. O îngemãnare de energii. O stare de
armonie cu oricine sau orice este în poziþia de a fi subiect al
iubirii. Iubirea adevãratã nu este condiþionalã, deoarece ea nu
cere nimic în schimb; nu cautã sã posede sau sã stãpîneascã,
ci, mai degrabã, sã intre în armonie cu ceilalþi.
Chakra inimii are legãturã cu relaþiile ce se stabilesc, pre-
cum ºi cu echilibrul sistemelor în general – punînd în balanþã
datele de intrare, cu rezultatele apãrute; de asemenea, activînd,
împrospãtînd ºi nutrind în mod strãlucit fiecare parte. Astfel,
deci, semnificaþia funcþionalã a chakrei inimii este datã de influ-
enþa sa asupra iubirii ºi compasiunii. Afecþiunile pulmonare,
astmul, hipertensiunea arterialã ºi condiþiile cardiace precare
sînt semne ale unei funcþionãri defectuoase a acestei chakre.

Chakra gîtului
Chakra gîtului este poziþionatã în centrul gîtului ºi se aso-
ciazã cu glanda tiroidã. Domeniul de referinþã este comuni-
carea – transmiterea ºi primirea de informaþii. Informaþiile
ajung la noi ca niºte pachete de modele de energie, care tre-
buie interpretate ºi cãrora psihicul trebuie sã le dea un sens.
Chakra gîtului este un centru acustic – care transmite ºi
recepþioneazã vibraþii – deci, are de-a face cu mãrirea capa-
citãþii de conectare. Corespunde gîtului, umerilor, braþelor,
mîinilor ºi urechilor – pãrþi ale corpului implicate în totalitate
în comunicare sau exprimare, domeniu funcþional caracteris-
tic acestei chakre. Durerile de gît, înþepenirea gîtului,

– 48 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 49

Corpul energeric

slãbirea auzului sînt indicatoare de funcþionare defectuoasã a


acestei chakre.

Chakra de la baza creierului


Chakra de la baza creierului este situatã în centrul capu-
lui, mai mult sau mai puþin pe linia nasului. Se identificã cu
glanda pinealã – „ceasul“ corpului – care, la rîndul sãu, este
situatã la baza creierului ºi la aproximativ acelaºi nivel cu linia
nasului. Chakra de la baza creierului poate fi privitã ca fiind
chakra luminii, deoarece controleazã funcþia care permite psi-
hicului sã „vadã“. Altfel spus, este cea care activeazã „ochii
minþii“. Deºi majoritatea informaþiilor care ne parvin din lumea
de afarã ajung pe calea vizualã în adevãratul sens al cuvîntu-
lui, acela fizic, al vederii, nu ochii sînt aceia care „vãd“. Ei
sesizeazã numai impulsuri vibratorii emise de razele de luminã
reflectate de obiecte, precum ºi spaþiile din jurul ºi dintre aces-
tea. Impulsurile luminoase sînt imprimate pe retina ochilor
care, prin intermediul nervului optic, transmite aceste impul-
suri la creier, cel care, în final, le decodificã ºi le transformã
în structuri cu înþeles. Chakra de la baza creierului controleazã
accesul la sistemele de recuperare a informaþiilor interne. Ea
„depoziteazã“ forme ºi modele structurale deja trãite ºi
abiliteazã proiectarea pe ecranul minþii a altor modele, ima-
ginate intenþionat, ca produse vizuale ale imaginaþiei. De aceea,
poate fi privitã ca fiind chakra imaginaþiei ºi un tron ce dã pu-
terea de a face posibil ceea ce este iniþial catalogat ca fiind
„imposibil“. Problemele vizuale indicã o funcþionare defec-
tuoasã a acestei chakre.

– 49 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 50

Kenneth Meadows

Chakra arcadei
Chakra arcadei, situatã chiar sub frunte ºi la acelaºi nivel
cu sprîncenele, corespunde glandei pituitare – conductorul sis-
temului glandular – aspect care indicã ºi de ce aceastã chakrã
a fost denumitã „controlorul“. Aceastã glandã este situatã în
interiorul creierului, chiar deasupra boltei palatine dure de dea-
supra gurii, aproape de partea moale a boltei. Chakra arcadei
poate fi descrisã ca un „organ“ al intuiþiei ºi percepþiei; însã,
în timp ce chakra de la baza creierului este relaþionatã cu
înþelegerea aprofundatã a lumii înconjurãtoare, chakra arcadei
este în legãturã cu intenþia, cu ceea ce transmite energii eterice
ºi controleazã activitatea, precum ºi cu percepþia, cu capaci-
tatea de a obþine înþelesuri din elementele observate. Apariþia
nesiguranþei, confuziei sau indeciziei sînt semne cã aceastã
chakrã nu funcþioneazã cum trebuie.

Chakra coroanã
Chakra care „încoroneazã“ întregul sistem de chakre ºi
este situatã în vîrful capului, influenþeazã glanda pituitarã,
deoarece obiectivul sãu este reprezentat de „scopurile înalte“
în viaþã ºi de cãile ce se doresc a fi urmate – obiectivul Sufle-
tului – scopuri asupra cãrora Sufletul, cu care se aflã în per-
manentã legãturã, îºi lasã amprenta. Aceastã chakrã este une-
ori denumitã „Lotusul cu o mie de petale“, deoarece pare uneori
sã rãsarã din „noroiul“ materiei pentru a-ºi îndrepta inflo-
rescenþa cãtre dimensiunile „Superioare“, deschizîndu-ne, ast-
fel, infinite posibilitãþi. Apariþia depresiei, plictiselii, apatiei,
indicã o funcþionare defectuoasã a acestei chakre coroanã.

– 50 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 51

Corpul energeric

Al treilea ochi
Cînd încep sa funcþioneze la unison chakra din vîrful capu-
lui, chakra arcadei ºi chakra de la baza creierului, vîrtejul de
energie care se formeazã se transformã ºi se comportã ca un
alt organ de percepþie – supranumit „al treilea ochi“, care a
fost reprezentat simbolic, în vechime, ca un ochi în interiorul
unui triunghi.
Deºi este relaþionat cu glandele pinealã ºi pituitarã, ca ºi
chakrele corespunzãtoare, al treilea ochi nu este nici una din-
tre acestea. El este un organ al Corpului energetic, care se
activeazã atunci cînd corpul fizic intrã în armonie cu corpurile
eterice ºi cînd între ele are loc un proces de întrepãtrundere.
Unii numesc aceasta „dezvoltare spiritualã“, însã este mai mult
o dezvoltare holisticã, deoarece implicã elemente fizice, psi-
hice, emoþionale ºi spirituale aparþinînd întregii fiinþe.

Figura 4. Cel
de-al treilea ochi este
vîrtejul creat de
funcþionarea chakrelor
coroanei, arcadei ºi celei
de la baza creierului, în
momentul în care corpul
fizic intrã în armonie cu
corpurile eterice ale
fiinþei umane ºi are loc
un proces de întrepã-
trundere, care permite
acestui organ de per-
cepþie sã funcþioneze.

– 51 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 52

Kenneth Meadows

Odatã activat, cel de-al treilea ochi ne dã puterea de a


avea încã un simþ, un „super-vãz“, ce ne dã posibilitatea de a
„vedea“ în alte dimensiuni ale conºtiinþei, diferite de realitatea
fizicã obiºnuitã ºi de ecologia psihicã a propriei noastre minþi
Temeþi-vã de oricine s-ar oferi sã vã „regleze“ vederea celui
de-al treilea ochi. Cel de-al treilea ochi se dezvoltã în mod na-
tural, în funcþie de întrepãtrunderea care are loc, în interiorul
acestuia, pe planuri multidimensionale. Deoarece dezvoltarea
sa poate fi încurajatã în multiple moduri, trebuie sã nu fie abso-
lut deloc forþatã. Un „reglaj“ din exterior, indiferent cît de bine
intenþionat, poate avea un efect de întunecare a viziunii interne
aflate în plinã dezvoltare ºi, în aceastã idee, de a distorsiona
sau de a împiedica dezvoltarea ulterioarã intenþionatã. În anu-
mite cazuri acest lucru poate fi un mijloc de a alinia percepþia
la nivelul celei a manipulatorului – cu alte cuvinte, de a exerci-
ta control sau influenþã!

Funcþionarea defectuoasã a chakrelor


Chakrele sînt centre de putere flexibile care funcþioneazã
ca niºte valve, ce pulseazã pe mãsurã ce se închid ºi se deschid,
pentru a absorbi energie ºi a elimina elementele nedorite. O
chakrã prezintã defecþiuni în momentul în care se blocheazã
– probabil ca rezultat al unui ºoc sau traumã suferitã de indi-
vid, ca rezultat al unor experienþe de viaþã nedorite trãite de
acesta, sau pur ºi simplu de stresul emoþional. În acest caz,
curgerea fluxului de energie este diminuatã ºi apare astfel, în
consecinþã, o pierdere de vitalitate în zona corespunzãtoare
chakrei respective, din corpul fizic. O chakrã poate prezenta

– 52 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 53

Corpul energeric

defecþiuni ºi dacã funcþionarea sa tip valvã este împiedicatã


în vreun fel. Dacã chakra rãmîne deschisã individul devine vul-
nerabil în faþa a tot felul de influenþe externe sau a manipulãrii
din partea altora. În ziua de azi, abuzul de droguri ºi alcool
reprezintã principala cauzã a rãmînerii deschise a unei chakre
ce a fost în mod nenatural deschisã, în prealabil. Consecinþa
acestui lucru este pierderea de control pe care o suferã indi-
vidul în cauzã
O chakrã blocatã poate fi readusã la normal prin inter-
mediul unor tehnici simple de respiraþie, combinate cu miºcãri
dinamice menite sã normalizeze fluxul energiilor eterice. Aces-
te detalii vor fi explicate mai pe larg, în capitolele viitoare. O
soluþionare a crizei sau a traumei la rãdãcina cauzei care pro-
duce funcþionarea defectuoasã a chakrei sau sfîrºitul presiu-
nii unui abuz ce se exercitã, va permite chakrei sã îºi recapete
funcþionarea normalã. Existã ºi o serie de terapii care pot ajuta
la refacerea armoniei chakrelor, cu uºurinþã ºi naturaleþe.

Culori asociate cu chakrele


Sistemul chakrelor, prezent în tradiþiile hindusã ºi budistã,
precum ºi sistemul de meridiane al taoismului chinez, nu
reprezintã, în orice caz, percepþii diferite ale aceluiaºi lucru.
Meridianele sînt, în esenþã, distribuitoare de energie a Vieþii,
iar chakrele de energie a Luminii. De aceea culorile sînt aso-
ciate cu chakrele. Un curent de Luminã purã este absorbit în
sistemul de energie uman prin intermediul chakrei coroanã
ºi glandei pineale ºi, pe mãsurã ce descinde cãtre chakra arcadã,
glanda pituitarã, cu care este asociatã aceastã chakrã,

– 53 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 54

Kenneth Meadows

acþioneazã ca o prismã ºi refractã Lumina într-un spectru de


culori sau calitãþi ce sînt distribuite în sens descendent prin
celelalte chakre, pentru a fi utilizatã. Culorile devin, în mod
progresiv, mai dense pe mãsurã ce Lumina coboarã. Astfel, ceea
ce a fost alb în momentul intrãrii prin chakra coroanã de dea-
supra capului, devine negru, în zona chakrei rãdãcinã, dede-
subtul picioarelor. Acest curent de Luminã poate fi asemãnat
cu sursa principalã de putere a unei staþii generatoare de elec-
tricitate, avînd chakrele în rol de centre de distribuþie. Avînd
iniþial un sens descendent, datoritã absorbþiei, curentul se reîn-
toarce în sens ascendent, iar energia astfel rezultatã se extinde
în jur formînd cîmpul de energie numit, în mod curent, Aurã.
Chakrele indicã, de asemenea, niveluri de percepþie, iar
acestea sînt, la rîndul lor, asociate cu Lumina. Culorile de la
capãtul mai strãlucitor al spectrului exprimã deplasarea cãtre
un stadiu mai profund de percepþie ºi iluminare. Culorile aso-
ciate unei chakre nu sînt în mod necesar culori „pure“, în ade-
vãratul sens al cuvîntului, ci, la nivelul chakrei respective, o
culoare predominã, indicînd frecvenþa energiei transmise ºi ca-
litatea percepþiei, aflatã în cãutarea modalitãþii de exprimare.
Astfel, percepþia însãºi este o calitate a energiei, iar diferitele
stadii de percepþie sînt asociate cu diferite niveluri de energie.
Culorile de bazã asociate chakrelor, potrivit acestei maniere
de abordare, sînt:

Coroanã violet
Arcadã indigo
Baza creierului albastru
Gît bleu
Inimã verde

– 54 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 55

Corpul energeric

Plexul solar galben


Sacral portocaliu
Bazal roºu deschis
Picioare roºu închis
Rãdãcinã roºu sîngeriu

Meridianele
Meridianele la care m-am referit sînt cãi de afluire, ca niºte
linii imaginare, de-a lungul cãrora curge esenþa vitalizatoare
a Forþei vieþii, cea care susþine ºi pune în miºcare toate funcþi-
ile vitale ale corpului fizic. Potrivit abordãrii taoiste, existã
douãsprezece perechi de meridiane principale, fiecare dintre
ele conectînd ºi fãcînd sã curgã energia printr-un organ vital,
cãruia îi furnizeazã esenþã vitalã. Epuizarea acestei esenþe care
trece prin meridiane, precum ºi a Luminii care pãtrunde prin
chakre, poate fi cauzatã de stres, neliniºte, emoþii distructive,
cum ar fi: ura, gelozia ºi invidia, frustrarea continuã ºi senti-
mentele reprimate, ca ºi de atitudini negative sau limitãri
impuse.

– 55 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 56

Kenneth Meadows

Meridianul plãmînului
Meridianul colonului
Meridianul stomacului

Meridianul splinei

Meridianul inimii

Meridianul intestinului
Meridianul triplu încãlzitor
Meridianul pericardului
Meridianul vezicii urinare
Meridianul rinichiului
Meridianul vezicii biliare
Meridianul ficatului

Figura 5. Cele douãsprezece meridiane principale; fiecare dintre


ele trece printr-un organ vital al corpului fizic, furnizîndu-i esenþa Forþei
vieþii.

– 56 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 57

Corpul energeric

Lucrul cu Corpul energetic


Explicaþiile pe care le-am oferit aici despre chakre diferã,
într-o oarecare mãsurã, de sursele „tradiþionale“ pe care se
bazau învãþãturile din trecut. Însã acest lucru nu implicã fap-
tul cã aceste explicaþii ar fi de naturã contrarã acestora – este
doar vorba de o faþetã diferitã a unui adevãr fundamental. În
trecut, multe din învãþãturile transmise erau incomplete.
Esenþa informaþiei era pãstratã ascunsã ºi tãinuitã, fiind încre-
dinþatã numai unor puþini aleºi, care trebuiau sã demonstreze,
prin eforturi continue ºi rezultatele elocvente ale stãruinþei
lor, cã erau gata sã o primeascã.
Învãþãturile tradiþionale conþineau în mod deosebit trei
metode principale de lucru cu chakrele, în scopul dezvoltãrii
spirituale ºi prelungirii vieþii – cum ar fi controlul respiraþiei,
vizualizare ºi meditaþie. Tehnicile de control al respiraþiei sînt
un mijloc prin care, în mod voit, se dirijeazã un flux ritmic de
energie etericã prin chakre. Unul din scopurile rãmase
„ascunse“ era sã se clarifice ºi disciplineze intenþia – care, din
punct de vedere ºamanic, reprezintã modul prin care energia
etericã poate fi dirijatã cãtre þinta doritã ºi poate fi contro-
latã. Vizualizarea, ca domeniu, era predatã ca fiind o manierã
de „a gîndi“ în imagini ºi de a dirija în mod intenþionat fluxul
gîndurilor. Obiectivul prioritar era ajungerea la o cale de
funcþionare la nivel subconºtient, în acelaºi timp cu continuarea
rãmînerii în alertã ºi în total control asupra propriei Voinþe,
dat fiind faptul cã, la acest nivel, limbajul în care se realizeazã
percepþia nu este unul format din cuvinte, ci din imagini ºi
impresii. Tehnicile de meditaþie, la rîndul lor, se învãþau ca
mijloc de control al curgerii gîndurilor, în scopul de a obþine

– 57 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 58

Kenneth Meadows

o stare de liniºte, în condiþiile unei atenþii sporite, în care indi-


vidul sã poatã fi conºtient de fiecare gînd ºi emoþie, într-o ati-
tudine de detaºare obiectivã – cu alte cuvinte, într-un stadiu
de altruism total. Era un mod de a deveni conºtient de sine
însuºi fãrã sã fie implicatã atitudinea egoistã a Eului. Scopul
sãu „ascuns“ era gãsirea, prin intermediul psihicului, a unei
maniere de a fi el însuºi – de a trãi experienþa de a fi el însuºi
Spirit ! De a se bucura de el însuºi! Plãcerea fiecãruia dintre
noi de a ne conºtientiza ca fiind noi înºine!
Prin urmare psihicul are o mare influenþã asupra Corpu-
lui energetic. Gîndurile pozitive au, în general, un efect bene-
fic, deoarece menþin starea de armonie în interiorul corpului
energetic, pe cîtã vreme gîndurile negative provoacã acorduri
dizarmonice în undele de energie. Deci existã factori interni
care contribuie la apariþia unei afecþiuni sau boli, precum ºi
cauze externe, cum ar fi toxinele, poluanþii, germenii ºi viruºii.
Corpul energetic serveºte, de asemenea, ca scut de protecþie
al corpului fizic, ferindu-l de intruziuni vãtãmãtoare, cam tot
aºa cum atmosfera Pãmîntului protejeazã planeta de reziduuri
ce îi intrã pe orbitã, din spaþiul cosmic înconjurãtor. În orice
caz, unele din aceste elemente de intruziune reuºesc sã
pãtrundã, ocupîndu-se de ele mecanismul intern de apãrare
al corpului. Energia etericã a corpului Energetic poate fi per-
ceputã printr-un simplu exerciþiu cu mîinile. Pentru aceasta
veþi avea nevoie de un partener sau un prieten doritor sã vã
dea voie a-i scana corpul energetic. Asistentul trebuie sã fie
încurajat sã stea relaxat, puþin mai departe faþã de distanþa la
care îl puteþi atinge.

– 58 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 59

Corpul energeric

.............................................................................

EXPERIMENTUL 1

Scanarea corpului energetic

Este necesar ca, mai întîi, sã vã activaþi mîinile astfel


încît ele sã devinã mai sensibile faþã de energiile mai deli-
cate ale corpului energetic. Ele trebuie sã fie spãlate, pen-
tru a fi curãþate de orice murdãrie ºi trebuie bine uscate.
Apoi, staþi în picioare relaxat, cu braþele în lãturi ºi picioarele
uºor depãrtate. Ridicaþi-vã braþele pînã la nivelul pieptului
ºi la aproximativ 30 cm în faþa voastrã, cu palmele cãtre
înainte, depãrtate cam 10-15 cm. Concentraþi-vã atenþia
asupra palmelor inspirînd ºi expirînd încet ºi ritmic pe
mãsurã ce faceþi asta, însã nu trebuie sã simþiþi disconfort
sau tensiune. Totul trebuie sã fie într-o manierã relaxatã.
Continuaþi sã faceþi acest lucru timp de cîteva minute pînã
simþiþi o senzaþie în palme sau în buricele degetelor. Poate
fi o senzaþie uºoarã de cãldurã sau de furnicãturã. Apoi, foarte
încet, apropiaþi palmele una de alta ºi încercaþi sã percepeþi
orice senzaþie de uºoarã presiune ca ºi cînd aþi þine între
ele un mic balon. Apropiaþi ºi depãrtaþi mîinile, fãcînd
miºcãri repetate de apãsare uºoarã ºi relaxare. Continuaþi
sã faceþi acest lucru pentru o perioadã. Nu vã descurajaþi
dacã nu simþiþi acea uºoarã presiune între palme încã de
la prima încercare. S-ar putea sã aveþi nevoie de cîteva exer-
ciþii mai înainte de a putea simþi o senzaþie finã ºi delicatã.

– 59 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 60

Kenneth Meadows

Este momentul acum sã vã abordaþi asistentul. Întin-


deþi braþele, cu palmele îndreptate cãtre înainte, ºi, cu
atenþia puternic concentratã asupra palmelor, avansaþi încet
cãtre acesta.
Opriþi-vã imediat ce mîinile voastre simt o uºoarã pre-
siune sau orice urmã de rãcealã sau cãldurã, ori în momen-
tul în care simþiþi o furnicãturã în palme sau buricele
degetelor. Acest fenomen se poate petrece cel mai departe
la aproximativ un metru de asistentul vostru sau cel mai
aproape la cam 20 de cm de acesta. Ceea ce simþiþi este
membrana exterioarã a coconului aurei.
Foarte uºor, miºcaþi-vã mai aproape de asistentul vostru,
pînã cînd senzaþia de dinainte devine puþin mai intensã.
Menþineþi-vã atenþia concentratã asupra mîinilor. Nu trebuie
sã gîndiþi nimic. Percepeþi doar, pe deplin, orice senzaþie
trãitã sau impresie care v-ar putea apãrea în minte sau orice
emoþie simþitã în interiorul dumneavoastrã, în abdomen –
senzaþii interne! În momentul în care palmele dumneavoas-
trã sînt la doar cîþiva cm distanþã de asistent, scanaþi partea
stîngã a corpului sãu cu mîna dreaptã, miºcînd-o uºor în
sus pînã deasupra capului ºi apoi uºor în jos – aplecîn-
du-vã pe mãsurã ce ajungeþi în zona mijlocului ºi a coapselor,
mergînd în jos cãtre picioare. Pe timpul acestei scanãri
puteþi percepe ondulaþii în miºcãrile mîinii, pe mãsurã ce
acestea rãspund presiunii. Acum faceþi acelaºi lucru cu
partea dreaptã a corpului sãu, folosindu-vã, de data aceas-
ta, de mîna stîngã. Din nou confirmaþi orice ondulaþie
simþitã. Apoi mutaþi-vã în spatele asistentului sau cereþi-i
acestuia sã se întoarcã, dacã spaþiul din camerã este limi-
tat ºi repetaþi procedura de dinainte asupra pãrþii din spate

– 60 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 61

Corpul energeric

a corpului sãu, mai întîi folosindu-vã de mîna dreaptã, apoi


de mîna stîngã, pînã cînd veþi fi scanat întregul corp.
Figura 6.
Perceperea Corpului
energetic, cu ajuto-
rul senzaþiei de
uºoarã presiune în-
tre palmele mîinilor.

Figura 7. Puteþi per-


cepe membrana exte-
rioarã a coconului
aurei corpului unei
persoane, miºcîndu-vã
încet cãtre înainte, cu
palmele întinse ºi
îndreptate cãtre asis-
tentul dumneavoastrã,
pînã cînd simþiþi o pre-
siune uºoarã, cãldurã
sau rãcealã în mîini.

Cînd aþi terminat, scuturaþi mîinile ca ºi cînd aþi fi ud


pe mîini dupã spãlare ºi nu aþi avea nici un prosop la
îndemînã. Apoi frecaþi-vã mîinile cu putere una de alta,
masîndu-vã palmele ºi podul palmelor.
...................................................................

– 61 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 62

Kenneth Meadows

Este necesar sã înþelegem cã existã în Univers energii


eterice care nu sînt de naturã fizicã, însã sînt mai puternice
decît energiile fizice, ºi cã acestea sînt ºi ele o parte integrantã
a propriei noastre fiinþe. Într-adevãr, este posibil ca o energie
etericã sã ne inunde corpul fizic ºi sã aibã puteri de transfor-
mare instantanee. Poate hrãni întregul corp cu o secreþie ce
va debloca toate canalele energetice, va elibera stresul ºi va
împrospãta organele vitale. Încercaþi singuri, ºi percepþia asupra
lumii exterioare va suferi o schimbare, deoarece rãspunsul pe
care-l daþi la ceea ce se întîmplã în realitatea obiºnuitã este
condiþionat de ceea ce se întîmplã în interiorul dumneavoas-
trã. Transformînd realitatea interioarã a propriului sistem ener-
getic, veþi schimba ºi lumea. Acest lucru pare foarte dificil de
fãcut. Un angajament nemaipomenit. Totuºi, este foarte sim-
plu. Atît de simplu, cã a scãpat atenþiei marii majoritãþi a
omenirii. Atît de natural încît, ca toate lucrurile naturale, nece-
sitã un efort extrem de redus. Tot ceea ce aveþi de fãcut, pen-
tru a elibera aceastã putere extraordinarã de transformare, este
sã activaþi surîsul dumneavoastrã lãuntric. Tehnica Surîsului
lãuntric derivã din yoga taoistã de origini ºamanice, existen-
tã în China ºi Tibet. Ea rãspîndeºte energie ºi armonie pe tot
cuprinsul Corpului energetic ºi întregii structuri fizice,
creînd o stare de fericire. Zîmbetul este expresia plãcerii; deci,
prin îndreptarea imaginii surîsului lãuntric cãtre toate pãrþile
corpului, organele vitale, glandele, muºchii, nervii ºi celulele,
acestora li se poate induce o stare beneficã. Viaþa însãºi este
menitã a fi o experienþã fãcutã, deci haideþi sã începem sã ne
facem viaþa mai plãcutã, prin practicarea surîsului lãuntric.

– 62 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 63

Corpul energeric

..................................................................

EXPERIMENTUL 2

Surîsul lãuntric

Aºezaþi-vã cu spatele drept, ori pe un scaun cu spãtar


drept, ori pe covor, cum preferaþi. Important este sã fiþi capa-
bil sã staþi relaxat, însã în stare de alertã, fãrã a fi distraºi
de un eventual disconfort al corpului.
Închideþi ochii pentru a îndepãrta orice imagine vizualã
ce v-ar putea distrage ºi expiraþi normal. Relaxaþi-vã gura,
lãsînd-o sã ia încet forma unui zîmbet. Ca sã faceþi asta poate
fi de ajutor aducerea în minte a unei experienþe plãcute, trãite
recent, sau o persoanã a cãrei companie vã face plãcere, ori
un loc anume în care, dacã v-aþi afla, acest lucru v-ar pro-
duce o stare beneficã. Surîsul vã va fi astfel, mai mult decît
o expresie facialã, deoarece acesta va fi cãpãtat forþa energiei
agreabile ºi vindecãtoare pe care v-aþi generat-o singur.
Acum respiraþi adînc, încet ºi încercaþi sã trãiþi pe
deplin experienþa inhalãrii fluxului de energie caldã, deli-
catã, care este conþinut în surîsul dumneavoastrã. Fãrã ten-
siune, fãrã pauzã ºi þinîndu-vã respiraþia pentru cîteva
momente, pentru a percepe în profunzime strãlucirea acelui
surîs. Apoi expiraþi uºor ºi lãsaþi-vã învãluit de senzaþia ofe-
ritã de curgerea energiei prin tot corpul dumneavoastrã.
Repetaþi de cîteva ori aceastã serie de acþiuni.
Acum, îndreptaþi-vã acel surîs cald, însorit, cãtre fiecare
pãrticicã din corpul dumneavoastrã, pe rînd. Zîmbiþi

– 63 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 64

Kenneth Meadows

creierului ºi celui de-al treilea ochi din spatele centrului


frunþii. Zîmbiþi urechilor ºi nasului. Surîdeþi ochilor. Surîdeþi
glandei tiroide din gît. Zîmbiþi inimii ºi plãmînilor. Zîmbiþi
stomacului, ficatului ºi rinichilor. Surîdeþi splinei ºi vezicii
biliare. Organelor sexuale. Coapselor, genunchilor, picioa-
relor ºi tãlpilor. În acest fel, vã veþi percepe treptat fiecare
parte din corp ºi-i veþi trimite gînduri pline de afecþiune.
Surîzînd aceste gînduri afectuoase ºi trimiþîndu-le cãtre
interiorul corpului, vã exprimaþi iubirea faþã de corpul pe
care l-aþi neglijat atît de mult timp. Iubiþi-vã corpul. Vã
aparþine. Este al dumneavoastrã. Este un corp minunat, fru-
mos, care vã dã posibilitatea de a trãi realitatea fizicã în mod-
uri care, în final, vã sînt în interes. Deci, recunoaºteþi-vã cor-
pul. Respectaþi-l. Apreciaþi-l. Stimaþi-l. Iubiþi-l. Deoarece atun-
ci cînd vã exprimaþi iubirea trãiþi o calitate a vieþii. Fiþi îndrã-
gostit de corpul dumneavoastrã. A fi îndrãgostit semnificã
trãirea miºcãrii energiei vieþii, element fundamental pen-
tru propria naturã. Avem nevoie de iubire, iar aceastã iubire
poate fi generatã din miezul fiinþei noastre ºi activatã prin
intermediul unui simplu surîs.
Nu vã grãbiþi cînd efectuaþi aceastã experienþã. Faceþi-
o încet, cu delicateþe. Cînd aþi terminat respiraþi la fel de
adînc de cîteva ori, întindeþi-vã braþele ºi picioarele ºi plim-
baþi-vã prin jur pentru cîteva minute mai înainte de a vã relua
activitãþile normale.
Faceþi aceastã experienþã în mod regulat ºi rezultatul
va fi acela cã nu numai cã veþi ajunge în acord mai accen-
tuat cu corpurile dumneavoastrã fizic ºi energetic, dar veþi
revitaliza, în acelaºi timp, fiecare organ, fiecare chakrã,
fiecare celulã, fiecare radiaþie a energiei iubirii pe care aþi

– 64 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 65

Corpul energeric

generat-o. Cu cît generaþi mai multã energie a iubirii, cu


atît mai multã iubire îºi va face simþitã prezenþa în viaþa
dumneavoastrã. Vã va ajuta, de asemenea, sã vã recunoaºteþi
valoarea ºi sã vã reconsideraþi meritele ca fiinþã conºtien-
tã de sine însãºi ºi, prin crearea acestei auto-stime, vã veþi
onora propriile calitãþi unice ºi potenþialul lor de a duce
mai departe bunãtatea pe pãmînt.

– 65 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 66

Un surîs de iubire este


jumãtatea unui cerc
activatã de Suflet pentru
a crea un rãspuns
capabil sã completeze
acest cerc ºi, astfel,
sã genereze bucurie ºi armonie.

– 66 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 67

CAPITOLUL 3

Realitãþile multiple

M inunea, în ceea ce priveºte fiinþa noastrã, este cã ea


existã, de fapt, în acelaºi timp, în mai multe realitãþi.
Acest lucru este posibil deoarece mai avem ºi alte „corpuri“
decît cel fizic ºi cel energetic pe care le-am examinat în primele
douã capitole. Corpul fizic ºi cel energetic ne dau posibilitatea
sã percepem viaþa prin intermediul senzaþiilor. În plus mai avem
ºi Corpul psihic, care ne dã posibilitatea sã funcþionãm în rea-
litatea psihicului, unde putem fãuri gînduri, putem iniþia idei,
putem analiza ºi compara, putem evalua ºi emite judecãþi de
valoare, putem pune la încercare imaginaþia ºi ne putem bucu-
ra de visurile ºi viziunile noastre. Acest corp psihic percepe viaþa
prin intermediul impresiilor. Avem, de asemenea, un Corp al
sufletului, care funcþioneazã în realitatea specificã Sufletului
ºi percepe existenþa prin exprimare. ªi mai avem, de aseme-
nea, un Spirit, care percepe viaþa prin existenþã – prin faptul
de a fi conºtient. Prin intermediul conºtiinþei de sine.

– 67 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 68

Kenneth Meadows

Percepþia
Mai multe corpuri. Mai multe vehicule. Mai multe realitãþi.
Însã mai înainte de a examina aceste realitãþi, haideþi sã ne
aplecãm asupra acestei chestiuni a percepþiei, deoarece este o
cheie pentru înþelegerea ºtiinþei ºamanice. Percepþia este, în
esenþã, o activitate a Spiritului, deoarece este un act de rãmînere
într-o stare de atenþie accentuatã, fãrã implicarea unui efort
deosebit – o experienþã bazatã mai degrabã pe a fi, decît pe a
face. Este o modalitate de a „nu face“, ceea ce nu este o dovadã
de inactivitate, ci, mai degrabã, una de stare de alertã recep-
tivã ºi dinamicã. Percepþia reprezintã primirea de senzaþii, impre-
sii ºi trãiri afective, într-o atitudine de neutralitate obiectivã.
Referitor la ceea ce trebuie trãit, este o abordare caracteriza-
tã de dorinþa fermã de a trãi la maximum senzaþiile rezultate
în urma experienþelor parcurse – o deschidere intenþionatã. Este
vorba de a fi atent la tot ce e în jur ºi în acelaºi timp de a sta
nemiºcat. Este o stare de toleranþã ºi o stare de îngãduinþã.
Simplitatea ºamanicii este elementul caracteristic ce o
face „dificilã“ pentru unii dintre noi, deoarece limitãrile auto-
impuse ne-au fãcut sã credem cã o deprindere se poate obþine
numai prin intermediul unui corp lung ºi stãruitor. Percepþia,
oricum, nu necesitã vreun efort, deoarece nu este o activitate
fizicã, nici una psihicã. Este o simplã stare de a fi în alertã refe-
ritor la ceea ce se întîmplã în jur ºi de a percepe respectiva
activitate. Nu este nevoie de o abilitate specialã de a forma
imagini clare în minte. Nu este nici o încercare de a încetini
curgerea gîndurilor. Nu necesitã nici o deprindere specialã de

– 68 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 69

Realitãtile
, multiple

analizã sau clasificare. Orice asemenea efort presupune punerea


în miºcare a unor procese de gîndire ºi exercitarea capacitãþilor
intelectului. O stare de percepþie nu necesitã nici una din aces-
te atribute. Mai mult, deoarece activitatea ºamanicã este mai
întîi de toate spiritualã sau metafizicã, psihicul ºi intelectul
nu sînt la fel de puse la încercare cum se întîmplã în alte tipuri
de efort. În activitatea ºamanicã, percepþia este cea activatã,
nu psihicul, acesta fiind privit ca servitor al spiritului ºi nu ca
stãpîn al acestuia
Realizaþi singuri aceastã experienþã. Alegeþi un moment
cînd este puþin probabil sã fiþi deranjaþi ºi o camerã unde puteþi
fi singur ºi puteþi sta confortabil ºi relaxat. Veþi avea nevoie
de un carneþel ºi un pix la îndemînã.

...........................................................................

EXPERIMENTUL 3

Trãirea senzaþiei de percepþie

Întindeþi mîna dreaptã cu palma în sus ºi cotul odih-


nindu-se pe braþul unui fotoliu sau lîngã voi, astfel încît mîna
sã nu vã fie tensionatã în nici un fel.
Închideþi ochii ºi concentraþi-vã atenþia asupra mîinii.
Ce senzaþie trãiþi? Examinaþi-o. Cum aþi descrie aceastã sen-
zaþie?
Deschideþi ochii ºi realizaþi o descriere, în scris, a aces-
tei senzaþii, în carneþel, cîtã vreme vã este încã proaspãtã
în minte.

– 69 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 70

Kenneth Meadows

Apoi întindeþi mîna din nou ºi închideþi ochii. Acum,


relaþionaþi senzaþia pe care o trãiþi în regiunea mîinii, cu
ceea ce credeþi despre asta în interiorul dumneavoastrã. Nu
o emoþie, ci o trãire afectivã. E plãcutã? Revigorantã? Neplã-
cutã? Examinaþi toate trãirile afective pe care le aveþi în
momentele în care aveþi mîna întinsã. Apoi deschideþi ochii
ºi descrieþi, pe scurt, în carneþel, senzaþiile trãite. Dacã nu
simþiþi nimic, nu este nici un rãu. Notaþi chiar ºi asta.
Din nou întindeþi mîna ºi închideþi ochii, însã, de
aceastã datã, în momentul în care vã concentraþi atenþia
asupra mîinii, încercaþi sã percepeþi toate impresiile psihice
care vã vin în minte – imagini vizuale, culori, forme, sim-
boluri. Cu grijã, vizionaþi aceastã serie de imagini cu ochii
minþii. Examinaþi detaliile, însã nu încercaþi sã le analiza-
þi sau sã le interpretaþi înþelesul, în vreun fel. Doar obser-
vaþi. Apoi deschideþi ochii ºi descrieþi în carneþel toate
impresiile psihice pe care le-aþi trãit, pe toatã perioada cît
aþi stat cu mîna întinsã.
..........................................................................

Ceea ce tocmai aþi trãit este o înregistrare a percepþiei, nes-


tingheritã de psihic. Psihicul a fost pus pe modul de funcþionare
„recepþie“. Nu a fost dirijat în nici un fel. Pur ºi simplu doar aþi
înregistrat ce activitate a avut loc la diferite niveluri ºi aþi notat
natura respectivei activitãþi. Ceea ce s-a petrecut a fost delicat
ºi fãrã efort. ªi aþi trãit singur experienþa schimbãrii percepþiei
– în acest caz transferînd-o de la cap la mînã.
Prin aceastã experienþã simplã, aþi atins un stadiu al exis-
tenþei la care o întreagã serie de exerciþii ale psihicului ar fi

– 70 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 71

Realitãtile
, multiple

dorit, poate, sã ajungã. ªi aþi învãþat cum sã ajungeþi la ceea


ce unii numesc „starea modificatã a conºtiinþei“, pur ºi sim-
plu prin deconectarea psihicului, concomitent cu rãmînerea
în alertã ºi la controlul situaþiei. Psihicul se gãseºte încã acolo,
însã el se odihneºte. Ne putem imagina, prin analogie, momen-
tul în care sîntem în maºinã, cu schimbãtorul de viteze la punc-
tul mort, dar avînd motorul în funcþiune. Putem bãga în vitezã
oricînd, însã, pentru moment, motorul doar toarce încetiºor.
Spiritul este activ cîtã vreme psihicul este receptiv. Aceasta
reprezintã conºtiinþa.
Percepþia nu este acelaºi lucru cu conºtiinþa. Conºtiinþa
este în mod obiºnuit asociatã cu psihicul, cu gîndurile ºi int-
electul nostru. Conºtiinþa este o stare de trezie. Cînd
dormim, nu sîntem conºtienþi, însã percepem visele pe care
le avem, chiar dacã nu ni le amintim pe deplin atunci cînd ne
trezim. O persoanã aflatã în operaþie, sub anestezic, a fost pusã
în stare de inconºtienþã pentru a nu suferi durerea, însã pacien-
tul respectiv, fiind în stare de visare, poate percepe activitãþi
ce au loc la alt nivel al percepþiei. Percepþia este independen-
tã de activitatea psihicã. Este o funcþie a Spiritului care ne dã
posibilitatea de a ne examina propriile gînduri ºi trãiri afec-
tive ºi sã percepem sensul pe care-l dãm noi înºine pentru noþi-
unea de „sine“ – propria noastrã individualitate. În cazul dum-
neavoastrã, vã percepeþi ca fiind cine sînteþi ºi, de exemplu,
în cazul meu, eu mã percep pe mine însumi ca fiind eu! Spir-
itul are capacitatea de a absorbi ºi reflecta activitatea care i
se imprimã, în orice dimensiuni în care activeazã, deoarece
Spiritul are calitãþi de oglindã – ca un glob de cristal. Este capa-
bil de a se reflecta pe sine însuºi – adicã de a percepe propri-
ile trãiri ca ºi cînd ar fi ale altora. Se poate asemãna cu un

– 71 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 72

Kenneth Meadows

glob de cristal cu o multitudine de faþete, ce trimite cãtre exte-


rior, în toate direcþiile, reflexii ale lui însuºi, sau cu o lentilã
globularã ce este capabilã sã perceapã semnale venite din toate
direcþiile – din faþã, din spate, din pãrþile laterale, de sus, de
jos – în acelaºi timp.
Spiritul este „Eul“ nostru – sensul dat propriei identitãþi,
percepþiei de sine – iar percepþia noastrã este o prezenþã a eului
în toate dimensiunile. Spiritul este intangibil, însã, deºi nu
poate fi vãzut, existenþa sa poate fi sesizatã în momentul în
care este activ, deoarece Spiritul se aflã acolo unde este ºi
atenþia îndreptatã.
Percepþia genereazã o vibraþie care poate fi asociatã cu
lumina. Nu este o luminã fizicã, însã are caracteristici simi-
lare. La fel cum lumina fizicã poartã informaþii despre ceea
ce se întîmplã în lumea fizicã din jurul nostru, ea lovindu-se
de retina ochilor ºi fiind decodificatã de cãtre creier ºi trans-
formatã în imagini vizuale ce pot fi interpretate ºi înþelese de
cãtre psihic, tot aºa ºi aceastã luminã interioarã poartã infor-
maþii referitoare la ceea ce s-a trãit la alt nivel sau plan al exis-
tenþei, precum ºi de la o dimensiune la alta. Aceastã luminã
interioarã este o stare de vibraþie a particulelor – sau compo-
nentelor – ce poartã informaþia. Cu cît mai rapidã este frecvenþa
acestei vibraþii, cu atît mai multe particule sînt implicate ºi
cu atît mai extinsã sau cu atît mai cuprinzãtoare devine capaci-
tatea de percepþie. Aºa numita „stare modificatã de percepþie“
reprezintã, astfel, o schimbare produsã în frecvenþa vibraþiei
cu scopul de a face ca acele componente purtãtoare de infor-
maþie sã fie transmise. Într-adevãr, întregul Univers este un sis-
tem energetic de culegere ºi procesare de informaþii. La fel
este ºi fiinþa noastrã!

– 72 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 73

Realitãtile
, multiple

În scopul de a transporta informaþii de la un nivel la altul


sau de la o dimensiune la alta, aceastã luminã interioarã este
canalizatã prin vîrtejuri minuscule ºi prin conducte ca niºte
fire subþiri, în interiorul substanþei „spaþiale“ a realitãþii mul-
tidimensionale. Nu existã noþiunea de spaþiu „gol“. Un spaþiu
ce pare a fi gol, este el însuºi substanþã spaþialã. Energia nu
poate curge prin nimic. Trebuie sã existe ceva prin care sã poatã
trece, spre a fi transmisã cãtre locul în care se desfãºoarã activ-
itatea. Substanþa reprezintã suportul prin intermediul cãruia
energia îºi poate realiza curgerea. Substanþa Universului fizic
este materia. În alte realitãþi, aºa cum vom descoperi ulteri-
or, substanþa nu este de naturã materialã. Aºa cum se întîm-
plã cu lumina fizicã, aceastã luminã interioarã poate fi distor-
sionatã pe parcurs, astfel încît mesajul transmis este neclar
sau predispus neînþelegerii. Aceastã luminã interioarã poate
fi blocatã deoarece chiar trecerea prin aceste canale poate fi
îngreunatã din vreo cauzã anume. ªi, mai mult, chiar, ea poate
fi stinsã complet, astfel încît nici o informaþie, de nici un fel,
nu mai poate ajunge la conºtiinþã. Aceasta este ºi cauza pen-
tru care majoritatea oamenilor nu-ºi mai aduc aminte visele
dupã momentul trezirii. Trãirile din vis nu au fost transmise
la conºtiinþã, deci mesajul lor nu a pãtruns. De aceea nici
majoritatea oamenilor nu au un concept real referitor la Sufle-
tul lor – deoarece nu existã nici un schimb de informaþii între
Sufletul lor, corpul lor fizic ºi psihicul lor. Percepþia, în cadrul
fiecãrei dimensiuni, genereazã o calitate relevantã pentru acea
dimensiune, prin urmare existã o multitudine de stãri sau mod-
uri de percepþie. Percepþia corpului fizic, de exemplu,
genereazã percepþia fizicã, ale cãrei trãiri sînt identificate ca
senzaþii. Percepþia pe plan psihic genereazã o calitate specialã,

– 73 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 74

Kenneth Meadows

ce ne permite sã sesizãm impresiile ºi sã ne activãm gîndurile.


Astfel este percepþia – sau, mai degrabã, calitatea de a percepe
– ce suferã schimbãri pe mãsurã ce se produce trecerea de la
un plan la altul sau de la o dimensiune la alta. Percepþia la
nivelul sufletului genereazã conºtiinþa Sufletului, ce ne per-
mite sã avem acces direct la sursa creativitãþii noastre ºi sã
avem trãiri afective pure în corpul nostru fizic, cum ar fi bucu-
ria, euforia, extazul, împlinirea ºi, desigur, iubirea.
Speculaþiile intelectuale despre realitatea Sufletului au
valoare redusã, deoarece nu existã nici o legãturã directã între
Suflet ºi intelect. Intelectul trateazã elemente de informaþie
disparate, ce vin din lumea „de afarã“, iar scopul sãu este de
a le analiza, a le gãsi o interpretare raþionalã, a le înþelege ºi
a le explica. Elementele ce vin din lumea interioarã fac parte
din domeniul de referinþã al intuiþiei – educaþia interioarã,
instruirea interioarã. Prin urmare, percepþia Sufletului este mai
degrabã intuitivã, decît raþionalã. Numai atunci cînd Sufletul
ºi psihicul se integreazã laolaltã cu corpul fizic ºi cînd toate
caracteristicile fiinþei în totalitatea sa funcþioneazã în armonie
ºi unitate, doar atunci existã un canal de legãturã între Suflet
ºi psihic. Cu alte cuvinte, conºtiinþa Sufletului trebuie sã fie
transmisã sferei fizice, pentru a fi decodificatã ºi analizatã de
cãtre psihic. În mod similar, pentru ca percepþia psihicã sã
atingã Sufletul, trebuie sã treacã prin dimensiunea fizicã, mai
înainte de a fi transmisã Sufletului. Corpul fizic serveºte drept
„transformator“ între aceste dimensiuni, nu psihicul. Vedeþi
acum importanþa ºi necesitatea creaþiei fizice? Nu prin inter-
mediul gîndului putem ajunge la Suflet, deoarece Sufletul este
mai presus de intelect. El se gãseºte într-o dimensiune pe care
ºamanii tibetani o numeau „unde nu existã nici psihicul“ – în

– 74 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 75

Realitãtile
, multiple

afara razei de acþiune a pînã ºi celui mai strãlucit intelect. Sufle-


tul – ca ºi Spiritul – poate fi numai trãit!
Senzaþia de percepþie a propriei fiinþe, a propriului Sine,
la care m-am referit mai devreme, este localizatã în cadrul uneia
din „dimensiuni“ – prin urmare numai atunci cînd percepþia
este extinsã, existã un schimb de informaþii între diferite
„niveluri“. Odatã ce o fiinþã umanã îºi recunoaºte caracterul
total, de fiinþã compusã dintr-o multitudine de elemente, pre-
cum ºi de realitatea multidimensionalã, poate avea loc o schim-
bare în energia vieþii, care îºi modificã puterea – sau, ca sã
spunem aºa, „voltajul“, dacã ar fi sã facem o analogie cu ener-
gia electricã. Aceasta poate avea ca efect accelerarea percepþiei
în afara limitãrilor spaþio-temporale ale Universului fizic ºi atin-
gerea altor dimensiuni. Iatã modul în care se realizeazã aºa
numitele „cãlãtorii“ ºamanice. „Cãlãtoriile“ ºamanice reprez-
intã extensii ale percepþiei cãtre alte niveluri ale realitãþii. Per-
cepþia dã voie ca aceste realitãþi, diferite faþã de cele obiºnuite,
sã fie sesizate, iar lumina interioarã transmite cãtre conºtiinþã
informaþiile referitoare la ceea ce se trãieºte acolo.
În momentul în care percepþia este modificatã în
manierã ºamanicã, nu este Sinele cel care se deplaseazã,
deoarece Sinele stã în centrul propriei realitãþi personale. O
modificare a percepþiei presupune o schimbare în modul de
percepere a realitãþii. Deci, nu Sinele este cel care modificã,
ci ceea ce trãieºte Sinele produce modificarea. Acest lucru este
foarte important de înþeles. Schimbarea percepþiei nu este ceea
ce unii numesc „Proiecþie astralã“. Proiecþia astralã, ca ºi tehni-
cile similare acesteia, ce cautã sã proiecteze Sinele în afara
corpului, poate avea ca efect lãsarea corpului fizic descentrat
ºi neprotejat – fãcîndu-l, prin urmare, vulnerabil – ºi-i poate

– 75 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 76

Kenneth Meadows

produce o senzaþie de dezorientare, deloc confortabilã ºi chiar


deranjantã. Ideea nu este de a vã proiecta în afara propriului
corp ºi într-o altã dimensiune, deoarece o parte din propria
fiinþã – sau, cel puþin, un aspect din ea – se aflã deja acolo,
avînd, deci, acces la cunoaºtere. Deci, aici, nu fac o pledoarie
în favoarea Proiecþiei astrale sau a unei abilitãþi fizice ci pen-
tru realizarea unei accentuãri a stãrii de percepþie.
Îmbunãtãþirea calitãþii percepþiei reprezintã adevãrata dez-
voltare spiritualã, avînd ca rezultat sporirea compasiunii, intu-
iþiei, creativitãþii ºi a altor „fructe“ ale Spiritului. Este ceva
foarte diferit de metodele de obþinere a expansiunii Eului ºi
producere a vanitãþii ºi aroganþei.
Aºadar, haideþi sã ne exersãm capacitatea de percepþie din
diferite regiuni ale corpului fizic ºi sã facem experienþa înre-
gistrãrii senzaþiilor trãite pe mãsurã ce realizãm respectivele
activitãþi, ca un exerciþiu preliminar atingerii capacitãþii depline
de a ne strãmuta percepþia cãtre alte zone ale fiinþei noastre
multidimensionale.
Este esenþialã abordarea realizãrii acestei experienþe, ca
ºi a celorlalte, în liniºte, fãrã a vã preocupa de un eventual de-
ranj din partea celorlalþi. Folosiþi o camerã sau alegeþi un loc
unde sînteþi aproape sigur cã nu puteþi fi deranjat pentru cel
puþin o jumãtate de orã ºi solicitaþi sã rãspundã altcineva la
apelurile telefonice pe care le veþi primi, sau chiar lãsaþi ridi-
cat receptorul din furcã. Poate fi de mare ajutor sã înregistraþi
instrucþiunile unora din experimentele descrise ºi propuse în
aceastã carte. Puteþi apoi sã daþi drumul la înregistrare, iar
acest lucru vã va feri de orice neliniºte ulterioarã referitoare
la o eventualã omitere a elementelor sau uitare a ordinii lor
corecte în cadrul experimentului. Din acest motiv, fiecare acþi-

– 76 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 77

Realitãtile
, multiple

une este prezentatã ca paragraf unic în text. Lãsaþi sã treacã


un interval de cel puþin 30 de secunde între fiecare paragraf
înregistrat, pentru a avea posibilitatea de a executa ceea ce
se cere în experiment ºi de a monitoriza efectele obþinute. Tre-
buie sã nu existe nici o grabã. Totul trebuie sã se facã într-o
manierã delicatã, fãrã grabã.

..............................................................................

EXPERIMENTUL 4

Percepþia fizicã

Mai înainte de a începe, desfaceþi-vã la hainele ce le pur-


taþi, astfel încît corpul dumneavoastrã sã nu fie incomodat
în nici un fel, ºi scoateþi-vã pantofii. Poate fi de ajutor, de
asemenea, sã vã acoperiþi ochii cu o legãturã, fãrã a vã strînge,
pentru a împiedica sã fiþi distraºi în vreun fel, însã care sã
vã dea posibilitatea sã o îndepãrtaþi cu uºurinþã, pentru a
putea lua notiþe. Puteþi realiza acest experiment ori întinºi
pe spate, ori ºezînd pe un scaun cu spãtar înalt ºi drept. Un
avantaj al ºederii culcat pe spate este acela cã energiile sînt
menþinute bine împãmîntate. Dacã preferaþi sã staþi pe spate,
asiguraþi-vã cã tãlpile picioarelor vã sînt în contact ferm cu
podeaua. Aranjaþi-vã poziþia, pînã cînd vã simþiþi conforta-
bil ºi totalmente în largul dumneavoastrã. O stare relaxatã
este o cerinþã prealabilã importantã pentru orice activitate
ºamanicã. Relaxarea nu reprezintã numai o eliberare de ten-

– 77 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 78

Kenneth Meadows

siunile fizice, ci este ºi o renunþare la grijile ºi preocupãrile


treburilor lumeºti, în condiþiile eliberãrii de sub orice inter-
ferenþã emoþionalã sau blocaj. Relaxarea este o stare de recep-
tivitate calmã în care ne îndepãrtãm voit de grijile
obiºnuite, de toate zilele, în scopul de a ne simþi în totali-
tate comod în propriul ansamblu de energii.
Vã veþi muta acum percepþia în sus, de-a lungul cor-
pului, ºi, pe mãsurã ce faceþi asta, monitorizaþi-vã toate sen-
zaþiile, impresiile, imaginile psihice ºi trãirile afective pe care
le trãiþi, odatã cu îndreptarea pe rînd, a atenþiei, asupra cîte
unei pãrþi a corpului. Ca ºi în experimentul nr. 3, nu tre-
buie exercitat nici un efort. Nu existã nici o forþã a Voinþei,
nici vreo încercare de a analiza sau interpreta semnificaþia
relevantã a ceea ce este trãit. Savuraþi, doar, experienþa ºi
nu încercaþi sã faceþi nimic. Doar lãsaþi-vã purtat
Închideþi ochii ºi îngãduiþi atenþiei sã vi se îndrepte
asupra piciorului drept. Miºcaþi degetele de la picior ºi încor-
daþi muºchii, ca ºi cum v-aþi rãsuci piciorul în jurul unei
stinghii. Apoi, relaxaþi muºchii respectivi ºi percepeþi-vã sen-
zaþiile din picior. Notaþi în carneþel observaþiile fãcute
Lãsaþi-vã percepþia sã se deplaseze cãtre rotula
piciorului drept. Încordaþi puþin muºchiul, astfel încît rotu-
la sã se miºte uºor spre în sus, apoi relaxaþi imediat.
Urmãriþi-vã rãspunsurile la aceste acþiuni ºi scrieþi-le în
carneþel. Procedaþi la fel ºi cu piciorul stîng.
Percepþia vi se poate concentra acum asupra feselor.
Încordaþi muºchii respectivi, pentru a vã impune concen-
trarea atenþiei asupra acelei zone. Relaxaþi muºchii ºi obser-
vaþi orice senzaþie, impresie psihicã sau trãire afectivã prin
care treceþi. Notaþi toate acestea în carneþel.

– 78 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 79

Realitãtile
, multiple

Acum îndreptaþi-vã atenþia asupra organelor sexuale.


Încordaþi muºchii din zonã ºi percepeþi prezenþa organelor
genitale. Relaxaþi tensiunea creatã ºi monitorizaþi toate
rãspunsurile ce pot apare. Notaþi aceste rãspunsuri.
Deplasaþi centrul atenþiei în sus, de-a lungul corpului,
cãtre abdomen. Uºor, apãsaþi-vã pe stomac ºi concentra-
þi-vã capacitatea de percepþie asupra regiunii abdominale.
Relaxaþi-vã ºi rãmîneþi în gardã, cu atenþia concentratã
asupra stomacului, pentru a percepe orice impresie, formã
sau culoare puteþi vedea cu ochii minþii. Trãiþi vreo emoþie
în momentul în care vã percepeþi abdomenul? Din nou,
notaþi ceea ce simþiþi.
Treceþi, acum, la regiunea pieptului. Respiraþi uºor,
adînc, pe mãsurã ce vã deplasaþi percepþia cãtre piept. Opri-
þi-vã acolo ºi concentraþi-vã toatã atenþia în aceastã regiune.
Nu ezitaþi sã vã þineþi respiraþia pentru cîteva secunde. Apoi,
pe mãsurã ce expiraþi, monitorizaþi-vã uºor toate reacþiile.
Adãugaþi ºi aceastã experienþã la notiþele luate.
Deplasaþi-vã acum cãtre braþul stîng, în partea sa infe-
rioarã. Flexaþi muºchii, pentru a vã ajuta sã vã concentraþi
atenþia asupra acelei zone; apoi, relaxaþi ºi îngãduiþi per-
cepþiei sã se concentreze asupra regiunii inferioare a braþu-
lui stîng. Urmãriþi-vã rãspunsurile la aceste acþiuni ºi înre-
gistraþi-le în carneþel
Treceþi, acum, la mîna acelui braþ. Strîngeþi mîna pumn
ºi concentraþi-vã percepþia asupra sa. Relaxaþi, apoi, mîna
ºi permiteþi atenþiei sã zãboveascã acolo pentru cîteva clipe.
Repetaþi aceleaºi acþiuni cu braþul ºi mîna dreaptã.
Acum, coloana vertebralã. Deplasaþi-vã percepþia cãtre
baza coloanei vertebrale. Puteþi sã contractaþi muºchii

– 79 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 80

Kenneth Meadows

anusului, pentru a vã putea îndrepta mai uºor atenþia asupra


acelui loc. Apoi, încet, deplasaþi-vã percepþia cãtre în sus,
de-a lungul coloanei vertebrale. Încet, îngãduiþi percepþiei
sã se deplaseze de la baza coloanei vertebrale cãtre în sus,
de-a lungul coloanei, ca un lift ce urcã uºor, cãtre gît ºi baza
craniului, pentru a ajunge, în final, la baza creierului, pînã
în centrul craniului. Ce simþiþi atunci cînd percepþia vi se
deplaseazã încet cãtre în sus, spre cap? Iarãºi, faceþi o
descriere a rãspunsurilor obþinute.
Deplasaþi percepþia, acum, in interiorul capului.
Simþiþi, cumva, vreo senzaþie în vreuna din pãrþile corpu-
lui? O cãldurã? O rãcealã? O furnicãturã sau o pulsaþie? Aveþi
imagini, forme sau culori care vã apar în faþa ochilor minþii?
Aveþi vreo strãfulgerare de inspiraþie? Cum vã simþiþi acum,
cînd percepþia vã este concentratã în mijlocul capului? Sen-
zaþia dumneavoastrã este una de bucurie, de satisfacþie ºi
bunãstare? Notaþi totul.
Acum, respiraþi profund de cîteva ori. Întindeþi-vã
braþele, apoi picioarele ºi descoperiþi-vã ochii. Ridicaþi-vã în
picioare ºi întindeþi-vã braþele încã de cîteva ori, pentru a
vã obiºnui cu împrejurimile. Apoi finalizaþi relatarea, cît timp
totul vã este încã proaspãt în minte, altfel aþi putea omite
unele detalii. La terminarea acesteia, mergeþi ºi prepara-
þi-vã o ceaºcã de cafea sau de ceai ºi beþi-o, apoi, în liniºte,
înainte de a vã relua activitãþile normale.
...............................................................................

În acest experiment, de exersare a capacitãþii de percepþie,


am descoperit cã punctul focal al concentrãrii atenþiei poate

– 80 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 81

Realitãtile
, multiple

fi schimbat dupã dorinþã, el putînd fi orice regiune sau orice


parte a corpului. De asemenea, am vãzut cã percepþia
activeazã un rãspuns, uneori în unele pãrþi ale corpului, iar alte-
ori în alte moduri decît sub forma impulsurilor generate de
senzaþiile fizice, deoarece percepþia poate stimula ºi psihicul,
producînd trãiri afective. Acest proces de schimbare a percepþiei
extinde ºi dilatã, totodatã, ºi percepþia noastrã asupra realitãþii.
Aºadar, haideþi sã examinãm modul în care se modificã reali-
tatea, ca rãspuns la zona în care percepþia noastrã se concen-
treazã cu precãdere.

Percepþii ale realitãþii


Realitatea – potrivit definiþiei dicþionarului – este „ceea
ce stã la baza aparenþelor“. Asta înseamnã cã realitatea este,
mai degrabã, tot ceea ce este trãit, decît ceea ce este doar
aparent. Acum, acest lucru este interesant deoarece, în soci-
etatea în care trãim, am fost învãþaþi cã realitatea este formatã
numai din lumea înconjurãtoare ºi din ceea ce percepem noi
din ea. La urma urmelor, realitatea este acolo. O putem vedea,
auzi, atinge ºi mirosi, ºi chiar putem gusta cîte ceva din ea.
Scaunul pe care staþi atunci cînd citiþi aceastã carte este solid
ºi vã oferã sprijin. Îi puteþi simþi tãria cadrului, precum ºi
supleþea pernei ºezutului. Dacã vã ridicaþi în picioare, o sã per-
cepeþi podeaua tare dedesubtul picioarelor ºi un perete dur
în apropiere, pe care îl puteþi atinge ºi, astfel, puteþi ºti cã este
acolo. Puteþi deschide o uºã ºi vã puteþi deplasa într-o bucãtãrie,
unde sã vã preparaþi o bãuturã, al cãrei gust sã îl savuraþi

– 81 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 82

Kenneth Meadows

îndelung. Dacã închideþi în acel moment ochii ºi încercaþi sã


vã duceþi înapoi în camera unde aþi fost la început, sînt ºanse
sã vã loviþi de vreo mobilã ºi, poate, chiar sã vã faceþi vreo vînã-
taie sau sã vã intre vreo þeapã – probe elocvente cã lucrurile
din jur sînt destul de „reale“! În orice caz, aºa cum s-a descope-
rit în noua ºtiinþã a fizicii cuantice, obiectele fizice pe care le
percepem peste tot în jurul nostru nu sînt atît de solide, în
definitiv, ci ele sînt formate, în cea mai mare parte din spaþiu.
Fiecare obiect în realitatea fizicã, inclusiv corpul dumneavoas-
trã fizic, este, de fapt, compus din mãnunchiuri turbionare de
energie – particule infinitezimale ce danseazã în modele de
miºcare atît de rapide, încît par a fi „solide“. Într-adevãr, mi
s-a sugerat cã, dacã ar fi posibil sã se extragã tot spaþiul din
atomii care compun corpul meu fizic, ar fi nevoie de micro-
scop pentru a se examina ce a mai rãmas din mine! Tot ceea
ce vedem în jur nu este nimic altceva decît complicate mode-
le de energie. Ceea ce în ochii noºtri apare ca fiind real ºi atît
de permanent, nu este decît o „aparenþã“ a ceva ce, de fapt,
este trecãtor. Ceea ce au tot afirmat ºamanii ºi misticii
diferitelor culturi de-a lungul vremurilor este mai în concor-
danþã cu ceea ce rezultã în prezent din descoperirile fãcute
în fizica cuanticã, decît conceptele materialiste tradiþionale,
în spiritul cãrora am fost educaþi majoritatea dintre noi. Cînd
îmi fac scurta plimbare cãtre poºtã, în satul englezesc unde
locuiesc, îmi introduc scrisorile într-o cutie poºtalã roºie. Acum,
acea cutie poºtalã pentru mine este realã ºi aº putea jura cã
este de culoare roºie, pentru cã aceasta este culoarea pe care
o vãd de fiecare datã. Cã este roºie, este un fapt cert. Însã aces-
ta nu este adevãrul. Adevãrul este cã, de fapt, aceastã culoare
roºie nu este deloc vãzutã de creierul meu! Imaginea luminoasã

– 82 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 83

Realitãtile
, multiple

ajunge la ochii mei rãsturnatã ºi produce oscilarea nervului


optic; impulsurile sale sînt trimise celulelor din creier, care
întorc imaginea „cu capul în sus“ ºi traduc respectiva oscilaþie
într-un cod de culori. În acest caz, oscilaþia undelor de luminã
conþine toate culorile cu excepþia roºului. Deci culoarea pe care
o vãd nu este deloc acolo. Absenþa capãtului roºu din spectrul
luminii este cea care face cutia poºtalã sã parã a fi roºie. Deci,
ceea ce vãd nu este deloc acolo. Ceea ce vãd reprezintã o impre-
sie internã a ceva ce pare sã fie real.
O realitate nu este „ceva“ finit în afara noastrã, aºa cum
am fost învãþaþi sã credem. Realitatea este o experienþã lãun-
tricã. Aceasta deºi putem separa ceea ce pare a fi extern, ceea
ce observãm cã ne este personal, deoarece realitatea – reali-
tatea voastrã ºi realitatea mea – reprezintã ceea ce fiecare din-
tre noi înþelegem din aparenþele sesizate. Este ceea ce fiecare
dintre noi simþim ca fiind prezent în propriul nostru cerc de
percepþie. Este ceea ce se trãieºte! Prin urmare, realitatea nu
este o condiþie staticã. Ea se miºcã în continuu, este în con-
tinuã schimbare, ca orice altceva ºi chiar noi sîntem cei care
ne modificãm propria noastrã percepþie a realitãþii datoritã gîn-
durilor, convingerilor ºi atitudinilor – ne creãm propria noastã
realitate. Ne limitãm la ceea ce este real pentru noi!
Realitatea fizicã reprezintã numai o porþiune din ceea ce
ne-ar fi posibil sã trãim din perspectiva totalitãþii fiinþei noas-
tre. Deoarece realitatea este ceea ce se trãieºte ºi nu doar ceea
ce se observã, trebuie atunci sã existe ºi alte realitãþi decît cea
pe care o percepem în viaþa obiºnuitã, de fiecare zi. Dacã pri-
vim aceastã realitate de fiecare zi ca fiind „obiºnuitã“, deoarece
ne este familiarã, am putea atunci sã denumim orice altã rea-
litate ca fiind ne-obiºnuitã. Realitãþile ne-obiºnuite diferã de

– 83 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 84

Kenneth Meadows

realitatea obiºnuitã; adicã nu sînt guvernate de legi fizice care


se aplicã în realitatea obiºnuitã, deoarece aceste alte realitãþi
se aflã la alte niveluri de existenþã – în alte dimensiuni – ºi
pot fi doar trãite în diferite stadii de percepþie.
O definiþie a dimensiunii, potrivit dicþionarului, este „o
extensie a unei mãsuri într-o direcþie definitã“. Realitatea
obiºnuitã este privitã ca extinzîndu-se în trei direcþii – lungime,
lãþime ºi înãlþime sau adîncime. Simþurile noastre fizice – în
special vãzul, auzul ºi simþul tactil – ne dau posibilitatea sã
înþelegem existenþa fizicã drept o trãire tridimensionalã. De
fapt, realitatea fizicã cuprinde ºi a patra dimensiune – Tim-
pul. Deºi Timpul este înþeles, de obicei, ca avînd semnificaþia
de duratã, el poate fi privit, de asemenea, ca o „mãsurã“ în
care are loc o succesiune de evenimente. Aceste alte „dimen-
siuni“ – alte realitãþi, alte sfere de existenþã – nu sînt aflate
„la mare distanþã” ci, de fapt, totalmente la îndemînã.
Într-adevãr, ele ocupã aproximativ aceeaºi localizare spaþialã
ca ºi realitatea fizicã „obiºnuitã“. Respectivele dimensiuni nu
sînt nici separate de aceastã realitate. Ele sînt doar defazate
în raport cu ea, deoarece existã în diferite stãri de vibraþie –
niveluri de frecvenþã – ce nu pot fi sesizate cu ajutorul
simþurilor fizice ºi instrumentelor ºtiinþifice. Aceste sfere ale
realitãþilor – aceste „alte lumi“, dacã vreþi – se întrepãtrund
în totalitate cu Universul fizic în care trãim, în care ne miºcãm
ºi în care se gãseºte fiinþa noastrã.
Haideþi sã facem o analogie. Multitudinea de canale de
televiziune ce pot fi recepþionate de cãtre ecranul nostru de
televizor ocupã toate acelaºi spaþiu aerian. În procesul de trans-
misie, ele, de fapt, trec prin acelaºi spaþiu pe care îl ocupãm
ºi noi, chiar dacã nu bãgãm de loc de seamã acest lucru.

– 84 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 85

Realitãtile
, multiple

Oricum, fiecare transmisie ocupã o lungime de undã a benzii


de frecvenþã, ce are nevoie sã fie localizatã ºi „coborîtã“ cu
ajutorul sistemelor electronice de transformare, din interiorul
receptorului de televiziune. Informaþia cuprinsã în acele sem-
nale este descifratã ºi prezentatã din nou, de data aceasta în
„limba“ realitãþii fizice, astfel încît atît corpul nostru fizic, cît
ºi psihicul sã primeascã respectivele mesaje ºi sã le înþeleagã.
Celelalte realitãþi pot fi percepute numai prin realizarea
acordului fin cu modelele lor de energie, iar acest lucru se poate
face prin transferarea percepþiei cãtre un „vehicul“ cu mult
mai eteric decît corpul fizic – unui corp care sã funcþioneze
pe acele frecvenþe. Rezultatul acestui transfer este o stare modi-
ficatã de percepþie, care face sã poatã fi conºtientizatã „noua“
realitate. O stare modificatã de percepþie este o manierã de
„conectare“ a conºtiinþei cu alt aspect al unei fiinþe multidi-
mensionale. Este, de asemenea, necesarã reþinerea trãirilor
rezultate în urma experienþei trãite ºi aducerea lor înapoi, în
lumea conºtiinþei obiºnuite, pentru a fi diagnosticate ºi anali-
zate. Schimbul de informaþii între diferite realitãþi este una
din principalele abilitãþi ale unui ºaman ºi ale unui ºamanist
(o persoanã care aplicã principiile ºamanice în viaþa sa per-
sonalã, însã nu se pretinde a fi un ºaman). Într-adevãr, aceastã
capacitate a unui ºaman de a „cãlãtori“ în alte dimensiuni ºi
a reveni cu informaþii din acel „voiaj“ este ceea ce face dife-
renþa între un ºaman ºi un medic dintr-un trib sau un mediu
din domeniul spiritismului, ori un telepat cu capacitãþi
extrasenzoriale.
Cuvîntul „ºaman“ derivã din limba locuitorilor regiunii
Tungus, din Siberia, ºi poate fi tradus ca fiind „cel înþelept“,
„cel care cunoaºte“, ori „cel care cunoaºte extazul“. Aceasta

– 85 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 86

Kenneth Meadows

se referã la capacitatea deosebitã a unui ºaman, de a percepe


realitãþi care co-existã alãturi de realitatea fizicã „obiºnuitã“
ºi de a aduce de acolo cunoºtinþe care au aplicabilitate în unele
activitãþi din viaþa de zi cu zi – o experienþã care este, în mod
frecvent, extaticã.
De-a lungul timpului, ºamanii au acþionat conform unei
serii de principii potrivit cãrora existã realitãþi ne-obiºnuite
care, deºi sînt, într-un anumit fel, distincte, nu numai cã se
suprapun cu realitatea fizicã, dar o ºi afecteazã, o ºi influ-
enþeazã. Aceste alte realitãþi erau privite de ºamanii triburilor
ca fiind „spirituale“, deoarece ele nu sînt fizice ºi, prin urmare,
nu existã posibilitatea perceperii lor prin intermediul vederii
normale; ºi le considerau în acest mod pornind de la ideea cã
realitatea fizicã ºi cea spiritualã reprezintã polaritãþi comple-
mentare.
Aceste alte realitãþi pot fi simþite printr-o schimbare de
percepþie cãtre un „corp“ pe care-l avem în posesie ºi care
funcþioneazã în respectiva realitate sau lungime de undã.
Fiecare corp serveºte drept vehiculul în care „dumneavoastrã“
– Spiritul inteligent – puteþi funcþiona în realitatea potrivitã.
Din moment ce, de exemplu, realitatea fizicã este, în esenþã,
un univers dens, al formelor, pentru a fi perceputã ºi explo-
ratã va fi necesar un vehicul personal el însuºi cu formã ºi den-
sitate. Numim acest vehicul personal „corp fizic“. În realitatea
psihicului existã ºi acolo forme ºi modele însã acestea nu au
densitate ºi îºi schimbã rapid forma ºi aparenþa, precum ºi
momentele în care vin ºi pleacã. Toate acestea sînt observate
din punct de vedere psihic prin intermediul unui corp psihic.
Existã ºi o realitate a Sufletului, care se poate înþelege cu aju-
torul unui corp al Sufletului. Deºi independente, aceste „cor-

– 86 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 87

Realitãtile
, multiple

puri“ diferite nu sînt separate de noi. Ele reprezintã aspecte


diferite – alte straturi ale fiinþei unice, multidimensionale, care
sîntem.
Fiinþa totalã, multidimensionalã, cu straturile sale
diferite existînd fiecare într-o altã „dimensiune“ a universului
multiplu reprezintã manifestarea Spiritului nevãzut. Fiecare
strat sau corp este o expresie, în cadrul fiecãrei dimensiuni în
parte, a Spiritului. Aºadar, existenþa le cuprinde pe toate – Corp,
Psihic, Suflet ºi Spirit. Fiecare corp sau strat este o navã a
inteligenþei Spiritului, guvernatã de acesta, fiind, prin urmare,
doar un aspect sau o faþetã diferitã a aceleiaºi fiinþe.
Realitatea fizicã ºi cea spiritualã sînt polaritãþi comple-
mentare ale totalitãþii Întregului, adicã ale Întregului reprezen-
tat de mine, ale Întregului reprezentat de dumneavoastrã, ºi
aºa mai departe. Ca într-o hologramã, Întregul este prezent
în fiecare faþetã.

– 87 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 88

Întregimea nu este o calitate


a psihicului,
ci un aspect al Spiritului.
Aceastã întregime reprezintã
o prezenþã unicã
ce se gãseºte în noi înºine – trebuie
doar sã fie redescoperitã.

– 88 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 89

CAPITOLUL 4

Realitatea psihicului

Î n afara de Corpul fizic, alcãtuit din carne, sînge ºi oase,


ºi de Corpul energetic, format din energie subtilã, mai
avem ºi Corpul psihic, care este format din substanþã psihicã.
La rîndul sãu, ºi acesta se întrepãtrunde cu corpul fizic, avînd
o formã similarã acestuia – cap, piept, tors, braþe, picioare,
palme ºi tãlpi. Corpul psihic este un vehicul al personalitãþii
ºi este asociat cu psihicul ºi procesele gîndirii. El prezintã legã-
turi cu Corpul energetic, corpul fizic ºi creierul, prin intermedi-
ul chakrelor plexului solar ºi gîtului.
Personalitatea se defineºte ca fiind ansamblul calitãþilor
caracteristice unei persoane. Personalitatea noastrã reprezin-
tã suma totalã a tuturor caracteristicilor, trãsãturilor ºi trãiri-
lor afective ce ne aparþin ºi prin intermediul cãrora ne exprimãm
propria noastrã individualitate. Într-o abordare ºamanicã, per-
sonalitatea poate fi descrisã ca o combinaþie a acelor modele
energetice cu care ne-am nãscut, pe care ni le-am dezvoltat
ulterior ºi prin intermediul cãrora ne exprimãm caracterul Unic.
Ceea ce facem de-a lungul întregii vieþi cu acele modele ener-
getice reprezintã factorii ce ne „modeleazã“ caracterul.

– 89 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 90

Kenneth Meadows

Modelele energetice care contribuie la formarea persona-


litãþii sînt o combinaþie între ceea ce am moºtenit pe cale
geneticã, prin intermediul pãrinþilor noºtri, ºi ceea ce Sufle-
tul nostru a hotãrît cã a fost propice cultivãrii Spiritului, mai
înainte ca încarnarea noastrã sã se producã. Mediul ambient
fizic, în special pe timpul copilãriei, are un efect de formare
a personalitãþii, mai ales în ceea ce priveºte temperamentul.
Momentul din decursul anului, precum ºi locul naºterii repre-
zintã valori semnificative, datoritã faptului cã unele din aces-
te modele energetice reprezintã date provenite din configu-
raþia puterilor Cosmice „cereºti“ – Soarele, Luna, alte stele ºi
planete – precum ºi din influenþa produsã de miºcarea forþelor
naturale ale Pãmîntului, predominante în timpul respectivu-
lui anotimp sau moment al anului. Vom examina aceºti fac-
tori mai în amãnunt, în cuprinsul Capitolului 5.

Psihicul
Înainte de a lua în discuþie natura Corpului psihic, este
necesar sã înþelegem cîteva aspecte referitoare la psihic. Edu-
catori, oameni de ºtiinþã, filozofi, medici practicieni ºi teolo-
gi, nu sînt încã pe deplin de acord asupra unei definiþii exacte
a psihicului. Ceea ce ºtiu cu toþii este cã nu poate fi vorba doar
de creier. Creierul este un „organ“ fizic, folosit de cãtre psi-
hic. Într-adevãr, creierul poate fi asemãnat cu un computer.
Creierul, acest adevãrat bio-computer, poate fi identificat ºi
mãsurat, deoarece este o prezenþã fizicã, fiind o piesã esenþialã
din „echipamentul“ corpului fizic. În ceea ce priveºte psihicul,

– 90 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 91

Realitatea psihicului

acesta nu poate fi identificat ºi mãsurat în aceeaºi manierã,


dat fiind faptul cã este un element non-fizic ºi, ca urmare, intan-
gibil. Astfel, deºi cei care au realizat studii referitoare la psi-
hic poate nu înþeleg pe deplin natura acestuia, ei ºtiu totuºi
cã el existã.
Dicþionarele definesc psihicul ca fiind „locul unde
sãlãºluiesc conºtiinþa ºi emoþiile“. Cu alte cuvinte fiind spus,
psihicul reprezintã sursa gîndurilor ºi a trãirilor afective. Gîn-
dul ºi emoþia îºi au sorgintea în psihic, însã ele nu ne lãmuresc
asupra a ce este psihicul, ci numai cã acesta se aflã acolo pen-
tru a ne da posibilitatea sã avem gînduri ºi emoþii. Aºadar, deºi
specialiºtii nu pot defini cu precizie psihicul sau locul în care
se aflã el, pe de-o parte, iar pe de alta încã mai au mult de
lucru pentru a descoperi cum lucreazã psihicul, ei sînt de acord
cã acesta este un element real. El existã. Însã în ce mod? ªi,
mai ales, de ce?
Poate o parte a dificultãþii stã în faptul cã noi toþi am fost
obiºnuiþi sã privim psihicul ca pe un element material – un
obiect cu o existenþã separatã, precum creierul sau corpul,
deoarece ºtiinþa a tratat psihicul ca pe o maºinãrie complexã.
Realitatea este cã psihicul nu este un obiect. El nu este o
maºinãrie. Psihicul reprezintã un proces. Psihicul este un
procesator de informaþii.
Scopul esenþial al existenþei psihicului este reprezentat
de procesarea de informaþii. Aceasta este funcþia sa, obiectivul
sãu. Atunci cînd afirmãm despre cineva cã „nu este în toate
minþile“, ne referim la faptul cã respectiva persoanã ºi-a pier-
dut capacitatea de a procesa informaþii – de a gîndi, în defin-
itiv! Cînd sîntem întrebaþi: „la ce te gîndeºti?“, sîntem invi-
taþi sã ne dezvãluim procesele psihice ale gîndurilor. Atunci

– 91 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 92

Kenneth Meadows

cînd ni se spune „sã ne gîndim“ la un subiect anume, sîntem


îndemnaþi de fapt sã luãm în calcul respectivul element, sã-l
analizãm cu atenþie, sã-l examinãm în detaliu.
Gîndurile reprezintã miºcarea modelelor energetice în
sfera psihicului, iar un model susþinut este acela de la care poate
lua formã modelul fizic. Aºadar, gîndurile furnizeazã psihicu-
lui acele modele care dau posibilitatea formãrii realitãþii fiz-
ice. Atunci cînd „ne rãzgîndim“, ne modificãm maniera în care
procesãm informaþiile ºi, procedînd în acest mod, ne modificãm,
în consecinþã, ºi experienþele pe care urmeazã sã le avem
Atunci cînd psihicul este perceput drept ceea ce este cu
adevãrat – mai degrabã un proces, o activitate, decît un obiect
– el începe sã-ºi piardã mult din aura sa de mister, deoarece
deja recunoaºtem adevãrata sa identitate: un proces menit sã
serveascã Spiritului drept intermediar între materie si spirit.
În interpretarea ºamanicã, psihicul funcþioneazã într-o
dimensiune aflatã între vibraþiile materiei ºi cele ale Sufletu-
lui. Mintea noastrã a fost creatã dintr-un model similar struc-
turii spiralei dublu helicolidale a ADN-ului, model care conþine
planul de bazã pentru întregul nostru corp fizic, conþinut în
fiecare celulã a acestuia. Structura ADN este o modalitate de
materializare a modelelor moºtenite din strãmoºi ºi, în acelaºi
timp, în rezonanþã cu Sufletul, este o modalitate prin care se
permite aptitudinilor sã se perpetueze, pentru a gãsi, astfel,
într-un anumit fel, o modalitate de exprimare. Psihicul nostru
a luat fiinþã odatã cu corpul fizic pentru a procesa informaþi-
ile pe care acestea urma sã le primeascã, iar prin intermedi-
ul acestuia sîntem capacitaþi sã ne manifestãm propriile mod-
ele de gîndire, ca serviciu adus Spiritului nostru. Modelele noas-
tre psihice s-au adunat în substanþa psihicã, ea însãºi element

– 92 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 93

Realitatea psihicului

de bazã, din dimensiunea psihicului, construind pentru noi un


corp psihic, în aceeaºi manierã în care a fost fãurit pentru noi
corpul fizic, din substanþa fizicã. Corpul nostru psihic s-a dez-
voltat ºi s-a modificat de-a lungul anilor, în aceeaºi mãsurã în
care corpul nostru fizic s-a modificat de la bebeluº la copil ºi
la adolescent, maturizîndu-se, apoi, ºi devenind adult. Deoa-
rece substanþa psihicã este pliabilã, maleabilã, ea poate fi mode-
latã în modele ºi forme complexe, din informaþiile transmise
acesteia de cãtre conºtiinþa psihicã. Substanþa psihicã este mai
predispusã schimbãrii decît substanþa fizicã, datoritã faptului
cã se aflã într-o continuã stare de miºcare. De aceea ºi este
asemãnatã cu aerul, mai exact fie spus, cu miºcarea elementelor
aflate în aer. Noþiunea de substanþã este în general, privitã ca
fiind ceva material, însã, în acest caz, nu este aºa. În înþelegerea
ºamanicã, substanþa este acel element prin care poate curge
energia. Energia nu poate trece prin nimic, pentru cã, în acest
caz, pur ºi simplu ea ar înceta sã mai existe. Natura substanþei
diferã, pe mãsurã ce ne miºcãm prin diferite dimensiuni, ºi este
în legãturã directã cu tipurile de energie care curg prin ea.
Corpul nostru psihic proceseazã informaþiile cu care se
hrãneºte, venite sub formã de modele de energie ºi numite gîn-
duri ºi idei. Acestea sînt asimilate de cãtre corpul psihic în
acelaºi mod în care corpul nostru fizic digerã alimentele cu
care se hrãneºte, pentru propria sa plãcere, pentru creºtere,
pentru reparaþii ºi în scopul de a se întreþine.
Întocmai cum corpul nostru fizic este susþinut de ceea
ce mîncãm, la fel se petrec lucrurile ºi în cazul psihicului. Ceea
ce psihicul absoarbe, este în aceeaºi mãsurã asimilabil
energiei ca ºi alimentele digerate în corpul nostru. Hrana ce
nutreºte psihicul, în orice caz, nu este o substanþã fizicã, ci

– 93 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 94

Kenneth Meadows

psihicã – imagini, gînduri, idei, concepte ºi convingeri. Cînd


aceste imagini ºi idei sînt atît de puternice, ca efect, încît stim-
uleazã emoþiile ºi produc senzaþii fizice, consecinþele lor sînt
foarte puternice. O dietã constantã de imagini cu încãrcãturã
psihicã prea mare, în care se comit cu obstinaþie scene de vio-
lenþã, cruzime, brutalitate, dorinþã sexualã ºi moravuri
uºoare, ambalate cu inocenþã sub eticheta „programe de diver-
tisment”, reprezintã în egalã mãsurã un pericol pentru sãnã-
tate ca ºi o dietã de mîncãruri de tip „fast food”, plinã de sub-
stanþe nocive ºi dãtãtoare de dependenþã, deºi, ca ºi acestea
din urmã, ºi ele vin prezentate ºi ambalate într-un mod foarte
atractiv. Deºi corpurile noastre fizice sînt echipate cu meca-
nisme naturale de siguranþã, capabile sã ofere protecþie împotri-
va impuritãþilor care ar putea avea efect vãtãmãtor asupra sa,
orice supraîncãrcare cu toxine va otrãvi în cele din urmã între-
gul sistem. La fel se petrec lucrurile ºi în cazul psihicului
Televiziunea, sprijinitã de tehnologia computerizatã, a
devenit în prezent principalul mijloc de informare, educare,
divertisment ºi evadare din cotidian, însã la fel de bine trebuie
sã recunoaºtem cã este ºi un puternic manipulator. Este atît
de puternic acest instrument, încît este capabil sã modifice
chiar felul în care percepem lumea înconjurãtoare! Ori vom
învãþa cum sã îl stãpînim, ori vom fi stãpîniþi de acesta!
Pãrinþii îºi avertizeazã copiii sã nu accepte dulciuri din
partea strãinilor, deoarece sînt conºtienþi de pericolul oferit
de abuzurile sãvîrºite asupra copiilor. Însã cîþi din aceºti pãrinþi
sînt la fel de protectori atunci cînd vine vorba de a se asigu-
ra cã progeniturile lor nu sînt seduse de un furnizor de
„bunãtãþi” cu mult mai subtil, ce se oferã sub numele de „diver-
tisment TV”?

– 94 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 95

Realitatea psihicului

Un raport publicat în revista British Medical Journal în


luna februarie 1994, semnat de consultantul pe probleme de
psihiatrie infantilã, dr. Walter Silveira, ºi de dr. Dawn Simmons,
secretar responsabil cu înregistrarea cazurilor din domeniul
psihiatriei infantile, indica faptul cã o dietã zilnicã de imagini
televizate conþinînd elemente de violenþã ºi sex ruineazã
tinerele vieþi. La Spitalul Gulson, din Coventry, Marea Britanie,
aceºti specialiºti au tratat copii cu vîrsta de zece ani care
prezentau simptomele unei afecþiuni cunoscute sub numele
de deranjament cauzat de stres post-traumatic, ca urmare a
vizionãrii unei producþii TV de ficþiune, realizatã sub forma unui
documentar ºi avînd ca subiect o familie prinsã în mijlocul unui
teribil poltergeist. Un bãieþel a fost atît de speriat dupã aceea,
încît a suferit atacuri de panicã, iar în momentul în care mama
sa nu a mai putut face faþã suferinþelor copilului, a fost inter-
nat în spital, unde a fost tratat vreme de opt luni! Deranja-
mentul cauzat de stres-ul post-traumatic apare de obicei la
unele persoane a cãror condiþie este rezultatul unei traume
produse de un accident grav sau de ororile provocate de o expe-
rienþã de rãzboi. Raportarea acestui caz a survenit la numai
cîteva sãptãmîni dupã ce doi bãieþi, unul de zece ani ºi altul
de unsprezece ani, au fost gãsiþi vinovaþi de crima macabrã
sãvîrºitã asupra unui copil de doi ani din Merseyside, Marea
Britanie, comisã dupã vizionarea unui film video de genul „hor-
ror”, ce conþinea acte de violenþã similare celor sãvîrºite de
ei asupra micuþei lor victime. În ciuda avertismentului oferit
de acest caz, ca ºi a altora de acest gen, mai existã cinici care
încã afirmã cã un copil este capabil sã facã diferenþa, în aceeaºi
mãsurã ca ºi un adult, între situaþiile reale ºi ficþiune!

– 95 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 96

Kenneth Meadows

Aºa cum am indicat, psihicul este un proces. Este, de


asemenea, ºi un container. Acesta conþine elementele pe care
noi înºine le aºezãm înãuntru, dar ºi pe cele pe care alþii le
aºeazã acolo, cu permisiunea noastrã. Psihicul unei persoane
este un univers. Psihicul alteia este de asemenea un univers.
Fiecare dintre noi avem universul nostru psihic, care este în
întregime personal, datoritã faptului cã fiecare dintre noi avem
un psihic propriu. ªi avem de-a face cu o ecologie a psihicu-
lui, la fel de bine cum existã o ecologie a lumii fizice. Termenul
„ecologie“ derivã din cuvîntul grecesc oikos, care înseamnã
„casã“, locul în care trãim. Deci, ecologia fizicã este cãminul
nostru „exterior“– lumea naturalã a existenþei noastre fizice.
Ecologia noastrã psihicã este casa din interior a psihicului nos-
tru, fiind lumea existenþei noastre psihice. Atît timp cît refuzãm
sã permitem gunoiului sã se îngrãmãdeascã în casa noastrã,
sîntem, oare, la fel de restrictivi în a permite furnizorilor de
gunoi mental sã-ºi verse deºeurile în psihicul ºi în universul
nostru psihic? La urma urmei, sîntem noi înºine cei care
rãmînem cu sarcina de a-l curãþa sau gunoiul va putrezi acolo!
Calitatea rezultatului produs de psihicul nostru este direct
proporþionalã cu calitatea materialului care intrã la procesare.
Aºa date intrate la procesare, aºa calitate a produselor finite
la ieºire. Lumea „de acolo“ este în mod colectiv o reflexie a
lumii „de aici“, aflatã în mod colectiv în psihicul nostru. Într-
o societate democraticã, libertatea de expresie reprezintã un
principiu vital care este, pe drept cuvînt, afirmat cu tãrie. În
acelaºi timp, însã, libertatea de expresie poate la fel de bine
sã devieze în libertatea de a abuza, de a duce pe cãi greºite ºi
de a influenþa pe cei din jur, în scopul cîºtigului personal. Deci,
niciodatã nu trebuie sã trecem cu uºurinþã peste faptul cã liber-
tatea cere responsabilitate, atît în a dãrui cît ºi în a primi.

– 96 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 97

Realitatea psihicului

Gîndurile ºi imaginile reprezintã miºcarea modelelor de


energie în Sfera psihicã. Gîndurile pot lua o anumitã formã,
la fel cum o face materia fizicã. Diferenþa este aceea cã sub-
stanþa psihicã din care sînt alcãtuite formele de gînduri este
cu mult mai delicatã ºi mai puþin stabilã decît substanþa fizi-
cã. De aceea gîndurile sînt ºi atît de rapide în a lua fiinþã sau
a dispare. Formele de gînduri reprezintã modele de gînduri care
pot fi sprijinite, fiind, de aceea, mult mai stabile ºi mai dura-
bile. Ele sînt modelate din substanþa psihicã de cãtre imagi-
nea – modelul de energie – creatã de activitatea gîndului, încãr-
catã de emoþie. Emoþia reprezintã conºtientizarea miºcãrii
energiei din cadrul corpului psihic. Ea este generatã în Sfera
psihicã, apãrînd ca rezultat al unei influenþe externe ce se miºcã
la nivelul mental. Astfel, emoþiile pot fi definite ca fiind gîn-
duri ce au anexate trãiri afective, ºi pot fi atît de intense, încît
pot fi percepute ca o senzaþie fizicã, materializatã în plãcere
sau durere. Emoþia este extrem de fluidã ºi instabilã. O emoþie
care persistã în timp este ceea ce cunoaºtem sub numele de
„dispoziþie”. Formele de gînduri pot fi atît de puternice, încît
la întîlnirea lor de cãtre unele persoane mai sensibile, aces-
tea pot fi luate drept spirite, datoritã faptului cã formele de
gînduri au o asemãnare umanã, posedînd caracteristici
umane. O explicaþie pentru aceste întîlniri este aceea cã dimen-
siunile se suprapun, apãrînd, astfel, o zonã „voalatã“ în care
existã posibilitatea, pentru oamenii care sînt mai sensibili la
energiile cu manifestare extrem de finã, sã perceapã forme ale
gîndurilor care au devenit atît de puternice, încît au cãpãtat
„viaþã“ proprie, deºi numai pentru scurtã duratã
Atunci cînd, în imaginaþia noastrã, participãm la vreo acti-
vitate care pare atît de realã încît ajungem chiar sã simþim cîte

– 97 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 98

Kenneth Meadows

ceva din trãirile afective ºi senzaþiile pe care le-am fi simþit dacã


respectiva experienþã s-ar fi petrecut fizic, aceste reacþii sînt
rezultatul acþiunii Corpului psihic. Percepþia în interiorul Cor-
pului nostru psihic comunicã, prin intermediul conºtiinþei,
rãspunsurile pe care acesta le înregistreazã.
Corpul nostru psihic este el însuºi o formã a gîndului. El
a fost modelat, forma sa caracteristicã fiindu-i datã de cãtre
modelele de gînduri ºi convingeri cu care noi l-am alimentat,
avînd percepþie mentalã faþã de sine ºi fiind Eul nostru. Eul
nostru este ceea ce noi înºine credem despre noi cã sîntem.
El este acel ceva ce ne place sã credem cã sîntem. El este ceea
ce sîntem convinºi cã sîntem cu adevãrat – iar Corpul psihic
se potriveºte descrierii acelei identitãþi. De aceea, unele femei
care sînt în realitate slabe, considerã cã, dimpotrivã, sînt grase
– deoarece Corpul lor psihic este mai robust, mai corpolent
decît corpul lor fizic. Sau un bãrbat corpolent, supraponder-
al, poate considera cã este mai slab decît este în realitate,
deoarece are un Corp psihic mai zvelt. Un Corp psihic poate
fi mai frumos sau mai puþin atractiv decît corpul fizic, în funcþie
de propria pãrere a unei persoane despre sine însãºi. Pe mãsurã
ce îmbãtrînim, ne remarcãm gîndind cã sîntem încã în stare
sã facem acþiuni fizice pe care eram capabili sã le realizãm cu
evident mai mare uºurinþã în tinereþe, sau ne vedem ezitînd
sã realizãm o anumitã sarcinã, ºi asta deoarece Corpul psihic
ne-a limitat acþiunile.
Aºadar, haideþi sã continuãm periplul nostru ºi sã
descoperim ce este propriul nostru „eu“ mental, ce fel de cali-
tãþi are acesta, ºi cum aratã el. Aveþi nevoie doar de un carneþel
ºi un stilou pentru a realiza acest experiment, ce este alcãtu-
it din douã faze.

– 98 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 99

Realitatea psihicului

....................................................................................

EXPERIMENTUL Nr. 5

Percepþia eului nostru mental

Pentru a realiza prima fazã, scrieþi o listã de cuvinte,


fiecare dintre ele descriind un aspect care vã caracterizeazã.
Cuvintele trebuie sã fie simple, înfãþiºînd o calitate, o trãsã-
turã, o putere recunoscutã, o slãbiciune admisã, un talent
– o expresie a „dumneavoastrã“ ca persoanã. Spre exemplu,
lista poate arãta astfel:

Activ Grijuliu (visãtor)


Agresiv Amabil
Artist Nerãbdãtor
Ambiþios Gelos
Cumpãtat

Nu existã limitã pentru numãrul de cuvinte ce se pot


înscrie, aºa cã aplecaþi-vã cu atenþie ºi fãrã grabã asupra aces-
tei sarcini si faceþi lista sã fie cît mai completã cu putinþã.
Nu este nevoie ca aceasta sã fie terminatã dintr-o singurã
încercare. Ceea ce conteazã este ca ea sã fie cît mai cuprinzã-
toare.
În momentul în care aþi terminat lista, realizaþi, pe baza
datelor conþinute în ea, un profil personal, folosind fiecare
dintre cuvintele scrise pentru a vã descrie, într-un mod obiec-
tiv, ca ºi cum aþi face acest lucru referindu-vã la o altã per-

– 99 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 100

Kenneth Meadows

soanã. Ceea ce veþi obþine, mai apoi, este o înfãþiºare a eului


dumneavoastrã, o imagine produsã de gîndurile ºi limitãrile
dumneavoastrã psihice.

Faza a doua a experimentului este constituitã de com-


pilarea imaginii obþinute mai sus, cu o descriere a dumneav-
oastrã din punct de vedere fizic, aºa cum vã percepeþi. Sîn-
teþi înalt sau scund? Sînteþi corpolent sau zvelt? Sînteþi o
persoanã frumoasã, atractivã, drãguþã? Sau doar o persoanã
comunã – chiar cu un aspect neîngrijit? Fiþi cinstit ºi obiec-
tiv. Aceastã descriere este destinatã numai ochilor dumneav-
oastrã, deci fiþi cît mai generos posibil în detaliile furnizate,
oferind o descriere completã a unei persoane ce sã poatã
fi lesne recunoscutã cu ajutorul rîndurilor scrise de dum-
neavoastrã. Priviþi-vã în oglindã, eventual, dacã aveþi nevoie
de acest lucru. Încã o datã subliniez: nu vã grãbiþi, cãci
aceastã sarcinã necesitã o analizã în detaliu.

În momentul în care acest profil personal va fi termi-


nat, ceea ce veþi obþine va fi o descriere în cuvinte a Cor-
pului dumneavoastrã psihic – imaginea pe care o aveþi în
minte despre dumneavoastrã – precum ºi imaginea per-
ceputã de eul dumneavoastrã despre sine însuºi. Acum,
haideþi sã percepem existenþa Corpului nostru psihic prin
intermediul procedeului simplu al schimbãrii conºtien-
tizãrilor în interiorul acestuia. Aceastã experienþã se poate
realiza cel mai bine aºezîndu-vã în colþul dumneavoastrã de
relaxare obiºnuit, unde sã puteþi sta liniºtiþi, fãrã a fi de-
ranjaþi, cam pentru o jumãtate de orã. Tot ceea ce vã tre-
buie este un obiect cu care sã vã acoperiþi ochii, precum ºi

– 100 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 101

Realitatea psihicului

un carneþel ºi un stilou la îndemînã, pentru a putea scrie,


imediat dupã aceea, o relatare a trãirilor simþite.
..........................................................................................

EXPERIMENTUL Nr. 6

Percepþia corpului nostru psihic

Întindeþi-vã ºi acoperiþi-vã ochii, pentru a nu fi distraºi.


Fiþi sigur cã staþi cît mai confortabil cu putinþã ºi cã vã sim-
þiþi în largul dumneavoastrã. Respiraþi adînc de cîteva ori,
dupã care respiraþi normal ºi relaxaþi-vã.
Odatã ce consideraþi cã vã simþiþi pe deplin relaxaþi,
permiteþi capacitãþii dumneavoastrã de percepþie sa se con-
centreze asupra Corpului psihic, care ocupã aceleaºi zone
spaþiale ca ºi corpul dumneavoastrã fizic ºi cu care se între-
pãtrunde în întregime. Chiar ºi simpla intenþie de a vã con-
centra aceastã percepþie asupra Corpului psihic este arhi-
suficientã. Nu este nevoie sã vizualizaþi sau sã „faceþi“ nimic.
Reþineþi cã intenþia este cea care permite realizarea acti-
vitãþii, iar energia urmeazã drumul început de intenþie.
Acum, menþinînd corpul dumneavoastrã fizic perfect
nemiºcat, miºcaþi mîna dreaptã a Corpului psihic ºi scãr-
pinaþi capul acestui Corp psihic. Aþi simþit vreo senzaþie în
acea mînã care a atins capul? La rîndul sãu, capul Corpu-
lui dumneavoastrã psihic a simþit cã este atins?
Din nou, acum, fãrã sã vã miºcaþi în vreun fel corpul
fizic, ridicaþi piciorul drept al Corpului dumneavoastrã psi-

– 101 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 102

Kenneth Meadows

hic. Coborîþi-l ºi faceþi acelaºi lucru cu piciorul stîng al Cor-


pului psihic. Apoi miºcaþi în sus braþul drept al Corpului
psihic, apoi braþul stîng. Ce aþi simþit atunci cînd aþi miºcat
fiecare membru al Corpului dumneavoastrã psihic?
Apoi, transmiteþi Corpului dumneavoastrã psihic sã se
ridice foarte încet ºi sã pluteascã la doar cîþiva centimetri
deasupra corpului dumneavoastrã fizic. Încã o data spun:
este destul sã aveþi intenþia. Nu este nevoie sã „încercaþi“
realmente. Iar dumneavoastrã sînteþi în perfectã siguranþã
în cadrul sistemului-energetic, astfel cã nici un rãu nu se
poate abate asupra dumneavoastrã. Permiteþi doar lucrurilor
sã se întîmple
Ce senzaþie trãiþi în momentul în care percepþia vã este
situatã chiar deasupra corpului fizic? Ce impresii psihice
aveþi? Ce vedeþi cu ochii minþii? Cum este sã stai întins pe
covor, însã, în acelaºi timp, sã pluteºti la micã distanþã de
suprafaþa lui?
Permiteþi apoi Corpului dumneavoastrã psihic sã se
ridice numai o idee mai sus, apoi întoarceþi capul Corpu-
lui psihic, pentru a putea privi în jos, la corpul fizic. Ce
impresii trãiþi în momentele în care percepþia vã este con-
centratã în afara corpului fizic? Aveþi vreo senzaþie sau vreo
emoþie? Cum aratã corpul fizic, aºa cum stã el acolo întins?...
E ceva deosebit ce poate fi remarcat în legãturã cu el?
Acum, permiteþi Corpului dumneavoastrã psihic sã
coboare uºor în interiorul corpului fizic ºi conºtientizaþi-
vã percepþia, în momentul în care ea este concentratã atît
asupra Corpului psihic, cît ºi a corpului fizic.
Respiraþi profund de cîteva ori ºi întindeþi-vã braþele
ºi picioarele. Îndepãrtaþi obiectul care v-a acoperit ochii ºi

– 102 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 103

Realitatea psihicului

priviþi în jur, pentru a vã familiariza din nou cu camera ºi


mobila. Ridicaþi-vã uºor în ºezut ºi mai respiraþi profund de
cîteva ori, mai înainte de a vã ridica de pe podea ºi a scrie
o relatare despre experienþele fãcute.
..................................................................................

Eul
Eul reprezintã o imagine psihicã a unei persoane despre
sine însuºi – o concepþie despre sine care sãlãºluieºte în psi-
hic. Este o concepþie falsã, deoarece sinele – adevãratul Sine
– nu se gãseºte în psihic, ci în Spirit, aºa cum vom descoperi
ulterior. Eul însuºi este foarte complex. El prezintã trei aspecte
pe care le-am putea interpreta ca fiind trei „straturi“. Strat-
ul din afarã sau „de suprafaþã“, este destinat pentru a servi
nevoilor manifestate de corpul fizic ºi a satisface simþurile, deºi
Eul însuºi nu este niciodatã satisfãcut, deoarece el vrea din
ce în ce mai mult din ceea ce-ºi doreºte ºi din ce în ce mai
puþin din ceea ce are cu adevãrat nevoie. Cel de-al doilea strat
este concentrat cãtre apetitul psihic ºi hrãnirea simþului aces-
tuia de auto-suficienþã ºi separare. In acest sens, el emite
judecãþi de valoare ºi produce vanitatea. Cel de-al treilea aspect
se ocupã de simþul auto-justificãrii. Este atît de puternic acest
Eu, încît ne induce convingerea cã el este în întregime ceea
ce sîntem – cã el este adevãratul Sine – mai degrabã decît ilu-
zoriul, temporarul ºi limitatul „sine“, cum este de fapt.

– 103 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 104

Kenneth Meadows

Eul se asociazã, în principal, cu ataºamentul manifestat faþã


de lucrurile considerate capabile sã aducã plãcere ºi sã evite dure-
rea. Corpul nostru fizic, într-o oarecare mãsurã, se auto-identi-
ficã cu ceea ce a rezultat din procesele sale psihice. Adicã ne
comportãm ca ºi cum noi înºine am fi expresia propriilor noas-
tre gînduri, ca ºi cum elementele materiale aflate împrejurul
nostru – chiar ºi fiinþele umane – realmente ne-ar aparþine:
spunem „casa mea“, maºina „mea“, soþia „mea“, partenerul
„meu“, copilul „meu“ ºi aºa mai departe. Toate sînt anexe. Toate
sînt anexate Eului nostru. Ele aparþin Eului nostru deoarece ele
aparþin în primul rînd gîndurilor noastre! Eul vrea cu tot dinadin-
sul sã se agaþe de anexele pe care el însuºi ºi le-a creat. El ne
determinã sã facem comparaþii cu cei din jur ºi sã emitem
judecãþi de valoare în legãturã cu aceºtia, datoritã influenþei pe
care o resimþim asupra noastrã din partea modului în care ei
acþioneazã ºi gîndesc. Ne comportãm mereu în funcþie de aºtep-
tãrile celorlalþi faþã de noi, iar acest lucru mãreºte încã ºi mai
mult presiunea asupra noastrã, fiind stresaþi de strãdaniile noas-
tre de a fi la înãlþimea acestor aºteptãri. Astfel, sîntem prinºi
în cursa unui cerc nesfîrºit de dorinþe nesatisfãcute, ferecaþi în
spatele unor modele de comportament din care aparent nu existã
cale de scãpare, prizonieri ai unor limitãri provocate de propri-
ile noastre gînduri ºi convingeri. O cale de scãpare existã, însã
poate sã devinã realitate numai prin anihilarea modelului acelei
limitãri, precum ºi armonizarea în mai mare mãsurã a psihicu-
lui cu Spiritul ºi intrarea în resonanþã deplinã cu Sufletul. „Limi-
tarea“ reprezintã, în esenþã, o formã de energie care ne afecteazã
modul în care percepem realitatea. Este formatã din energii limi-
tatoare ºi restrictive, deoarece ne îngrãdesc pe un singur plan
al existenþei ºi ne împiedicã sã trãim din plin senzaþiile realitãþii

– 104 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 105

Realitatea psihicului

noastre imediat superioare. Toate condiþionãrile cu care ne con-


fruntãm sînt produse de convingeri ce ne limiteazã capacitãþile,
generate, la rîndul lor, de teamã. Nu de teama aceea adevãratã,
pentru supravieþui fizic, ci teama imaginarã, o trãire afectivã sufi-
cient de „realã“ pentru psihic ºi Eu ºi care are un efect de slãbire
asupra vitalitãþii ºi sãnãtãþii noastre. Un astfel de gen de teamã
este prezent de obicei în întrebãri de genul: „ªi ce s-ar întîm-
pla, dacã...?“ sau în preocupãri de genul: „Oare ce ar gîndi despre
mine Cutare, dacã aº face nu-ºtiu-ce lucru?“. Limitarea este atît
de realã în noi, încît se acumuleazã în corpul nostru fizic, pen-
tru a ne impune, apoi, noi limite. Multe afecþiuni ºi impedimente
fiziologice sînt condiþionãri produse chiar de limitãrile noastre
psihice. Îndepãrtaþi aceste limitãri ºi condiþionãrile apãrute vor
fi automat îndepãrtate. Vom discuta ulterior mai multe despre
acest subiect.
ªtiinþa ºamanicã ne dã posibilitatea sã percepem psihicul
nu ca pe un element ce controleazã, ci ca un instrument ce
serveºte – aflat la dispoziþie noastrã pentru a ne ajuta ºi a ne servi,
ºi nu ca sã preia controlul asupra vieþilor noastre sau ca sã-l vene-
rãm. Atunci cînd realitatea este perceputã numai prin interme-
diul psihicului, sesizãm caracterul separat, diferit, al lucrurilor.
Definim ºi categorizãm elementele observate. Analizãm, facem
comparaþii ºi tragem concluzii. Cînd realitatea este perceputã
prin intermediul Spiritului – cu „Inima“, adicã – sesizãm natu-
ra holisticã a lucrurilor ºi relaþiile ºi interdependenþa care existã
la toate nivelurile. Numai cînd ajungem la un nivel de unde sã
înþelegem cã psihicul nu este altceva decît o „prelungire“ a Spiri-
tului în Sfera psihicã, vom putea realiza cã este vorba doar de
convingerile noastre, care s-au separat ºi s-au izolat ºi, în acest
fel, ne-am creat un Adversar faþã de propriul nostru Spirit!

– 105 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:35 Page 106

Kenneth Meadows

Obiectivul final al omenirii este ca psihicul ºi Spiritul sã


se uneascã laolaltã în perfectã armonie, astfel încît sã vibreze
pe aceeaºi frecvenþã, sã „sune“ la fel – o totalã unitate. Cãsã-
toria, uniunea bãrbatului cu femeia, a fost menitã sã fie un
exemplu al acesteia ºi o învãþãturã de mare intimitate. Izolarea
Spiritului de psihic a fost cauza pentru care aceastã uniune a
fost privitã, cu precãdere, ca relaþie pur sexualã.
Psihicul dumneavostrã „Vã” aparþine – în adevãrata dum-
neavoastrã calitate, de întruchipare a Spiritului. Psihicul este
al dumneavoastrã, el vã este dat pentru a-l folosi, însã trebuie
sã-l stãpîniþi, dacã nu, va fi el cel care Vã va conduce ºi Vã va
face sã credeþi cã Eul dumneavoastrã este unicul lucru care
conteazã ºi va continua sã vã modeleze viaþa în aceastã idee.

Cosmosul ªamanului
Încã din preistorie, ºamanii au perceput Realitatea ca find
un proces ce funcþioneazã pe trei sau, posibil, patru niveluri.
Adesea, a fost folosit un arbore ca simbol în sprijinul înþelegerii
diferitelor stãri, niveluri ºi dimensiuni ale existenþei. ªtiinþa
materialistã acceptã cã arborii servesc drept protectori ai medi-
ului ºi cã, fãrã ei, atmosfera ar fi contaminatã cu un exces de
dioxid de carbon. În timpurile strãvechi, copacii erau, de aseme-
nea, priviþi ca „paznici” simbolici al nivelurilor de existenþã.
Aceasta deoarece, în tranziþia de la realitatea obiºnuitã la cea
neobiºnuitã, modelele forþelor ce asigurã protecþia între dimen-
siuni au fost în mod frecvent imaginate sub forma unor copaci.

– 106 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 107

Realitatea psihicului

Psihicul
Realitatea „supraconºtient”
lumii de sus – „Locul creativitãþii“

Realitatea Psihicul „conºtient”


lumii de – „Locul mani-
mijloc festãrii“

Realitatea Psihicul subconºtient


lumii de jos –„Locul captãrii
puterii“

Realitatea lumii Psihicul inconºtient –


subpãmîntene „Locul aptitudinilor”

Figura 8. Cosmosul ºamanului, reprezentat de un arbore „cosmic”, care


indicã natura multidimensionalã a acestuia.
Copacii reprezintã de multã vreme simbolul existenþei rea-
litãþii multidimensionale. Trunchiul unui arbore reprezintã indi-
vidul, în relaþia sa cu existenþa fizicã, bine conectat la Pãmînt
ºi avînd acces la cele mai profunde niveluri ale Inconºtientu-
lui, acolo unde aptitudinile zac ascunse sub pelicula suprafeþei.
Aspectele cele mai nobile, reprezentate prin ramurile cele mai
înalte, sînt îndreptate cãtre în sus, pentru a atinge Cerul ºi
Conºtiinþa cosmicã, precum ºi „Locul creativitãþii“. Trunchiul
a fost catalogat adesea ca fiind „Lumea de mijloc“ – „Locul
de manifestare“, între Paradis ºi Pãmînt. Suprafaþa de pãmînt
unde trunchiul întîlneºte rãdãcinile indicã o nevoie extremã
de a fi conectatã la pãmînt, astfel încît dezvoltarea personalã

– 107 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 108

Kenneth Meadows

ºi cultivarea Spiritului sã poatã avea loc într-un mod organic


sau natural. Aceasta este sfera activitãþii subconºtiente ºi la
ea se face în general referire cu denumirea de Lumea de jos
ºi Locul captãrii puterii. Rãdãcinile mai adînci, care ating
niveluri subterane profunde, indicã contacte cu profunzimile
Inconºtientului, acolo unde zac ascunse aptitudinile noastre.
Acest „Loc al aptitudinilor“ a fost numit ºi „Lumea subpãmîn-
teanã“. Ramurile copacului indicã aspiraþii spirituale, fiind
îndreptate cãtre Paradis, cu frunzele tremurînd în aºteptarea
atingerii Divine. Aceasta este Sfera sufletului, la care s-a fãcut
referire adesea cu denumirea de „Lumea de sus“. Popoarele
indigene au avut, astfel, o mare consideraþie pentru arbori.
Aborigenii americani numeau copacii „Poporul care stã în
picioare”, deoarece ei stãteau acolo unde le erau rãdãcinile ºi
puteau sã dãruiascã multã înþelepciune oamenilor ale cãror
inimi ºi minþi erau destul de deschise pentru a primi mesajele
lor. Ei tratau arborii cu respect ºi nu erau numai în deplin acord
cu aceºtia, dar chiar erau capabili sã comunice cu aceºtia!
Cinicii ar putea rîde la auzul ideii de comunicare între oameni
ºi copaci, însã acest cinism este nãscut din necunoaºterea ecolo-
giei spirituale, fiind, aºadar, deconectaþi de la orice sursã de
cunoºtinþe referitoare la asemenea realitãþi. Desigur, comu-
nicarea nu este posibilã într-o manierã fizicã, deoarece copacii
nu au gurã sau laringe; nici la nivel mental aceastã comuni-
care nu se poate realiza, cu excepþia unei fantezii a imaginaþiei.
Însã este posibil pentru Spiritul unei fiinþe umane sã comu-
nice direct cu Spiritul unui copac.
Arborii îºi extrag hrana de la Soare ºi de la Pãmînt, pre-
cum ºi de la atmosfera care îi înconjoarã. Ei vibreazã în deplinã
armonie cu însuºi pulsul vieþii Pãmîntului. Într-adevãr, senzaþia

– 108 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 109

Realitatea psihicului

pe care o trãieºte Pãmîntul atunci cînd îºi hrãneºte copacii este


similarã celei simþite de o mamã atunci cînd îºi hrãneºte copilul
la sîn. Consider potrivit, atunci, ca iniþierea în ºtiinþa ºama-
nicã sã includã experienþa rãmînerii nemiºcat. Avem nevoie sã
învãþãm nu numai cum sã rãmînem nemiºcaþi fizic, ca un copac,
fiind însã în întregime în stare de alertã, ci ºi cum sã ne
îngheþãm gîndurile, astfel încît percepþia noastrã sã fie îndrep-
tatã cãtre creºterea ºi dezvoltarea interioarã, aºa cum o face
un arbore. Avem nevoie sã fim în stare sã ne stopãm curgerea
gîndurilor care ne aleargã prin minte ºi ne înceþoºeazã capa-
citatea de percepþie ºi sã dãm la o parte cu blîndeþe Eul nos-
tru, astfel încît acesta sã nu mai fie „la conducere“. Putem intra,
apoi, „în legãturã“ cu Spiritul nostru, doar prin simpla noas-
trã „dorinþã“. Iatã, în cele ce urmeazã, o experienþã de învãþare
culeasã personal de la un arbore. Este ceea ce m-a învãþat un
arbore, despre ceea ce înseamnã nemiºcarea „activã“.

.......................................................................................

EXPERIMENTUL 7

Nemiºcarea „activã“

A sta nemiºcat nu este acelaºi lucru cu a nu face nimic.


Este un puternic generator de energie, care poate avea un
foarte mare efect dãtãtor de putere. Poate spori vitalitatea,
poate întineri corpul fizic ºi poate stimula psihicul. Poate
îmbunãtãþi imunitatea naturalã a corpului ºi poate ajuta la
regenerarea sistemului nervos, iar pentru persoanele în

– 109 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 110

Kenneth Meadows

vîrstã, aceasta poate chiar sã încetineascã procesul de


îmbãtrînire.
Stînd în mijlocul elementelor naturii, un arbore îºi
trage energia din Pãmînt ºi din cîmpul de energie aflat în
jurul sãu. Puteþi face la fel. Locul ideal pentru a face aceastã
experienþã ce presupune statul în picioare este în afara casei,
în prezenþa unuia sau mai multor copaci.
Staþi drept, cu picioarele depãrtate cît lãþimea umeri-
lor ºi degetele picioarelor îndreptate spre înainte sau uºor
spre în afarã. Îndoiþi uºor genunchi, însã menþineþi spatele
drept, într-o poziþie vag asemãnãtoare cu cea a unui jocheu.
Greutatea corpului trebuie sã fie distribuitã în mod egal ºi
echilibratã pe tãlpi. Þineþi capul drept. Braþele trebuie sã
atîrne liber dar cu palmele întoarse cãtre în sus ºi împre-
unate ca pentru a forma o cupã ºi degetele mijlocii atingînd
uºor abdomenul într-o zonã ceva mai jos de ombilic (a se
vedea figura 9).
Respiraþi normal. Nu vã forþaþi în nici un fel. Inspiraþi
pe nas ºi expiraþi pe gurã.
Închideþi ochii ºi concentraþi-vã atenþia asupra unui
punct aflat deasupra capului. Îngãduiþi doar, percepþiei sã
se gãseascã deasupra capului dumneavoastrã. Nu formulaþi
nici un gînd, în mod special, referitor la asta, dar luaþi act
de orice senzaþie ce aþi putea trãi pe timpul acestei acþi-
uni, sau orice impresii ori imagini care vã vin în minte sau
orice trãire afectivã interioarã pe care aþi putea sã o aveþi.
Apoi deplasaþi-vã percepþia la nivelul ochilor. Deschideþi
ochii ºi priviþi înainte ºi uºor în jos, dar nu vã concentraþi
asupra nici unui punct, în mod special. Îngãduiþi, doar,
ochilor sã vi se relaxeze.

– 110 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 111

Realitatea psihicului

Figura 9. Practicarea
nemiºcãrii „active“. Staþi în
poziþia jocheului cu picioarele
depãrtate la nivelul umerilor ºi
genunchii uºor îndoiþi. Palmele
trebuie sã fie orientate cãtre în
sus imediat sub ombilic.

Ce senzaþie trãiþi prin intermediul ochilor? Nu este


vorba de imaginile pe care ochii le vãd, ci întrebarea este:
ce senzaþii trãiesc ochii dumneavoastrã?
Apoi, îndreptaþi-vã atenþia cãtre gît ºi eliberaþi toate
tensiunile din aceastã zonã. Încercaþi sã simþiþi senzaþia de
libertate creatã în zona gîtului.
Acum, umerii. Relaxaþi umerii ºi muºchii spatelui ºi
îngãduiþi pieptului sã coboare uºor. Simþiþi confortul creat
în piept, spate ºi umeri.

– 111 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 112

Kenneth Meadows

Schimbaþi-vã locul percepþiei, îndreptînd-o cãtre


abdomen. Relaxaþi tensiunile din aceastã zonã. Vin apoi la
rînd fesele ºi baza coloanei vertebrale. Apoi, strãmutaþi-vã
atenþia cãtre coapse ºi genunchi. Îndoiþi uºor genunchii,
pentru a vã convinge cã nu sînt blocaþi sau înþepeniþi.
Concentraþi-vã percepþia asupra picioarelor ºi asupra
legãturi lor cu pãmîntul, ca ºi cum din tãlpi v-ar creºte rãdã-
cini adînci în pãmînt. Încercaþi sã simþiþi acele rãdãcini cum
cresc. Observaþi orice senzaþie, imagine vizualã care vã vine
în minte sau trãiri afective pe care le-aþi putea avea pe
timpul cît atenþia vã este îndreptatã asupra picioarelor.
Acum, cu fiecare inspiraþie fãcutã vã veþi aduce uºor,
delicat, focarul de concentrare al percepþiei de la picioare
în sus de-a lungul corpului cãtre regiunea de deasupra capu-
lui. Simþiþi fluxul de energie, pe mãsurã ce apare ºi se ridicã,
aducînd o strãlucire cãlduþã regiunii abdomenului ºi piep-
tului, urcînd ºi strãbãtînd gîtul ºi capul ºi în final þîºnind
prin punctul de deasupra craniului, ca o fîntînã artezianã.
Cînd expiraþi, permiteþi atenþiei sã se reîntoarcã uºor,
cãtre zona picioarelor ºi repetaþi, apoi, ciclul pe mãsurã ce
inspiraþi din nou. Continuaþi sã faceþi acelaºi lucru pentru
cîteva minute, pînã cînd vã simþiþi profund revigoraþi.
Apoi, respiraþi adînc de cîteva ori, întindeþi-vã braþele
ºi miºcaþi-vã picioarele, dupã care respiraþi normal. Tot acest
experiment ar trebui sã vã ia numai 10 sau 15 minute ºi,
în afarã de a vã revigora corpul, vã va transforma întreaga
zi în multe feluri. Deºi este foarte simplu, este foarte efi-
cient ºi este un alt exemplu de principiu ºamanic în acþi-
une: „eficienþã maximã, cu minimum de „efort“. „Efortul“
care se cere a fi fãcut este acela de a nu încerca sã „faceþi“

– 112 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 113

Realitatea psihicului

nimic. Ca ºi majoritatea acþiunilor ºamanice nu trebuie sã


„încercaþi“ nimic, doar „faceþi“, pur ºi simplu. Cunoaºterea
– sau, mai degrabã, obþinerea de ºtiinþã – vine din experienþa
acþiunii fãcute.
.........................................................................

Portalurile
Corpul psihic este conectat la creier ºi ataºat corpului fizic
printr-o serie de canale, ca niºte fine cordoane ombilicale.
Deschiderile acestor conducte filiforme au fost denumite „por-
taluri“ în unele tradiþii mistice sau au fost denumite, în mod
simbolic, „intrãri“, fiind privite ca locuri de acces nu numai
cãtre niveluri ale psihicului diferite de percepþia conºtientã
obiºnuitã a lumii fizice exterioare, dar ºi cãtre alte stadii de
existenþã ºi realitãþi „interioare“. Aceste portaluri sau intrãri
pot fi asociate ºi cu niºte camere de tranziþie sau puncte de
transformare, fiind locuri unde au loc schimbãri de la un nivel
la altul.
Aceste puncte de transformare se gãsesc chiar în locurile
unde se aflã ºapte din chakre – de la cea de la arcadã la cea
de la baza coloanei vertebrale. Fiecare reprezintã o deschidere
cãtre o calitate diferitã a percepþiei, acþionînd ca filtru ce per-
mite pãtrunderea atributelor acelei calitãþi deosebite.
Funcþionarea lor poate fi asemãnatã cu aceea a unor filtre colo-
rate, care ecraneazã orice altã radiaþie luminoasã decît cea
doritã. Din cauza ignoranþei, neglijenþei sau abuzului, aceste
canale de filtrare se blocheazã sau se supraîncarcã, împiedicînd

– 113 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 114

Kenneth Meadows

circulaþia cu claritate a informaþiei între niveluri, elementele


care reuºesc sã pãtrundã putînd fi distorsionate, diluate sau
difuze. Defecþiunea unui canal de acest tip survine atunci cînd
el nu mai se gãseºte în acord atît cu el însuºi, cît ºi cu cele-
lalte canale.
Portalurile, locaþia lor în relaþie cu chakrele, precum ºi
calitãþile ºi culorile lor sînt urmãtoarele:

Bazal Auto apãrare roºu deschis


Voinþã de a trãi
Sacral Relaþii între oameni portocaliu
Sexualitate
Senzualitate
Plexul solar Propria identitate galben
Emoþii de intensitate joasã
Dorinþã
Absorbþie
Inimã Afecte verde
Iubire ºi compasiune
Emoþii de intensitate crescutã
Echilibru
Gît Comunicare ºi exprimare bleu
Baza creierului Aspiraþii albastru
Inspiraþie
Arcadã Imaginaþie indigo
Intuiþie
Dexteritate psihicã

Portalurile sînt turbioane în spiralã, cu curgere liberã, a


cãror miºcare de bazã poate fi asemãnatã cu forma cifrei opt.

– 114 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 115

Realitatea psihicului

Într-adevãr, strãvechiul simbol al cifrei opt poziþionate lateral


– o linie fãrã început sau sfîrºit – indicã o miºcare a cãrei sursã
motrice se aflã în propriul sãu centru. Centrul însuºi este un
punct de tranziþie unde direcþia de curgere este inversatã, fiind
astfel un punct de transformare.
Forma cifrei opt simbolizeazã, de asemenea, apropierea
strînsã a relaþiei existente între „sfere“ sau „lumi“ – între vãzut
ºi nevãzut, între tangibil ºi intangibil, între ceea ce este fizic
ºi ceea ce nu este fizic. Este, totuºi, mai mult decît un „între-
rupãtor“ simbolic. Este un mijloc de a stabili o relaþie de comu-
nicare personalã directã cu alte niveluri de existenþã. Curen-
tul turbionar produs de miºcarea cifrei opt se deplaseazã atît
în sensul acelor de ceasornic, cît ºi în sens contrar acestora,
intersectîndu-se la punctul de echilibru, acesta fiind locul în
care se petrece ºi schimbarea direcþiei. Intersecþia ºi punctul
de echilibru ºi schimb este echivalent cu ochiul labirintului –
un alt simbol strãvechi – care este ºi locul tranziþiei. Ochiul
labirintului – punctul de transformare – este locul în care se
transformã energia ºi unde aspectele fizice ale fiinþei unei per-
soane se întîlnesc cu cele non-fizice, fãcînd posibil pentru per-
cepþie sã realizeze o tranziþie de la o dimensiune la alta.

Figura 10. Figura sis-


temului de energie cu
liberã curgere în formã de
opt, cu sursa sa de
miºcare ºi propriul sãu
centru în rol de punct de
transformare.

– 115 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 116

Kenneth Meadows

În abordarea taoistã forma cifrei opt indicã miºcãrile de


energie care au loc în Yin ºi Yang – cele douã polaritãþi com-
plementare – care se îngemãneazã într-o unitatea de dãruire
ºi primire aflatã în echilibru, pentru scopul de a crea frumuseþe
ºi armonie. Simulînd miºcarea în formã de cifrã opt cu corpul
nostru fizic, combinatã cu intenþia noastrã, realizãm contac-
tul cu aspectele non-fizice ale fiinþei noastre – atît cel psihic,
cît ºi cel spiritual – ºi, fãcînd asta, ajutãm la armonizarea între-
gului sistem energetic. Exersînd cu corpul nostru fizic miºcãri
în forma cifrei opt, vom conºtientiza modelul dublu elicoidal
al ADN-ului conþinut în fiecare celulã ºi chiar îi „spunem“, prin
intermediul impulsurilor create de acele miºcãri, cã, nu numai
cã îl recunoaºtem ºi îl respectãm, ci îl privim chiar cu dragoste!
Miºcarea în forma cifrei opt poate fi realizatã aproape ori-
unde, înãuntrul sau în afara casei ºi oricînd. ªi nu avem nevoie
decît de cîteva minute.

...........................................................................

EXPERIMENTUL 8

Miºcarea în forma cifrei opt

Staþi drept, cu picioarele depãrtate la nivelul umerilor,


cu braþele atîrnînd liber în pãrþi ºi relaxaþi-vã complet. Fãrã
sã vã miºcaþi picioarele, legãnaþi-vã pelvisul spre înainte, spre
înapoi ºi în pãrþi, realizînd o miºcare în forma cifrei opt.
Pentru a fi mai eficient vã poate ajuta dacã vã imaginaþi cã
trasaþi o cifrã opt pe podea sau pe pãmînt cu un creion invi-
zibil, care atinge pãmîntul între picioarele dumneavoastrã.

– 116 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 117

Realitatea psihicului

Concentraþi-vã întreaga atenþie asupra regiunii


pelviene, astfel încît percepþia sã fie focalizatã asupra
curgerii libere a miºcãrii însãºi, ºi pur ºi simplu bucura-
þi-vã de senzaþia ce vi se oferã! Dansaþi hula-hula!
Fãrã sã vã miºcaþi picioarele, însã continuînd sã vã rotiþi
pelvisul trasaþi un model al cifrei opt cu mîna stîngã, prin
rotirea încheieturii. Deplasaþi-vã percepþia ºi concentra-
þi-o asupra miºcãrii în formã de cifra opt pe care o face mîna
ºi încheietura stîngã. Cînd miºcãrile executate de acestea
douã devin la fel de fluide ca acelea ale pelvisului, începeþi
sã realizaþi aceleaºi miºcãri, în formã de opt, ºi cu mîna
dreaptã ºi încheietura acesteia, concentrîndu-vã percepþia
asupra respectivei zone.
Acum, concentraþi-vã atenþia asupra umerilor ºi efec-
tuaþi cu ei miºcãri similare, în forma cifrei opt, dupã care
asupra capului.
În final, aflîndu-vã încã în locul în care sînteþi, daþi voie
întregului corp sã „danseze“ dupã miºcãrile în forma cifrei
opt. Percepeþi-vã întregul corp, pe mãsurã ce acesta este
absorbit în plãcerea adevãratã a miºcãrii lor fãcute fãrã
inhibiþii, ca ºi cum aþi deveni în întregime chiar modelul
cifrei opt! Savuraþi aceastã senzaþie pentru cîteva minute
pînã cînd vã simþiþi revigorat ºi energizat.
Schimbarea locului în care v-aþi focalizat percepþia, în
diferite regiuni ale corpului, vã ajutã sã vã dezvoltaþi o tehnicã
ºamanicã vitalã. Exerciþiul culmineazã în momentul în care
miºcãrile în forma cifrei opt se extind asupra întregului corp,
pînã în punctul în care percepeþi miºcarea însãºi.
Tot acest experiment ar trebuie realizat cu regulari-
tate în fiecare zi. Senzaþiile trãite pot fi sporite dacã îl veþi

– 117 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 118

Kenneth Meadows

realiza pe ritmurile unei muzici agreabile, melodice, uºor


de ascultat.
..........................................................................

Modelul cifrei opt este un simbol al Forþei primordiale a


Universului ºi al modelului ADN, care conþine în interiorul sãu
instrucþiuni codificate referitoare nu numai la felul în care arã-
taþi – aspectul dumneavoastrã fizic – ci ºi baza mentalitãþii ºi
a modului în care sînteþi ca persoanã. Aºadar, haideþi acum
sã examinãm personalitatea.

– 118 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 119

De unde îºi obþine oare ghinda puterea


sã devinã un mãreþ stejar?
Ori bobocul de trandafiri puterea de a înflori
ºi a deveni acea floare magnificã?

Dintr-o sursã ce se aflã în ei înºiºi. La fel se


întîmplã ºi cu noi.

Sîntem oare mai puþin valoroºi decît un arbore


sau o floare ce îºi pun în valoare puterea ºi
mãreþia în slujba frumuseþii Întregului?

Acceptaþi-vã drept ceea ce sînteþi, cãci numai


atunci poate ieºi la suprafaþã potenþialul inerent
ce zace în voi ºi îºi poate adãuga la înfãptuirea
Întregului calitãþile sale unice.

– 119 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 120

CAPITOLUL 5

Personalitatea
noastrã pãmînteanã

ª tiinþa geneticã modernã ajunge în ziua de azi la con-


cluzii care au fost învãþãturi ºamanice, deja, de se-
cole – cã nu numai caracteristicile noastre fizice ºi psihice
sînt predeterminate înainte de naºtere, ci ºi modul în care sîn-
tem ca indivizi. Unul din principiile genetice, genele – codul
ADN care este moºtenit de la pãrinþi – sînt acelea care ne deter-
minã trãsãturile fizice de bazã, atributele psihice ºi dexteritãþile,
precum ºi trãsãturile noastre de personalitate. Într-adevãr
geneticienii avanseazã acum ideea cã nu factorii sociali sau de
mediu, ori circumstanþele personale, ci genele sînt acelea care
determinã, în mare mãsurã modul în care sîntem ca indivizi.
Cercetãrile genetice desfãºurate de-a lungul ultimilor ani au
indicat cã programul genetic existent în noi impune creieru-
lui sã rãspundã la anumite modele de energie primite din me-
diul înconjurãtor. Psihologii numesc aceste rãspunsuri „trãsã-
turi de comportament“. Desigur, sîntem afectaþi de factori

– 120 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 121

Personalitatea noastrã pãmînteanã

sociali ºi economici, de influenþe rasiale ºi culturale, precum


ºi de alte circumstanþe. În consecinþã, nu întotdeauna rãspun-
dem la aceleaºi situaþii ivite, în mod similar.
În orice caz, nu existã nimic din aceste detalii care sã dea
de înþeles cã am fi puþin mai mult decît niºte bio-roboþi, ce
funcþioneazã conform unui plan predestinat, deoarece fiecare
dintre noi avem o calitate pe care nu o posedã nici o altã formã
de viaþã de pe Pãmînt – liberul arbitru, libera voinþã. Voinþa
este elementul ce conferã putere, fãcînd ca o cauzã sã aibã efect.
Altfel spus, Voinþa este cea care determinã o cauzã. Deci, liberul
arbitru reprezintã libertatea de a face ca lucrurile sã se întîm-
ple – de a face ca ceva sã fie. Este o capacitate de a face în
mod necondiþionat schimbãri ºi de a fi, în acest fel, respon-
sabil pentru propria noastrã viaþã ºi în total control asupra pro-
priului nostru destin. Destinul nostru nu este format din ceea
ce este sortit sã se întîmple, ci rezultatul alegerilor pe care le
facem ºi rezultatul reacþiilor pe care le avem la alegerile fãcute
de alþii, ce, într-o oarecare mãsurã considerãm cã ne afecteazã.
Genele care conþin trãsãturile moºtenite ºi proiectul struc-
turii de bazã a personalitãþii, prin intermediul cãrora sîntem
abilitaþi sã ne prezentãm în lume. Modul în care ne dezvoltãm
aceste trãsãturi ºi acea personalitate, ca rezultat al educaþiei
noastre ºi a experienþelor de viaþã trãite, este doar o chestiune
de intervenþie a liberului arbitru.
Personalitatea poate fi definitã ca fiind ansamblul total
al calitãþilor specifice care determinã comportamentul. Ca-
racterul este cel care adaugã valori etice ºi morale. Deci, per-
sonalitatea noastrã nu este neapãrat reprezentatã de fiinþa noas-
trã, ci modul în care sîntem abilitaþi sã ne înfãþiºãm în faþa
celorlalþi ca indivizi, precum ºi modul în care noi înºine rãspun-

– 121 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 122

Kenneth Meadows

dem în faþa noastrã ºi a celorlalþi! Personalitatea este, astfel,


legatã de maniera în care sînt structurate modelele compor-
tamentale. Psihologia este o ºtiinþã relativ nouã, care explo-
reazã modelele comportamentale ºi maniera în care ne
relaþionãm cu alþi oameni ºi, într-o oarecare mãsurã, ºi-a asumat
rolul privit de unii în vremurile trecute ca fiind domeniul
astrologiei.
În toate culturile a existat o credinþã fundamentalã, potri-
vit cãreia momentul ºi locul naºterii au o semnificaþie de o oare-
care influenþã asupra modului în care percepem viaþa.
Astrologia este o foarte veche metodã de a desluºi modelele
de energie celestã ºi modul în care acestea se manifestã în
raport cu noi, pe Pãmînt. Aceastã ºtiinþã indicã faptul cã noi
toþi avem tipãrit la naºtere harta stelelor de unde venim ºi se
bazeazã pe principiul „precum în Cer, aºa ºi pe Pãmînt“, potri-
vit cãruia miºcarea energiilor în Universul „de dincolo“ este
un indicator eficace al formãrii forþelor corespunzãtoare „de
aici“, principiu ce are aplicabilitate atît generalã, cît ºi indi-
vidualã. În orice caz mai existã un aspect – o influenþã „lãun-
tricã“ intuitivã, creatã de modelul forþelor Pãmîntului, predomi-
nante în momentul naºterii, prin intermediul schimbãrilor
petrecute în miºcarea de rotire a „roþii anului“. Acest sistem
complementar fãcea parte dintr-o înþelepciune strãveche, pier-
dutã în antichitate ºi reafirmatã în zilele noastre. Acest sis-
tem priveºte introspectiv, cãutînd explicaþii pentru ceea ce ni
se întîmplã „în afarã“ ºi se bazeazã pe principiul „cum este în
interior aºa este ºi în afarã“. El ne ajutã sã înþelegem natura
Pãmîntului, ce ne-a fost dãruitã pentru educarea spiritului, spre
parcurgerea acestei vieþi. Am numit acest sistem „Medicina
Pãmîntului“, deoarece cuprinde practici pãmîntene, prozaice,

– 122 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 123

Personalitatea noastrã pãmînteanã

ºi pune accentul asupra încãrcãrii personale cu energie – ceea


ce nativii americani numesc „Medicinã“.
Nord
– 2 februarie
Nord-vest Nord-est
– 22 decembrie – 1 mai – echinoc-
þiul de primãvarã

Est
Vest
– 1 mai
– 31 octombrie

Sud-vest Sud-est
– 22 septembrie – – 21 iunie
echinocþiul de toamnã – solstiþiul de varã
Sud
Figura 11. Roata anului – 1 august

Propria noastrã putere este ºi medicamentul nostru, deoa-


rece, printre nativii americani, acestea sînt cuvinte sinonome.
Medicina Pãmîntului înseamnã ºi puterea Pãmîntului – puterea
forþelor naturale pe Pãmînt, în interiorul acestuia ºi în jurul
sãu – care influenþeazã ºi afecteazã maniera în care sîntem.
Este o putere care în momentul naºterii, se îngemãneazã cu
acele atribute pe care le deþinem în mod inerent în interiorul
nostru, influenþînd, în mare mãsurã, maniera în care trebuie
sã percepem ºi sã rãspundem realitãþii fizice. Medicina Pãmîn-
tului se bazeazã pe Roata anului, ciclul natural al orbitei Pãmîn-

– 123 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 124

Kenneth Meadows

tului în jurul Soarelui, precum ºi pe Roata medicinii, care este


ea însãºi un catalizator al înþelepciunii strãvechi ºi, de aseme-
nea, o „hartã a psihicului“, oferindu-ne posibilitatea sã ajungem
sã ne conºtientizãm pe noi înºine ca indivizi, precum ºi relaþia
noastrã cu Natura ºi alte fiinþe vii. Medicina Pãmîntului poate
fi numitã ºi Horoscopul Naturii, deoarece reprezintã un mijloc
de a ne ajuta sã ne înþelegem propria personalitate, precum
ºi de a ajunge la un indiciu referitor la scopul încarnãrii noas-
tre prezente.
Personalitatea noastrã exprimã cine ºi ce sîntem în inte-
rior. Nu este fiinþa noastrã realã, ci chipul pe care adevãratul
nostru eu îl înfãþiºeazã lumii.

Roata medicinii
Roata medicinii este un inel sau un cerc care conferã limi-
tã necuprinsului. Simbolizeazã recipientul tuturor elementelor
care existã. În interiorul cercului se aflã o cruce cu braþe egale
– un simbol al echilibrului, precum ºi un amestec de
potenþiale opuse, reprezentate de linii verticale ºi orizontale,
cu polaritãþile lor. Reprezintã „masculinul“ Yang ºi „femininul“
Ying, ale taoismului, ferecate laolaltã, absorbind ºi distribuind
energie într-o armonie perfectã.
Acest simbol bidimensional al crucii încercuite încorpo-
reazã, de fapt, trei cercuri interconectate, astfel cã, el repre-
zintã lungimea, lãþimea ºi înãlþimea manifestãrii fizice,
condiþionate de cea de-a patra dimensiune – durata miºcãrii
ºi a schimbãrii – Timpul.

– 124 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 125

Personalitatea noastrã pãmînteanã

Nord
Primãvarã/Zori
Iarna/Miezul nopþii

Vest Est

Toamna/Apus Varã/Amiazã

Sud
Figura 12. Crucea încercuitã ºi baza roþii medicinii mandala conþine,
de asemenea, simbolul taoist Tai Chi al polaritãþilor Yin ºi Yang.

Stabileºte direcþii – nord, sud, est vest deasupra ºi


dedesubt sau în faþã, în stînga, în dreapta, Cer ºi Pãmînt. Prin
stabilirea altor patru direcþii – nord-est, sud-est, sud-vest ºi nord-
vest, se adaugã încã patru „spiþe“, avînd ca rezultat formarea
unei roþi cu opt spiþe, un indicator a patru principii creatoare
de bazã, prezentate în întreaga lor naturã dualã ºi conþinute
în perfect echilibru ºi armonie în cadrul întregului. Stabileºte,
de asemenea, patru sferturi de cerc corespunzãtoare celor patru
anotimpuri ºi avînd patru puncte de tranziþie pe parcursul lor,
care produc schimbãri semnificative în decursul rotirii roþii:
echinocþiile de primãvarã ºi toamnã, cînd ziua ºi noaptea sînt
egale în duratã, ºi solstiþiile de varã ºi de iarnã, ce marcheazã
cea mai lungã zi ºi cea mai lungã noapte.

– 125 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 126

Kenneth Meadows

Cînd fiecare sfert de cerc corespunzãtor unui anotimp este


împãrþit în trei, se stabilesc douãsprezece segmente tempo-
rale. În vechea numerologie, doisprezece era numãrul struc-
turii sau aranjamentului organizaþional – expresie a unei mãsuri
dogmatice. Astfel, el stabileºte douãsprezece segmente tem-
porale într-un an solar, care este perioada parcurgerii realizãrii
unei orbite complete a Pãmîntului în jurul Soarelui – fiecare
avînd o duratã aproximativ egalã ºi fiecare în parte fiind afec-
tat de influenþa lunarã rezultînd din prezenþa Lunii pe orbita
sa în jurul Pãmîntului.

Deasupra

Înainte

Stînga Dreapta

Înapoi

Dedesubt

Figura 13. Cele trei cercuri interconectate stabilesc direcþii

Cele douãsprezece segmente furnizeazã nu numai


douãsprezece perioade temporale, de schimbãri petrecute în
cadrul ciclului natural, prin intermediul cãrora realitatea fi-
zicã poate fi trãitã, ci ºi douãsprezece „locaþii“ diferite, de unde

– 126 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 127

Personalitatea noastrã pãmînteanã

ea poate fi perceputã, douãsprezece categorii cuprinzãtoare,


cu ajutorul cãrora ea poate fi sesizatã. Roata medicinii asigu-
rã, astfel, un dispozitiv foarte valoros în scopul realizãrii auto-
cunoaºterii. Ea dã posibilitatea nativilor americani sã se iden-
tifice cu caracteristicile anotimpurilor în care s-au nãscut, cu
calitãþile Lunii – a lunii în care s-au nãscut, precum ºi cu alte
aspecte ale schimbãrilor ce au loc în mediul înconjurãtor.
Toate acestea oferã indicii asupra naturii proprii, esenþiale
a individului, posibile puncte forte sau slãbiciuni, ca ºi poten-
þiale valori sau dezavantaje, inerente pentru respectiva „porþi-
une“ temporalã. Slãbiciunile nu erau percepute ca rãspunderi,
ci, mai degrabã, ca ocazii de a dobîndi noi puteri, ca provocãri
în faþa formãrii caracterului ºi un viitor mijloc de sporire a
dobîndirii de putere personalã.

Medicina Pãmîntului
Medicina Pãmîntului se referã, aºadar, nu la ceea ce poate
fi sortit sã se întîmple în ciuda voinþei noastre contrare, ci la
ocaziile ce ne însoþesc în prezent ºi cu ajutorul cãrora ne for-
mãm propriul viitor, ca rezultat al rãspunsurilor noastre date
acelor experienþe de viaþã.
Medicina Pãmîntului * indicã modul în care înainte de
naºtere, sufletul echipeazã vehiculul reprezentat de corpul fizic
cu calitãþile ºi potenþialele necesare pentru fiecare individ pen-
*Earth Medicine (Rider, 2001) este un ghid cuprinzãtor al sistemului ºi
conþine profile detaliate ale fiecãrui „Totem” ce guverneazã data naºterii
(N.A.)

– 127 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 128

Kenneth Meadows

tru a face faþã situaþiilor ºi circumstanþelor vieþii pe Pãmînt,


ce vor permite dezvoltãrii sã aibã loc în cadrul unui proces na-
tural, evolutiv.
Luna joacã un rol semnificativ în toate acestea. Ea regle-
menteazã ciclul menstruaþiei. Ea guverneazã perioada de ges-
taþie pentru embrionul uman aflat în pîntece: nouã luni – nouã
Luni – sau patruzeci de sãptãmîni de la concepere.
Nord

N
NV NE

Vest V E Est

SV SE
S

Sud

Figura 14. Cele opt direcþii ºi cele douãsprezece diviziuni

– 128 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 129

Personalitatea noastrã pãmînteanã

Influenþeazã nu numai mareele, ci ºi fluxul ºi refluxul


forþelor emoþionale prezente în noi. Reflectã lumina ºi viaþa
sursei solare aflate în centrul universului nostru fizic ºi, de
asemenea, indicã forþele prezente în noi ce reflectã lumina pro-
priului nostru „Soare“ spiritual cãtre sursa propriei noastre
fiinþe. În alte lumi, Luna oglindeºte ceea ce este expresia Spiri-
tului nostru – esenþa a ceea ce noi înºine sîntem. Deci, este o
reflexie a Sinelui nostru autentic. Nu e de mirare cã ºamanii
includeau printre principiile lor ºi influenþa caracteristicilor
Lunii – luna de naºtere – asupra tipului de personalitate ce
urma sã revinã nativului.
Viaþa noastrã pe Pãmînt este astfel conºtientizatã, prin-
tr-o „fereastrã“ de percepþie deschisã cãtre lume, poziþionatã
în funcþie de locul de pe Roata anului care corespunde naºterii
noastre. Viaþa pe Pãmînt nu este numai o experienþã a Spiri-
tului, pe timpul rãmînerii „într-o stare de continuã atenþie“,
ci ºi un mijloc prin care îºi poate gãsi exprimare într-un mod
deosebit.

Totemuri
Medicina Pãmîntului derivã dintr-un principiu potrivit
cãruia modelele de energie din cadrul genelor ne determinã
trãsãturile de personalitate ºi potenþialele calitãþi pe care le
avem ºi culmineazã în momentul naºterii îngemãnîndu-se cu
forþele naturale predominante în respectiva perioadã a
ciclurilor anotimpurilor pe Pãmînt. Aceste calitãþi sînt
reprezentate mai mult sub formã de totemuri decît cu hieroglife
sau simboluri. Un totem este un „senzor“ simbolic care ajutã
la distingerea influenþei reciproce a forþelor non-fizice. Din
moment ce un totem exprimã caracteristicile unei fiinþe vii,

– 129 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 130

Kenneth Meadows

el reprezintã un ajutor mai eficient decît o hieroglifã sau un


simbol geometric.

Iarna Primãvara
– solstiþiul – echinocþiul
– 22 decembrie Vînturile de nord – 21 martie

20.01
22.12 18.02 19.02
19.01 20.03

23.11 21.03
An în descreºtere
Vînturile de vest

21.12 19.04
Vînturile de est
An în creºtere

23.10 20.04
22.11 20.05

22.09 21.05
22.10 20.06
22.08 21.06
21.09 22.07 21.07
21.08

Toamna Vara
– echinocþiul Vînturile de sud – solstiþiul
– 22 septembrie – 21 iunie

Figura 15. Cele douãsprezece segmente temporale pe Roata anului.

– 130 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 131

Personalitatea noastrã pãmînteanã

Nord
NN
NV Vidra E
Timpul purificãrii Lu
sca irii
Tim
20.01 – 18.02 pu
Gî l reînn9o.01
pu
lv
19 urlãt întu
l
.02 oa rilo
pu – 1 – 2 re r
Tim 2.12 0.0

EN
2 3
V

1.1 ngi
þa

ªompul t–r 19.04


Ti .03
VN

E
– 2 or lu

21
2
fni

im eziri
.11 þil
23 l nop
Bu

ul i
pu
Timpul îngheþului T im

Timpul creºterii
NV NE

Castorul
20.04 – 20.02
23.10 – 22.11
ªarpele

Est
Vest

V E

SV SE
S
Tim car – 22
Co

0.0 i
l
– 2 oriri
rbu
pu e ca .10
22

6
rbu
l fr d

fl
.09

21 ul în
un

Ce
l
zel

E
p
.05
VS

Tim
or

Ur
ES

Tim sul
a
are
V

22 pul
br ito r lungi
.08 rec un ãn
– 2 olte Somonul oc lelo 07
1.0 i Ci pul zi – 21.
9 Timpul 6
Tim 21.0
SS desãvîrºirii
E
V 22.07 – 21.08 SS
Sud

Figura 16. Roata Medicinii Pãmîntului, cu animalele totem aso-


ciate cu cele douãsprezece perioade de timp – Lunile sau lunile anului
(perioadele cuprinse între o apariþie crescãtoare ºi descrescãtoare a Lunii)
care îºi exercitã influenþa.

– 131 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 132

Kenneth Meadows

În timp ce în astrologie naºterea este asociatã cu conste-


laþiile stelelor – Berbec, Gemenii sau Scorpionul, de exemplu
– în medicina Pãmîntului naºterea este relaþionatã cu un totem
animal de pe roata medicinii, cum ar fi: Lupul, Castorul, ªoimul,
Bufniþa sau Somonul, element mai lesne comunicativ decît un
grup de stele. Medicina Pãmîntului recunoaºte influenþa pe care
o are energia acestor totemuri asupra modelului lãuntric dupã
care este modelatã viaþa fizicã a fiecãrui individ. Ea indicã, de
asemenea, nivelul de conectare cu natura ºi formele animale,
ce ne învaþã, ne ajutã ºi ne sprijinã pe timpul plimbãrii pe care
o facem pe Pãmînt în cursul vieþii ºi ne dã posibilitatea sã pros-
perãm ºi sã ne dezvoltãm în toate aspectele fiinþei noastre
totale.

Medicina Pãmîntului ne furnizeazã indicii despre modul


în care am fost clãdiþi ca personalitate, ºi tipul de provocãri
ºi lecþii de viaþã care sînt cel mai probabil sã aparã în scopul
de a ne cultiva cele mai ascunse trãsãturi ale sinelul ºi, astfel,
sã putem progresa în evoluþia noastrã.
Aºadar, Medicina Pãmîntului ne poate ajuta sã ne
cunoaºtem mai în amãnunt ºi, prin intermediul acestei
cunoºtinþe, sã ajungem din locul unde ne aflãm în acest
moment, în locul unde am dori sã fim.
Iatã o expunere succintã a caracteristicilor asociate cu
fiecare din cele douãsprezece perioade de timp ºi animalele
totem corespunzãtoare fiecãrei perioade.

– 132 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 133

Personalitatea noastrã pãmînteanã

21 martie – 19 aprilie ªOIMUL

Timpul trezirii
Este nãscut într-un moment al ciclului anual cînd forþele
adormite ale naturii izbucnesc, cãutînd noutatea vieþii. ªi el
este entuziast, exuberant, sãrbãtorind, în permanenþã, bucu-
ria momentului, uitînd lesne trecutul ºi fiind puþin preocupat
despre viitor. Bucuria sa rezidã în ceea ce se întîmplã acum!
Ca ºi animalului sãu totem, îi place sã exploreze noi locuri,
sã aibã experienþe noi, idei noi. ªi, la fel cum ºoimul zboarã
cãtre înãlþimi, ºi lui îi place sã fie cu „capul în nori”, alergînd
dupã aspiraþii mãreþe. Abordeazã fiecare provocare cu entuzi-
asm, decolînd cu uºurinþã, dar neavînd puterea de a se menþine,
dacã ceea ce cautã îl evitã sau nu poate fi obþinut cu rapidi-
tate.
O parte a Scopului vieþii pentru el este sã înveþe sã fie
persistent ºi sã rãmînã destul de mult concentrat asupra unei
situaþii, astfel încît sã o aducã la un rezultat fructuos. Are nevoie
sã studieze natura ºi sã înveþe de la ea: mai întîi este sãmînþa,
urmeazã apoi mugurul, rãdãcina, ramura, bobocul, floarea, fruc-
tul ºi iarãºi sãmînþa – toate într-o înºiruire corectã, survenind
fiecare la timpul potrivit.
ªoimii sînt entuziaºti – dispuºi rapid sã îi impulsioneze
ºi pe alþii sã-i sprijine în realizarea ultimului lor proiect, însã
la fel de rapizi în a-ºi pierde interesul, atunci cînd ceva nou le
capteazã atenþia. O imaginaþie vie, combinatã cu un entuzi-
asm contagios, produc o tendinþã cãtre fantezie ce poate duce
la luarea de decizii ce pot fi regretate mai tîrziu.

– 133 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 134

Kenneth Meadows

Natura sa de bazã este aceea a unui „zburãtor la mari


înãlþimi“ – energic ºi entuziast, însã de o impulsivitate care îi
tenteazã sã facã judecãþi de valoare precipitate ºi sã ia decizii
lipsite de înþelepciune. Marea provocare a vieþii lor este sã îºi
aducã aspiraþiile cu picioarele pe pãmînt, iar aceasta necesitã
o stãruinþã continuã. Astfel, este foarte probabil ca situaþiile
ivite în viaþã sã îi ofere în mod repetat ocazia de a-ºi diminua
impulsivitatea ºi de a-ºi dezvolta atît rãbdarea, cît ºi umilinþa.
Probleme de avut în atenþie:
Sã descopere cã fericirea vine în urma împãrtãºirii, a
dãruirii ºi cã pentru a fi o personalitate puternicã nu este nece-
sar egoismul, ea putînd fi exprimatã pe deplin numai atunci
cînd se gãseºte în armonie cu ceilalþi.

20 aprilie – 20 mai CASTORUL


Timpul creºterii
Data lui de naºtere survine pe timpul perioadei de schim-
bãri dramatice petrecute în ciclul anual, cînd noua viaþã îºi
formeazã rãdãcini spre a-ºi asigura stabilitatea. Cautã progre-
sul vizibil – acel tip de progres care asigurã o fundaþie fermã
pe care sã se poatã construi – ºi un aer de perenitate. Ener-
getic, se exprimã printr-un caracter constructiv, cu ajutorul
sãu prezentînd abilitãþi organizatorice, mergînd pînã acolo încît
„construieºte“ vieþile celorlalþi.
Ca ºi castorul, animalul sãu totem are o înclinaþie nativã
cãtre munca laborioasã ºi strãduinþa persistentã, preocupîn-
du-se permanent de realizarea de modificãri ºi îmbunãtãþiri
pentru împrejurimile sale ºi condiþiile sale de muncã. Este rapid

– 134 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 135

Personalitatea noastrã pãmînteanã

în a învãþa, însã încet în a se hotãrî, creativ, însã înclinat sã


fie preocupat mai mult de prosperitatea materialã decît de prin-
cipiile ideale. Deºi cãlduros ºi afectuos prin natura sa, existã
ºi o înclinaþie spre austeritate ºi caracter rãzbunãtor faþã de
cei ce-ºi încruciºeazã drumurile în vreun fel, cu el.
Castorii gãsesc o satisfacþie deosebitã în deþinerea de pose-
sii ce aduc confortul ºi plãcerea, însã trebuie sã se pãzeascã
împotriva excesului de auto-indulgenþã ºi spirit posesiv.
Natura sa de bazã este hãrnicia, avînd capacitatea de a
se descurca în toate lucrurile, chiar în condiþiile existenþei unor
limitãri stricte, ºi hotãrîrea de a-ºi consolida ºi asigura con-
strucþiile.
O parte a scopului vieþii este constituitã de recunoaºterea
diferenþei între ceea ce este temporar ºi ceea ce este durabil.
Probleme de avut în atenþie:
Cele mai rele traume emoþionale au tendinþa sã fie acele
petrecute în anumite perioade ale vieþii sale, în care înclinaþia
sa de a-ºi clãdi posesiuni prevaleazã asupra relaþiilor person-
ale intime, devenind posesiv. Adunînd învãþãturi din experienþele
trãite, îºi clãdeºte ºi cultivã flexibilitatea, adaptabilitatea ºi com-
pasiunea. Are nevoie sã dea celorlalþi „spaþiul“ pentru a fi ei
înºiºi, la fel cum ºi el cere spaþiului sã fie „el însuºi“.

21 mai – 20 iunie CERBUL


Timpul înfloririi
Nativul este nãscut pe timpul ultimului ciclu al Primãverii,
cînd copacii sînt plini de frunze ºi florile îºi poartã mîndre inflo-
rescenþa – o perioadã de expansiune a Naturii – ºi, prin natu-

– 135 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 136

Kenneth Meadows

ra lui, cautã stimularea ºi varietatea. Energetic, se exprimã prin


schimbãri bruºte – suflînd cînd fierbinte, cînd rece asupra
lucrurilor, arãtînd vitalitatea abundentã în legãturã cu ceea ce
prezintã interes imediat ºi letargie în alte privinþe.
Ca ºi animalul sãu totem, este sensibil – recunoaºte mai
rapid nevoile ºi sentimentele altora decît ar face-o chiar aceºtia
– ºi este predispus cãtre stãri sufleteºti schimbãtoare. Este plin
de resurse, capabil sã obþinã cele mai bune rezultate din cele
mai simple elemente aflate la dispoziþie. Ca ºi cerbul, are un
entuziasm nestãvilit faþã de lucrurile care-i atrag atenþia, însã
este uºor de distras ºi mult prea înclinat sã sarã de la o atracþie
la alta. Adesea este distras de la îndeplinirea lucrurilor de care
este capabil, de permanenta sa neliniºte ºi lipsã de concentrare.
Are un temperament cãlduros ºi o naturã afectuoasã, însã
toanele sale pot submina chiar ºi cele mai apropiate relaþii,
doar dacã nu cumva învaþã sã le trateze cum trebuie. Are un
puternic simþ al curiozitãþii ºi o puternicã dragoste pentru vari-
etate, ceea ce îl aduce mereu în preajma a noi experienþe. Deºi
de o versatilitate înfloritoare, o atmosferã caldã ºi de bunã dis-
poziþie, precum ºi o companie cu o atitudine pozitivã, pot scoate
ce e mai bun din el.
Principalul scop al vieþii pentru el este sã înveþe valorile
auto-disciplinei ºi consistenþei. Multe din traumele prin care
trece sînt semne cã nu a insistat destul sã adune fructele strã-
duinþei sale, ori nu a învãþat cã succesele de duratã se obþin
prin perseverenþã.
Probleme de avut în atenþie:
Neînþelegerile pe care le are cu ceilalþi indicã existenþa
unor proprii divergenþe lãuntrice. Trebuie sã înveþe sã coor-

– 136 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 137

Personalitatea noastrã pãmînteanã

doneze elementele ce, în aparenþã, sînt contrarii, însã care,


în realitate, sînt complementare.

21 iunie – 21 iulie CIOCÃNITOAREA


Timpul zilelor lungi
Luna naºterii sale marcheazã începutul sezonului Verii,
moment în care promisiunile Primãverii încep sã-ºi arate roade-
le. Persoana nãscutã în aceastã perioadã este expresia unor ca-
litãþi cum ar fi creºterea, educarea ºi protecþia, ce sînt evidente
în Naturã, în aceastã perioadã a Solstiþiului de Varã ºi a celor
mai lungi zile ale anului. Energetic, se exprimã prin canalizarea
devotamentului. În voinþa sa stã scris sã facã sacrificii pentru
beneficiul celor apropiaþi, aspect care, în orice caz, se poate
converti într-un martiriu auto-provocat. Ca ºi animalul sãu
totem, Ciocãnitoarea obiºnuieºte sã se þinã scai de ceva – este
reticent în a da drumul la ceea ce considerã cã „i se cuvine“
pe drept cuvînt, tendinþã care se aplicã ºi în ceea ce priveºte
relaþiile personale. Emotiv ºi sensibil, deºi posesiv ºi vulnera-
bil, nativul Ciocãnitoare este cãlduros ºi simþitor cu cei apropi-
aþi lui, însã, adesea, este rece ºi distant cu strãinii. Este uºor
de rãnit ºi orice dezamãgire sau neîmplinire poate genera în
el o atitudine de auto-compãtimire, ajungînd pînã la recrimi-
nare ºi amãrãciune. Deºi afectuos prin natura sa, este predis-
pus a fi neiertãtor cu oricine îi scoate la ivealã vreo slãbiciune
sau posedã orice fel de element care sã le ameninþe securitatea.
Imaginaþia sa fertilã îl face sã fie predispus la a exagera ºi „a
face din þînþar armãsar”, sau sã se îngrijoreze peste mãsurã în
legãturã cu lucruri ce sînt adevãrate numai în mintea sa.

– 137 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 138

Kenneth Meadows

Probleme de avut în atenþie:


Sã înveþe sã preþuiascã momentul. Sã nu trãiascã încon-
jurat de regrete faþã de trecut sau de aºteptãri legate de posi-
bile lucruri în viitor, ci sã recunoascã faptul cã puterea de a
face schimbãri stã întotdeauna în Clipa prezentã.
Provocãrile ce-l aºteaptã în „periplul“ sãu pãmîntean tre-
buie sã-i abiliteze maturizarea, prin experienþa apropierii. Mult
stres ºi multã neliniºte pot fi cauzate de încãpãþînarea de a se
lega de ceea ce i-a servit scopurilor, ca ºi de confuzia fãcutã
între ataºamentul faþã de lucruri ºi iubire. Capacitatea de a
acorda libertatea este adesea o probã de iubire adevãratã.

22 iulie - 21 august SOMON


Timpul desãvîrºirii
Data de naºtere a nativului cade într-o perioadã în care,
în emisfera Nordicã, Soarele este la apogeul puterii sale ºi
întreaga Naturã îºi înfãþiºeazã abundenþa fructelor. Aºadar, este
un moment al deschiderii ºi activitãþilor din abundenþã. Ener-
getic se exprimã, deci, printr-o preocupare grijulie ºi o activi-
tate pasionalã, ce-ºi prezintã ca roade relaþii apropiate ºi un
puternic sentiment de a fi dorit.
Energia sa, entuziasmul ºi cãldura inimii sînt valori impor-
tante, însã are nevoie sã se asigure cã încrederea de sine nu
se transformã într-o senzaþie de a fi important, prin aroganþã
ºi atitudine intransigentã. O fi el bine echipat de la naturã pen-
tru a prelua comanda la îndeplinirea sarcinilor ºi a face lucrurile
sã funcþioneze – ceea ce este foarte bine – însã pot apãrea difi-
cultãþi atunci cînd vrea sã trãiascã vieþile altora în locul lor.

– 138 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 139

Personalitatea noastrã pãmînteanã

Are nevoie sã îºi imite animalul totem, încercînd sã nu pro-


ducã valuri care sã deranjeze ºi sã reducã, pe cît posibil, fre-
carea, pe mãsurã ce se deplaseazã prin apele vieþii.
Dezamãgirile de ori ce fel sau necazurile pot face opti-
mismul sãu obiºnuit sã se prãbuºeascã în tristeþe ºi melancol-
ie. Iubirea ºi afecþiunea sînt ingrediente esenþiale pentru
bunãstarea sa, deoarece el simte lucrurile atît de intens, încît
este mai vulnerabil la trãiri emoþionale negative, decît majori-
tatea oamenilor. Pe parcursul vieþii trebuie sã înveþe meºteºugul
delicat al stãpînirii propriilor emoþii.
Probleme de avut în atenþie:
Frecvent este pus în faþa unor situaþii care îi pun la încer-
care rezistenþa încãpãþînatã la schimbare, precum ºi nevoia de
a deveni mai flexibil ºi mai adaptabil, prin dezvoltarea capac-
itãþii de a privi ºi spre necesitãþile emoþionale ale semenilor
sãi. Învaþã sã recunoascã faptul cã împlinirea nu vine, neapãrat,
prin realizarea lucrurilor în mod forþat, ci, mai degrabã, prin
abilitatea de a lãsa acestora libertatea sã se întîmple.

22 august – 21 septembrie URSUL BRUN


Timpul recoltei
Nativul din aceastã perioadã este nãscut într-un moment
al ciclului anual cînd ceea ce a fost semãnat este gata acum
sã fie recoltat. Astfel, se exprimã energetic printr-o strãduinþã
practicã de a recolta pe deplin potenþialele sale calitãþi lãun-
trice.
Ca ºi animalul lui totem, nativul Ursului Brun poate sta
zdravãn înfipt pe picioarele din spate, în ceea ce priveºte pu-

– 139 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 140

Kenneth Meadows

terea lui de a se baza, în mare mãsurã, pe cei din jur. Încet


din fire în a face schimbãri, el preferã familiarul faþã de tot
ceea ce poate fi nou ºi necunoscut.
Este bun la reparat lucruri, fie ele obiecte ce necesitã
reparaþii, fie situaþii ce cauzeazã funcþionãri defectuoase în viaþa
celor din jur faþã de care manifestã afinitate. Avînd un ochi
iscusit pentru detalii, are o mare plãcere în a demonta lucrurile
ºi a le monta la loc, pentru a vedea o îmbunãtãþire în modul
lor de funcþionare. Deºi, în esenþã este o persoanã practicã,
are ºi o imaginaþie vie, iar înclinaþia sa cãtre fantezie îl poate
conduce la concluzia greºitã cã lucrurile sînt altfel decît sînt.
Are nevoie sã-ºi lase nevoile ºi aspiraþiile sã fie stimulente pen-
tru achiziþii practice, menþinîndu-ºi picioarele ferm înfipte în
pãmînt. Visurile devin realitãþi fizice numai atunci cînd au o
bazã solidã.
Probleme de avut în atenþie:
Indiferent de ceea ce cautã, respectivul obiect trebuie sã
fie neapãrat în locul în care se aflã ºi el. Învaþã sã cunoascã
momentul în care trebuie sã emane energie pentru a produce
o schimbare, precum ºi cînd trebuie sã accepte împrejurãrile
ce nu pot fi schimbate.

22 septembrie – 22 octombrie CORBUL


Timpul frunzelor cãzãtoare
Aceasta este perioada cînd echinocþiul de toamnã sem-
naleazã o încetinire a ritmurilor naturii aflate în pregãtire pen-
tru perioada de iarnã, în vederea momentului reînnoirii ce stã
sã vinã. Aºadar, expresia energeticã de bazã a persoanelor nãs-

– 140 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 141

Personalitatea noastrã pãmînteanã

cute în aceastã perioadã, este aceea de consolidare ºi dezvoltare


a resurselor interioare, în scopul de a face faþã provocãrilor
venite din exterior.
Ca ºi animalul lor totem, nativii din Corb necesitã com-
pania altor semeni pentru a le furniza un sentiment de secu-
ritate ºi a lucra mai bine în relaþii de parteneriat sau grup.
Aceastã tendinþã le asigurã o empatie pentru ceilalþi ºi luarea
în consideraþie ºi a altor puncte de vedere decît cele proprii.
Nativul are o naturã comodã; nu îi plac disputele, dezor-
dinea, confuzia ºi emoþiile negative, preferînd sã menþinã pacea
aproape cu orice preþ. Este un bun organizator ºi un eficient
transmiþãtor de mesaje, însã este reticent în momentele în care
este zorit sã ia decizii pe care mai tîrziu le-ar putea regreta.
Provocãrile nu ezitã sã aparã în viaþa sa, spre a-i testa capaci-
tatea de a împãrtãºi ºi coopera cu semenii sãi, concomitent
cu menþinerea unei puternice individualitãþi ºi independenþe.
Probleme de avut în atenþie:
Sã dobîndeascã forþa interioarã care se naºte din acþiu-
nile ferme realizate pe baza propriilor convingeri ºi sã capete
înþelepciunea ce rezultã din emiterea de judecãþi de valoare
sãnãtoase.

23 octombrie – 22 noiembrie ªARPELE


Timpul îngheþului
În cuprinsul ciclului anual aceasta este perioada crepus-
cularã, chiar dinaintea iernii, putînd fi asimilatã cu apusul din
ciclul diurn. Persoana nãscutã în acest moment are o afinitate
atît faþã de aspectele vizibile, cît ºi invizibile ale vieþii. Nativul

– 141 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 142

Kenneth Meadows

dã dovadã de o curiozitate cercetãtoare, avînd permanent


intenþia de a dezvãlui ceea ce nu întotdeauna este la vedere.
Ca ºi ºarpele, animalul sãu totem, care este capabil sã nãpîr-
leascã, schimbîndu-ºi pielea ºi reînnoindu-se el însuºi, ºi nativul
are la rîndul sãu capacitatea de a se elibera singur din strînsoarea
fostelor relaþii afective, lãsînd trecutul în spate ºi fãcînd schim-
bãri dramatice în viaþa sa, cu mai mare rapiditate decît majori-
tatea oamenilor. Ideile abundã în el, deºi acestea îi pot cauza
frustrãri, în situaþia în care schimbãrile dorite nu pot fi fãcute
imediat sau momentul ales este nepotrivit. Este adaptabil la noi
situaþii ºi dã dovadã de putere ºi stãruinþã, ceea ce îl face sã
ajungã la rezultate strãlucite chiar în situaþii sau circumstanþe
adverse. Ca ºi ªarpele, se poate cãþãra pe înãlþimile euforiei sau
poate cãdea în picaj în profunzimile deznãdejdii.
Probleme de avut în atenþie:
Nerãbdarea sa îi produce durere ºi disconfort, însã aces-
te traume îl învaþã necesitatea unei sincronizãri mai bune a
acþiunilor sale. Confruntarea în egalã mãsurã cu sarcini for-
midabile ºi teste dificile face parte din procesul regenerativ
inerent naturii sale, cel care îi poate da posibilitatea sã trans-
forme „ceea ce a fost“ în „ceea ce poate acum sã fie“. Astfel
de provocãri îl împing dincolo de propriile limitãri auto-impuse.

23 noiembrie – 21 decembrie BUFNIÞA


Timpul nopþilor lungi
În emisfera Nordicã, aceasta este perioada din ciclul anual
în care aerul este rãcoros ºi limpede, iar cei nãscuþi acum au
o viziune clarã a necesitãþilor ºi a destinaþiei lor stabilite.

– 142 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 143

Personalitatea noastrã pãmînteanã

Ca ºi Bufniþa, animalul sãu totem, nativul acestei


perioade are un ochi extrem de ager în privinþa detaliilor ºi o
naturã iscoditoare. Evadeazã din situaþiile plicticoase în care
se aflã uneori, preferînd propria sa companie, în care sã
reflecteze ºi sã analizeze. Este plin de resurse, se bazeazã pe
forþele proprii ºi are capacitatea sã se adapteze la noi medii
sau la schimbãri bruºte de situaþie, fãrã o prea mare dificul-
tate. Impulsionat de un puternic motor interior, este motivat
sã sesizeze imediat ocaziile profitabile ivite ºi sã accepte noi
provocãri. Are nevoie de cãldura unei relaþii apropiate ºi tinde
sã rãmînã credincios celor care îl ajutã sau în sprijinã. Nu-i place
sã fie privat de libertate în nici un fel ºi reacþioneazã excelent
atunci cînd lasã aceastã libertate sã-i exprime pe deplin felul
de-a fi.
Probleme de avut în atenþie:
Sã înveþe sã-ºi dozeze potenþialul, pentru a nu-ºi risipi ener-
gia în prea multe direcþii deodatã. Sã reuºeascã sã aibã o privire
introspectivã, pentru a putea percepe astfel dincolo de ceea
ce este evident, vizibil, precum ºi o inimã cãlduroasã, pentru
a putea gãsi în el compasiunea faþã de semenii din jurul sãu,
care se împleticesc în întuneric.

22 decembrie – 19 ianuarie GÎSCA


Timpul reînnoirii
Data naºterii nativului survine în cea mai aridã perioadã
a anului, precum ºi la începutul procesului de creare a unei
noi forme care, deºi adormitã pentru moment, este pe cale sã
fie pusã rapid în miºcare.

– 143 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 144

Kenneth Meadows

Ca ºi Gîsca, animalul sãu totem, este înzestrat cu o pu-


ternicã voinþã de a explora teritorii necunoscute. Cînd aceas-
ta este coroboratã cu puritatea intenþiei, tot ceea ce pare
imposibil devine lesne de obþinut, cîtã vreme nu sînt pierdute
din vedere obiectivele avute. Preferã sã rãmînã în continuã
miºcare ºi sã îndeplineascã sarcini, deci, îºi abordeazã misiu-
nile cu entuziasm. Însuºirea sa înnãscutã de a fi un perfecþio-
nist îi permite sã desfãºoare chiar ºi activitãþi mãrunte,
obiºnuite, extraordinar de bine. Dacã se gãseºte în compania
unor persoane cu standarde mai scãzute decît ale sale sau la
care sînt dominante aspecte minore, este uºor de provocat. Pru-
dent prin natura sa, are un fin simþ al valorii, însã idealismul
sãu îl poate face sã fie un neînþeles.
Provocarea majorã în viaþã este pentru el sã înveþe cum sã
ducã lucrurile la bun sfîrºit ºi, astfel, sã aibã acces la cunoaºtere,
ce poate apare numai în urma finalizãrii acþiunilor începute.
Probleme de avut în atenþie:
Acestea sînt derivate din eforturile sale de a aranja ºi con-
serva, deoarece obiectivul acestora este de a-l învãþa a se baza
pe el însuºi ºi a fi auto-suficient, în scopul de a-ºi determina
propria identitate.

20 ianuarie –18 februarie VIDRA


Timpul purificãrii
Aceastã perioadã de mijloc din anotimpul Iernii este un
moment în care Pãmîntul este purificat, în vederea pregãtirii
sale pentru noul ciclu de viaþã. Persoanele nãscute în aceastã
lunã sînt conservatoare ºi vizionare.

– 144 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 145

Personalitatea noastrã pãmînteanã

Ca ºi Vidra, animalul sãu totem, exceleazã în ordine ºi are


mare nevoie de curãþenie, atît acasã, cît ºi în mediul de lucru.
Are o minte tot timpul ocupatã ºi îi face plãcere sã se implice
în activitãþi cu oamenii, deºi este înclinat sã preia prea multe
sarcini deodatã. Este un reformator în sensul constructiv al
ideii, însã fuge de prea multe legi ºi regulamente, pe care le
considerã inhibitive. Este înzestrat din punct de vedere al origi-
nalitãþii ºi poate fi destul de inventiv, deºi ideile sale sînt une-
ori prea puþin practice.
Probleme de avut în atenþie:
Are nevoie sã gãseascã curajul de a acþiona mai mult pe
baza „impulsurilor“ interioare, decît în conformitate cu aºtep-
tãrile celorlalþi. Învaþã sã transforme viziunile în realitãþi prac-
tice, prin strãduinþã ºi, uneori, chiar în pofida adversitãþii seme-
nilor.

19 februarie – 20 martie LUPUL


Timpul vînturilor urlãtoare
Nativul este nãscut într-o perioadã „intermediarã“ a ciclu-
lui anual ºi într-un moment de rapide schimbãri, ce anticipeazã
robusteþea noii vieþi ce este pe cale sã se iveascã în Naturã.
Ca ºi Lupul, animalul sãu totem, este extrem de sensibil
ºi intuitiv, capabil sã discearnã între atitudinile ºi intenþiile
celorlalþi, indiferent cît de bine ascunse ar fi acestea. Sensi-
bilitatea ºi compasiunea de care dã dovadã îl fac sã fie uneori
credul ºi vulnerabil, pasibil de a suferi dezordini emotionale,
dacã îºi lasã sentimentele sã-l influenþeze. Are o adevãratã
dragoste pentru tot ceea ce bucurã ochiul ºi urechea, adorînd

– 145 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 146

Kenneth Meadows

strãdaniile creative. Este bine sã petreacã mult timp concen-


trîndu-se asupra gasirii de modalitãþi de auto-exprimare care
sã-i poatã oferi mijloacele de recuperare necesare dupã
realizarea eforturilor rezultate din îndeplinirea sarcinilor ce
îi sînt adesea încredinþate – cãci reîmprospãtarea ºi reînnoirea
forþelor sale îºi au, în ceea ce-l priveºte, o sorginte lãuntricã.
Probleme de avut în atenþie:
Sã înveþe sã devinã mai discriminativ în abordarea
sarcinilor ce i se dau fãrã încetare. Încercãrile la care-l supune
viaþa au scopul de a-l face în stare sã se elibereze din mrejele
limitãrilor ºi restricþiilor existente, pentru a-ºi extinde orizon-
turile.

...............................................................................................

Deoarece segmentele temporale din Medicina Pãmîntului


sînt relaþionate cu anotimpurile ºi ciclul natural al anului, ori-
entãrile din emisfera Sudicã sînt diferite, la fel fiind ºi animalele
totem asociate cu datele respective. De exemplu, în emisfera
Nordicã, Primãvara începe la Echinocþiul de primãvarã, în jurul
datei de 21 martie, iar ªoimul este animalul totem repartizat
perioadei 21 martie – 19 aprilie. În emisfera Sudicã, de astã
datã, Echinocþiul de primãvarã este în jurul datei de 22 sep-
tembrie, astfel încît perioada 22 septembrie – 22 octombrie
reprezintã prima porþiune a anotimpului Primãverii, fiind aso-
ciatã cu ªoimul. Pe harta Medicinii Pãmîntului, nordul ºi sudul
îºi schimbã poziþiile ºi la fel se întîmplã ºi cu estul ºi vestul
(vezi figura 17).
În astrologie, semnul Soarelui rãmîne neschimbat în
ambele emisfere, dat fiind faptul cã el este stabilit de Zodiac,

– 146 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 147

Personalitatea noastrã pãmînteanã

o centurã imaginarã ce înconjurã întreg Pãmîntul ºi pe care sînt


reprezentate constelaþiile formate de cãtre stele.
La originile sale, Astrologia era un studiu al modelelor
de energie ale Universului ºi al modului în care acestea
afecteazã ºi influenþeazã dezvoltarea umanã, deoarece ele sînt
Figura 17. Roata Medicinii Pãmîntului pentru emisfera Sudicã

Echinocþiul
Solstiþiul de varã de toamnã
(22 decembrie) Sud (21 martie)

a Somonul Ur
are 20.01 – 18.02 su
.02 l b
19
nito .01 – 2 run
ã 19
oc 0.0
Ci 2.12 – 3
2
Co.03 – 1
-21
l
2
rbu
1.1

rbu9.04
–2
Ce
.11

l
23

N
NV NE
20.04 – 20.02
Castorul

ªarpele
23.10 – 22.11

Vest

V E
Est

SV SE
S
þa
6
mu .10

0.0
fni
l
2

–2
–2

Bu
.05
oi ª .09

21
22

.09
sca 7
21

Gî6 – 21.0
l 8–
pu 22
.0
Lu Vidra .0
21
22.07 – 21.08

Echinocþiul de Solstiþiul de
Nord
primãvarã iarnã
(22 septembrie) (21 iunie)

– 147 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 148

Kenneth Meadows

întipãrite în fiecare individ. Medicina Pãmîntului este o percepþie


a modelelor de energie din mediul ambiant al Pãmîntului ce
sînt absorbite în interiorul nostru ºi ajutã la formarea perso-
nalitãþii ºi comportamentului unei persoane.
Deºi nativii aceleiaºi luni, chiar nãscuþi în aceeaºi zi, pre-
zintã calitãþi esenþiale similare, trebuie sã subliniez faptul cã
fiecare individ este unic.
Medicina Pãmîntului ne pune la dispoziþie numai indicaþii
care ne vor ajuta sã ne înþelegem natura propriilor modele de
energie ºi a potenþialelor calitãþi. Însã, ºi mai important, el
indicã nevoia fiecãruia dintre noi de a cãuta în interiorul nos-
tru mai degrabã decît în afarã, explicaþii pentru modul în care
sîntem.

– 148 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 149

Numai trãind în Prezent putem


percepe Prezenþa Vie,
care nu se aflã în exterior,
undeva, unde nu putem ajunge,
ci chiar în noi, în fiecare moment
al unui veºnic Acum.

– 149 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 150

CAPITOLUL ªASE

Influenþele cosmice

F iecare dintre noi este un Univers. O miniaturizare a


marelui Univers, funcþionînd dupã legi similare. Dacã
ne vom înþelege modul în care funcþionãm, atunci vom fi în
stare sã înþelegem ºi modul în care funcþioneazã Universul, ºi
viceversa, deoarece noi sîntem el, iar el funcþioneazã, de aseme-
nea, în noi. Absorbim energie etericã de la stele, planete, con-
stelaþii ºi alte surse Cosmice de influenþã, acestea afectînd, pînã
la un anumit punct, felul în care sîntem ºi efectul pe care-l
avem asupra celorlalþi. Printre forþele existente în Univers se
aflã ºi influenþele Cosmice reprezentate grafic pe Roata Med-
icinii ca niºte spiþe. Ele sînt arãtate ca fiind „direcþii“ cardi-
nale ºi non-cardinale, nefiind, însã, orientãri geografice, aºa
cum s-a presupus, ci modalitãþi în care pot fi abordate puter-
nicele forþe care influenþeazã fluxul energiei.
Aceste forþe nu se limiteazã la direcþii specifice ºi nu se
pot îngrãdi în interiorul unui segment compartimentat din Cer-
cul simbolic al percepþiei. Cu toate, ele existã împrejurul nos-
tru, deasupra ºi dedesubtul nostru, în afara ºi înãuntrul nos-
tru. Ele impregneazã ºi satureazã toate nivelurile fiinþei noas-

– 150 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 151

Influentele
, cosmice

tre – fizic, psihic, emoþional ºi spiritual. Aºadar, o „direcþie“


de pe Roata Medicinii nu se referã la locul în care se pot loca-
liza anumite forþe, ci modul în care acestea pot fi abordate,
deoarece direcþia din care ele sînt abordate influenþeazã ºi
afecteazã modul în care ele rãspund.

Auto-cunoaºterea prin
intermediul Roþii Medicinii
Înainte de a examina natura acestor forþe Cosmice,
haideþi, mai întîi, sã cunoaºtem cîteva lucruri despre aceastã
Roatã a Medicinii. Scopul sãu esenþial este acela de a servi drept
dispozitiv multidimensional simbolic ce permite realizarea de
conexiuni cu forþele Cosmice ºi energiile naturale, pentru
realizarea echilibrului cu Natura ºi propria fiinþã. Ea
funcþioneazã la toate nivelurile – fizic, psihic ºi spiritual – ºi
poate fi folositã pentru realizarea multor obiective specifice.
În cazul de faþã, ne vom concentra atenþia asupra scopului sãu
principal, de mijloc de realizare a auto-cunoaºterii prin intrarea
în acord cu energiile naturale care ne afecteazã ºi influenþeazã
viaþa, precum ºi mediul ambiant ce ne înconjoarã.
Roata însãºi este un cerc ce înconjoarã o cruce. Cercul
reprezintã totalitatea spaþiului din întregul Univers. De aseme-
nea, reprezintã spaþiul nostru personal, precum ºi tot ceea ce
este în interiorul ºi împrejurul nostru, ca indivizi.
Roata Medicinii este o mandala universalã, beneficã tutu-
ror fiinþelor umane, nu doar nativilor americani ce au pãs-
trat-o ºi au onorat-o, datoritã calitãþii ei de a fi un catalizator

– 151 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 152

Kenneth Meadows

al altor sisteme. Un catalizator este ceva ce produce schim-


bãri fãrã ca el însuºi sã sufere schimbãri, însã Roata Medicinii
este ceva mai mult decît atît. Ea funcþioneazã, de asemenea,
ca proces integrator. Integrarea reprezintã strîngerea laolaltã
a unor porþiuni segmentate, într-un întreg unificat ºi coordo-
nat. Astfel, Roata Medicinii nu este numai un mijloc prin care
se reunesc acele aspecte ale noastre pe care am fost educaþi
sã le presupunem ca fiind „separate“ – corp, psihic, suflet ºi
spirit – astfel încît sã poatã funcþiona împreunã, la unison, ci
ºi un mijloc de a ne aduce într-o relaþie de armonie cu alte
fiinþe ºi chiar cu puterile Universului! Ca un convertor catalitic
de maºinã ce converteºte gazele poluante în unele neagresive
din punct de vedere ecologic, Roata Medicinii este un mijloc
de transformare a sinelui nostru poluant într-un mediu în
armonie cu Universul. Un factor poluant contamineazã, mur-
dãreºte, corupe ºi violeazã mediul înconjurãtor natural, com-
portîndu-se întocmai precum acþiunile distructive pe care omul
le face împotriva Pãmîntului ºi forþelor Cosmice ale Universu-
lui, prin folosirea greºitã a psihicului ºi alegînd sã îºi serveascã
ºi satisfacã propriul eu. În unele tradiþii mistice, relaþiile din-
tre diverse fiinþe, corpuri, obiecte ºi lucruri care împãrtºesc
aceleaºi calitãþi sînt numite „corespondenþe“. Cuvîntul „cores-
pondenþã“ derivã din expresia latinã cum respondere, ceea ce
înseamnã „a promite sau a se angaja faþã de cineva“. Are de-a
face ºi este relaþionat cu responsabilitatea – capacitatea de a
rãspunde. Astfel, „corespondenþele“, în abordarea ºtiinþei ºama-
nice, denumesc relaþiile stabilite între diferite fiinþe, puteri,
substanþe ºi energii care produc apariþia unui rãspuns.
Responsabilitatea noastrã – capacitatea ºi sarcina noastrã de
a rãspunde – ca fiinþe umane este de a recunoaºte cã viaþa este

– 152 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 153

Influentele
, cosmice

identicã, atît în exterior, cît ºi în interior. Pentru a schimba


exteriorul, trebuie ca, mai întîi, sã facem schimbãri în inte-
rior. De fapt, la asta se referã Roata Medicinii. Sã facem schim-
bãrile necesare în interiorul nostru, pentru a putea în cele din
urmã sã facem modificãri armonioase lumii de afarã, deoarece
responsabilitatea primordialã este mai întîi faþã de noi înºine,
ca indivizi.
Cînd este pusã în funcþiune în afarã, centrul Roþii Medi-
cinii este marcat de opt pietre care reprezintã nu numai punc-
tul central în jurul cãruia totul se roteºte – percepþia indivi-
dualã – ci ºi Sursa Vieþii ºi a Luminii, a Iubirii ºi a Legii, ce
vine din interior. Ele indicã aspectele gemene ale folosirii
energiei – Dãruirea – Primirea ºi Posesia – Hotãrîrea (sau
Alegerea). Alte opt pietre marcheazã perimetrul ocupat de cerc
ºi sînt plasate în direcþiile cardinale ºi ne-cardinale. Aceste
pietre reprezintã forþe din Univers ºi din individ, aºezate în
echilibru, ca un simbol de permanentã aducere aminte faþã de
Legile cosmice ale armoniei sau Octavele. Alte opt pietre sînt
folosite pentru a forma braþele crucii ºi a arãta cãile de urmat
cãtre acumularea lãuntricã de putere a auto-cultivãrii.
Roata Medicinii poate fi, de asemenea, reprezentatã pe
o suprafaþã de lucru, printr-o cruce înscrisã într-un cerc – un
cerc al Percepþiei, servind drept oglindã reflectorizantã ce
dezvãluie modul în care viaþa persoanei este energizatã ºi mod-
elatã, precum ºi modul în care toate lucrurile se relaþioneazã
într-un fel sau altul între ele. Cartea mea, The Medicine Way
(„Calea medicinei“, Rider, 2001 – n.trad.) este un ghid prac-
tic pentru folosirea Roþii Medicinii ca sistem de dezvoltare per-
sonal.

– 153 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 154

Kenneth Meadows

Vîntul de nord
Forþa nordului

Calea
cãtre

e
Pr

âr
Psihic
im

ãr
ot
ire

H
Vîntul de vest
Forþa vestului

Vîntul de est
Forþa estului
Lege
Luminã

Spirit

Calea
cãtre
Calea
cãtre

Viaþã
Fizic

Iubire

Calea
e


er
in

cãtre
r
ui
þ
Re

re

Intuiþie

Forþa sudului
Vîntul de sud

Figura 18. O reprezentare a Roþii Medicinii, ce indicã în centrul ei sursa


forþelor ce se gãsesc în interior, cele douã forþe gemene ale folosirii energiei
care afecteazã acumularea personalã de putere, precum ºi cãile sau moda-
litãþile de abordare a forþelor Cosmice din Univers.

Roata Medicinii a indienilor nord-americani ºi Cercul Mis-


tic din tradiþiile vestice sînt simboluri identice însã, deoarece
sînt aliniate în mod diferit, efectele ºi rezultatul nu sînt aceleaºi.
Cercul mistic pune accentul asupra determinãrii prin interme-

– 154 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 155

Influentele
, cosmice

diul psihicului – adicã, realizînd alegeri ºi decizii prin exerci-


tarea puterii intelectului ºi a ceea ce apare ca fiind de dorit,
potrivit ºi benefic eului.
Cercul este aliniat, pentru a forma ºi modela în confor-
mitate cu Voinþa. Este o modalitate de a prelua puterea nece-
sarã, în scopul de a obþine ceea ce se doreºte. Este un mijloc
în slujba unui manipulator, în scopul exercitãrii controlului.
Pune accent pe calea interesului manifestat pentru sine.
Dicþionarele definesc Voinþa ca fiind capacitatea de a face
o cauzã sã-ºi producã efectul. Nu de a produce neapãrat un
efect, ci de a face ca într-adevãr ceva sã ia fiinþã. Liberul arbi-
tru, deci, reprezintã libertatea de a cauza, de a fi la originea
procesului prin care, ceea ce este dorit la un moment dat, sã
capete, într-adevãr, fiinþã. Este o capacitate ce aparþine unui
creator, atît de obiecte cît ºi de situaþii. Este o forþã creatoare
a Universului! ªi fiecare din noi o avem ºi o folosim ori pen-
tru a servi intereselor proprii, ceea ce ia de la alþi semeni ºi
de la alte forme de viaþã în scopul satisfacerii dorinþelor Sinelui,
sau o folosim pentru a constitui un schimb reciproc de energii,
ceea ce produce armonie, de aceastã datã, deoarece este
împãrtãºitã ºi celorlalþi. Voinþa este ceea ce îndreaptã forþelor
creative pe care le posedãm, putînd fi controlate de cãtre Eu
ºi de cãtre Spirit.
Aliniamentele Roþii Medicinei demonstreazã abordarea
hotãrîrii cu ajutorul Spiritului. Aceastã abordare implicã par-
ticiparea voluntarã ºi cooperarea la toate nivelurile fiinþei ºi
în cadrul tuturor sferelor de existenþã. Este modul în care se
stabileºte echilibrul, armonia ºi frumuseþea în cadrul mediu-
lui în care ne aflãm. Foloseºte energia pentru a exprima ceea
ce sîntem. Reprezintã, mai degrabã, „puterea de a dãrui ceea

– 155 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 156

Kenneth Meadows

ce sîntem“, decît „puterea de a lua ceea ce dorim“, exprimîn-


du-ne, ca urmare, energia esenþialã aflatã în armonie. Armo-
nia este o forþã ce echilibreazã dezvoltarea individualã cu cea
a Întregului, funcþionînd la nivelurile multidimensionale ale
Universului.

Cele patru direcþii


Nativii americani vedeau cele patru „direcþii“ ca fiind
Inteligenþe ale Spiritului, a cãrui prezenþã afecteazã toate
fiinþele vii, precum ºi mediul ambiant al Pãmîntului ºi atmos-
fera din jurul sãu. Aceste Inteligenþe aparþin unei dimensiuni
ce transcede realitatea fizicã ºi psihicã ºi, prin miºcarea pe care
o genereazã, afecteazã natura a ceea ce capãtã formã de mani-
festare. Prin urmare, ele sînt cu mult mai mult decît concepte
filozofice, principii metafizice sau convingeri religioase. Ele sînt
realitãþi spirituale care, de fapt, reglementeazã activitatea
Naturii ºi a Universului. În unele culturi, erau cunoscute ca
fiind „cele patru Vînturi“, deoarece, Spirite fiind, nu puteau
fi vãzute, însã, ca ºi vînturile, prezenþa lor putea fi perceputã
prin intermediul efectului pe care acestea îl aveau asupra
mediului înconjurãtor. Unii le venerau ca pe niºte „zei“ sau ca
pe niºte arhangheli – cel mai înalt grad al fiinþelor cereºti –
deoarece ele controlau ºi administrau sistemele de sprijin al
vieþii din Univers. Unele triburi de nativi americani le denu-
meau „apãrãtori ai Spiritului“, deoarece ei sînt gardienii ºi îngri-
jitorii Universului. Deºi erau în posesia unor forþe extraordinare,
ei nu erau temuþi, ci priviþi ca fiind abordabili ºi binevoitori.

– 156 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 157

Influentele
, cosmice

Aceste Inteligenþe cosmice, însãrcinate cu apãrarea naturii ºi,


mai degrabã, a structurii lucrurilor ce se manifestã de o manierã
sau alta, decît a formei sub care acestea se prezintã, erau pri-
vite ca avînd capacitatea de a se exprima fãrã a avea necesi-
tatea unui vehicul corporal.
Pentru reprezentarea acestor „apãrãtori ai Spiritului“ ºi
pentru a servi drept „conectori“ simbolici, au fost folosite tote-
murile. Totemul Nordului este Bizonul, un animal care furniza
popoarelor native toate elementele necesare pentru
supravieþuire, deci indicã puterea înmagazinatã disciplinat.
Totemul Vestului este Ursul Grizzly, care este caracteristic forþei
interioare ºi introspecþiei. Totemul Estului este Vulturul, o
pasãre cu faima de a zbura foarte aproape de Soare – sursa
luminii ºi a radiaþiei. Totemul Sudului este ªoarecele, un micuþ
animal asociat cu creºterea rapidã, ce pune accentul asupra
importanþei ideii de a nu confunda puterea cu mãrimea.
„Mustãþile“ sale indicã importanþa „apropierii“ de lucruri ºi
puterea sentimentelor.
Indiferent ce anume se asociazã cu o Forþã direcþionalã,
în abordarea unui sistem spiritual, mistic, magic sau metafi-
zic, acesta este pus de acord cu o modalitate de exprimare a
energiei ºi afecteazã modul sãu de acþiune. Cu alte cuvinte,
mai devreme sau mai tîrziu, individul trãieºte consecinþele aces-
tei abordãri. Prin urmare, direcþia este un element de o pri-
mordialã importanþã. La fel sînt motivaþia ºi intenþia.
Motivaþia este elementul care iniþiazã miºcarea ºi produce
realizarea unei anumite acþiuni într-un anume fel. Este o forþã
generatoare care de fapt conduce realizarea unei activitãþi.
Intenþia este relaþionatã cu obiectivul ce trebuie atins. În abor-
darea ºamanicã, motivaþia este reprezentatã întotdeauna de

– 157 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 158

Kenneth Meadows

Iubire ºi Armonie, astfel încît ceea ce se obþine este menit întot-


deauna sã fie în final pentru beneficiul persoanei, persoanelor
sau fiinþelor implicate, în scopul de a reface sau de a menþine
armonia ºi echilibrul. Intenþia, în orice caz, este întotdeauna
concentratã asupra unui scop specific.

Feng Shui
A intra în armonie cu forþele Cosmice care protejeazã
mediul s-a numit în China anticã Feng Shui. Feng Shui înseam-
nã „Vînt ºi Apã“, indicînd faptul cã aceste forþe ascunse
acþioneazã ca aerul ºi apa în modul în care este întreþinut întreg
mediul ambiant ce ne înconjoarã. Într-adevãr, sfatul maeºtrilor
Feng Shui era cãutat în momentul construirii unei case, în legã-
turã cu locul cel mai nimerit pentru ridicarea acesteia, pre-
cum ºi locurile unde era nimerit sã i se aºeze uºile ºi ferestrele,
pentru ca toate elementele construcþiei sã se aºeze armonios
pe direcþiile forþelor. Chiar ºi în prezent existã consultanþi Feng
Shui ce lucreazã în comunitãþile chinezeºti din unele dintre
cele mai dezvoltate oraºe ale lumii, practicînd aceste strãvechi
tradiþii, de o vîrstã apreciatã ca fiind de cel puþin trei mii de
ani. În orice caz, originile sale merg cu mult mai în urmã,
deoarece ele derivã din ºamanismul timpurilor cu mult mai
strãvechi.
Vîntul ºi Apa sînt termeni care descriu nu numai forþele
care ne modeleazã mediul nostru înconjurãtor, ci ºi suflul vieþii,
al trãirii, care le permite sã continue sã influenþeze mediul.
Oricum, Feng Shui nu a reprezentat un mijloc de a controla

– 158 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 159

Influentele
, cosmice

ºi a supune mediul înconjurãtor, ci, mai degrabã, un mijloc prin


care sã se poatã trãi în respect ºi armonie în cadrul acestuia,
acþionînd în concordanþã cu efectele sale pozitiv ºi conºtien-
tizînd orice influenþã negativã. Cu alte cuvinte, ca ºi ªamani-
ca ºi spiritul ºamanismului din care ºi-a avut sorgintea, Feng
Shui era un mod practic de a lucra cu realitatea – cu felul în
care aratã Universul.

Intrarea în legãturã
cu direcþiile cardinale
Dacã intrãm în armonie ºi cooperãm cu forþele Naturii,
mediul înconjurãtor ne va sprijini ºi ne va proteja. Dacã ne
amestecãm agresiv în Naturã sau sîntem motivaþi în abordarea
noastrã de un egoism ce genereazã lipsã de armonie ºi haos,
echilibrul sãu se va rupe cu consecinþe ameninþãtoare ºi, une-
ori, chiar dezastruoase. Aºadar, cum ar trebui sã stabilim direcþi-
ile ºi sã recunoaºtem forþele ce sînt inerente în fiecare?
În emisfera Nordicã, pivotul în jurul cãruia stelele par sã
se roteascã este constituit de Polaris – Steaua Nordului. Într-o
noapte seninã, Polaris poate fi lesne localizatã, deoarece este
poziþionatã în linie dreaptã deasupra „cãuºului carului“ – un
grup de stele cu formã caracteristicã aflat în constelaþia Ursa
Mare – cunoscut, de asemenea, sub numele de Carul Mare.
Steaua Polarã strãluceºte destul de tare. Pe Roata Medicinii,
nordul este poziþionat deasupra cercului, deoarece perspecti-
va este cãtre Pãmînt, ca ºi cum cineva ar privi cãtre Steaua Nor-
dului. În astrologie ºi în hãrþile stelare taoiste, sudul este po-

– 159 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 160

Kenneth Meadows

ziþionat deasupra, deoarece perspectiva este „cereascã“ sau Cos-


micã, ca ºi cum cineva ar privi din direcþia Stelei Polare. În
oricare dintre situaþii, este stabilitã o poziþie în Timp ºi Spaþiu
în relaþie cu un punct fix ºi inamovibil – în cazul de faþã Steaua
Polarã.
Pe Roata Medicinii, estul este poziþionat în dreapta, ves-
tul este în stîanga iar sudul este la baza cercului.
Se poate chiar ajunge la o „percepþie emoþionalã“ a
fiecãreia dintre aceste direcþii cardinale, precum, de aseme-
nea, este posibil sã se obþinã învãþãturi personale din
conectarea la ele, posibilitate oferitã de efectuarea unor expe-
rienþe cum ar fi urmãtoarea.

Polaris – Steaua Nordului

Figura 19. Polaris,


Stea dublã Steaua Nordului, se aflã în
carul linie dreaptã de la prima
stea a „carului“, sau Carul
Mare, un grup de ºapte
oiºtea stele care se rotesc în
jurul poziþiei aparent
„fixe“ a Stelei Polare în
emisfera nordicã. Cea de-a
ºasea stea din grup este o
stea „dublã“.

– 160 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 161

Influentele
, cosmice

Nord
Figura 20. Direcþiile cardinale
înscrise pe Roata Medicinii.
Est
Vest

Sud

..........................................................................

EXPERIMENTUL 9

Conectarea la forþa nordului

Aºteptaþi venirea unei perioade din decursul lunii în


care Luna sã fie în creºtere cãtre faza ei de maxim ºi puteþi
ieºi afarã spre a-i admira lumina argintie.
Localizaþi Steaua Nordului ºi aliniaþi-vã cu acea
direcþie, în aºa fel, încît sã fiþi cu faþa îndreptatã cãtre Nord.
Acum, concentraþi-vã atenþia asupra Stelei nordului ºi
deveniþi conºtient de perfecþiunea acelei miºcãri aproape
imperceptibile ce face sã parã cã întrega galaxie se roteºte
în jurul acelui punct de pivotare ca un vîrf ascuþit de ac.
Acum, „conectaþi-vã“ la Forþa nordului. Puteþi face
acest lucru prin afiºarea doar a unei intenþii clare de a o
face, rãmînînd într-o atitudine de aºteptare pozitivã ce pro-
duce, fãrã îndoialã, plãcere.

– 161 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 162

Kenneth Meadows

O calitate a Forþei nordului este reînnoirea. Astfel, prin


conectarea la Forþa nordului, puteþi primi de acolo energie
de aceastã calitate, pe care sã o absorbiþi – o posibilitate
de a vã reinnoi fiinþa: realizaþi un nou început ºi daþi la spate
tot trecutul, cu toate greºelile, durerile, amãrãciunile ºi deza-
mãgirile. Toarte acestea, pentru a fi re-fãcut!
Nu trebuie sã „faceþi“ nimic, doar sã fiþi receptiv, ast-
fel încît psihicul sã poatã fi deschis, pentru a primi infor-
maþii, ºi relaxat, pentru ca trupul sã poatã fi pregãtit sã trã-
iascã experienþa tuturor senzaþiilor. Trebuie doar sã per-
miteþi Forþei nordului sã vã energizeze. Printre multe alte
atribute ale sale, este ºi Claritatea, deci daþi voie Forþei Nor-
dului sã îndepãrteze limitãrile care în trecut v-au împiedi-
cat sã vedeþi lucrurile aºa cum sînt cu adevãrat ºi nu aºa
cum alþii v-au lãsat sã credeþi cã sînt ºi cereþi acestei Forþe
sã vã înveþe personal lecþia despre claritate.
Apoi intraþi înapoi în casã ºi notaþi toate senzaþiile pe
care le-aþi trãit, precum ºi învãþãturile personale pe care
le-aþi primit.
..................................................................................

EXPERIMENTUL 10

Conectarea la forþa vestului

Pentru acest experiment, cel mai bine este sã alegeþi un


moment cînd, ieºind afarã, puteþi admira apusul Soarelui.
Fiind cu faþa îndreptatã cãtre Vest, urmãriþi Soarele
cum se scufundã încet, sub linia orizontului ºi, pur ºi sim-

– 162 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 163

Influentele
, cosmice

plu, relaxaþi-vã ºi permiteþi sã fiþi absorbit de pãtura moale


a culorilor aurite, „conectîndu-vã“ la Forþa debordantã a ves-
tului.
O calitate a vestului este transformarea, pe care o trãiþi
chiar în aceste momente ale experimentului, ca experienþã
fizicã, deci permiteþi, doar, sã fiþi atins de forþa care aduce
schimbarea – forþa care vã permite sã fiþi transformat faþã
de cum aþi fost înainte, sã fiþi eliberat de limitãrile ºi con-
strîngerile care v-au stãpînit ºi îngrãdit anterior, schimbîn-
du-vã în ceea ce sînteþi capabil sã deveniþi: o fiinþã mai
cuprinzãtoare, mai completã.
Trãiþi aceastã schimbare, sesizaþi modul în care ea chiar
se petrece în clipa de faþã. Nu vã gîndiþi, doar, la ea, cu aju-
torul psihicului, ci simþiþi-o fizic!
Apoi cereþi Forþei vestului sã vã dea o lecþie personalã
despre schimbare, tranziþie ºi transformare, aºteptînd
rãspunsul.
Pînã cînd toate acestea se vor fi întîmplat, Soarele va
fi plonjat, deja, sub linia orizontului, iar ziua se va fi
preschimbat în noapte. Chiar aceastã acþiune a Naturii vã
va ajuta sã înþelegeþi nevoia de a vã aduce viziunile ºi spir-
itualitatea înapoi, cu picioarele pe Pãmînt.
Intraþi înapoi în casã ºi notaþi-vã trãirile ºi mesajele ce
v-au fost transmise.
.................................................................................

– 163 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 164

Kenneth Meadows

EXPERIMENTUL 11

Conectarea la forþa estului

Treziþi-vã înainte de ivirea zorilor ºi ieºiþi din casã,


mergînd într-un loc din naturã, undeva unde sã nu se audã
deranjantul zgomot al traficului. Dacã este propria dumneav-
oastrã grãdinã, e bine. Însã, dacã locuiþi într-un oraº, fie
mare, fie mic, ar putea fi nevoie sã vã planificaþi o ieºire de
o zi sau douã într-o zonã ruralã, undeva unde sã vã fie mai
convenabil sã fiþi martor al ivirii zorilor.
Staþi în picioare, cu faþa spre Est, spre direcþia din care
va izbucni licãrirea luminoasã, ascultînd cu atenþie nemiºcarea
nopþii. Lãsaþi-vã încãlzit de plapuma sa de liniºte, ºi încer-
caþi sã distingeþi sunetele care existã în acea liniºte. Apoi,
chiar înainte de rãsãritul Soarelui, acele sunete ale liniºtii se
vor amplifica, devenind sunetul general al corului zorilor, pe
mãsurã ce ºi pãsãrile se trezesc din moþãialã ºi sînt atinse
de miºcarea blîndã ce vesteºte apariþia unei noi zile.
Pe mãsurã ce orizontul începe sã se lumineze în
depãrtare, conectaþi-vã la Forþa estului ºi trãiþi senzaþia ofer-
itã de forþa ºi vitalitatea generate de ivirea unei noi zile.
Simþiþi în dumneavoastrã cum forþa „se trezeºte“ ºi vã aduce
luminã în acele zone ale vieþii pe care nu le-aþi înþeles.
O calitate a Forþei estului este iluminarea, deci cereþi
Forþei estului sã vã ilumineze cu învãþãturile sale, acum.
Dupã aceea, scrieþi o relatare a experienþelor trãite ºi
a învãþãturilor primite.
................................................................................

– 164 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 165

Influentele
, cosmice

EXPERIMENTUL 12

Conectarea la forþa sudului

Planificaþi-vã sã vã aflaþi într-o locaþie din exteriorul


casei, cam în jurul amiezii. Puteþi face acest lucru într-o grã-
dinã sau într-un loc unde sã puteþi fi înconjuraþi de elemente
din naturã. Situaþi-vã cu faþa spre Sud, care este direcþia
spre care se gãseºte ºi Soarele, la miezul zilei.
Staþi relaxat, însã cu atenþia treazã, ºi ridicaþi mîna,
ca ºi cum aþi încerca sã atingeþi Soarele cu mîna. Nu întin-
deþi prea mult, nu depuneþi nici un efort deosebit, în nici
un fel – doar o miºcare uºoarã, blîndã, pe mãsurã ce vã conec-
taþi la Forþa sudului, pentru a putea percepe apropierea radi-
aþiei sale. Pe mãsurã ce inspiraþi, conºtientizaþi treptat o
strãlucire interioarã, odatã cu primirea puterii în dumnea-
voastrã. Continuaþi asta pentru cîtva timp, apoi lãsaþi-vã
braþul sã se relaxeze pe lîngã corp.
Adaptabilitatea este o calitate a sudului, deci cereþi
Forþei sudului sã vã ajute sã vã miºcaþi mai uºor, odatã cu
curgerea vieþii, precum ºi sã vã adaptaþi la împrejurãrile atît
de schimbãtoare oferite de aceasta. Cereþi Forþei Sudului
sã vã înzestreze cu flexibilitatea necesarã pentru a vã adap-
ta la schimbãri ºi sã vã dea acea învãþãturã personalã ce vã
poate ajuta sã deveniþi mai intuitiv.
Imediat dupã terminarea experimentului, notaþi sen-
zaþiile trãite ºi învãþãturile primite.
................................................................................

– 165 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 166

Kenneth Meadows

Aºadar, forþele inerente existente în aceºti „apãrãtori ai


Spiritului“ se manifestã în funcþie de direcþia din care sînt abor-
daþi, precum ºi de motivaþia ºi intenþia ce coloreazã acel mod
de acþiune. Deºi ei transcend Dimensiunile, ei genereazã cu
toþii miºcare în interiorul lor. Fiecare are, de asemenea, o mare
influenþã asupra dezvoltãrii generale a fiinþei noastre. De exem-
plu:
Forþa vestului activeazã inteligenþa prezentã în corpul fizic
ºi îi dã posibilitatea de a lucra cu substanþele materiale ce
formeazã în noi carnea, sîngele ºi oasele.
Forþa nordului limpezeºte mintea ºi purificã fiinþa noas-
trã psihicã.
Forþa sudului dã forþã ºi vigoare „sinelui“ intuitiv.
Forþa estului ne dã capacitatea de a fi iluminaþi de flash-
uri de inspiraþie ºi înþelegere, prin intermediul celui mai pro-
fund „sine“ al nostru, care este ºi cel mai nobil aspect al întregii
noastre fiinþe.

Culorile celor patru Forþe


Pe Roata Medicinii, fiecare dintre cele patru Forþe este
asociatã cu o culoare – albul în nord, negrul pentru vest, gal-
benul pentru est ºi roºu pentru sud – deoarece culoarea repre-
zintã o expresie vibratoare a calitãþilor inerente ale acestor
forþe, avînd ºi ea un puternic impact asupra sistemului ener-
getic uman.
„Apãrãtorii“ Spiritului sînt puteri creatoare intangibile,
care pot fi mai presus de capacitatea umanã de înþelegere, însã

– 166 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 167

Influentele
, cosmice

sînt posibil de contactat din punct de vedere ºamanic. Iatã,


mai jos, cîteva dintre calitãþile de bazã ale acestora, principalele
domenii de influenþã asupra condiþiei umane, precum ºi tote-
murile lor.
........................................................................................
FORÞA NORDULUI
Forþa înnoirii
Forþa accelerãrii
Forþa puritãþii
Forþa limpezimii
Trãsãturã umanã principalã: psihicul
Caracteristicã esenþialã: inteligenþa
Pune accent pe: puritate ºi intensitate
Totem: bizonul
Culoarea: albul

.......................................................................................

FORÞA VESTULUI
Forþa transformãrii
Forþa introspecþiei
Forþa consolidãrii
Forþa punerii în contact
cu pãmîntul
Trãsãturã umanã principalã: corpul fizic
Caracteristicã esenþialã: rezistenþã
Pune accent pe: stabilitate
Totem: ursul grizzly
Culoarea: negrul
........................................................................................

– 167 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 168

Kenneth Meadows

FORÞA ESTULUI
Forþa ce face Lumina sã existe
Forþa de a risipi întunericul
ºi ignoranþa
Forþa iluminãrii ºi dãruirii
de cunoºtinþe
Forþa deºteptãrii
Forþa de înnoire a vieþii
Trãsãturã umanã principalã: Spiritul
Caracteristicã esenþialã: previziunea
Pune accent pe: spiritualitate
Totem: vulturul
Culoarea: galbenul

........................................................................................

FORÞA SUDULUI
Forþa creºterii organice
Forþa descoperirii
Forþa dãruirii de învãþãturi
Forþa desfãºurãrii
Forþa percepþiei interioare –
cunoaºterii intuitive.
Trãsãturã umanã principalã: trãirile afective
Caracteristicã esenþialã: apropierea
Pune accent pe: vitalitate
Totem: ºoarecele
Culoarea: roºul
........................................................................................

– 168 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 169

Influentele
, cosmice

Wakan – Tanka
Miºcarea pe care am indicat-o pe Roata Medicinii, ce
porneºte de la nord, se miºcã în sens invers acelor de ceasor-
nic înspre vest, trece prin est ºi continuã în sensul acelor de
ceasornic spre sud, este o miºcare în spiralã. Dacã ar fi sã o
trasãm pe un cerc bi-dimensional, ar produce o formã de „s“
care, la indienii cîmpiilor Americii de Nord, reprezenta un sim-
bol care desemna Wakan-Tanka – sau manifestarea Marelui Spir-
it. Acesta este reprezentat aici ca apãrînd din Psihicul Mare-
lui Spirit în partea de nord, deplasîndu-se cãtre vest, pentru
a se manifesta sub formã fizicã, apoi spre est, pentru a fi acti-
vat de cãtre Spirit, iar apoi cãtre sud, pentru a trãi în calitate
de Copil al Naturii, în scopul de a permite Spiritului sã trãi-
ascã experienþa îngemãnãrii cu materia. Simbolul indicã, de
asemenea, deplasarea energiei cãtre formã ºi, înapoi, a formei
cãtre stadiul energetic.
Figura 21. Simbolul Wakan-Tanka, al energiei ce se miºcã în spiralã,
cãtre manifestarea efectivã a formei, precum ºi al formei ce revine la sta-
diul de energie, în cadrul Ciclului Creaþiei.

– 169 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 170

Kenneth Meadows

Figura 22. Mandala Taoistã Tai Chi reprez-


intã simbolul aspectelor activ ãi receptiv, mas-
culin ºi feminin ale Sursei Originale, aflate
în echilibru perfect ºi dinamic pentru a scoate
în evidenþã relaþia dintre forþele opuse ºi com-
plementare inerente în toate formele de ma-
nifestare.

Prin unirea laolaltã a polaritãþilor de nord ºi de sud, sim-


bolul cu formã de „S“ devine un alt simbol, cel al unei cifre
„8“, care reprezintã cercul geamãn al miºcãrii efectuate între
douã polaritãþi – cea vizibilã ºi cea invizibilã, cea fizicã ºi cea
spiritualã, psihicul ºi materia, Yin ºi Yang, într-un continuum
neîncetat al existenþei.

Yang ºi Yin
Originea tuturor miºcãrilor ºi chiar a Vieþii însãºi este expri-
matã prin strãvechiul simbol chinezesc al Tai Chi – maxima supre-
maþie – care combinã în el esenþa Cerurilor ºi a Pãmîntului, din
punct de vedere spiritual ºi fizic. Are o semnificaþie similarã cu
simbolul Wakan – Tanka. Sursa Originalã unicã ºi-a polarizat ener-
gia în Structura sa interioarã, împãrþind-o în douã zone – Yin
ºi Yang – fiecare din ele fin echilibratã ºi aflatã în armonie cu
cealaltã, cuprinzînd o forþã dinamicã ciclicã de miºcare ºi odih-
nã ce dã capacitate forþei sã se preschimbe în formã.
Yin ºi Yang nu sînt stãri statice ale unor energii diferite,
ci valori relative – faze interschimbabile ale aceleiaºi energii

– 170 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 171

Influentele
, cosmice

esenþiale. Activ ºi pasiv, pozitiv ºi negativ, cald ºi rece, mas-


culin ºi feminin. Aspecte de expansiune ºi contracþie ale
aceluiaºi lucru, derivînd din aceeaºi Sursã. Yang transformã ºi
transportã, Yin asimileazã ºi înmagazineazã.
Ideograma chinezeascã pentru Yang înseamnã „partea
însoritã a colinei“, în timp ce Yin reprezintã partea umbroasã
a acesteia. Aceste imagini exprimã modul în care, printr-o
miºcare naturalã, cum este cea a Pãmîntului deplasîndu-se pe
orbita sa în jurul Soarelui, fiecare dintre ele se transformã
neîncetat una în cealaltã, la fel precum partea însoritã a co-
linei devine partea umbroasã, în decursul procesului creativ
al schimbãrii.
Yang ºi Yin sînt, aºadar, douã Forþe originale ce guverneazã
Universul ele însele simbolizând Armonia. Toate lucrurile sînt
alcãtuite din proporþii variabile de Yang ºi Yin, aflate într-o stare
continuã de miºcare ºi schimbare. Prin urmare, nimic din ceea
ce pare veºnic nu rãmîne ca atare. Totul, îndiferent cît de sta-
tic sau solid ori aparent imobil ºi permanent, vibreazã ºi
pulseazã. Totul este doar energie ce devine formã, rãmîne, apoi,
în aceastã stare pentru o perioadã, iar apoi redevine energie,
într-un magnific, circular, ciclic ºi spiralat Dans al vieþii.

Dinamica vieþii
Înþelegerea realitãþii lui Yang ºi Yin este foarte importan-
tã, deoarece ne ajutã sã pãtrundem tainele dinamicii Vieþii –
modul în care energiile naturale afluiesc ºi se modificã. Între-
gul Univers este într-o stare continuã de schimbare, datoritã

– 171 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 172

Kenneth Meadows

interacþiunii creative a acestor Yang ºi Yin ºi la fel sînt ºi


oamenii, deoarece nu sîntem altceva decît niºte mini-univer-
suri. Modelul schimbãrii perpetue al anotimpurilor de-a lun-
gul ciclului anual nu este un proces ce se desfãºoarã la întîm-
plare, ci este chiar felul natural de a fi al Realitãþii, iar acest
lucru are efect asupra a tot ceea ce capãtã formã de mani-
festare, inclusiv asupra noastrã, cãci noi înºine sîntem formaþi,
în parte, de cãtre acesta. În momentul ºi în locul naºterii noas-
tre, acoperãmîntul de carne ce îmbracã Spiritul uman conþine
expresia naturii schimbãtoare a Pãmîntului însuºi, precum ºi
o hartã a Universului (aspect pe care deja l-am discutat în capi-
tolul anterior), deoarece legile cosmice care guverneazã Uni-
versul funcþioneazã în egalã mãsurã ºi în noi. Aceleaºi Forþe
condiþionante ºi procese care compun Universul intrã ºi în com-
punerea noastrã.
Ceea ce a fost numit „Creaþie“ este, astfel, în aria de refer-
inþã a Realitãþii, un proces de transformare – din ceea ce este
invizibil, în ceea ce este vizibil: intangibilul devine tangibil, ener-
gia se transformã în materie ºi materia se preschimbã, înapoi,
în energie.
Potrivit strãvechii înþelepciuni, Creaþia depinde de patru
Principii: cel activ ºi cel de iniþiere fiind atrase de cel pasiv ºi
cel de recepþionare ºi formînd, astfel, o Unitate în echilibru
ºi armonie, pentru a produce o nouã creaþie, prin intermediul
forþei sale inerente a Iubirii. Astfel, cele Douã elemente pro-
duc un al Treilea, ca rezultat al forþei de legãturã a Iubirii, care
le-a unit ºi Le întruchipeazã. Iar cel de-al Treilea aduce la luminã
pe cel de-al Patrulea, care reprezintã multitudinea tuturor ele-
mentelor ce se manifestã efectiv.

– 172 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 173

Influentele
, cosmice

ªamanii taoiºti denumeau aceastã Sursã ca fiind un


„Soare“ spiritual, ce a apãrut din „Marele Vid“, numit de ei
Wu Chi. Nativii americani îl numeau „Marele Mister“, din care
a apãrut Marele Spirit. Printre vechii evrei, cuvîntul YHVH era
interpretat ca „Cel ce nu poate fi numit“ ºi era tradus ºi prin
„Sînt ceea ce sînt“. Yahweh sau Yeywah (vocalele nu sînt
conþinute în alfabetul ebraic, de douãzeci ºi douã de caractere)
poate însemna, de asemenea, „Sînt Iubirea absolutã ºi Iubire
absolutã este ceea ce sînt“. „Soarele“ spiritual – Marea Stea
– potrivit acestei abordãri ºamanice strãvechi, conþine, în Uni-
citatea sa, o Treime a Fiinþelor Originale, care au dat naºtere
Universului ºi la tot ceea ce conþine acesta, din momentul în
care Universul a devenit conºtient de sine ºi a început sã se
extindã. Pe mãsurã ce forþa expansivã a acestei Mari Stele s-a
extins într-o amplã miºcare în spiralã – amestecînd, dispersînd
ºi absorbind energie purã, El însuºi dilatîndu-se din interiorul
Sãu cãtre în afarã – particule din El au afluit pe tot cuprinsul
Spaþiului, ca praf Cosmic. Acestea au format apoi solul Pãmîn-
tului ºi, de asemenea, substanþa din care s-a alcãtuit însãºi
carnea umanã. Aceasta este în realitate ºi semnificaþia pre-
ceptelor sacre ale iudaismului ºi creºtinismului, în legãturã cu
fiinþa umanã: „din þãrînã aþi apãrut, în þãrînã vã veþi întoarce“
(Geneza 3:19). Fiecare dintre noi sîntem o particulã cu
conºtiinþã de sine a Luminii provenite de la Marea Stea. Pul-
bere stelarã! Scîntei izolate rupte dintr-o Fiinþã Solarã. Un Spi-
rit existînd ca expresie a unui Spirit superior. Astfel, Cel fãrã
de Nume este capabil sã Se perceapã într-o infinitate de mo-
duri, multiplicîndu-se, reproducîndu-se într-un numãr infinit
de feluri. Deci, este ca ºi cum am trãi într-un Univers hologra-
fic ºi noi înºine am fi un sistem holografic. (O hologramã este

– 173 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 174

Kenneth Meadows

o imagine tridimensionalã, în care fiecare parte a reprezen-


tãrii conþine o imagine a întregului, în vreme ce întregul este
conþinut în informaþii prezente în fiecare parte, în mod indi-
vidual.) Acestea au fost învãþãturile „Înþelepþilor“, pãstrate
„ascunse“, în umbra cunoaºterii, sau suprimate.
Prima Fiinþã Originalã a Triplei Unitãþi, potrivit acestor
cunoºtinþe, este Fiinþa Cosmicã ce creeazã particulele.
A doua Fiinþã Originalã a Triplei Unitãþi creeazã modele
de tip undã, prin care El reuºeºte sã strãbatã totul ºi prin inter-
mediul cãruia tuturor elementelor li se dã posibilitatea sã fie
aprovizionate cu energie.
Cu ajutorul forþei de unire a Iubirii – a lui Yang ºi Yin
„încãrcate“ pozitiv ºi negativ – cele douã fiinþe descrise mai
sus dau naºtere celei de-a Treia, întru totul egalã cu ele, pen-
tru a putea avea loc manifestarea efectivã.
Potrivit concepþiei nativilor americani, Marele Spirit ºi
Marele Mister nu sînt entitãþi identice, ci se completeazã una
pe cealaltã. Europenii care s-au aºezat pe pãmînturile lor, pre-
cum ºi misionarii acestora, avînd o concepþie despre Dumnezeu
potrivit cãreia acesta avea atribute umane, însã puteri
supranaturale, care putea sã exprime o mare iubire ºi compa-
siune, pe de o parte, ºi gelozie violentã ºi condamnare, pe de
alta, nu puteau înþelege o asemenea abordare. Marele Spirit
s-a nãscut din vid – care este Marele Mister – pentru a dirija
crearea tuturor formelor de viaþã ºi a face acest lucru cu
dragoste, frumuseþe ºi armonie.
În est, ºamanii taoiºti aveau o abordare similarã, deºi expri-
matã într-un mod diferit. Lao Tzu, un înþelept chinez, a descris
vidul ca fiind „Nimicul din care a apãrut totul“. Cele Trei Mari
Fiinþe conþinute în interiorul Celui fãrã de Nume erau reprezen-

– 174 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 175

Influentele
, cosmice

taþi, în mitologia taoistã, sub forma a trei „Împãraþi“. Aceºtia


Trei, erau percepuþi ca avînd controlul asupra celor trei cor-
puri principale ale fiinþei umane – cel fizic (care cuprinde Cor-
pul energetic ºi Corpul psihic), Sufletul ºi corpul sãu de Luminã,
ºi Spiritul, ce reprezintã fiinþa esenþialã. Despre cei Trei
Împãraþi se credea cã locuiesc în trei „palate“ – „locuri cereºti“
sau tan-tien – cele „trei comori” ale unei fiinþe umane. Tan-
tien-ul Inferior este poziþionat în Corpul energetic ºi este locali-
zat imediat sub ombilic ºi la aproximativ 5 cm (cîþiva inci) sub
suprafaþã. Reprezintã un loc de depozitare pentru esenþa vitalã
(vezi capitolul 7). Din „rezervorul“ sãu distribuie esenþa susþinã-
toare a vieþii prin intermediul substanþelor biochimice ºi a
fluidelor electromagnetice, precum ºi cu ajutorul fluidelor
corpului. Tan-tien-ul Median se aflã în zona pieptului. Pe mãsurã
ce o persoanã trãieºte experienþa unei expansiuni a percep-
þiei ºi devine, din punct de vedere spiritual, mai „conºtient“,
acest tan-tien se deplaseazã cãtre coloana chakrei centrale.
Tan-tien-ul este localizat în cap ºi se ocupã de percepþia
lucrurilor non-fizice. Toate trei se dezvoltã în mod natural, în
concordanþã cu modalitatea care se potriveºte cel mai bine
fiecãrui individ.

Cele Patru Elemente


În lumina celor descrise mai sus, cele Trei Fiinþe Origi-
nale erau percepute ca fiind creatoare a ceea ce a devenit cunos-
cut sub denumirea de Elemente – Fiinþe Energetice respon-
sabile pentru structura ºi substanþa materiei. Prin intermediul

– 175 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 176

Kenneth Meadows

lor, energiilor li se dã posibilitatea sã capete formã, într-o mani-


festare fizicã. Elementele acestea sînt procese de transformare
care nu numai posedã calitãþi specifice, ci au inteligenþã,
deoarece Spiritul le dirijeazã miºcãrile. Fiecare Element are
o influenþã directã asupra proceselor fizice, psihice ºi spirituale
ale fiinþei umane, deci înþelegerea a cîte ceva din natura lor
ne poate ajuta sã intrãm în armonie cu ele. Nu trebuie sã existe
nici o intenþie de a le manipula sau controla, deoarece pro-
cedînd în acest mod se creeazã consecinþe adverse.
Potrivit tradiþiilor mistice ale Vestului, existã patru ele-
mente: Aer, Foc, Apã ºi Pãmînt. Aceste patru au fost privite ca
fiind „componente“ de bazã a tot ceea ce existã în realitatea
fizicã, deºi acestea nu au fost înþelese ca fiind substanþe fizi-
ce, ci principii metafizice care guverneazã modul în care se
înfãþiºeazã materia. În orice caz Elementele pot fi cel mai bine
înþelese în calitate de miºcãri ale energiei. Ele indicã moda-
litatea în care energia se deplaseazã ºi este transformatã sau
transmutatã într-un proces natural. Cele patru elemente au
fost, uneori, reprezentate simbolic sub forma unei cruci cu
braþe egale, conþinutã în interiorul unui cerc, pentru a le
reprezenta în stare de echilibru. Fiecare a fost asociatã cu o
Direcþie, însã aceasta indica mai degrabã o manierã de acþi-
une în relaþie cu o Forþã Direcþionalã sau „apãrãtor al Spiri-
tului“, decît un loc anume. De exemplu o abordare graficã a
acestor idei care plaseazã Pãmîntul în nord, Aerul în est, Focul
în sud ºi Apa în vest, este una în care accentul se pune pe con-
trol ºi manipulare, în vreme ce într-o reprezentare graficã ce
plaseazã Aerul în nord, Focul în est, Apa în sud ºi Pãmîntul în
vest, accentul se pune pe armonie ºi echilibru.

– 176 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 177

Influentele
, cosmice

Fiecare Element este Spirit, însã nu este un Spirit indi-


vidual, ca cel „uman“, nici nu este un Spirit de „grup“, cum
se întîmplã cu animalele ºi copacii. Mai degrabã este o clasã
de Spirit. De aceea ºi nativii americani denumeau elementele
ca fiind clanuri de Spirite.
Toate Elementele au fost responsabile pentru modelarea
substanþei ºi structurii însãºi planetei Pãmînt, în momentul în
care aceasta a luat fiinþã, ºi sînt ºi în prezent implicate activ
în acest proces, precum ºi în organizarea ºi organizarea a ceea
ce este pe cale sã capete formã. Fiecare Element are calitãþi
ºi caracteristici vizibile:
Focul este creativ, expansiv, viguros, exploziv, devorator.

Apa este fluidã, adaptabilã, absorbantã, se poate contrage,


se poate dispersa.

Aerul este nemãrginit, rapid, neliniºtit, imprevizibil.

Pãmîntul este stabil, rãbdãtor, producãtor de hranã,


încãpãþînat.

Fiecare Element este predominant în cîte unul din cele patru


corpuri principale ale unei fiinþe umane:
Elementul Pãmînt predominã în corpul fizic

Elementul Apã predominã în corpul energetic

Elementul Aer predominã în corpul psihic.

Elementul Foc predominã în corpul Sufletului.

– 177 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 178

Kenneth Meadows

Fiecare Element guverneazã un aspect al vieþii însãºi.


Focul – scînteia vieþii.

Aerul – rãsuflarea vieþii.

Apa – curgerea rîului vieþii.

Pãmîntul – substanþa vieþii.

Spiritele elementelor, deºi, mai degrabã clase decît grupuri


– în unele scrieri sacre ele sînt denumite ºi Coruri – nu au gen
însã au expresii individuale ale fiecãruia dintre ele ºi acestea
sînt cele care, uneori, sînt denumite Spirite ale Naturii. Spiritele
Naturii pot fi considerate drept constructori ai acesteia ºi
lucreazã la un nivel inconºtient, în timp ce elementele sînt
proiectanþii ºi funcþioneazã la un nivel supraconºtient.
Spiritele Naturii nu au corpuri, însã ele se pot înfãþiºa oame-
nilor sub forma imaginilor ce le indicã natura de spirit al
pãdurii: spiritele Aerului apar în chip de zîne cu aripi, de exem-
plu; spiritele Focului apar drept salamandre; spiritele Apei, ca
nimfe; iar spiritele Pãmîntului, ca gnomi. Nu trebuie sã fie con-
fundate cu niºte Deva (zeitãþi), aºa cum se întîmplã adesea.
Cuvîntul „deva“ provine dintr-un cuvînt sanscrit, care se tra-
duce drept „strãlucitorul“ – avînd semnificaþia unei Fiinþe
Celeste sau arhanghel. Aceste Deva sînt Spirite care se ocupã
cu conducerea întregii planete ºi formele de viaþã pe care Fiinþa
Planetarã le susþine. Elementele, atunci cînd sînt percepute
ca Realitãþi existente, mai degrabã decît principii sau concepte,
sînt identificate drept inteligenþe creative ºi formative care au
emanat din Marele Spirit ºi funcþioneazã într-o relaþie dina-

– 178 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 179

Influentele
, cosmice

micã în cadrul Naturii, fiecare exprimînd, prin prezenþa sa, o


calitate a miºcãrii.

Totemurile Animale

În tradiþiile amerindienilor, fiecare Element era asociat


cu un totem animal care furniza o cunoaºtere mai profundã
a calitãþilor sale esenþiale, servind, de asemenea, drept „conec-
tor“. De exemplu:
Focul cu ªoimul

Apa cu Broasca

Pãmîntul cu Broasca Þestoasã

Aerul cu Fluturele

La amerindieni, ªoimul este o „pasãre de Foc“, nu numai


deoarece, ca ºi Vulturul, zboarã foarte aproape de Soare, însã
ºi pentru cã, în mitologia lor, era asociat cu tunetul ºi fulgerul.
Deci, ªoimul, exprimã caracterul instantaneu al înþelegerii ca
un fulger brusc apãrut, ºi puterea transformãrii, precum tune-
tul ce vesteºte schimbãrile de vreme. Aºadar, ªoimul – Elemen-
tul de Foc – aduce inspiraþie, genereazã entuziasm, înviorea-
zã ºi purificã.
Broasca este simbolul elementului Apã, datoritã adapta-
bilitãþii sale – de la mormoloc la fiinþã cu patru picioare – ºi
flexibilitãþii în capacitatea sa de a se adapta la schimbãrile me-
diului – de la apã la uscat. Aºadar, Elementul Apã este un Spi-

– 179 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 180

Kenneth Meadows

rit al adaptabilitãþii, sensibilitãþii ºi transformare potrivitã pen-


tru a face faþã împrejurãrilor schimbãtoare.
Broasca þestoasã este caracteristicã Elementului Pãmînt,
datoritã trãsãturilor sale solide ºi inerþiei. Elementul Pãmînt,
ca ºi totemul sãu, aduce cu sine calitãþile perseverenþei ºi tena-
citãþii.
Fluturele este totemul pentru Aer, datoritã, în primul rînd,
schimbãrilor sale constante în timpul miºcãrii ºi capacitãþii
sale de a se transforma din larvã în crisalidã ºi apoi în fiinþã
înaripatã. Elementul Aer are capacitatea de a face schimbãri
constante în miºcarea sa ºi de a transforma mediul înconjurã-
tor prin intermediul forþei sale de miºcare, ce apare în prezenþa
sa.
Totemurile sînt, aºadar, moduri tangibile de a intra în legã-
turã cu forþe intangibile ºi pot fi foarte eficiente în realizarea
unei conexiuni instantanee cu calitãþile inerente aflate în sursa
forþei pe care ele o reprezintã. Prin asocierea unui totem cu
un Element, ni se permite relaþionarea cu acesta cu mai mare
uºurinþã, împãrtãºindu-ne din principalele sale calitãþi.

Cele cinci Elemente


În aºa numita tradiþie esticã, existã cinci Elemente –
Lemn, Foc, Pãmînt, Metal, Apã. Acestea sînt, adesea, reprezen-
tate simbolic sub forma unei pentagrame – o stea în cinci
colþuri – care serveºte la indicarea relaþiilor funcþionale ºi de
transformare existente între ele. Cele douã tradiþii principale
– est ºi vest – nu sînt, aºa cum ar putea pãrea, abordãri con-

– 180 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 181

Influentele
, cosmice

METAL
Figura 23. Pentagrama este un
simbol al elementelor ºi a relaþi-
PÃMÎNT APÃ ilor funcþionale dintre ele.

FOC LEMN

METAL

PÃMÎNT Figura 24. Cele cinci Ele-


APÃ
mente ºi modurile lor de lucru
productiv ºi transformaþional.

Produce
Transformã
FOC LEMN

Venus
METAL
Plãmîni

Saturn Mercur Figura 25. Cele cinci Ele-


PÃMÎNT APÃ
Rinichi
mente ºi relaþiile lor cu cele cinci
Splinã
planete principale ºi cele cinci
organe principale ale corpului
Jupiter fizic.
Marte
FOC LEMN
Inimã Ficat

– 181 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 182

Kenneth Meadows

trare sau chiar diferite. Ele sînt polaritãþi complementare ale


unei totalitãþi ºi indicã, în principal, nimic altceva decît douã
moduri diferite de acþiune. În chinezã numele celor cinci Ele-
mente sînt, de asemenea, numele a cinci planete principale.
Lemnul este Jupiter, Focul este Marte, Pãmîntul este Saturn,
Metalul este Venus ºi Apa este Mercur. Semnificaþia acestui
lucru este aceea cã planetele nu sînt percepute doar ca niºte
obiecte îndepãrtate din Univers, aflate la mare distanþã de locul
în care ne aflãm pe Pãmînt. Ele împãrtãºesc o relaþie specialã
în sistemul energetic al Universului, identicã modului în care
anumite forþe funcþioneazã în cadrul sistemului energetic al
Universului în miniaturã care compune fiinþa noastrã totalã.
Aºa cum planetele pot fi vãzute ca proprietãþi ale Univer-
sului aflate în relaþie cu Pãmîntul, ºi ele pot fi vãzute ca pro-
prietãþi ale Sufletului aflate în relaþie cu corpul fizic. De aceea,
în vechea astrologie, planetele corespundeau diferitelor
organe ale corpului ºi erau considerate ca fiind aflate în relaþie
cu ele, influenþîndu-le într-o anumitã mãsurã: Marte (Foc) cores-
pundea inimii, Venus (Metal) corespundea plãmînilor, Mercur
(Apã) era în legãturã cu rinichii, Saturn (Pãmîntul) cu splina,
iar Jupiter (Lemn) cu ficatul.
Potrivit acestei concepþii, inima (Marte/Foc) este vãzutã
ca sprijinind activitatea splinei (Saturn/Pãmînt), iar splina, la
rîndul ei spriinã activitatea plãmînilor (Venus/Metal). Plãmînii
sprijinã rinichii (Mercur/Apã), rinichii sprijinã ficatul
(Jupiter/Lemn), iar ficatul sprijinã inima. Un ciclu similar se
aplicã altor organe – intestinul subþire (Marte/Foc) sprijinã
stomacul (Saturn/Pãmînt), Stomacul sprijinã intestinul gros
(Venus/Metal), intestinul gros sprijinã vezica urinarã
(Mercur/Apã), iar vezica urinarã sprijinã vezica biliarã

– 182 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 183

Influentele
, cosmice

(Jupiter/Lemn). În situaþia în care existã un dezechilibru ener-


getic într-un organ, acesta nu va sprijini activitatea urmãtoru-
lui organ din ciclu, astfel încît acesta va fi afectat ºi el, în mod
negativ. În acest mod de funcþionare, bazat pe miºcare ºi flux,
fiecare proprietate genereazã sau defecteazã o alta. Medicina
chinezeascã este bazatã pe aceste principii fundamentale.
Elementele, aºadar, nu sînt ele însele energii, ci miºcãri
ale energiei. Ele indicã modul în care energia se miºcã ºi se
transformã într-un proces natural ºi ciclic. De exemplu:
Lemnul arde ºi produce Foc.
Focul lasã cenuºã care este Pãmînt.
Pãmîntul conþine minereu care produce Metal.
Metalul se topeºte ºi produce Apa.
Apa hrãneºte plantele ºi produce Lemn.

ªi astfel ciclul este încheiat. În acelaºi mod într-un ciclu


al dispersiei:
Lemnul distruge Pãmîntul, prin absorbþia puterii acestuia.
Focul topeºte Metalul.
Pãmîntul polueazã Apa.
Metalul reteazã Lemnul.
Apa stinge Focul.

Cînd cele cinci Elemente ale sistemului chinezesc sînt


poziþionate pe Roata Medicinii :
Lemnul – ca forþã generatoare – este în est.
Foc – ca forþã expansivã – este în sud.
Pãmîntul – ca forþã armonizantã – este în Centru.
Metalul – ca forþã interiorizantã – este în vest.
Apa – ca forþã a întoarcerii – este în nord.

– 183 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 184

Kenneth Meadows

Deºi, în abordarea chinezeascã, cele cinci elemente


reprezentau, mai degrabã, miºcãri de energie într-un proces
de transformare ºi evoluþie sau degenerare, decît o reprezentare
a echilibrului, aºa cum apare în tradiþiile vestice, atunci cînd
sînt aºezate pe Roata Medicinii, cele douã abordãri sînt vãzute
ca armonizînd una cu cealaltã. În abordarea chinezeascã a celor
cinci elemente, Pãmîntul din Centru este vãzut ca o mare forþã

METAL

FOC APÃ Figura 26. Cele cinci elemen-


PÃMÎNT
te ale tradiþiei chinezeºti, pe Roa-
ta Medicinii, cu Pãmântul în
centrul sãu, ca element unifica-
tor.
LEMN

AER

Figura 27. Cele patru elemen-


te ale tradiþiei vestice pe o Roatã
PÃMÎNT FOC
a Medicinii, cu cel de-al cincilea
element „lipsã“ aflat în centru.

APÃ

– 184 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 185

Influentele
, cosmice

ce echilibreazã ºi uneºte. În tradiþiile vestice ale celor patru


Elemente, existã un Element „ascuns“ în Centru. Teosofiºtii
numeau acest al cincilea „Element“ aether sau eter – din cuvîn-
tul eteric, însemnînd substanþã spiritualã delicatã, ºi eter, însem-
nînd luminã cereascã sau cosmicã. Aceastã „Luminã“ din Cen-
tru era, aºadar, lumina din care au provenit cele patru Ele-
mente, în cadrul procesului de manifestare. În sistemul
chinezesc complementar, Pãmîntul aflat în Centru reprezintã
ceea ce devin celelalte patru element, în procesul manifestãrii:
douã feþe ale aceleiaºi monede, aspecte complementare ale unei
realitãþi unice.
Confirmarea acestor cinci faze ale miºcãrii ciclice este
furnizatã de un sistem numeric amerindian numit Numãrã-
toarea pînã la douãzeci, care foloseºte numerele de la unu la
douãzeci, inclusiv. Cînd aceastã numãrãtoare este aplicatã la
Roata Medicinii, al cincilea numãr al fiecãrei secvenþe – 5, 10,
15, 20 – este poziþionat în centru.

Alfabetul genetic
Modelele de existenþã în cadrul unei Realitãþi multidimen-
sionale, cuprinzînd tot ceea ce se aflã în Universul manifes-
tat, sînt puse în miºcare ºi menþinute în viaþã prin intermedi-
ul unei Triade ce îºi are sorgintea în Uniunea dintre polaritãþile
Yin ºi Yang ºi din interacþiunea creatoare ºi armonioasã furniza-
tã de cele patru mari puteri care însufleþesc tot ceea ce capãtã
formã. Sã comparãm aceste principii strãvechi cu descoperi-
rile oamenilor de ºtiinþã geneticieni ai zilelor noastre, care au

– 185 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 186

Kenneth Meadows

descoperit cã fiecare cromozom (o structurã de mici bare


înlãnþuite, aflate în interiorul unei celule, care poartã genele)
este fãcut dintr-o dublã spiralã de substanþã ADN. O genã este
compusã din patru baze – adeninã, timinã, guaninã ºi citozinã
– care formeazã legãturi în cruce între barele dublei spirale
ale moleculei ADN. Alfabetul genetic cuprinde doar patru ca-
ractere – A, T, G ºi C – literele iniþiale ale celor patru baze.
Aceste litere formeazã un cod genetic în care oricare trei din
ele formeazã tiparul pentru producerea unui bloc esenþial de
proteine – un aminoacid. Existã numai douãzeci de aminoa-
cizi, însã ei se pot aranja într-un numãr infinit de diverse
secvenþe, fiecare cu propria sa funcþie unicã, de specialitate.
Ceea ce este întîmpinat astãzi cu bucurie ºi considerat ca fiind
cea mai mare descoperire a tuturor timpurilor nu este altce-
va decît o confirmare a strãvechii înþelepciuni ºamanice, care
era conºtientã de faptul cã tot ceea ce capãtã formã de ma-
nifestare este rezultatul unui proces al ordinii din naturã coor-
donat de inteligenþã.
Mai înainte de a realiza în mod direct experienþa perso-
nalã a intrãrii în contact cu aceste Inteligenþe, avem nevoie
ca, mai întîi, sã analizãm puterea miraculoasã, care în concepþia
strãbunilor, era consideratã ca însufleþind tot ceea ce capãtã
formã, precum ºi furnizînd fiecãrei fiinþe vii sensul propriu al
existenþei sale.

– 186 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 187

Existã o comunitate a fiinþelor


vii ale cãrei modalitãþi fãrã
seamãn de exprimare creeazã o
orchestraþie de o extraordinarã
frumuseþe ºi ale cãrei puteri
înnãscute se manifestã efectiv în
ceea ce numim Naturã.

– 187 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 188

CAPITOLUL ªAPTE

„Acel ceva fãrã


de care nimic
nu poate exista“

P este tot în jurul nostru existã o forþã ce se manifestã


în naturã care trece neobservatã de majoritatea oame-
nilor. Este necunoscutã ºtiinþei materiale deoarece nu este fizi-
cã, însã este recunoscutã deja de ºamani de mii de ani, aceºtia
considerînd-o o substanþã fundamentalã pur spiritualã, ce dã
posibilitatea fiecãrei fiinþe vii de a trãi experienþa „existenþei“.
O substanþã fundamentalã poate fi definitã ca o energie
purã, nerafinatã, primordialã, din care derivã altceva. Toate
lucrurile sînt învãluite ºi scufundate în aceastã substanþã fun-
damentalã ºi, într-adevãr, sînt susþinute în ea. Totul în Univer-
sul fizic vibreazã sau pulseazã cu ajutorul acestei substanþe fun-
damentale ºi totul este menþinut în viaþã datoritã ei. Chiar ºi
natura aparent nemiºcatã a unor lucruri – pietre ºi stînci, de

– 188 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 189

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista

exemplu – este o iluzie deoarece acestea, de asemenea, sînt


„în viaþã“ sub acþiunea ei. Substanþa fundamentalã a acestei
stãri de „existenþã“, care genereazã activitate în fiecare fiinþã
vie, de la amiba elementarã, la sofisticata fiinþã umanã, este
o substanþã fundamentalã spiritualã, care a fost denumitã de
unii ºamani „Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista“.
În Polinezia ºi unele regiuni din America de Nord, a fost
numitã Mana, însemnînd „putere miraculoasã“. În China, a
fost numitã Chi, însemnînd „forþa vieþii“, iar în Japonia, Ki –
„substanþa fundamentalã vitalã“. În India, a fost cunoscutã sub
denumirea sanscritã de Prana – „energia absolutã“, iar la
ºamanii strãvechilor popoare nordice, prin cuvîntul Megin care,
în limba norse a vechilor scandinavi, însemna „forþa interioarã“.
Fiecare din aceste cuvinte se referã la un aspect al aceleiaºi
forþe primordiale ºi indicã faptul cã printre popoarele indigene
din toate pãrþile lumii existau cunoºtinþe referitoare la o sub-
stanþã fundamentalã care strãbate ºi activeazã toate formele
de viaþã, deºi ea însãºi nu este materialã. Aceastã substanþã
fundamentalã este prezentã peste tot, în aerul pe care-l
respirãm ºi în alimentele pe care le consumãm.

Mana
Cuvîntul hawaian Mana a fost, de asemenea, înþeles de
cãtre ºamanii de pe tot cuprinsul insulelor Pacificului, precum
ºi de cãtre unele triburi amerindiene, pur ºi simplu ca „Forþa
vieþii“. Hawaiana este o limbã strãveche, cu cîteva caracteris-
tici neobiºnuite. Cuvintele au un înþeles de bazã sau „de

– 189 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 190

Kenneth Meadows

suprafaþã“, însã prin desfacerea lor în unitãþi componente ºi


rãdãcini de cuvinte, înþelesul acestora se extinde. Aceste înþe-
lesuri, ce se gãsesc „ascunse“ în cadrul cuvintelor, furnizeazã
o înþelegere mai profundã a ceea ce reprezintã cuvîntul respec-
tiv. Într-adevãr, cu cît un cuvînt este examinat mai îndeaproape,
cu atît se dovedeºte a fi mai profund ºi detaliat, întocmai ca
ºi Natura însãºi! Mana este ºi numele dat de ºamanii kahuna
din Hawai, pentru a descrie sursa unei forþe care le dã posi-
bilitatea de a realiza fapte aparent „miraculoase“.
Cuvîntul kahuna, în sensul sãu general, înseamnã
„maestru” sau „expert“. Huna înseamnã „secret“ sau „ascuns“.
ªamanii kahuna erau cunoscuþi ca „apãrãtorii secretelor“,
deoarece ei erau paznicii unor strãvechi, însã ascunse
cunoºtinþe despre ceea ce se gãseºte dincolo de sfera
aparenþelor. Astfel, un ºaman kahuna poate fi definit ca o per-
soanã ce era un maestru al secretelor vieþii, ascunse vederii.
Titlul de apãrãtor, ca ºi în majoritatea tradiþiilor mistice, nu
presupunea „menþinerea în afara atingerii“, ci, mai degrabã,
implica ideea de „conservare“. ªamanii kahuna conservau
integritatea unei strãvechi înþelepciuni care le fusese încred-
inþatã. În alte culturi, ºamanii triburilor pãstrau cunoºtinþele
care le dãdeau posibilitatea sã aibã acces la forþele Naturii ºi
le împãrtãºeau numai iniþiaþilor aleºi în mod special, care fu-
seserã învãþaþi despre ele ºi care urmau sã ducã în viitor acea
activitate cãtre generaþiile viitoare. Numai ºamanii „rãtãcitori“,
care cãlãtoreau din trib în trib sau între comunitãþi, adunînd
noi cunoºtinþe pe mãsurã ce se deplasau, ºi amestecînd ceea
ce învãþau cu ceea ce deja ºtiuserã, transmiteau celorlalþi toate
cunoºtinþele, ºi numai acelora dintre ei ale cãror inimi erau
capabile sã aplice respectivele cunoºtinþe într-o manierã plinã

– 190 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 191

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista

de dragoste ºi armonie. În aceastã idee ºi aceastã carte este


scrisã în concordanþã cu spiritul ºamanilor „rãtãcitori“.
Potrivit acestor învãþãturi transmise oral, puterea ce se
ascunde în spatele acestei „miraculoase forþe“ era o combi-
naþie a patru aspecte diferite ale acesteia.
Puterea vãzutã ca forþã energizantã ºi creatoare.
Puterea vãzutã ca îngemãnare între stãpînire ºi control.
Puterea înþeleasã ca influenþã ºi autoritate.
Puterea vãzutã drept capacitate de a efectua o activitate
specificã, cu toatã încrederea.
Prin combinarea tuturor acestor faþete, Mana poate fi
înþeleasã ca „o forþã energizantã, avînd autoritatea înnãscutã
de a produce apariþia vieþii ºi a menþine viabilã, cu încredere
ºi control“.
Dicþionarele hawaiene definesc, în continuare, cuvîntul
Mana ca o „forþã care se rãspîndeºte“. Ma este prefixul aces-
tui cuvînt, iar Na este sufixul sãu. Ma poate fi înþeles ca „a
îmbrãþiºa“, iar Na ca „aparþinãtor“. Deci, Mana poate fi înþe-
leasã ca forþa îmbrãþiºeazã strîns ºi care aparþine oricãrui lucru
de care este ferm ataºatã“. Sã mergem mai departe: Ma înseam-
nã, de asemenea, „prin intermediul“ ºi „a face ferm sau solid
“. Deci, Mana are capacitatea de a face lucrurile sã se înfãþiºeze
ca fiind solide – cu alte cuvinte, sã se manifeste! Mana este
forþa care face invizibilul sã devinã vizibil!
Na înseamnã „particulã“, precum ºi „aparþinãtor“.
Aºadar, Mana este o particulã care aparþine cuiva. Cui? Sur-
sei sale originale, desigur. Mana provine direct dintr-o Sursã
Originalã.
Rãdãcina cuvîntului Ana înseamnã „model“ ºi, de aseme-
nea, „granule de substanþã care satureazã“. Aºadar, Mana este

– 191 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 192

Kenneth Meadows

o cantitate de particule dintr-o substanþã spiritualã, care sat-


ureazã obiectul cãruia îi dã viaþã. Cuvîntul Maa înseamnã
„brizã“ sau „rãsuflare“, iar aceste interpretãri sînt în mãsurã
sã ne ducã înþelegerea ºi mai în profunzime. Mana este o sub-
stanþã spiritualã ce este transportatã pe calea aerului ºi poate
fi asemãnatã cu briza cea finã sau rãsuflarea.
ªamanii kahuna cunoºteau faptul cã Mana „curge“. Ei o
asemãnau cu un curent de apã, deoarece în timpurile
strãvechi, forþa vieþii era adesea simbolizatã prin firul unei ape
– o simplã linie unduitoare. În orice caz, natura sa poate fi astãzi
asemãnatã mai mult cu electricitatea, avînd în vedere
diferitele sale puteri ºi voltaje. Mana are anumite calitãþi mag-
netice deoarece, aºa cum relevã analiza detaliatã a componen-
telor cuvîntului, ea se agaþã strîns, precum cîrceii unei viþe de
vie. În timpuri vechi, Forþa Vieþii era adesea reprezentatã sim-
bolic ca o viþã de vie.
Devreme ce Mana este, aºa cum am vãzut, o forþã vitalã
care curge, funcþia sa primordialã este miºcarea, însã aceastã
miºcare nu este neapãrat ceva ce activeazã materia, ci mai
degrabã ceva ce se organizeazã ºi formeazã materia. Ea sa-
tureazã!
Dacã viaþa este consideratã a fi, în principal, miºcare,
Mana, este cea care face, de fapt, ca aceastã miºcare sã fie posi-
bilã. Fãrã miºcare, vibraþie, vitalitate, activitate, pulsaþie, cir-
culaþie ºi curgere, nu existã viaþã. Nu existã Mana. Mana se
poate desfãºura în toatã libertatea în atmosfera oferitã de
Spaþiu, putînd fi absorbitã cel mai uºor din aer – nu prin inter-
mediul plãmînilor corpului fizic, ci prin chakrele Corpului ener-
getic. Deºi Mana este în aer, ea nu este aerul, nici nu este vreun
constituent chimic al aerului. ªi, deºi Mana este absorbitã prin

– 192 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 193

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista

respiraþie, ea nu este o substanþã atmosfericã, oxigenul conþi-


nut în aer sau respiraþia însãºi. Aerul ºi rãsuflarea sînt doar
încãrcate de Mana.
Din moment ce oamenii de ºtiinþã nu pot gãsi nici o urmã
chimicã de Mana în aerul atmosferic ºi nu-l pot descoperi prin
intermediul folosirii instrumentelor ºtiinþifice, ei ori iau negat
existenþa, ori au afirmat cã un asemenea concept este neºtiinþi-
fic ºi imposibil de probat. ªtiinþa medicalã, de asemenea, neagã
existenþa unei asemenea forþe vitale, deoarece nu o poate expli-
ca. Cu toate acestea, mulþi doctori recunosc cã existã unele
locuri – de exemplu, unele regiuni de coastã sau situate la mari
înãlþimi – care au o încãrcãturã mai generoasã de „ceva“ vital
„în aer“, care ajutã la refacerea sãnãtãþii ºi vitalitãþii. Acel ceva
este Mana.
Oxigenul din aer, atunci cînd este absorbit în plãmîni,
ajunge în sistemul circulator sangvin ºi este transportat la
fiecare celulã, fiind folosit pentru construcþia, întreþinerea ºi
reîncãrcarea corpului uman. În mod similar se absoarbe ºi
Mana. Atunci cînd este transmisã sistemului nervos central,
ea este folositã sã dea energie gîndurilor care afluiesc prin psi-
hic. Într-adevãr, Mana este o forþã energizantã care dã viaþã
oricãrui gînd creator, fiind, de asemenea, forþa care dã posi-
bilitatea respectivelor gînduri sã se manifeste în realitatea fizi-
cã. Aºadar, Mana nu este numai rãsuflarea vieþii, ea este ºi ener-
gia necesarã apariþiei gîndurilor.
Prin urmare, Mana nu este o energie fizicã ci o substanþã
fundamentalã spiritualã, de o fluiditate care o aseamãnã cu
electricitatea, cãci, asemenea ei, fluxul sãu este de diferite pu-
teri sau voltaje. La un nivel elementar, ea este ceea ce menþine
în funcþiune corpul fizic ºi cel energetic. La o frecvenþã mai

– 193 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 194

Kenneth Meadows

înaltã, este vitalitatea care ne dã posibilitatea sã gîndim. La


un nivel ºi mai înalt al frecvenþei, reprezintã forþa care reface
întregul în toate dimensiunile, deoarece este forþa de vinde-
care a Întregului.
Aºadar, Mana, la diferitele sale puteri, dã posibilitatea
tuturor corpurilor ce sînt cuprinse în fiinþa noastrã totalã sã
funcþioneze eficient. Cu cît „corpul“ este mai delicat ºi mai
eteric, cu atît mai puternicã trebuie sã fie Mana, pentru a-i
da energie.
Mana a fost asemãnatã cu o ploaie finã deoarece face ca
germenii sã poatã ieºi din seminþe ºi, crescînd sã se transforme
în plante ºi arbori, care sã producã fructe – deoarece Mana
satureazã substanþa, o aduce la viaþã ºi, apoi, o face sã creascã
ºi sã se dezvolte într-un mod organic.

Chi
În rîndurile ºamanilor taoiºti din China ºi Tibet, aceeaºi
substanþã fundamentalã era cunoscutã sub numele de Chi. Sem-
nul chinezesc pentru Chi cuprinde mult mai multe detalii decît
un simplu nume sau chiar un concept. El reprezintã o expre-
sie a însãºi vieþii cuiva care este universal, deoarece Chi nu
denumeºte numai substanþa fundamentalã, ci exprimã natu-
ra ºi spiritul sãu, deoarece Chi este ºi un sunet. Chi este o
ºoaptã a brizei. Chi este un cîntec în lumina Soarelui ºi-n lumi-
na Lunii. Chi este sunetul sãrutului fin al ploii. Chi
orchestreazã chiar modelele de energie de pe Pãmînt ºi din inte-

– 194 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 195

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista

riorul acestuia, care fac plantele ºi recoltele sã creascã ºi per-


mit fiecãrei fiinþe care se hrãneºte cu roade ale Pãmîntului sã
prospere ºi sã se dezvolte.

Figura 28. Simbolul


chinezesc pentru Chi are mai
multe semnificaþii. Poate
însemna „aer“ sau „rãsuflare“,
însã, reprezintã ºi un concept
al substanþei fundamentale
vitale, o energie de bazã a Uni-
versului, care oferã sprijin vieþii
ºi este prezentã atît în com-
punerea celei mai mici dintre
celule, cît ºi în cea a celei mai
mari dintre planete.

De aceea voi folosi cuvîntul Chi de acum înainte, mai


degrabã decît Mana, Prana sau Megin. Cuvîntul Chi produce
un sunet care nu numai cã afluieºte mai uºor odatã cu rãsu-
flarea, dar ºi armonizeazã cu energiile Naturii. De exemplu,
scoþînd sunetul Chi vã puteþi conecta imediat la energiile Vîn-
tului, Soarelui, Pãmîntului, Lunii ºi chiar ale stelelor.
Sunetul Chi strãbate dincolo de frecvenþele perceptibile
auditiv, deoarece el pãtrunde în interior ºi reverbereazã prin
toate dimensiunile existenþei. Aceasta se întîmplã deoarece Chi
este sunetul vibraþiei armonioase a Universului. Este energia
armonioasã a Vieþii. Armonia este ceea ce creeazã frumuseþe.
Iubirea este ceea ce creeazã armonie. Deci Chi este, de aseme-

– 195 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 196

Kenneth Meadows

nea, o forþã a iubirii. Spiritul lui Chi este reprezentat de con-


tinuitatea vieþii într-un proces al nemuririi. Am sã repet acest
lucru, deoarece este foarte important: Spiritul lui Chi este
reprezentat de continuitatea vieþii într-un proces al
nemuririi.
Aºadar, Chi este substanþa fundamentalã care motiveazã,
care suflã viaþã peste toate lucrurile. Fãrã Chi, Soarele nu ar
strãluci, munþii nu ar avea formã, rîurile nu ar curge, copacii
n-ar creºte ºi omenirea nu ar exista. Chi este ceea ce leagã spi-
ritul de substanþã. Chi genereazã percepþie din interiorul sãu,
deoarece viaþa însãºi se manifestã în exterior venind din inte-
rior. Totul în jur este creat nu dintr-o sursã oarecare externã,
aºa cum se presupune în mod obiºnuit, ci din interior. Spiri-
tul este substanþa fundamentalã care genereazã miºcarea, iar
Chi este forþa care face posibilã aceastã miºcare.
Deºi Chi este absorbit, îndeosebi, în cursul respiraþiei, el
este absorbit ºi prin mîncare ºi bãuturã, precum ºi din con-
tactul cu Pãmîntul, cu Soarele, cu Luna ºi cu stelele. Curgerea
continuã a lui Chi, de-a lungul complicatei reþele de nadi ºi
meridiane, leagã structura osoasã ºi þesuturile moi de
organele vitale ºi creier ºi dã posibilitatea corpului fizic sã
funcþioneze ca un tot unitar. Rãspîndit prin tot corpul, Chi asi-
gurã apãrarea acestuia prin energia sa protectoare. Într-ade-
vãr, oboseala, lipsa de vitalitate ºi afecþiunile medicale de orice
fel sînt rezultatul diminuãrii nivelului de Chi sau producerii
unei obstrucþii a curgerii sale libere.

– 196 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 197

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista

Dinamica Chi
Tehnicile originale ºamanice de generare a Chi ºi de
conectare cu energiile Vitale ale Naturii au rãmas în mare parte
ascunse pînã în perioada prezentã a istoriei umane, cînd, odatã
cu zorii ivirii unui nou mileniu, a devenit posibilã ocazia real-
izãrii unei expansiuni a conºtiinþei umane în vederea perceperii
unei realitãþi multidimensionale. În vechea Chinã au fost dez-
voltate exerciþii de stimulare ºi canalizare a curgerii interne
a Chi, aplicîndu-se înþelepciunile ºamanice originale, devenind
tehnici lãuntrice de studiu atît a sistemelor religioase, cît ºi
mistice. În acest context, acestea au devenit cunoscute sub
numele de Chi Kung, care înseamnã „exerciþii pentru energia
vitalã“. Aceste exerciþii nu erau predate în mod deschis, ci
erau menþinute îngrãdite în mijlocul unui grup restrîns de
ucenici devotaþi, supravegheaþi de un maestru Chi Kung. Di
aceste exerciþii au derivat diferite sisteme de Chi Kung în
funcþie de modul iniþial de întrebuinþare: pentru sãnãtate, pen-
tru arte marþiale sau pentru dezvoltare personalã ºi spiritu-
alã. Astãzi, toate aceste sisteme sînt disponibile pe scarã largã.
Tehnicile ºamanice originale sînt, în orice caz,
redescoperite acum ºi adaptate timpurilor moderne, pentru a
se potrivi oamenilor de toate vîrstele, activînd în toate domeni-
ile, prin activitatea ºamanicã ºi de cercetare a realizatorului
TV australian Gaye Wright ºi a partenerului ei, Rod Nicholson,
el însuºi un maestru Chi Kung, care au denumit aceastã
adaptare modernã a înþelepciunii strãvechi, Dinamica Chi.

– 197 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 198

Kenneth Meadows

Figura 29. Suc-


cesiunea miºcãrilor
în efectuarea respi-
raþiei circulare Chi.

– 198 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 199

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista

Schimbãrile pe care le aduce Dinamica Chi în tehnicile


de respiraþie, de absorbþie a unui procent mai mare de oxigen
ºi de circulaþie a unui flux mai mare de Chi prin tot sistemul
energetic, se combinã laolaltã în scopul de a schimba ritmul
metabolic, de a îmbunãtãþi mecanismul natural de apãrare al
corpului ºi de a înviora ºi regenera corpul ºi psihicul ºi a înveseli
sufletul. Absorbþia unei cantitãþi crescute de Chi ºi acumula-
rea sa în corp este o miºcare esenþialã din Dinamica Chi ºi
devine urmãtorul nostru experiment din ªamanicã.

.......................................................................................

EXPERIMENTUL 13

Respiraþia circularã Chi

Staþi în picioare, cu picioarele depãrtate cît lãþimea


umerilor, cu spatele drept ºi genunchii uºor îndoiþi, în poz-
iþia de jocheu descrisã în experimentul nr. 7. Braþele tre-
buie sã atîrne libere de-o parte ºi de alta a corpului, cu cãuºul
palmelor îndreptat cãtre în sus ºi situate în zona ombilicu-
lui, abia atingîndu-l cu vîrfurile degetelor (Fig. 29 A).
Inhalaþi aerul, aspirîndu-l pe gurã, ridicînd, în acelaºi
timp, braþele spre exterior ºi spre în sus, într-o miºcare cir-
cularã, astfel încît vîrfurile degetelor sã se întîlneascã din
nou, într-un punct aflat la aproximativ jumãtate de metru
(sau 18 inci) deasupra capului. Aceastã miºcare spre în sus
trebuie sã fie efectuatã încet, în ritmul inspiraþiei aerului
în plãmîni. (Fig. 29 B ºi C).

– 199 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 200

Kenneth Meadows

Þineþi-vã respiraþia pentru cîteva secunde, pe timpul


cît vã aflaþi în aceastã poziþie, însã nu este nevoie sã depuneþi
nici un efort.
Expiraþi încet. Zîmbiþi, în timp ce daþi drumul aeru-
lui cu zgomot printre buzele uºor întredeschise, scoþînd un
sunet ºuierãtor. Mîinile – cu palmele orientate cãtre în jos
ºi cu degetele mijlocii atingîndu-se – executã uºor o miºcare
verticalã de apãsare, ca ºi cum ar împinge afarã aerul dintr-o
pernã gonflabilã. Miºcarea cãtre în jos a mîinilor trebuie sã
se desfãºoare în acelaºi ritm cu expirarea uºoarã a aerului
(Fig. 29 D ºi E).
Faceþi o scurtã pauzã în momentul în care mîinile ating
regiunea ombilicalã ºi întoarceþi palmele cu cãuºul în sus,
într-un gest de reþinere a Chi. Vizualizaþi aceastã Chi ca fiind
aºezatã într-un loc situat cam la o lãþime de douã degete de
ombilic ºi la aproximativ 5 centimetri (2 inci) sub suprafaþã
(Fig. 29 F). Chinezii numeau acest loc tan-tien – un punct
focal unde este înmagazinat Chi ºi de unde poate fi pus în
legãturã în reþea pe tot cuprinsul corpului, prin intermedi-
ul substanþelor fundamentale electromagnetice ºi biochim-
ice, precum ºi a fluidelor corporale. Înþelesul de bazã al cuvîn-
tului chinezesc tan-tien este „cîmp de energie“. Tien înseam-
nã „Ceruri“ sau „elixir Cosmic“. Tan înseamnã „lac“, „rez-
ervor“ sau „container“. Prin urmare, tan-tien este ca un lac
sau un rezervor care conþine un elixir ce vine din Ceruri sau
din Univers – „un loc Ceresc“.
Repetaþi întreaga succesiune, absorbind aerul în timp
ce vã ridicaþi braþele, într-o miºcare de mãturare, vizualizînd,
pe timpul efectuãrii miºcãrii, „colectarea“ de Chi din atmos-
fera ce vã înconjoarã. Cînd degetele vi se ating deasupra capu-

– 200 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 201

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista

lui, imaginaþi-vã întreaga cantitate de Chi colectatã acolo.


Apoi, pe mãsurã ce expiraþi, vizualizaþi împingerea Chi cãtre
în jos, printr-un canal vertical, aflat în centrul corpului, ºi

Figura 30. Inspirarea de Figura 31. Expirarea se real-


Chi, prin absorbirea aeru- izeazã prin împingerea aerului
lui pe gurã. cu zgomot ºuierãtor în afarã, cu
gura luînd forma unui zîmbet.

strãbãtînd chakrele, pînã cînd atinge zona de înmagazinare


numitã tan-tien.
Lãsaþi aerul sã vã iasã din gurã cu un zgomot ºuierã-
tor, printre dinþi, pe timpul cît în decursul expiraþiei, buzele
vã formeazã un zîmbet.
Întoarceþi palmele cu cãuºul în sus, pe timpul cît mai
sînteþi în pauzã înaintea urmãtoarei miºcãri de inspirare,
ºi vizualizaþi energia Chi stabilindu-se în tan-tien, ca niºte
mici granule albe ce coboarã uºor, într-o imagine a ninsorii
dintr-un glob de sticlã, ºi se stabilesc în partea de jos a aces-
tuia dupã ce, mai întîi, a fost întors cu capul în jos.

– 201 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 202

Kenneth Meadows

Repetaþi aceastã succesiune de cîteva ori.


............................................................................
La sfîrºitul acestei ºedinþe – care vã va lua doar cîte-
va minute – nu numai cã vã veþi fi mãrit rezerva de Chi, ci
veþi fi ºi înmagazinat cîte ceva din aceasta în tan-tien, pen-
tru folosirea ulterioarã.
Vã puteþi verifica destul de simplu ce cantitate de Chi
aþi acumulat, ºi anume realizînd urmãtorul exerciþiu.

.......................................................................................

EXPERIMENTUL 13

Verificarea nivelului absorbþiei de Chi

Deschideþi ºi închideþi pumnii cît de repede puteþi –


de la palmã întinsã, la închiderea pumnului, ºi continuaþi
acest lucru pînã ce vã oboseºte mîna. Ridicaþi, apoi, podul
palmelor ºi frecaþi-vã mîinile cu putere, una pe alta, într-
un gest similar spãlãrii ºi clãtirii viguroase a mîinilor.
Scuturaþi degetele, ca ºi cum aþi îndepãrta picãturi de
apã, ce cad pe pãmînt.
Acum, împreunaþi-vã mîinile, într-o atitudine de rugã-
ciune, astfel încît vîrfurile degetelor se ating, doar, uºor,
lãsînd sã rãmînã o cavitate între palme. Concentraþi-vã per-
cepþia asupra spaþiului existent între palme ºi încercaþi sã
surprindeþi orice senzaþie care v-ar putea apare, oricît de
vag s-ar manifesta.

– 202 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 203

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista

Ce senzaþii trãiþi în zona goalã dintre palme ºi la vîr-


furile degetelor? De cãldurã sau de rãcoare? Este o senza-
þie de furnicãturã? Sau o pulsaþie?
Separaþi-vã mîinile, astfel încît degetele sã fie la 12-
15 cm depãrtare (cam 5-6 inci). Miºcaþi-le uºor, una cãtre
cealaltã, pînã cînd aproape se ating, apoi îndepãrtaþi-le din
nou. Aceastã miºcare trebuie sã fie ca ºi cum aþi apãsa un
mic balon între mîini. În timp ce repetaþi aceastã miºcare
de apãsare ºi relaxare, încercaþi sã percepeþi toate senza-
þiile care vã apar în regiunea mîinilor. O senzaþie de înþepã-
turã, poate? Sau o senzaþie de atracþie manifestatã între
palme, ca ºi cum aþi avea niºte magneþi acolo, ce ce apropie
unul de celãlalt sau se îndepãrteazã?
.......................................................................................

Oricare ar fi senzaþia resimþitã ºi oricît de sensibilã v-ar


fi percepþia, ceea ce simþiþi acum este un cîmp de energie Chi
pe care l-aþi absorbit. Mîinile vã sînt instrumente de detecþie,
iar ceea ce detectaþi acum sînt particule de energie vitalã, per-
cepute ca niºte fine picãturi ale unei ploi blînde.
Chi este intangibilã ºi invizibilã. Este uºoarã, însã nu poate
fi ridicatã. Nu este un material rezistent, însã poate fi pliat.
Deºi nu are formã, ea poate fi þinutã. Deºi întotdeauna pose-
datã, a rãmas neobservatã. Acest „material“ al Vieþii se gãseºte
în noi. Este o parte din noi. Ne dã posibilitatea de a fi ceea ce
sîntem. Ne dã posibilitatea de a fi. ªi acelaºi „material“ al Vieþii
se gãseºte în toþi oamenii ºi în toate lucrurile. Nu doar în fiinþele
omeneºti, ci ºi în animale, pãsãri ºi în toate creaturile care
înoatã sau se tîrãsc pe pãmînt. Se aflã în copaci ºi plante, pietre
ºi stînci. Este în Soare, în Lunã, în stele.

– 203 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 204

Kenneth Meadows

Fiecare are propria Chi, care este forþa Vitalã absorbitã


în interior. Avem, deci, de-a face cu o Chi a Pãmîntului ºi o altã
Chi a Soarelui. Existã o Chi a Lunii ºi alte Chi ale stelelor.
Arborii ºi plantele au propria lor Chi, aºa cum se întîmplã ºi
cu toate creaturile care merg, aleargã, se tîrãsc, zboarã sau
înoatã, fiind valabil chiar ºi în cazul pietrelor ºi al munþilor
cei neclintiþi. Chi este legãtura noastrã cu tot ceea ce ne încon-
joarã. Ca fiinþã multidimensionalã ce sîntem, intrãm în con-
tact cu toate lucrurile ºi cu toate dimensiunile doar atunci cînd
onorãm forþa Vitalã ce sãlãºuieºte în toate lucrurile.

Instrumentele ºamanice
Am menþionat mai devreme cã forþa Vitalã are un anu-
mit sunet (deºi, în mod obiºnuit, este insesizabil) deoarece ea
este miºcare în stare purã ºi miºcarea aceasta este cea care
produce sunetul. Forþa Vitalã pulseazã ca o bãtaie de inimã sau
ca ritmul regulat, monoton, al unei tobe ºi, de asemenea,
vibreazã, învîrtindu-se ºi afluind în spiralã, cu miºcãri circu-
lare, ca niºte seminþe foºnind într-o zornãitoare, cînd aceasta
este scuturatã. Aºadar o tobã ºi o zornãitoare în mîinile unui
ºamanist nu sînt simple mijloace de a face zgomot, de altfel,
unul plãcut urechii, ci reprezintã ºi un mijloc de de stimula-
re a sunetului ºi miºcãrii forþei Vitale. Iatã de ce toba ºi zornãi-
toarea sînt principalele instrumente ale unui ºaman.
Un instrument ºamanic este o extensie a persoanei ce-l
utilizeazã, iar scopul sãu este acela de a efectua o acþiune. Forþa
ºi eficienþa sa derivã direct din îndemînarea ºi intenþia mani-

– 204 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 205

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista

festã a utilizatorului, precum ºi din motivaþia ce genereazã în


acesta nevoia de a face uz de respectivul instrument. O tobã
ºi o zornãitoare în mîinile unui ºamanist sînt elemente
condiþionate de motivaþia acestuia ºi dirijate de intenþia sa.
Motivaþia este o expresie a dorinþei, generînd, prin apariþia
ei, activitatea. Intenþia este un act de Voinþã, îndreptat cãtre
realizarea unui anumit scop ºi canalizînd folosirea acesteia. În
abordarea ªamanicã, motivaþia este întotdeauna aceeaºi –
Iubire ºi Armonie. Numai intenþia se schimbã. În ªamanicã,
realizarea efectivã a tuturor acþiunilor are la bazã serviciul fãcut
din iubire ºi în scopul restaurãrii sau reþinerii armoniei, prin
intermediul cooperãrii cu forþele naturii. Motivaþia este ceea
ce deosebeºte un ºamanist de un vrãjitor. Un vrãjitor se strã-
duieºte sã manipuleze forþele naturii ºi sã-ºi exercite controlul
asupra lor doar pentru a-ºi satisface scopurile egoiste. Cînd
manipularea ºi exploatarea forþelor naturii este motivatã de
interese proprii, lãcomie ºi egoism, creeazã stres, iar în unele
cazuri creeazã chiar durere. Este ºi cazul existenþei multor
exemple de mizerie, nefericire, confuzie ºi dezbinare în lume,
prin eliberarea energiilor negative aflate în miºcare.
O intenþie este o afirmaþie pozitivã, care prgãteºte un canal
prin substanþã, de-a lungul cãruia energia poate aflui liber.
Intenþia este cea care conecteazã zornãitoarea de utilizatorul
ei. Ea poate varia în funcþie de fiecare „funcþionare“ ºi se poate,
chiar, schimba pe timpul aceleiaºi funcþionãri. Ea delimiteazã
clar nu numai obiectivul, ci ºi rezultatul, ºi trebuie întotdeau-
na sã fie clarã ºi precisã, dacã se doreºte a fi eficientã. De exem-
plu, intenþia unei funcþionãri simple poate fi aceea de a risipi
energiile stresante ºi de a reface armonia din corpul ºi psihicul
unei persoane. Acea intenþie va fi nevoie sã se repete în liniºte

– 205 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 206

Kenneth Meadows

de cãtre zornãitor, a cãrui atenþie va fi concentratã asupra sa.


Însuºi sunetul zornãitor, odatã început, va elibera atunci blo-
caj existent în sistemul energetic al celui ce recepþioneazã
efectele acestei acþiuni ºi va netezi fibrele Corpului energetic,
cam cum, în linii mari, o periere delicatã a pãrului îi revital-
izeazã ºi reface acestuia condiþia iniþialã.

Zornãitoarea
ªamaniºtii vã vor spune cã zornãitoarea le „vorbeºte“.
Cum? Prin intermediul sunetelor delicate scoase de zornãitoare
ºi a miºcãrilor schimbãtoare, pe timpul în care este þinutã uºor
în mînã, ea face ca miºcãrile ºi sunetele emise sã rãspundã mod-
elelor de energie tip undã. Folosirea zornãitoarei este în legã-
turã cu intenþia utilizatorului acesteia ºi este condiþionatã de
motivaþie. Ca rezultat, utilizatorul este capabil sã perceapã cele
mai delicate schimbãri de sunet, intensitate ºi miºcare.
O zornãitoare nu trebuie sã fie apucatã prea puternic sau
scuturatã viguros, doar ca sã se producã zgomot. Ea trebuie
sã fie þinutã uºor între degetul mare ºi arãtãtor, la punctul de
echilibru al mînerului. Palma mîinii ºi degetul cel mic servesc
drept gardã, pentru a o proteja sã nu cadã. Înainte de începerea
zornãirii, utilizatorul trebuie sã se concentreze asupra
intenþiei ºi sã o repete, în liniºte, de cîteva ori. Apoi, cu o uºoarã
miºcare a încheieturii mîinii, i se dã zornãitoarei un impuls
iniþial pentru a o activa. Odatã „pornitã“ în acest mod, tre-
buie sã i se permitã sã îºi producã propria miºcare, pe mãsurã
ce rãspunde cîmpului de energie care o înconjoarã. Un utiliza-

– 206 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 207

Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista

tor îndemînatic permite zornãitoarei, mai degrabã, sã se miºte


odatã cu curgerea energiilor eterice, decît sã o direcþioneze
voit.
Zornãitoarea este ºi un instrument transformaþional.

Figura 32. Zornãitoarea tre-


buie sã fie þinutã uºor între
degetul mare ºi arãtãtor, la
punctul de echilibru al
mînerului, degetul cel mic
servind drept gardã.

El permite sã aibã loc o schimbare subtilã a nivelurilor


de frecvenþã, ca fazã preliminarã schimbãrii produse în per-
cepþie, cãtre un alt stadiu al conºtiinþei. Acesta este un lucru
important, deoarece schimbãrile bruºte pot cauza un ºoc – cum
ar fi trezirea bruscã dintr-un vis real – sau dezorientarea, ceea
ce ar avea ca rezultat senzaþia nedoritã de a fi „aruncat în afara
spaþiului“.
Zornãirea este menitã sã relaxeze psihicul ºi are ca efect
o uºoarã schimbare a undelor emise de creier, astfel încît apare
o tranziþie de la activitatea undelor cerebrale beta, care este
expresia reacþiilor conºtiente normale în stare de trezie, spre

– 207 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 208

Kenneth Meadows

stadiul mai încetinit alfa, care se petrece exact înainte ca, în


mod normal, corpul sã intre în starea de somn. Toba este cea
care, apoi, preia sarcina ducerii percepþiei pînã în stadiul theta
al activitãþii cerebrale ºi spre trãirea unei experienþe care ar
putea fi asemãnatã cu o visare cu ochii deschiºi, numitã de
ºamaniºti „cãlãtorie ºamanicã“, ºi care reprezintã miºcarea
cãtre un alt nivel de trãire a percepþiei.
Tehnicile de folosire a zornãitoarei ºi a tobei nu pot fi
învãþate numai din descrierea verbalã a acestora. Este nece-
sar ca ele sã fie demonstrate în mod vizual ºi sonic, precum
ºi practicate sub supraveghere, pînã cînd se obþine îndemînarea
necesarã.

– 208 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 209

Esenþa forþei Chi este mai aproape


de nevoile noastre
decît aerul care o transmite
ºi pe care-l respirãm,
deoarece ne furnizeazã însãºi
starea de a fi vii,
care se hrãneºte ºi se întreþine
prin intermediul marii sale puteri.

– 209 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 210

CAPITOLUL OPT

Lucrul
cu Elementele

Î n mediul înconjurãtor nealterat al dealurilor ºi mun-


þilor, lacurilor ºi vãilor, fluviilor ºi rîurilor, cîmpiilor
întinse sau regiunilor de coastã, se aflã o realitate ce existã
în spatele aparenþelor externe ale frumuseþilor naturii. Am
putea denumi aceastã realitate ascunsã Ecologie Spiritualã,
deoarece aici este locul în care natura imaterialã a formelor
de viaþã îºi gãseºte expresia deplinã ºi ia parte la formarea relaþi-
ilor. Mediul înconjurãtor al naturii ne afecteazã ca fiinþe umane,
acþionînd din afara noastrã. Ecologia spiritualã ne sprijinã din
interior.
Roata Medicinii ne dã posibilitatea de a gãsi cãi de acces
cãtre aceastã realitate ascunsã ºi este un dispozitiv simbolic
care nu numai cã serveºte ca mijloc de stabilire de relaþii cu
alte forme de viaþã, ci funcþioneazã ºi ca un detector al direcþiei
de care avem nevoie, ajuntîndu-ne sã ne gãsim drumul într-un
Univers multidimensional.

– 210 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 211

Lucrul cu Elementele

Lucrul cu Roata Medicinii


În context ºamanic, medicinã înseamnã forþã inerentã –
fãgaºul cãtre întregirea care vine chiar din interiorul nostru.
Cuvîntul roatã înseamnã un inel sau un container în care energi-
ile, aflate în relaþii reciproce interdependente, afluiesc într-o
miºcare circularã, ciclicã, spiralatã. Roata Medicinii înglobeazã
întreg Universul ºi reprezintã, de asemenea, totalitatea pro-
priului nostru spaþiu personal, deoarece fiecare dintre noi este
o miniaturizare a unui Univers mai mare, funcþionînd dupã legi
similare. Roata Medicinii nu aparþine exclusiv tradiþiilor amerin-
diene, ci este un simbol universal ºi un catalizator al schim-
bãrilor producãtoare de efecte concrete. Ea opereazã ca un pro-
ces de integrare. Aceastã integrare ar putea fi definitã ca strîn-
gerea laolaltã a porþiunilor fragmentate într-un tot unitar armo-
nios, în scopul de a le face sã funcþioneze împreunã în armonie,
creînd, astfel, frumuseþe. Poate fi reprezentatã printr-o cruce
înscrisã într-un cerc sau printr-o roatã cu opt spiþe – un cerc
în care sînt inserate indicatoare de direcþie. Bãºtinaºii
foloseau cercuri, spirale ºi labirinturi ca mijloace de intrare
în deplin acord cu Universul ºi cu ei înºiºi, deoarece natura
însãºi era perceputã ca lucrînd în cercuri, cicluri ºi spirale, Forþa
Vitalã miºcîndu-se ea însãºi într-un mod similar. Atunci cînd
oamenii intrã în acord cu Natura, intrã în armonie ºi cu rit-
mul, vibraþia ºi pulsaþiileVieþii înseºi, devenind ei înºiºi, ca rezul-
tat, fiinþe vibrante, pline de bucurie, armonioase.
Într-un cerc, nu existã început sau sfîrºit. Orice loc situ-
at pe un cerc este atît un punct de plecare, cît ºi de sosire.

– 211 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 212

Kenneth Meadows

Aºadar, începuturi ºi sfîrºituri existã oriunde ne-am situa pe


circumferinþa unui cerc. „Înþelepþii“ au înþeles perfect impli-
caþiile acestui lucru. Chiar ºi Viaþa ºi Moartea nu erau privite
ca un început ºi un sfîrºit, ci ca schimbãri – tranziþii de pe un
plan al existenþei, pe altul. Schimbãri în ceea ce priveºte modul
de percepþie al Vieþii. Schimbãri de pe un inel al unei spirale,
pe altul. În abordarea ºamanicã a modului de înþelegere a Vieþii
umane, fiecare dintre noi este un Spirit cu corp, ºi nu un corp
cu Spirit. Spiritul fiind nemuritor, simbolizarea naºterii cuiva
printr-un punct situat pe Cercul sau în Ciclul Vieþii nu este
altceva decît un punct de percepþie, din care Spiritul este abi-
litat sã-ºi trãiascã existenþa în realitatea fizicã.
Atunci cînd ºamaniºtii stau într-un cerc, ei indicã faptul
cã nici unul dintre ei nu este mai important decît celãlalt. Nu
existã nici unul care sã deþinã supremaþia asupra celorlalþi.
Fiecare persoanã este un cerc al percepþiei ce aporteazã pro-
pria expresie individualã a energiei, spre atingerea bunãstãrii
generale a întregului grup, pentru progresul ºi prosperitatea
fiecãruia din grup ºi a tuturor laolaltã. Fiecare este un sistem
energetic ce atinge ºi este atins, la rîndul sãu, de cãtre alte
sisteme energetice, toate fiind conectate de acest cerc, pen-
tru beneficiul fiecãruia din grup ºi a tuturor laolaltã.
Un cerc stabileºte o poziþie în Timp ºi Spaþiu ºi un mijloc
de a marca „apartenenþa“. Asigurã, de asemenea, un sens al
direcþiei, deoarece, din centrul propriului „cerc al percepþiei“,
avem direcþia ce se aflã în faþa noastrã, cea care se gãseºte în
spate, cea din stînga ºi cea din dreapta. Existã o direcþie îndrep-
tatã cãtre în sus, precum ºi una spre în jos, deoarece Roata
Medicinii nu este un element bi-dimensional, ci sferic, avînd
un centru. Cercul poate fi, deci, perceput ca avînd patru seg-

– 212 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 213

Lucrul cu Elementele

mente – unul în faþã, altul în spate, altul în dreapta ºi altul în


stînga. Nord, sud, vest, est. Cerul deasupra, Pãmîntul dedesubt.
Punctul de echilibru din centru conduce spre descoperirea lãun-
tricã. Aceastã percepþie direcþionalã, aceastã intrare în acord
cu natura ciclicã, circularã a Realitãþii, fãcea parte din
strãvechea artã a Direcþiologiei. În timpuri strãvechi ºi prin-
tre unele popoare indigene, direcþiile spre locurile în care se
aflau lucrurile, spre care erau mutate sau de unde erau aduse
aveau anumite semnificaþii, fie cã era vorba de direcþia vîntu-
lui, care semnala schimbãri meteorologice sau direcþia
razelor de soare, care determinau momentul temporal al zilei
sau venirea ºi plecarea oamenilor, apariþia ºi consumarea eveni-
mentelor. Fiecare direcþie era asociatã cu trãsãturi ale ecolo-
giei spirituale ºi cu modalitatea în care energiile se miºcau,
cu Elementele care influenþau modalitatea de formare a
lucrurilor, precum ºi cu relaþiile existente între fiinþele vii care
împart mediul înconjurãtor al Pãmîntului. Fiecare dintre aces-
tea furniza o manierã de acces în ecologia spiritualã ºi con-
tactul direct cu forþele Naturii, fãcînd posibilã dobîndirea
cunoaºterii personale a aspectelor propriei fiinþe multiple a unei
persoane, aspecte care, altfel ar rãmîne ascunse.
Un motiv pentru care Roata Medicinii este un cataliza-
tor al înþelepciunii strãvechi, este acela cã ea este îndreptatã
cãtre armonie indicînd modul cel mai echilibrat în care o fiinþã
umanã poate intra în relaþie cu ecologia ºi poate face uz de
energiile sale, precum ºi modul în care poate dezvolta
potenþialele calitãþi, ascunse în interior. Orientãrile sale ne dau
posibilitatea sã descoperim propria noastrã individualitate
unicã, ºi ne furnizeazã conexiuni cãtre toate lucrurile care ne
pot da energie pentru a exprima mai pregnant ceea ce sîntem.

– 213 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 214

Kenneth Meadows

Roata medicinii este orientatã de asemenea manierã încît sã


permitã Spiritului sã aibã supremaþie, cu sprijinul psihicului.
Vrãjitorii, manipulatorii, exploatatorii, precum ºi alþii ce cautã
puterea pentru scopuri egoiste, cu intenþie declaratã sau fãrã
ºtiinþã, aplicã metode care schimbã aceste orientãri ºi aºeazã
intelectul în postura de controlor, cu convingerea cã ºtiinþa
vine din raþiune ºi rezultate obþinute numai cu puterea psi-
hicului. Cu toþii am moºtenit aceastã limitare ºi, ca rezultat,
am ridicat psihicul pe culmi atît de înalte, încît spiritul a devenit
ori uitat ori ignorat.
Aplicatã la noi, ca indivizi, Roata Medicinii orienteazã
Voinþa cãtre Spirit pentru a asigura forþa de „a da ceea ce sînt“
ºi este în armonie cu întreg Universul. Metodele care orien-
teazã voinþa cãtre satisfacerea scopurilor Eului genereazã forþa
de „a lua ceea ce vreau“ – cu alte cuvinte de a se încerca sa-
tisfacerea Eului, insaþiabil, egoist ºi centrat pe îndeplinirea pro-
priilor sale dorinþe. Aceasta este diferenþa esenþialã. Con-
secinþele negative ale acþiunilor fãcute de persoane care nu
au respectat orientãrile de mai sus sînt evidente în lumea care
ne înconjoarã.
În Capitolul ºase, am indicat cã Elementele sînt
inteligenþe ce ºi-au avut sorgintea într-o sursã nevãzutã ºi îºi
gãsesc expresia în modul în care energiile capãtã forme de mani-
festare. În scopul ca aceste Forþe intangibile sã poatã fi înþe-
lese de mintea omeneascã, ele au fost asemãnate cu entitãþi
tangibile ºi cu caracteristici similare, astfel încît calitãþile lor
abstracte sã poatã fi mai bine înþelese – Aer, Foc, Apã ºi Pãmînt
(în abordarea taoistã, mai existã ºi Lemn ºi Metal).
În orice caz, înainte de a se încerca realizarea unor aseme-
nea legãturi, haideþi sã ne familiarizãm cu o metodã de abor-

– 214 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 215

Lucrul cu Elementele

dare a Spiritului, deoarece, în ecologia spiritualã, comunicarea


se realizeazã mai degrabã cu Spiritul decît cu psihicul. Prima
noastrã misiune în succesiunea de experimente care urmeazã
este, aºadar, sã ieºim în mediul înconjurãtor ºi sã luãm con-
tact cu Natura, într-un mod oarecum diferit de tot ceea ce am
fãcut mai înainte, obþinînd, în schimb, prin aceastã nouã abor-
dare, învãþãturi personale din partea Naturii. Seria de experi-
mente care urmeazã trebuie sã se realizeze de-a lungul unei
perioade de cîteva zile sau chiar sãptãmîni, pentru a fi obþi-
nut beneficiul deplin. Ele pot, de asemenea, sã fie repetate,
deoarece beneficiile ce se pot obþine de pe urma acestora este
inepuizabil. Primul din aceastã serie de experimente este
reprezentat de o abordare de tipul „hai sã ne cunoaºtem“. Deci,
dacã vreþi sã ajungeþi sã cunoaºteþi mai bine Natura, aveþi
nevoie sã o trataþi ca pe un prieten, sã o ascultaþi, sã comu-
nicaþi cu ea. Alegeþi o zi în care sã puteþi ieºi în mijlocul naturii
ºi, fãrã a fi nevoie sã vã grãbiþi deloc, doar savuraþi prezenþa
dumneavoastrã acolo. Luaþi un carneþel ºi un pix astfel încît
sã vã puteþi înregistra imediat experienþele trãite. Dacã aveþi
o zornãitoare sau puteþi realiza sau obþine una luaþi-o, de aseme-
nea, precum ºi o micã busolã de buzunar.
...................................................................................

EXPERIMENTUL 15

Împrietenirea cu Natura

Cînd sosiþi în locul din Naturã ales, fie el un parc, un


loc împãdurit sau cîmp deschis, plimbaþi-vã doar prin jur,

– 215 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 216

Kenneth Meadows

fãrã grabã ºi încercaþi sã absorbiþi frumuseþea ce vã încon-


joarã peste tot, precum ºi sã trimiteþi gînduri de iubire cãtre
aceasta. Astfel, în aceste momente daþi bineþe Naturii.
Într-un mediu înconjurãtor natural, nu este prea greu
sã vã exprimaþi aprecierea faþã de copaci ºi flori, precum ºi
faþã de iarba de sub picioare. Vederea atîtor pãsãri ºi ani-
male, simþirea brizei bãtînd în obraz, auzirea murmurului
uºor al apei curgãtoare – fiecare din aceste lucruri stimu-
leazã atît mintea cît ºi Spiritul. Însã, dacã vreþi ca încer-
carea realizãrii contactului sã fie eficientã, aveþi nevoie sã
vã adresaþi gîndurile din inimã, ca ºi cum aþi avea
încredere într-un prieten de nãdejde.
Aºadar, daþi frîu liber trãirilor afective. Nu trebuie deloc
sã vã ruºinaþi. Nimeni nu vã va auzi, numai Natura însãºi,
copacii, florile, pãsãrile ºi animalele. Iar aceºtia se vor bucu-
ra de ceea ce aþi avut de spus, deoarece atît de puþini oameni
mai fac acest lucru în ziua de azi. Oamenii au uitat cum
sã-ºi deschidã inimile cãtre Mama Naturã ºi cum sã-i vor-
beascã aºa ca niºte copii ai acesteia. Noi, oamenii am uitat
cum sã ne dãruim nouã înºine. Am uitat pînã ºi ce înseam-
nã noþiunea de Iubire. Cereþi, deci, Mamei Naturi sã vã ajute
sã vã apropiaþi de ea ºi sã o cunoaºteþi. Rugaþi-o sã vã
deschidã inima pentru a primi iubirea sa ºi pentru a iubi
la rîndul vostru.
Savuraþi frumuseþea din jur. Folosiþi-vã toate simþurile
pentru a o percepe cu adevãrat. Nu vã uitaþi doar în jur, la
ea. Auziþi-o. Simþiþi-o. Mirosiþi-o. Gustaþi-o. Atunci cînd simþiþi
cã aþi intrat în contact cu Natura, începeþi sã folosiþi zornãi-
toarea.

– 216 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 217

Lucrul cu Elementele

Miºcaþi-vã încet prin preajma locului respectiv, cu ochii


pe jumãtate închiºi, zornãind uºurel, odatã cu paºii fãcuþi.
Dupã scurt timp, zornãirea pare sã vã conducã spre un
anume copac, ori sã vã atragã atenþia asupra unei pietre de
pe sol, poate, sau o rãmurea ori o panã sau orice alt obiect
micuþ. Opriþi zornãirea ºi, dacã este vorba despre un obiect
micuþ, ridicaþi-l ºi þineþi-l în mîna stîngã – mîna care
primeºte. Dacã este un obiect mai mare – un copac sau o
tufã ori o piatrã, mergeþi ºi aºezaþi-vã în spatele acestuia.
Închideþi ochii ºi cereþi sfatul asupra cãror atribute
aveþi nevoie sã gãsiþi înþeles ºi scop în propria dumneavoas-
trã viaþã? Ce calitate este aceea pe care aveþi nevoie sã o
dobîndiþi ºi sã o faceþi sã vã aparþinã? Deschideþi ochii ºi
aºteptaþi rãspunsul. Încearcã, oare, obiectul pe care l-aþi ridi-
cat sau cel alãturi de care staþi, sã vã dãruiascã, într-un mod
oarecare, non-verbal, cunoaºtere? Natura din jur încearcã,
într-un anumit fel, sã vã atragã atenþia asupra a ceva ce nu
a fost evident pentru dumneavoastrã în trecut?
Vã este atrasã atenþia de o trãsãturã deosebitã a medi-
ului înconjurãtor, care, într-o anumitã mãsurã, poartã în sine
un mesaj pentru dumneavoastrã? Nu încercaþi sã treceþi prin
filtrul gîndirii ceea ce percepeþi. Fiþi doar relaxat, deschis
ºi receptiv, iar cunoasterea va veni singurã cãtre dumneav-
oastrã. În momentul în care aveþi un rãspuns, scrieþi-l ime-
diat în carneþel, împreunã cu o scurtã descriere a ceea ce
tocmai aþi trãit.
Luaþi, apoi, zornãitoarea ºi zornãiþi din nou prin jur,
de aceastã datã într-un gest de recunoºtinþã ºi iubire.
Acum contactaþi cele patru Direcþii.

– 217 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 218

Kenneth Meadows

Dacã v-aþi adus o busolã, gãsiþi estul. Dacã nu, gãsi-


þi-l singur. Estul se aflã în direcþia din care rãsare Soarele,
astfel cã, în funcþie de momentul din an ºi ora experimen-
tului, va fi acum la stînga faþã de Soare.
Petreceþi cîteva minute cu faþa spre est, doar cu intenþia
de a vã conecta cu Spiritul estului. Conºtientizaþi orice
emoþie intuitivã pe care aþi putea s-o simþiþi, orice gînduri
de inspiraþie care v-ar veni în minte, contemplaþi îndelung
orice element din mediul înconjurãtor care v-ar atrage
atenþia în vreun fel. Notaþi ceea ce simþiþi.
Întoarceþi-vã, apoi, la dreapta ºi staþi cu faþa spre sud.
Urmaþi aceeaºi procedurã ca ºi în cazul estului. Din nou,
notaþi trãirile prin care treceþi.
Din nou întorceþi-vã cãtre dreapta ºi procedaþi în acelaºi
mod, cãci acum sînteþi cu faþa spre vest.
Iarãºi, apoi, întoarceþi-vã spre dreapta ºi staþi cu faþa
spre nord, repetînd succesiunea elementelor de mai sus.
În final, efectuaþi o succesiune de acþiuni care sã vã
ajute sã recunoaºteþi Elementele în starea lor de echilibru
– Foc, Aer, Apã ºi Pãmînt.
Staþi cu faþa cãtre Soare. Soarele ne ajutã sã intrãm
rapid în legãturã cu Elementul Foc. Aºadar, trimiteþi salutãri
afectuoase cãtre Soare, zornãind în acest timp. Apoi, opriþi-
vã din zornãit ºi asteptaþi rãspunsul. Notaþi ceea ce ajunge
pînã la dumneavostrã.
Urmãtorul este Aerul. Respiraþi adînc de cîteva ori ºi
simþiþi cum aerul vã penetreazã fiecare parte a corpului.
Analizaþi modul în care Aerul hrãneºte ºi sprijinã Natura,
peste tot în jur. Mulþumiþi Aerului pentru cã aduce cu el
însãºi rãsuflarea Vieþii. Zornãiþi cãtre Aer. Opriþi-vã ºi aºtep-
taþi sã vinã rãspunsul.

– 218 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 219

Lucrul cu Elementele

Apoi, Apa. Luaþi aminte la frumuseþea Apei ºi la


lucrurile bune pe care aceasta le aduce – cum împrospãteazã
ºi calmeazã, disperseazã ºi dilueazã. Dacã vã aflaþi lîngã apã,
aºezaþi-vã cu faþa la ea ºi trimiteþi gînduri de iubire cãtre
ea. Zornãiþi cãtre ea ºi notaþi rãspunsul primit.
În final, Pãmîntul. Analizaþi stabilitatea pãmîntului de
sub picioare. Priviþi în jur, la frumuseþea care îmbracã Pãmîn-
tul. Corpul fizic vã este compus din substanþe ale Pãmîntu-
lui, deci, mulþumiþi Pãmîntului pentru hrana ce v-o dãruie
ºi susþinerea ce v-o acordã pe timpul existenþei fizice.
Zornãiþi cãtre Elementul Pãmînt ºi aºteptaþi sã vã vinã rãspun-
sul.
Aþi încheiat, acum, acest prim experiment de familia-
rizare, astfel cã vã puteþi lua rãmas bun de la locul în care
v-aþi aflat în Naturã, cu promisiunea cã vã veþi întoarce în
curînd.
Odatã ajuns acasã, analizaþi cu atenþie însemnãrile
fãcute.
.................................................................................

A dãrui ºi a primi
Experimentul de mai sus vã va fi demonstrat un alt prin-
cipiu important – acela al dãruirii ºi primirii – ºi, de aseme-
nea, cã existã o diferenþã semnificativã între „a dãrui ºi a primi”,
concepte inerente în Calea Armoniei, ºi „a lua ºi a obþine”,
idei specifice Cãrãrii satisfacerii propriei Voinþe.

– 219 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 220

Kenneth Meadows

De vreme ce totul afluieºte ºi vibreazã, avînd o polaritate


anume, este necesarã existenþa unei relaþii de dãruire ºi primi-
re, pentru menþinerea echilibrului ºi pregãtirea condiþiilor con-
tinuãrii acestei primiri. Ca atare, atunci cînd primim un bene-
ficiu din partea Naturii, cum vedem în experimentul nr.15, avem
responsabilitatea de a dãrui ceva în schimb – un gest tangibil
de apreciere ºi manifestare a voinþei noastre de a face un schimb
reciproc de energii, astfel încît ºi Natura însãºi, la rîndul sãu,
sã fie un beneficiar al acestui schimb. Acest schimb de energii
este denumit de nativii amerindieni „dãruirea cu generozitate“.
De acum înainte, de fiecare datã cînd ieºiþi în naturã, luaþi
cu dumneavoastrã o punguþã în care aþi pus amestec de ier-
buri, lavandã uscatã, tutun sau mãlai, ca semn al intenþiei „de
a dãrui cu generozitate“. Împrãºtiaþi puþin din conþinutul pun-
guþei prin locul unde aþi fost ºi adresaþi mulþumiri pentru
învãþãturile primite. Puteþi, chiar, sã lãsaþi o parte din dum-
neavoastrã în acel loc – ºuviþe de pãr, cîteva picãturi de salivã
pe coaja unui copac sau, poate umezeala lacrimilor vãrsate cu
vreun anumit prilej. Pãtrundeþi în adîncul adevãratului spirit
al „dãruirii cu generozitate“, pe cînd faceþi acest lucru ºi veþi
primi o binecuvîntare în plus. Sã ne pregãtim, acum, pentru
urmãtoarea noastã excursie în Naturã.

Oamenii care stau în picioare


Bãºtinaºii amerindieni numeau arborii „oamenii care stau
în picioare“ deoarece, deºi copacii sînt vii ºi, în mod sigur, sînt
conºtienþi de propria lor existenþã la fel ca ºi noi – cu toate

– 220 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 221

Lucrul cu Elementele

cã într-un mod altfel realizat – ei sînt imobili ºi stau înfipþi în


rãdãcini acolo unde se gãsesc. Un arbore este hrãnit de cãtre
Pãmînt, care îi este „mamã“, ºi îºi ia energia de la Soare – „tatãl“
sãu, spre care arborele îºi ridicã ramurile ºi frunzele în
recunoaºtere. Deci, un copac este o „legãturã“ între Cer ºi
Pãmînt, fiind ºi un „apãrãtor“ al mediului înconjurãtor al Pãmîn-
tului, purificînd atmosfera cu oxigenul pe care-l emanã ºi
absorbind dioxidul de carbon pe care-l expirãm. Copacii sînt
sensibili faþã de mediul lor înconjurãtor ºi au multã înþelep-
ciune ce poate fi învãþatã de la ei – dacã sîntem îndeajuns de
umili sã acceptãm învãþãturile venite de la aceºtia. Avînd deja
fãcut, acum, contactul cu natura, sînteþi pregãtit sã vã reîn-
toarceþi pentru a obþine ºi alte învãþãturi referitoare la comu-
nicarea cu Natura ºi forþele naturale.
Încã o datã, alegeþi o zi în care puteþi sã petreceþi cîtva
timp, fãrã grabã, în naturã. Veþi avea nevoie sã mergeþi într-
un loc unde sînt copaci ºi unde este puþin probabil ca prezenþa
altor persoane sã vã deranjeze. Luaþi un carneþel ºi un pix cu
dumneavoastrã, punguþa conþinînd materialele pentru „dãruirea
cu generozitate“, precum ºi o zornãitoare, dacã aveþi una.

..............................................................................
EXPERIMENTUL 16

Învãþarea comunicãrii spirituale

Gãsiþi un loc printre copaci, unde puteþi sã zornãiþi


uºor, fãrã a vi se distrage atenþia sau a fi conturbat. Con-
centraþi-vã atenþia asupra motivaþiei – care este Iubirea ºi

– 221 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 222

Kenneth Meadows

Armonia – ºi asupra intenþiei, care este cea de a primi o


învãþãturã referitoare la comunicarea cu Natura. Lãsaþi-vã
atras cãtre un copac anume. Încetaþi sã zornãiþi ºi admi-
raþi forma ºi frumuseþea copacului. Spuneþi-i cît e de fru-
mos. Cereþi-i sã-ºi împartã energia cu dumneavoastrã.
Aºezaþi-vã mîna stîngã cu palma cãtre înainte pe trun-
chiul copacului, la înãlþimea frunþii, aºezaþi-vã mîna dreap-
tã deasupra acesteia ºi, apoi, sprijiniþi-vã fruntea pe podul
palmei de la mîna dreapta. Închideþi ochii, relaxaþi-vã ºi
limpeziþi-vã mintea. Respiraþi încet ºi profund ºi daþi voie per-
cepþiei sã se concentreze asupra copacului. Simþiþi energia
care vine din Pãmînt ºi este absorbitã de corpul vostru prin
intermediul picioarelor, întocmai precum un mugur de sal-
cie înfipt în pãmînt, îºi ia energia de acolo ºi devine arbore.
Pe mãsurã ce expiraþi încet, încercaþi sã simþiþi strãlucirea
caldã a radiaþiei solare, cum se miºcã spre în jos, din vîrful
capului dumneavoastrã cãtre tãlpile picioarelor ºi se
deplaseazã, apoi, în continuare, cãtre pãmînt. Continuaþi
aceste serii de inspirãri ºi expirãri pentru cîtva timp ºi încer-
caþi sã simþiþi din plin cum este sã fii copac. Îngãduiþi-i
sã-ºi împartã stabilitatea ºi puterea cu dumneavoastrã.
Acum permiteþi inteligenþei spirituale a copacului sã
comunice cu dumneavoastrã. Acest lucru nu se face cu aju-
torul psihicului. Nu este nevoie absolut deloc sã vã „gîndiþi“
la acest lucru, sã meditaþi la el sau sã vã concentraþi asupra
raþionalitãþii sale sau alte asemenea lucruri. Comunicarea
se poate face numai de cãtre Spiritul dumneavoastrã aflat
în contact cu spiritul copacului, iar acest lucru se obþine prin
fixarea percepþiei dumneavoastrã exclusiv asupra copacului.
Nu aþi avut nici o dificultate în a vã deplasa percepþia asupra

– 222 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 223

Lucrul cu Elementele

mîinii, în experimentul nr. 3, iar ceea ce se întîmplã acum


nu este decît o extensie a acelei tehnici. Apoi, cereþi copa-
cului sã vã acorde o învãþãturã personalã despre comunicarea
cu Natura, ºi aºteptaþi rãspunsul.
Încercaþi sã sesizaþi toate emoþiile pe care le-aþi putea
trãi în corpul dumneavoastrã fizic. O furnicãturã, poate sau
o senzaþie de cãldurã sau rãcoare. Ce impresii vã vin în
minte? Este posibil sã percepeþi imagini vizuale sau cuvinte
la care v-aþi putea gîndi în acel moment. Percepeþi toate
trãirile afective interioare – bucurie, încîntare, iubire,
recunoºtinþã, euforie, chiar înviorare, poate. Identificaþi
fiecare trãire ºi savuraþi-o, cãci nu va fi neplãcutã. Veþi
cunoaºte instinctiv momentul în care comunicarea a luat
sfîrºit. Apoi, îmbrãþiºaþi copacul, aºezaþi-vã cu spatele spri-
jinit de trunchiul sãu ºi scrieþi note referitoare la expe-
rienþele trãite. Este posibil sã nu înþelegeþi pe loc deplina
semnificaþie a „mesajului“. Aceastã înþelegere vã va veni,
poate, mai tîrziu, cînd vã veþi trece din nou în revistã
adnotãrile sau într-un moment neaºteptat. În final, ridica-
þi-vã, mulþumiþi copacului ºi realizaþi „dãruirea cu genero-
zitate“. Terminaþi printr-o zornãire în jurul copacului.
..................................................................................

Conectarea cu cele patru elemente


Sîntem gata, acum, sã stabilim o conexiune cu cele patru
elemente. Vom începe cu Aerul, deoarece, conform Roþii Medi-
cinii, Aerul este asociat cu nordul ºi calitãþile corespunzãtoare

– 223 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 224

Kenneth Meadows

claritãþii ºi reînnoirii, pe care sîntem în proces de a o stabili


în interiorul nostru.
Nordul, pe Roata Medicinii, este numit uneori „locul reîn-
noirii“, deoarece forþa nordului reprezintã capacitatea de a real-
iza începuturi nou-nouþe, cu ajutorul înþelepciunii cîºtigate prin
intermediul sesizãrii într-un mod mai clar a ceea ce în trecut
nu a fost vizibil sau de înþeles. Aerul este un Element carac-
terizat de o activitate ºi o varietate de miºcare constante. Revi-
gorant ºi stimulativ, Aerul este, de asemenea, imprevizibil ºi
are calitatea de a se întîmpla pe neaºteptate. El este asemã-
nat cu psihicul ºi gîndurile, care au caracteristici similare.
Pentru aceastã experienþã, veþi avea nevoie sã vã reîn-
toarceþi într-un loc familiar din Naturã ºi, din nou, sã luaþi cu
dumneavoastrã un carneþel, un pix, o zornãitoare ºi punguþa
pentru „dãruirea cu generozitate“.

....................................................................................
EXPERIMENTUL 17

Conectarea la Elementul Aer

Cînd ajungeþi la locul din Naturã ales de dumneavoas-


trã, zornãiþi prin preajmã pentru cîtva timp ºi lãsaþi-vã
conduºi cãtre un loc unde puteþi sã vã conectaþi cu Aerul.
Pe drum, cãutaþi o mostrã care sã aparþinã regnului animal,
care este relaþionat cu nordul pe Roata Medicinii – ºi cu
maniera de funcþionare a acesteia corespunzãtoare primi-
rii. O panã de pasãre, poate, un smoc de blanã sau de pãr
de cal, o ghindã scãpatã de o veveriþã ºi aºa mai departe.

– 224 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 225

Lucrul cu Elementele

Acestea vor constitui „elementul ajutãtor“ ce vã va ajuta sã


vã recunoaºteþi propria nevoie de a primi ceea ce Univer-
sul are sã vã ofere.
Cãutaþi, acum, sã vã reînnoiþi întreaga viaþã ºi sã intraþi
într-o nouã ºi incitantã fazã a auto-realizãrii ºi auto-trans-
formãrii.
Încetaþi sã zornãiþi, aºezaþi-vã ºi þineþi mostra de ani-
mal în mîna stîngã, aºezîndu-vã mîna deasupra ombilicului.
Aºezaþi mîna dreaptã peste mîna stîngã; acest lucru face
sã se realizeze legãtura între mostra animalã ºi centrul sis-
temului dumneavoastrã energetic, legãtura dumneavoastrã
cu toate celelalte lucruri. Cereþi sã vi se dea înþelepciunea
de a înþelege adevãrata naturã a primirii, care este un atribut
al nordului pe Roata Medicinii. Primirea nu trebuie sã fie
confundatã cu obþinerea sau cu luarea. Rãmîneþi într-o stare
alertã, plinã de luare aminte, pe timpul cît aºteptaþi rãspun-
sul. Acesta poate veni sub forma unor nori trecãtori, a
miºcãrii vîntului, a zborului pãsãrilor pe cer sau într-un alt
mod. Notaþi învãþãtura primitã. Acum, conectaþi-vã mai
îndeaproape la Elementul Aer. Amintiþi-vã cã motivaþia ce
vã cãlãuzeºte este iubirea ºi armonia ºi cã legãtura care tre-
buie fãcutã este între Spiritul dumneavoastrã ºi Spiritul Ele-
mentului. Permiteþi simþurilor sã trãiascã din plin cum tre-
buie sã fie atunci cînd eºti Aer. Percepeþi libertatea nestã-
vilitã a miºcãrii. Simþiþi atingerea blîndã a Aerului prezent
în brizã, care este, totuºi, atît de puternic, fiind capabil sã
menþinã în stare de plutire un avion gigantic. Ascultaþi sune-
tul Aerului, în vîntul care bate. Simþiþi aroma prospeþimii
sale atît de pure. Simþiþi-i gustul. Absorbiþi-l. Lãsaþi-l sã vã
învioreze. Lãsaþi-l sã vã stimuleze. Acum, cereþi Spiritului

– 225 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 226

Kenneth Meadows

Elementului Aer sã vã dãruiascã o învãþãturã personalã


despre propriul dumneavoastrã concept despre sine. Aþi înþe-
les foarte bine, cereþi Aerului sã vã clarifice gîndurile pe care
le aveþi despre dumneavoastrã înºivã, care în mod sigur nu
sînt adevãrate, deoarece ele nu se referã la adevãratul dum-
neavoastrã eu, ci reprezintã doar pãrerea despre dumneav-
oastrã înºivã. Aceste pãreri sînt gînduri care v-au dat înapoi
ºi v-au împiedicat sã vã daþi seama de adevãratul potenþial
deþinut, deoarece ele v-au slãbit, v-au coborît nivelul respec-
tului faþã de propria persoanã, minimalizînd valoarea pe care
o aveþi ºi privîndu-vã de forþa dumneavoastrã interioarã. Apoi,
atunci cînd ele sînt recunoscute drept ceea ce sînt – limi-
tãri psihice – acel concept al propriei fiinþe, care a fost limi-
tator ºi restrictiv, poate fi eliberat, astfel încît sã vã puteþi
reînnoi viaþa, printr-un impuls plin de impetuozitate ºi
prospeþime.
Fiþi relaxat, însã într-o stare de alertã, urmãrind cu
atenþie ceea ce Aerul se strãduieºte sã vã dezvãluie. Ascul-
taþi cu atenþie ºoaptele vîntului. Ce spune Aerul? Urmãriþi
modul în care Aerul se miºcã. În ce direcþie se duce ºi din
ce direcþie vine. Ce se strãduieºte Aerul sã vã arate într-o
manierã non-verbalã?
Faceþi însemnãri referitoare la trãirile avute ºi analiza-
þi-le cu atenþie. Apoi, împrãºtiaþi o ofrandã vîntului ºi forþei
nordului, într-un gest de apreciere faþã de ceea ce va fost
dezvãluit. Apoi, priviþi cãtre nordul îndepãrtat ºi repetaþi
aceastã întrebare de patru ori: „Cum de sînt o fiinþã mai
mare decît cred cã sînt?“
Înregistraþi rãspunsul primit în carneþel. Apoi,
împrãºtiaþi o ofrandã pe cuprinsul zonei respective ca un

– 226 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 227

Lucrul cu Elementele

gest de „mulþumire“ faþã de elementul Aer ºi Spiritul nor-


dului.
..................................................................................

Traversãm, acum, cãtre vest, pe Roata Medicinii pentru


a activa forþa transformãrii, care reprezintã capacitatea de
schimbare de la ceea ce a fost cãtre ce poate fi. Este un pro-
ces de devenire, de potenþial în dezvoltare.
Vestul este asociat cu corpul fizic ºi lucrurile materiale
ale vieþii. Este relaþionat cu regnul mineral ºi cu reþinerea
energiei. Vestul, pe Roata Medicinii este denumit, uneori, „locul
introspecþiei“, unde poate fi gãsitã puterea care vine din inte-
rior. La vest ne putem conecta cu Elementul Pãmînt ale cãrei
calitãþi cuprind stabilitate, soliditate, hrãnire ºi forþa de mani-
festare. Aºadar, Elementul Pãmînt ne poate ajuta sã scoatem
la ivealã ceea ce este necesar pentru propria noastrã dezvoltare
a sinelui, securitate ºi bunãstare.
Pentru acest experiment vã puteþi întoarce la locul din
Naturã pe care l-aþi vizitat înainte, acela unde se gãseau copaci
din abundenþã. Din nou luaþi cu dumneavoastrã un carneþel
ºi un pix, o zornãitoare ºi punguþa pentru „dãruirea cu gene-
rozitate“.

– 227 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 228

Kenneth Meadows

...................................................................................
EXPERIMENTUL 18

Conectarea la Elementul Pãmînt

Pe timpul drumului cãtre locul unde vã veþi aºeza print-


re copaci, zornãiþi uºor ºi cãutaþi în jur o piatrã mai mare
sau chiar mai micã, oricum, pe care sã o puteþi þine în mînã.
Alegeþi ºi ridicaþi piatra care vã va atrage ºi întrebaþi-o dacã
este elementul dumneavoastrã ajutãtor. Dacã simþiþi, intu-
itiv, cã aþi primit un rãspuns pozitiv, luaþi-o cu dumnea-
voastrã în mîna stîngã, continuînd în acest timp, sã
zornãiþi. Dacã nu primiþi acest rãspuns, puneþi piatra la loc
unde aþi gãsit-o ºi continuaþi sã cãutaþi, pînã cînd gãsiþi o
piatrã care sã vã dea un rãspuns pozitiv. Acesta va fi elemen-
tul ajutãtor, aparþinînd regnului mineral, pe timpul cãlãto-
riei cãtre vest.
Îngãduiþi unui punct concentrat de forþã sã vã atragã
alãturi de un copac sau în spatele acestuia. Mai degrabã decît
sã îl cãutaþi, lãsaþi-l sã vã cheme. Cînd, în mod intuitiv, simþiþi
cã aþi localizat locul potrivit, zornãiþi în respectiva regiune,
pentru cîtva timp în scopul de a vã „acorda“ la ea. Apoi, înce-
taþi zornãirea ºi aºezaþi-vã pe pãmînt, cu faþa cãtre vest.
Þineþi strîns piatra aleasã, în mîna stîngã.
Acum, realizaþi contactul direct, personal, cu Spiritul
Elementului Pãmînt, pur ºi simplu intenþionînd sã faceþi asta.
ªi amintiþi-vã cã motivaþia pe care o aveþi pentru a face
aceastã conectare este Iubirea ºi Armonia. Legãtura se face
între Spiritul dumneavoastrã ºi Spiritul Elementului Pãmînt

– 228 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 229

Lucrul cu Elementele

ºi nu are nimic de a face cu psihicul sau forþele acestuia.


Legãtura poate fi întãritã implicîndu-vã toate simþurile ºi
permiþîndu-le sã trãiascã din plin experienþa a ceea ce se
simte atunci cînd eºti Pãmînt. Ce fel de senzaþii trãiþi? Ce
sentimente aveþi, fiind ca Pãmîntul? Ce impresii vã vin în
minte? Cum sunã Pãmîntul, ce gust are, cum miroase? Faceþi
adnotãri referitoare la aceste experimente trãite.
Analizaþi piatra pe care aþi þinut-o în mînã. Trãsãtura
principalã pe care vestul o scoate în relief este reþinerea –
reþinerea a ceea ce este esenþial, pe timpul schimbãrii ele-
mentelor necesare unei dezvoltãri ulterioare. Cereþi sã vi
se arate ce element anume reþineþi în viaþa dumneavoas-
trã, ce acþioneazã ca obstacol ºi vã împiedicã sã vã miºcaþi
cãtre înainte, sã faceþi progrese reale în toate aspectele vieþii
dumneavoastrã. Identificaþi acel element care vã menþine
blocat în inerþie ºi vã menþine înþepenit în continuã repetare
a aceleiaºi vechi probleme, chiar ºi atunci cînd aceasta apare,
uneori, sub altã formã. Vã este ataºatã ºi sînteþi, de aseme-
nea, ataºatã acesteia. În acest fel, nimic nu pare sã se
schimbe ºi sã vã elibereze.
Priviþi piatra pe care o aveþi în mînã. Examinaþi cu
atenþie forma sa. Cereþi pietrei sã vã ajute sã sesizaþi schim-
bãrile pe care trebuie sã le faceþi în viaþã pentru a avea posi-
bilitatea sã deveniþi ceea ce sînteþi cu adevãrat, în interi-
orul dumneavoastrã. Examinaþi-i semnele, ieºiturile ºi adînci-
turile. De ce anume vã aduc aminte acestea? Ce înþeles vã
transmit ele? Faceþi legãtura dintre ele ºi dumneavoastrã,
punînd în ecuaþie ºi circumstanþele prezente ale vieþii dum-
neavoastrã. Notaþi descoperirile fãcute, în carneþel.

– 229 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 230

Kenneth Meadows

Þineþi piatra lîngã ombilic, cu mîna dreaptã pe mîna


stîngã. Închideþi ochii ºi „vizualizaþi“ respectiva împreju-
rare ca o energie – aproape o energie solidã, care a fost o
povarã ce va tras în jos. Permiteþi acele energii sã se
deplaseze în piatrã, sã fie absorbitã de aceasta – reþinutã
de aceasta. Veþi ºti cînd se întîmplã acest lucru, deoarece
va fi ca ºi cînd o greutate uriaºã v-a fost luatã de pe umeri
ºi aveþi o senzaþie de libertate, de eliberare. Acum, îngropaþi
piatra în pãmîntul moale de lîngã locul unde aþi ºezut. Pãmîn-
tul însuºi va absorbi ºi va disipa respectiva energie negativã
– o va recicla pentru ca, astfel, sã nu mai producã nici un
rãu. Sînteþi pregãtit acum sã primiþi o învãþãturã direct de
la Pãmînt. ªedeþi cu picioarele depãrtate la nivelul umerilor
ºi spatele sprijinit de copac, cu faþa cãtre vest. Concentra-
þi-vã atenþia asupra micii porþiuni de pãmînt aflatã între
picioarele dumneavoastrã ºi cereþi Elementului Pãmînt sã
vã dea o învãþãturã personalã care sã fie relevantã pentru
dumneavoastrã, referitoare la nevoile ºi împrejurãrile
curente. Cum pot sã vã ajute calitãþile Elementului
Pãmînt? Reamintiþi-vã cã motivaþia dumneavoastrã este
Iubirea ºi Armonia, iar intenþia vã este cea de a primi o
învãþãturã care sã vã ajute sã fiþi mai aºezat ºi mai protejat
în interiorul propriei fiinþe.
Scrieþi în carneþel „mesajul“ pe care-l primiþi ºi anali-
zaþi-l cu atenþie.
Apoi, priviþi la orizont cãtre vest ºi adresaþi aceastã
întrebare de patru ori: „În ce mod pot sã arãt cel mai bine
ceea ce sînt?“ Înregistraþi rãspunsul primit, în carneþel.
În final, împrãºtiaþi o micã ofrandã în jur, ca un gest
de „mulþumire“ faþã de Elementul Pãmînt ºi de Spiritul ves-
tului ºi, apoi, zornãiþi în jur, înainte sã pãrãsiþi locul.
..................................................................

– 230 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 231

Lucrul cu Elementele

Urmãtorul stadiu în lucrul nostru cu Roata Medicinii este


reprezentat de deplasarea noastrã cãtre Centru, pe drumul
cãtre est, deoarece acest Centru este locul în care se pot aduce
energiile în punctul de echilibru ºi armonie. Nu avem nevoie
sã ieºim afarã din casã pentru a face aceastã legãturã cu cen-
trul, deoarece o putem realiza în propriul nostru Loc Liniºtit
pe care ni l-am ales în casã. Însã înainte de a realiza acest lucru
aº vrea sã vã prezint o altã învãþãturã ºamanicã importantã. Ea
se referã la curãþire.

Fumigaþia
Înainte ca ºamanii sã înceapã o activitate specificã, ei con-
siderã esenþial sã disperseze vibraþiile negative din apropierea
lor ºi din ei înºiºi. Este la fel de important acest lucru ca ºi
spãlarea pe mîini înainte de masã sau de prepararea mîncãrii.
Amerindienii aborigeni cunoºteau foarte bine plantele care
creºteau în mediul înconjurãtor în care trãiau, fiind familiari-
zaþi cu calitãþile speciale ale acestor plante, care puteau ajuta
ºi sprijini oamenii. Salvia era o plantã foarte apreciatã, deoarece
conþinea anumite calitãþi de curãþire ºi, atunci cînd era arsã
într-un mod special, fumul sãu purifica atmosfera ºi chiar fibrele
aurei umane. Actul curãþirii cu autorul fumului salviei arzînd
mocnit, era numit „fumigaþie“.
Un mãnunchi de salvie uscatã, uneori amestecatã cu iarbã
dulce – o plantã din America de Nord care, atunci cînd este
arsã în mod similar, împrospãteazã ºi împrãºtie în jur energii
pozitive – sau lavandã, care are proprietãþi similare, sînt legate

– 231 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 232

Kenneth Meadows

laolaltã, formînd un bãþ, cãruia i se aprinde capãtul pentru a


produce fum în vreme ce arde mocnit. Mãnunchiurile sau
„beþele“ pentru fumigaþie, pot fi cumpãrate, în prezent, de la
magazinele de specialitate care vînd produse autohtone. Ca
alternativã la acestea un amestec pentru fumigaþie poate fi
obþinut, pur ºi simplu amestecînd o porþie de salvie uscatã –
ce se poate obþine rapid în cele mai multe dintre bãcãniile ºi
magazinele universale cunoscute – cu puþinã lavandã uscatã.
Plasînd amestecul într-un bol sau vas gol de ceramicã, el poate
fi aprins ºi ventilat pentru a produce fum cu o aromã plãcutã
ºi delicatã. Amestecul sau mãnunchiul pregãtit pentru fumi-
gaþie poate avea nevoie sã fie ventilat cu putere pentru a-l
menþine în ardere mocnitã. Fumul este apoi dispersat prin ven-
tilarea lui prin camerã sau zona de lucru, precum ºi cãtre dum-
neavoastrã înºivã. Atunci cînd aduceþi fumul cãtre dumnea-
voastrã suflaþi-l mai întîi cãtre zona pieptului, apoi în sus pe
deasupra capului, apoi cãtre partea inferioarã a corpului, spre
picioare, astfel încît sã fie acoperit întreg corpul energetic. Res-
piraþi adînc o datã sau de douã ori, pe timpul cît ventilaþi, în
scopul de a inhala puþin fum. Fumul nu produce în nici un caz
obiºnuinþã, iar fumigaþia are efecte benefice care vor deveni
evidente pentru dumneavoastrã, în urma efectuãrii sale.
Aºadar, procuraþi-vã un mãnunchi sau un bãþ pentru fumi-
gaþie sau confecþionaþi-vã propriul amestec pentru fumigaþie,
cu salvie uscatã ºi lavandã, înainte de a continua cu experi-
mentul 19. Dacã veþi folosi un mãnunchi sau un bãþ pentru
fumigaþie, veþi avea nevoie de un „vas“ pentru fumigaþie – un
mic vas de pãmînt conþinînd nisip sau pãmînt, în care sã fie
introdus capãtul aprins al mãnunchiului de ierburi dupã
folosire, pentru a fi stins. Un amestec pentru fumigaþie aprins

– 232 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 233

Lucrul cu Elementele

se va stinge, de obicei, singur, dacã nu este în continuu ven-


tilat, pe cînd un mãnunchi aprins continuã sã ardã.
Pentru urmãtorul experiment alegeþi un moment cînd vã
puteþi duce la Locul Liniºtit ales în casã, ºi puteþi sta fãrã sã
fiþi deranjat de nimeni, pentru aproximativ o orã. Veþi avea
nevoie de o lumînare, un sfeºnic, un mãnunchi sau un amestec
ºi un vas pentru fumigaþie, un mic evantai sau o foaie pliatã,
chibrituri lungi, o zornãitoare, carneþelul ºi pixul. Puneþi ceva
potrivit sub sfeºnic, pe care acesta sã stea, în centrul camerei,
astfel încît sã nu existe pericolul de incendiu, ºi plasaþi-vã
echipamentul de fumigaþie la îndemînã.

.................................................................................
EXPERIMENTUL 19

Conectarea la Centru

Aprindeþi bãþul sau amestecul de fumigaþie si venti-


laþi fumul peste tot în jur. Apoi, îndreptaþi fumul ºi cãtre
dumneavoastrã. Pe timpul cît faceþi acest lucru, sã aveþi în
minte scopul de purificare ºi curãþire a acestei activitãþi,
precum ºi motivaþia care stã la baza efectuãrii ei, care este
Iubirea ºi Armonia. Dupã folosire, afundaþi partea cu jar a
bãþului de fumigaþie în vasul cu nisip, pentru a-l stinge sau
convingeþi-vã cã amestecul de fumigaþie nu mai arde moc-
nit. Apoi, aprindeþi lumînarea.
Aºezaþi-vã confortabil pe podea sau pe un scaun, într-un
loc din care sã puteþi ajunge la lumînare. Acum, zornãiþi
în jurul dumneavoastrã din poziþia în care staþi ºezînd ºi con-

– 233 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 234

Kenneth Meadows

centraþi-vã asupra intenþiei ce vã face sã realizaþi experimen-


tul respectiv, ºi anume, îndeplinirea obiectivului de
conectare cu propriul dumneavoastrã Centru. Puneþi jos
zornãitoarea ºi concentraþi-vã atenþia asupra flãcãrii
lumînãrii, care este un simbol al propriului dumneavoastrã
Centru. Ceea ce aþi reprezentat prin aprinderea lumînãrii
ºi producerea unei flãcãri este o reprezentare simbolicã a
„Luminii“ care se gãseºte în Centrul interior al fiinþei dum-
neavoastrã.
Prin intermediul acestei lumini interioare, vi se oferã
posibilitatea de a percepe ceea ce mai înainte fusese ascuns.
Nevãzutul este acolo mereu, însã este ascuns în întuneric
pînã cînd Lumina spiritualã furnizeazã iluminarea necesarã
pentru ca lucrurile sã fie vãzute aºa cum, mai degrabã, real-
mente sînt, decît cum se presupun a fi, decît sînt imagi-
nate sau se considerã a fi, prin intermediul vederii limitate
a ochilor fizici.
Pe Roata Medicinii, Centrul reprezintã acel „loc al trãirii
armonioase“. Este locul în care pot fi strînse laolaltã ºi echili-
brate toate energiile. Este locul în care poate fi contactatã pro-
pria noastrã sursã, deoarece în acest loc, în centrul miezului,
s-a început crearea noastrã ca fiinþã fizicã, în pîntecele matern,
pentru a se ajunge, apoi, la individ, ca fiinþã omeneascã.
Cuvîntul individ derivã din latinescul individuus, care
înseamnã „indivizibil“. Aºadar, adevãrata individualitate
înseamnã intrarea în armonie cu toate celelalte lucruri ºi
calitatea de a fi separat de celelalte lucruri, aºa cum am
fost învãþaþi sã considerãm. Aceastã noþiune implicã adu-
cerea laolaltã a sinelui nostru interior ºi a celui exterior, în
armonie cu întregul fiinþei noastre.

– 234 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 235

Lucrul cu Elementele

Contemplaþi, pentru cîtva timp, flacãra lumînãrii, ca


simbol al Luminii Interioare care vã însoþeºte peste tot. Este
întotdeauna prezent – întotdeauna acolo, însoþindu-vã,
într-un Acum omniprezent. Tot ceea ce a fost vreodatã se
aflã ºi aici, în Centru, ºi tot ceea ce va fi vreodatã este gene-
rat din Centrul lãuntric, care este Sursa sa. Acum, gîn-
diþi-vã la o problemã, situaþie sau condiþie care v-a apãrut
în continuu în viaþã, v-a dezechilibrat ºi v-a produs confuzie.
Identificaþi-o. Analizaþi modul în care a apãrut. Este cumva
din cauza aºteptãrilor altor persoane, de la dumneavoastrã?
Este din cauza dorinþei de posesie pe care o aveþi pentru
un anumit lucru? Unei solicitãri ce vi s-a fãcut de cãtre o
altã persoanã? Este rezultatul a ceva ce aþi fãcut sau aþi omis
sã faceþi? Gãsiþi un cuvînt sau mai multe cuvinte cheie pen-
tru a identifica problema ºi scrieþi cuvîntul sau cuvintele
pe o bucãþicã de hîrtie ruptã din carneþel.
Acum, vã veþi gîndi la acea problemã dintr-un alt punct
de vedere, privind-o într-o nouã luminã – nu ca un obsta-
col care vã obstrucþioneazã ºi vi se interpune în cale, apãsîn-
du-vã cu greutatea poverii sale, ci, ca la o ocazie de a face
noi progrese ºi un început de asumare a responsabilitãþii
pentru propria viaþã ºi propriul destin.
Supuneþi acea problemã propriei Lumini Interioare. De
vreme ce v-a apãrut de mai multe ori în viaþã, deºi, proba-
bil, sub forme variate, aceasta a încercat sã vã înveþe ceva
important. Care a fost acea învãþãturã? Ce lecþie de extremã
importanþã, menitã a vã face sã atingeþi starea supremã de
bine ºi bunãstare a tot încercat sã vã predea? Ce tip de încer-
care v-a tot fost prezentatã, pentru a o înfrunta? Permiteþi
propriei Lumini Interioare sã îºi îndrepte o nouã energie

– 235 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 236

Kenneth Meadows

cãtre respectiva problemã, astfel încît sã o percepeþi, de data


aceasta, ca pe o fereastrã prin care sã întrezãriþi noi ocazii.
Notaþi rezultatul acestei noi abordãri, în momentul în care
reuºiþi sã o aplicaþi.
Acum, veþi renunþa la orice resentiment, teamã sau vinã
care au însoþit respectiva problemã. Iertaþi pe toþi aceia din
cauza cãrora v-a apãrut respectiva problemã – pentru tot
ceea ce au fãcut sau au neglijat sã facã. Iar asta vã include
ºi pe dumneavoastrã înºivã. Iertaþi-vã ºi pentru orice sen-
timent de indignare, frustrare, nedreptate ºi chiar vinã, pe
care le-aþi trãit ºi le-aþi nutrit. Lãsaþi-le, acum, sã se eva-
pore ca bucãþica aceea de hîrtie pe care o apropiaþi de flacãra
lumînãrii. Priviþi-le cum se consumã în foc ºi se preschim-
bã în noi forþe interioare. Lãsaþi sã cadã rãmãºiþele hîrtiei
în vasul de fumizare.
Descrieþi în carneþel învãþãturile care simþiþi cã vã sînt
dãruite.
Acum, puneþi aceastã întrebare de patru ori, în timp
ce fixaþi cu privirea flacãra lumînãrii: „Atunci cînd mã gã-
sesc în centrul propriei mele fiinþe, sînt oare creatorul
propriei mele realitãþi?“
Din nou, înregistraþi în carneþel rãspunsul pe care îl
obþineþi. Apoi, stingeþi lumînarea ºi strîngeþi obiectele pe
care le-aþi utilizat.
...................................................................................

Urmãtorul nostru experiment are ca scop conectarea cu


Elementul Foc, care este situat în partea de est a Roþii Medi-
cinii ºi este asociat cu regnul uman. Forþa estului este ilu-
minarea – prin aceasta ni se dã posibilitatea de a percepe

– 236 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 237

Lucrul cu Elementele

lucrurile dintr-o perspectivã „superioarã“, deoarece din est


provine, mai întîi, lumina Soarelui ce ajunge pînã la noi, în
zorii fiecãrei zile pentru a risipii întunericul ce ne bloca ve-
derea. Estul este relaþionat cu Spiritul ºi accentul sãu este pus
pe determinarea direcþiei în care se manifestã energiile noas-
tre.
Stabiliþi un loc în Naturã unde sã fie un deal sau un teren
în pantã, de unde sã puteþi privi în jos la peisajul natural ce
vi se întinde la picioare. Alegeþi un moment al zilei în care
Soarele sã strãluceascã. Luaþi cu dumneavoastrã carneþelul,
pixul ºi zornãitoarea.

..................................................................................
EXPERIMENTUL 20

Conectarea la Elementul Foc

Cînd aþi gãsit un loc în care sã simþiþi forþa ºi de unde


sã puteþi privi cãtre est, peste nivelul terenului ce se întinde
în jur, în imediata dumneavoastrã vecinãtate, zornãiþi pe
acolo, cu intenþia de a vã conecta la Elementul Foc, pen-
tru a afla modul în care viaþa vã poate intra ºi mai mult în
armonie cu Spiritul.
Priviþi înainte în depãrtare, pe cerul estului ºi cereþi
Spiritului estului sã vã aducã iluminarea necesarã rezolvãrii
unui aspect neclar, pînã acum, al vieþii, în care nu aþi fost
capabil sã vedeþi cea mai bunã cale de urmat. Iluminarea
ne face capabili sã percepem lucrurile în modul în care real-
mente sînt, fiind, prin urmare, o manifestare a capacitãþii

– 237 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 238

Kenneth Meadows

de a discerne. Ca ºi în experimentul anterior, fiþi în stare


de alertã ºi vigilenþã, însã fãrã nici o idee preconceputã,
deoarece înþelegerea este foarte posibil sã vã vinã într-un
mod neaºteptat, poate printr-o miºcare sau printr-o strãful-
gerare bruscã de iluminare. Atunci cînd se întîmplã acest
lucru, notaþi în carneþel.
Aºezaþi-vã, acum, cu faþa spre Soare, însã nu îl priviþi
direct. Soarele este o uriaºã minge de foc, fiind sursa de
luminã ºi radiaþie care permite tuturor fiinþelor vii din sis-
temul nostru solar sã existe. Conectaþi-vã cu Elementul Foc
prin intermediul Soarelui. Respiraþi în acea energie solarã
strãlucitoare. Simþiþi radiaþia ºi expansivitatea. Simþiþi pe
obraz atingerea razelor sale fierbinþi. Trãiþi experienþa
limpezimii de vedere pe care lumina Soarelui vã permite sã
o aveþi, astfel încît puteþi percepe lucruri la mare distanþã.
Simþiþi aroma Naturii, peste tot în jurul vostru, pe care inima
Soarelui a fãcut-o sã aparã. Încercaþi sã percepeþi gustul ei.
Simþiþi forþa transformatoare a Soarelui – cea a Focului. Cum
trebuie sã fie sã fii Soare ºi sã generezi o asemenea forþã?
Sã fii Foc? Trãiþi experienþa focului Spiritului dumneavoas-
trã.
Cereþi, acum, Elementului Foc sã vã ilumineze,
dãruindu-vã o învãþãturã personalã referitoare la modul în
care sã vã faceþi alegerile, mai degrabã cu ajutorul Spiri-
tului, decît prin intermediul Eului, astfel încît viaþa sã vã
vinã ºi mai mult în armonie cu obiectivul Sufletului. Notaþi
orice informaþie ce vã parvine, indiferent de modul în care
acest lucru se întîmplã, ºi analizaþi-o cu atenþie.
Recunoaºteþi, acum, cã sînteþi, de asemenea, un
„Soare“. Un „Soare“ în centrul propriului „univers“ al per-

– 238 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 239

Lucrul cu Elementele

cepþiei. Iar acum, veniþi în lumina recunoaºterii a ceea ce


sînteþi cu adevãrat. Deci, puneþi aceastã întrebare de patru
ori: „Ce nu am descoperit, încã, referitor la ceea ce am
ales sã fiu?“
Notaþi în carneþel orice rãspuns pe care l-aþi primi.
De data aceasta, acþiunea de „a dãrui cu generozitate“
trebuie sã aibã de-a face cu elemente fizice proprii, care sã
vã aparþinã: cîteva ºuviþe de pãr, puþinã salivã, poate.
Mulþumiþi Forþei estului ºi Elementului Foc, printr-o
zornãire prin preajma acelui loc, înaintea pãrãsirii lui.
Din nou, pe timpul urmãtoarelor zile, meditaþi asupra
învãþãturilor personale pe care le-aþi primit.
................................................................................

Capacitatea de a învãþa este o calitate care poate fi dobîn-


ditã prin conectarea la Forþa sudului. Aceastã calitate exprimã
voinþa de a învãþa noi lucruri. Este capacitatea de a avea o minte
deschisã la recepþionarea de idei noi – o atitudine aproape
copilãreascã de a trata fiecare nouã experienþã de viaþã ca o
aventurã incitantã, care duce la descoperiri. Înseamnã viaþa
trãitã aproape de Suflet ºi este motivul pentru care direcþia
sud de pe Roata Medicinii este denumitã, adesea: „locul aproape
de Sine“. Pentru urmãtorul experiment veþi avea nevoie sã gãsiþi
un loc în naturã unde sã puteþi fi aproape de o apã – un lac,
un rîu sau un pîrîu. Luaþi cu dumneavoastrã o zornãitoare,
carneþelul ºi pixul.

– 239 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 240

Kenneth Meadows

................................................................................
EXPERIMENTUL 21

Conectarea la Elementul Apã

Îngãduiþi sã fiþi atras cãtre un loc în care sã fiþi alã-


turi de apã ºi cu faþa îndreptatã cãtre sud. Zornãiþi uºor prin
acel loc, cu intenþia de a obþine, prin intermediul Forþei
sudului, o luminare a minþii care sã vã permitã sã
înþelegeþi adevãrul despre propria identitate. Sudul, pe Roata
Medicinii, este asociat cu Elementul Apã. Influenþa sa se
manifestã pregnant asupra Corpului energetic ºi emoþiilor.
Este asociat cu regnul vegetal, punînd accentul, în
funcþionarea sa, pe dãruire.
Staþi jos, cu faþa îndreptatã cãtre apã, ºi percepeþi
curgerea apei. Urmãriþi cu atenþie miºcarea ei ºi încercaþi
sã intraþi în acord cu ea. Observaþi cum se adapteazã sin-
gurã la mediul ei. Analizaþi formele pe care le face, în tre-
cerea ei pe terenul care o conþine. Ascultaþi sunetul vindecã-
tor al apei ºi ritmul sãu suav. Ridicaþi-vã în picioare ºi bãga-
þi-vã mîinile în apã. Simþiþi fluiditatea ºi textura acesteia.
Analizaþi cît de rãcoritor este sã fii în prezenþa apei.
Acum cereþi Spiritului Elementului Apã sã vã dea o
învãþãturã personalã referitoare la modul în care vã puteþi
dãrui, fãrã a deveni vulnerabil – mai exact, cum vã puteþi
exprima mai bine Adevãratul Sine. ªi mai cereþi capacitatea
de a vã face o idee despre un mod mai echilibrat ºi armo-
nios în care aþi putea lucra cu propriile emoþii. Permiteþi
Apei sã vã aducã aceastã învãþãturã în orice mod ar fi mai
potrivit ºi necesar.

– 240 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 241

Lucrul cu Elementele

Scrieþi rãspunsul în carneþel.


Acum îngenuncheaþi la marginea apei ºi priviþi-vã re-
flexia în oglinda acesteia. Adresaþi Apei aceastã întrebare,
de fiecare datã cu o altã accentuare, ºi analizaþi cu atenþie
rãspunsul pe care îl obþineþi pentru fiecare dintre ele, înainte
de a continua cu urmãtoarea, scriind rãspunsul primit în
carneþel.
S
Dupã ce veþi fi notat toate rãspunsurile, împrãºtiaþi în
apã o micã ofrandã din punguþa pentru „dãruirea cu gene-
rozitate“ ºi zornãiþi uºor cãtre Elementul Apã, în semn de
apreciere, înainte de plecare.
............................................................................

Am traversat cele patru Direcþii ºi este necesar, acum, sã


ne reîntoarcem în Centru, pentru a face contact cu Interiorul
nostru. Experimentul final al acestei succesiuni trebuie sã fie
realizat în propriul Loc Liniºtit ales în casã, unde puteþi sta
fãrã sã fiþi deranjat de nimeni, pentru aproximativ o orã. Veþi
avea nevoie de o lumînare, un sfeºnic, echipamentul pentru
fumigaþie ºi chibrituri, o zornãitoare, carneþelul ºi pixul.

....................................................................................
EXPERIMENTUL 22

Conectarea la centrul lãuntric

Aºezaþi lumînarea ºi echipamentul de fumizare pe o


masã sau pe o suprafaþã planã, în faþa dumneavoastrã.

– 241 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 242

Kenneth Meadows

Aprindeþi lumînarea, pentru a indica faptul cã v-aþi comu-


tat de la activitãþile lumeºti, la cele ºamanice ºi fumizaþi
zona în care vã aflaþi, precum ºi pe dumneavoastrã înºivã.
Apoi, zornãiþi împrejurul dumneavoastrã ºi deasupra
suprafeþei din faþã.
Flacãra interioarã din jurul fitilului, cea înconjuratã,
parcã, de flacãra „exterioarã“, este simbolul Spiritului ce
se gãseºte în miezul fiinþei dumneavoastrã – esenþa ce se
aflã chiar în inima Flãcãrii Lãuntrice. Spiritul poate fi descris
ca un psihic lãuntric, a cãrui înþelegere nu este obþinutã
printr-un proces de deducþie, raþional, ci funcþioneazã ca
rezultat al unei cunoaºteri deja existente, deoarece, el a exis-
tat dinaintea psihicului nostru, iar percepþia sa se extinde
dincolo de domeniul raþional. Meditaþi la acest lucru pen-
tru cîtva timp.
Treceþi din nou în revistã toate învãþãturile personale
care vi s-au dãruit pe timpul lucrului cu Roata Medicinii,
precum ºi toatã aceastã succesiune de experimente, ºi anali-
zaþi implicaþiile acestora. Scrieþi în carneþel concluzii ulte-
rioare ale acestor aspecte, la care aþi putea ajunge.
Zornãiþi împrejurul dumneavoastrã ºi mulþumiþi pen-
tru noile cunoºtinþe pe care le-aþi dobîndit. Înainte de a
stinge lumînarea, conºtientizaþi cã flacãra ei este o
reprezentare a propriei realitãþi interioare, cu diferenþa cã
propria Luminã Lãuntricã nu se stinge niciodatã.
.................................................................................

Cãlãtoria împrejurul Roþii Medicinii v-a dus din Nord cãtre


Vest, prin Centru cãtre Est ºi de acolo cãtre Sud, trasînd ast-
fel simbolul Wakan-Tanka, ce reprezintã energia manifestatã

– 242 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 243

Lucrul cu Elementele

ca formã fizicã ºi realitatea lãuntricã invizibilã devenitã real-


itate fizicã exterioarã. Conectînd, apoi, centrul interior ºi punc-
tul dumneavoastrã de început, aþi trasat un model în forma
cifrei opt – un simbol al posibilitãþilor infinite.
Aþi stabilit, acum, cã viitorul vã este plin de infinite posi-
bilitãþi.

– 243 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 244

Sufletul meu

Precum puteþi vedea, eu am un trup


ªtiaþi, însã, cã sînt mai mult de-atît?
Nu sînt doar piele, carne ºi os
În adînc este ceva mult mai deosebit
Sînt mult mai mult decît pot ochii sã vadã
Ceva ce-mi dã puterea sã rîd sau sã plîng
Acest „sentiment“ deosebit este Sufletul meu
El dã viaþã trupului meu ºi-mi dã puterea sã-l controlez
Ceea ce vedeþi din mine
Aspectul meu exterior
Este doar
O simplã mascã învechitã.

Poezie scrisã de nepoata mea Angela,


la vîrsta de doisprezece ani.

– 244 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 245

CAPITOLUL NOUÃ

Realitatea Sufletului

P entru majoritatea oamenilor, Sufletul este ceva ce


atrage foarte rar atenþia. Despre el se cunoaºte foarte
puþin sau chiar nimic, referitor la ce este, de ce existã ºi care
este obiectivul sãu. Pentru foarte mulþi, sufletul este un „con-
cept“ intangibil, ce aparþine convingerilor religioase. Cu alte
cuvinte, mai curînd este ceva în care se crede, decît ceva cunos-
cut! ªtiinþa materialistã nu are nici ea vreo concepþie referitoare
la suflet, deoarece activitãþile ºtiinþei sînt limitate la realitatea
fizicã. Dicþionarele definesc Sufletul ca „o parte imaterialã, nebu-
loasã a omului“ sau ca „o entitate distinctã faþã de corp“.
Speculaþiile referitoare la existenþa Sufletului, a naturii
ºi scopului sãu, au ocupat minþile celor mai importanþi gîndi-
tori ai lumii, de-a lungul istoriei cunoscute. Filozoful grec Pla-
ton (429 – 347 î.C.), de exemplu, spunea cã Sufletul nu repre-
zintã persoana în carne ºi oase, ci adevãratul individ. Socrate,
filozoful atenian (469 – 399 î.C.), gîndea cã Sufletul este o
inteligenþã nevãzutã care furnizeazã corpului calitatea de „a
fi în viaþã“ ºi a existat înainte de a cãpãta forma unei fiinþe
umane.

– 245 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 246

Kenneth Meadows

Ideea Sufletului ca entitate nemuritoare, ce trece prin vieþi


succesive, era o parte a credinþei creºtine timpurii. Abia în 553
d.C. aceastã credinþã a fost anatemizatã de Al Doilea Consil-
iu de la Constantinopole, iar cei care credeau în ea au fost
declaraþi eretici. Cuvîntul reîncarnare a apãrut abia la
mijlocul secolului al XIX-lea, odatã cu renaºterea spiritualã.
Potrivit opiniei teologilor, se avansase ideea potrivit cãreia o
zeitate exterioarã a creat sufletul, cã Sufletul a dat naºtere psi-
hicului, iar psihicul formeazã corpul fizic. Potrivit acestei pãreri,
„desfrîul cãrnii“ ºi dorinþele corpului fizic împiedicau nevoia
Sufletului de a se întoarce înapoi la sursa din care a provenit
– la divinitate. Tradiþia misticã din vestului este bazatã pe o
credinþã similarã referitoare la suflet.
Filozoful francez Rene Descartes (1596 – 1650), consi-
derat de unii ca fiind cel mai original gînditor din toate tim-
purile, a pus un semn de egalitate între psihic ºi Suflet. Ma-
xima sa „gîndesc, deci exist“ indica faptul cã a gîndi înseam-
nã a exista. El concluziona cã întreaga naturã a fiinþei umane
este formatã din a gîndi. Cu alte cuvinte, o fiinþã umanã este,
în mod esenþial, o fiinþã gînditoare! Cãtre sfîrºitul vieþii sale,
Descartes a sugerat cã locul în care se gãseºte Sufletul este
glanda pinealã, localizatã în creier. Din aceastã speculaþie, a
apãrut convingerea potrivit cãreia sîntem fiinþe înzestrate cu
un psihic, iar în interiorul nostru se gãseºte un Suflet ºi cã
psihicul este cel care ne influenþeazã ºi ne controleazã. Ca
rezultat al acestui concept, Sufletul devine un sclav al psihicu-
lui!
Aºadar, ce este Sufletul? Este el separat de corpul fizic ºi
de psihic? Sau este o parte integrantã a unuia sau a altuia, ori
a amîndurora? Este, oare, aºa cum au speculat unii un fel de

– 246 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 247

Realitatea sufletului

abur invizibil, ca un fum de þigarã sau o fantomã care ne este,


cumva, „ataºatã“?
Pur ºi simplu Sufletul este fiinþa noastrã internã. Este ceea
ce gãzduieºte propria noastrã Sursã, creativã ºi inepuizabilã.
Sufletul este pentru Spirit ceea ce oasele sînt pentru corpul
fizic. Reprezintã structura de sprijin, la nivel spiritual. Creati-
vitatea este o activitate a Sufletului, nu a psihicului. Psihicul
este un proces pe care Sufletul îl foloseºte ca sã-ºi gãseascã
expresie creativitatea sa într-o formã fizicã. Cînd sînteþi crea-
tivi, intraþi în armonie cu Sufletul ºi propria dumneavoastrã
Sursã spiritualã.
Departe de a fi o „entitate“ nebuloasã, ce existã dincolo
de înþelegere ºi în afara posibilitãþii de a fi atinsã, Sufletul este
foarte aproape de noi deoarece este fiinþa noastrã internã. El
are trãiri afective. Simte bucurie ºi durere, extaz ºi depresie,
entuziasm ºi traumã, deoarece este sursa adevãratelor noas-
tre trãiri afective. Nu a emoþiilor noastre – care, aºa cum am
indicat mai devreme, sînt anexe ale gîndurilor – ci a trãirilor
noastre afective. Psihicul este sursa emoþiilor noastre,
deoarece emoþiile sînt miºcãri petrecute în corpul psihic. Însã,
trãirea afectivã purã este o calitate a percepþiei Sufletului, nu
a limitãrii psihice ºi are o constanþã care lipseºte emoþiei. Nici
credinþa nu este o trãire afectivã adevãratã. O credinþã este o
convingere intelectualã – o atitudine a psihicului – în timp ce
o trãire afectivã este o experienþã trãitã de „inimã“ ºi un rãspuns
al Sufletului. O credinþã poate fi menþinutã ferm, chiar rigid,
prin exerciþiul psihicului. O trãire afectivã este mai spontanã,
mai fluidã ºi mai puþin tangibilã sau descriptibilã. Cînd ceea
ce este considerat a fi o credinþã este pus la încercare de o
trãire afectivã care nu este chiar corectã, rãspunsul Sufletului

– 247 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 248

Kenneth Meadows

se gãseºte în conflict cu viziunea psihicului, care nu se gãseºte


în armonie cu percepþia realitãþii manifestatã de Suflet.
ªamanica este un echivalent al zilelor de azi a ceea ce
ºamanii bãºtinaºilor amerindieni numeau „Calea Inimii“, adicã
direcþia în care Sufletul jinduieºte sã meargã. Inima la care
ne referim nu este, bineînþeles, cea fizicã, cea care pompeazã
sînge cãtre celulele corpului fizic, ci inima Sufletului, care face
sã circule esenþa Spiritului prin întreaga noastrã fiinþã. Inima
fizicã se aflã în centrul caracterului muritor al manifestãrii noas-
tre fizice. Inima Sufletului este în centrul potenþialului nos-
tru caracter nemuritor.
Sufletul are identitate ºi are inteligenþã – o percepþie a
propriei existenþe a sinelui. Noi înºine sîntem inteligenþa Sufle-
tului nostru, astfel cã îl putem numi „Sinele Sufletului“,
deoarece este cel mai înalt, cel mai nobil, cel mai evoluat, mai
spiritual aspect al întregii noastre fiinþe. Uneori, este denu-
mit Sinele Superior, iar aceasta nu numai datoritã capacitãþii
sale avansate de percepþie, ci ºi fiindcã centrul percepþiei sale
este localizat deasupra capului.
Sufletul nostru este implicat în ghidarea vieþii de zi cu
zi, în direcþionarea activitãþilor cotidiene. Puþini oameni iau
aminte la opinia Sufletului despre o situaþie sau un motiv de
preocupare ivit în viaþa acestora, ori referitor la felul muncii
pe care o realizeazã. Deci, haideþi sã privim, puþin, un mod de
a simþi rãspunsul Sufletului, în ceea ce priveºte un aspect oare-
care al vieþii pe care o ducem. În acest scop, haideþi sã ana-
lizãm slujba dumneavoastrã sau tipul de activitate pe care ar
trebui sã o desfãºuraþi pentru a vã simþi satisfãcuþi în muncã.

– 248 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 249

Realitatea sufletului

........................................................................................
EXPERIMENTUL 23

Perceperea rãspunsului dat de Suflet

Mergeþi în acel Loc Liniºtit pe care l-aþi ales în casã


ºi aprindeþi o lumînare, ca punct de concentrare a
atenþiei, avînd carneþelul ºi pixul la îndemînã.
Pentru acest experiment, aveþi nevoie sã vã gîndiþi adînc
la situaþia slujbei dumneavoastrã. Dacã nu aveþi una, gîndi-
þi-vã la tipul de muncã ce v-ar face sã intraþi în armonie cu
Sufletul. Aceastã tehnicã poate fi folositã pentru oricare alt
aspect al vieþii dumneavoastrã.
Gîndirea profundã, contemplarea este altceva decît
meditarea. Meditarea este o metodã de calmare a psihicu-
lui cu ajutorul reflecþiilor, pe cînd încetinirea gîndurilor este
ceva preliminar efectuãrii unei acþiuni. Verbul a medita
provine din latinescul meditare, care înseamnã „a gîndi efec-
tiv“, pe cînd a contempla provine din latinescul contemplare,
care înseamnã „a privi cu atenþie“ sau „a privi introspec-
tiv“. Introspecþia pe care o urmãriþi sã o realizaþi, prin inter-
mediul acestui experiment, este una sãvîrºitã în interiorul
Sufletului, cu referire exactã la un anumit aspect al vieþii.
Fixaþi cu privirea flacãra ºi pur ºi simplu concentra-
þi-vã asupra a ceea ce credeþi despre slujba dumneavoastrã
sau asupra a ceea ce credeþi despre tipul de activitate pe
care vã consideraþi capabil sã o desfãºuraþi.
Concentraþi-vã asupra naturii acelei activitãþii ºi a tipu-
lui de efort implicat, precum ºi a nivelului de sîrguinþã de

– 249 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 250

Kenneth Meadows

care ar trebui sã daþi dovadã. Ce fel de trãiri afective lãun-


trice simþiþi cã vã sînt generate pe timpul cît vã gîndiþi pro-
fund la acea activitate? Sînt sentimente de bucurie, entuzi-
asm, cãldurã, sentimentul de a fi viu, de a obþine ceva dorit?
Sau, dimpotrivã, sentimente de tristeþe, dezamãgire,
remuºcare ºi melancolie? Identificaþi fiecare dintre trãirile
afective percepute. Daþi-i un nume ºi notaþi-l în carneþel.
Nu reflectaþi chiar acum asupra lui. Acest lucru se poate
face mai tîrziu. Scopul acestui exerciþiu este de a identifi-
ca ce trãiri afective sînt generate prin intermediul contem-
plãrii unui aspect anume al propriei vieþi.
Deºi anumite tipuri de slujbe probabil nu constituie
exact ceea ce psihicul ar prefera, rãspunsul oferit de Suflet
poate fi destul de diferit. Existã tot felul de slujbe ce mul-
tora li se par a fi degradante sau neatractive, însã care sînt
de o importanþã vitalã în ceea ce priveºte contribuþia lor
la bunãstarea unei organizaþii sau chiar a întregii comunitãþi.
Asemenea slujbe nu sînt numai bine remunerate, însã pot
fi ºi „foarte bune pentru Suflet“, iar Sufletul va recunoaºte
valoarea lor pentru Spirit.
Scriu acestea din experienþã proprie, deoarece, într-o
anumitã perioadã a vieþii, cea mai degradantã muncã pe care
o fãcusem vreodatã ºi încã într-o perioadã în care, Eul meu
fiind în plinã conducere a vieþii mele, aº fi considerat-o ca
fiind sub demnitatea mea, s-a dovedit a fi cea mai de apre-
ciat, deºi ultima ca nivel al remuneraþiei primite de pe urma
ei, fiind, poate, printre cele mai aducãtoare de satisfacþii.
Aceastã carte nu ar fi putut fi scrisã fãrã o lecþie de umilinþã.
Astfel, atunci cînd veþi fi analizat profund diferitele
aspecte ale unei slujbe ºi veþi fi notat lista trãirilor afective

– 250 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 251

Realitatea sufletului

generate, meditaþi la fiecare din acele trãiri, atît pe rînd,


la cîte una dintre ele, cît ºi la toate, la un loc. Care este
rãspunsul Sufletului, în ceea ce priveºte subiectul potrivirii
sau nu a slujbei respective? Este ea compatibilã cu trãirile
afective lãuntrice? Este tipul de slujbã care vi se potriveºte
din punctul de vedere al unei dezvoltãri reale?
Aceeaºi tehnicã se poate aplica ºi altor aspecte ale vieþii
dumneavoastrã.
.......................................................................................

Corpul sufletesc
Sufletul este un „corp“ care serveºte ca vehicul pentru a
permite funcþionarea sa în Universul paralel al Sufletului ºi
trãirea din plin a experienþei existenþei sale individuale acolo,
la fel precum corpul fizic ne permite sã trãim experienþa exis-
tenþei fizice în sfera materialului. Corpul sufletesc poate, de
asemenea, sã fie rãnit ºi sã sufere pierderi de particule din el
însuºi! Corpul sufletesc este o hologramã sclipitoare ºi vibran-
tã de energie purã. O hologramã este o imagine tridimensio-
nalã, în cadrul cãreia undele de energie se încruciºeazã unele
cu altele ºi produc un model de interferenþe care înmagazineazã
informaþii despre interacþiunea ºi miºcarea completã a
energiilor. Într-adevãr, Sufletul nu este numai un sistem ener-
getic, ci ºi o bancã de informaþii, conþinînd amintirile cumu-
late despre tot ceea ce a fost trãit în vederea creãrii progre-
sului în dezvoltare. Corpul sufletesc funcþioneazã ca o vastã
hologramã – ceea ce înseamnã cã în fiecare din noi, ca fiinþe

– 251 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 252

Kenneth Meadows

multidimensionale, se gãseºte adevãrul despre întregul


Univers!
Corpul sufletesc este compus dintr-o substanþã care a fost
consideratã de cãtre ºamanii din toate culturile ca fiind o mis-
terioasã forþã lãuntricã, ce, într-un mod anume, furnizeazã
fiecãrei fiinþe vii capacitatea sa de a exista. Substanþa din care
este fãcut Corpul sufletesc este chiar energia Forþei Vitale
înseºi. În corpul fizic, sîngele vieþii este cel care curge, circulã
ºi transportã sprijinul necesar, pînã la fiecare celulã. În cor-
pul psihic, gîndul este acela care curge ºi menþine „viu“ psi-
hicul. La nivelul Sufletului, miºcarea energiei Chi este cea care
constituie substanþa Sufletului ºi creeazã lumina non-fizicã.
Aºadar, Sufletul este un corp de luminã!
Prin urmare, Corpul sufletesc este un cîmp dinamic de
energie, care transmite în interiorul sãu inteligenþa Sinelui
sufletesc, într-un univers paralel, constituit de sfera de existenþã
a Sufletului. Substanþa Corpului sufletesc, în dimensiunea sa,
radiazã. Într-adevãr, atunci cînd pe plan fizic, cineva face altcui-
va un compliment, descriindu-i aspectul ca fiind „radiant“, „arzã-
tor“ sau strãlucitor, ei simt substanþa acelui Corp sufletesc al
individului. Forma Corpului sufletesc ar putea fi descrisã ca una
ovoidalã, însã acolo unde este în proces de realizare integrarea
cu Sinele sufletesc, forma sa aminteºte mai mult de forma flãcãrii
unei lumînãri, adicã de ou – un alt motiv pentru care lumînãrile
au jucat un rol atît de pregnant în practicile religioase ºi misti-
ce, cãci ele amintesc de nevoia Corpului sufletesc de luminã de
a fi la fel precum Sinele sufletesc! Atunci cînd un individ nu mai
este în contact cu „conºtiinþa“ Sufletului (lipsindu-i, deci,
„conºtiinþa“ sau alte calitãþi spirituale), Sinele sufletesc este
deconectat de acesta, dacã nu chiar detaºat de acesta.

– 252 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 253

Realitatea sufletului

Din moment ce Corpul sufletesc este alcãtuit din


„Luminã“, el poate intra în expansiune, pe mãsurã ce lumina
sa se intensificã, ori se poate contracta, în momentul în care
lumina sa devine mai ºtearsã. El formeazã un cocon în care
sînt conþinute Corpurile fizic ºi energetic, pînã cînd sînt arun-
cate, în momentul în care Spiritul îºi retrage din ele viaþa
dãruitã, survenind moartea. Lumina corpului sufletesc este mul-
ticolorã, avînd atribute „pozitive“ ce genereazã culori mai
uºoare sau mai strãlucitoare, precum ºi tendinþe „negative“,
exprimate prin tonalitãþi coloristice de nepãtruns.
Deºi Corpul sufletesc este non-fizic, ne putem face o idee
de extinderea sa spaþialã în raport cu corpul fizic. Iatã cum:

........................................................................................
EXPERIMENTUL 24

Explorarea Corpului nostru sufletesc

Staþi drept, cu picioarele uºor depãrtate, pentru a fi


astfel într-o stare confortabilã de echilibru, cu braþele lãsate
liber, pe lîngã corp. Întindeþi braþele în lãturi ºi spre în sus,
cu palmele spre în jos, pînã ce degetele mijlocii se ating
cam la o jumãtate de metru deasupra capului. Acest punct
marcheazã aproximativ limita superioarã a Corpului
sufletesc – „vîrful“ „formei“ sale de flacãrã.
Acum, miºcaþi braþele spre în afarã ºi spre în jos, pînã
ce ajung la nivelul umerilor ºi sînt paralele cu pãmîntul. Vîr-
furile degetelor vã ating, acum, perimetrul Corpului
sufletesc.

– 253 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 254

Kenneth Meadows

Întindeþi braþele în faþã, menþinîndu-le paralele cu


pãmîntul, iar vîrfurile degetelor vi se vor gãsi, mai mult sau
mai puþin, în zona limitei frontale a Corpului sufletesc.
Miºcaþi-vã braþele înapoi, în arc de cerc, pînã cînd vor
fi din nou orizontale faþã de corpul dumneavoastrã. Veþi fi
trasat, astfel, un semicerc în faþã. Încercaþi sã vizualizaþi
un alt semicerc extinzîndu-se în spatele ºi sub picioarele
dumneavoastrã ºi veþi avea o ideea aproximativã despre întin-
derea Corpului dumneavoastrã sufletesc.
Am accentuat cuvîntul „aproximativ“, deoarece acest
exerciþiu trebuie sã vã furnizeze numai o idee generalã în
conformitate cu abordarea kahuna, însã nu este absolut
deloc exactã, deoarece Sufletul însuºi este flexibil ºi se dilatã
sau se contractã în funcþie de calitãþile Energiei Vitale din
care este alcãtuit. În mod similar, „Lumina“ pe care o emite
poate varia ºi ea, în intensitate.
...................................................................................

ªamanii din toate culturile erau capabili sã realizeze con-


tactul personal direct cu Corpul sufletesc, aºa cum procedeazã
ºamanii din prezent, printr-o schimbare a nivelului lor de per-
cepþie. Acest stadiu modificat al percepþiei nu este psihicul sau
o creaþie a imaginaþiei ci o experienþã a contactului cu o altã
realitate, ce devine realizabil printr-o schimbare în cadrul per-
cepþiei conºtiente, de obicei cu sprijinul folosirii tobei ºi a
zornãitoarei. Ritmul zornãirii sau bãtaia monotonã ºi precisã
a unei tobe induce o stare relaxatã ºi liniºtitã, esenþialã în situ-
aþia intenþiei de realizare a unei schimbãri de percepþie. Cartea
mea, Shamanic Experience („Trãirea ºamanicã“, n.trad., Bear
& Company, 2003) furnizeazã sfaturi detaliate referitoare la

– 254 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 255

Realitatea sufletului

tehnica de realizare a cãlãtoriilor ºamanice. Un ºaman sau un


ºamanist este, astfel, un fel de cãlãtor spaþial, ce are posibi-
litatea de a traversa spaþiul „lãuntric“ ºi de a trãi, acolo, expe-
rienþa unei noi percepþii.

Recuperarea Sufletului
Printre abilitãþile atribuite ºamanilor este ºi o tehnicã ce
a fost descrisã sub numele de Refacerea Sufletului. Ea este baza-
tã pe convingerea potrivit cãreia Sufletul poate suferi un feno-
ment de slãbiciune, ca rezultat al unei traume fizice, psihice,
mentale sau emotionale ºi cã din acesta poate fi cumva detaºat
un „fragment“, lãsînd individul cu sentimentul unei pierderi
suferite. Traume cum ar fi separarea, decesul, violul, abuzul
sexual, un accident sever, experienþe ale rãzboiului, ºocuri put-
ernice sau frustrarea continuã sînt considerate ca fiind cauzele
obiºnuite ale acestui tip de pierdere. Prin intermediul unei stãri
modificate a percepþiei, ºamanul are posibilitatea de a loca-
liza ºi reface „fragmentul“ desfãcut, redîndu-l clientului pe care-l
trateazã. În ºamanicã, aceastã tehnicã este numitã mai potrivit
„tehnicã de restaurare a Energiei Vitale“, deoarece experienþa
a demonstrat pe parcursul timpului cã pierderea suferitã este
de Energie Vitalã. Energia Vitalã este aceea generatã de
miºcãrile vieþii – de trãirea experienþei de a fi viu. Sufletul este
alcãtuit din miºcãri ale Energiei Vitale, cea care genereazã
„Lumina“ Sufletului. Cu alte cuvinte, individul ºi-a pierdut real-
mente o parte relevantã din viaþa proprie, fapt ce a avut ca rezul-
tat un sentiment de trunchiere ºi pierdere a radiaþiei Sufletu-

– 255 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 256

Kenneth Meadows

lui. Din nou, experienþa a demonstrat cã nu este suficient pen-


tru acea parte a vieþii individului sã fie localizatã ºi recuper-
atã. Trebuie sã fie adusã înapoi acelei persoane ºi acceptatã
ca atare ºi cu totalã afecþiune, pentru o integrare deplinã a
acesteia. Simptome de pierdere a energiei vitale cuprind depre-
sia cronicã, pierderea memoriei, boala sau durerea ce sfideazã
diagnosticele medicale, slãbiciunea, deranjamentul emoþio-
nal, ori sentimentul de a fi „incomplet“ – de a fi „de-spiritua-
lizat“.
Pentru a realiza aceastã tehnicã de restaurare a Energiei
Vitale, ºamaniºtii trebuie sã se aventureze în realitatea ne-
obiºnuitã, pentru a localiza „evenimentul“ ce a generat
pierderea de Energie Vitalã, trebuie sã refacã acea Energie
Vitalã, sã o înapoieze individului ºi sã dea persoanei respec-
tive ocazia sã o reintegreze în totalitatea fiinþei sale. Într-o
asemenea activitate, nu este implicat intelectul. Nu psihicul
ci percepþia este cea care sãvîrºeºte „cãlãtoria“ în Realitatea
ne-obiºnuitã, fiind implicatã în cãutarea, identificarea, comu-
nicarea ºi refacerea acelei pãrþi lipsã, precum ºi redarea ei indi-
vidului. Aceastã parte a „luminii“ Sufletului conþine aspectul
exterior al individului, în momentul din realitatea obiºnuitã
cînd a avut loc pierderea de Energie Vitalã. Ea este „capturatã“
în timp la fel ca o secvenþã video înregistratã cu o camerã.
Respectiva pierdere poate sã fi avut loc cu cîteva luni sau chiar
cu mulþi ani în urmã. Prin urmare, ºamanistul poate întîlni nu
numai imaginea unui adult, ci ºi cea a unui adolescent sau
poate chiar cea a unui copil.
Odatã identificatã ºi apelatã, ea este invitatã sã se întoar-
cã alãturi de ºamanist, pentru a fi înapoiatã. ªamaniºtii care
aplicã metodele Cãii Iubirii ºi Armoniei nu recurg la metode

– 256 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 257

Realitatea sufletului

de forþare sau manipulare. Nu existã o intenþie de convingere.


De-a lungul multor ani, soþia mea ºi cu mine am participat sau
am supravegheat desfãºurarea a sute de asemenea restabiliri
ºi, în toate aceste cazuri, acea „particulã“ de Viaþã nu numai
cã a acceptat sã fie înapoiatã, ci chiar a pãrut cã aºtepta sã
se întîmple acest lucru. Este ca ºi cum ar fi cunoscut de dinainte
cã sosise clipa restabilirii ºi integrãrii.
Deºi în Capitolul I am atins subiectul principiilor funda-
mentale ale tehnicilor de restaurare a Energiei Vitale, trebuie
sã subliniez cã vãd ca lipsitã de înþelepciune încercarea de a
învãþa aceste tehnici dintr-o simplã carte. Din punctul meu de
vedere, în urma unei profunde analize, acest tip de activitate
nu trebuie sã fie abordat de nimeni fãrã ca, mai înainte, sã fi
cîºtigat o experienþã considerabilã referitor la realitãþile ne-
obiºnuite. Chiar ºi atunci, trebuie sã fie realizatã sub atenta
dirijare ºi supraveghere a unui ºamanist antrenat. Nu este nici
o activitate care sã fie abordatã cu uºurinþã sau întreprinsã doar
din curiozitate ºi doar pentru a avea experienþa de a o fi încer-
cat.
Este potrivit, în orice caz, sã ofer cîteva exemple, astfel
încît sã puteþi percepe mai bine cîteva din elementele naturii
sale ºi sã puteþi realiza cît de diferitã este faþã de alte „tera-
pii“. Exemplele pe care am sã le relatez aici au fost relizate
fiecare dintre ele în cadrul unui atelier unde erau prezente mai
multe persoane, pentru a observa tehnicile folosite ºi a fi mar-
tori ai autenticitãþii experienþei. De obicei, bineînþeles, acest
tip de activitate este realizat în sistem unu-la-unu ºi în condiþi-
ile unei depline confidenþialitãþi.
Cazurile descrise succint aici reprezintã rezultate ale unor
experimente realizate la momente diferite, pe parcursul unei

– 257 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 258

Kenneth Meadows

perioade de trei ani, în faþa unor grupuri diferite de persoane.


La fiecare din aceste evenimente, au fost invitaþi sã participe
„clienþi“ voluntari din grup, pentru a li se aplica tehnica de
restaurare a Energiei Vitale. Singura condiþie impusã a fost ca
în toate cazurile acestor persoane sa fie vorba de acelaºi sen-
timent, de „lipsã“ a unui element din viaþã, ceva ce nu putea
fi prea clar identificat. Nu a avut loc nici o consultaþie prelimi-
narã, nici o activitate analiticã nu a fost realizatã în prealabil,
pentru a identifica elementul lipsã. În fiecare caz, soþia mea,
Beryl, a fost ºamanistul care a realizat activitatea de refacere
ºi recondiþionare, iar eu am supravegheat procedurile execu-
tate. În toate cazurile, nici unul din noi nu a solicitat de la
subiecþii voluntari vreo informaþie referitoare la viaþa person-
alã a acestora. Trebuie sã subliniez, de asemenea, cã respec-
tiva activitate nu a fost una de ghicit sau de hipnotism.
ªamaniºtii, pe timpul practicãrii tehnicilor specifice, sînt, în
fiecare moment, în control total al propriei Voinþe, fiind pe
deplin conºtienþi de ceea ce se întîmplã în jur. La fel se întîm-
plã ºi cu clientul. Nu este vorba nici de controlul exercitat
printr-un intermediar. Aºa cum am accentuat mai înainte,
majoritatea activitãþilor ºamanice sînt în esenþã spirituale, nu
de mediu cu capacitãþi extrasenzoriale. Numai percepþia ºama-
nistului este activatã – psihicul este stabilit sã lucreze într-o
manierã de neutralitate pasivã.
De obicei, voluntarii sînt mai mulþi la numãr, iar selecþia
unuia sau a altuia de cãtre Beryl este strict intuitivã ºi, de obi-
cei, are loc cu numai cîteva momente înainte ca activitatea
sã aibã loc.
În ambianþa unui atelier de acest tip, ceilalþi participanþi
din grup sînt invitaþi sã-l sprijine pe cel ce realizeazã activi-

– 258 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 259

Realitatea sufletului

tatea, aºa cum se întîmpla ºi în cazul triburilor, cînd ºama-


nul era sprijinit de întreaga familie a „clientului“, iar în anu-
mite cazuri, chiar de întreaga comunitate. Sprijinul fizic este
dat prin folosirea zornãitoarei ºi a tobei, sub supravegherea
mea ºi pe timpul cãreia Beryl poate ajunge sã cunoascã exact
unde trebuie sã înceapã cãlãtoria ei în realitãþile ne-obiºnuite.
Ea ºi „clientul“ ei stau întinºi unul lîngã altul, în cercul for-
mat de toþi participanþii, avînd trupurile foarte aproape unul
de celãlalt ºi atingîndu-se în zona umerilor, coapselor ºi
gleznelor. Este nevoie sã existe contact fizic, de vreme ce cor-
pul fizic, aºa cum am explicat anterior, serveºte ca transfor-
mator. De asemenea, este esenþial ca ambii sã fie complet rela-
xaþi ºi aºezaþi comod. Fiecare din ei poartã o acoperitoare pen-
tru ochi, ca nici o influenþã vizualã din jur sã nu-i conturbe.
Bãtaia tobei ºi zgomotul zornãitoarei asigurã mijloacele soni-
ce necesare deplasãrii percepþiei ei într-o altã realitate, de unde
trebuie sã înceapã cãlãtoria. Acest fond sonor de grup poate
dura numai cîteva minute sau, uneori, poate sã þinã ceva mai
mult.
Tehnica lui Beryl este sã descrie cu voce tare emoþiile pe
care le trãieºte, astfel încît „clientul“ sã fie capabil sã „par-
ticipe împreunã“ cu ea la „cãlãtorie“ ºi fiecare persoanã din
grupul participant la atelier sã cunoascã, de asemenea, ce se
întîmplã ºi mai ales pe mãsurã ce se întîmplã. Ea mã anunþã
atunci cînd considerã cã a gãsit locul în care trebuie începutã
„cãlãtoria“ în realitatea ne-obiºnuitã. Apoi Beryl se aºeazã ºi
descrie locul de început, mai înainte de a continua cãlãtoria
alãturi de „client“, folosind sunetul tobei înregistrat pe un
casetofon personal. În exemplele care urmeazã, numele au fost
schimbate, pentru a fi protejatã identitatea acestora.

– 259 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 260

Kenneth Meadows

.................................................................................
CAZUL 1

Sandra, o tînãrã de douãzeci ºi ceva de ani

Beryl percepe locul în care se aflã ca pe un drum de


þarã, auzind ºi tropotul cailor alergînd cãtre un cîmp unde
se pregãteºte o gymkhana. ªtie cã acolo trebuie sã-ºi înceapã
cãlãtoria ºamanicã.
Dupã începerea „cãlãtoriei“, atenþia sa este atrasã de
o familie angajatã în desfãºurarea activitãþilor acelei
gymkhana. Pe timpul cît ei sînt ocupaþi cu îngrijirea poneilor,
ea vede o fetiþã de trei sau patru ani, rãtãcind pe cîmp ºi
deplasîndu-se cãtre stînga cîmpului ºi îndepãrtîndu-se de
locul în care se petrece acþiunea. Ea descrie fetiþa ca o copilã
fericitã ºi încrezãtoare, deloc îngrijoratã de faptul cã este
singurã.
Apoi, Beryl percepe sunetul unei ape curgãtoare. Ea
descrie locul: este un rîu, pe care vede ºi un stãvilar. Are
sentimentul cã acel copil cãzuse în apã ºi fusese tras afarã.
Beryl se adreseazã copilei ºi o întreabã dacã numele ei este
Sandra ºi îi spune cã Sandra este deja un om mare, acum,
ºi cã o vrea înapoi.
În acest punct micuþa se vaporizã, iar Beryl o aduse
înapoi odatã cu acel abur, redînd-o clientei ei, dupã o tehnicã
ºamanicã ce permite sã se întîmple acest lucru.
Sandra însãºi era foarte miºcatã de experiment ºi spuse
cã vroia sã împãrtãºeascã cu toþi cei prezenþi o problemã
personalã. Familia ei era foarte entuziasmatã de creºterea

– 260 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 261

Realitatea sufletului

cailor, participînd la multe evenimente de acel tip, pe perioa-


da copilãriei ei. Ea avea, într-adevãr, în memorie, ceva vag
legat de un moment în care a cãzut într-o apã, la o vîrstã
fragedã. Însã ceea ce o impresionase mai mult fusese fap-
tul cã, potrivit spuselor lui Beryl, copila aceea avea foarte
multã încredere în ea ºi era fericitã sã fie de capul ei, în
timp ce ea, Sandra, de mulþi ani suferea de agorafobie ºi
manifesta o teamã acutã de a rãmîne singurã într-un loc.
Ea ºi-a dat seama cã ceea ce s-a întîmplat acum a fost
revenirea la fiinþa sa a acelei „pãrþi“ din ea care nu avea
nici o fricã de singurãtate ºi care nu se temea de spaþii
deschise.
Cîteva zile mai tîrziu mama Sandrei ne-a contactat ºi
ne-a spus cã se vede o îmbunãtãþire în starea fiicei sale, con-
firmînd cã acel incident, în care Sandra aproape cã se
înecase, se petrecuse într-adevãr lîngã locul unde þinuserã
o gymkhana, cînd Sandra era încã micuþã.
Mama Sandrei a devenit, mai apoi, una din elevele noas-
tre, iar Sandra nu a mai suferit de problema aceea care îi
cauzase atît de multã suferinþã.
Acest exemplu serveºte la a demonstra cã, ceea cei se
redã individului este o calitate sau mai multe ce fuseserã
prezente sau care predominau, la un moment dat, însã dis-
pãruserã ca rezultat al „pierderii“ de Energie Vitalã – în acest
caz, experienþa de a fi aproape de a-ºi pierde viaþa.
.................................................................................

– 261 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 262

Kenneth Meadows

CAZUL 2

Trevor, un bãrbat de patruzeci de ani

Pe timpul zornãirii în prealabil, în sunetul constant al


sobei, Beryl percepe imaginea unei porþi cu cinci gratii ce
marcheazã intrarea într-un cîmp ce coboarã în pantã cãtre
un lac. Ea realizeazã cã este locul de unde îºi poate începe
cãlãtoria ºi intrã pe acea poartã.
Este o zi însoritã, cu un Soare ce-ºi aruncã razele
aproape vertical. Pe mãsurã ce se apropie de lac, Beryl per-
cepe ceva neobiºnuit. Era o umbrã de-a lungul pãrþii
stîngi a lacului, însã nu exista nimic prin preajma acelei pãrþi
a lacului care sã fi putut arunca o astfel de umbrã.
Pe cînd pãºea aproape de apa lacului, se uitã în jos ºi
vãzu capãtul unei sfori albe. Îl ridicã cu mîna dreaptã ºi
începu sã o rãsuceascã pe degetele mîinii stîngi, fãcînd-o
ghem ºi mergînd în direcþia în care o ducea sfoara.
Ea continuã sã meargã, intrigatã de prezenþa sforii, care
o conduce, în final, pînã la o crãpãturã în teren, lîngã mar-
ginea lacului. În interiorul acestei crãpãturi era un bãiat cu
vîrsta de aproximativ cinci ani, ce þinea în mînã celãlalt capãt
al sforii. Purta un pulover albastru cenuºiu, croºetat, sfîºiat
la gît.
Beryl avu o conversaþie scurtã cu bãiatul, care îi con-
firmã cã se numea Trevor, însã nu a dorit sã explice cum a
ajuns sã-ºi sfîºie puloverul. Beryl îi explicã bãiatului cã Trevor
era, de acum, adult ºi cã-l vroia înapoi. Apoi plecã, dîndu-i

– 262 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 263

Realitatea sufletului

de înþeles lui Beryl cã voia sã-l urmeze, deoarece mai era


încã o experienþã de „descoperit“.
Cei doi au mers mînã în mînã, Beryl fiind condusã peste
deal, cãtre locul unde se afla o casã mare, care arãta mai
degrabã ca un conac de þarã. Avea niºte ferestre neobiºnuite
care pãreau a fi negre ºi reflectau lumina ca niºte oglinzi.
Ea descrise, în continuare, în detaliu forma lor ºi alte trãsã-
turi ale clãdirii.
Bãiatul o duse pînã la uºa din faþã, intrarã în casã ºi ajun-
serã pînã într-o încãpere din spate, care pãrea a fi un fel de
debara. Stînd sprijinit de perete, era un tînãr, cu vîrsta de
aproximativ ºaptesprezece ani care, la rîndul sãu, confirmã
cã se numea Trevor, la o vîrstã ulterioarã, ºi cã dorea sã se
întoarcã. Tînãrul ºi bãiatul se vaporizarã, iar Beryl îi aduse
înapoi odatã cu acel abur, redîndu-i pe amîndoi „clientului“.
În conversaþia care a avut loc, apoi, între Beryl ºi Trevor,
pe care cu toþii am avut posibilitatea sã o ascultãm, Trev-
er explicã faptul cã îi era cunoscut locul pe care îl descrisese
Beryl. Se afla în Irlanda. El cunoºtea acea zonã pentru cã
petrecuse ani buni din tinereþea sa, acolo. Lacul respectiv
prezenta acel fenomen curios pe care îl descrisese Beryl.
Din spusele ei, a recunoscut ºi casa aceea mare. O vizitase
de multe ori pe cînd era elev ºi, întotdeauna, stãpîna respec-
tivei casa fusese foarte politicoasã cu el. Era un loc unde
întotdeauna îi plãcuse sã fie ºi nu înþelegea, prin urmare,
cum era posibil sã-ºi fi pierdut o parte a Vieþii în acel loc,
din moment ce acolo se pãstraserã atît de multe amintiri
frumoase pentru el.
Beryl, care nu fusese niciodatã în Irlanda, a explicat
cã o asemenea pierdere nu este întotdeauna un rezultat al

– 263 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 264

Kenneth Meadows

unei traume. Existã un proverb strãvechi referitor la a ne


lãsa inima în locuri care înseamnã foarte mult pentru noi
ºi, în mod sigur, acesta era ºi cazul lui Trevor. Cînd s-a matur-
izat, nu a mai reuºit sã viziteze acea casã, lãsîndu-ºi, ast-
fel, în acel loc, o parte a sufletului sãu (inima sa) de tînãr.
Trevor, în orice caz, nu-ºi aducea aminte de nimic rãu
care sã i se fi întîmplat în preajma vîrstei de cinci sau ºase
ani. În acea vreme, spuse, el locuia cu bunicii sãi. I-am expli-
cat cã amintirea unui incident petrecut pe timpul copilãriei
poate sã fie demult uitatã, însã atunci cînd se efectueazã
o restaurare revine amintirea sa, uneori imediat, uneori în
cîteva ore, uneori în cîteva zile.
Deoarece întregul episod pãrea sã fi fost destul de
copleºitor pentru Trevor, am sugerat sã luãm o pauzã pen-
tru o ceaºcã de ceai, iar el sã se plimbe puþin prin împre-
jurimi, urmînd ca sã se întoarcã în cadrul atelierului, atun-
ci cînd se va fi simþit pe deplin refãcut.
S-a reîntors dupã vreo jumãtate de orã plin de un
entuziasm debordant. Deºi i se pãrea incredibil, îi revenise
în minte o amintire referitoare la un incident care se petre-
cuse acasã la bunicii lui, pe cînd avea vîrsta de aproxima-
tiv 5 ani.
Pe timpul cît se plimbã pe afarã, avu amintirea vie a
momentului în care stãtea în faþa focului, acasã la bunicii
sãi ºi, pe cînd adulþii vorbeau între ei, el se juca cu o eºarfã
de mãtase lungã, albã, care aparþinea bunicului sãu. El ºi-a
înfãºurat eºarfa în jurul gîtului de mai multe ori, aºa cum
fãcea bunicul atunci cînd o purta. Însã, unul din capetele
eºarfei s-a prins sub scaunul bunicului. Altcineva intrã în
camerã, vãzu celãlalt capãt al eºarfei ºi începu sã o înfãºoare

– 264 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 265

Realitatea sufletului

pe mînã, în vreme ce stãtea în faþa focului discutînd ºi el


cu familia sa.
Eºarfa s-a strîns în jurul gîtului lui Trevor dar el nu
putea sã þipe pentru cã îi sugruma. Urmãtorul lucru de care
îºi aduce aminte este cã stãtea întins într-un pat, înconju-
rat de mai mulþi oameni ce stãteau în picioare, iar puloverul
croºetat pe care îl purta îi fusese sfîºiat la gît pe timpul resus-
citãrii.
Acest lucru explica grafic prezenþa sforii albe care o
condusese pe Beryl pînã la bãieþel, pe timpul primei etape
a cãlãtoriei ºamanice.
Nu mai era nevoie sã fie spuse prea multe lucruri. În
mod clar, Trevor pierduse Energie Vitalã la vîrsta de cinci
ani, pe timpul unei experienþe în care a fost foarte aproape
de a-ºi pierde viaþa.
În parantezã fie spus, nu este neobiºnuit ca mai mult
de o particulã de Energie Vitalã sã fie refãcutã pe timpul
unei singure „cãlãtorii“. În acest caz, au fost douã ºi, în unele
ocazii, am avut chiar experienþa sã vedem trei din acestea.
.....................................................................................

CAZUL 3

Richard, un bãrbat de aproape ºaizeci de ani

Pe timpul zornãirii prealabile ºi al zgomotului de tobã,


lui Beryl i s-au arãtat cã trebuia sã înceapã cãlãtoria pe cul-
mea unui deal.

– 265 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 266

Kenneth Meadows

Beryl se gãsea, acum, pe panda unui deal, coborînd,


în mijlocul unui peisaj liniºtit de þarã, îndreptîndu-se cãtre
o cale feratã cu un singur sens. Ajunsã acolo, se uitã în
ambele sensuri pentru a se asigura cã nu vine nici un tren
ºi sãri între ºine. Apoi, începu sã pãºeascã pe traverse –
sãrind de pe una pe alta – ºi continuã sã alerge în acest mod,
savurînd fiecare moment, deºi ºtia cã trebuie sã asculte de
ceva. Apoi, veni un sentiment intens, cum cã nu ar trebui
sã fie acolo, ºi continua sã-ºi repete: „N-ar trebui sã fiu aici;
am acest sentiment teribil cum cã nu ar trebui sã fiu aici“.
Sentimentul era atît de intens încît Beryl aproape a aban-
donat „cãlãtoria“. Simþea cã, probabil, ºi-a înþeles greºit intu-
iþia ºi nu ar trebui sã facã demonstraþia de acum. Cu toate
acestea continuã sã sarã de la o traversã la alta.
Linia de tren o conduse pînã sub un pod, unde dãdu
peste un perete solid de cãrãmidã. În realitatea ne-obiºnuitã
pe care o trãia, legile fizice nu se aplicã, fiind capabilã sã
treacã, pur ºi simplu, prin zid ºi confruntîndu-se, în partea
cealaltã, cu o scenã diferitã.
Un bãiat cu vîrsta de aproximativ cinci sau ºase ani se
juca cu un iepure, pe un cîmp, lîngã un gard viu. Ea a intrat
în vorbã cu el ºi a confirmat cã era Richard ºi cã dorea sã
se întoarcã înapoi cu Beryl. Micuþul s-a vaporizat, iar Beryl
l-a adus înapoi.
Conversaþia ulterioarã purtatã între Richard ºi Beryl
a fost uimitoare. Richard spuse cã Beryl descrisese cu acu-
rateþe locul unde locuise cînd era mic. Dincolo de capãtul
grãdinii unde locuia, era o ºinã de tren cu un singur sens,
iar el obiºnuia sã se joace pe aceastã linie, deºi pãrinþii îl
avertizaserã ca, niciodatã, sã nu meargã sã se joace în locul

– 266 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 267

Realitatea sufletului

acela. Ca urmare, nu ar fi trebuit sã se afle niciodatã acolo.


Obiºnuia sã facã exact ceea ce s-a pomenit Beryl fãcînd –
sãrind de pe o traversã pe alta ºi ascultînd – cu mare atenþie,
tot timpul, ca ºi cînd vreun tren ar fi putut veni din oricare
direcþie.
Copilãria sa se petrecea pe timpul celui de-al doilea
Rãzboi Mondial. El îºi amintea cum „ascundea“ iepuri pen-
tru a împiedica sã fie vînaþi, pentru a asigura familiei o masã
de duminicã.
Zidul de cãrãmidã avea o însemnãtate profundã pen-
tru el, deoarece în jurul acelei vîrste a fost internat în izo-
latorul unui spital, avînd scarlatinã. În acele zile nici unui
vizitator nu îi era îngãduit sã pãtrundã într-un izolator ºi
îºi aducea aminte cît de abandonat se simþea pentru cã
nu-ºi vedea pãrinþii. Nu ºtia de ce se afla acolo ºi se simþea
ca ºi cum a fi fost, realmente, pãrãsit acolo.
Pentru un copil mic, sentimentul de a fi abandonat este
foarte traumatizant ºi suficient pentru ca Energia Vitalã sã
fie pierdutã.
Ca rezultat al acestei experienþe, Richard s-a simþit
uºurat, iar viaþa sa a luat o turnurã minunatã, punînd accen-
tul mai mult pe partea frumoasã a lucrurilor, în viaþa de zi
cu zi. În viaþa sa rãsunã acum rîsul copilãriei.
........................................................................

– 267 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 268

Kenneth Meadows

Percepþia Sufletului ºi a Vieþii


Sufletul este un alt mijloc prin care ni se dã posibilitatea
sã percepem viaþa, ca indivizi. Corpul fizic ne dã posibilitatea
sã percepem viaþa prin intermediul a ceea ce vedem, auzim,
atingem, gustãm ºi mirosim. Corpul psihic ne dã posibilitatea
sã percepem viaþa prin intermediul a ceea ce gîndim ºi prin
intermediul ideilor pe care le avem, opiniilor pe care le
exprimãm, comparaþiilor ºi judecãþilor de valoare pe care
emitem, precum ºi a concluziilor la care ajungem – fiecare din-
tre ele ne coloreazã perspectiva vieþii. Sufletul ne dã capaci-
tatea de a percepe viaþa prin intermediul a ceea ce creãm pen-
tru noi înºine cu Energia noastrã Vitalã. Astfel, ciclul natural
este:
Sufletul creeazã ºi „cunoaºte“.
Psihicul gîndeºte ºi produce forme ºi modele pe baza
cunoºtinþelor pe care le primeºte.
Corpul formeazã.
Spiritul alege ca rezultat a ceea ce se trãieºte ºi ce se învaþã
din ceea ce se creeazã, modeleazã ºi formeazã.
Sufletul nostru reprezintã contactul pe care-l avem cu Uni-
versul multidimensional, cu legile Sale cosmice ºi adevãrurile
Sale universale – principii care conduc modul în care
funcþioneazã Universul – precum ºi cu o Inteligenþã ºi o înþelep-
ciune superioarã. Atît Universul, cît ºi fiecare individ, sînt, re-
ciproc, reflexii. Fiecare dintre noi sîntem un mic Univers – un
microcosmos care funcþioneazã într-un mod similar macrocos-
mosului reprezentat de Univers.

– 268 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 269

Realitatea sufletului

În orice caz, existã un factor aleator care opereazã în


vieþile noastre, similar factorului aleator existent în naturã ºi
pe tot cuprinsul Universului, fiind, întotdeauna, acolo. Cu alte
cuvinte, incertitudinea este un fapt real în viaþã. Este un fac-
tor prezent în însãºi însuºirea cuiva de a fi viu. Aºadar, trebuie
sã ne aºteptãm la neprevãzut ca la o trãsãturã esenþialã a vieþii,
cãci modul în care reacþionãm la acel factor aleator este ele-
mentul care ne ajutã sã ne dezvoltãm puterea caracterului ºi
înfãþiºeazã ceea ce este mai bun sau mai rãu în fiecare din noi.
Forþa aleatorie este ca o forjã care cãleºte oþelul pentru ca aces-
ta sã poatã avea putere interioarã.
Universul reprezintã însãºi noþiunea de abundenþã. Poate
fi, de asemenea, descris ca fiind „Locul împlinirii“, deoarece
în el sînt conþinute toate posibilitãþile. La fel se petrec lucrurile
ºi în cazul nostru, cu excepþia faptului cã limitãrile auto-impuse
ne-au convins cã sîntem înconjuraþi de bariere care ne refuzã
abundenþa ºi împlinirea dupã care tînjim. Aceleaºi limitãri ne-au
fãcut sã credem cã indiferent ce-am obþine, acel lucru poate
veni numai prin luptã ºi întrecere, plus o cantitate apreciabilã
de noroc ºi întîmplãri fericite. Aceste limitãri se bazeazã pe
convingeri fãurite din propriile noastre temeri, vulnerabilitãþi
ºi frustrãri, prin intermediul manipulãrilor, dezbinãrilor ºi dog-
melor superstiþioase impuse de alþii. Uneori, Sinele Sufletu-
lui ni se face cunoscut prin intermediul unei „ºoapte liniºtite
din interior“, pe care unii o numesc „conºtiinþã“. Conºtiinþa
se manifestã activ numai în cazul persoanelor care au, din cînd
în cînd, contact cu Sufletul lor, cãci doar Sufletul creeazã pre-
ocupãri în legãturã cu efectele posibile asupra altora, de decizi-
ile ºi acþiunile noastre. Aceea care par sã nu aibã nici o
conºtiinþã în ceea ce priveºte acþiunile pe care le întreprind,

– 269 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 270

Kenneth Meadows

ºi-au pierdut contactul cu Sufletul. Acesta este adevãratul înþe-


les al expresiei „Suflet pierdut“ – accesul prin canalele care
duc cãtre el este obstrucþionat, însã nu este blocat, cãci alt-
fel viaþa omului nu ar putea exista. Este vorba de o simplã
împiedicare, într-un singur sens, a desfãºurãrii comunicãrii, ast-
fel încît persoanele afectate nu ºtiu cã au un Suflet.
Este totalmente posibilã realizarea contactului conºtient
cu aspectul sufletesc al întregii fiinþe ºi implicarea lui activã
în viaþa de zi cu zi. Cînd contactul conºtient se stabileºte, mo-
delele psihice formate din convingeri considerate a fi adevãrate
încep sã se disperseze ºi sînt înlocuite de modele ale Sufletu-
lui ce se gãsesc în afara barierelor limitative ale psihicului,
oferind senzaþia de împlinire, bunãstare, echilibru ºi armonie.
Un mod de a face acest lucru este primirea învãþãturilor per-
sonale directe din partea Sinelui Sufletesc – prin intermediul
cãlãtoriilor ºamanice, însã acest lucru implicã o oarecare
obiºnuinþã cu realitãþile neobiºnuite ºi experienþã prealabilã
în obþinerea unui stadiu modificat de percepþie. Alt mod este
reprezentat de trezirea potenþialului lãuntric al Sufletului.
Deoarece fiecare dintre noi este o reflexie unicã a Universu-
lui – o exprimare individualã a unui Întreg mult mai mare –
forþa care dã putere Universului ºi îl menþine în viaþã, ne susþine
ºi pe noi. Iar, deoarece Universul dispune de forþa de a crea
în abundenþã, din interiorul sãu, toate elementele esenþiale
bunãstãrii sale, aºa ºi noi, prin trezirea potenþialului Sufletu-
lui putem avea posibilitatea de a-l exprima în realitatea fizicã,
deoarece aceleaºi Forþe ale Universului se gãsesc ºi în noi!
Exerciþiul de meditaþie care urmeazã vã va da posibilitatea
sã priviþi în adîncul Sufletului ºi sã obþineþi o învãþãturã per-
sonalã. El mi-a fost transmis, ca învãþãturã, de Suzanne Beflerive

– 270 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 271

Realitatea sufletului

din Woodland Park, Colorado, S.U.A., care mi-a dat ºi permi-


siunea sã vi-l împãrtãºesc. Tot ceea ce vã trebuie pentru a-l reali-
za este o oglinjoarã, un carneþel ºi un pix ºi sã nu fiþi deran-
jaþi pentru aproximativ o jumãtate de orã.

................................................................................

EXPERIMENTUL 25

Privirea lãuntricã asupra Sufletului

Priviþi atent în oglindã. Ce vedeþi? O oglindã reflectînd


altã oglindã. Particule reflectînd lumina. Lumina ce reflec-
tã culori. Orice culori ce reflectã sunet. Sunete ce devin
obiecte. Obiecte ce sînt oglindite... ce devin prãfuite... ce
devin praf... praf ce reflectã lumina. Priviþi-vã atent în ochi
în oglindã. Priviþi atent ochii din oglindã care, la rîndul lor,
vã privesc. Ceea ce vedeþi sînt ochii, dar ce vãd acest ochi?
Notaþi ceea ce vãd aceºti ochi.
Atingeþi-vã mîna. Simþiþi acea senzaþie a mîinii ce
atinge altã mînã. Încercaþi sã percepeþi ceea ce simte mîna
care este atinsã. Ce simte acea mînã? Descrieþi acele sen-
zaþii în carneþel. Treceþi-vã limba peste buze. Încercaþi sã
percepeþi trecerea limbii peste buze. Ce gust simþiþi?
Descrieþi acest gust în carneþel.
Respiraþi adînc. Aerul vã introduce în piept propriul
miros, de fiecare datã cînd respiraþi. Ce miros simþiþi? Daþi-i
un nume. Scrieþi acel nume în carneþel.

– 271 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 272

Kenneth Meadows

ªoptiþi-vã uºor numele. Ascultaþi sunetul produs de


literele numelui. Auziþi-vã vocea rostindu-le. Ce auziþi? Ce
vã spune propriul nume despre propria persoanã? Scrieþi
aceste lucruri în carneþel.
Uitaþi-vã, din nou, în oglindã. Priviþi în adîncul ochilor
pe care-i vedeþi – proprii ochi. Atingeþi-vã mîna. Simþiþi-vã gus-
tul buzelor. Simþiþi-vã mirosul. Auziþi-vã numele rostit sonor.
Sînteþi vederea, atingerea, gustul, mirosul ºi sunetul
Universului, atunci cînd vã folosiþi Întreaga fiinþã. Obser-
vaþi-vã cu grijã Întregul, deoarece atunci cînd vã folosiþi
întreaga fiinþã, veþi gãsi Marele Întreg ºi veþi ajunge sã
cunoaºteþi Întregul Care Existã.
..................................................................................

Sufletul îºi exprimã natura prin intermediul corpului fizic


ºi prin intermediul psihicului, ºi, ca rezultat al experienþelor lumii
pãmîntene percepute ºi reînmagazinate în el prin intermediul
corpului ºi psihicului, Sufletul primeºte impresii, care îi vor facili-
ta dezvoltarea propriei naturi individuale. Astfel, cunoºtinþele
învãþate în urma trãirii experienþelor pãmîntene, îºi lasã amprenta
asupra sufletului ºi se imprimã adînc în Spirit.

Descoperirea scopului
propriului nostru Suflet
Unul din scopurile fundamentale ale vieþii este asigurarea
prosperitãþii ºi a durabilitãþii – adicã a creºterii ºi dezvoltãrii,
precum ºi a continuãrii perceperii propriei vieþi. Creºterea ºi

– 272 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 273

Realitatea sufletului

dezvoltarea sînt organice – adicã naturale – ºi existã ca atare


pentru îndeplinirea obiectivului de percepere a realitãþii ce
existã dincolo de aparenþe, precum ºi a învãþãrii modului în
care se pot face alegeri inteligente. Mai existã, însã, încã un
scop specific al vieþii noastre prezente, un anumit motiv pen-
tru care sîntem aici, în acest timp, în locul în care sîntem ºi
în împrejurãrile în care ne gãsim. O datã descoperit, ne va face
viaþa mai plinã de înþeles ºi mai fructuoasã ºi vom fi capabili
sã gãsim înþelesul multor lucruri care ne contrariazã în prezent.
Tocmai descoperirea misiunii specifice vieþii era unul din-
tre motivele pentru care unii bãºtinaºi amerindieni realizau
ceea ce ei numeau o Cãutare prin intermediul viziunilor. Plecînd
în Naturã pentru trei sau patru zile ºi postind tot acest timp,
ei sperau sã li se arate, prin intermediul contactului lor cu Natu-
ra ºi aproprierii de propriul Suflet, o viziune care sã le dea posi-
bilitatea sã întrezãreascã ceea ce trebuie sã obþinã în viaþa
prezentã. O cãutare de acest tip, în orice caz, nu este singu-
rul mod în care se poate obþine o asemenea iluminare. Ea poate
fi obþinutã ºi prin cãlãtorii ºamanice care sã ofere acces direct,
personal, la suflet; Sinele Sufletului ar urma atunci sã spunã
sau sã dezvãluie care este acel scop. Sufletul Sinelui ºtie aceas-
ta deoarece el a existat în dimensiunea Sufletului mai înainte
ca eul nostru fizic sã fie nãscut. El a determinat calitãþile cu
care eul nostru fizic urma sã fie echipat pentru aceastã „mi-
siune pãmînteanã“, în special, poziþionarea punctului de per-
cepþie pe Roata Anului, în funcþie de momentul naºterii, ºi
modalitatea în care urma sã funcþionaþi – ca bãrbat sau femeie.
Pãrinþii noºtri ne-au furnizat baza pentru forma fizicã pe care
o avem. Un ºamanist cu experienþã în cãlãtoriile ºamanice poate

– 273 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 274

Kenneth Meadows

obþine lãmuririle necesare pentru înþelegerea scopului Sufle-


tului propriu, prin „vizite“ fãcute în Lumea Superioarã. O
metodã de obþinere a acestor indicaþii poate fi efectuarea urmã-
torului experiment, care ar trebui sã se desfãºoare în acel Loc
Liniºtit pe care vi l-aþi ales, deja, în casã. În orice caz, trebuie
sã subliniez cã rezultatele obþinute sînt numai o indicaþie. Tot
ceea ce vã trebuie pentru acest experiment este o lumînare,
un sfeºnic, chibrituri, bãþul sau amestecul de fumigaþie ºi vasul
pentru stingerea tãciunilor, precum ºi carneþelul ºi pixul.

........................................................................................
EXPERIMENTUL 26

O indicaþie asupra scopului Sufletului

Mai întîi, fumigaþi, atît camera cît ºi pe dumneavoas-


trã, aºezaþi-vã confortabil la o masã sau lîngã o suprafaþã
planã, pe care aveþi aºezatã lumînarea în sfeºnicul sãu, avînd
la îndemînã carneþelul ºi pixul. Aprindeþi candela ºi folosiþi
flacãra ei ca punct în care sã vã concentraþi atenþia, privind
flacãra ei ca ºi cînd aceasta ar simboliza lumina propriului
Spirit. Acum, reflectaþi la viaþa pe care aþi dus-o pînã în
prezent. Ce calitãþi ºi ce abilitãþi au devenit vizibile în acest
timp? Faceþi o listã cu ele ºi treceþi-o în carneþel.
Ce activitãþi v-au adus cele mai mari satisfacþii? Tre-
ceþi-le ºi pe ele în carneþel.
Ce experienþe din viaþã v-au adus cele mai mari bucurii?
Descrieþi-le în carneþel.

– 274 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 275

Realitatea sufletului

Acum, examinaþi cu obiectivitate toate rãspunsurile pe


care le-aþi scris, ca ºi cînd le-aþi analiza din perspectiva cuiva
care nu vã cunoaºte. Descoperiþi cumva vreun model în toate
acestea? Dacã ceea ce a fost scris este despre altcineva, care
sînt calitãþile pe care aþi considera cã respectiva persoanã
le are, pentru a avea succes deplin în viaþã? Ce aþi sfãtui
aceastã persoanã sã considere ca fiind imboldul principal
în viaþa sa? Ce fel de lucruri ar trebui sã facã, în scopul de
a-ºi gãsi împlinirea?
Foarte bine. Acum puneþi în aplicare toate aceste sfa-
turi. Începeþi chiar acum sã le trãiþi. Aveþi acum o indicaþie
despre cum trebuie sã vã trãiþi viaþa, pentru ca aceasta sã
fie plinã de satisfacþii ºi de sens.
Stingeþi lumînarea ºi fiþi recunoscãtori cã aþi mai fãcut
cîþiva paºi pe drumul cultivãrii sinelui.
........................................................................................

Cultivarea sinelui reprezintã perfecþionarea Spiritului prin


intermediul integrãrii corpului fizic, a psihicului ºi a Sufletu-
lui, cu Spiritul ºi instituþia complexã a Sufletului, reprezen-
tatã de totalitatea fiinþei noastre. Atunci cînd ne apucãm sã
perfecþionãm ceva, nu vrem sã obþinem ceva fãrã cusur, ci sã-l
aducem într-un stadiu mai înalt de dezvoltare ºi definitivare.
Aceasta este ºi ocazia pe care ne-o oferã ªamanica – de a ne
aduce la un nivel mai ridicat de împlinire, prin calitatea vieþii
pe care o trãim pe Pãmînt.
Haideþi, acum, sã cunoaºtem mai mult despre natura Spiri-
tului.

– 275 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 276

Eul este micuþul sine


care se pretinde a fi unic
ºi vorbeºte atît de tare,
încît vocea discretã ºi liniºtitã
a Marelui Sine, ale cãrui ºoapte vin
din adîncul Sufletului, este rareori auzitã –
doar dacã învãþãm sã ascultãm.

– 276 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 277

CAPITOLUL ZECE

Realitatea Spiritului

C uvintele Suflet ºi Spirit sînt, adesea, folosite ca sino-


nime, în scrierile teologice, metafizice ºi filozofice,
însã ele nu sînt identice, deoarece Sufletul a fost creat de cãtre
Spirit! Aºadar, haideþi, acum, sã cunoaºtem puþin mai mult
despre spirit ºi ce este el.
Spiritul reprezintã fiinþa originalã a unui individ, mai
înainte ca aceasta sã capete formã fizicã. Spiritul este o sub-
stanþã esenþialã, fundamentalã, care construieºte din propria
sa materie – din Spirit. Viaþa aparþine Spiritului, nu formei.
Numai forma „moare“ – sau, mai degrabã, capãtã altã formã
– deoarece schimbarea este una din calitãþile formei, ca ºi mate-
ria, aflatã într-un proces continuu de revenire la energia pri-
mordialã. Iatã de ce Spiritul nu a fost niciodatã descoperit de
ºtiinþa materialistã. ªtiinþa examineazã forma, iar forma este
doar o combinaþie de elemente exterioare aparente, ce sînt
numai detalii ale formei înseºi. Aceste elemente aparente au
de-a face numai cu aparenþa ºi nu cu realitatea. Aparenþa se
schimbã iar forma poate sã disparã, însã Spiritul rãmîne,
deoarece viaþa se gãseºte în Spirit ºi curge dinspre acesta, în
cadrul propriei sale Surse inepuizabile.

– 277 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 278

Kenneth Meadows

Aºadar, Spiritul nostru reprezintã adevãrata Realitate –


Adevãrata noastrã fiinþã.
Substanþa Spiritului nu poate fi vãzutã, deoarece vibreazã
mai repede decît viteza luminii. Pare sã nici nu se afle acolo
unde este. Am putea sã o asemãnãm cu o roatã cu spiþe.
Atunci cînd roata stã nemiºcatã, putem vedea clar toate spiþele
ºi le putem numãra. Însã, în momentul în care roata se învîrte
ºi depãºeºte o anumitã vitezã, spiþele „dispar“. Tot ceea ce
vedem este marginea roþii ºi bucºa în care se învîrte, fãrã nimic
care sã facã legãtura dintre ele ºi sã le menþinã laolaltã. Spi-
ritul este ceea ce conecteazã ºi menþine lucrurile laolaltã
prin intermediul marii sale Forþe de legãturã!
Aºadar, de unde vine aceastã nevãzutã forþã de legãturã?
Care este originea?
Potrivit tradiþiilor orale ale unor ºamani din rîndurile
bãºtinaºilor amerindieni, originea tuturor lucrurilor era
numitã Marele Mister, deoarece nu putea fi denumitã.
ªamanii chinezi o numeau Tao. Marele Mister, Tao sau oricum
altfel am alege sã numim Ceea Ce Nu Are Nume, a fost atît
de mult, încît a copleºit ºi inundat totul în jur cu propria sa
magnitudine, pentru a împãrtãºi din substanþa fundamentalã
a propriei sale Fiinþe pe care bãºtinaºii amerindieni o numeau
Marele Spirit. Aceastã revãrsare, aceastã substanþã fundamen-
talã, este iubirea. Acesta este ºi motivul pentru care, în tradiþia
creºtinã, Dumnezeu este definit ca fiind un mare Spirit (Ioan
4:24) ºi ca fiind iubirea (1 Ioan 4:16). Nu cã ar avea iubire, ar
simþi iubire sau ar arãta iubire, ci este Iubirea însãºi. Din
moment ce Spiritul individual derivã dintr-o sursã de mai mari
dimensiuni, rezultã cã ºi noi proveni din iubire – din chiar sub-
stanþa Spiritului, care este ea însãºi Iubirea! În mod regretabil,

– 278 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 279

Realitatea spiritului

cuvîntul iubire a primit, în ziua de azi, conotaþii care îl priveazã


de o mare parte a adevãratului sãu înþeles. Dragostea este un
cuvînt folosit, în mod frecvent, ca sinonim pentru „sex“, însem-
nînd „recompensã sexualã“. Cuvîntul acesta a fost defilat prin
faþa noastrã cu înþelesul de „desfrîu“! Atunci cînd privim iubirea
doar ca plãcere senzualã, ca o trãire afectivã emoþionalã sau
chiar ºi drept o calitate a vieþii, nu facem altceva decît sã o
limitãm. Ca ºi Lumina, care are masã (Soarele), precum ºi radi-
aþie, iubirea are ºi ea substanþã. Acea „substanþã“ este sub-
stanþa Spiritului. Substanþa iubirii este materia din care este
alcãtuit Spiritul superior. Aºadar, iubirea este ceea ce sîntem,
adînc în miezul fiinþei noastre. Spiritul nostru este fãcut din
iubire pentru cã a emanat din sursa iubirii!
Iubirea – adevãrata iubire – reprezintã chiar împãrtãºirea
substanþei sale fundamentale cu altã persoanã sau cu alþi
semeni. Reprezintã o îngemãnare voitã ºi completã care nu
pune nici o condiþie asupra sa. Este un proces de conectare,
care face persoanele sã adere ºi sã se menþinã laolaltã, ca o
unitate de contrarii complementare, formate chiar din indi-
vizi de diferite feluri. Este ceea ce creeazã legãturi, astfel încît
ea însãºi este o mare forþã de legãturã. Aºadar, iubirea nu este
ceva ce poate fi, realmente, dãruit cuiva, nici ceva ce se poate
obþine. Iubirea existã, pur ºi simplu, deoarece are o realitate
a ei proprie. Este o realitate spiritualã, deoarece este natura
Spiritului absolut. Iubirea, ca urmare, reprezintã adevãrata
naturã a Spiritului nostru. Ea se aflã în interiorul nostru, indife-
rent dacã recunoaºtem sau nu. Este elementul care genereazã
lumina sufletului nostru, deoarece reprezintã chiar miºcarea
energiei vitale în interiorul Sufletului nostru. Cînd sîntem îndrã-
gostiþi, simþim cã ne scufundãm în acea substanþã esenþialã

– 279 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 280

Kenneth Meadows

fundamentalã, ce se gãseºte adînc, în chiar miezul fiinþei noas-


tre. În acel moment, trãim senzaþia de a fi intrat în legãturã
cu Spiritul.
Spiritul funcþioneazã din interior ºi asupra interiorului,
hrãnindu-se cu substanþa propriei sale fiinþe. Aºadar, alimen-
tul Spiritului este, de asemenea, Iubirea. Atunci, ce este aºa
numitul spirit „al rãului“? Un spirit rãu este un Spirit cãruia
ãi lipseºte energia vitalã a Iubirii. Este un spirit subalimentat
– privat chiar de substanþa ce-l compune în mod fundamen-
tal: un Spirit care a ales sã nege iubirea ºi sã priveze ºi pe alþii
de ea. Spiritele „rele“ sînt adesea zugrãvite de scriitori ºi artiºti
ai genului fantastic ºi de groazã, ca fiind niºte creaturi zbîrcite,
ofilite – imagini extrase din profunzimile propriului lor
subconºtient ºi inconºtient – ca ºi cum ar fi private de hranã.
ªi aºa ºi este. Le lipseºte hrana iubirii ºi prin izolarea lor de
substanþa fundamentalã au pornit singure pe un drum al
involuþiei care îºi are propriul sens distorsionat al creativitãþii.
Rãul este opusul Binelui, reprezentat de viaþã. O indicaþie,
poate, a unui revers al progresului natural, deoarece un spi-
rit „rãu“ este unul care, prin intermediul unei persistente
alegeri, în relaþii directe cu el însuºi sau deplasat cãtre Haos,
dezordine ºi involuþie, mai degrabã decît spre armonie ºi
evoluþie ºi, procedînd astfel, a dat naºtere la energii ce sepa-
rã ºi deconecteazã fiinþele de restul Universului ºi le aºeazã în
opoziþie, ceea ce este o negare a Iubirii. Asemenea spirite sînt
rãuvoitoare ºi distructive.
Spiritele rãuvoitoare nu trebuie confundate cu aºa
numitele „Spirite pierdute“. Un Spirit „pierdut“ este o persoanã
care a pierdut contactul cu substanþa fundamentalã divinã din
interiorul sãu ºi, ca urmare, nu vede nici un înþeles sau scop

– 280 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 281

Realitatea spiritului

al vieþii sale, datoritã faptului cã s-a pierdut contactul cu acea


realitate interioarã – reprezentatã de iubire. Însã, el poate fi
recîºtigat.
Iubirea care vine din Spirit este necondiþionatã. Ea emanã
libertatea totalã asupra celui iubit – noi înºine! Libertatea de
a fi ceea ce sîntem. Libertatea de a accepta. Libertatea de a
respinge. Libertatea de a alege. Libertatea sã alegem, sã con-
tribuim la bunãstarea Întregului ºi, astfel, sã ne punem în val-
oare într-un mod armonios, precum ºi libertatea de a alege sã
ne aºezãm sinele mai presus de toate ºi de a ne satisface eul,
chiar ºi pe cheltuiala altora. Libertatea de a ne hotãrî propri-
ul destin, deoarece destinul ia naºtere din consecinþele
alegerilor fãcute.
Un motiv pentru care persoanele egoiste sînt într-o con-
tinuã stare de cãutare imperioasã a satisfacþiei este acela cã
acestea suferã de o stare cronicã de goliciune, deoarece le
lipseºte vitalitatea pe care o dã Iubirea ce provine din Spirit.
Vitalitatea este definitã ca fiind capacitatea de a susþine viaþa
ºi a desfãºura funcþiunile sale. Aºadar, din punct de vedere spi-
ritual vitalitatea reprezintã capacitatea de a susþine viaþa ºi
de a realiza fapte care sã aibã drept consecinþe formarea de
noi legãturi. Un suflet pierdut, deci, este unul care ºi-a pier-
dut capacitatea de susþinere ºi dãruire a Iubirii!
Spiritul a fãcut ca Sufletul sã capete fiinþã. Sufletul a dat
naºtere corpului fizic. Formarea corpului fizic a dat posibili-
tatea psihicului uman sã fie creat, dupã imaginea Sufletului
ºi ca o extensie a Spiritului. Psihicul este, prin natura sa, slu-
jitorul Spiritului, deoarece este o extensie a acestuia. Aceas-
ta este ordinea fireascã.

– 281 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 282

Kenneth Meadows

Dacã luãm în considerare diferitele niveluri de percepþie


la care m-am referit în cuprinsul acestei cãrþi ºi le examinãm
din punctul de vedere al existenþei noastre ca fiinþe multidi-
mensionale ºi a relaþiei lor cu forþele elementelor, putem avea
o privire introspectivã asupra spiritului ºi o înþelegere mai pro-
fundã a propriei noastre fiinþe.
Percepþia Sufletului este legatã de Elementul Foc,
deoarece Sufletul reprezintã corpul nostru de Luminã. Dimen-
siunea Sufletului este locul din care primim iluminarea spi-
ritualã, lumina inspiraþiei ºi radiaþia (cãldura – sentimentul
curat).
Percepþia Psihicului este legatã de Elementul Aer,
deoarece psihicul este locul în care are loc miºcarea gîndurilor.
Dimensiunea psihicului este locul din care primim impresii, în
care se genereazã ideile, conceptele ºi se formeazã opiniile.
Percepþia Fizicã este legatã de Elementul Apã, deoarece
singurul factor constant al materiei fizice este schimbarea. Doar
în dimensiunea fizicã senzaþiile ne furnizeazã percepþia
materiei, astfel încît sã putem trãi noi înºine experienþa rea-
litãþii fizice.
Percepþia Spiritului este legatã de Elementul Pãmînt,
deoarece Pãmîntul reprezintã inerþia, nemiºcarea, furnizînd
locul în care „prindem rãdãcini“ ºi atingem starea de
armonie.
Sufletul, Psihicul ºi Corpul – ca ºi Focul, Aerul ºi Apa –
reprezintã factori „activi“, implicaþi în totalitatea fiinþei noas-
tre. Spiritul, ca ºi Pãmîntul, este un factor „pasiv“. Implicaþia
acestui fapt este cã niciunul dintre noi nu poate fi cu adevãrat
spiritual fãrã a fi marcat puternic de Pãmînt – fãrã a fi prac-
tic. Fãrã a fi muritor! Cu alte cuvinte, experienþa pãmînteanã

– 282 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 283

Realitatea spiritului

este esenþialã pentru cultivarea ulterioarã a Spiritului! Sufle-


tul, Corpul, Psihicul ºi Fizicul vin împreunã la naºterea noas-
trã, o datã cu prima respiraþie, însã o integrare deplinã a aces-
tora nu se petrece înainte de pubertate, moment în care
devenim responsabili pentru propriile noastre acþiuni. Deºi, pînã
acum, de-a lungul acestei cãrþi, m-am referit în mod separat
la Corp, Psihic, Suflet ºi Spirit, energie ºi formã, material ºi
ne-material, vizibil ºi invizibil, acestea nu sînt, în realitate, ele-
mente „disparate“, ci aspecte ale unui singur întreg funcþionînd
fiecare în maniera sa specialã. Subiectele mai sus amintite au
fost tratate în mod separat pentru a putea fi examinate ºi ana-
lizate fiecare în parte. La fel se petrec lucrurile ºi cu ceea ce
am numit a fi „realitãþi“ diferite. Existã o singurã Realitate
totalã, însã este perceputã într-o complexitate de moduri. Acea
Realitate Totalã este cea cu adevãrat Realã. Ceea ce o face com-
plexã este faptul cã ea este perceputã într-un miliard de mo-
duri, fiecare dintre acestea putînd fi percepute în mod greºit
ca fiind singura Realitate existentã.
Astfel, Corp, Psihic, Suflet ºi Spirit nu sînt entitãþi sepa-
rate, ci o parte integrantã a unei singure Fiinþe multidimen-
sionale, fiecare dintre ele funcþionînd pe un alt nivel al Real-
itãþii, fiecare dintre ele constituind o altã manierã de a per-
cepe Realitatea multidimensionalã.
Unul dintre cele mai mari neadevãruri perpetuate de
omenire este conþinut în credinþa impusã cã latura fizicã, mate-
rialã este inferioarã laturii spirituale – cã trupul fizic, ca Natu-
ra, mediul înconjurãtor fizic ºi Pãmîntul însuºi, sînt acolo sã
fie cucerite, învinse, supuse, controlate ºi manipulate. Reali-
tatea este cã latura spiritualã este înþeleasã prin intermediul
celei fizice ºi, ceea ce este material, prin intermediul laturii

– 283 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 284

Kenneth Meadows

spirituale, deoarece spiritualul ºi fizicul sînt doar douã aspecte


ale aceleiaºi Realitãþi unice. Spiritul este scînteia vieþii. Sufle-
tul este lumina vieþii. Psihicul este modelatorul vieþii. Corpul
este forma fizicã pe care viaþa o adoptã. Fiecare este o trãsã-
turã complementarã a Întregului multi-faþetic.
Am folosit frecvent o bilã de cristal ºlefuitã într-o multitu-
dine de faþete ca un mod tangibil de a demonstra calitãþile Spir-
itului ºi, de asemenea, ca un instrument eficient de meditaþie
pentru a avea succes la înþelegerea modului în care funcþioneazã
Spiritul. Faþetele pot fi percepute ca ochii Spiritului, a cãrui
vedere este îndreptatã în toate direcþiile ºi cãtre toate dimen-
siunile prin intermediul diferitelor „corpuri“ care constituie,
împreunã, fiinþele noastre multidimensionale. Acestea dau, de
asemenea, posibilitate Spiritului sã reflecteze singur, cu privire
la propriile sale rãspunsuri pe care le dã, în funcþie de datele pe
care le primeºte prin intermediul diferitelor straturi sau dimen-
siuni, iar aceste reflexii îi furnizeazã, în continuare, mijloacele
prin care poate continua sã perceapã. Faþetele pot fi vãzute ºi
ca reprezentînd miliardele de potenþiale calitãþi, ce zac ador-
mite în interiorul fiinþei noastre, aºteptînd doar sã fie recunos-
cute ºi trezite la efervescenþa vieþii.
Aºa cum am menþionat în capitolul nouã, flacãra unei
lumînãri a fost folositã de-a lungul secolelor în cadrul cere-
moniilor religioase ºi mistice, ca un simbol al Spiritului,
deoarece ambele sînt asociate cu lumina ºi cu flacãra. Flacãra
poate fi asemãnatã cu substanþa sufletului. Spiritul însuºi se
regãseºte în „Lumina“ Sufletului, deci inima flãcãrii unei
lumînãri este un simbol al Spiritului. Contemplarea flãcãrii unei
lumînãri poate ajuta la producerea iluminãrii dorite în legã-
turã cu propriul Spirit individual.

– 284 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 285

Realitatea spiritului

Pentru realizarea experimentului urmãtor veþi avea


nevoie de o lumînare ºi un sfeºnic, chibrituri, zornãitoarea dum-
neavoastrã, precum ºi un carneþel ºi un pix. Cel mai bine, pen-
tru succesul acestui experiment, este sã fie realizat într-o
camerã întunecoasã.

......................................................................................
EXPERIMENTUL 27

Emanaþiile Spiritului

Aºezaþi lumînarea în sfeºnicul sãu, pe o masã sau o


suprafaþã planã, în imediata dumneavoastrã apropiere. Asigu-
raþi-vã cã sînteþi aºezaþi confortabil.
Zornãiþi împrejurul dumneavoastrã pentru cîteva
minute, pentru a pregãti „spaþiul“ respectiv, din punct de
vedere sonic, precum ºi a vã relaxa ºi pregãti.
Aprindeþi lumînarea ºi priviþi intens flacãra acesteia.
Încercaþi doar sã percepeþi însãºi flacãra lumînãrii. Modul
în care ea vã apare în faþa ochilor. Textura sa. Activitatea
sa. Nu încercaþi sã formulaþi în minte nici un gînd referi-
tor la ea. Doar permiteþi-i sã existe ºi trãiþi experienþa aces-
tei existenþe.
Dupã cîtva timp, închideþi pe jumãtate ochii, pînã cînd
percepeþi razele de luminã împungînd exteriorul flãcãrii, în
toate direcþiile. Unele pleacã spre în sus. Altele, cãtre stîn-
ga. Altele, cãtre dreapta. Unele vin direct cãtre dumneav-
oastrã. Iar altele par sã vã intre direct în corp.

– 285 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 286

Kenneth Meadows

Studiaþi atent toate aceste raze ce pleacã în toate


direcþiile. Încercaþi sã stabiliþi numãrul total al tuturor
razelor pe care le vedeþi. Închideþi, acum, ochii ºi mai mult
ºi urmãriþi atent cum acele fibre de luminã se schimbã ºi
apar noi raze.
Încercaþi sã vã identificaþi cu doar una dintre fibrele
de luminã ce se îndreaptã direct cãtre dumneavoastrã ºi vã
conecteazã direct cu flacãra lumînãrii. Analizaþi cu atenþie
individualitatea sa. Analizaþi caracterul sãu unic, ca o
emanaþie a acelei unice flãcãri de lumînare – una din radia-
þiile provenite de la o singurã funcþie. Se aflã acolo. Percepeþi
existenþa sa ca o expresie a energiei prezente în însãºi flacãra
lumînãrii.
Faceþi o analogie între Spiritul dumneavoastrã ºi acea
razã de luminã. Spiritul dumneavoastrã este o emanaþie a
unei Surse superioare. Dacã vreþi, poate, ca un gînd surve-
nit în mintea Marelui Spirit. Propria Fiinþã, cãreia i s-a dat
posibilitatea sã aibã o exprimare personalã, individualã.
Meditaþi la acest lucru pentru cîtva timp. Notaþi orice gînd
pe care inspiraþia l-ar face sã vã aparã în minte.
Priviþi cu atenþie, din nou, flacãra lumînãrii. De data
aceasta, priviþi flacãra ºi consideraþi-o ca fiind propriul Spi-
rit – Adevãrata Fiinþã proprie. Iarãºi închideþi pe jumãtate
ochii pentru a genera acele fibre de luminã ºi alegeþi una
dintre ele cu care încercaþi sã vã identificaþi. Asemãnaþi-o,
acum, cu emanaþie a Sursei reprezentatã de propriul Spi-
rit. Consideraþi aceastã unicã razã – aceastã emanaþie – ca
fiind „eul“ fizic, acel „eu“ care se identificã cu propriul corp
fizic. Meditaþi la acest lucru.

– 286 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 287

Realitatea spiritului

Apoi, alegeþi altã fibrã de luminã. Priviþi-o ca fiind o


altã emanaþie a „flãcãrii“ ce vã reprezintã Spiritul ca „sursã“.
Identificaþi-o cu Corpul Psihic. Meditaþi ºi la acest lucru pen-
tru cîtva timp.
Din nou, alegeþi o razã provenind din flacãra lumînãrii.
Îngãduiþi-i sã vã reprezinte Corpul Sufletesc, ca o altã
emanaþie a propriului Spirit. Meditaþi la aceasta.
În final, consideraþi cã fiecare razã de luminã, fiecare
corp, nu este altceva decît o emanaþie a Spiritului unic. Nu
separat de acesta, ci ca expresie a acestuia.
Scrieþi o relatare a tuturor concluziilor la care
ajungeþi. Stingeþi lumînarea, respiraþi adînc de cîteva ori,
întindeþi-vã membrele ºi beþi ceva cald, mai înainte de vã
relua activitãþile obiºnuite.
........................................................................................

Viaþa pe care o trãiþi în cadrul dimensiunii fizice a exis-


tenþei vã este întipãritã asupra Spiritului. Însã aceastã
amprentã predeterminatã nu este doar o succesiune de eveni-
mente înºirate pe firul vieþii, pornind de la naºtere, sau o
colecþie de amintiri vagi ºi romantisme proprii, deoarece modul
în care ne trãim viaþa este mai relevant pentru Spirit decît ceea
ce facem. Important este modul în care îndreptãm ºi folosim
aceste energii aflate la dispoziþia noastrã, fiind acesta elemen-
tul principal care cultivã Spiritul ºi îi dã posibilitatea sã con-
tinue sã contribuie la formarea Întregului din care provine sau,
dimpotrivã, care îl posteazã pe o pantã degenerativã.
Spiritul individului prezintã o inteligenþã lãuntricã înnãs-
cutã deoarece a luat fiinþã dintr-o Sursã ce reprezintã
inteligenþa însãºi. El a moºtenit liberul arbitru – libertatea de

– 287 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 288

Kenneth Meadows

a produce cauze, ce au ca rezultat efecte, ºi, de asemenea de


a se auto-determina. Spiritul nostru – Spiritul reprezentat de
noi înºine – a ales sã suporte experienþa de a se afla pe pãmînt,
aici, în acest moment, ca fiind o parte a propriului proces de
autodeterminare ºi cultivare. Iatã motivul pentru care sîntem
acum, aici. În acest mod am luat fiinþã ºi ne gãsim acum în
acest loc, în acest moment al Timpului.
Sufletul a fost generat de Spirit, astfel încît „Eu“ sã poatã
deveni conºtient de el însuºi – sã poatã deveni un „Eu sînt“.
Conºtient de propria sa individualitate ca expresie a Sursei din
care a provenit, care este Ea însãºi Spirit. Sinele Sufletesc este,
astfel, suma experienþelor obþinute în urma trãirii tuturor
vieþilor trecute, precum ºi în urma trãirii vieþii prezente. În
tradiþia kahuna acest lucru era denumit aumakua – Sinele
„pãrintesc“, sinele „superior“ al Sufletului. În anumite tradiþii
ºamanice, acelaºi Sine Sufletesc era denumit „Acela Care
Cunoaºte“. Ce anume cunoaºte? Cunoaºte „Eul“, care este Spi-
ritul lãuntric. Spiritul este acel „Eu“ care a apãrut din Cercul
Infinitului, din „Vidul“ sursei, din acel Zero care precede toate
numerele – din Spiritul superior. Spiritul are viaþã proprie –
adicã conºtiinþa propriei existenþe individuale, deoarece viaþa
îºi are sãlaºul în Spirit, iar Spiritul, la rîndul sãu, este viaþã ºi
îºi are propria identitate, propria ºi unica sa modalitate de expri-
mare energeticã. Are, de asemenea, inteligenþã – adicã are
capacitatea de a înregistra activitatea, de a genera activitatea,
de a rãspunde la activitate ºi de a realiza alegeri viabile refe-
ritoare la a o activitate. Adevãratul nostru Eu, aºadar, este un
„Eu“ lãuntric – un Ochi Lãuntric. Este Paznicul Lãuntric care
sãlãºluieºte în sanctuarul lãuntric al sufletului.

– 288 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 289

Realitatea spiritului

Cînd Spiritul individual pãtrunde în dimensiunea Sufle-


tului, se creeazã un model de legãturã în scopul de a menþine
constituit un Corp sufletesc alcãtuit din substanþa acelei dimen-
siuni. Prin asocierea sa cu aura fiinþelor umane, de care este
atras, se face posibilã apariþia unui corp fizic pe mãsura Spi-
ritului. De aici ºi existenþa unei convingeri printre unele
popoare indigene, potrivit cãreia descendenþii unei familii
reprezintã o garanþie pentru viitoare reîncarnãri! Sufletul ºi
Spiritul sînt, în orice caz, independente de pãrinþii fizici. Cor-
pul fizic activeazã psihicul prin intermediul modelului impus
de Suflet. Spiritualitatea devine, astfel, nu doar o concentrare
asupra conceptelor teologice, ritualurilor religioase sau
respectãrii literale a textelor, ci un proces de integrare a tutu-
ror aspectelor fiinþei totale multidimensionale, pentru ca gîn-
durile, acþiunile ºi trãirile afective sã devinã convergente.
Venim în realitatea fizicã pentru a dobîndi cunoºtinþe în
urma trãirii experienþei procesului de schimb continuu de
energii fundamentale cu cei din jur ºi cu Universul. Fiecare
organ al corpului fizic nu reprezintã numai un component al
unei maºinãrii vii, ci este el însuºi un proces de transformare
ce ne conecteazã la Universul fizic în propriul nostru mod indi-
vidual, deoarece nici unul dintre noi nu este „separat“ de
Univers. Orice percepþie referitoare la un posibil caracter sepa-
rat este ea însãºi o iluzie.
Prin urmare, toate aspectele fiinþei noastre multidimen-
sionale sînt importante. Fiecare aspect este necesar sã fie dez-
voltat în relaþie cu celelalte ºi nu izolat de acestea, astfel încît
ele sã poatã funcþiona împreunã, într-o armonie totalã. Corp,
Psihic, Suflet ºi Spirit sînt, fiecare dintre ele, aflate într-o legã-
turã indivizibilã:

– 289 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 290

Kenneth Meadows

Corpul fizic este o reflexie a Psihicului.


Psihicul este oglinda Sufletului.
Sufletul este Lumina Spiritului.
Spiritul este Viaþa ce le pãtrunde pe toate, la un loc.
ªamanii bãºtinaºi amerindieni exprimau adevãrul celor de
mai sus într-un mod succint prin expresia: „Umblã dupã cum
þi-e vorba!“ Realizaþi-vã acþiunile întocmai dupã modul în care
gîndiþi, potrivit felului în care simþiþi, în maniera în care sînteþi.
ªamanii taoiºti reprezentau Sufletul ca pe o floare auritã
de lotus, avînd niºte raze ca de soare care înconjurau Spirit-
ul aflat înãuntru – Bijuteria din lotus. Dupã cum petalele unei
flori reprezintã expresia calitãþilor esenþei plantei însãºi, aºa
ºi petalele lotusului simbolic indicau aceleaºi calitãþi sau energii
care se combinã laolaltã în Suflet pentru a da naºtere expre-
siei esenþei fundamentale a Spiritului. Aºadar, Spiritul îºi
exprimã esenþa fundamentalã prin intermediul Sufletului.
Sufletul este conectat la Spirit printr-un fir subþire de argint
de care sînt suspendate „seminþe“ cu aspect de perlã – ca un
colier se perle. Fiecare sãmînþã – fiecare perlã are închisã în
interiorul ei potenþialul calitãþii care poate sã devinã. Fiecare
dintre ele conþine un design diferit de celelelte, care com-
pleteazã propriul caracter unic al Spiritului, ca expresie a Sur-
sei sale Originale. Spiritul are propriul sãu „sunet“, care este
o combinaþie a tuturor „notelor“ individule emise de fiecare
sãmînþã în parte. Fiecare sãmînþã este o expresie a Spiritului,
într-o anumitã dimensiune. Prin urmare, fiecare sãmînþã dã viaþã
unui „corp“ – unei faþete a fiinþei complexe, totale, într-o anu-
mitã dimensiune a existenþei sale multidimensionale.
În asta constã minunea reprezentatã de Fiinþa Noastrã!

– 290 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 291

Darul iubirii

Rãsãrind ca un boboc de energie,


Un singur dar ne este oferit:
Cel al Iubirii.

Rezistînd cãlãtoriilor nesfîrºite ºi vieþilor fãrã de numãr,


Rãdãcinile noastre sînt întãrite de o singurã sursã de luminã:
Lumina Iubirii.

Împãrtãºind, purtînd de grijã, dãruind ºi primind,


Energia noastrã este cultivatã într-o substanþã ºi mai rafinatã:
Substanþa Purã a Iubirii.

Înflorind, spre a ne deschide inimile


ªi a face sã ne iasã la ivealã strãlucirea ºi profunzimea iubirii,
Nu avem decît o menire:
Darul Iubirii.
Reprodusã cu amabila permisiune a domnului
Michael R. Warwick,
Walnut Creek, California, S.U.A.

– 291 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 292

CAPITOLUL UNSPREZECE

Diferitele noastre
tipuri de „sine“

M isionarii creºtini sosiþi în Hawai în prima parte a seco-


lului XIX au respins credinþa ºamanilor kahuna
potrivit cãreia oamenii sînt fiinþe complexe, formate dintr-un
numãr de mai multe inteligenþe – mai multe tipuri de „sine“
ori mai multe „spirite“ – fiecare dintre ele funcþionînd pe un
alt nivel al existenþei faþã de altele. Misionarii înºiºi pãreau sã
fi uitat de similaritatea acestei credinþe cu doctrina creºtinã
pe care chiar ei o predicau, privitoare la trinitatea divinitãþilor
ce intrau în alcãtuirea Unui Singur Dumnezeu – o dogmã pe
care ei erau incapabili sã o explice, însã în care cereau altora
sã creadã necondiþionat! Pe de altã parte, credinþa kahuna nu
numai cã poate fi explicatã, ci ea poate fi chiar trãitã! Acest
lucru, în orice caz, nu a împiedicat ca ea sã fie catalogatã drept
erezie ºi atribuitã puterilor demonice, iar ºamanii kahuna –
ca ºi ºamanii altor culturi – sã fie persecutaþi ºi exterminaþi
pur ºi simplu, pentru vina de a fi predat învãþãturi ce difereau
de aceea impusã de dogmatismul religios.

– 292 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 293

Diferitele noastre tipuri de “sine”

Doar dupã controversa puternicã stîrnitã de publicarea


teoriei lui Charles Darwin – aceea cã fiinþele vii au evoluat prin
intermediul unui proces îndelungat de selecþie naturalã – a
început sã predomine, la sfîrºitul secolului, o atitudine mai tole-
rantã referitor la diferitele maniere de percepþie a realitãþii.
Darwin, un naturalist britanic, a ajuns la concluzia cã fiinþele
vii, inclusiv omul, au evoluat de-a lungul unei îndelungate
perioade de timp. Aceastã afirmaþie, însã, a intrat în conflict
cu interpretarea fundamentalist creºtinã a evenimentului bi-
blic al Creaþiei înfãptuite în doar ºapte zile, precum ºi apariþiei
primului om, Adam, cu numai patru mii de ani înainte de
începutul erei creºtine. Continuarea eliberãrii minþilor oame-
nilor de sub legãturile apãsãtoare ale limitãrilor dogmatice ale
trecutului a venit ca rezultat al lucrãrilor lui Sigmund Freud
(1856-1939), pionierul austriac al psihanalizei ºi psihiatrului
elveþian Carl Jung (1875-1961). Concepþia lor referitoare la
existenþa diferitelor niveluri ale psihicului – conºtient,
subconºtient ºi inconºtient – nu numai cã stabilea faptul cã
existã diferite aspecte ale unui psihic uman unitar, dar aducea
ºi ºtiinþa modernã ºi gîndirea filozoficã cu un pas înainte cãtre
intrarea în armonie cu o ºtiinþã strãveche, ce ataca fãþiº acele
timpuri de bigotism ºi intoleranþã religioasã. A fost nevoie de
douã rãzboaie mondiale ºi de violentele transformãri care au
succedat în cadrul structurii societãþii occidentale, pentru a
ieºi la luminã o mai mare libertate de gîndire ºi acþiune, prea
adesea luatã drept ceva normal în ziua de azi, ca ºi cum ar fi
existat întotdeauna.
Ca ºi ºamanii altor culturi, în timpuri de persecuþie reli-
gioasã, ºamanii kahuna ºi-au menþinut în viaþã ºtiinþa
strãveche prin mijlocirea tradiþiilor orale, unele „ascunse“ în

– 293 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 294

Kenneth Meadows

categoria miturilor, a legendelor ºi cînturilor. Unele erau, de


asemenea, conþinute sub forma scrierilor pictoriale aºternute
pe veºminte realizate din tapa – un material ca pergamentul,
produs din scoarþã de copac – în care fiecare line, trãsãturã,
curbã sau simbol are un înþeles ezoteric. Cuvîntul hawaian tapa
însemna, la originile sale, „o îngrãditurã fãcutã din lemn“. Mai
tîrziu a devenit, de asemenea, un cuvînt se desemna
îmbrãcãmintea, deoarece materialul tradiþional pentru con-
fecþionarea îmbrãcãminþii era produs din scoarþã de copac cu
modele imprimate pe ea, dat fiind faptul cã scoarþa copacu-
lui are modele granulate imprimate în structura ei din interi-
or. Potrivit hawaienilor, ne „îmbrãcãm“ propriul Spirit cu mode-
lele pe care le imprimãm pe acesta în decursul procesului de
ducere a vieþii pe Pãmînt ºi „creºtem“, de asemenea, organic,
precum copacii. Purtarea fizicã a unui veºmînt fãcut din tapa,
cu modelele sale unice, era considerat ca similar cu Spiritul
ce „poartã“ modelele pe care experienþele trãite pe timpul vieþii
pãmîntene le-au imprimat în el.
Ca ºi în cazul altor popoare aborigene, copacul reprezen-
ta un simbol fundamental pentru ºtiinþa ºamanicã. Trunchiul
arborelui ºi ramurile sale mai joase indicau „sinele“ conºtient,
funcþionînd în realitatea „obiºnuitã“. Rãdãcinile erau asemã-
nate cu un „sine“ subconºtient funcþionînd sub suprafaþa nivelu-
lui normal de percepþie, pe cînd rãdãcinile profunde reprezen-
tau inteligenþa ce opereazã în sfera inconºtientului. Ramurile
superioare ºi frunzele indicau un „sine“ supraconºtient, avînd
calitãþi creatoare similare divinitãþii ºi existente la unnivel aflat
„deasupra“ realitãþii obiºnuite. Seva ce se ridicã de la nivelul
rãdãcinilor pînã la cele mai de sus frunze era simbolul Forþei
Vitale – acea Mana sau Chi ce hrãneºte fiecare strat ºi nivel al

– 294 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 295

Diferitele noastre tipuri de “sine”

existenþei fiecãruia. Un singur arbore, o fiinþã umanã unicã,


prezentînd însã, în cazul ambelor exemple, multiple straturi
sau niveluri, fiecare cu propriul mod de funcþionare, în sco-
pul realizãrii bunãstãrii întregului, fiecare dispunînd de pro-
pria manierã de percepþie a realitãþii nivelului respectiv, fiecare
aflatã în slujba ºi sprijinul celorlalte, în cadrul general al tota-
litãþii existenþei individului.
Mai înainte de a examina ceva mai amãnunþit concepþia
ºamanilor kahuna referitoare la diferitele tipuri de „sine“,
haideþi sã mai adunãm cîteva date referitoare la aspectele noas-
tre lãuntrice, printr-un experiment de reflecþie profundã.

...................................................................................

EXPERIMENTUL 28

Cîte persoane sînt în fiecare din noi?

Mergeþi în obiºnuitul dumneavoastrã Loc Liniºtit din


casã, unde puteþi sta relaxat ºi fãrã a fi deranjat pentru cîtva
timp. Veþi avea nevoie de o lumînare ºi un sfeºnic, un
carneþel ºi un pix.
Aprindeþi lumînarea ºi încercaþi sã priviþi aceastã acþi-
une ca pe un întrerupãtor, un simbol al schimbãrii, al tran-
ziþiei de la activitãþile lumeºti la cele ºamanice.
Încercaþi sã vã concentraþi asupra urmãtorului aspect:
poate niciodatã pînã acum nu v-aþi dat seama cã nu sînteþi
aceeaºi persoanã pentru toatã lumea pe care o întîlniþi.
Fiecare în parte, atunci cînd vã vede, vã percepe, probabil,

– 295 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 296

Kenneth Meadows

ca pe o persoanã diferitã faþã de cel care credeþi cã sînteþi


ºi, în acelaºi timp, diferitã faþã de modul în care alþii vã vãd
ºi cred cã sînteþi.
Deºi sînteþi o entitate unicã, îndepliniþi multe roluri
ºi sînteþi, în final, o persoanã diferitã în ochii celor cu care
intraþi în contact rãmînînd, totuºi, aceeaºi persoanã.
De exemplu, pentru pãrinþii dumneavoastrã sînteþi un
fiu sau o fiicã. De asemenea, puteþi fi o fiicã, o soþie sau un
partener, o sorã sau un frate, un nepot sau o nepoatã, un
vãr, o mãtuºã sau un unchi... Existã un alt „eu“ al dumneav-
oastrã care este un iubit, un prieten, un companion sau un
coleg. Altul care este un angajat, un ºef sau un ºomer. Sau,
la fel, altul care este profesor, elev, ucenic, asistentã, cas-
nicã, comis-voiajor sau indiferent ce slujbã ar fi. ªi lista poate
continua...
Analizaþi-vã diferite aspecte din viaþã ºi faceþi o listã
cu multiplele roluri pe care le îndepliniþi: cine sînteþi pen-
tru fiecare din numãrul mare de persoane cu care viaþa vã
aduce în contact.
Cînd sînteþi pe deplin sigur cã aþi epuizat toatã lista,
faceþi „totalul“. Este posibil sã fi uitat vreun aspect? Aºadar,
lista pe care o aveþi reprezintã numãrul minim de indivizi
pe care îl vãd persoanele cu care sînteþi în contact în viaþa
obiºnuitã, de zi cu zi.
Analizaþi cu atenþie toate aceste diferite persoane pe
care le reprezentaþi. Încercaþi sã vã sesizaþi extraordinara
versatilitate.
În definitiv, nu este atît de incredibil sã ajungeþi la con-
cluzia cã existã patru tipuri de „sine“ în totalitatea de faþete
a fiinþei dumneavoastrã.

– 296 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 297

Diferitele noastre tipuri de “sine”

Stingeþi flacãra lumînãrii ºi, în momentul în care faceþi


acest lucru priviþi-l ca pe o comutare pe poziþia „închis“ a
activitãþii ºamanice, trecînd la activitãþi „obiºnuite“.
.............................................................................

Sinele Eului – A-Uhane


„Sinele“ cu care sîntem cel mai familiarizaþi – într-ade-
vãr, pentru marea majoritate a oamenilor, singurul „sine“ care
este cunoscut – este Sinele Eului sau ceea ce ºamanii kahuna
numeau A-Uhane. A-U înseamnã „Eu“ sau „sine“ sau „spirit“.
Hane înseamnã „a da viaþã ºi spirit“ ºi „a vorbi“. Aºadar, A-
Uhane înseamnã „Eu“ – spiritul – cel care vorbesc! Însã vocea
acestui sine care ne „vorbeºte“ nu este vocea Spiritului care
îndeplineºte rolul de sursã a fiinþei noastre – Spiritul nostru
superior.
Eul nostru ne spune dorinþele sale, menite a-i satisface
propriile sale nevoi insaþiabile. Ne reaminteºte constant lip-
surile, limitãrile ºi constrîngerile ºi ne face sã emitem perma-
nent comparaþii ºi judecãþi de valoare. Vocea Spiritului nos-
tru este discretã ºi, poate, rar auzitã, pe fondul pãlãvrãgelii con-
stante a Eului. Sinele Eului este „micuþul“ sine care se pretinde
a fi Sinele „superior“ ºi vorbeºte atît de tare, încît vocea
liniºtitã, joasã a Sinelui superior ale cãrui ºoapte vin din inte-
rior este rareori auzitã. Nu este ceva dificil sã ne identificãm
cu sinele Eului, deoarece este sinele activitãþilor fizice ºi psi-
hice de zi cu zi. Este acel aspect al întregii noastre fiinþe care
se exprimã prin intermediul personalitãþii ºi se ocupã cu luarea
de decizii în cadrul realitãþii practice de zi cu zi. Este acel „sine“

– 297 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 298

Kenneth Meadows

Figura 33. Cele patru categorii de „Sine“ ºi relaþiile lor cu diferitele


niveluri de percepþie ale psihicului.

CELE PATRU CATEGORII DE SINE


NEMURIRE
Sinele Superior
Nivelurile de Nivelurile psihicului
conºtiinþã
Sfera psihicului
supraconºtient
Lumea superioarã
AUMAKUA

Sfera
Sinele psihicului
Lumea de mijloc Uman
conºtient

CARACTER TEMPORAR A-UHANE

Sinele
Sfera psihicului
Lumea de jos Ascuns subconºtient

UNIHIPILI

Sfera psihicului
Lumea de dedesubt
Sinele
inconºtient
Corpului

MORTALITATE

– 298 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 299

Diferitele noastre tipuri de “sine”

a cãrui zi de naºtere o þinem în fiecare an. Este acel „eu“ care


a mers la cîteva ºcoli, care a fost educat pînã la un anumit nivel,
s-a angajat în realizarea unei anumite munci ºi posedã anu-
mite calitãþi ºi valori. Are plãceri ºi neplãceri, vise ºi aspiraþii,
speranþe ºi temeri. Este sinele pe care îl înfãþiºaþi în majori-
tatea timpului. Deºi sinele Eului este localizat în corpul fizic,
el funcþioneazã în corpul mental ºi reprezintã forþa motivatoare
aflatã în spatele psihicului conºtient, ce ne dã sensul iluzoriu
al identitãþii sinelui: iluzoriu în ideea în care limiteazã percepþia
sa la elementele exterioare – la ceea ce pare a fi – menþinînd
atenþia psihicului concentratã asupra a cees ce este de naturã
fizicã, ca ºi cînd latura materialã ar fi singura realitate. Eul
ne închide în carcera limitãrilor conferite de concentrarea
gîndirii asupra elementelor neesenþiale ºi, prin perceperea
lucrurilor numai prin intermediul Eului obþinem o perspectivã
mai îngustã a Realitãþii, care ne îngrãdeºte existenþa doar la
dimensiunea fizicã ºi ne împiedicã sã trãim experienþa
oricãrei profunzimi în viaþã.
O cunoaºtere a Eului ne poate ajuta sã ajungem la o mai
bunã înþelegere a acestui „spirit care vorbeºte“, ce
condiþioneazã natura umanã. „Eul“ este un termen folosit în
psihanalizã pentru a descrie un aspect al psihicului ce se aflã
în contact direct cu realitatea externã – cu ceea ce se întîm-
plã în imediata vecinãtate – ºi care funcþioneazã în mod raþio-
nal. Psihanaliza este o terapie derivatã din ºtiinþa modernã a
psihologiei. Cuvîntul psihologie este, în orice caz, un termen
impropriu acordat acestui domeniu de studiu. Este un cuvînt
derivat din alte douã cuvinte greceºti – psyche, care înseam-
nã „Suflet“, ºi logos, care înseamnã „înþelepciune“. Aºadar,
cuvîntul psihologie înseamnã, literal, „studiul înþelepciunii

– 299 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 300

Kenneth Meadows

Sufletului“. Cu toate acestea, psihologia reprezintã nu studiul


Sufletului, ci al psihicului ºi al comportamentului uman. Ea
se ocupã de factorii ce motiveazã acþiunile, ce îºi exercitã influ-
enþa din spatele psihicului conºtient, precum ºi de sensul de
identitate proprie care existã în psihic. Cu alte cuvinte, „sinele“
psihicului – acel sine al Eului care este condiþionat de concepþi-
ile ºi convingerile ce i s-au imprimat de cãtre societate ºi pre-
siunile culturale, familiale, parentale, religioase sau de altã
naturã ºi care rãspund la influenþele exterioare prin încercarea
de a le adapta în concordanþã cu ceea ce pare a fi în propriul
sãu interes.
Locul în care se aflã conºtiinþa acestui „sine“ psihic –
sinele Eului, care raþioneazã, analizeazã, speculeazã, conside-
rã, formeazã convingeri, formuleazã ºi deþine opinii proprii ºi
emite comparaþii ºi judecãþi de valoare – pare a fi un punct
aflat în spatele frunþii ºi între ochi, la acelaºi nivel cu rãdãci-
na nasului. Acest centru al percepþiei, unde pare sã se gãseascã
acest „eu“ care gîndeºte este „localizat“ în locul în care se
primesc informaþiile, aflat între cele douã emisfere ale creieru-
lui. În sfera fizicã informaþia este transmisã corpului fizic sub
formã de impulsuri electrice ºi chimice, urmînd ca respecti-
va informaþie sã fie transmisã psihicului ca efect a trãirii unei
senzaþii. Informaþiile provenite din Sfera Psihicului sînt trans-
mise corpului fizic sub formã de gînduri ºi idei. Lobul stîng
al creierului se ocupã de aspecte ale fiinþei noastre legate de
abilitãþile verbale ºi cele logice, raþionale. Datoritã acestor ca-
acteristici ºi cantitãþii de informaþie ce pãtrunde în ea, aceastã
parte a creierului este, de obicei, mai dominantã decît emis-
fera dreaptã. Meditaþia, ca ºi alte tehnici mentale, sînt moduri
de liniºtire a murmurului interior al gîndurilor, ce afluiesc prin

– 300 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 301

Diferitele noastre tipuri de “sine”

lobul stîng al creierului, astfel încît sinele Eului poate ascul-


ta activitatea desfãºuratã în lobul drept, care se desfãºoarã
aproape nebãgatã în seamã comparativ cu cea din lobul stîng,
la multe persoane ºi se ocupã de latura intuitivã a naturii noas-
tre.
Lobul stîng al creierului conduce partea dreaptã a cor-
pului fizic, care este relaþionatã cu ceea ce ar putea fi descris
ca atribute „masculine“, Yang sau active. De exemplu,
popoarele primitive priveau mîna dreaptã, care þinea unealta,
mînuia arma sau realiza munca, drept mîna de acþiune sau atac
ºi, astfel, o asociau cu polaritatea masculinã sau Yang a cor-
pului. Mîna stîngã era privitã ca fiind mai pasivã ºi mai defen-
sivã, fiind mîna folositã pentru „a primi“, ºi era relaþionatã cu
latura femininã a corpului sau polaritatea Yin.
Activitatea pãrþii stîngi a creierului este liniarã ºi logicã,
astfel încît lucrurile sînt percepute în linii drepte: trecut,
prezent ºi viitor; început, mijloc ºi sfîrºit. Este partea care
doreºte tot timpul sã descompunã lucrurile în cele mai mici
elemente ale lor, pentru a le putea examina ca pãrþi separate.
Este partea care exprimã Voinþa. Activitatea pãrþii drepte a
creierului este concentratã pe punerea laolaltã a acestor ele-
mente disparate ºi perceperea lor ca un întreg unificat. Lobul
drept guverneazã partea stîngã a corpului, influenþînd partea
intuitivã, creativã, receptivã, dãtãtoare de hranã a naturii noas-
tre. Este partea care proiecteazã modele în urma datelor prim-
ite, cu scopul de a da posibilitate Voinþei sã se exercite ºi sã
determine întreprinderea de acþiune.
Forþa–Voinþã – sau mai degrabã forþa Voinþei – reprezin-
tã capacitatea de concentrare pe dirijarea energiilor de-a lun-
gul unui traiect predeterminat, pentru un corp specific. Voinþa

– 301 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 302

Kenneth Meadows

este ceea ce conduce energia de-a lungul acestui traiect. Atunci


cînd se petrec defecþiuni, acestea apar deoarece am fost
condiþionaþi sã conectãm voinþa, mai degrabã cu psihicul decît
cu spiritul. Astfel, Voinþa se exercitã mai degrabã în concor-
danþã cu ceea ce sinele Eului crede cã doreºte, decît cu ceea
ce Spiritul are nevoie pentru realizarea bunãstãrii întregii fiinþe.
Atunci cînd A-Uhane primeºte permisiunea de a intra în
contact conºtient cu alte inteligenþe ce intrã în alcãtuirea
întregii noastre fiinþe – cu celelalte tipuri de „sine“ prezente
în noi – se mãreºte capacitatea ambelor pãrþi ale creierului.
Partea dreaptã a creierului funcþioneazã, acum, în mod recep-
tiv, simte în mod intuitiv ºi produce într-o manierã creativã,
în timp ce partea stîngã a creierului organizeazã, structureazã
ºi iniþiazã acele modele creative, punîndu-le în miºcare ºi con-
ferindu-le formã. Atunci cînd cele douã emisfere funcþioneazã
împreunã într-o relaþie de parteneriat ºi se completeazã în acest
mod una pe alta, informaþiile prezente în fiecare sînt integrate
într-un întreg ºi potenþialul se mãreºte.
Pentru a trãi experienþa percepþiei conºtiente a „sinelor“
ce intrã în alcãtuirea întregii noastre fiinþe ºi a ne conecta la
realitatea noastrã multidimensionalã, avem nevoie sã spargem
barajul energiilor Eului care ne îngrãdesc ºi ne limiteazã, fãcîn-
du-ne sã avem o viziune limitatã asupra Realitãþii.

Sinele ascuns – Unihipili


Acest al doilea „sine“ funcþioneazã în liniºte, discret, „sub
suprafaþa“ activitãþii conºtiente, astfel încît acþiunile sale nu

– 302 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 303

Diferitele noastre tipuri de “sine”

sînt atît de evidente. ªamanii kahuna numeau aceastã a doua


inteligenþã A-Unihipili, care înseamnã „acel Eu – sau sine sau
spirit - care se agaþã“. Se agaþã ca o umbrã de sinele Eului A-
Uhane. Este o inteligenþã subordonatã, avînd o naturã încli-
natã spre credulitate ºi o predispoziþie înnãscutã pentru a se
supune. Rãspunde acelor elemente pe care le priveºte ca intruz-
iune sau comandã, cu condiþia ca instrucþiunile respective sã
se conformeze modelului memorizat de convingeri ºi atitudi-
ni impuse asupra lui de cãtre sinele Eului A-Uhane. Ca atare,
ori nu vã rãspunde nici unei cerinþe ce vine în conflict cu ceea
ce i-a fost programat în prealabil, ori va semnala respectiva
incompatibilitate prin afiºarea unui anumit mod nearmonios
de comportament.
Echivalentul lui Unihipili este denumit, în unele tradiþii
„Copilul dinãuntru“, datoritã atitudinii copilãreºti, deºi nu
infantile. Ca ºi un copil, el nu poate discerne între convingeri
ºi realitate, între fantezie ºi stare de fapt, real ºi ireal. Povestiþi-i
unui copil despre Moº Crãciun împãrþind daruri copiilor din
lumea întreagã cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã ºi, în mod sigur,
nu va avea cinismul sã verifice adevãrul acestei poveºti. Copii
cred în vorbele noastre, deoarece sîntem adulþi, simbolizînd
autoritatea ºi înþelepciunea. În mod similar, Unihipili al nos-
tru ne acceptã convingerile – fie ele lumeºti, religioase sau
superstiþioase – considerîndu-le fapte verificate ºi va acþiona
în consecinþã, în conformitate cu acestea, deoarece A-Uhane,
sinele Eului nostru, nu este numai autoritatea sa superioarã
ci, chiar, „o divinitate“ pentru el, deoarece acesta existã într-o
dimensiune aflatã dincolo de cea proprie!
În copilãrie, formarea comportamentului este realizatã,
în mare mãsurã, de cãtre pãrinþi ºi profesori, precum ºi de influ-

– 303 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 304

Kenneth Meadows

enþa – crescîndã – a televizorului. În adolescenþã, aceasta se


înfãptuieºte de figurile sociale ºi sportive devenite motiv de
idolatrizare ºi venerare, ca în cazul unor veritabili „eroi“. În
perioada adultã, procesul se desfãºoarã sub imperiul
„divinitãþii“, care impune devotament, iar astãzi sub influenþa
unor valori multiseculare, cum ar fi banii, proprietãþile, cari-
era, automobilele ºi celelalte posesiuni materiale cãtre care
sinele Eului alege sã-ºi canalizeze energiile.
Ca urmare, sinele subconºtient ascuns are o putere redusã
de raþionare, însã are, totuºi, memorie ºi învaþã sã aibã
îndemînãri prin intermediul repetiþiei sau comenzilor. Percepe
emoþiile, deoarece emoþia este o curgere a energiei activatã
prin intermediul gîndului ºi prin asociaþie ºi, în momentul în
care este trãitã, dã naºtere la acþiune. Însã, deºi este influenþat
de forþa emoþiilor, limbajul lui Unihipili este format, în prin-
cipal, nu din cuvinte, ci din imagini ºi impresii.
În unele tradiþii ºamanice, Unihipili este numit „sinele
Animal“, deoarece are calitãþi ºi caracteristici ce se pot obser-
va la unele animale, rãspunzînd anumitor situaþii în mod instinc-
tiv, cum fac animalele, ºi nu în mod logic. Într-adevãr, înþeleg
cã unii ºamani privesc acest sine silenþios ºi subordonat ca fiind
principalul animal de forþã, acel animal care dã persoanei forþa
principalã!
Ce este un animal de forþã? Un animal de forþã nu este
o entitate externã care poate, într-un anumit mod, sã ne ia în
stãpînire. Noi sîntem cei care-l posedãm, deoarece el este un
model intern de energie cu atribute similare speciei animale
pe care o caracterizeazã. În scopul de a înþelege pe deplin acest
aspect, haideþi sã examinãm aceastã idee: „animal de forþã“.
Cuvîntul „forþã“ are mai multe înþelesuri. Poate fi definit ca

– 304 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 305

Diferitele noastre tipuri de “sine”

„o putere energizantã“ – cum ar fi, de exemplu, puterea


nuclearã. Forþã poate, de asemenea, sã însemne „a avea con-
trolul asupra a ceva“ sau „a exercita stãpînirea“. Un alt înþe-
les este reprezentat de expresia „autoritatea de a guverna“.
Mai este ºi o altã definiþie, în orice caz: „capacitatea de a
desfãºura o activitate“. Aceasta este definiþia care se aplicã ani-
malelor de forþã ºi ªamanicii. Forþa – forþa ºamanicã – repre-
zintã capacitatea de a desfãºura o anumitã activitate! Acum,
haideþi sã examinãm cuvîntul „animal“. Potrivit definiþiilor
furnizate de dicþionare, un animal este „o fiinþã inteligentã care
are viaþã, senzaþii ºi forþa de miºcare voluntarã“. Astfel, am ajuns
la definiþia animalului de forþã: „un animal de forþã este un
model energetic – sau sistem energetic – care apare în formã
animalã ºi posedã senzaþii ºi forþa de a efectua miºcãri vo-
luntare, în scopul de a-ºi îndeplini capacitatea înnãscutã de
execuþie a acelei activitãþi specifice care îi este caracteristicã“.
Un animal de forþã este chiar modelul energetic al uneia sau
mai multor capacitãþi caracterizate de forma animalã!
Potrivit ºtiinþei ºamanice, fiecare dintre noi posedã un anu-
mit numãr de animale de forþã, deoarece ele sînt modelele
capacitãþilor naturale ºi calitãþilor potenþiale inerente în noi.
Un animal de forþã principal este unul care iese în evidenþã.
Unihipili reflectã cîte ceva din natura sa, nu numai prin inter-
mediul exprimãrii tendinþelor comportamentale subconºtiente,
adînc înrãdãcinate, ci ºi, pînã la o anumitã limitã, prin inter-
mediul trãsãturilor noastre omeneºti fizice. De exemplu, se
spune uneori, în glumã, cã oamenii care manifestã un
ataºament foarte mare pentru animalul lor de companie preiau,
într-o oarecare mãsurã, cîte ceva din trãsãturile fizice ale ani-
malului iubit. Astfel, acelaºi lucru pare sã se petreacã ºi în cazul

– 305 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 306

Kenneth Meadows

principalului animal de forþã întruchipat de Unihipili. Putem


cunoaºte date despre Unihipili prezent într-o persoanã,
recunoscînd „animalul“ ce se aflã „ascuns“ în trãsãturile sale
fizice. Ochi pãtrunzãtori ai unui Vultur. O expresie facialã
asemãnãtoare unui ªoim. Indiferenþa calmã a unei Bufniþe.
Nasul lung ºi ascuþit al unui Lup. Linia pãrului unui Viezure.
Urechile supradimensionate ale unui Elefant. Ochii foarte
apropiaþi ai unei Nevãstuici. ªi exemplele pot continua.
Odatã ce caracteristicile specifice unui animal sînt
recunoscute, studiaþi modelul comportamental al acelui ani-
mal ºi veþi ajunge sã cunoaºteþi modul în care se comportã Uni-
hipili aflat la baza acelei persoane ºi în care rãspunde la situ-
aþiile ivite în viaþa umanã.
Unihipili foloseºte acel aspect al psihicului ce se aflã
dedesubtul nivelului conºtiinþei caracteristice stãrii de trezie.
Aºa cum am definit mai devreme, psihicul reprezintã un pro-
ces ºi nu un obiect, astfel încît putem spune cã Unihipili
foloseºte un proces ascuns sub suprafaþa nivelului curent de
percepþie ºi care nu este logic ºi analitic, ci literal ºi faptic.
Cu alte cuvinte, trateazã elementele caracteristice ale sinelui
Eului în mod literal ºi exact. Proceseazã vorbirea ºi cuvintele
ºi verbalizeazã gîndurile, preschimbîndu-le în modele de imag-
ine pe pe care le înmagazineazã în banca sa de memorie.
Deoarece nu poate discerne între lucrurile bãnuite ºi cele reale
– între fapte ºi fantezie, între realitate de imaginaþie, tot ceea
ce este acumulat ca date de intrare este compatibil cu infor-
maþiile pe care, deja, le-a acceptat. Prin urmare, el îºi aminteºte
permanent de condiþionãri din trecut – toate inhibiþiile, tabu-
urile, interdicþiile, restricþiile ºi limitãrile. Refuzã sã accepte
noi date care nu sînt compatibile cu banca de date din memo-

– 306 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 307

Diferitele noastre tipuri de “sine”

ria sa. Unihipili a fost condiþionat sã funcþioneze în modul în


care o face, încã din copilãria noastrã. El a fost condiþionat
de obiceiurile noastre – acþiuni repetitive, fie ele bune sau rele
pentru noi. A fost condiþionat de aºteptãrile puternice ale
sinelui Eului nostru referitor la ceea ce este posibil sau nu,
prin atitudinile noastre fixe, valorile, judecãþile, ideile ºi convin-
gerile noastre. El a acceptat ceea ce în profunzimea noastrã
am acceptat ºi noi. La fel, el a respins sau a manifestat suspi-
ciune faþã de tot ceea ce, în profunzimea noastrã, a produs ace-
leaºi reacþii. Aceasta, deoarece Unihipili reprezintã fiinþa noastã
esenþialã aflatã în profunzime, ascunsã însã aparentã.
Unihipili este sinele care desfãºoarã toate activitãþile de
îndemînare ce se bazeazã pe acþiuni secvenþiale repetate, cum
ar fi scrisul, de exemplu sau conducerea unui autovehicul,
fiecare acþiune dînd naºtere urmãtoarei. Ritualul era, pe vre-
muri, o manierã de comunicare directã cu Unihipili, în scopul
de a obþine un rezultat dorit. Ritualul era un mod de al învãþa
pe Unihipili ce anume era necesar sã fie obþinut. Deoarece Uni-
hipili este sinele nostru slujitor, el acþiona potrivit instrucþi-
unilor ce erau date simbolic, în cadrul ritualului. Unihipili este
duhul din lampa lui Aladdin! Intenþia era inseratã între
secvenþele acþiunilor rituale, energizate de dorinþã ºi dirijate
de Voinþã. De-a lungul timpurilor, prin necunoaºterea scopu-
lui esenþial al ritualului, mulþi au confundat ritualul cu sco-
pul în sine – ca reþeta unui fel de mîncare. Ritualul sãvîrºit
prin obicei ºi tradiþie ca o serie de acþiuni ºi cãruia i se dã un
aspect exterior general de spiritualitate nu are nici o putere
sã obþinã nimic, deoarece nu conþine nici un mesaj ºi este lip-
sit de forþã energizantã. El nu are putere ºi este lipsit de sens,
fiind, prin urmare, ignorat de Unihipili!

– 307 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 308

Kenneth Meadows

Natura acestui Unihipili al nostru este, în general, în


deplinã concordanþã cu o lege universal valabilã: „obþinerea
unei eficienþe maxime, printr-un efort minim“, astfel cã îºi
desfãºoarã activitatea ca un sine slujitor, simplu, silenþios ºi
care nu depune mult efort.
Deºi Unihipili ocupã acelaºi corp fizic ca ºi A-Uhane, el
funcþioneazã în corpul energetic al substanþei de umbrã pe care
am descris-o în Capitolul doi. El reprezintã un spirit parte-
ner, în cadrul Eului nostru total, evoluînd odatã cu noi, cãci
depinde de noi pentru a-ºi desãvîrºi dezvoltarea, în aceeaºi
mãsurã în care ºi noi, la rîndul nostru, depindem de el. Sã-l
recunoaºtem! Sã-l acceptãm ca pe un colaborator cu drepturi
depline. Sã-l iubim ca pe Copilul care este în adîncul nostru
– acel Copil care, de fapt, sîntem. O manierã de stabilire a unui
contact permanent cu acest Copil Lãuntric este sã îi confe-
rim o identitate – un nume. Nu orice nume vechi sau un nume
ca de animal de companie, ci un nume care sã impunã respect.
Deoarece multe persoane par sã gãseascã dificilã alegerea unui
nume care sã nu aibã alte asociaþii ºi dupã o experienþã con-
siderabilã cu elevi pasionaþi de cunoaºterea ºtiinþei ºamanice,
aº putea, acum, sã propun cu tãrie folosirea cuvîntului hawa-
ian Unihipili, ca nume. Acesta este ºi motivul pentru care
atunci cînd m-am referit atît de frecvent la acest sine „ascuns“
l-am denumit, în aceste pagini, Unihipili. Acest cuvînt are ºi
un sunet plãcut ce-l însoþeºte – o muzicalitate – fiind un nume
care nu poate fi confundat cu nici un altul.
Am explicat, anterior, cã ritualul reprezenta o metodã prin-
cipalã de comunicare cu Unihipili, deoarece limbajul folosit
de Unihipili nu este format din cuvinte, ci din imagini. În parte,
aceasta este explicaþia pentru care simbolurile sînt atît de re-

– 308 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 309

Diferitele noastre tipuri de “sine”

levante, deoarece ºi ele reprezintã o parte a limbajului deli-


cat al sinelui „ascuns“. Însã, pentru a avea eficienþa doritã,
ritualul are nevoie sã fie mai mult decît o succesiune de acþi-
uni, indiferent cît de pline de însemnãtate ar fi acestea. El tre-
buie sã fie aprovizionat cu „combustibilul necesar“, pentru a
putea fi proiectat acolo unde poate fi decodificat, pentru ca
mesajul sã-i poatã fi înþeles de cãtre Unihipili. „Com-
bustibilul“ la care ne referim este reprezentat de trãirile afec-
tive. Acþiunile întreprinse reprezintã un mod de comunicare
cu ceea ce se doreºte a fi obþinut. Cu alte cuvinte, acestea
poartã un mesaj. Mesajul trebuie sã fie clar. Aceasta, deoarece
el reprezintã misiunea pe care Unihipili trebuie sã o îndepli-
neascã. Acest mesaj trebuie sã fie energizat prin intermediul
trãirilor afective adevãrate. Într-adevãr mesajul trebuie, pur ºi
simplu, sã fie trãit nu doar gîndit, chiar ºi cu minte limpede,
deºi ºi acest aspect este la fel de important. Trebuie sã fie simþit
atît de pofund ca o senzaþie fizicã.
Aºadar, toate ritualurile ºamanice sînt modalitãþi de comu-
nicare a mesajelor clare cãtre Unihipili, iar ritualurile care „îºi
ating scopul“ fac asta numai datoritã faptului cã mesajul ajunge
pînã acolo ºi, pe baza lui, sînt, mai apoi, întreprinse acþiunile.
Ritualurile care nu „funcþioneazã“ sînt ineficiente deoarece
nu pãtrunde pînã la destinaþie nici un mesaj pe baza cãruia
sã se poatã acþiona sau, în situaþia în care totuºi pãtrunde, se
dovedeºte a fi inacceptabil pentru Unihipili, þinînd cont de „pro-
gramarea“ sa anterioarã. În terminologie informaticã, mesajul
nu se poate procesa, fiind, în consecinþã, respins. Ritualurile
care conþin acþiuni repetitive ºi se dovedesc a fi eficiente pre-
zintã acest aspect final, deoarece Unihipili solicitã adesea un
semnal repetitiv, în scopul ca autenticitatea respectivului mesaj

– 309 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 310

Kenneth Meadows

sã fie confirmatã. Unihipili este el însuºi un cenzor protector


care proceseazã un volum vast de informaþie ºi ecraneazã tot
ceea ce el considerã cã nu impune întreprinderea de acþiuni
în consecinþã sau care nu se dovedeºte a fi în conformitate cu
ceea ce a fost mai înainte programat sã fie considerat ca accep-
tabil.
Unele din experimentele descrise în aceastã carte, în spe-
cial în Capitolul opt, conþin acþiuni simple, rituale sau repe-
titive, care sînt menite sã îndrepte cãtre Unihipili intenþia
mesajului transmis. Bineînþeles, puteþi schiþa ºi propriile dum-
neavoastrã acþiuni, folosind ideile ºi exemplele întîlnite în
cuprinsul acestor pagini.
Unihipili reprezintã mijlocul de acces cãtre celelalte ca-
tegorii de „sine“ prezente în fiinþa noastrã – Sinele corpului,
care este inteligenþa biologicã a corpului fizic ºi Sinele Supe-
rior sau „marele“ Sine, care funcþioneazã prin intermediul
Sufletului. În orice caz, Unihipili nu serveºte drept mediator
sau arbitru, ci, mai degrabã, ca ghid sau protector – unul care
atît ne îndreaptã paºii pe un anumit drum, cît ºi ne protejeazã
pe timpul parcurgerii acestuia. Unihipili este legãtura ce se
stabileºte între latura psihicã ºi cea fizicã (psihic ºi materie)
ºi, de asemenea, între latura fizicã ºi cea spiritualã (materie
ºi Spirit, trup ºi Suflet). Unihipili este, astfel, cheia care
deschide calea cãtre alte realitãþi, cãtre alte niveluri ale exis-
tenþei noastre multidimensionale ºi care ne descuie, de aseme-
nea, poarta cãtre cunoaºtere, dînd posibilitatea psihicului sã
intre în legãturã cu Spiritul.

– 310 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 311

Diferitele noastre tipuri de “sine”

Sinele Corpului
Deºi ºamanii kahuna priveau Unihipili ca fiind, de aseme-
nea, inteligenþa biologicã a corpului fizic, unii ºamani ai altor
culturi considerau cã existã, în plus, o inteligenþã instinctivã
pe care o voi numi Sinele Corpului. Acesta funcþioneazã la
nivelul activitãþilor inconºtiente, fiind responsabil cu controlul,
întreþinerea, repararea ºi regenerarea corpului fizic, care este
propriul sãu corp. Sinele Corpului ne regularizeazã bãtãile
inimii, guverneazã temperatura corpului, supervizeazã funcþi-
ile digestiei, înmagazinarea de energie, producþia de hormoni,
precum ºi dispersarea ºi eliminarea deºeurilor. Comandã, de
asemenea, reþeaua internã de comunicare a corpului ºi sistemul
sãu de auto-reparare.
În cazul vreunei afecþiuni, Sinele Corpului este cel care
realizeazã vindecarea efectivã. Medicamentele, substanþele cura-
tive, remediile, tratamentele, terapiile ºi operaþiile chirurgi-
cale sînt numai ajutoare pentru realizarea acestei vindecãri.
Inteligenþa spiritului corpului uman este cea care realizeazã,
de fapt, activitatea de vindecare. Un ºamanist nu afirmã nicio-
datã despre el cã ar fi un „vindecãtor“, deoarece ºtie foarte
bine cã adevãratul proces de vindecare are loc în interiorul per-
soanei supuse activitãþii de vindecare. Tot ceea ce poate face
o altã persoanã este sã sprijine acest proces interior. Un ºama-
nist este un catalizator prin intermediul cãruia poate surveni
un proces de schimbare ºi regenerare menit sã redea persoanei
afectate o stare interioarã de întregire. În ºtiinþa ºamanicã, „vin-
decarea“ se realizeazã prin cooperare cu Sinele Corpului respec-

– 311 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 312

Kenneth Meadows

tivei persoane, pentru a se stabili cauza ce a produs lipsa


armoniei în felul în care acesta îºi duce viaþa ºi pentru a
descoperi ceea ce se impune a fi aflat – poate voinþa, disponi-
bilitatea de a realiza modificãri în anumite aspecte ale stilu-
lui de viaþã dus, ce au generat apariþia respectivei condiþii ne-
gative.
Din perspectiva ºamanicii, existã douã cauze principale
ce stau la baza apariþiei unei afecþiuni. Mai întîi, existenþa, în
interior a ceva ce n-ar trebui sã se afle acolo. În al doilea rînd,
ceva ce ar trebui sã se afle în interior, însã lipseºte. Primul ele-
ment reprezintã o intruziune – energie plasatã în mod greºit,
care a pãtruns în interior ºi care nu aparþine locului în care
se aflã. Cel de-al doilea este o disipare – o pierdere de energie
vitalã. Intruziunea poate surveni ca urmare a fricii, stresului,
neliniºtii ºi, în general, vulnerabilitãþii cauzate de obiceiul de
viaþã ce slãbesc sistemul energetic ºi îl dezechilibreazã, pre-
cum ºi prin atac psihic. Forma de activitate ºamanicã folositã
pentru rectificarea acestei stãri este numitã abstracþie. Disi-
parea sau pierderea forþei vitale este rectificatã atunci cînd
nivelul energetic este restabilit. Aceastã formã de activitate
ºamanicã este numitã recuperare.
Una dintre principalele cauze ale apariþiei unei afecþiu-
ni este sentimentul de separare – de singurãtate, de caracter
incomplet. „Vindecarea“ ºamanicã este, în principal, un pro-
ces de reînviere a sentimentului de „aparþinere“. Iatã de ce,
în grupurile tribale, vindecarea era adesea realizatã de ºaman
cu participarea activã a tuturor membrilor familiei ºi a priete-
nilor ºi, uneori, a întregii comunitãþi. Aºa cum am explicat în
cuprinsul capitolului nouã scopul aceste acþiuni era, în parte,
restabilirea sentimentului de „aparþinere“ prin intermediul

– 312 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 313

Diferitele noastre tipuri de “sine”

empatiei ºi sprijinului colectiv. Vindecarea ºamanicã nu depinde


de aºa numitele puteri psihice, capacitãþi de mediu cu puteri
extrasenzoriale sau de necesitatea exercitãrii „credinþei“. Cu
toate acestea, însã, necesitã capacitatea de realizare a cone-
xiunii ºi comunicãrii cu inteligenþa Sinelui Corpului persoanei
care cautã ajutor.
Sinele Corpului este elementul care are grijã de corpul fizic,
fiind protectorul, paznicul ºi apãrãtorul sãu. El reacþioneazã la
fricã – care este o emoþie ce produce hormoni pe care Unihip-
ili o foloseºte pentru a elibera adrenalina – deoarece Sinele Cor-
pului, în principal, se ocupã de supravieþuirea fizicã. El vrea sã
rãmînã în viaþã, deoarece este un sine muritor. El moare
atunci cînd viaþa pãrãseºte corpul. Niciodatã nu doarme,
deoarece se gãseºte într-o permanentã stare de percepþie,
funcþionînd instinctiv. Limbajul sãu are la bazã impulsuri elec-
trochimice. Domeniul sãu de referinþã este sfera fizicului ºi are
de-a face cu aspectul inconºtient al psihicului.
Sinele Corpului ºtie ce este benefic ºi ce are caracter
vãtãmãtor în hrãnirea, susþinerea, întreþinerea ºi reparaþia cor-
pului uman. În definitiv, este inteligenþa care îl impune în viaþã
ºi în existenþã. Motivul pentru care nu cunoaºtem nimic din
ceea ce el cunoaºte este cã niciodatã nu întrebãm acest lucru.
Problema nu e cã n-am ºti cum sã întrebãm, însã nici mãcar
nu ºtim cã putem sã o facem! Sîntem într-o totalã necunoaºtere
a propriei noastre fiinþe. Sinele Corpului ne poate spunem ce
alimente sînt bune de mîncat ºi care din acestea pot avea un
efect advers asupra copului. ªtie mai bine decît orice
nutriþionist care alimente sînt cele mai potrivite pentru cor-
pul nostru pentru a-l menþine în armonie ºi echilibru. Tot ceea
ce trebuie sã facem este sã întrebãm.

– 313 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 314

Kenneth Meadows

Sinele Eului – sinele Psihicului – este cel care alege ali-


mentele pe care le ingerãm. Aºadar, ceea ce mîncãm este ceea
ce, mai degrabã, place ºi satisface cerinþele psihicului, decît
ceea ce ar hrãni cu adevãrat corpul. Dacã mîncarea aratã bine,
miroase bine ºi are gust bun, sinele Eului considerã cã trebuie
sã fie bunã. Însã este posibil sã nu fie aºa din punctul de vedere
a corpului însuºi. Dialogînd cu Sinele Corpului nostru, prin
intermediul lui Unihipili, vom fi capabili sã determinãm ce
tipuri de alimente sînt mai bune pentru noi. Dacã sîntem pre-
ocupaþi de condiþia fizicã sau avem o problemã cu greutatea,
propriul nostru corp va ºti ceea ce este benefic pentru el sã
consume, pentru a-ºi restabili sãnãtatea sau a ajunge la greu-
tatea corectã care sã-l facã sã funcþioneze la cel mai eficient
nivel. Dialogul cu Sinele Corpului nostru este o metodã mai
exactã de determinare a nevoilor corpului, decît un plan de
regim care, în definitiv, a fost schiþat în concordanþã cu anu-
mite principii generale ºi teorii gîndite ºi puse în schemã de
sinele Eului unei cu totul alte persoane.

Pendulul ca instrument ºamanic


O manierã eficientã de realizare a comunicãrii cu Sinele
Corpului, prin intermediul lui Unihipili, este cu ajutorul unui
pendul. Pendulul, ca instrument ºamanic, este pentru Unihip-
ili un dispozitiv care îi dã posibilitatea sã îºi transmitã nivelul
de percepþie al Sinelui Corpului cãtre sinele nostru conºtient
(A-Uhane). El face acest lucru prin impulsul de energie de forma
unui cod binar, deoarece limbajul Sinelui Corpului nu este for-

– 314 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 315

Diferitele noastre tipuri de “sine”

mat din cuvinte sau imagini, ci din impulsuri electrice ºi chimi-


ce: 0 – 1; pozitiv, neutru ºi negativ sau, altfel spus: „da“, „nu
ºtiu“ sau „poate“ ºi „nu“. Aºadar, dacã sînteþi în stare sã vã
formulaþi întrebãrile în mod obiectiv ºi într-un anumit mod,
în care sã primiþi rãspunsuri de genul: „da“, „nu“, „nu ºtiu“
sau „poate“, puteþi purta o conversaþie plinã de înþelesuri!
Un pendul constã într-o micã greutate suspendatã de un
fir, o frînghie sau un lanþ. Greutatea poate fi o bucatã de lemn,
de sticlã sau orice alt material care se balanseazã atunci cînd
este suspendat. Firul, frînghia sau lanþul se þine trecut peste
degetul arãtãtor, lãsînd greutatea sã atîrne cam la 7–10 cm
(3–4 inci) distanþã de acesta. Pendulul se va legãna ori înainte
ºi înapoi, ori de la dintr-o parte în alta, ori se va învîrti în sen-
sul acelor de ceasornic sau în sens contrar acestora. Aceste
miºcãri pot fi relaþionate cu cele patru rãspunsuri: „da“, „nu“,
„nu ºtiu“ sau „poate“. Cum ºtiþi care este fiecare? Trebuie sã
stabiliþi asta singuri. Ceea ce poate fi o succesiune corectã pen-
tru unii, poate sã nu fie aºa pentru alþii. Activitatea ºamanicã
este foarte personalã, deci aveþi nevoie sã stabiliþi care este
codul corect în ceea ce vã priveºte.
Faceþi rost de un pendul pe care sã vã facã plãcere sã-l
mînuiþi ºi urmaþi instrucþiunile date în experimentul urmãtor,
pentru a-l pregãti sã serveascã drept instrument de comuni-
care.

– 315 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 316

Kenneth Meadows

Figura 34. Suspendarea pendulului. Firul trebuie sã treacã peste


partea superioarã a degetului arãtãtor, cu greutatea atîrnînd cam la 7–10
cm (3–4 inci) distanþã de acesta. Aceastã greutate trebuie sã fie suspendatã
deasupra a ceea ce încercaþi sã prospectaþi, chiar în imediata sa apropiere.
Celãlalt capãt al firului trebuie sã fie trecut pe sub degetul mijlociu, peste
cel inelar ºi pe sub degetul mic, pentru a evita alunecarea pendulului pe
timpul miºcãrii acestuia.

......................................................................................

EXPERIMENTUL 29

Pregãtirea instrumentului de comunicare

Luaþi pendulul cu dumneavoastrã, în Locul Liniºtit din


casã pe care vi l-aþi ales, ºi aºezaþi-vã confortabil în spatele

– 316 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 317

Diferitele noastre tipuri de “sine”

unei mese sau al oricãrei mobile ce vã poate asigura o


suprafaþã planã solidã. Lãsaþi sã atîrne firul pendulului peste
degetul arãtãtor al mîinii drepte (sau al celei stîngi, dacã
sînteþi stîngaci) ºi la 7-10 cm (3-4 inci) deasupra greutãþii.
Sprijiniþi-vã cotul pe o suprafaþã solidã, astfel încît greutatea
sã rãmînã suspendatã liber chiar deasupra suprafeþei intere-
sate, fiind þinutã cu putere. Acum, în minte, conectaþi-vã
cu Sinele Corpului prin intermediul lui Unihipili, pur ºi sim-
plu numai dorind sã faceþi asta. Intenþia clarã vã este sã faceþi
un contact conºtient, astfel cã rãmîneþi cu atenþia treazã
pentru a percepe realizarea acestui contact, ca rezultat al
acelei intenþii. Acesta este un element preliminar impor-
tant ºi vital.
Cînd pendulul rãmîne nemiºcat permiteþi minþii sã se
relaxeze ºi puneþi urmãtoarea întrebare: „Care este direcþia
de miºcare pentru DA“? Nu încercaþi sã forþaþi pendulul sã
se miºte. Permiteþi, pur ºi simplu minþii sã rãmînã pasivã
ºi daþi voie miºcãrii sã de întîmple. Cînd pendulul începe,
realmente, sã se miºte, daþi-i voie sã-ºi dezvolte propria
direcþie de miºcare. Este cumva o rotaþie circularã, în sen-
sul acelor de ceasornic? Sau în sens contrar? Este o oscilaþie
perpendicularã sau o miºcare orizontalã? Notaþi în minte
direcþia miºcãrii.
Repetaþi procedura pentru urmãtoarea întrebare:
„Care este direcþia de miºcare pentru POATE“? Permiteþi
pendulului sã rãspundã. Apoi întrebaþi: „Care este direcþia
de miºcare pentru NU“? În final, întrebaþi: „Care este
direcþia de miºcare pentru NU ªTIU“?
Dacã existã o discrepanþã în rãspunsuri, treceþi din nou
prin întreaga procedurã, pînã cînd nu mai existã nici o con-

– 317 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 318

Kenneth Meadows

fuzie. De exemplu, în situaþia în care rãspunsul la prima


întrebare este o oscilaþie verticalã de tipul unui gest de încu-
viinþare fãcut cu capul, cãutaþi confirmarea acestuia astfel:
„Dacã o miºcare verticalã înseamnã DA, leagãnã-te înainte
ºi înapoi ca sã confirmi acest lucru“. Dupã ce veþi fi obþi-
nut un rãspuns, puteþi verifica ºi celelalte rãspunsuri pri-
mite, în mod similar.
........................................................................................

Energiile eterice – ca ºi impulsurile electrice care au par-


ticule încãrcate cu sarcini pozitive sau negative – sînt trans-
mise, în chip de semnal, de cãtre Sinele Corpului, prin Uni-
hipili, cãtre Corpul Energetic, care, la rîndul lui, are caracte-
ristici electromagnetice. Corpul Energetic, împreunã cu cor-
pul fizic, acþioneazã ca transformator. În cazul electricitãþii,
un transformator este elementul ce transferã energia electricã
dintr-un circuit în altul, sau schimbã voltajul, curentul sau faza.
Prin analogie, aceste frecvenþe extrem de rapide sînt, astfel,
coborîte ºi transmise, prin intermediul sistemului nervos
autonom, cãtre degetul ce þine suspendat liber firul pendulu-
lui. Un impuls imperceptibil ca de curent electric este ceea
ce face ca greutatea de la capãtul firului sã se miºte. În acest
mod, cu ajutorul codului binar pe care l-aþi stabilit, aveþi posi-
bilitatea de a veni în contact direct, conºtient, cu o inteligenþã
interioarã. Urmãtoarea etapã este formularea de întrebãri prin
care sã obþineþi rãspunsuri clare de „da“ sau „nu“.
Modul tradiþional de susþinere a firului, între degetul arãtã-
tor al mîinii ºi degetul mare, permite pendulului sã fie con-
trolat de miºcãri musculare, chiar foarte fine, care pot fi influ-
enþate de condiþionãrile psihice proprii – mai degrabã ceea ce

– 318 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 319

Diferitele noastre tipuri de “sine”

credeþi cã aþi putea dori sau ceea ce este de dorit, decît ceea
ce este, realmente, nevoie. Modul de susþinere a firului pe care
l-am descris permite pendulului sã fie în afara unor asemenea
influenþe ºi sã rãmînã într-o stare de completã neutralitate.
Sinele Corpului nostru reprezintã inteligenþa care
guverneazã, întreþine ºi susþine corpul nostru fizic ºi, prin
urmare, el cunoaºte ceea ce îi este benefic ºi nu invers. De
exemplu, unele alimente, deºi bune din punctul de vedere al
propriilor condiþii pot sã nu fie benefice pentru toate per-
soanele. În acelaºi mod, o combinaþie de elemente, deºi
benefice fiecare în parte, poate avea un efect advers asupra cor-
pului. Purtarea unui dialog cu Sinele Corpului prin Unihipili
cu ajutorul folosirii pendulului reprezintã o modalitate de veri-
ficare a caracterului potrivit sau nu, ori a prospeþimii oricãrui
aliment, într-un anumit moment.

........................................................................................

EXPERIMENTUL 30

Testarea mai multor alimente ºi stabilirea caracteru-


lui benefic al fiecãruia dintre ele, pentru organism

Þineþi pendulul deasupra unui aliment ºi întrebaþi, mai


întîi: „Acest aliment este bun?“ sau, în cazul în care este
vorba de fructe sau legume, întrebaþi: „Acest aliment este
proaspãt?“ Dacã rãspunsul la întrebare este „da“, continu-
aþi prin întrebarea: „Este acest aliment bun pentru mine,
acum?“

– 319 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 320

Kenneth Meadows

Unele alimente pot sã nu fie bune pentru noi deoarece


sînt prea rafinate, conþin aditivi nepotriviþi, prea multã
grãsime, zahãr ori sare sau pentru alte motive. Indicînd cã
un anumit aliment, deºi bun prin calitãþile pe care le are,
nu este benefic pentru noi într-un moment oarecare, Sinele
Corpului indicã, probabil, cã, în combinaþia acestuia cu alte
alimente rezultatul poate sã nu fie bun sau cã, pur ºi sim-
plu, corpul nu îl solicitã în acel moment. Ar putea fi foarte
potrivit altã datã, deci un „nu“ nu ar trebui interpretat ca
însemnînd interdicþia de a mînca vreodatã acel aliment
anume.
Aceastã tehnicã simplã poate fi extinsã ºi aplicatã meni-
urilor incluse într-o carte de bucate sau într-un plan de regim
alimentar. În acest fel, dacã sînteþi preocupat de greutate
veþi fi în stare sã vã proiectaþi o dietã în întregime numai
pentru dumneavoastrã, una care sã se potriveascã pe deplin
corpului ºi metabolismului pe care îl aveþi.
..........................................................................

Puteþi, desigur sã adresaþi ºi alte întrebãri pentru a obþine


informaþii despre dumneavoastrã, însã trebuie sã încercaþi sã
rãmîneþi în sfera lucrurilor simple. Nu includeþi întrebãri de
naturã profeticã. Sinele Corpului ºi Unihipili nu pot prezice
viitorul. În orice caz, puteþi sã obþineþi îndrumãri importante
în legãturã cu caracterul ajutãtor al unei anumite activitãþi sau
acþiuni sau predispoziþia acestora de a cauza probleme de orice
fel. Aºadar, avem aici un mijloc de descoperire al lucrurilor din
viaþã ce vã sînt benefice, dumneavoastrã ºi corpului, aducînd
armonie, precum ºi acelora care ar putea avea un efect advers.

– 320 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 321

Diferitele noastre tipuri de “sine”

Sinele Superior – Aumakua


Existã încã o categorie de „sine“ – o altã inteligenþã – în
cadrul fiinþei noastre multidimensionale. Una care se mani-
festã ca cel mai evoluat aspect al totalitãþii noastre. Este cel
mai mare „sine“ al Sufletului. Acestui „sine“ superior i s-au
dat multe denumiri. Unele tradiþii mistice l-au numit
„conºtiinþa superioarã“, deoarece pare sã aibã capacitãþi supra-
conºtiente, sau „sinele nemuritor“, deoarece se crede cã
supravieþuieºte morþii, ºi chiar „sinele divin“, deoarece are
atribute asociate cu divinitatea. De asemenea, poate fi numit
„Marele Sine“ sau „Sinele Superior“, deoarece este acel „sine“
la care aspirãm în cadrul fiinþei noastre compozite, sinele care
ne inspirã.
Acest Sine „Superior“ funcþioneazã în Corpul sufletului.
Locul în care se gãseºte conºtiinþa sa în relaþie cu corpul fizic
este deasupra capului. Haloul sau discul solar, portretizate în
picturile religioase ºi operele de artã, sînt reprezentãri sim-
bolice ale acestuia. Existã în dimensiunea Sufletului, a cãrui
„substanþã“ este reprezentatã de Lumina spiritualã. Acest Sine
Superior ne-a creat corpul fizic deoarece el trãia mai înainte
de existenþa noastrã fizicã ºi va continua sã supravieþuiascã ºi
dupã moartea noastrã fizicã.
ªamanii kahuna numeau acest Sine superior Aumakua.
Au înseamnã „Eu“, „sine“ sau „spirit“; makua înseamnã
„pãrinþi“ sau „parental“ ºi, de asemenea, poate sã însemne
„tatã“. Aºadar, Aumakua înseamnã „acei pãrinþi – Eu“ sau „Eu
Tatãl“ – acel „Tatã al Nostru“ al categoriilor de „sine“ sau

– 321 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 322

Kenneth Meadows

inteligenþelor care intrã în compunerea fiinþei noastre multi-


dimensionale. Haideþi sã examinãm acest nume ºi mai în pro-
funzime. Ma înseamnã „a curge prin ceva“, ku înseamnã
„asemãnare“, iar kua înseamnã „jug“ sau „acel ceva ce þine
laolaltã“. De asemenea poate însemna „a genera“ sau „gene-
raþii“, cum ar fi copiii. Aºadar, o fiinþã umanã este formatã dupã
asemãnarea lui Aumakua, care ºi-a hotãrît reîncarnarea
printr-o relaþie care ar putea fi asemãnatã cu aceea dintre
pãrinte ºi copil. Aceasta este semnificaþia unor scrieri sacre,
în care se afirmã cã omul a fost creat dupã imaginea lui Dum-
nezeu – dupã asemãnarea lui Aumakua.
Este interesant de observat cã expresia hawaianã pentru
cuvîntul regat este au puni. Au înseamnã „Eu“, iar puni înseam-
nã „loc“. Deci, „regatul Tatãlui Nostru“ este „Locul pe care îl
deþin Eu“. Este locul în care „Eu“ se gãseºte în Regatul Sufle-
tului „de sus“, care, în terminologie religioasã este numit
„Ceruri“, „Paradis“.
Definiþia „Pãrinþii - Eu“ indicã faptul cã Aumakua este o
entitate dualã – o pereche parentalã, avînd atît aspect masculin,
cît ºi feminin – al cãrui accent este pus, mai degrabã, pe va-
lorile eterne decît pe consideraþiile psihice ºi materiale tem-
porale. Aºadar, aspectul Tatã a fost cel care a produs un model
de informaþie al seminþei în dimensiunea sufletului care ne-a
determinat forma, iar aspectul Mamã a fost cel care a asigu-
rat substanþa pe baza cãreia urma sã se manifeste forma. Acest
principiu stã la baza a tot ceea ce are existenþã fizicã, fiind
reprezentat de ºamanii taoiºti sub forma simbolului Tai Chi.
Ca toate simbolurile strãvechi, simbolul Tai Chi are multe
faþete de interpretare. Reprezintã Marea Unitate a integrãrii
dintre Yin ºi Yang, precum ºi principiul extremelor comple-

– 322 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 323

Diferitele noastre tipuri de “sine”

mentare. Indicã, de asemenea, miºcarea vieþii ºi reprezintã


numele dat unei arte strãvechi, de rafinate miºcãri meditative.
De asemenea, poate fi înþeles ca fiind calitatea potenþialã ce
devine manifestare efectivã. ªamanii taoiºti o priveau, de aseme-
nea, ca simbol al unui Sine superior.
Ideograma chinezã corespunzãtoare pentru cuvîntul Eu
reprezintã o combinaþie a simbolurilor pentru Soare ºi Lunã,
precum ºi a calitãþilor lor alternative ºi complementare. O com-
binaþie de Yang ºi Yin. Aspectul impulsiv masculin produce
modelul de sãmînþã pentru toate elementele, iar aspectul recep-
tiv ºi hrãnitor feminin produce substanþa în concordanþã cu o
Lege cosmicã: „Totul este nãscut din Femeie“. Îngemãnarea
aspectelor masculin ºi feminin – Yang ºi Yin – perpetueazã viaþa
ºi creeazã noi forme în care Spiritul îºi poate gãsi expresia ºi
se poate percepe pe el însuºi.
Aumakua – „sinele“ Sufletului nostru – prezintã o mai
mare înþelepciune decît sinele Eului (A-Uhane) deoarece are
acumulatã experienþa mai multor vieþi. Din dimensiunea Sufle-
tului, are, în orice moment, o privire generalã asupra situaþiei
vieþii noastre umane. El vede cu claritate în toate direcþiile –
trecut, prezent ºi viitor – ºi poate percepe locul în care toate
elementele constitutive, toate micile piese ale jocului de puz-
zle întruchipat de viaþa noastrã se pot potrivi laolaltã. Viaþa
noastrã nu este ceva predestinat. Viitorul reprezintã o
cristalizare a tot ceea ce ia fiinþã ca urmare a alegerilor ºi acþi-
unilor pe care le-am fãcut în trecut, precum ºi a gîndurilor ºi
acþiunilor din prezent, iar Sinele superior este capabil din
dimensiunea Sufletului sã perceapã modelele aflate în proces
de formare, mai înainte ca acestea sã capete formã de mani-
festare. O rugãciune la care primim rãspuns reprezintã rezul-

– 323 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 324

Kenneth Meadows

tatul schimbãrilor fãcute în acele modele, mai înainte ca ele


sã se manifeste în realitatea fizicã.

Comunicarea cu Sufletul
Sinele nostru superior nu ne formuleazã nici o cerere ºi
nu acþioneazã asupra noastrã nici mãcar atunci cînd facem
greºeli, deoarece dezvoltarea noastrã poate avea loc numai prin
învãþarea din consecinþele propriilor noastre alegeri, consecinþe
ºi acþiuni, precum ºi din acelea ale celorlalte persoane ale cãror
vieþi ne-o influenþeazã pe a noastrã. Însã, ca un pãrinte iubitor,
Aumakua este întotdeauna acolo pentru a acorda consilierea
necesarã atunci cînd este solicitat sã facã asta, întotdeauna
sprijinind, niciodatã intervenind, dorind numai ceea ce este
în interesul nostru ºi pentru atingerea stãrii de bunãstare,
deoarece el ne iubeºte necondiþionat ºi pe deplin, în ciuda rezis-
tenþei pe care o opunem noi înºine. Tot ceea ce ni se cere sã
facem ca rãspuns este sã recunoaºtem acest lucru ºi, fãcînd
aceasta, sã aducem acest Sine „Superior“ în viaþa noastrã de
zi cu zi.
Ceea ce astãzi este numit, uneori, „canalizare“ – punerea
la dispoziþia percepþiei conºtiente a unor cunoºtinþe ºi a unei
înþelepciuni superioare, prin accesul direct la o sursã „supe-
rioarã“ – este, în anumite cazuri, diferitã de domeniul percepþiei
extrasenzoriale a unui mediu. Pur ºi simplu este un dialog per-
sonal între individ ºi Sinele sãu superior. Multe experienþe de
canalizare sînt, prin urmare, conversaþii cu un aspect al pro-
priei fiinþe multidimensionale a canalizatorului – cu Sinele supe-

– 324 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 325

Diferitele noastre tipuri de “sine”

rior al acestuia, care existã în altã dimensiune. Sinele superi-


or nu ia în stãpînire corpul fizic ºi psihicul, spre a manipula
corzile vocale ºi a transmite un mesaj, cum se petrece cu un
mediu cu capacitãþi extrasenzoriale, care nu ºtie ce se petrece
cu el pe timpul procesului de comunicare. Canalizatorul sau
ºamanistul pãstreazã controlul deplin asupra liberului sãu arbi-
tru ºi rãmîne conºtient pe timpul întregii experienþe, deºi se
aflã într-o stare modificatã de percepþie.
„Cãlãtoriile“ ºamanice realizate într-o stare modificatã a
percepþiei prin intermediul „deplasãrii“ pe fondul sunetelor
de tobã ºi cu intenþia de a veni în contact conºtient cu Sinele
superior sînt delicate, sigure ºi controlate, deoarece, la fel cum
bãtaia tobei va induce o stare modificatã de percepþie de la
realitatea obiºnuitã la realitatea ne-obiºnuitã, la fel va ºi
întoarce individul din realitatea ne-obiºnuitã la realitatea
obiºnuitã, la terminarea experimentului.
Pentru a contacta Sinele superior în acest mod, ºamanis-
tul transferã percepþia sa în ceea ce se numeºte, de obicei,
„Lumea de Sus“ care, în mituri ºi legende este localizatã în
cer, „deasupra norilor“, deoarece este o sferã „superioarã“,
„cereascã“. Acolo, Sinele „superior“ poate apãrea sub forma
unui Învãþãtor. În orice caz, nu este o proiecþie exterioarã, ci,
mai degrabã, o cãlãtorie în interior, cãtre un plan lãuntric.
Numai din punct de vedere al relaþiei cu corpul fizic putem
spune cã Marele Sine se aflã localizat în spaþiul de deasupra
capului, cãci el se gãseºte în altã dimensiune.
Întîlnirea în acest mod a unui Învãþãtor pe planurile lãun-
trice poate fi descrisã doar ca o experienþã extaticã, una total-
mente personalã. Exact aºa cum aceste experienþe sînt descrise,
atît în cuvinte, cît ºi prin intermediul muzicii, de soþia mea,

– 325 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 326

Kenneth Meadows

Beryl, în opera ei simfonicã „Forþele Iubirii“, disponibilã pe ca-


setã (vezi capitolul Informaþii suplimentare). Prin intermediul
Învãþãtorului lãuntric este posibilã conectarea la un adevãrat
depozit de experienþã ºi înþelepciune înmagazinate în Suflet.
Astfel, contactul conºtient cu ecologia Sufletului, prin
intermediul unei cãlãtorii ºamanice, este posibil fãrã folosirea
drogurilor halucinogene. În timp ce anumite droguri pot induce
o stare modificatã a psihicului ºi pot avea ca rezultat produc-
erea unei stãri extatice, efectele produse sînt doar rezultatul
modificãrilor chimice apãrute în creier ºi pot fi distructive ºi
dãtãtoare de dependenþã. Drogurile sînt un fals substituent ºi
nu un mod de a face contact cu o naturã superioarã. Este exact
inversul.
Pãtrunderea în Suflet ºi obþinerea sprijinului din partea
forþelor sale superioare este posibilã ºi printr-o altã tehnicã
ºamanicã – dialogul telepatic. Într-un context religios acest
lucru este numit rugãciune, deºi ceea ce adesea ne sînt prezen-
tate ca rugãciuni nu sînt decît simple cuvinte, uneori, nici
mãcar înþelese de persoana care le rosteºte sau le citeºte. Iisus,
ºi El un maestru ºaman, le-a etichetat ca fiind „vane
repetiþii“, cãci sînt inutile ºi lipsite de eficienþã. Rugãciunile
eficiente sînt modele energetice cu un mesaj puternic ºi adevã-
ratul sãu scop este sã implice inteligenþa „superioarã“ într-un
act de creaþie. Un motiv pentru care cele mai multe din rugã-
ciunile religioase rãmîn fãrã rãspuns este acela cã ele nu pãtrund
niciodatã pînã la inteligenþa „superioarã“ – însã, bineînþeles,
acesta este un lucru de înþeles dacã cel care face rugãciunea
nu ºtie ce, cine ºi unde este acea Inteligenþã! Rugãciunile ine-
ficiente nu au nici o intenþie clarã sau sînt lipsite de puterea
de a le proiecta într-o altã dimensiune. Ele nu au viaþã – nu

– 326 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 327

Diferitele noastre tipuri de “sine”

au Chi. Pe de altã parte, comunicarea telepaticã cu Sufletul


este o acþiune ce se întreprinde spontan, la ea luînd parte,
într-un parteneriat colectiv sinele Eului, Sinele Corpului, Uni-
hipili ºi Aumakua.
Haideþi sã examinãm modul în care are loc acest tip de
comunicare. Mai întîi, este nevoie sã mergem dincolo de limi-
tãrile pe care propriile noastre condiþionãri ni le vor fi impus
ºi sã recunoaºtem cã sîntem conectaþi inerent cu o Inteligenþã
creatoare care existã în afara Timpului ºi Spaþiului. În al doilea
rînd, trebuie sã vrem, într-adevãr, sã intrãm în legãturã cu
aceastã inteligenþã, deºi ea este preocupatã permanent cu
îndeplinirea obiectivului final al atingerii bunãstãrii noastre
ºi este gata sã ne ajute ºi sã ne ghideze paºii. Ea poate rãspunde
în mod direct numai dacã este invitatã sã facã acest lucru. Poate
fi abordatã numai printr-o atitudine copilãreascã, de adevãr ºi
inocenþã („inocenþa“ în înþelesul sãu de lipsã de îndoialã ºi ci-
nism). Asta înseamnã sã facem acest lucru cu spiritul lui Uni-
hipili! Unihipili, Copilul din interiorul nostru, poate sã ne con-
ducã pînã în prezenþa Sinelui nostru „parental“, astfel încît
viaþa noastrã sã fie mai împlinitã, mai eficientã, mai creativã.
Canalul care conecteazã corpul nostru fizic, prin Corpul Ener-
getic cu Corpul Sufletesc, este accesat prin Unihipili, întoc-
mai precum aspectul inconºtient al psihicului este atins numai
prin subconºtient. Astfel, Unihipili pãzeºte intrarea în Suflet.
Aceasta este una din responsabilitãþile sale funcþionale. Ast-
fel, indiferent ce încercaþi sã comunicaþi sufletului, trebuie sã
fie inteligibil pentru Unihipili din interior. Simplitatea
copilãreascã, încrederea copilãreascã ºi aºteptãrile inocente
sînt, astfel, cerinþe prealabile esenþiale pentru rugãciunea
ºamanicã.

– 327 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 328

Kenneth Meadows

În timp ce orice abordare a Sinelui Superior trebuie sã


fie respectuoasã, ea nu trebuie sã fie umilã. Nu sînteþi nici clona
sa, nici robotul ºi nici sclavul sãu. Relaþia este de apropiere ºi
iubire. Numai oamenii al cãror Eu le auto-impune sã-ºi exercite
puterea asupra celorlalþi cer sã fie serviþi ºi trebuie sã inven-
teze cuvinte sonore ºi titluri elevate, nu întotdeauna de înþe-
les, pentru a se asigura cã este îndeplinit contactul. Avem
nevoie sã ne eliberãm de povara ºi nonsensul unor asemenea
condiþionãri ºi sã ajungem sã ne dãm seama cã ceea ce este
cu adevãrat important este calitatea mesajului care se comu-
nicã. Haideþi, aºadar, sã facem împreunã un experiment al unui
dialog ºamanic lipsit de nonsensuri.

..............................................................................................

EXPERIMENTUL 31

Dialogul ºamanic

Mergeþi în Colþul Liniºtit pe care vi l-aþi stabilit în casã


sau într-un alt loc cu concentrare de forþã, din exteriorul
locuinþei, unde sã puteþi sta confortabil ºi sã vã puteþi simþi
totalmente în voie, un loc unde sã fie puþin probabil sã fiþi
deranjaþi. Luaþi cu dumneavoastrã un carneþel ºi un pix.
Încercaþi sã vã înlãturaþi din minte orice gînd preala-
bil referitor la cel cu care urmeazã sã vorbiþi. Nu este nevoie
absolut de loc sã vã formaþi o imagine despre o persoanã
sau o divinitate anume. Orice imagine de acest gen pe care
aþi fi putut-o vedea, nu reprezintã altceva decît idei perso-

– 328 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 329

Diferitele noastre tipuri de “sine”

nale, prezente în minþile celor care le-au creat. Ele repre-


zintã numai rezultatul activitãþii Eului altcuiva, ºi nu Rea-
litatea autenticã, fiind proiecþii ale însãºi limitãrii care ne-a
blocat pînã acum, de-a lungul vieþii, accesul la trãirile supra-
conºtiente! În timp ce orice abordare a acestui Sine supe-
rior impune realizarea acesteia cu tot respectul cuvenit,
relaþia nu trebuie sã fie una de venerare, ci de iubire.
Este necesar sã aveþi intenþia clar formulatã în minte,
încã de la început. Contactul respectiv este menit ºi tre-
buie sã aducã cu el o schimbare – una produsã în starea de
aparentã „blocare“ survenitã în situaþia dumneavoastrã, în
rezultatul posibil al unei înlãnþuiri de evenimente ce sînt
în plinã desfãºurare, într-o relaþie sau referitor la o problemã
ce vã preocupã – în funcþie de scopul Sufletului ºi în armonie
cu Spiritul dumneavoastrã.
Cereþi lui Unihipili sã vã deschidã calea cãtre Aumakua.
Încercaþi sã vã imaginaþi o uºã care se deschide sau o perdea
ce este datã uºor la o parte. Adresaþi-vã „sinelui“ Sufletu-
lui aºa cum îl identificã cu respect însuºi Aumakua, cu
numele de Mentor sau Iubit, iar pe dumneavoastrã, A-Uhane,
denumiþi-vã Cel Iubit ºi stabiliþi recunoaºterea adevãratei
relaþii. Ea implicã atît procesul de dãruire, cît ºi pe cel de
primire – un schimb reciproc de energie – ca rezultat al
iubirii ºi respectului manifestat unul pentru celãlalt, pre-
cum ºi ca acordare a valorii pe care o meritã acestei relaþii
reciproce. Aceastã abordare este, aºadar, extrem de departe
de cea prezentînd „servitorul de nimic“ ºi „sclavul umil“,
zugrãvite într-o epocã demult apusã, cu speranþa vanã cã
vreun Personaj mãreþ din afara Creaþiei ar fi putut fi atins
plãcut de o asemenea manifestare de supunere.

– 329 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 330

Kenneth Meadows

Aumakua este un nume cu un sunet foarte plãcut.


Încercaþi sã-l folosiþi ca ºi cînd ar fi numele cuiva cu care
aveþi o relaþie de iubire ºi care vã este drag. Comportaþi-vã
firesc. Vorbiþi din adîncul inimii ºi nu din profunzimea minþii.
Spuneþi-i lui Aumakua cã îl iubiþi ºi cã aveþi o problemã pe
care aþi vrea sã o împãrtãºiþi. Apoi, descrieþi-vã problema
într-un mod plin de simþire. Povestiþi-o aºa cum este. Soli-
citaþi ajutorul ºi consilierea pentru obþinerea unui rezul-
tat benefic.
Scrieþi în carneþel rezumatul a tot ceea ce aþi spus.
Apoi, aºezaþi-vã în liniºte, cu atenþia treazã. Nu încercaþi
sã formulaþi nici un rãspuns în minte. Nu este absolut deloc
nevoie sã îl analizaþi în profunzime ºi sã încercaþi sã for-
mulaþi un rãspuns. Doar fiþi atent ºi aºteptaþi rãbdãtor un
rãspuns.
Acesta poate sã nu vã vinã sub formã de cuvinte. Poate
sã aparã, de exemplu, sub forma a ceva care sã vã atragã
atenþia ºi care sã se petreacã în aria dumneavoastrã de per-
cepþie. Miºcarea unei perdele poate, în faþa unei perdele
deschise. Foºnetul frunzelor în bãtaia vîntului. Zbaterea unei
insecte. Un desen sau o formã anume. O culoare sau, poate,
doar o senzaþie lãuntricã. O amintire care vã apare în minte.
De orice naturã ar fi rãspunsul primit, zugrãviþi-l în
cuvinte ºi descrieþi-l în carneþel. Dacã pare sã fie simbolic,
nu încercaþi sã-l interpretaþi. În momentul de faþã, vã con-
fruntaþi doar cu înregistrarea unui element care a surve-
nit brusc ºi în mod neaºteptat pentru percepþia dumnea-
voastrã, ºi nu cu încercarea de a-l explica.
Vorbiþi apoi cu Aumakua despre experienþa pe care toc-
mai aþi trãit-o. Dacã este ceva ce nu înþelegeþi, cereþi-i lui

– 330 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 331

Diferitele noastre tipuri de “sine”

Aumakua sã vã explice. Scrieþi-vã întrebãrile în carneþel ºi


aºteptaþi rãspunsul. Din nou, nu încercaþi sã vã folosiþi ima-
ginaþia sau sã construiþi un rãspuns. Fiþi doar receptiv, alert
ºi rãbdãtor!
În momentul în care vã vine rãspunsul, notaþi-l ºi pe
acesta. Dacã aveþi nevoie de clarificãri solicitaþi-le. Din nou,
scrieþi ceea ce aþi întrebat ºi aºteptaþi rãspunsul. Un rãspuns
vã poate sosi în foarte multe moduri, aºa cã rãmîneþi în
alertã. Ce vi se aratã? Ce vi se indicã?
Continuaþi în acest fel, notîndu-vã întrebãrile, deoarece
aceasta ajutã la atragerea atenþiei lui Unihipili ºi la con-
centrarea intenþiei.
În aºteptarea rãspunsului, va trebui sã învãþaþi sã ascul-
taþi liniºtea.
Rãspunsul va apãrea din nemiºcare. Uneori, rãspunsul
poate fi acela de a aºtepta – a aºtepta sã vi se arate. Apoi,
rãspunsul poate veni pe neaºteptate, prin sincronizare – ceva
asemãnãtor „coincidenþei“, a unei întîlniri întîmplãtoare sau
a ceva ce se petrece pe neaºteptate.
Dialogul ºamanic vã va aduce în viaþã rãspunsuri la
multe nelãmuriri majore, precum ºi la situaþii pentru
rezolvarea cãrora cãutaþi ajutorul.
Rãspunsul la rugãciuni nu este obþinut printr-o
gîndire pozitivã sau prin cine ºtie ce intervenþie divinã, ci
prin puterea creaþiei. El ia fiinþã prin intermediul celor patru
categorii de sine ale fiinþei multidimensionale, ce coopereazã
laolaltã, într-un act al creaþiei.
.......................................................................................

– 331 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 332

Kenneth Meadows

Ghicitul ºamanic
Un alt mijloc de comunicare cu Sinele superior se real-
izeazã prin intermediul ghicitului. Ghicitul ºamanic este o artã
strãveche, însã nu are de-a face cu prezicerile de noroc, super-
stiþiile sau cititul gîndurilor. Cuvîntul ghicit este definit, în cele
mai multe dicþionare, ca însemnînd „cãlãuzire divinã“. Astfel,
reprezintã un mod de consultare a unei inteligenþe superioare,
care se aflã în posesia unei ºtiinþe de un nivel superior. Ghi-
citul ºamanic reprezintã un mod de a consulta acea ºtiinþã de
nivel superior, aparþinînd Sinelui superior al persoanei care
cerceteazã. De fapt, ghicitul nu se referã la viitor ci la prezent.
De vreme ce majoritatea problemelor întîlnite în viaþa noas-
trã sînt auto-produse – adicã sînt produse de cãtre sinele Eului,
care cu greu poate ajunge sã gãseascã o soluþie prin interme-
diul propriei capacitãþi de raþionare – ghicitul reprezintã un
mijloc de obþinere a unei noi perspective, prin capacitatea de
vedea dincolo de limitele impuse situaþiei de cãtre sinele Eului
ºi, prin intermediul acþiunilor realizate în consecinþã, de a da
o nouã formã rezultatului aºteptat.
Ghicitul ºamanic este, mai degrabã, telepatic ºi intuitiv,
decît imaginativ ºi analitic, deoarece este, în mod esenþial, o
activitate a Spiritului. Aºa cum am subliniat mai înainte, Sinele
Sufletului nu poate fi contactat direct de cãtre sinele Eului,
prin folosirea raþiunii ºi intelectului. Acea cale duce numai cãtre
o prãpastie ce blocheazã accesul cãtre alte niveluri mai înalte
de percepþie. Iatã de ce atît de multe cãi, aºa numite „spiri-
tuale“, necesitã supunere oarbã faþã de o serie întreagã de

– 332 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 333

Diferitele noastre tipuri de “sine”

convingeri, deoarece calea de manifestare a „cunoaºterii“ este


mai presus de nivelul la care poate ajunge intelectul.
Deoarece ghicitul este o activitate subiectivã ºi, de aseme-
nea, extrem de personalã, ºamanistul îºi dezvoltã propria
manierã de punere în aplicare a unei metode oarecare. Un prin-
cipiu general este acela potrivit cãruia ºamanistul îºi con-
tacteazã Sinele superior ºi cere sã fie conectat la Sinele supe-
rior al persoanei care este interesatã de respectiva cercetare.
În orice caz, acest lucru se poate obþine numai dacã „sinele“
Sufletelor celor douã persoane sînt în deplin acord.
Un alt principiu fundamental al ªamanicii este acela cã
spaþiul ocupat de fiecare fiinþã vie este sacru – adicã rezervat
pentru acea persoanã – ºi, ca urmare, trebuie sã fie respectat.
Un ºamanist nu va pãtrunde cu intenþii în spaþiul altei persoane,
fãrã permisiunea sau aprobarea acestuia, iar acest lucru este
cu atît mai important atunci cînd se lucreazã la niveluri supe-
rioare de vibraþii.
Existã cîteva sisteme de ghicit disponibile în prezent care
pot funcþiona cu eficienþã pentru a avea posibilitatea obþiner-
ii de informaþii de la o conºtiinþã superioarã. Sistemele amintite
aici sînt menþionate în ordinea alfabeticã ºi nu în succesiunea
meritelor relative a importanþei sau chiar a propriei mele prefe-
rinþe personale.

I Ching
I Ching („Cartea schimbãrilor“) îºi are originea în China
Anticã, cu mii de ani în urmã, fiind, probabil, cel mai vechi
sistem de oracol cunoscut. Se bazeazã pe modele de schim-

– 333 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 334

Kenneth Meadows

bare care guverneazã fiecare aspect al vieþii, reprezentînd pen-


tru persoana care face cercetarea un mijloc de furnizare de
sfaturi referitoare la cel mai bun mod de tratare a unei proble-
me, spre obþinerea unui rezultat armonios. I Ching se bazeazã
pe aruncarea de beþe, monede sau cãrþi de joc pentru constru-
irea unei hexagrame menite sã înmagazineze, în cadrul mo-
delului sãu, atît problema, cît ºi soluþia sa. Dacã este abordat
cu mintea deschisã ºi sinceritate a obiectivelor, sistemul I Ching
va conecta persoana interesatã la un nivel de percepþie supe-
rior, în care ºtiinþa practicã este aplicatã pentru rezolvarea pro-
blemei care face obiectul respectivei preocupãri.

Runele
Runele sînt mai mult decît simboluri cu muchii ascuþite,
avînd înþelesuri „ascunse“. Ele au constituit instrumentele pri-
mordiale ale ºamanilor din Europa Centralã ºi de Nord. Runele
reprezintã modele ale puterilor energetice, care funcþioneazã
atît în „exteriorul“ cît ºi în „interiorul“ ecologiilor, pentru a
transmite principiul potrivit cãruia ceea ce pare sã se întîm-
ple în „exteriorul“ cuiva nu este decît o reflexie a ceea ce are
loc în „interiorul“ lui. Runele sînt un ajutor pentru realizarea
dezvoltãrii personale ºi cultivãrii Spiritului.
Ca ºi în cazul altor sisteme de ghicit, Runele au fost aso-
ciate cu forþe sinistre ºi oculte, nu numai prin acþiunea bigo-
tismului religios dar ºi datoritã folosirii lor de cãtre vrãjitori
ºi alte persoane ce au cãutat sã-ºi aroge puteri asupra seme-
nilor, fiind, de asemenea, depreciate, ca urmare a folosirii lor
drept mijloace de prezicere a norocului.

– 334 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 335

Diferitele noastre tipuri de “sine”

Ghicitul, aºa cum era practicat de ºamanii ce foloseau


runele, nu depinde de capacitatea de a interpreta o prezicere
fãcutã cu ajutorul acestor semne în concordanþã cu semnifi-
caþiile anterior date acestora de cãtre alte persoane. Mai
degrabã reprezintã capacitatea de a simþi în profunzime curge-
rea energiilor indicatã de combinaþia de puteri ale semnelor
runice ºi mesajul telepatic pe care-l conþin. A se vedea, în legã-
turã cu acest subiect, cartea mea „Forþa runelor“ (Rune Power,
Rider, 2001).

Cãrþile de ghicit ale Cãii Sacre


Acestea au fost realizate în ultimii ani de Jamie Sams, al cãrei
minunat nume amerindian este Hancooka Olowampi, care înseam-
nã „Cîntecul De La Miezul Nopþii“. Aceste cãrþi înmagazineazã
înþelepciunea strãveche a mai multor triburi bãºtinaºe amerindi-
ene, fiind astfel o sintezã a spiritualitãþii acestora. Ele îºi dovedesc
eficienþa pentru acei ce sînt familiarizaþi cu principiile roþii medi-
cinii ºi au o afinitate pentru cosmologia strãveche amerindianã.
Consilierea obþinutã prin folosirea bogatei game de imagine a
cãrþilor dã posibilitatea celui ce întreprinde cercetarea sã
recunoascã paºii propriei dezvoltãri ca persoanã ºi sã obþinã o
privire introspectivã asupra problemei ce-l preocupã în mod curent
ºi asupra învãþãmintelor conþinute de aceasta.

Tarot
Deºi cãrþile de Tarot sînt asociate cu misticismul
medieval, ele au o origine cu mult mai veche, deoarece sisteme

– 335 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 336

Kenneth Meadows

analoge au fost gãsite în cadrul cabalei evreieºti, în învãþãturile


ºcolilor „tainice“ caldeene ºi în tradiþiile spirituale ale
strãvechiului Egipt. Folosite ca metodã de explorare a ºtiinþei
înmagazinate în suflet, Tarotul este departe de a servi folosirii
sale atît de generalizate astãzi, legate de prezicerea viitoru-
lui. Existã multe variante diferite de Tarot, ce oferã laolaltã o
largã varietate de desene ºi conotaþii. Imaginile zugrãvite pe
fiecare dintre cãrþi întruchipeazã interpretarea artistului datã
forþelor arhetipale ºi principiilor implicate, însã nu picturile
reprezintã elementul de maximã importanþã pentru ºamanist
ºi nici semnificaþia simbolicã pe care ele intenþioneazã sã o
transmitã. Ceea ce conteazã este modul în care imaginile ºi
simbolurile îl afecteazã personal pe ºamanist dupã ce acesta
a fãcut conexiunea cu Sinele Superior al persoanei interesate
de realizarea cercetãrii.

Pendulul
În plus faþã de scopul folosirii sale, descris anterior, pen-
dulul poate fi utilizat, de asemenea, pentru realizarea unui dia-
log direct cu Marele Sine ºi obþinerea unor rãspunsuri directe
de tipul „da“ sau „nu“ la întrebãri specifice ºi precise. În orice
caz, aceastã metodã are efect numai atunci cînd Marele Sine
al persoanei care foloseºte pendulul este integratã în cadrul
corpului ºi este posibilã conexiunea imediatã.

– 336 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 337

Diferitele noastre tipuri de “sine”

Integrarea celor patru


categorii de „Sine“
Perspectiva pe care o are Sufletul nostru este diferitã de
aceea manifestatã de sinele Eului, iar trãirea de cãtre acesta
a realitãþii fizice este obþinutã numai prin intermediul
simþurilor noastre fizice. El se percepe pe sine însuºi nu ca pe
un element separat, ci ca parte integrantã a unui Întreg mai
mare, pãstrînd, totuºi o identitate individualã ºi o formã de
exprimare unicã. Aºadar, „Sinele“ Sufletului nostru are
cunoºtinþe mult mai bogate despre Sursa Supremã. Este, de
asemenea, aspectul cu cea mai mare „permanenþã“ din toate
elementele constitutive ale întregii noastre fiinþe. A fãcut parte
din existenþa noastrã înainte de apariþia corpului nostru fizic
ºi va continua sã supravieþuiascã ºi dupã moartea acestuia. Se
schimbã numai forma fizicã prin intermediul cãreia îºi gãseºte
exprimare ºi prin care trãieºte experienþa stãrii materiale – cor-
pul fizic.
Sinele Corpului reprezintã inteligenþa care controleazã
corpul fizic. Sinele Ascuns (Unihipili) este inteligenþa care con-
troleazã Corpul Energetic. Sinele Eului (A-Uhane) este
inteligenþa care controleazã Corpul Psihic. Sinele Superior
(Almakua) este inteligenþa care controleazã Corpul Sufletu-
lui. Unihipili reprezintã conexiunea dintre Sinele Corpului ºi
A-Uhane, precum ºi dintre A-Uhane ºi Aumakua. Spiritul este
Fiinþa Originalã – scînteia divinã, acel „Eu“ sau substanþã fun-
damentalã conºtientã de propria viaþã în toate dimensiunile
existenþei – fiind, astfel, acel „Eu Sînt“ care dã posibilitatea

– 337 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 338

Kenneth Meadows

Sursei Supreme sã se perceapã pe Ea Însãºi! Atunci cînd ni se


dã posibilitatea sã ne facem Sinele Superior sã participe activ
în viaþa de zi cu zi, relaþia noastrã cu „divinitatea“ se schim-
bã de la o simplã idee existentã în minte – o imagine mentalã
a unei fiinþe supranaturale ce existã în cine ºtie ce loc nebu-
los „Ceresc“ – ºi se transformã în realitatea practicã pãmîn-
teanã a lui „chiar acum“ ºi „chiar aici“.
Conectîndu-ne direct la Forþele Naturii – la Apã, Vînt ºi
Pãmînt; la Soare, Lunã ºi Stele; la arbori, flori ºi stînci – aducem
acelei energii direct în interiorul nostru ºi le facem sã sprijine
procesul creºterii persoanei noastre, al dezvoltãrii noastre evo-
lutive cãtre stadii superioare ale conºtiinþei ºi niveluri mai
sofisticate de percepþie, precum ºi cel al cultivãrii Spiritului.
ªamanica ne conecteazã, aºadar, cu Universul a cãrui substanþã
constitutivã este energia, precum ºi cu toate aspectele propriei
noastre fiinþe. Ne ajutã sã renunþãm la nevoia de a controla,
exploata ºi manipula, deoarece prin conectarea noastrã la pro-
pria Sursã lãuntricã, putem beneficia de o putere ce emanã
numai din interior. Prin intermediul acelei forþe interioare avem
posibilitatea sã vedem dincolo de obiceiurile noastre negative,
sã ne destindem din încordare ºi sã relaxãm supratensiunea
pe care singuri ne-am impus-o.
Stãpînirea modului de abordare a încercãrilor la care sîn-
tem supuºi pe timpul experienþei noastre umane, îndepãrtarea
limitãrilor trecutului ºi punerea în acord a sinelui Eului cu scop-
ul superior al Sufletului, vor avea ca rezultat, nu numai inte-
grarea tuturor categoriilor de „sine“ – o unitatea a „spiritelor“
cu Spiritul Unic – ci ºi intensificarea ºi expansiunea Luminii
Sufletului.

– 338 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 339

Diferitele noastre tipuri de “sine”

Atunci cînd, în cadrul strãvechilor „ºcoli de tainã“, un neo-


fit era sfãtuit „sã se cunoascã pe sine însuºi“, ceea ce se încer-
ca era cu mult mai mult decît realizarea unei cunoaºteri pro-
funde a naturii sinelui Eului. Ceea ce se indica era nevoia de
a veni în contact ºi de a recunoaºte întreaga fiinþã multidimen-
sionalã, intrînd în armonie cu „sinele“ diferitelor niveluri ºi
„corpuri“, într-o activitate integrantã de parteneriat, menitã
sã aibã ca rezultat îndeplinirea adevãratului scop al vieþii –
scopul Sufletului – ºi motivaþia încarnãrii.

– 339 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 340

Marele Mister
Sursa din care proveniþi, ca ºi mine,
Se gãsea acolo mai înainte ca Cerurile ºi Pãmîntul sã ia fiinþã.
Mai înainte ca Psihicul sã existe,
ªi înainte de a lua naºtere toate formele zãmislite de Psihic.
Mai presus de Spaþiu ºi de Timp,
Însã, paradoxal, cuprinsã în toate acestea.
Veºnic prezentã.
Aflatã pretutindeni.
Inepuizabilã ºi infinitã.
Este Sursa din care ºi voi ºi eu am apãrut
Ca fiecare din noi sã devenim un „Eu“,
O fiinþã creatã din substanþa primordialã a însãºi Sursei,
Spre a-i dãrui chiar Sursei înc-un ochi
Cu care propriul Sine sã-ºi perceapã
ªi sã trãiascã din plin miracolul
De a fi încã o altã proprie expresie a Sa.
Aceasta este minunea
De a fi noi înºine
Fiecare dintre noi.

Kenneth Meadows
Ianuarie 1993

– 340 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 341

CAPITOLUL DOISPREZECE

Calea iubirii
ºi a armoniei

L ao Tzu, înþeleptul chinez care a trãit în jurul secolu-


lui al V- lei Î.Hr. ºi a oferit multe lecþii din înþelep-
ciunea strãvechiului ºamanism, a vrut sã spunã ceva diferit de
bunãtate ºi perfecþiune moralã atunci cînd a scris „Calea vir-
tuþii“, în opera sa clasicã Tao Te Ching, pe care mulþi o apre-
ciazã în ziua de azi ºi o aºeazã între scrierile sacre ale altor
culturi. El nu se referea la tipul de virtute asociatã cu mora-
litatea, iar titlul acestei colecþii de scrieri nu se referã la etica
comportamentului uman. Virtutea la care se face referire
reprezintã o calitate care atrage dupã sine transformarea psi-
hicului ºi dã posibilitate adevãratei naturi spirituale a unei per-
soane sã îºi gãseascã expresie în viaþa practicã de zi cu zi. Ceea
ce ne învaþã Lao Tzu în scrierile sale reprezintã esenþa a ceea
ce, cu vreo 2500 de ani în urmã, era considerat la vremea
respectivã ca fiind o ºtiinþã strãveche, exprimînd-o în
ideogramele scrierii chinezeºti într-un mod care era relevant

– 341 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 342

Kenneth Meadows

ºi plin de înþeles pentru oameni sub impulsul unei noi Ere.


ªtiinþa strãveche la care se fãcea referire era cea a ºamanilor
taoiºti, ale cãror cunoºtinþe ºi învãþãturi, deºi universale, fu-
seserã transmise pe cale oralã doar puþinilor aleºi de-a lungul
vremurilor, pînã în timpurile lui Lao Tzu. Ceea ce a fãcut el a
fost sã recupereze aceste cunoºtinþe pentru beneficiul gene-
raþiilor viitoare.

Eul ºi limitãrile
Ceea ce afirma Lao Tzu era cã virtutea este o manifestare
a adevãratei naturi spirituale a fiinþei umane în modul în care
viaþa este trãitã. Expresia colocvialã „virtutea îºi are propria
rãsplatã“ înseamnã, de fapt, cã aceastã rãsplatã reprezintã per-
cepþia directã a vieþii trãite într-un mod virtuos – deci nu cea
primitã din partea unei autoritãþi exterioare, dupã moarte!
Atunci cînd Eul este încurajat sã-ºi îndeplineascã rolul sãu na-
tural de element de sprijin, menit, mai degrabã, sã serveascã
întreaga fiinþã, decît sã-i fie stãpîn, iar Spiritul este încurajat
sã preia conducerea, calitãþile virtuoase au posibilitatea de
a-ºi gãsi o formã de manifestare efectivã, în sfera existenþei fi-
zice. În orice caz, atunci cînd Eului i se permite sã aibã con-
trolul, el cere în mod imperios drepturi exclusive de existenþã.
El ne absoarbe întreaga atenþie ºi atunci cînd este alimentat
cu laude ºi încurajat de lãcomie, ne þine îngrãdiþi de limitãrile
existente în sfera fizicã ºi psihicã, create chiar de el.
Transformarea impusã asupra psihicului reprezintã un pro-
ces de spargere a barierelor. Reprezintã eliberarea psihicului

– 342 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 343

Calea iubirii si, a armoniei

din îngrãdirile sale. Limitãrile sînt în esenþã forme de energie.


Energiile limitative sînt energiile fundamentale ale Eului. Eul,
avînd încredinþatã responsabilitatea alegerilor ºi realizarea acþi-
unilor decisive, le alege în mod invariabil pe acelea care îi
menþin funcþia de control ºi îl þin izolat de oricare aspect al
totalitãþii fiinþei noastre. El cautã sã se satisfacã, sã se dez-
volte, sã se extindã, sã se ridice, inducîndu-ne senzaþia cã el
reprezintã fiinþa noastrã în totalitate.
În relaþia cu totalitatea fiinþei noastre compozite, Eul
reprezintã un adversar. Nu un adversar reprezentat de o enti-
tate exterioarã, ci unul care apare sub forma unei forþe lãun-
trice care ne împiedicã de la trãirea senzaþiei noastre esenþiale
de întregime ºi ne menþine într-o stare de separare. Sinele Eului
este cel care ne împiedicã sã percepem pe deplin, nu numai
apropierea noastrã de naturã, ci ºi însãºi ideea de-a ne identi-
fica, realmente, cu ea, cã împreunã cu aceasta, reprezentãm
un întreg. Sinele Eului este cel care aºeazã bariere în calea
capacitãþii noastre de înþelegere, deoarece el urmãreºte întîie-
tatea faþã de Sinele nostru Spiritual natural. El vrea sã fie, mai
degrabã, stãpînul, decît servitorul Spiritului ºi urmãreºte ori
sã întunece Spiritul, conducîndu-ne, prin intermediul logicii,
la concluzia cã Spiritul nu existã, ori sã se aºeze el însuºi în
locul Spiritului ºi, astfel, sã devinã factorul hotãrîtor. El poate
chiar sã ne înºele, dîndu-se drept Spirit: adversarul, prin înºelã-
ciune, apãrînd ca divinitate! Iatã suprema inversare de roluri.
Asumîndu-ºi rolul de Stãpîn în locul celui de slujitor, Sinele
Eului se hrãneºte cu vanitate ºi lucreazã împotriva fiinþei mul-
tidimensionale, în loc sã manifeste virtutea de a permite Spi-
ritului sã-ºi gãseascã expresie prin intermediul sãu. Acesta este
adevãratul sãu obiectiv – sã serveascã Spiritul ºi, fãcînd aceas-

– 343 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 344

Kenneth Meadows

ta, sã dezvolte virtuþile existente. Aceasta este calea naturalã.


La acest lucru s-a referit Lao Tzu în scrierile sale. Acesta este
adevãrul ascuns conþinut în mituri, legende ºi povestiri popu-
lare din toate culturile ºi tradiþiile. Acesta este adevãrul ascuns,
conþinut în toate scrierile sacre!
Simþurile noastre „limitate“ ne spun cã sîntem separaþi,
cã realitatea este cã sîntem o parte a marelui Întreg. Simþurile
noastre limitate ne spun cã trupul nostru fizic e solid, cã reali-
tatea este cã acest corp de carne ºi oase este fãcut din atomi,
compuºi în majoritatea lor, din spaþiu „gol“. Simþurile noas-
tre limitate ne spun cã sîntem nemiºcaþi, cã realitatea este cã
pãmîntul de sub picioarele noastre aparþine unei planete ce
se roteºte mai mult cu 530 de km/h (aproape 300 de mile/h),
trecînd ca fulgerul prin spaþiu cu o vitezã incredibilã, pe cînd
Pãmîntul îºi face cãlãtoria anualã în jurul Soarelui. Aceleaºi
simþuri limitate ne spun cã avem un singur corp cînd reali-
tatea este cã avem mai multe, fiecare din ele compuse dintr-o
„substanþã“ diferitã.
Energiile noastre limitatoare sînt ca nisipul sau apa ce
intrã în uleiul motorului unui automobil, împiedicîndu-l sã
funcþioneze cu eficienþa ºi eficacitatea cu care a fost proiec-
tat.
Limitãrile ne blocheazã capacitatea de a da formã de expri-
mare substanþei fundamentale ce se aflã în noi ºi modificã nega-
tiv exprimarea energeticã a Spiritului, schimbînd ceea ce sîn-
tem ºi ceea ce avem capacitatea sã devenim. Astfel, sîntem
împiedicaþi sã ne manifestãm cele mai creative aspecte pro-
prii, avînd drept rezultat faptul cã vieþile noastre rãmîn, în
majoritatea lor, neîmplinite. Substanþa noastrã fundamentalã
spiritualã reprezintã însãºi sursa ºi baza forþei noastre –

– 344 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 345

Calea iubirii si, a armoniei

„medicamentul“ nostru. Dezvoltarea multidimensionalã pre-


zintã o recunoaºtere a ceea ce este substanþa fundamentalã
spiritualã ºi ne dã, astfel, capacitatea ca indivizi sã ne dezvoltãm
potenþialele calitãþi pînã la un nivel mult mai înalt de pleni-
tudine. Dezvoltarea personalã, în acest context, nu este doar
o chestiune de îmbunãtãþire a personalitãþii, deoarece perso-
nalitatea nu sîntem „noi înºine“, ci doar ceva ce posedãm ca
mijloc de exprimare a propriei identitãþi unice. Este o „faþã“
pe care adevãratul Eu o „poartã“, pentru a se înfãþiºa lumii
fizice. În multe tradiþii bãºtinaºe, craniul uman nu era privit
ca un obiect sinistru, aºa cum se întîmplã adesea în ziua de
azi. Era un simbol respectat ºi venerat, care indica existenþa
unei alte realitãþi dincolo de aparenþele faciale, acestea fiind
doar o „mascã“ pe care adevãratul individ o poartã!
Sinele Eului reprezintã, prin urmare, o influenþã adver-
sã ce stã la baza gîndurilor ºi emoþiilor noastre ºi, care, de fapt,
ne încãtuºeazã din interiorul nostru în lanþurile sclaviei,
menþinîndu-ne într-o continuã stare de restricþie ºi fricã ºi
împiedicîndu-ne sã ajungem la înþelegerea esenþialului în ceea
ce ne priveºte: cine ºi ce anume sîntem, de ce ne aflãm aici ºi
care ne este obiectivul esenþial. El face comparaþii pe baza
aparenþelor superficiale ºi aºeazã responsabilitãþi, luînd în cal-
cul influenþele externe, condamnîndu-i pe alþii pentru propri-
ile lipsuri. În momente de necaz, de dezastru, sinele Eului chiar
va comuta responsabilitãþile, aruncînd vina asupra unei
divinitãþi externe ºi condamnînd-O pentru cã a permis ca
respectivele evenimente sã aibã loc.
Sinele Eului genereazã energii negative ce stau la baza
majoritãþii sentimentelor de nenorocire, nefericire ºi nemulþu-
mire existente în lume. ªtiinþa medicalã contemporanã desem-

– 345 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 346

Kenneth Meadows

neazã subconºtientul ca vinovat de aceastã influenþã adversã.


În psihoterapie, aceastã abordare este menitã sã aducã sub con-
trol energiile negative ºi distructive ale conºtientului, prin supri-
mare ºi distragere – prin folosirea unei medicaþii adecvate ºi
a gîndirii pozitive. Religia contraatacã aceastã influenþã adver-
sã prin exercitarea credinþei, care este privitã ca o calitate spiri-
tualã sinonimã cu convingerea. Însã credinþa nu reprezintã
deloc, prin ea însãºi, o calitate spiritualã, ci doar o altã manierã
de a ne folosi capacitãþile psihicului. Credinþa religioasã comutã
responsabilitatea de la individ cãtre o autoritate externã – o
divinitate personalã. Credinþa reprezintã o combinaþie a energi-
ilor convingerii ºi încrederii ºi nu este o virtute prin ea însãºi,
ci o forþã ce poate fi folositã ori pentru scopuri binevoitoare
ºi armonioase, ori pentru obþinerea de efecte vãtãmãtoare. Cu
alte cuvinte, credinþa are nevoie sã fie condusã de înþelepci-
une. Istoria abundã de exemple de credinþã transformatã în
persecutarea ºi distrugerea celor care nu au dorit sã participe
orbeºte la îndeplinirea preceptelor sale. Numai celor orbi li se
cere sã creadã. Nu este nevoie absolut deloc sã credem în Soare,
în Lunã sau în Pãmînt, în munþi, dealuri ºi vãi, în lacuri ºi rîuri
sau în iarba de sub picioarele noastre. Ele se aflã acolo. Le
putem percepe, deoarece existã lumina care ne dã posibilitatea
de a le vedea. Numai un orb are nevoie sã creadã cã existã lumi-
na! Aºadar, convingerea poate chiar sã îngreuneze înþelegerea
spiritualã, deoarece poate împiedica inteligenþa sã ofere
cãlãuzirea necesarã acþiunilor sale ºi, astfel, sã devinã ea însãºi
o altã energie „limitatoare“, la fel cu celelalte.
Energia limitatoare nu poate continua într-o stare de sus-
pensie. Ea trebuie sã se ducã undeva, iar acel „undeva“ este,
adesea, o parte a corpului fizic unde ea se acumuleazã ºi se

– 346 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 347

Calea iubirii si, a armoniei

manifestã, în forma sa finalã, ca o limitare fizicã. Acumularea


acelor energii limitative accelereazã procesul de îmbãtrînire,
produce înþepenirea ºi lipsa de flexibilitate a membrelor,
cauzeazã dezechilibre în funcþionarea organelor vitale, avînd
ca rezultat probleme cardiace, renale, pulmonare ºi aºa mai
departe. Acumularea de energii limitative în corpul fizic repre-
zintã cauza realã a multor afecþiuni ce slãbesc ºi chiar ameninþã
viaþa organismului aflîndu-se, totodatã, la originea deranja-
mentelor psihologice ºi emoþionale ce dau naºtere, mai apoi,
la atît de multã nefericire ºi durere în viaþa oamenilor.

Dispersarea energiilor limitatoare


Acumularea de energii limitatoare poate sã fie dispersatã
numai în momentul în care acþionãm de pe o poziþie de forþã
situatã în propria noastrã sursã de energie. Acesta este unul
din beneficiile ºamanicii, deoarece ea ne ajutã sã tratãm direct
cu acest tip de energie prin generarea energiei Chi – acea forþã
lãuntricã, etericã ce dã viaþã, se dezvoltã ºi opereazã în per-
fectã armonie cu energiile pozitive ale corpului, psihicului ºi
Spiritului. Existã patru surse principale de Chi – Aerul, Soarele,
Apa ºi Pãmîntul.

Chi din Aer este absorbit prin respiraþie, revitalizînd


ºi stimulînd.
Chi din Soare (Foc) învioreazã ºi este expansiv.
Chi din Apa încãrcatã cu energie solarã este foarte
liniºtitoare ºi vindecãtoare.

– 347 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 348

Kenneth Meadows

Chi din Pãmînt este absorbit prin tãlpi ºi din mîn-


carea pe care o mîncãm, ea însãºi avînd originea în Pãmînt.

Copacii ºi plantele absorb energia Chi din Aer, Soare, Apã


ºi Pãmînt ºi o emanã în mari cantitãþi. De aceea petrecerea
timpului printre copaci poate genera efectul benefic pe care-l
cunoaºtem. Însã, cum generãm energie Chi pentru noi înºine?
Mai întîi, prin motivaþie ºi intenþie. Chiar intenþia de a gene-
ra energii armonioase în corp aduce primul flux de Chi. Însã,
trebuie, ca iniþial, sã luãm decizia de a ne aºeza în direcþia
Iubirii ºi Armoniei ºi a elimina energiile limitatoare pe care
le-am acumulat în corp. Cu cît mai puternicã este intenþia ºi
cu cît mai profund este simþitã, cu atît mai mare va fi curge-
rea energiei Chi menite sã spele ºi sã îndepãrteze caracterul
negativ, scãpînd de limitãri ºi înlocuindu-le cu armonia.
În ªamanicã este fundamentalã înþelegerea faptului cã
Natura reprezintã un sprijin foarte puternic pentru aceia care
aleg calea Iubirii ºi Armoniei. Într-adevãr, ruperea legãturii cu
Natura este ceea ce a adus în timpurile moderne creºterea stre-
sului, neliniºtii ºi a fricii în viaþa oamenilor. Conectarea direc-
tã la energiile Naturii – Apã, Vînt, Pãmînt; Soare, Lunã, Stele;
arbori, florã, stînci – aducem aceste energii direct în corpul
nostru, iar ele sprijinã procesul de conectare cu Eul nostru,
aflat pe cel mai profund nivel lãuntric. Roata Medicinii este o
structurã care ajutã la conectarea noastã cu acest important
element de sprijin ºi serveºte drept o altã manierã de abordare
a limitãrilor.

– 348 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 349

Calea iubirii si, a armoniei

Fetiºurile
Multe popoare aborigene au o metodã puternicã de dis-
persare a energiilor limitatoare. Acest lucru este realizat prin
intermediul folosirii unui fetiº – o tehnicã extrem de puþin înþe-
leasã ºi consideratã aproape unanim ca maleficã, datoritã bigo-
ismului, ignoranþei ºi superstiþiei. Un fetiº este, pur ºi simplu,
un obiect realizat din materiale naturale, cãreia i se dã formã
umanã sau animalã. Scopul sãu este de a servi drept punct de
concentrare a energiilor limitatoare pe timpul confecþionãrii
sale ºi pentru a simboliza respectivele energii, pe timpul cer-
emonialului de ardere a sa, în cadrul unui ritual al focului. El
nu are putere prin el însuºi. Arderea simbolizeazã transformarea
acelor energii limitatoare în calitãþile pozitive ce pot apãrea
din cenuºa lor.
Scopul unui ritual al focului este de a transmite un mesaj
clar subconºtientului (lui Unihipili) prin intermediul folosirii
simbolurilor puternice. În acest caz, limitãrile care au fost iden-
tificate ca fiind la originea durerilor, supãrãrilor, suferinþelor,
necazurilor, restricþiilor ºi privãrilor capãtã formã, prin inter-
mediul fetiºului ºi sînt arse în mod ceremonios, pentru a indi-
ca, astfel, izgonirea ºi transformarea lor. Reprezintã o
manierã de împingere la o parte a Eului pentru ca strãlu-
cirea Spiritului sã poatã rãzbate; deoarece mãreþia Spiritu-
lui este cu atît mai pregnantã cu cît modestia Eului este mai
evidentã.
Materialele necesare pentru realizarea unui fetiº sînt
adunate cel mai bine pe timpul plimbãrilor meditative, rea-

– 349 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 350

Kenneth Meadows

lizate cu intenþia de a aduna elemente care sã aminteascã de


trãsãturile particulare, condiþiile, situaþiile sau evenimentele
care au dat naºtere limitãrilor pe care vrem sã le îndepãrtãm.
De exemplu, rãmurele, conuri, ghinde, ierburi, frunze, flori,
fructe de pãdure, pene, smocuri de pãr sau blanã de animal.
O scurtã ramurã cãzutã la pãmînt poate servi drept „coloanã
vertebralã“, în jurul cãreia pot fi modelate corpul ºi trãsãturile.
În procesul de colectare a acestor materiale, aveþi grijã sã nu
faceþi rãu nici unui copac sau plante sau sã cauzaþi vreo vãtã-
mare mediului înconjurãtor. Un important principiu al
ªamanicii este acela cã natura trebuie respectatã ºi mediul
înconjurãtor protejat.
Roata Medicinii mandala este folositã ºi ea ca mijloc de
conectare ºi identificare cu limitãrile specifice urmãrite, ast-
fel încît poate fi utilizatã cu eficienþã în situaþia folosirii metodei
fetiºurilor ºi a arderii acestora. „Lucrul“ cu Direcþiile, realizat
în cadrul urmãtorului experiment, se poate face într-o singurã
zi sau, dacã este necesar, se poate întinde pe parcursul a douã
sau mai multor zile.

.......................................................................................

EXPERIMENTUL 32

Îndepãrtarea limitãrilor

Pregãtiþi-vã pentru o plimbare meditativã într-un loc


împãdurit. Luaþi cu dumneavoastrã un mic compas de buzu-
nar ºi o traistã sau o pungã pentru materialele pe care le

– 350 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 351

Calea iubirii si, a armoniei

veþi aduna. Tot acest experiment trebuie sã fie realizat într-


o manierã relaxatã, lipsitã de grabã, astfel încît este mai bine
sã nu se stabileascã o limitã anume de timp. Lãsaþi-l, doar,
„sã se petreacã“.
Cãutaþi, mai întîi, ceva potrivit pentru a realiza ºira
spinãrii fetiºului. O micã bucatã tãiatã dintr-o ramurã cãzutã
ar putea întruchipa o coloanã vertebralã bunã ºi rezisten-
tã. Odatã ce aþi obþinut coloana vertebralã, puteþi începe
activitatea de direcþionare.
Haideþi sã începem cu estul, care, pe Roata Medicinii
este asociat cu iluminarea care activeazã miraculoasa forþã
energizantã care izbucneºte în zorii fiecãrei noi zile. În ciclul
anual, estul reprezintã prospeþimea primãverii, care începe
cu echinocþiul de primãvarã ºi cu creºterea ce presupune
schimbãri rapide. La baza ei stã energia de pionierat pe care
o implicã orice nou proiect, ºi înviorarea ce vine odatã cu
iniþierea oricãrui nou început. În cadrul ciclului vieþii repre-
zintã perioada copilãriei ºi a învãþãrii rapide.
Pe timpul realizãrii plimbãrii meditative cãtre est,
amintiþi-vã perioada propriei copilãrii ºi identificaþi limitãrile
negative dobîndite în urma influenþei pãrinþilor, profesorilor
ºi, în general, a oamenilor care ºi-au pus accentul asupra
dezvoltãrii dumneavoastrã. Aþi fost, cumva, dezavantajat în
vreun fel – ºi, dacã da, cum anume? Ce lucruri le-aþi vãzut
ca fiind de condamnat la pãrinþi – lucruri pe care le-au fãcut
sau pe care, dimpotrivã, nu au reuºit sã le facã? Ce expe-
rienþe trãite pe timpul anilor de formare, care v-au influ-
enþat în mod advers, puteþi identifica drept vina pãrinþilor,
profesorilor sau oricãror altor persoane care au avut o influ-
enþã puternicã asupra dumneavoastrã pe timpul copilãriei?

– 351 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 352

Kenneth Meadows

Alegeþi un cuvînt sau mai multe care sã desemneze ºi prin


care sã descrieþi respectiva limitare. Apoi, uitaþi-vã în jur
dupã ceva ce s-ar putea identifica cu aceastã limitare, în
vreun fel, ceva care sã vã serveascã drept simbol al acelui
aspect din viaþã. Poate lua forma unei ghinde de pe jos sau
se poate ascunde în textura unei frunze, ori într-un
mãnunchi de ierburi. Poate fi întîlnit în culoarea unei flori,
în grãmada de spini a unui stejar veºnic verde sau în þepuºa
ameninþãtoare a unui ghimpe dintr-o tufã de trandafiri.
Faceþi o colecþie din toate elementele care vi se par sem-
nificative ºi vã pot servi ca reprezentãri ale acelor aspecte
din copilãrie ce ar fi putut avea un efect advers ºi din
înlãnþuirea cãrora doriþi, acum, sã fiþi eliberat.
Urmãtoarea etapã este realizarea unei plimbãri medi-
tative cãtre sud, deoarece vom traversa Roata Medicinii
într-o direcþie circularã cãtre Soare.
Pe Roata Medicinii, Soarele este asociat cu perioada din
timpul zilei cînd Soarele este cel mai puternic, astfel încît
îl putem asemãna cu realizarea unei activitãþi ºi perioada
de maximã eficienþã pentru exercitarea energiilor noastre,
dezvoltarea puterilor ºi obþinerea de recompense pentru strã-
daniile noastre. În cadrul ciclului anual, sudul este asociat
cu vara, anotimpul care începe cu solstiþiul de varã ºi perioa-
da înfloririi. În ciclul vieþii, reprezintã anii tinereþii mature,
cînd se stabileºte modelul de viaþã. Reprezintã timpul con-
cretizãrii planurilor ºi ambiþiilor, al fãuririi de asociaþii
parteneriale, încheierii de cãsãtorii ºi creºterii copiilor.
Pe timpul plimbãrii cãtre sud analizaþi-vã visele avute
iniþial referitoare la munca dumneavoastrã, relaþiile perso-
nale ºi condiþiile de viaþã. Care au fost factorii care s-au

– 352 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 353

Calea iubirii si, a armoniei

dovedit a fi frustranþi pentru aspiraþiile dumneavoastrã ºi


au împiedicat sã devinã realitate planurile pe care le-aþi fãu-
rit? Care sînt factorii care au cauzat dificultãþile întîlnite
în stabilirea relaþiilor personale ºi le-au împiedicat dez-
voltarea pe care aþi fi aºteptat-o? Analizaþi elementele care
au produs apariþia obstacolelor ºi a neplãcerilor emoþionale
întîlnite.
Din nou, cãutaþi în jur articole din Naturã potrivite sã
fie puse deoparte pentru a vã confecþiona fetiºul dorit, menit
sã reprezinte fizic ceea aþi identificat deja ca origine a limi-
tãrilor negative prezente în viaþa dumneavoastrã.
Îndreptaþi-vã, apoi, cãtre vest, direcþie care, pe Roata
Medicinii, este asociatã cu maturitatea, ce se dezvoltã din
dobîndirea puterii lãuntrice cîºtigate în urma experienþelor
personale. În cadrul ciclului diurn, vestul indicã momen-
tul înserãrii, iar în ciclul anual el marcheazã anotimpul toam-
nei, începînd cu momentul echinocþiului de toamnã –
timpul propice pentru a ne bucura de roadele muncii depuse.
Raportat la perioada întregii vieþi, acest interval reprezin-
tã timpul consolidãrii.
Vestul pune accent pe aspectele materiale ºi fizice ale
vieþii. Astfel, pe timpul cît plimbarea vã poartã paºii cãtre vest,
gîndurile trebuie sã vi se îndrepte cãtre acele lucruri ce s-au
constituit în obstacole materiale pentru dumneavoastrã, limi-
tîndu-vã fizic ºi împiedicîndu-vã sã faceþi în viaþã schimbãrile
dorite. Analizaþi cu atenþie cãror condiþii, circumstanþe sau
lucruri le purtaþi încã grija, dupã mult timp încã dupã ce aces-
tea ºi-au îndeplinit scopul stabilit, îngreunîndu-vã viaþa. Iden-
tificaþi acele limitãri ce vã menþin ancorat în inerþie, sãpîn-
du-vã de fapt, la propriu, integritatea fizicã.

– 353 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 354

Kenneth Meadows

Cãutaþi elemente pentru realizarea fetiºului ce vor


reprezenta limitãrile identificate în vest.
Acum, cãtre nord. Pe Roata Medicinii, aceastã direcþie
este asociatã cu claritatea în gîndire, cu vizualizarea clarã
a ceea ce urmeazã de fãcut, precum ºi cu înþelepciunea ce
derivã din experienþa practicã. Este relaþionat cu timpul
nopþii ºi intervalul de odihnã ºi împrospãtare a forþelor, din
cadrul ciclului diurn. În cel anual, este perioada rezervatã
iernii, începînd cu solstiþiul de iarnã, în timp ce, din punct
de vedere al ciclului vieþii, este perioada retragerii din activ-
itate ºi a reînnoirii.
Nordul este relaþionat cu sfera gîndurilor ºi a ideilor,
cu cea a intelectului, ca ºi cu domeniul legilor ºi regula-
mentelor prin care ne formulãm propriile limitãri. Nordul
este locul în care putem examina cu mai multã atenþie pro-
priile noastre limitãri psihice, în care putem stabili cu mai
multã precizie în ce locuri ni le-am aºezat în cale. Anali-
zaþi ce limitãri vã produc efectele resimþite în prezent, limi-
tãri auto-impuse prin acþiunea unor idei pe care le vedeþi
clar acum ca fiind false. Ce anume v-a împiedicat sã per-
cepeþi lucrurile drept ceea ce sînt cu adevãrat? Identificati
respectivele condiþionãri ºi cãutaþi în jur materialele potri-
vite cu care sã le reprezentaþi fizic în cadrul fetiºului ce-l
confecþionaþi.
În sfîrºit, sã ne deplasãm, acum, cãtre Centru. Pentru
aceastã locaþie, puteþi „lucra“ cu o mai mare eficienþã chiar
în Locul Liniºtit din interiorul casei dumneavoastrã,
deoarece Centrul este locul în care puteþi analiza cu atenþie
toate datele adunate din cele patru Direcþii ºi sã le aduceþi
laolaltã, modelînd ºi completînd, astfel, fetiºul.

– 354 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 355

Calea iubirii si, a armoniei

În centrul tuturor limitãrilor conºtientizate vã veþi


regãsi temerile. Recunoaºteþi cã, indiferent ce temeri ar
putea exista, ele sînt, în majoritatea lor, imaginare. Teme-
rile imaginare pot fi definite ca preocupãri dureroase acute
ºi adesea emoþionale despre ceva ce încã nu s-a întîmplat.
Deºi foarte puternice, acestea reprezintã, totuºi, un factor
de limitare psihicã. Adevãratele temeri ameninþã integritatea
vieþii, deoarece ele se referã la supravieþuirea fizicã realã.
Temerile imaginare existã numai în minte ºi se referã la o
realitate proprie a acestora, fapt ce cauzeazã slãbirea rezis-
tenþei. Acestea ne pot înþepeni într-o stare apropiatã de sen-
timentul de neajutorare ºi disperare.
Primul pas în îndepãrtarea acestor temeri este sã le
recunoaºtem drept ceea ce sînt.
Teama de a nu fi plãcut?
Teama de a nu supãra pe cineva?
Teama de a spune adevãrul?
Teama de a fi singur?
Teama de a pierde sursa de venit?
Teama de inutilitate?
Amintiþi-vã, doar, aceste temeri. Recunoaºteþi-le. Iden-
tificaþi-le. Aveþi, acum, puterea de a le izgoni, deoarece aveþi
curajul sã le înfruntaþi. Forþa aceasta se aflã în interiorul
dumneavoastrã, deoarece acolo se aflã Sursa inepuizabilã
– forþa Spiritului care v-a vãzut trecînd prin foarte multe
traume ºi v-a dat posibilitatea sã faceþi faþã tuturor teme-
rilor simþite. Cu toate acestea, sînteþi încã aici. Viu. Un
adevãrat supravieþuitor! Deci, modelaþi acele temeri pe care
le-aþi identificat, creînd acel fetiº. Lãsaþi fetiºul sã vã absoar-
bã grijile. Scoateþi-le din viaþa dumneavoastrã ºi introduce-
þi-le în acel fetiº!

– 355 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 356

Kenneth Meadows

Iertaþi pe toþi acei care v-au greºit. Aceasta nu înseam-


nã sã treceþi cu vederea acþiunile vãtãmãtoare ale acesto-
ra, ci sã-i iertaþi – deoarece iertarea vã elibereazã din orice
strînsoare sau de orice presiune pe care persoanele respec-
tive ar putea sã o aibã, încã, asupra dumneavoastrã. Iertarea
se aplicã, de asemenea, faþã de orice ar fi neglijat sã facã
persoanele vizate. Ori ceea ce ar fi – iertaþi. Ignoraþi ºi tre-
ceþi mai departe.
Apoi, iertaþi-vã pe dumneavoastrã înºivã. Uneori, acest
lucru este chiar mai dificil de fãcut decît sã îi iertãm pe alþii.
Eliberaþi-vã din lanþurile care v-au þinut încãtuºaþi. Nu aþi
ºtiut atunci ceea ce ºtiþi acum. Acesta este momentul reîn-
noirii. Este timpul dezvãluirii dumneavoastrã, astfel încît sã
puteþi sã deveniþi ceea ce sînteþi de fapt. Acesta este momen-
tul dezvãluirilor în ceea ce vã priveºte.
Veþi urmãri cum acele temeri se vor consuma în faþa
dumneavoastrã – se vor preschimba în ocazii de-a vã furniza
noi puteri, de care nu trebuie sã vã mai temeþi, deoarece
nu mai au nici o putere asupra dumneavoastrã. Acum, dum-
neavoastrã aveþi puteri depline asupra lor.
Fetiºul poate fi fãcut la fel de frumos sau la fel de urît
pe cît consideraþi de potrivit, precum ºi la fel de complicat
sau de simplu pe cît îl doriþi sã fie. Nu este menit a fi arã-
tat celorlalþi. Semnificaþia ºi relevanþa sa sînt în întregime
personale pentru dumneavoastrã, autorul care le-a mode-
lat. Reprezintã întreaga gamã de limitãri pe care le-aþi
recunoscut în dumneavoastrã înºivã ºi pe care, acum, doriþi
sã le izgoniþi din viaþã, astfel încît noi puteri sã poatã lua
fiinþã din cenuºa acestora, cînd fetiºul va fi mistuit de flacãra
ce va simboliza pentru dumneavoastrã focul Spiritului.

– 356 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 357

Calea iubirii si, a armoniei

Atunci cînd fetiºul este gata, noul pas al acestui expe-


riment este constituit de arderea sa. Aceasta poate fi fãcutã
în cadrul unei ceremonii private, acasã, dacã aveþi un
ºemineu. Dacã nu, aceastã acþiune se va sãvîrºi în afara casei,
într-o parte izolatã ºi sigurã a grãdinii, poate, sau în vreun
alt loc în care nu veþi atrage atenþia asupra dumneavoas-
trã.
Tot ceea ce vã trebuie sînt cîteva foi de hîrtie de ziar
fãcute ghemotoc sau rupte în fîºii ºi cîteva ghinde sau beþe
uscate care, odatã aprinse, sã producã o flacãrã care sã ardã
suficient de mult încît sã poatã mistui fetiºul respectiv,
atunci cînd acesta va fi aruncat în vîlvãtaia focului.
Pe timpul cît priviþi fetiºul arzînd, analizaþi în profun-
zime. Încercaþi sã simþiþi cã toate limitãrile pe care le-aþi
identificat înãuntrul propriei fiinþe sînt strãmutate,
deoarece v-aþi pregãtit în mod voit sã renunþaþi la ele. Privind
fetiºul arzînd, priviþi, de fapt, prin intermediul acestei ac-
þiuni simbolice, limitãrile care se difumineazã treptat, chiar
în faþa ochilor dumneavoastrã.
..................................................................................

Forþa iubirii
Îndepãrtarea condiþionãrilor ne elibereazã de nevoia de
a manipula ºi exploata, în scopul de a reuºi sã deþinem con-
trolul, ºi ne ajutã sã ne conectãm la o forþã intrinsecã ce nu
poate fi atinsã ºi manipulatã – forþa Iubirii, care nu este externã,
aºa cum se presupune în mod obiºnuit, deoarece ea se poate

– 357 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 358

Kenneth Meadows

întîlni numai în interior. Aceasta este adevãrata Iubire – nu do-


rinþã fizicã sau auto-satisfacþie emoþionalã, deghizate în Iubire
ºi cãutînd doar satisfacerea simþurilor fizice. Acestea nu sînt
decît parodii ale Iubirii, o falsã iubire care doar priveazã Spi-
ritul de integritatea sa – adicã, de adevãrata sa naturã ºi con-
stituþie – astfel încît nu poate fi cultivatã. Adevãrata Iubire nu
este exterioarã ºi poate fi întîlnitã numai în interior, deoarece
ea se aflã chiar în acelaºi loc cu Sursa. Natura adevãratei Iubiri
este energia creativã aflatã în noi ºi în Univers! Reprezintã ener-
gia de legãturã care dã posibilitatea forþei magnetice dintre elec-
troni ºi protoni sã fie susþinutã ºi, astfel, sã se menþinã mate-
ria laolaltã! Este ceea ce dã putere atracþiei gravitaþionale ºi
menþine Pãmîntul, planetele ºi stelele pe traiectoriile ºi orbitele
lor precise, în Univers. Astfel, adevãrata Iubire nu este satis-
facerea simþurilor fizice, în scopul realizãrii auto-satisfacþiei
– care, în cel mai bun caz, nu este altceva decît un schimb limi-
tativ de energii – ci, este o dãruire necondiþionatã de sine, este
o îngemãnare totalã cu cel iubit. Fiecare din noi, ca Spirit, am
luat fiinþã ca rezultat al îngemãnãrii totale ale aspectelor Yin
ºi Yang ale Universului. Noi sîntem copiii lui Dumnezeu prin
originea noastrã, nu prin adopþie, ca urmare a vreunei iniþieri
religioase. Acesta este adevãrul propriei noastre fiinþe origi-
nale. Cu alte cuvinte, am apãrut din Iubire ºi ne putem îm-
plini numai prin Iubire. Iubirea este, astfel, natura fundamen-
talã a Sursei, deoarece ea ºi Sursa sînt acelaºi lucru. Iubirea
reprezintã dãruirea totalã de sine. De exemplu, dacã n-am avea
nici bani ºi nici vreo avere, ce v-ar rãmîne sã dãruiþi unei per-
soane iubite? Nimic, cu excepþia propriei dumneavoastrã fiinþe!
Dãruirea de sine. Dãruirea de sine a cuiva este singura expre-
sie a unei iubiri reale. Cu toate acestea, noi, fiinþele umane,

– 358 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 359

Calea iubirii si, a armoniei

rareori dãm dovadã de dãruire de sine. Dãruim bani. Facem


cadouri. Dãruim lucruri care, poate, ne „aparþin“ ºi pe care
chiar le tezaurizãm, astfel încît aceastã dãruire este un „sa-
crificiu“. Majoritatea noastrã ne oprim în faþa dãruirii de sine
– a dãruirii propriei noastre fiinþe – a dãruirii „sufletelor“ noas-
tre. ªi cît de frecvent impunem condiþii dãruirii pe care o rea-
lizãm? Iubirea nu stabileºte condiþii. Iubirea este necondiþio-
natã. Ea nu stabileºte nici o condiþie asupra comportamentu-
lui celui iubit. Acesta este liber sã fie cine este. Iubirea „ori-
ginalã“ ne-a dãruit fiecãruia propria individualitate, libertatea
propriului „spaþiu“ ºi, de asemenea, libertatea de-a ne hotãrî
propriul destin – fãcînd ca acesta sã devinã rezultatul propri-
ilor alegeri, pentru a ne modela în conformitate cu ceea ce
dorim sã fim. Prin urmare, fiecare dintre noi purtãm forþa
Iubirii în interiorul nostru.

Dimensiunile existenþei
În interiorul nostru trebuie sã fie cãutatã ºi intrarea în
altã dimensiune a existenþei, deoarece doar pãtrunzînd în inte-
rior se poate iniþia procesul percepþiei propriei noastre naturi
multidimensionale, precum ºi a naturii Universului. Ca fiinþe
caracterizate de o structurã fizicã, trãim într-o lume tridimen-
sionalã, ce ne dã posibilitatea perceperii caracterului „solid“
al lucrurilor materiale, acestea avînd lungime, lãþime ºi înãlþime
sau profunzime. Prima Dimensiune este aceea a lungimii, a dis-
tanþei. Ea nu are nici lãþime, nici greutate. Este o linie infinitã,
fãrã început ºi fãrã sfîrºit, cu excepþia limitelor arbitrar sta-

– 359 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 360

Kenneth Meadows

bilite pe cuprinsul ei, semnificînd începutul ºi sfîrºitul. A Doua


Dimensiune are lungime ºi lãþime, însã nu are înãlþime sau pro-
funzime. Uneori, este numitã „plan“. Puteþi percepe realitatea
bidimensionalã privindu-vã în oglindã sau observînd o umbrã.
O imagine în oglindã reprezintã reflexia bidimensionalã a unui
corp tridimensional. O umbrã, de asemenea, este o imagine
bidimensionalã. Reflexia ºi umbra dumneavoastrã nu pot repro-
duce plenitudinea realitãþii dumneavoastrã tridimensionale. Tot
aºa, reflexia ºi umbra dumneavoastrã nu au capacitate inde-
pendentã de miºcare. Nici una dintre ele nu se poate miºca,
decît dacã „fiinþa“ tridimensionalã se miºcã, la rîndul ei. Cea
de-a Treia Dimensiune este înãlþimea sau profunzimea care,
laolaltã cu lungimea ºi lãþimea, conferã obiectelor aparenþa
„soliditãþii“. În acest mod, avem posibilitatea de a ne percepe
pe noi înºine, ca ºi tot ceea ce existã în realitatea fizicã ce ne
înconjoarã, ca fiinþe, respectiv obiecte „solide“.
Existã, însã, un al patrulea factor, care ne dã posibilitatea
de a percepe ceea ce se aflã în jurul nostru, ca segment tem-
poral. Într-adevãr, putem privi Timpul ca fiind a Patra Dimen-
siune. În cadrul acestei Dimensiuni a Timpului, percepem
numai ceea ce se întîmplã în prezent. Nu putem cunoaºte
viitorul ºi nici nu ne putem întoarce în trecut, pentru a-l schim-
ba. Se pot schimba numai reacþiile noastre la ceea ce s-a întîm-
plat în trecut. Dacã ar fi posibilã deplasarea noastrã dincolo
de Dimensiunea Timpului, într-o altã dimensiune – a Cincea
Dimensiune – am avea posibilitatea sã ne vedem „în acelaºi
timp“, fãrã nici o separare în trecut, prezent ºi viitor. Ne-am
putea vedea viaþa în întregimea ei, inclusiv toate vieþile pe care
le-am trãit vreodatã, ca un total!

– 360 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 361

Calea iubirii si, a armoniei

Fiecare dintre multele noastre vieþi este ca o bijuterie


aflatã pe un colier fãcut dintr-un numãr nedeterminat de pietre
preþioase. „Firul“ colierului este chiar linia vieþii sau, mai exact
spus, linia vieþilor, din care fiecare dintre vieþi a apãrut una
dupã alta ºi de care fiecare este ataºatã ca o formã de expre-
sie individualã a unei Surse singulare sau Spirit, fiecare reflec-
tînd o faþetã inerentã a Întregului.
Prin urmare, fiecare dintre noi trãim experienþa unei suc-
cesiuni de vieþi, pe timpul cãrora, în fiecare dintre ele se adunã
experienþã ºi se dezvoltã potenþialul. Niciuna dintre aceste vieþi
nu înceteazã, de fapt, sã existe, odatã cu survenirea morþii, ci
este doar implicatã într-un proces transformaþional de schim-
bare. Însãºi nemurirea este un proces natural. Reprezintã un pro-
ces continuu de schimbare, în care energiile se transformã.
Fiecare viaþã are loc în scopul devenirii unui „ghid“ interior pen-
tru viaþa urmãtoare. Astfel, fiecare dintre noi sîntem proprii noºtri
strãmoºi, iar aceºti strãmoºi reprezintã o prezenþã înnãscutã în
cadrul sistemului nostru energetic, deoarece fiecare a contribuit
la formarea persoanei care sîntem în prezent, ajutînd la aducerea
noastrã în punctul în care ne aflãm acum. Natura ne ajutã sã
înþelegem acest lucru. Atunci cînd apa se vaporizeazã ºi devine
invizibilã, ea nu este îndepãrtatã, ci se aflã într-o stare de sus-
pensie, apãrînd din nou, atunci cînd condiþiile sînt potrivite pen-
tru ca acest lucru sã se întîmple. La fel se întîmplã lucrurile ºi
cu moartea. Moartea nu reprezintã o extincþie ci o parte inte-
grantã a ciclului creativ al Vieþii însãºi. Spiritul îºi extrage viaþa
din realitatea fizicã numai pentru a reapare în lumea vizibilã
atunci cînd condiþiile sînt propice pentru aceasta, pentru a-ºi
promova propria cultivare. El îmbracã forma unui alt corp fizic
– alt set de ”haine“ – ºi poate purta o mascã de personalitate

– 361 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 362

Kenneth Meadows

diferitã. O altã bijuterie înºiratã pe colier. O altã exprimare a


lui „Eu“ care întotdeauna va fi „Eu“. Fiecare viaþã trãitã poate
fi, de asemenea, asemãnatã cu o bucatã de sticlã coloratã dintr-un
mare vitraliu, care se învîrte ºi se rãsuceºte în spiralã, ca o roatã
chinezeascã de artificii. Fiecare dintre vieþile trãite – indiferent
cît de mãreaþã sau de umilã ar fi fost – ºi fiecare „imagine“ a
personalitãþii cu care este înveºmîntatã sînt la fel de importante,
nefiind cu nimic mai presus sau mai prejos în raport cu cele-
lalte. Fiecare reprezintã o parte din frumuseþea întregului. Orice
dezavantaj, impediment sau handicap sesizat pe timpul vieþii
prezente nu este o pedeapsã pentru cine ºtie ce pãcate sãvîrºite
pe timpul unei încarnãri anterioare. În acelaºi mod, nici moºteni-
rile sau apartenenþa la o clasã superioarã nu sînt „rãsplata“ pen-
tru ceea ce s-a obþinut în viaþa anterioarã. Idei de genul acesta
au servit numai drept instrumente de inducere a fricii, în ve-
derea exercitãrii controlului asupra oamenilor.
Înainte, Legea cosmicã a cauzei ºi efectului – karma – era
plasatã într-un context religios, fiind privitã ca suma trãirilor
alese de Spirit în scopul de a-ºi continua propria dezvoltare,
precum ºi, uneori, cea a altora. Cu alte cuvinte, karma repre-
zintã lecþiile pe care – din perspectiva Sufletului – am ales sã
ni le dãm noi înºine ºi, poate, prin ele sã facem bine celor din
jur! Mulþi din cei nãscuþi cu handicap sînt plini de iubire ºi
compasiune ºi contribuie benefic prin calitãþile posedate,
de-a lungul întregii lor vieþi, într-o manierã ce nu se poate
mãsura sau evalua în termeni materiali. La fel, mulþi dintre
cei nãscuþi în împrejurãri umile s-au ridicat, prin propria lor
energie, conducere ºi creativitate, în funcþii din care au putut
face foarte mult bine maselor largi de oameni ºi, fãcînd asta,
ne-au dat tuturor o importantã lecþie.

– 362 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 363

Calea iubirii si, a armoniei

Dacã esenþialul vieþilor trecute se aflã în noi, inerent, atunci


este posibil sã se obþinã accesul la aceste puteri. Amintirea
vieþilor trecute este o tehnicã utilizatã de ºamaniºti, ce per-
mite realizarea contactului cu elementele de bazã aparþinînd
unei vieþi anterioare ºi care acum prezintã relevanþã directã
pentru viaþa prezentã. Aceastã „conectare“ este posibilã
deoarece esenþa vieþii trecute este înmagazinatã în Suflet ºi,
ca urmare, este o parte din ceea ce sîntem acum. O aseme-
nea conexiune ne poate ajuta sã facem faþã cu mai mare efi-
cienþã încercãrilor ºi conflictelor cu care ne confruntãm, pre-
cum ºi sã ne dezvoltãm un talent înnãscut sau o deprindere
„naturalã“, deoarece esenþa acelei energii se aflã, deja, acolo.
Tehnicile folosite de ºamaniºti nu presupun folosirea hipnozei,
transei regresive sau a mediilor cu capacitãþi extrasenzoriale
ºi nici nu au ca scop scoaterea la luminã a incidentelor trau-
matice sau a experienþelor nefericite ºi folosirea acestora ca
explicaþii pentru necazurile curente. Aceste tehnici se bazeazã
pe existenþa sensibilitãþii necesare pentru sesizarea substanþelor
fundamentale eterice provenite din trecut ºi înmagazinate în
Suflet, ce sînt astfel, accesibile. Aceste informaþii ajung sã fie
percepute în mod conºtient atît de cãtre ºamanistul care rea-
lizeazã acþiunea, cît ºi de cãtre persoana care face obiectul efec-
tiv al acþiunii, realizîndu-se într-o atmosferã pozitivã ºi înãlþã-
toare. Ca ºi în cazul tehnicii de refacere a energiei Vitale, nici
aceasta nu este sau nu ar trebui sã fie o tehnicã ce poate fi
învãþatã doar din paginile unei cãrþi.
Cea de-a Cincea Dimensiune se aflã înãuntrul nostru. Este
o Realitate Interioarã enormã care, odatã penetratã, ne dã posi-
bilitatea sã percepem faptul cã Universul nostru, fãcut din
Spaþiu ºi Timp, nu este altceva decît o expresie exterioarã – o

– 363 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 364

Kenneth Meadows

manifestare fizicã – a unei Realitãþi ce se aflã în interior ºi este


cu mult mai mare. Astfel, exterior ºi interior – vizibil ºi invi-
zibil – nu sînt entitãþi separate, ci pe deplin integrate.
Înþelegerea realitãþii fizice „exterioare“ se obþine numai prin
perceperea Realitãþii „interioare“, care i-a dat fiinþã ºi conti-
nuã activitatea sa creativã.
Cea de-a ªasea Dimensiune este, de fapt, una moralã, în
care este posibilã atît perceperea laturii interioare, cît ºi a celei
exterioare. Aceasta poate fi descrisã ºi ca „Dimensiunea
Alegerii“. Din acest punct de vedere, rezultã cã nici propriile
noastre realitãþi interioare ºi exterioare nu sînt separate, ºi cã
trãirile noastre avute în lumea „exterioarã“ a realitãþii
„obiºnuite“ sînt forme de exprimare ale propriei noastre lumi
„interioare“. Ceea ce se întîmplã într-una dintre ele, este de
naturã sã o afecteze ºi pe cealaltã.
Experimentul descris în finalul acestei cãrþi se va
petrece, aºadar, într-un mod lãuntric.
Pe Roata Medicinii, Centrul este locul în care toate energi-
ile pot fi aduse într-o stare de echilibru ºi armonie. Latura lãun-
tricã reprezintã locul în care „interiorul“ ºi „exteriorul“ se pot
aduce la unison. Este locul în care ceea ce aflãm despre pro-
pria persoanã, la diferite niveluri sau în cadrul diferitelor noas-
tre dimensiuni poate fi absorbit la sursã, care este în interi-
or. Acolo, în interior, este locul în care sîntem conectaþi cu
Tot Ceea Ce Existã. Acolo, în interior, este locul în care se aflã
„Locul calitãþilor potenþiale“ pe care le posedãm. Acolo, în inte-
rior, este locul în care se aflã sursa de unde ne luãm puterea.
Acolo, în interior, este locul în care ne putem conecta cu aceastã
inepuizabilã sursã a noastrã. În Centru, accentul se pune pe
caracterul deplin al fiinþei noastre multidimensionale – pe pro-

– 364 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 365

Calea iubirii si, a armoniei

cesul de devenire cãtre stadiul de întreg ºi pe rãmînerea în acest


stadiu. Din punct de vedere al laturii Lãuntrice, accentul se
pune pe realitatea acelui „Eu“, existentã chiar în miezul fiinþei
noastre – realitatea spiritului nostru.
Acest experiment va trebui sã se desfãºoare în acel Loc
Liniºtit ales în casã. Veþi avea nevoie de o lumînare, un sfeºnic,
chibrituri, zornãitoare, bãþul ºi vasul de fumigaþie, carneþelul
ºi pixul. Asiguraþi-vã cã nu veþi fi deranjat în urmãtoarele 30
de minute.

......................................................................................

EXPERIMENTUL 33

Contactarea Sursei lãuntrice

Aprindeþi lumînarea. Amintiþi-vã cã acest gest semnificã


comutarea activitãþii dumneavoastrã de la cea lumeascã la cea
ºamanicã. Flacãra este, de asemenea, un simbol al Spiritului
conþinut în cadrul Sufletului, fitilul este simbolul psihicului,
pe cînd ceara lumînãrii însãºi este simbol al cãrnii corpului
fizic. Meditaþi la toate aceste simboluri, pentru cîtva timp.
Aprindeþi-vã, acum, bãþul sau amestecul de fumigaþie
ºi fumigaþi-vã propria persoanã, precum ºi spaþiul din jurul
dumneavoastrã. Amintiþi-vã cã fumigaþia reprezintã un act
de curãþire ºi purificare, care disperseazã energiile negative
ºi atrage vibraþiile armonioase ºi benefice. Respiraþi în aroma
fumului produs, astfel încît sã fiþi conºtient de prezenþa
curãþirii, atît în interior, cît ºi în exterior.

– 365 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 366

Kenneth Meadows

Cînd terminaþi aceastã activitate, stingeþi bãþul de


fumigaþie înfigîndu-l cu vîrful într-un vas sau recipient de
fumigaþie ºi asiguraþi-vã cã nu o sã continue sã ardã moc-
nit ºi sã vã distragã atenþia.
Aºezaþi-vã confortabil, luaþi zornãitoarea ºi zornãiþi
împrejurul dumneavoastrã, aºa cum aþi învãþat sã faceþi mai
devreme, în aceastã carte. Intenþia vã este de-a vã conecta
cu Sinele Sufletului ºi a ajunge la el prin percepþie conºtien-
tã, integrîndu-l alãturi de celelalte categorii de „sine“. Fiþi
deschis ºi receptiv la toate învãþãturile care ar putea ajunge
pînã la dumneavoastrã. Zornãiþi-vã deasupra capului, în faþã
ºi în pãrþi, cu ochii închiºi, astfel încît percepþia sã vã rãmînã
concentratã asupra zornãitului. Nu vã grãbiþi deloc atunci
cînd faceþi acest lucru. Lãsaþi aceastã activitate sã dureze
atît cît trebuie. Veþi cunoaºte în mod intuitiv momentul în
care trebuie sã vã opriþi.
Dupã ce terminaþi, puneþi jos zornãitoarea ºi notaþi
învãþãturile ce ajung pînã la dumneavoastrã pe timpul
zornãirii.
Acum aºezaþi-vã confortabil ºi concentraþi-vã asupra
flãcãrii lumînãrii – simbolul propriului dumneavoastrã Spi-
rit, precum ºi al Luminii lãuntrice. Aºezaþi-vã mîinile cu
palmele cãtre în jos, pe ombilic – care reprezintã centrul
corpului dumneavoastrã fizic – ºi îngãduiþi percepþiei sã vã
fie concentratã asupra propriului Centru lãuntric.
Vã veþi unifica, acum, toate aspectele propriei persoane,
inclusiv acele porþiuni din substanþa fundamentalã a per-
soanei dumneavoastrã ce, pe neºtiute, ar fi putut deveni
„pierdute“ sau care au fost dãruite ori preluate, la orice nivel.

– 366 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 367

Calea iubirii si, a armoniei

Rostiþi cu voce tare urmãtoarele cuvinte, fãcînd acest


lucru cu întreaga trãire afectivã de care sînteþi în stare:

Chem sã vinã înapoi, în mine însumi,


Tot ceea ce, din neatenþie sau cu voia mea,
Cu mînã largã am dãruit sau mi-a fost luat
Oricînd sau oriunde s-ar fi întîmplat asta,
În orice dimensiune a fiinþei mele.
Chem toate acestea sã revinã în mine, acum.
Pentru a putea fi Întreg,
Pe deplin refãcut,
Pe deplin echilibrat,
Cu toate elementele interioare în deplinã armonie,
Cu puterile pe deplin refãcute,
Unificat ºi pe deplin Eu însumi.
Chem toate acestea sã revinã în mine, acum!

Rãmîneþi, apoi, în liniºte, nemiºcat, în aºteptarea unui


rãspuns care sã vã aducã iluminarea necesarã înþelegerii
Sinelui dumneavoastrã Unificat.
Faceþi adnotãri referitoare la trãirile afective percepute.
Acum, în scopul afirmãrii despre propria persoanã a
adevãrurilor dobîndite pe timpul lucrului practic cu Roata
Medicinii, realizaþi urmãtoarele acþiuni.
Staþi în picioare, cu faþa îndreptatã, pe rînd, cãtre toate
direcþiile cardinale, ºi repetaþi de patru ori cu voce tare,
cu patos ºi intonaþie, Afirmaþia potrivitã:

Mai întîi, Nordul, unde vã conectaþi cu Aerul:


„Sînt o fiinþã mai importanþã decît cred cã sînt.“

– 367 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 368

Kenneth Meadows

Apoi, Vestul, unde vã conectaþi cu Pãmîntul:


„Mã aflu aici pentru a manifesta ceea ce sînt.“

Acum, Estul, unde vã conectaþi cu Focul:


„Adînc, în mine, am o luminã cãlãuzitoare“

Mai apoi, Sudul, unde vã conectaþi cu Apa:


„Sînt acum rezultatul a ceea ce am ales sã fiu“

În final, concentraþi-vã capacitatea de percepþie


asupra propriului Centru ºi Interior ºi faceþi aceastã Afir-
maþie: „Aleg acum, ºi, începînd cu acest moment, de acum
înainte, sã fiu loial Spiritului meu, cel care este adevãra-
tul meu sine“.
Rãmîneþi liniºtit, în aºteptarea unui rãspuns. Faceþi
adnotãri referitoare la acest rãspuns.
Aºezaþi-vã din nou ºi recitiþi rapid toate adnotãrile
fãcute pe timpul acestei sesiuni, analizînd cu atenþie sem-
nificaþia ºi relevanþa lor.
Stingeþi flacãra lumînãrii care, amintiþi-vã, serveste
drept comutator – din activitatea ºamanicã, spre activitatea
obiºnuitã, de fiecare zi.
...............................................................................

Puterea alegerilor fãcute


Experimentul pe care tocmai l-aþi realizat vã poate ajuta
acum sã înþelegeþi cea mai mare diferenþã dintre viaþa umanã

– 368 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 369

Calea iubirii si, a armoniei

ºi oricare altã formã de viaþã de pe Pãmînt, fie ea animalã, mine-


ralã sau vegetalã. Deºi formele fizice sînt atît de diferite, toate
sînt compuse ºi modelate din aceleaºi materiale de bazã ale
Pãmîntului. Aºadar, care este diferenþa esenþialã? Mulþi vor
spune: psihicul. Însã este oare psihicul uman, cel care creazã
opere de artã ºi inventeazã minunate maºinãrii, cum ar fi auto-
mobilele, avioanele, computerele, televizoarele, radioul, navele
spaþiale ºi vapoarele, cu ceva mai presus decît psihicul unei
plante, care poate produce o minunatã floare, cu un parfum
unic?
Diferenþa esenþialã dintre formele de viaþã humane, ani-
male, vegetale ºi minerale constã în existenþa posibilitãþii de
a face alegeri. Noi, oamenii, sîntem înzestraþi cu liberul arbi-
tru – o capacitate neîngrãditã de a alege. Mineralele, care
sãlãºluiesc în pãmînt, nu au altã opþiune la îndemînã, decît
sã reacþioneze în modul caracteristic în care o fac. Copacii ºi
plantele cresc ºi înfloresc fãrã sã aibã posibilitatea de a alege.
Animalele, deºi prezintã aparenþa unei capacitãþi de a face
alegeri, în anumite împrejurãri, acþioneazã în principal, doar
prin instinct. Singurele fiinþe de pe Pãmînt ce sînt înzestrate
cu libertatea ºi puterea de a face alegeri sînt oamenii. Astfel,
este important pentru noi sã conºtientizãm puterea extraor-
dinarã ce este datã ca o caracteristicã înnãscutã ºi existã în
acea capacitate de a face alegeri.
Spiritul nostru trãieºte experienþa existenþei fizice în sco-
pul de a îndeplini un obiectiv general ºi unul specific. Obiec-
tivul general este dat de înflorire ºi durabilitate – adicã de a
da capacitatea desfãºurãrii procesului creºterii, în condiþiile
conºtientizãrii depline a celui mai profund „Eu“ ºi totalitatea
aspectelor prezente în fiinþa cuiva, precum ºi continuarea trãirii

– 369 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 370

Kenneth Meadows

senzaþiilor date de starea de a fi viu. Obiectivul specific repre-


zintã motivul pentru care Sufletul nostru ne-a hãrãzit forma
de încarnare din prezentului, pentru care sîntem în posesia
anumitor atribute ºi calitãþi potenþiale menite sã fie trezite
din starea de letargie în care se aflã ºi sã fie folosite ca expe-
rienþe din care sã se extragã învãþãminte, în scopul continuãrii
creºterii ºi dezvoltãrii noastre, precum ºi a cultivãrii Spiritu-
lui. Acest scop specific este reprezentat, de asemenea ºi de îngã-
duirea substanþei fundamentale a formei noastre de exprimare
a energiei de a radia ea însãºi în armonie cu celelalte fiinþe.
Cu toþii avem o misiune în viaþã – un motiv pentru a fi
acolo unde sîntem în acest moment, în istoria umanã. Tot ceea
ce ni se întîmplã este o experienþã de viaþã din care se pot trage
învãþãminte – o aventurã în procesul creºterii, în cadrul unei
percepþii din ce în ce mai profunde a ceea ce sîntem ºi a ceea
ce putem deveni. Astfel, viaþa pe Pãmînt reprezintã o experienþã
a primirii de noi capacitãþi de creºtere ºi este o lecþie de dãruire,
pentru a face ca ºi alþi semeni sã se poatã dezvolta datoritã nouã.
Fiecãruia dintre noi îi este cerut sã dãruiascã ceva din sine
însuºi – sã dãm din ceea ce sîntem, nu din ceea ce posedãm
– ºi sã învãþãm cã a încerca sã posedãm ceea ce alþii au, în
scopul de a le deþine numai pentru noi, ne priveazã de ceva
cu mult mai valoros.
Puterea de a alege reprezintã capacitatea de a hotãrî
direcþia de mers a vieþii fiecãruia dintre noi, de a ne crea pro-
priu nostru destin – propriu nostru viitor. Este o capacitate
caracterizatã de o responsabilitate enormã. Responsabilitatea
poate fi definitã ca „acea calitate de a fi rãspunzãtor pentru
propriile acþiuni“, însã este mai mult decît atît. Reprezintã
capacitatea de a rãspunde efectelor produse de alegerile fãcute,

– 370 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 371

Calea iubirii si, a armoniei

de consecinþele deciziilor ºi acþiunilor alese sã fie fãcute.


Fiecare dintre noi sîntem responsabili pentru modul în care
folosim puterea pe care o avem – cum folosim ºi aplicãm pro-
pria noastrã „Medicinã“ – dacã acceptãm sau nu, din punct
de vedere psihic, responsabilitãþi.
Fiecare dintre noi îºi trãieºte singur propria viaþã. Nimeni
altcineva nu poate sã o trãiascã în locul nostru, indiferent cît
de mult am încerca. În final, noi înºine sîntem responsabili pen-
tru ce-am fãcut din ea, precum ºi pentru ce n-am fãcut cu ea.
Acea „Zi a Judecãþii de Apoi“ are loc la nivelul Sufletului. Viaþa
umanã pe Pãmînt – „Plimbarea“ pe care o facem pe acest Pãmînt
– este o continuã experienþã de învãþare. Scopul sãu este de
a învãþa, prin intermediul experienþei vieþii tot ceea ce este
nevoie sã fie învãþat. Este o trãire continuã a învãþãturilor. Viaþa
pãmînteanã este pentru mulþi o ºcoalã, pentru alþii o univer-
sitate, iar pentru alþii, un atelier. Fiecare dintre noi sîntem
„elevi“. O singurã viaþã trãitã poate fi comparatã cu un
trimestru la ºcoalã sau cu un semestru la facultate. Însã nu
toatã lumea se aflã în acelaºi grup sau la acelaºi nivel ori în
acelaºi an de studiu. Nu progresãm cu toþii ºi nu cãdem
(evoluþie sau involuþie) în acelaºi ritm. Ne aflãm în diferite stadii
de dezvoltare. Oricum, tot ceea ce se întîmplã în vieþile noas-
tre reprezintã o înºiruire de experienþe de dãruire ºi primire:
primirea a ceea ce este necesar pentru a atinge noi stadii de
evoluþie ºi dãruirea elementelor necesare pentru ca alþii sã
poatã creºte datoritã nouã. Desigur, putem alege sã nu folosim
corect ocaziile întîlnite, transformînd primirea în luare ºi
dãruirea în obþinere, însã, aceste cãi nu numai cã ar face rãu
altora, dar ar ºi crea obstacole importante în propria noastã
cale a destinului.

– 371 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 372

Kenneth Meadows

Calea ce se parcurge cu ajutorul Inimii


ªamanica este o Cale practicã de ajungere la stadiul de
percepþie a realitãþii noastre multidimensionale ºi, cu ajutorul
acestei ºtiinþe, de cultivare ºi rafinare a Spiritului ce
sãlãºluieºte în interior. O „Cale“ sau un „Fãgaº“ trebuie sã nu
fie interpretate greºit ºi considerate metode mistice ori dis-
cipline psihice sau fizice, aºa cum se întîmplã adesea. O „Cale“
reprezintã o direcþie în care se cãlãtoreºte: nu presupune rezis-
tenþa la ispititoarele tentaþii sau menþinerea unui set de convin-
geri de-a lungul parcurgerii unui drum presãrat cu obstacole
ce trebuie depãºite. Aceasta constituie o falsã „Cale“. ªamani-
ca este „Calea ce se parcurge cu ajutorul Inimii“ – Calea Iubirii
ºi Armoniei. Nu Calea Inimii ci Calea care se parcurge cu aju-
torul Inimii. Deoarece nu înseamnã cã inima trebuie sã dicteze
psihicului. Oamenii cu sufletul deschis sînt adesea victime ale
propriilor emoþii ºi sînt uºor vulnerabili. Atunci cînd psihicul
guverneazã inima, au de cîºtigat Eul ºi vanitatea personalã. Pe
„Calea ce se parcurge cu ajutorul Inimii“, psihicul ºi inima sînt
unite laolaltã într-o unitate plinã de armonie, dînd naºtere unei
expresii creative care va rezona ºi în beneficiul altora. Este o
chestiune de echilibru, iar Calea Iubirii ºi Armoniei reprezin-
tã o manierã în care se poate atinge aceastã stare de echili-
bru. Pe aceastã Cale, centrul atenþiei nu este îndreptat asupra
destinaþiei, ci asupra Cãii, asupra „cãlãtoriei“ înseºi; nu asupra
acþiunii de a crede, ci asupra faptului de a face ºi asupra ideii
de a exista. Calea Iubirii ºi Armoniei este Calea prin care se
îndreaptã atenþia psihicului nostru asupra a ceea ce dorim sã

– 372 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 373

Calea iubirii si, a armoniei

fim în adîncul inimii noastre – o expresie a adevãratei noastre


esenþe, prin intermediul lucrurilor obiºnuite din viaþa de zi cu
zi – ºi fãcînd asta, se trãieºte experienþa ne-obiºnuitului. Un
obiectiv fundamental al existenþei noastre este acela de a da
posibilitatea substanþei fundamentale a Spiritului nostru sã
strãluceascã, luminînd calea pe care o urmãm în trãirea pro-
priei vieþi.
Adevãrul despre cine sîntem ºi care este expresia ener-
geticã esenþialã a Spiritului nostru se gãseºte în interiorul nos-
tru – acest lucru funcþioneazã la fel pentru noi toþi. Este cunos-
cut inimii, în adîncul acesteia însã am fost deconectaþi de aces-
ta sau limitãri din trecut ne-au întunecat imaginea.
Cunoaºterea este înþeleasã mai întîi de inimã ºi apoi ajunge
la psihic, deoarece acest proces este, la bazã, mai degrabã unul
spiritual, decît unul psihic. Numai prin realizarea legãturilor
cu diferitele noastre aspecte, în diferite dimensiuni, pot avea
loc înþelegerea ºi recunoaºterea. Recunoaºterea faptului cã acel
„Eu“ care este în interiorul nostru este factorul care ne dã posi-
bilitatea sã fim conºtienþi de existenþa noastrã. Recunoaºterea
faptului cã acel „Eu“ care este în interiorul unuia dintre noi
nu este caracterizat de acelaºi nivel de percepþie ca ºi celãlalt
Eu care se aflã în interiorul altuia, iar acesta, la rîndul sãu,
este diferit de al altora, însã toate la un loc împãrtãºesc acelaºi
caracter viu, al existenþei efective, deoarece aceeaºi Forþã a
Vieþii care se aflã în noi este ºi viaþa Universului.
Fiecare dintre noi este o reprezentare a Universului, în
încercarea acestuia de a trãi, pe rînd, experienþa de a se afla
sub forma fizicã a fiecãruia dintre noi – privind cu atenþie la
El însuºi prin ochii fiecãruia dintre noi, prin intermediul
fiecãruia dintre „Eurile“ noastre. ªi eu, de exemplu, sînt Uni-

– 373 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 374

Kenneth Meadows

versul ce trãieºte experienþa de a exista sub forma mea fizicã,


percepîndu-se prin intermediul „Eului“ meu – al „Eurilor“ mele;
al ochilor mei. La fel se petrec lucrurile cu toatã lumea ºi cu
orice obiect. Fiecare dintre noi reprezintã pentru Univers un
punct de concentrare a percepþiei, care îi dã posibilitatea aces-
tuia sã îºi extindã percepþia generalã asupra lui însuºi!
Ne facem apariþia în aceste dimensiuni ale Spaþiului ºi
Timpului, în scopul de a trãi experienþa unor noi moduri de
transformare a energiei, deoarece corpul uman reprezintã un
vehicul unic ºi foarte sofisticat, menit sã faciliteze schimbul
de energii cu marele corp al Universului. Ca urmare, corpul
dumneavoastrã fizic, ca ºi al meu, nu sînt separate de Univers,
ci parte integrantã a acestuia. Realizarea acestei idei ne
elibereazã de condiþionãrile limitatoare ce ne vãd ca fiinþe sepa-
rate, ducîndu-ne existenþa într-un Univers ostil ºi impersonal,
dependenþi de cine ºtie ce zeitate binefãcãtoare, privitã ca
proiectant din exterior al Naturii, ca un inventator al unei
maºinãrii. Nu este vorba, nici mãcar, cã am fi o parte a Creaþiei,
separatã de sursã, sau mãcar o parte a Experienþei sale. Noi
sîntem chiar aceastã Experienþã! Fiecare dintre noi sîntem
rãspunzãtori nu numai pentru propria noastrã dezvoltare sau
pentru lipsa acestuia, ci ºi pentru sprijinirea creºterii ºi cul-
tivãrii celorlalte fiinþe vii, pentru sprijinirea, astfel, a procesu-
lui de realizare a armoniei Întregului.
Prin urmare, nu mai este nevoie sã filozofãm ºi sã facem
speculaþii pe baza unei întrebãri de genul „Existã Dumnezeu?“,
deoarece noi existãm. ªtim cã existãm, deoarece avem
conºtiinþa de sine. ªi avem conºtiinþã de sine, deoarece sîn-
tem Spirit ºi numai acest Spirit este capabil de a genera capac-
itatea de percepþie. Iar Spiritul nu poate înceta sã existe,

– 374 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 375

Calea iubirii si, a armoniei

deoarece el este imaterial ºi nu este limitat nici de timp, nici


de spaþiu. Noi – reprezentanþii fizici ai Eurilor noastre – avem
acces direct la aceastã Realitate Adevãratã, deoarece se aflã
înãuntrul nostru. Reprezintã chiar sursa noastrã – a Eului nos-
tru fizic – care este o expresie a acestei Realitãþi Adevãrate.
Propria noastrã Realitate Adevãratã.
În realitatea a ceea ce existã, energiile pe care le punem
în miºcare, fie se întorc la noi cu mult mai puternice ºi
îmbogãþite, pentru a ne reînnoi ºi da energie în vederea con-
tinuãrii ºi dezvoltãrii evoluþiei noastre, fie ne împing cãtre Haos
ºi confuzie, pe calea descendentã a involuþiei.
Adevãrata Realitate nu poate fi conþinutã în interiorul unei
clãdiri sau în paginile unei cãrþi. Ea nu poate fi „deþinutã“ de
o organizaþie, nici nu existã persoane aflate într-un contact mai
strîns cu ea, decît altele. Ceea ce unii numesc „Dumnezeu“
este o prezenþã ce poate fi întîlnitã numai prin intermediul
unei cercetãri lãuntrice ºi, apoi, trãite ca experienþã direct de
la Sursa de unde ºi noi am provenit, de la Sursa a ceea ce sîn-
tem în prezent.
Aºa numitele popoare „primitive“ au ajuns, poate, la un
nivel mai profund de înþelegere al Adevãratei Realitãþi, decît
psihicul limitat al marilor intelecte. De exemplu, legende abori-
gene sugereazã cã Soarele, Luna ºi stelele au fost, fiecare din-
tre ele, fãurite din visele ºi acþiunile Strãmoºilor Creatori – fiinþe
care au existat într-o perioadã de dinaintea începerii curgerii
Timpului însuºi. Potrivit acestei abordãri, Pãmîntul ºi mediul
sãu înconjurãtor, mãrile ºi continentele, lacurile, rîurile ºi
munþii, copacii ºi plantele, creaturile care înoatã, se tîrãsc,
aleargã sau zboarã, precum ºi fiinþele umane, au fost, fiecare
în parte, create în concordanþã cu „visele“ acestor Fiinþe Ori-

– 375 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 376

Kenneth Meadows

ginale, ºi sînt manifestãri ale acelor Timpuri de Vis. Din nou,


potrivit legendelor, fiinþele originale au devenit puterile
prezente în structura a ceea ce a cãpãtat formã de manifestare,
astfel încît au putut sã trãiascã Ele însele experienþa de a fi
orice parte a Creaþiei pentru formarea ºi apariþia cãreia au aju-
tat Sursa Creatoare.
Ceea ce încercau sã transmitã aceste legende era ideea
potrivit cãreia tot ceea ce existã în realitatea fizicã – incluzîn-
du-vã pe dumneavoastrã, incluzîndu-mã pe mine – reprezintã
o percepþie a conºtiinþei Sursei Creative, ºi fiecare formã –
incluzînd forma pe care am adoptat-o noi – este un tipar care
oglindeºte cu fidelitate o faþetã a Sa însãºi. Totul în jurul nos-
tru a fost adus la luminã, cãpãtînd formã de manifestare, prin
intermediul unei combinaþii de energii universale primordiale
integrate în niºte modele de facturã unicã.
O abordare similarã este conþinutã ºi în cadrul tradiþiilor
orale ºi mitologiei altor culturi, construite, de asemenea, în
jurul „memoriilor“ rasiale sau tribale ale unei înþelepciuni supe-
rioare anterioare. Ceea ce ne spun acestea este cã fiecare din-
tre noi avem propria noastrã identitate individualã, în cadrul
unui Mare Corp; cã fiecare dintre noi împãrtãºim un obiectiv
comun care este susþinerea Marelui Corp ºi cã fiecare dintre
noi îndeplinim o misiune individualã în cadrul Marelui Corp.
Obiectivul comun este cel de-a descoperi ce anume sîntem,
cine sîntem ºi de ce sîntem aºa cum sîntem – precum ºi ce
calitãþi potenþiale posedãm, ca formã de expresie. Misiunea
noastã individualã este de a descoperi propria noastrã unici-
tate ºi nu numai sã dezvoltãm calitãþile potenþiale pe care le
avem, ci sã gãsim ºi cãile necesare de a le conferi modalitãþi
de expresie care sã fie în armonie cu Întregul. Atunci cînd scriu

– 376 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 377

Calea iubirii si, a armoniei

despre semnificaþie ºi obiectiv al vieþii, nu înþeleg prin asta exis-


tenþa vreunei birocraþii cereºti ce determinã cursul vieþilor
noastre individuale; ci, mai degrabã, cã acea semnificaþie ºi
acel obiectiv sînt, în realitate, înscrise în fiecare dintre noi.
Însã, acest lucru trebuie descoperit personal, de cãtre fiecare
dintre noi. Un „învãþãtor“ poate da numai indicaþii utile.
Descoperirea efectivã trebuie sã fie fãcutã, însã, de fiecare din-
tre noi, dînd apoi formã de expresie a acelei semnificaþii
descoperite, în momentul realizãrii acestui lucru.
Miracolul existent în cel mai ascuns ungher al fiecãruia
dintre noi este cã nu sîntem doar o parte a unei Creaþii pro-
gresive aflatã în continuã dezvoltare, ci cã acea Creaþie se
gãseºte în interiorul nostru, însoþindu-ne. Sîntem absorbiþi în
ea, pãtrunºi de ea, insuflîndu-ni-se capacitatea de a fi coau-
tori ai creaþiei!
Liberi sã creãm frumuseþe ºi armonie ca rezultat al gri-
jii noastre iubitoare.
Liberi, de asemenea, sã creãm urîþenie ºi disperare, ca
rezultat al egoismului.
Atunci cînd creãm armonie ºi frumuseþe, avem sprijinul
naturii ºi al tuturor formelor de viaþã, deoarece ele sînt „rudele“
noastre – toate avîndu-ºi originea în Sursa Unicã Supremã.
Atunci cînd creãm mînaþi de egoism, Natura este subju-
gatã ºi exploatatã, iar fiinþele vii sînt tratate ca „obiecte“ menite
a fi luate ºi „folosite“ pentru satisfacerea dorinþelor egoiste
ale sinelui. Aceasta, în final, duce la Haos. De fapt, nu este vorba
de o alegere fãcutã între Iubire ºi Armonie, pe de o parte, ºi
interes egoist, pe de alta. Este o alegere fãcutã între a servi
Adevãratul nostru Sine – Sinele superior – sau sinele Eului nos-
tru. Cînd acþiunile noastre sînt mînate de egoism, iar Natura

– 377 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 378

Kenneth Meadows

este subjugatã ºi exploatatã pentru a servi dorinþelor ºi deºertã-


ciunii unei societãþi orientate spre consum, ce îºi manifestã
puþin sau deloc respectul faþã de efectele produse asupra Între-
gului, iar fiinþele vii sînt privite ca elemente aflate „la dispozi-
þie“, pentru a fi luate în vederea satisfacerii necesitãþilor umane,
atunci Natura nu ne mai sprijinã deloc.
Lumea înconjurãtoare este rezultatul acþiunii colective a
oamenilor, prin puterea ce le-a fost datã, de coautori ai creaþiei.
Fiecare dintre noi am contribuit – prin vorbã ºi faptã, letargie
ºi ignoranþã – la aducerea ei în stadiul în care se aflã astãzi.
Pînã în „depãrtãrile“ sale, lumea este aceea pe care am creat-o.
Unde am greºit cu toþii? Am interpretat greºit aparenþele Realu-
lui, am acceptat un substituent pentru Realitate. Ceea ce
majoritatea considerãm ca fiind lumea Realã, este de fapt o
lume „substituent“, alcãtuitã din limitãri culturale ºi istorice.
El a fost creat de procesele de gîndire ºi sistemele de convin-
geri care, de fapt, nu fac altceva decît sã nege forþa noastrã
de a fi ceea ce sîntem, þinîndu-ne ancoraþi în amorþirea unui
ciclu continuu de restricþie ºi insecuritate, precum ºi într-o
stare de teamã ce ne zãvoreºte în spatele gratiilor dependenþei
noastre faþã de ele.
Realitatea Adevãratã reprezintã realitatea primordialã a
Universului. Reprezintã felul în care este Universul. Reprezin-
tã modul în care Universul funcþioneazã, pornind din interi-
or!
Nu mai este necesar sã continuãm cãutarea rãspunsului
la întrebarea: „Cine ºi ce anume sîntem?“ Rãspunsul a fost aici,
în interiorul nostru, tot timpul. Am cãutat oriunde în altã parte,
în afarã de acel loc. Acest tip de recunoaºtere este cel care a
fost numit, încã din timpuri strãvechi, iluminare.

– 378 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 379

Calea iubirii si, a armoniei

Strãvechea ideograma chinezã pentru „iluminare“ se pro-


nunþã Wu Li. Wu poate însemna energie ºi materie. Li poate
însemna un model organic ca fibrele lemnoase. Astfel, Wu Li
poate însemna modele de energie organicã. De asemenea, are
ºi un alt înþeles: „Calea Mea“ sau „Inima Mea“. Acesta este
un lucru interesant, deoarece pentru amerindienii aborigeni
viaþa era un „dans“ – o expresie a modelelor de energie. Salu-
tul „danseazã în frumuseþe“ ar putea fi interpretat ca „lasã
modelele de energie exprimate de felul în care-þi trãieºti viaþa
sã fie cele ale frumuseþii“, cãci, mai apoi ºi alþii vor fi atinºi
de acea frumuseþe. Iluminarea, deci, reprezintã realizarea fap-
tului cã viaþa noastrã ar trebui sã fie o expresie referitoare la
modul în care sufletul nostru vrea sã ne miºcãm modelele de
energie – într-un mod natural, astfel încît sã rezoneze în
armonie cu Spiritul nostru. Aceasta a fost semnificaþia datã
Roþii Medicinii, atunci cînd ea a fost descrisã de amerindienii
aborigeni ca fiind „calea ce se parcurge cu ajutorul inimii“.
Reprezintã o cale de a aduce toate energiile noastre Vitale în
armonie cu Spiritul ce se aflã în interiorul nostru – aducerea
în interiorul nostru a tot ceea ce ne reprezintã pe noi înºine,
pentru a trãi experienþa vieþii prin intermediul tuturor
simþurilor noastre: prin ochii noºtri, prin urechile noastre, prin
atingerea, gustul ºi mirosul nostru. Prin intermediul psihicu-
lui nostru. Prin Sufletul nostru. Prin Inima noastrã!
Pentru ºamanii kahuna di Hawaii cunoaºterea cãii,
reprezenta cunoaºterea Celui ce se aflã în interiorul nostru ºi
aducerea lui în Inimã. Aceea era, de asemenea, Calea taoistã
a virtuþii. La vechile popoare nordice era calea Podului Curcu-
beului. Drumul Timpurilor De Vis al aborigenilor. Calea Paºnicã.

– 379 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 380

Kenneth Meadows

A fi paºnic înseamnã mai mult decît a evita conflictele


din lumea fizicã. Reprezintã urmarea unui mod de viaþã care
sã fie în armonie cu Natura, unul care sã respecte toate formele
de viaþã. Pacea nu este numai o condiþie care existã în afara
noastrã. Ea vine din interiorul fiinþei noastre ºi este un rezul-
tat al proceselor de gîndire ºi acþiune. Este un mod de viaþã
ce îºi are originea în inimã ºi recunoaºte o Luminã divinã a
cãrei strãlucire rãzbate din interior. Aceastã Luminã este cea
care ne poate dezvãlui toate aspectele fiinþei noastre multidi-
mensionale ºi poate strãluci în aºa fel încît sã ne dea posibi-
litatea sã recunoaºtem frumuseþea aflatã în semenii noºtri ºi
sã cunoaºtem locul fiecãruia în cadrul schemei generale a
lucrurilor.
Aceastã esenþã cinsteºte toate învãþãturile, pe toþi
învãþãtorii, toate modalitãþile, toate cãile, toate tipurile de
„medicinã“ ce sînt predate ca învãþãturã sub semnul Iubirii ºi
acþioneazã în scopul realizãrii Armoniei, spre a ajuta umani-
tatea sã lupte pentru descoperirea Luminii Lãuntrice din inte-
rior. Pentru descoperirea Cãii Frumuseþii – calea minunatã –
Calea naturalã a Iubirii ºi a Armoniei. Calea care se parcurge
cu ajutorul Inimii. Acea „Cale care se parcurge cu ajutorul
Inimii“ ce ne duce mai aproape de Soare. Mai aproape de Sursã.
Acolo unde Spiritele noastre Zboarã.

– 380 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 381

Sarcina pe care mi-a dat-o ºeful


Urs Argintiu, medic de trib
Fã un opaiþ,
Aprins de la un foc roºu, indian,
A cãrui luminã strãluceºte limpede
Luminînd drumul pe care ai venit,
Pentru a te putea distinge ºi a fi vãzut
ªi a pãºi fãrã teamã pe calea ce-þi stã în faþã,
Pentru ca ºi acei ce-þi vor urma
Sã pãºeascã în siguranþã,
Avînd lumina torþei ce-ai lãsat-o în urmã.
Cãci cei ce-ºi vor îndrepta paºii pe aceastã Cale
Nu trebuie lãsaþi sã bîjbîie în întuneric
Cînd lumina le poate arãta
Cît de frumoasã este Calea
ªi cã paºii pe care îi fac umblînd pe ea
Pot urma ºi ei o coregrafie a frumuseþii.
Cãci Calea acesta este Calea Frumuseþii, este frumosul drum
Pe care toþi cei ce doresc pot sã se miºte-n Dansul Frumuseþii
În jurul propriului foc al inimii.
Ceea ce le trebuie, pentru a lumina aceastã Cale,
Este un opaiþ care sã strãluceascã.
Fã unul, aºadar.
Aprins de la torþa ce þi-a fost dãruitã.
Torþa cu opt raze,
Acel Foc Lãuntric
Ce-ºi aruncã lumina asupra celor Opt Direcþii
ªi a celor Opt Dimensiuni.
Fã unul.
Fii un Soare, Bunicule.
(Aceastã carte este un component al acelui Opaiþ)

– 381 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 382

Cincizeci de cugetãri
ºamanice

Scrise ºi compilate de Kenneth Meadows.

Necazul nu reprezintã pedeapsa vreunei zeitãþi supãrate,


ci o interacþiune a energiilor ce oferã ocazia unei dezvoltãri
într-o nouã direcþie.

În momentul în care rãsare, un rãsad conþine modelul com-


plet al întregii sale dezvoltãri – ce va avea ca rezultat, poate,
un mãreþ ºi extraordinar arbore. La fel se petrec lucrurile ºi în
cazul nostru, cu excepþia faptului cã noi avem puterea de a alege
ºi, aºadar, avem controlul asupra propriei noastre dezvoltãri.

Fiþi prudent în relaþii cu acei lideri ce-ºi menþin subordo-


naþii într-o stare de continuã dependenþã.

– 382 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 383

Cincizeci de cugetãri samanice


,

Schimbãrile apar în viaþa noastrã ca rezultat al alegerilor


pe care le facem.

Sãrbãtoriþi fiecare zi care urmeazã în viaþã, ca ºi cum ar


fi singura prezentã în întreaga dumneavoastrã existenþã.

Compasiunea vine în urma recunoaºterii faptului cã toate


fiinþele vii sînt „rudele“ noastre.

Creativitatea nu reprezintã realizarea unui lucru prin inter-


mediul unei calitãþi specifice a psihicului. Ea reprezintã o
miºcare spontanã a energiei Spiritului în cadrul Sufletului, pre-
cum miºcarea de revoluþie a Pãmîntului împrejurul Soarelui, care
creeazã apariþia nopþii ºi a zilei.

Oamenii necinstiþi sînt aceia care cautã doar moduri


diverse prin care sã aibã avantaje de pe urma noastrã.

Detaºarea nu înseamnã retragerea din faþa lumii pentru


a scãpa de responsabilitãþile sale. Reprezintã faptul de a fi în
lume, însã a nu-i aparþine.

Hotãrîrea este forþa care dã impetuozitate dorinþei.

Tot ceea ce poate fi înþeles se aflã deja în noi.

– 383 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 384

Kenneth Meadows

Experienþa este învãþãtorul suprem, deoarece, mai apoi,


nu mai este necesarã credinþa în vorbele altcuiva. ªtim deja sin-
guri.

Descoperiþi Centrul, ºi veþi fi în legãturã cu Întregul.

Urmaþi-vã inima, cãci ceea ce simþiþi este mai aproape de


adevãr decît ceea ce credeþi.

Iertarea este forþa aflatã în Lumina Sufletului ce poate înde-


pãrta orice întunecare ce înnoreazã cerul vieþii. Este o „dãruire“
preliminarã – o dãruire ce deschide calea cãtre un tip special
de primire.

Dumnezeu, Marele Spirit sau indiferent ce nume i-am da


Sursei noastre Originale, nu îºi gãseºte forma de exprimare în
miracole, ci în simplele lucruri din activitatea noastrã cotidi-
anã.

Gratitudinea reprezintã recunoaºterea caracterului


nepreþuit al lucrurilor obiºnuite.

Fericirea este imposibil de obþinut de unul singur, deoarece


ea poate fi doar împãrtãºitã.

– 384 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 385

Cincizeci de cugetãri samanice


,

O informaþie trebuie sã fie mai întîi analizatã în profun-


zime, pentru a avea mai apoi valoare practicã.

Inocenþa nu este ceea ce ne separã de greºeala moralã,


deoarece ea nu face departajãri. Un copil inocent trãieºte
momentul prezent. Trecutul este uitat iar viitorul nu existã.
Numai clipa prezentã este importantã. Aceasta este inocenþa.

Bucuria este încîntarea care izvorãºte din minunea de a


fi viu pentru a savura momentul.

Cunoaºterea este efectul învãþãturii.


Cunoaºterea de cea mai mare importanþã este aceea care
dezvãluie lucrurile ce ne-au þinut în confortul dat de neºtiinþã
ºi ne îmboldeºte cu provocarea de a continua sã cercetãm în
profunzime.
Nu-i lãsaþi sã aibã putere asupra voastrã pe cei ce vã vor
priva de libertate de a alege.

Priviþi cãtre o Direcþie; aceasta nu este un drum sau o des-


tinaþie ci, mai degrabã, cãlãtoria însãºi, deoarece nu puteþi
deveni ceea ce aspiraþi sã fiþi, decît dacã puteþi fi în locul în
care vã aflaþi acum.

– 385 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 386

Kenneth Meadows

Iubirea nu pune nici un fel de condiþii asupra sa, nici nu


cautã ceva la schimb pentru ea însãºi, cãci, prin dãruirea
deplinãtãþii sale, ea nu se epuizeazã, ci se extinde.

Maturitatea vine în urma caracterului muritor. De aceea,


Spiritul nostru are nevoie de noi pentru a fi om, astfel încît sã
se poatã dezvolta ºi el, spre a-ºi atinge caracterul deplin.

Miºcarea fãrã un scop bine stabilit este fãrã sens.

A fi natural înseamnã sã fim aºa cum sîntem într-adevãr


ºi nu aºa cum alþii se aºteaptã din partea noastrã sã fim.

A trãi în întuneric înseamnã a nu fi conºtient de propria


Luminã Lãuntricã.

Atotputernicia reprezintã trãirea experienþei unicitãþii, nu


numai pe parcursul întregii vieþi, ci ºi pe parcursul tuturor
vieþilor trãite.

Odatã ce scãpãm de anexele ce ne menþin fixat ºi în


stagnare, viaþa noastrã poate începe sã curgã din nou, iar cir-
cumstanþele sînt atunci libere sã se schimbe.

– 386 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 387

Cincizeci de cugetãri samanice


,

Trecutul, prezentul ºi viitorul nu sînt altceva decît un


moment aflat în miºcare constantã, care îmbrãþiºeazã Timpul
în totalitatea lui.

Filozofii sînt cercetãtori care gîndesc profund la ceea ce


gãsesc, astfel rãmînînd gînditori.

Credincioºii sînt cercetãtori care cred ceea ce li se spune,


rãmînînd astfel discipoli. Scopul cercetãrii este, însã, de a trãi
ceea ce este întîlnit, astfel încît acea persoanã sã devinã un
cunoscãtor.

Pur ºi simplu Spiritul este o stare.

Curcubeul este o demonstraþie de combinare a tuturor culo-


rilor într-un întreg ºi ilustreazã faptul cã separarea este o iluzie.
Un curcubeu indicã faptul cã toate drumurile armonioase sînt
cãi ce duc cãtre întregire, cã toate dungile fac parte dintr-un
întreg mai mare ºi toate cãile ce creeazã frumuseþe sînt demne
de respect.

Recunoaºteþi cã Spiritul este cea mai purã formã de energie,


iar esenþa acelei energii este Iubirea. ªi atunci de ce este atît
de multã mizerie, disperare ºi nefericire în lume? Deoarece
omenirea a permis psihicului sã fie controlat de Eu, iar Eului
i s-a dat voie sã înlãture Spiritul.

– 387 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 388

Kenneth Meadows

Obiectivul Sufletului în viaþa noastrã este acela pe care


avem potenþialele calitãþi de a-l îndeplini.

Spiritul este întunecat atunci cînd Eului i se permite sã stea


în cale.

Forþaþi orice lucru pentru a-i atinge limitele extreme ºi îl


veþi conduce, în mod sigur, spre distrugere.

Cele mai frumoase sunete sînt auzite nu cu urechile, ci cu


Spiritul. Numai prin gãsirea solitudinii propriului nostru Loc
Liniºtit putem trãi experienþa sunetului plãcut al liniºtii.

Spiritul are substanþã însã nu are formã, deoarece el poate


îmbrãca o multitudine de faþete.

A iubi Natura înseamnã a-þi iubi Adevãratul Sine,


deoarece Natura însãºi reprezintã o expresie a substanþei fun-
damentale din care sîntem alcãtuiþi.

Adevãrul poartã multe mãºti în scopul de-a ne învãþa sã


nu interpretãm greºit aparenþele, confundîndu-le cu realitatea.

– 388 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 389

Cincizeci de cugetãri samanice


,

Înþelegeþi acest lucru: talentele, îndemînãrile ºi calitãþile


potenþiale cu care sîntem înzestraþi reprezintã instrumente folo-
sitoare pentru modelarea ºi manifestarea energiilor noastre crea-
toare, spre binele tuturor ºi rãnirea nimãnui, pentru întãrirea
ºi cultivarea în acest mod a Spiritului nostru. Folosirea lor
greºitã pentru a servi numai Eului duce la privarea altora, la
rãnirea unora ºi slãbirea Spiritului.

Apreciaþi la justa sa valoare un învãþãtor care, prin


cunoºtinþele pe care vi le dãruie, vã ghideazã paºii cãtre Ade-
vãratul Învãþãtor lãuntric, acolo unde trebuie sã fie cãutate
rãspunsurile tuturor întrebãrilor, cãci asemenea învãþãtori sînt
rari.

Atunci cînd o armã este þinutã în mînã ea cere sã fie


folositã, cãci aceasta a fost intenþia creatorilor ei.

Cuvintele sînt doar simboluri ce permit sã aibã loc comu-


nicarea de la psihic la psihic ºi ne dau voie sã înþelegem, pe
deplin, lumea iluzorie a „aparenþelor“. Însã, cuvintele prezin-
tã imperfecþiuni ºi sînt supuse interpretãrii ºi neînþelegerilor.
Numai comunicarea de la Spirit la Spirit face posibilã perceperea
împreunã a „Adevãratei“ lumi.

Noi singuri avem puterea de a face ceva pentru noi înºine,


prin simpla alegere de-a face acest lucru.

– 389 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 390

Kenneth Meadows

YEHWAH este „Sînt Ceea Ce Sînt“, al cãrui nume înseam-


nã: „Sînt Iubirea Absolutã ªi Acea Iubire Absolutã Este Ceea
Ce Sînt“.

Zero reprezintã Nimicul care a precedat creaþia, cel din


care au rezultat posibile o infinitate de numere ºi combinaþii ºi
limita la care totul se reîntoarce, deoarece el este împãrtãºit de
tot ceea ce poate fi numãrat, fiind conþinut în tot ceea ce are
formã de existenþã. Un simbol potrivit pentru Marele Mister.

– 390 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 391

Glosar

Afirmaþie: O declaraþie a hotãrîrii manifestate de forþa lãun-


tricã a Spiritului.
Alfa: Un nivel al activitãþii undelor cerebrale, în care psihicul
ºi corpul fizic sînt într-o stare relaxatã.
Strãmoºi: Strãmoºii nu reprezintã numai predecesorii noºtri,
ci ºi propriile noastre vieþi trecute, ce sînt prezente alã-
turi de noi, inserate în genele noastre. Astfel, celulele cor-
pului fizic conþin „ecouri“ ale trecutului nostru personal,
familial, naþional ºi rasial, avînd influenþã asupra modu-
lui în care percepem realitatea.
Arhetip: Un simbol universal al unui model energetic ce indicã
modul în care opereazã anumite forþe sau influenþe. Un
arhetip este prezentat de obicei în formã umanã sau ani-
malã.
Aumakua: Inteligenþa „pãzitoare“ parentalã Tatã/Mamã. Cel
mai nobil aspect al totalitãþii fiinþei cuiva, numitã une-
ori Sinele Superior deoarece prezintã o înþelepciune supe-
rioarã ºi sãlãºluieºte în dimensiunea „superioarã“ a Sufle-
tului.
Aura: Un cîmp de energie fibros, cu aspect de cocon, în care
este scufundatã orice fiinþã vie.

– 391 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 392

Kenneth Meadows

Percepþie: Starea de a fi în alertã faþã de tot ceea ce se întîm-


plã în exteriorul sau în interiorul nostru. Percepþia pre-
supune înregistrarea unei acþiuni ºi reprezintã o funcþie
a Spiritului.
Echilibru: O stare de nemiºcare ºi stabilitate. O relaþie egalã
ºi armonioasã.
Sistem de convingeri: O religie sau o filozofie a non-
cunoaºterii, ce se bazeazã pe credinþa în autoritatea cuvîn-
tului altei persoane.
Bizonul: Un simbol natural al Universului la aborigenii amerin-
dieni, deoarece, din punct de vedere istoric, bizonul asigu-
ra mîncarea, materialele pentru confecþionarea
îmbrãcãminþii, adãpostului, ustensilelor, uneltelor ºi
armelor, reprezentînd, astfel, în totalitate, întreaga
gamã de elemente cu formã de manifestare.
Vindecarea fundamentalã: Vindecarea fundamentalã are ca
punct central concepþia potrivit cãreia o afecþiune medi-
calã sau o condiþie fizicã adversã reprezintã în esenþã un
dezechilibru energetic ºi cã pricina acestui dezechilibru
nu numai cã rezidã dincolo de manifestarea sa fizicã, dar
are ºi un scop fundamental. Cu alte cuvinte, datoritã fap-
tului cã în corpul fizic se manifestã o stare de dizarmonie,
acesta doreºte sã ºi comunice care au fost cauzele care
au fãcut ca el sã reacþioneze în modul respectiv, pentru
ca armonia sã fie restauratã. ªamanistul, funcþionînd, mai
degrabã, ca un catalizator, decît ca terapist, se strãduieºte
sã descopere cauza dezechilibrului prin intermediul con-
tactului direct cu Inteligenþa corpului.
Starea centratã: O stare de receptivitate calmã ºi echilibru,
în care atenþia nu mai este îndreptatã cãtre satisfacerea
aºteptãrilor celorlalþi. Condiþia de a fi noi înºine.

– 392 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 393

Glosar

Chakra: Cuvînt sanscrit care înseamnã „roatã“ sau „disc“. O


chakrã este un centru de forþã de forma unei roþi, ce se
miºcã în spiralã, localizat în Corpul Energetic. ªerveºte
drept „poartã de trecere“ între diferite niveluri sau pla-
nuri de existenþã, precum ºi între diferite stãri de per-
cepþie, primind, asimilînd ºi distribuind energiile eterice
absorbite prin vîrtejul sãu.
Haos: O stare de dezorganizare ºi dezordine în care legi
aleatorii conferã limite existenþei ºi în care energiile
netransformate se miºcã liber ºi fãrã o direcþie stabilitã,
într-o manierã cauzatoare de probleme.
Chi: O substanþã fundamentalã activatoare care energizeazã
toate fiinþele vii ºi conferã viabilitate stãrii de „existenþã“
ºi noþiunii de „întregire“.
Clarviziune: Capacitatea de a percepe cîmpuri energetice care
existã dincolo de puterea de observare a vederii normale.
Consacrare: Actul de a stabili, pentru un anumit element, o
întrebuinþare specificã. Presupune curãþirea, purificarea,
devotamentul ºi conferirea de puteri.
Cosmologie: Un sistem de înþelegere a geografiei realitãþii
ne-obiºnuite.
Cosmos: Forma de organizare inteligentã a Universului,
funcþionînd în concordanþã cu legile cosmice ºi ale naturii,
fiind astfel sub imperiul acestor legi.
Moarte: Tranziþia de la un stadiu de existenþã la altul, într-un
continuu ciclu al schimbãrii.
Ghicit: Un mijloc de observare a modelelor energetice ce se
gãsesc în proces de miºcare, fiind pe cale de a cãpãta formã
de manifestare fizicã.

– 393 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 394

Kenneth Meadows

Ritmuri de tobã: O metodã bazatã pe efecte sonore, prin care


se dã posibilitatea percepþiei sã treacã de la realitatea
obiºnuitã la o stare ne-obiºnuitã.
Medicina Pãmîntului: Un sistem de schiþare a profilului per-
sonalitãþii ºi a auto-realizãrii, bazat pe principiile Roþii
Medicinii ºi pe concepþia potrivit cãreia forþele Pãmîntu-
lui ºi energiile Naturii, ce-ºi manifestã mai pregnant influ-
enþa în momentul naºterii, influenþeazã modul în care
urmeazã sã percepem viaþa ºi în care urmeazã sã ne
înfãþiºãm în faþa lumii.
Conectarea la Pãmînt: O metodã de a se asigura cã percepþia
revine pe deplin la realitatea obiºnuitã dupã orice formã
de activitate ºamanicã sau meditativã. Conectarea la
Pãmînt serveºte ca poziþie „închis“ a întrerupãtorului ce
face comutarea de la activitatea neobiºnuitã, oferind sigu-
ranþa cã persoana respectivã este din nou în legãturã
deplinã cu Pãmîntul.
Eul: Percepþia cuiva despre propria existenþã. Un concept psi-
hic despre propria identitate. Personalitatea lui „Eu“.
Sinele Eului: Inteligenþa conºtientã de sine însãºi, care
funcþioneazã pe planurile psihic ºi fizic. Acel aspect al
fiinþei umane pe care ºamanii hawaiieni îl numeau A-
Uhane – „spiritul care vorbeºte“.
Elemente: Expresii ale miºcãrilor ce capãtã forma de mani-
festare, pentru a forma realitatea fizicã. Forþele care
genereazã miºcarea energiilor ºi Natura acelei miºcãri.
Fiecare Element are calitãþi abstracte ce pot fi înþelese
în termeni umani prin relaþionarea lor cu caracteristici
gãsite în lumea elementelor tangibile – pãmînt, foc, apã
ºi aer.

– 394 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 395

Glosar

Emoþie: O curgere a energiei la niveluri ale subconºtientu-


lui, stimulatã de gîndire ºi perceputã sub formã de trãiri
afective.
Energie: Forþa conducãtoare care activeazã fiecare funcþiune.
Forþa sa rezidã în capacitatea de a îndeplini, efectiv, o acti-
vitate.
Iluminare: Posedarea capacitãþii de „a vedea în întuneric“ –
adicã, de a percepe ceea ce rãmîne ascuns pentru alþii.
Rãul: Utilizare a energiilor greºit îndreptate sau poziþionate,
ori maligne, aflate împotriva forþelor Iubirii ºi în opoziþie
cu procesul natural de dezvoltare.
Panã: Pana este un simbol al aurei umane, deoarece ea
rãspîndeºte impulsuri de energie de înaltã frecvenþã, iar
fibrele sale sînt aranjate într-o structurã similarã firelor
de energie care compun aura. Penele sînt folosite de
ºamani ºi ºamaniºti ca instrumente folosite pentru ali-
nierea fibrelor aurei. Penele sînt, de asemenea, un sim-
bol al unui mesaj sau al unui mesager ºi pot fi, de aseme-
nea, folosite ca însemne ale profesiei.
Fixaþie: O convingere adînc întipãritã, pe care psihicul sub-
conºtient a acceptat-o ca rezultat al condiþionãrilor din
trecut ºi, de obicei este însoþitã de un sentiment de vinã
sau ruºine. Oricît de mare este voinþa exercitatã de sinele
Eului în zona în care se manifestã fixaþia, „sinele“
subconºtient – Unihipili – va refuza sã se supunã pînã în
momentul înlãturãrii respectivei fixaþii.
Liberul arbitru: Libertatea de a învãþa din experienþã ºi a se
auto-determina – adicã de a avea libertatea de alegere a
unei direcþii, în procesul hotãrîrii parcursului propriului
destin al cuiva.

– 395 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 396

Kenneth Meadows

Frecvenþã: Ritmul de vibraþie al unui cîmp energetic sau al


unei entitãþi oarecare.
Blîndeþe: O forþã care nu cauzeazã nici un deranjament.
Zei/zeiþe: Inteligenþe superioare care funcþioneazã, în prin-
cipal, prin intermediul psihicului. Forþe cereºti caracte-
rizate de o mare forþã, ce sînt personificate de oameni.
Armonie: Un schimb dinamic de energii ce rezoneazã împre-
unã, la unison, în cadrul propriei fiinþe ºi în relaþie cu
altele, pentru a crea o condiþie beneficã. Armonia este
creatoarea de frumuseþe în toate dimensiunile existenþei.
Sinele Ascuns: Inteligenþa care funcþioneazã la un nivel sub-
conºtient pentru a îndeplini ºi realiza tot ceea ce este
cerut la nivel conºtient. Uneori, este numitã „Copilul
dinãuntru“, datoritã caracteristicilor naturii sale, de copil
ascultãtor. Este „ascuns“ deoarece îºi îndeplineºte funcþi-
unile în liniºte ºi „în secret“. A se vedea, de asemenea,
Unihipili.
Sinele Superior: „Marele“ Sine – aspectul superior al fiinþei
compozite a cuiva. Spiritul parental cunoscut ºamanilor
hawaiieni sub numele de Aumakua. A se vedea, de aseme-
nea, Sinele Sufletului.
Sinele Uman: Inteligenþa conºtientã a fiinþei umane, care
funcþioneazã prin intermediul celor cinci simþuri ºi ale
psihicului. „Sinele“ este acela care este identificat cu per-
sonalitatea umanã – „spiritul“ cunoscut ºamanilor hawai-
ieni sub numele de A-Uhane. A se vedea, de asemenea,
sinele „Eului“.
Imaginaþia: Capacitatea de a permite imaginilor sã se formeze
în psihic de o asemenea manierã încît sã stimuleze
simþurile.

– 396 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 397

Glosar

Lumina interioarã: Spiritul lãuntric care emanã din centrul


Sufletului ºi este o formã de manifestare individualã a
Marelui Spirit.
Spaþiul interior: O dimensiune a realitãþii ne-obiºnuite, în care
Timpul nu este constant.
Inocenþa: Imparþialitatea ºi obiectivitatea completã. Rever-
sul pãrerii ºi al judecãþii.
Intenþia: O indicaþie clarã ºi precisã datã Sinelui Ascuns sub-
conºtient (Unihipili) pentru ca acesta sã furnizeze o cale
prin intermediul cãreia energia sã poatã curge, pentru a
prezenta un rezultat dorit. Energia este generatã de moti-
vaþie (a se vedea Motivaþia) ºi este condusã de Voinþã.
Intuiþia: Reprezintã o cunoaºtere bruscã, care transcede psi-
hicul raþional. Învãþãtura realizatã din interiorul fiinþei.
Kahuna: Un cuvînt hawaiian, avînd semnificaþia de preot,
învãþãtor sau expert, însã, în momentul „decodificãrii“
sale, termenul semnificã un ºaman extrem de îndemîna-
tic, ce acþioneazã ca un catalizator.
Karma: Experienþele de viaþã dezvãluite în destinul cuiva.
Karma este o lege a acþiunii ºi schimbãrii, în care condiþi-
ile ºi circumstanþele repetitive indicã zone ale vieþii ce
nu funcþioneazã în mod armonios, ori au nevoie sã se ma-
nifeste în decursul vieþii sub forma experienþelor trãite,
pentru a continua evoluþia spiritualã a individului.
Iubirea: O formã de exprimare necondiþionatã ºi atotcuprinzã-
toare a Spiritului, care creeazã armonie. Iubirea este sub-
stanþa Sufletului ºi forþa de legãturã care menþine laolaltã
tot ceea ce existã.
Lumea de jos: Realitatea trãitã la nivelurile subconºtiente ale
percepþiei.

– 397 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 398

Kenneth Meadows

Magie: O tehnicã prin care se dã formã de manifestare fizicã


schimbãrilor dorite. Un proces de fãurire ºi modelare a
vieþii cuiva. A nu se confunda cu magia iluzioniºtilor
inteligenþi sau a superstiþiei, ori cu magia ceremonialelor
ocultiste sau vrãjitoreºti.
Mana: O forþã vitalã care reprezintã energia purã a creaþiei.
A se vedea, de asemenea, energia Chi.
Mandala: Un simbol circular universal care, ca ºi expresia
întregirii conþinutã în interiorul totalitãþii vieþii, repre-
zintã Sinele ºi Sursa.
Medicinã: Forþe inerente care transmit putere ºi ºtiinþã ºi
restaureazã ideea întregului.
Roata Medicinii: Un dispozitiv simbolic multifuncþional ºi mul-
tidimensional ce serveºte la realizarea legãturilor ºi la
gãsirea direcþiilor. Un mijloc de a intra în armonie cu
Forþele Naturii ºi cu noi înºine.
Psihic: Un recipient intangibil în care se proceseazã informaþi-
ile. Gîndurile reprezintã miºcarea modelelor energetice
în cadrul realitãþii psihicului, putînd fi modelate ºi for-
mate pentru a se manifesta în realitatea fizicã. Din punct
de vedere al ºtiinþei ºamanice, psihicul trebuie sã
serveascã Spiritului.
Motivaþia: Alegerea direcþiei în care energia este generatã
pentru a aflui.
Nagual: Sfera ascunsã sau nevãzutã a Spiritului. „Necunos-
cutul“. Ceea ce transcede Timpul ºi Spaþiul.
Cale: Drum pe care poate sã apuce percepþia, în ºi printre
dimensiuni, sau un canal de-a lungul cãruia pot fi trans-
portate informaþiile de cãtre conºtiinþã.

– 398 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 399

Glosar

Punct de forþã: Un loc ce emite energii cu efect benefic asupra


uneia sau mai multor persoane din zona respectivã. Un
punct de forþã personal este un loc din interiorul sau exte-
riorul casei ce prezintã o atmosferã armonioasã, în care
se pot obþine niveluri personale superioare de forþã.
Probleme: Efecte produse de alegerile negative care acþioneazã
împotriva fiinþei noastre naturale ºi ne îndepãrteazã de
alte aspecte proprii. Alegerile negative se petrec atunci
cînd izolãm o parte din noi înºine, de totalitatea fiinþei
noastre, gîndind ºi acþionînd ca ºi cînd am exista numai
în realitatea fizicã.
Realul: Realul reprezintã felul în care Universul este. Ceea ce
majoritatea percepem ca fiind „lumea realã“ este doar una
secundarã, îmbibatã cu energiile negative create de pro-
cesele de gîndire ale limitãrilor istorice, culturale ºi
sociale, precum ºi de sistemele de convingeri.
Relaxare: O slãbire a tensiunilor fizice ºi psihice, precum ºi
a stresului emoþional, însoþite de încetinirea sistemului
energetic, astfel încît sã fie posibilã intrarea în acord fin
cu activitatea subconºtientului.
Ritual: O metodã de convertire a gîndurilor în acþiuni sim-
bolice, în scopul de a face „sinele“ subconºtient (Unihip-
ili) sã acþioneze potrivit intenþiei.
Rune: Modele unghiulare ce desemneazã puterile energetice
existente în cadrul naturii ºi în interiorul nostru.
ªtiinþã: Un studiu sistematic al fenomenelor, însoþit de
cunoºtinþe formulate ºtiinþific referitoare la acestea, avînd
principii ce îi reglementeazã activitatea de cercetare.
Egoism: Energia voinþei îndreptatã spre satisfacerea sinelui,
caracterizatã de dedicarea satisfacerii propriilor nevoi per-

– 399 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 400

Kenneth Meadows

sonale ºi lipsei preocupãrii pentru semeni. Esenþa egois-


mului este starea de separare.
Sexualitate: Expresia energiilor vitale polarizate inerente în
toate formele de viaþã ºi cu o semnificaþie specialã pen-
tru oameni. Sexualitatea reprezintã un proces de legãturã.
Ea are de-a face cu latura continuatoare a procesului –
cu a face ceea ce aduce bucurie.
ªaman: O persoanã care percepe ceea ce alþii nu pot vedea.
Care înþelege cã toate elementele lumii înconjurãtoare
trãiesc experienþa percepþiei propriei stãri de „existenþã“
ºi este capabil sã exploreze dimensiuni din realitãþi diferite
faþã de cea fizicã.
Perspectivã ºamanicã: Un mod de înþelegere al naturii holis-
tice ºi holografice a Universului ºi o aplicaþie a acestui
mod de înþelegere la experienþele vieþii cotidiene.
ªamanicã: Un proces de dezvoltare personalã care cuprinde
esenþa ºamanismului universal – ºtiinþa strãveche a
vizionarilor ºi a „Înþelepþilor“ din multe culturi ºi tradiþii
– transformatã în ºtiinþa trãirii timpurilor moderne, aces-
ta fiind sistemul metafizic cel mai natural ºi practic.
ªamanism: Practicã a principiilor ºi tehnicilor ºamanilor, care
presupune lucrul cu puterile Naturii, existente atît în inte-
riorul cît ºi în exteriorul individului, atît ca forme cu ma-
nifestare fizicã, cît ºi în calitate de potenþiale ce încã nu
s-au manifestat.
ªamanist: O persoanã care aplicã principiile ºi învãþãturile
formulate în ºtiinþa ªamanicã, atît în scopul aprofundãrii
procesului dezvoltãrii personale, cît ºi în serviciul altor
semeni.

– 400 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 401

Glosar

Locul de stare: Locul naºterii, semnalat de Medicina Pãmîn-


tului pe Roata Medicinii, sau direcþia din care percepem
realitatea fiecare dintre noi.
Craniul: Un simbol strãvechi al locului în care sãlãºluieºte
conºtiinþa. De asemenea, un simbol al existenþei altor sfere
de percepþie conºtientã ce se gãsesc în spatele lumii mate-
riale, de carne ºi oase, a aparenþelor.
Fumigaþie: Folosirea fumului pentru a îndepãrta vibraþiile ne-
gative ºi a atrage energiile benefice cãtre sine ºi cei din
jur.
Suflet: Corpul de energie Luminoasã care dã posibilitatea Spiri-
tului lãuntric individual sã se exprime pe sine însuºi ºi sã
cîºtige experienþã la nivelurile conºtientului, subconºtien-
tului ºi supraconºtientului. Este vehicului Spiritului ºi al
Energiei Vitale. Este un sistem prin care viaþa capãtã formã
de exprimare, care reþine esenþa din experienþele relevante
prin care trecem în viaþã. Sufletul reþine ceea ce Spiritul
individului a reuºit sã îndeplineascã cu ajutorul Forþei
Vitale.
Sinele Sufletului: Inteligenþa sau „spiritul“ Sufletului – cel
mai cizelat aspect al întregii noastre fiinþe – ale cãrui
cunoºtinþe ºi înþelepciune reprezintã o însumare a întregii
experienþe cîºtigate de-a lungul multor vieþi. ªamanii
hawaiieni îl numeau Aumakua.
Spiritul: Substanþa fundamentalã esenþialã care însufleþeºte
o formã de viaþã, însã care, în mod obiºnuit, nu poate fi
vãzutã, deºi prezenþa sa este perceputã. Acel ceva care
existã. Este inteligenþa „lãuntricã“ ce este conºtientã de
propria viaþã, de propria stare efectivã de existenþã. Spi-
ritul este perceput ca o conºtientizare a stãrii de existenþã.

– 401 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 402

Kenneth Meadows

Spiritual: Natura imaterialã fundamentalã a unei forme de


viaþã. Realitatea invizibilã aflatã în spatele aparenþelor fi-
zice.
Spiritualitate: Mai degrabã calitatea de „a fi“ decît acþiunea
de „a crede“. Forþa dirijatã. Faptul de a-i fi cuiva dirijate
acþiunile de cãtre Spiritul lãuntric. Exprimã, mai degrabã,
influenþarea prin intermediul principiilor, decît limitarea
prin acþiunea regulilor ºi convingerilor.
Cercetarea: Cãutarea ºi abordarea modelelor energetice nece-
sare pentru îndeplinirea activitãþilor ºamanice.
Substanþa: Ceea ce oferã suportul necesar energiei, pentru
ca aceasta sã poatã aflui spre a-ºi îndeplini acþiunile.
Simbolul: O manierã de efectuare a schimbului de energie
între diferitele planuri ale realitãþii. Simbolurile reprezintã
legãturi între obiectiv ºi subiectiv, între un nivel al
conºtiinþei ºi altul.
Telepatie: Transferarea gîndurilor prin acþiunea psihicului.
Theta: Un nivel de activitate a undelor cerebrale aflat la nivelul
inconºtientului.
Formã a Gîndului: Un model al procesului de gîndire care,
prin persistenþa sa, prezintã stabilitate ºi duratã, cãpãtînd
formã prin folosirea substanþei psihice, în sfera psihicu-
lui.
Eternitate: O stare caracterizatã de lipsa miºcãrii. Liniºte.
Veºnicul Acum.
Tonal: Ceea ce este cunoscut. Sfera fizicã a activitãþilor
lumeºti, cotidiene. Lucrurile de care sîntem conºtienþi ºi
care pot cauza dificultãþi. Problemele Tonale sînt pro-
blemele de zi cu zi. În sfera Tonalã, Spiritul trãieºte expe-
rienþa mortalitãþii ºi este limitat de cãtre Timp.

– 402 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 403

Glosar

Totem: Un senzor simbolic, care serveºte drept legãturã între


diferitele niveluri de existenþã, fiind folosit ca ajutor pen-
tru înþelegerea forþelor non-fizice ºi a celor formative. De
vreme ce un totem exprimã calitãþile înnãscute aflate în
entitatea vie pe care o reprezintã, este mai uºor sã ne
raportãm la el, reprezentînd o lecþie de mai mare efect
decît un simbol geometric sau o glifã.
Urmãrirea: Urmarea persistentã a semnelor care duc la locul
ºi stadiul în care se poate realiza activitatea ºamanicã.
Arbore: O formã de viaþã care îºi are forma de expresie
într-un singur loc ºi cãreia îi lipseºte libertatea de miºcare.
În termeni generali, arborii sînt apãrãtori ai mediului
înconjurãtor ºi ai cãilor de pãtrundere cãtre alte dimen-
siuni.
Adevãr: Ceea ce existã în mod efectiv. Adevãrul este tot ceea
ce are pertinenþã. Ceea ce este adesea considerat în mod
dogmatic ca Adevãr Absolut nu este decît informaþie sau
opinie.
Necondiþionat: Fãrã a fi supus limitãrilor conferite de
condiþionare. Fãrã a face obiectul restricþiilor, prefe-
rinþelor, aºteptãrilor sau diferenþierii. Ceea ce nu este limi-
tat prin impunerea unor condiþionãri.
Lumea de Jos: Realitatea ne-obiºnuitã a existenþei
inconºtiente. Realitatea psihicului inconºtient. Sfera de
activitate a inteligenþei corpului fizic – Sinele Corpului.
Unihipili: Un cuvînt hawaiian însemnînd „spiritul“ tãcut sau
„sinele“ slujitor. Este relaþionat cu subconºtientul.
Lumea de Sus: Realitatea neobiºnuitã a existenþei
supraconºtiente. Realitatea Sufletului. Sfera de percepþie
a Sinelui Sufletului – Aumakua.

– 403 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 404

Kenneth Meadows

Virtutea: Un atribut pozitiv care sprijinã întreaga fiinþã. O


restituire fãcutã naturii originale a cuiva.
Wakan-Tanka: Un cuvînt al amerindienilor locuitori ai regiu-
nilor de cîmpie, desemnînd Marele Spirit aflat într-o anu-
mitã formã de manifestare.
Roata: Un cerc sau un recipient circular în care energii aflate
în interacþiune curg cu miºcãri circulare, ciclice ºi în spi-
ralã.
Yang: Forþa conceptualã masculinã, activã ºi pozitivã, în toate
elementele care prezintã formã de manifestare. Este
reprezentatã în unele culturi strãvechi ca fiind puterea
unei zeitãþi masculine ce stã la baza Naturii.
Yin: Forþa hrãnitoare femininã, pasivã ºi receptivã existentã
în toate elementele care prezintã formã de manifestare.
Este reprezentatã în unele culturi strãvechi ca fiind pu-
terea unei zeitãþi feminine ce stã la baza Naturii.

– 404 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 405

Bibliografie
recomandatã

Literaturã amerindianã
Andrews, Lynn V. Teachings Around the Medicine Wheel, Harp-
er & Row, 1990.
Andrews, Ted. Animal-Speak, Llewellyn, 1994.
Eastman, Charles Alexander. The Soul of the Indian, Univer-
sity of Nebraska Press, 1980.
Ross, Dr A. C. Mitakuye Oyasin (We Are All Related), Bear,
1989.
Steiger, Brad. Indian Medicine Power, Para Research, 1984.
Sun Bear and Wabun. The Medicine Wheel, Prentice-Hall, 1980.
Walderman, Carl. Encyclopaedia of Native American Tribes,
Checkmark Books, 1999.
Wilson, James. The Earth Shall Weep: A History of Native Amer-
ica, Picador, 1998.

Literaturã indigenã australianã


Cowan, James. The Mysteries of the Dream-Time, Prism Unity,
1989.
Lowlor, Robert. Voices of the First Day, Inner Traditions, 1991.

– 405 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 406

Kenneth Meadows

Din literatura ºamanilor kahuna


Bray, David Kaonohiokala, and Douglas Low. The Kahuna Reli-
gion of Hawaii, Borderline Sciences, 1960.
Hoffman, Enid. Huna – a Beginner’s Guide, Whitford Press,
1987.
King, Serge Kahali. Urban Schman, Simon & Schuster, 1990.
Long, Max Freedom. The Secret Science Behind Miracles, De
Vorss & Co. 1988.
Melville, Leinani. Children of the Rainbow, Theosophical Pub-
lishing Hause, 1990.
Nau, Dr Erika S. Huna Self-Awareness, Samuel Weiser Inc.,
1992.

Literaturã taoistã
Capra, Fritjof, The Tao of Physics, Flamingo, 1976.
Chang, Dr Stephen T. The Great Tao, Tao Publishing, 1985.
Kwok, Man-ho; Palmer, Martin and Ramsay, Jay (translators).
The Illustrated Tao Te Ching, Element Books, 1993.
Hua-Ching, Ni. The Complete Works of Lao Tzu. Shrine of the
Eternal Breath of Tao, 1979.
Hua-Ching, Ni. Tao, the Subtle Universe Law and the Integral
Way, Shrine of the Eternal Breath of Tao, 1979.
Legge, James. The Texts of Tao, Dover Publications, 1962.
Wing, R.L. The Tao of Power, Aquarian Press, 1986.
Zukav, Gary, The Dancing Wu Li Masters, Rider, 1979.

Literaturã ºamanistã
Alan, Fred. The Eagle’s Quest, Mandala, 1991.
Cahill, Sedonia and Halpen, Joshua. The Ceremonial Circle,
Mandala, 1991.

– 406 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 407

Bibliografie recomandatã

Doore, Gray. Shaman’s Path, Shambhala, 1988.


Earley, J. Inner Journeys, Samuel Weiser Inc., 1990.
Eliade, Mircea. Shamanism, Princeton Unilersity Press,
1972.
Meadows, Kenneth. Earth Medicine, Rider, 2001.
Meadows, Kenneth. The Medicine Way, Rider, 2001.
Meadows, Kenneth. Shamanic Experience, Bear & Company,
2003.
Scott, Giani Graham. Shamans and Personal Mastery,
Paragon House, 1991.
Summer Rain, Mary, Spirit Song, Donning Company, 1985.
Walsh, Roger N. The Spirit of Shamanism, Mandala, 1990.

Diverse surse
A-Z of the Human Body, Reader’s Digest Assn, 1987.
Levine, Barbara Hoberman. Your Body Believes Every Word
You Say, Aslan Publishing, 1991.
Rowett, H. G. Q. Basic Anatomy and Physiology, John Mur-
ray, 1959 and 1973.

Surse suplimentare de informare


Facultatea de ªamanicã este o iniþiativã educaþionalã dedicatã
a servi devoltãrii ªamanicii prin intermediul cercetãrii ºi orga-
nizarea de ateliere ºi cursuri.
Pentru obþinerea de informaþii suplimentare, referitoare la ate-
liere de acest gen desfãºurate în Marea Britanie, puteþi scrie
pe adresa:
The Faculty of Shamanics
PO Box 300

– 407 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 408

Kenneth Meadows

Potters bar
Hertfordshire EN6 4LE
info@shamanics.org

Informaþiile se pot obþine ºi prin accesarea website-ului Fa-


cultãþii de ªamanicã: www.shamanics.org

Opera muzicalã singularã Forþele iubirii, scrisã de Beryl Mead-


ows, este disponibilã în casete audio. Melodiile sale blînde, ºi
orchestrarea extinsã fac din aceastã lucrare un plãcut prilej
de audiþie pentru toate gusturile muzicale. Lirica sa conþine
o bogatã încãrcãturã de înþelepciune shamanicã, iar temele sale
de inspiraþie au miºcat inimile tuturor celor care au ascul-
tat-o. Se poate obþine doar prin comandã prealabilã, prin poºtã,
la preþul de 10 lire sterline (inclusiv cheltuielile de ambalare
ºi expediþie), scriind la urmãtoarea adresã:
Peridot Publishing
27, Old Gloucester Street
London WC1N 3XX

– 408 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 409

Despre autor

Timp de mai bine de treizeci de ani, Kenneth Meadows a


cãutat rãspunsuri la unele dintre cele mai de nepãtruns mis-
tere ale vieþii: Cine sînt eu? Ce anume sînt? De ce mã aflu aici?
Încotro mã îndrept? Care este, în final, scopul vieþii? El a cer-
cetat cele mai mari religii ale lumii ºi a întîlnit convingeri. A
analizat filozofiile marilor gînditori ºi a adunat opinii. A exami-
nat teoriile ºtiinþei materialiste, pentru a ajunge la concluzia
cã cele mai multe sînt bazate pe ipoteze. Stãruinþa sa l-a adus
în contact direct cu simplitatea popoarelor aborigene, a cãror
înþelepciune fusese transmisã pe calea tradiþiilor orale. A fost
îndreptat sã studieze nu arhivele instituþiilor pline de ºtiinþã,
ci Cartea Naturii, ce dezvãluie modul în care este alcãtuit Uni-
versul ºi cã noi, oamenii, sîntem parte integrantã a acestuia,
aºa cum ºi el este prezent, la rîndul sãu, în fiecare dintre noi.
A descoperit cã, prin refacerea legãturii cu Natura, putem intra
în contact cu propria noastrã Sursã ºi, astfel, sã gãsim rãspun-
surile pe care le cãutãm.
Kenneth, un profesor cu experienþã al Universitãþii Leeds
ºi fost conferenþiar la facultãþi ºi jurnalist, este respectat pe
plan internaþional pentru cãrþile sale despre aplicarea principi-

– 409 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 410

Kenneth Meadows

ilor ºamanice în procesul dezvoltãrii personale ºi extinderii


potenþialului uman. El a studiat învãþãturile ºamanice sub îndru-
marea directã a ºamanilor bãºtinaºi amerindieni sau a celor
britanici, scandinavi, sau din restul Europei. Este autorul unor
lucrãri de succes, cum ar fi „Earth Medicine“ (Medicina Pãmîn-
tului, n. trad.), „The Medicine Way“ (Calea Medicinii, n. trad.),
„Rune Power“ (Forþa Runelor, n. trad.) ºi „Shamanic Experi-
ence“ (Experienþa ºamanicã, n. trad.).

– 410 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 411

Elena Francisc PUBLISHING

Colecþia ALBASTRU – TRANSPERSONAL

Stanislav GROF Cãlãtoria ultimã. Dincolo de


frontierele morþii
Stanislav GROF Psihologia viitorului. Lecþii din
cercetarea modernã asupra
conºtiinþei
Christina GROF Setea de întregire. Ataºament,
dependenþã ºi calea spiritualã
Richard MOSS Fluturele negru. O invitaþie la
vitalitate radicalã
John WELWOOD Psihologia trezirii. Budismul,
psihoterapia ºi calea transformãrii
personale ºi spirituale
John WELWOOD Cãlãtoria inimii. Calea iubirii
conºtiente
Ken WILBER Graþie ºi forþã. Treya Killam Wilber:
o vindecare spiritualã dincolo de
moarte
Boris CYRULNIK O minunatã nefericire

– 411 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 412

Colecþia COMUNICAREA NONVIOLENTÃ

Marshall B. ROSENBERG Comunicarea nonviolentã –


un limbaj al vieþii
Marshall B. ROSENBERG Adevãrata educaþie pentru o
viaþã împlinitã. Ora de
comunicare nonviolentã
Marshall B. ROSENBERG Ne putem înþelege! Rezolvarea
paºnicã a conflictelor
Marshall B. ROSENBERG Spiritualitate practicã.
Reflecþii asupra bazelor
spirituale ale comunicãrii
nonviolente
Marshall B. ROSENBERG Fii un bun pãrinte! Creºterea
copiilor în spiritul comunicãrii
nonviolente
Shari KLEIN ºi Neill GIBSON De ce eºti furios? 10 paºi cãtre
transformarea furiei în
avantajul tuturor
Thomas d’ASEMBOURG Lasã amabilitãþile! Fii tu
însuþi în relaþiile cu ceilalþi

– 412 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 413

Colecþia SAMANISM

Rose HEAVEN & Shaman. Spiritul Plantelor


Howard G. CHARING
Henri GOUGAUD Cele ºapte pene ale vulturului

Colecþia VERDE – ECHILIBRUL TRUPULUI

David SERVAN-SCHREIBER Vindecã stresul, anxietatea ºi


depresia fãrã medicamente ºi
fãrã psihanalizã
Dr. Andrew L. STOLL Factorul Omega-3. Dieta
revoluþionarã omega-3 pentru
sãnãtatea creierului ºi
împotriva depresiei
Jean-Louis Noua artã a timpului
Servan-SCHREIBER împotriva stresului

– 413 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 414

Colecþia INDIGO – FILOZOFIE

Ken WILBER Fãrã graniþe. Abordãri orientale ºi


occidentale ale dezvoltãrii
personale

Colecþia ZEN

Dokushô VILLALBA Pluteºte în prezentul etern


Dokushô VILLALBA Ce este zen? Introducere practicã
în meditaþia zen
Dokushô VILLALBA Viaþa simplã, inimã profundã

În afara colecþiilor

Julie ENFIELD Istoria secretã a sãrutului

EFPublishing vã ureazã lecturã plãcutã!

– 414 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 415

– 415 –
saman spirit.qxp 19.03.2008 04:36 Page 416

ELENA FRANCISC P UBLISHING


Bd. Ion Mihalache, nr. 313, bl. 1, sc. 2, ap. 2, Sector 1,

Bucureºti, Tel: 021 224 4535

E-mail: office@efpublishing.ro
www.efpublishing.ro

– 416 –