Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
- ,
dureros acut, paroxistic, de obice
..¦temixH'»»-»
312. Ce diferenta este intre diabetul zaharat si diabetul insipid ?
a. in diabetul zaharat avem hiperglicemie;
b. in diabetul insipid densitatea urinei este scazuta,
c. in diabetul zaharat densitatea urinei este scazuta .
313. Ce deosebire este intre diabetul zaharat si diabetul renal ?
a. in diabetul zaharat exista hiperglicemie;
b. in diabetul renal proba hiperglicemiei provocate este normala;
c. in diabetul renal poliuria este nocturna.
314. In ce conditii putem incadra un bolnav in prediabet ?
a. ambii parinti sunt diabetici;
b. mamele care nasc copii cu o greutate peste 4,5kg;
c. unul dintre parinti are ciroza hepatica.
315. In diabetul zaharat iatrogen sunt incriminate :
a. antibioticoterapia prelungita;
b. tratamentul cu tiaziaice (Nefrix);
c. corticoterapie.
316. Complicatiile acute ale diabetului zaharat sunt:
a. coma diabetica acidocetozica;
b. enterocolita acuta;
c coma hipoglicemica.
317 Complicatiile cronice ale diabetului zaharat sunt: a ciroza hepatica; b glom
eruloscleroza diabetica; o. retinopatia diabetica
' I a/n prodromala a comei diabetice este exteriorizata clinic prin
a. polidipsie, poliurie;
b. senzatie de foame;
C. polipnee cu halena acetonica.
" Tratamentul de urgenta in coma diabetica consta in a '-ministrarea de insulina
in doza de : a 20 ui I.V. si 20 ui S.C.; b 20 ui S.C.: c 20 ui I.V.
.320 Starea clinica a unui pacient in coma hipoglicemica se cara ;terizeaza alat
uri de alte manifestari si prin:
a. tegumente uscate, hiperemice:
b. pupile dilatate ;
c. tensiune arteriala normala sau crescuta.
321. In mod obisnuit, la un pacient diabetic, glucoza administrata ir PEV se tam
poneaza cu 1 -ui insulina la 2 grame glucoza. Deci un lacon de 500 ml de glucoza
5% va fi tamponat cu : ; a. 24,5 ui insulina;
b. 12,5 ui insulina;
c. 10 ui insulina.
! 322. Administrarea insulinei Ia un bolnav diabetic se face in genera! , dupa u
rmatoarea schema:
a. de 3 ori pe zi, dupa caz si doza, cu 15 min. înaintea meselor principale;
b. de 2 ori pe zi, la 15 min. dupa mesele principale;
c. de 3 ori pe zi, la 15 min. dupa micul dejun si cu 15 min. inaintea mesel
or de prânz si de seara.
: 323. In cadrul examenului fizic general, mirosul are valoare
importanta in stabilirea unui diagnostic. Astfel, in coma diabetica, ; mirosul e
ste de:
a. usturoi:
b. fructe coapte, acetona;
c. amoniac.
324. In coma diabetica, simptomele evolueaza cu.
a. agitatie psiho-motorie si dezorientare psihica, b astenie, somnolenta pana la
coma. c. pierderea cunostintei.
325. Faza prodromala a comei hipoglicemice este exteriorizate clinic prin:
anxietate;
transpiratii;
c anorexie totala.
325. Conduita de urgenta in coma diabetica impune si recoltarea urmatoarelor pro
be de laborator:
a. glicemie;
b. ionograma;
c. fibrinogen.
327. In cazul in care diferentierea intre coma diabetica si cea hipoglicemica
este greu de facut, diagnosticul se poate stabili prin administrarea a:
a. 20-30 ml glucoza hipotona(5%);
b. 20-30 ml glucoza hipertona( 20-40%);
c. 10 ui insulina .
328. In coma hipoglicemica debutul este:
a. lent (mai multe zile);
b. brusc, sau la cateva ore dupa administrarea de insulina,
c. brusc, imediat dupa administrarea de insulina.
329. Coma diabetica poate fi declansata de:
a. corticoterapie; b antibioterapie;
c oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina.
330. Conduita de urgenta abordata in spital la un pacient in coma diabetica,
vizeaza:
a. combaterea alcalozei;
b. combaterea acidozei;
r hidratarea.
3 ¦ Fenomenele digestive intalnite in coma diabetica sunt
u.~- .1:oarele:
.i senzatie de foame; :: greturi; c varsaturi.
3 1 Coma hipoglicemica are tablou caracteristic de coma
a. "u3cata"(tegumente si mucoase uscate) si "calma";
b. "umeda" (tegumente acoperite de transpiratii profuze):
c. hipertona (convulsii, hiperreflexie osteo-tendinoasa, hipertonia globilo
r oculari, Babinski pozitiv bilateral).
3 : i Socul este definit ca:
a grava tulburare functionala a intregului organism; c suferinta grava a'creieru
lui cu conservarea pa.tiala a functiilor vitale;
c. reactie organica post-agresiva decompensata.
334 Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a combaterea insuficiente
i cardiovasculare;
b. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor;
c. combaterea hipoxiei cerebrale
335. Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea:
a. hipovolemic, cardiogen, toxico- septic, anafilactic, reurogen;
b. cardiogen, hemoragie, septicemic, toxic, anafilactic,
psihogen;
c. hipovolemic, cardiogen, neurogen, infectios, anafilactic.
,336.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al
^socului:
a bradipnee superficiala; ; b. hipertermia;
1 c facies palid, buze uscate si cianotice. î
337. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracteriz
at prin: y .
a. echilibru biologic care impiedica aparitia socului recompensat:
b. faza imediat postagresiva;
c. perioada in care nu se face tratament antisoc.'
333.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde :
a. inlaturarea factorului socogen;
b. combaterea durerii;
c. evaluarea rapida a leziunilor.
3--:?
339. Pretratamentul socului se aplica:
la locul accidentului si pe timpul transportului ;
numai in unitati U.P.U si T.l. ;
imediat dupa agresiune, cand nu se manifesta semne de gravitate;
347
340. Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu :
Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore:
Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore ;
preparate de gelatina.
243
341 Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta de
oarece :
a. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva ;
b. este necesara mentinerea unei cai venoase libere ;
c. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si .34' se punctione
aza greu.
¦'42 Terapia analgetica in soc : ;
a. sedeaza bolnavul ; ¦
b. inlatura frica si agitatia ; 135
c. nu preintampina decompensarea socului.
î
-3. Factorii etiologici in socul cardiogen sunt: <
a infarctul miocardic acut;
b. insuficienta cardiaca acuta,
c. embolia pulmonara cu tromb sanguin
Socul cardiogen se poate instala :
a, o data cu debutul I.M.A.; b in cursul evolutiei I.M.A.;
c in cursul aparitiei edemului pulmonar acut.
Primul ajutor in socul cardiogen consta in: a culcarea si sedarea bolnavului;
b. oxigenarea pe sonda nasofaringiana;
c se administraza adrenalina subcutan 0.5-1 mg
tratamentul socului cardiogen presupune :
a. calmarea durerii cu analgetice majore : mialgin. fortral
b. corticoterapie ;
c. supravegherea functiilor vitale : TA. puls. diureza. respiratie, facies.
¦
In socul anafilactic : a are loc o exsudare de lichid interstitial;
b. vasodilatatie;
c. vasoconstrictie.
Debutul clinic al socului anafilactic cuprinde:
a. tulburari cardiovasculare;
b. tulburari digestive;
c. acidoza marcata.
Conduita de urgenta in socul anafilactic cuprinde:
a. aplicarea de garouri;
b. supraveghere directa 24 ore ;
c. administrare de antipiretice .
Socul septic apare ca urmare a :
imunitatii scazute a pacientului, infectii asociate fungii- bacterii ;
patrunderii bruste in torentul circulatiei a bacteriilor si toxinelor lo
r;
aparitiei insuficientei vasculare acute.
351. Socul septic este provocat îndeosebi d;
a. preexistenta altor leziuni ;
b. stafilococi, enterococi .
c. Neisserii, Clostridium.
Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin :
a. hipertermie, hipotensiune arteriala, tahicardie, tahipnee, anxietate:
b. hipotermie, prabusirea tensiunii arteriale, tulburari metabolice.cianoza
:
c. soc hiperdinamic, compensat, tegument uscat si calc.
353. Tratamentul socului septic se face cu:
a. antibiotice ;
b. intubatie endotraheala ;
c. heparina.
354. Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza :
a. bolile cu raspandire in populatie ;
b. bolile cu raspandire mare in populatie, ce creeaza probleme de sanatate
publica, perturbând dezvoltarea normala a societatii;
c. boli cardiovasculare, neoplaziile, accidentele rutiere, boli . psihice,
sinuciderile etc.
Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a este efectuata de catre medicul
de familie ;
b. încheierea o data cu limitarea focarului ;
c. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si
incheierea o data cu limitarea focarului .
53 Triajul epidemiologie presupune :
a. termometrizarea, ex. tegumentelor, cavitatii bucale si conjunctivelor;
b. masurarea T.A. puls, diureza;
c. informarea privind eventualele contacte la domiciliu ..
159.Triajul epidemiologie se efectueaza :
a. zilnic, in crese si gradinite, inainte de intrarea in colectivitate,
b. in crese si gradinite, dupa intrarea copiilor in colectivitate:
c. la prezentarea'copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vaca
nta .
efectuata in cadrul triajului
350.Termometrizarea zilnica, manevra epidemiologie, se efectueaza :
, , w , ~ - , - ¦
a. de catre asistenta medicala ;
b. saptamanal, la copiii din crese si gradinite;
3:"
c. zilnic, la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite
57
56
363.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: ,
a. spalarea, aerisirea, ventilatia; ?' v ^
b. stergerea umeda a suprafetelor, folosind agenti chimici; : b
c. radiatii ultraviolete
r
neis
sunt;
cele mai frecvente infectii streptococice; inflamatii ale istmului faringian; af
ectiuni întâlnite numai la copii .
71
70
453. Tetanosul impune :
a. izolarea obligatorie in spital ;
b. declarare nominala obligatorie;
459 Solul, praful, sporilor prin:
a. leziuni ale
b. digestive;
c. aerogen.
¦6'
pr^
c. regim alimentar strict .
obiectele contaminate, mijlocesc .patrundere ) tegumentelor;
scazut foarte mult
460. Morbiditatea prin tetanos generalizarea vaccinarii cu:
a. anatoxina tetanica;
b. verorab;
169
470
47 ¦
i.
c. anatoxia difterica.
451. Debutul, de obicei lent, cu "trismus" precedat uneori de tresar
:mn patognomonic pentru :
musculare la nivelul plagii este se
a. scarlatina;
b. tetanos;
c. dizenterie.
462. "Rasul sardonic" apare in :
a. scarlatina;
b. rujeola;
c. tetanos.
463.In ce varietate de luxatie de sold membrul inferior este in adductie si rota
tie interna, cu coapsa in flexie de 90° pe bazin.
luxatie postero-superioara;
luxatie postero-inferioara;
luxatie antero-superioara.
464.Cea mai frecventa fractura a antebratului este:
a. fractura in 1/3 medie a radiusului;
b. fractura extremitatii inferioare a radiusului,
c. fractura Pouteau - Colles.
r fractura diafizei femurale tratamentul consta in: a imobilizare in aparat gips
at femuropodal;
b. osteosinteza centromedulara;
c. imobilizare la pat.
Fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os este: a fractura spiroida; b fr
actura prin infundare; c. fractura cominutiva.
Hemartroza se intalneste in :
a. luxatia soldului;
b. luxatia de genunchi;
tf5 (
c. fractura olecranului.
O entorsa incorect tratata poate determina:
a. luxatie;
b. recidivare;
c. artroza.
Fractura de col femural este mai frecventa la:
a. persoanele in varsta;
b. copii;
c. adolescenti.
La un pacient cu luxatie de police, semnul caracteristic este
a. police asezat in forma de Z;
b. police asezat in forma de U;
c. police asezat in forma de L.
Fracturile in 1/3 medie a gambei sunt mai ales: a. oblice; b spiroide; c. cu inf
undare.
472.Imobilizarea pentru luxatia scapulo-humerala este:
a. bandaj Dessault:
b. aparat gipsat brahio-antebrahio palmar;
c. bandaj compresiv.
473.Prin entorsa se produce:
a. deplasare permanenta a extremitatilor articulare; t>-
b. intindere a ligamentelor si a capsulei articulare;
c. intrerupere a continuitatii unui os.
474.Semnele vindecarii fracturii sunt:
a. varsta bolnavului; \<-
b. disparitia edemului;
c. reluarea miscarilor.
475.Se considera cea mai buna atela pentru imobilizare :
atela din material plastic; + -
atela Cramer;
atela gipsata.
476.Imobilizarea gipsata a unei fracturi trebuie sa cuprinda:
a. articulatia situata deasupra focarului de fractura;
b. articulatia situata dedesubtul focarului de fractura;
c. articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului c fractura.
477.lmbracarea si dezbracarea unui pacient cu fractura de membr se face astfel:
4
a. dezbracarea se incepe cu membrul sanatos, t imbracarea se incepe cu memb
rul bolnav; ;
b. dezbracarea se incepe cu membrul bolnav, k- imbracarea se incepe cu memb
rul sanatos; |
c. nu are importanta ordinea . }
478.Arsura de gradul II are ca semn caracteristic:
a. flictena alba", cu continut serocitrin; *
b. hipertermie, usturime;
c. flictena, cu continut sanguinolent, tulbure. ,,
¦i
Medicina generala
¦- ;ara din arsura de gradul IV : i -uprinde epidermul si dermul; r are o culoare
ce variaza de la alb la negru; c. se insoteste de usturime.
gravitatea unei arsuri se apreciaza dupa : a intinderea in suprafata a arsurii;
c gradul de profunzime a arsurii; c natura agentului etiologic.
Arsura de gradul IV evolueaza cu:
a. cicatrici vicioase;
b. epitelizare spontana la o suprafata de peste 5 cm2;
c. invaliditati grave.
Secul din arsuri este: a. traumatic; b anafilactic; c. hipovolemic.
Hemcconcentratia din arsuri:
a. este influentata de suprafata arsa;
b. este prezenta in prima perioada;
c. se accentueaza daca bolnavul prezinta hemoragii digestive.
Evolutia unei arsuri:
a. nu depinde de varsta si echilibrul psihic al bolnavului; b este influentata d
e calitatea si promptitudinea
tratamentului aplicat; c. este in functie de locul unde se produce arsura.
In calcularea suprafetei arse, toracele posterior reprezinta:
a. 9%;
b. 18%; : 36%.
486.Prognosticul vital al bolnavului ars se calculeaza in functie de
a. marimea suprafetei arse;
b. profunzimea arsurii;
c. inaltimea si greutatea arsului.
487.Faza de soc postcombustional:
a. se considera primele trei zile de la arsura;
b. poate aparea edemul pulmonar acut;
c. se caracterizeaza prin hipoxie, oligoanurie, varsaturi, hemoragie digest
iva.
488.Complicatiile arsurii prin erori de tratament sunt, cu exceptia:
a. edem pulmonar acut;
b. complicatii hepatice;
c. insuficienta renala acuta.
489.In acordarea primului ajutor in arsura:
a. se badijoneaza cu alcool dublu rafinat;
b. se unge cu substante grase;
c. nu se acopera cu pulberi. Cî
490.Stingerea arsului cuprins de flacari se face:
prin rostogolire prin nisip;
prin stropire cu apa;
prin acoperirea cu o patura.
491.Tratamentul arsurilor incepe cu:
a. calmarea durerii prin aplicare de albastru de metilen;
b. administrarea de ATPA si sedative;
c. recoltarea probelor de laborator. i
492.Prelucrarea chirurgicala a unei arsuri consta in:
a. indepartarea flictenelor;
b. badijonare cu alcool 70%;
c. aplicarea unui pansament umed.
493.Care dintre urmatoarele zone nu se panseaza in caz de arsura; a. fata;
|
Medicina generala
b, zonele de flexie;
c. regiunile perineale.
u Traheostomia trebuie practicata la bolnavul cu :
a. arsuri circulare ale trunchiului;
b. arsuri profunde ale fetei si gatului;
c. arsuri, dupa explozii in spatii inchise.
;o Tratamentul arsurilor chimice prin acizi se face cu:
a. spalaturi abundente cu apa sterila, ser fiziologic;
b. badijonare cu alcool sanitar si violet de gentiana;
c. neutralizarea acizilor cu amoniac 1% sau bicarbonat de sodiu.
¦ 5.Arsura produsa de acizi se caracterizeaza prin:
a. escara alba, moale, hidratata;
b. escara galben-bruna, mai mult sau mai putin dureroasa;
c. flictena cu continut sanguinolent.
}7.Cantitatea de lichide ce trebuie administrata in caz de arsuri se î^culeaza:
a. un ml solutie pentru fiecare procent suprafata arsa X greutatea corporal
a;
b. nu este influentata de evolutia clinica;
c. nu tine seama de examenul de laborator.
- 3.Hemoragiile pot fi clasificate in functie de:
a. felul vasului lezat si cantitatea de singe pierduta;
b. locul unde se dezvolta si se evidentieaza hemoragia;
c. felul hemostazei.
In hemoragiile arteriale, sângele are urmatoarele caracteristici:
culoare rosu inchis;
culoare rosu deschis;
c tisneste sincron cu sistola si cu o forta concordanta cu TA.