Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
333
• elemente neparticipante la preluarea ac iunilor seismice, fie din cauz c se
deplaseaz liber, f r s se deformeze sub efectul componentei orizontale a acestor
ac iuni (de exemplu, grinzile principale prefabricate de acoperi , rezemate articulat pe
stâlpii halelor parter), fie din cauz c deplasarea lateral este împiedicat de elemente
mult mai rigide, cum ar fi diafragme sau contravântuiri.
Elementele din primele dou categorii, destinate s asigure absorb ia i disiparea
energiei induse de cutremure, se împart în trei clase.
Clasa a cuprinde elementele care dezvolt deforma ii post-elastice semnificative,
necesitând asigurarea unei ductilit i corespunz toare; prevederile de alc tuire constructiv
i de calcul sunt diferen iate, în cazurile când este necesar, pentru zonele plastice poten iale
(zone spre care se dirijeaz localizarea deforma iilor postelastice) i restul zonelor din
aceste elemente - zonele curente. Dac pozi iile articula iilor plastice se pot determina cu
suficient exactitate, celelalte zone din structura respectiv pot fi încadrate în clasa b.
Localizarea zonelor plastice poten iale se face pe baza analizei comport rii
postelastice a structurilor [13]. Reglement rile tehnice specifice permit stabilirea estimativ
a pozi iei zonelor plastice poten iale i a lungimii acestor zone, în cazurile când nu se face
un calcul aprofundat al structurii în domeniul postelastic (pct. 13.1.3).
Clasa b cuprinde elementele pentru care se pune condi ia s lucreze în stadiul
elastic sub ac iuni seismice, deoarece trebuie s corespund uneia din urm toarele criterii:
• s fie suficient de rigide, pentru a transmite for ele seismice între diferite elemente
componente ale structurilor; de exemplu, nodurile de cadre, plan eele lucrând ca aibe
orizontale etc.;
• s fie etan e; de exemplu, rezervoare de lichide, recipiente de gaze sub presiune i
altele.
De asemenea, sunt cuprinse i elementele proiectate s lucreze în stadiul elastic, în
urma dirij rii dezvolt rii unui anumit mecanism de plastificare structural.
Aceste elemente se dimensioneaz i se armeaz cu un grad superior de asigurare în
raport cu restul structurii din care fac parte, în func ie de prevederile specifice tipului
respectiv de structur .
Clasa c cuprinde elementele care lucreaz în stadiul elastic sub ac iunea seismic ,
deoarece din aceast ac iune le revin solicit ri reduse; r spunsul elastic la solicitarea
seismic este asigurat de o armare minim constructiv (de exemplu, în cazul diafragmelor
slab solicitate, la cl diri cu pu ine niveluri).
Ductilitatea reprezint capacitatea unui material, a unei sec iuni, a unui element sau a
unei structuri de a dezvolta deforma ii plastice semnificative înainte de rupere.
Ductilitatea are importan deosebit în capacitatea de disipare a energiei induse de
seism. Pentru a asigura supravie uirea structurii chiar i în condi iile unor seisme puternice,
reducerea capacit ii portante din cauza avariilor produse nu trebuie s dep easc anumite
valori admise - de obicei, 15% din rezisten a ini ial . În acest caz, ductilitatea se cuantific
prin energia absorbit i disipat în cursul ciclurilor de înc rc ri alternante produse de
ac iunea seismic . În acela i timp, ductilitatea asigur , prin capacitatea de rotire a
articula iilor plastice, retransmiterea inelastic a eforturilor în structurile static
nedeterminate, dinspre sec iuni sau elemente suprasolicitate, spre zone mai pu in solicitate.
Ductilitatea se poate exprima i prin raportul valorilor unor caracteristici de deformare
în momentul ruperii i valorile acestor caracteristici în momentul atingerii limitei de
334
curgere real sau conven ional a arm turii întinse (indicele de ductilitate). Pentru
sec iunile elementelor supuse la încovoiere cu sau f r for axial , caracteristica de
deformare utilizat este rotirea capabil a sec iunii, indicele de ductilitate sec ional fiind
µ ϕ = φultim / φcurgere [12].
Ductilitatea redus a betonului poate fi îmbun t it în principal printr-o armare
corespunz toare; de exemplu, în cazul betonului comprimat, confinarea cu arm tur
longitudinal i în special cu etrieri m re te de câteva ori deforma ia specific ultim .
13.1.3 Pozi iile i lungimile de calcul ale zonelor plastice poten iale
Prevederile de fa se refer la elementele liniare (rigle, stâlpi) care fac parte din cadre
etajate participante la preluarea ac iunilor seismice, în zonele seismice de calcul A...E.
Aceste prevederi se aplic în cazurile curente, când nu se efectueaz un calcul
postelastic aprofundat al structurii la solicit ri seismice pentru stabilirea cu suficient
certitudine a pozi iei zonelor plastice poten iale.
Din acest motiv, pentru asigurarea ductilit ii elementelor, se consider zone plastice
poten iale, având o lungime lp, zonele de la extremit ile tuturor stâlpilor i de la
extremit ile tuturor riglelor cadrelor, de i nu în toate aceste sec iuni se formeaz articula ii
plastice (fig. 13.1c).
Prevederi pentru stâlpi
Lungimea lp a zonei plastice poten iale se alege cea mai mare dintre valorile date de
condi iile:
lp ≥ {Hs / 6; hs; 600 mm} (13.1)
unde:
Hs este în l imea liber a stâlpului la nivelul considerat (fig. 13.1c);
hs - dimensiunea maxim a sec iunii stâlpului.
335
q ldn qnld + S q nld + ( − S)
±S H
zone
întinse
ZPP
c) pozi ia zonelor plastice poten iale ZPP
ZPP ZPP
lp
pardoseal lp subsol
rigid rigid
336
Dac la dimensionarea sec iunii stâlpului se admite, conform punctului 6.5.4, o valoare
ξlim = 0,4 < ξ ≤ ξb, atunci lungimea lp, determinat cu rela ia (13.1), se majoreaz cu 25%.
M surarea lungimii lp se face de la marginea inferioar , respectiv superioar a riglelor
care delimiteaz un nivel curent al cadrului (fig. 13.1c).
La baza cadrului, lp se m soar de la nivelul de încastrare al stâlpului, care poate fi
nivelul funda iei, sau nivelul p r ii superioare a peretelui, dac stâlpul reazem pe peretele
din beton armat al unui subsol rigid (fig. 13.1d). Dac la baza unui stâlp, deasupra
funda iei, exist un element constructiv suficient de rigid pentru a împiedica deforma ia
liber a stâlpului, de exemplu o structur de pardoseal rigid , poate s apar o zon
plastic la acest nivel; în acest caz, lp se m soar de la nivelul superior al pardoselii (fig.
13.1d).
Prevederi pentru grinzi
Lungimea zonei plastice poten iale la grinzile cu în l ime constant este:
lp = 2 h r (13.2)
unde hr este în l imea sec iunii riglei.
M surarea lungimii lp se face de regul de la fa a stâlpilor care delimiteaz rigla (fig.
13.1c).
337
Tabelul 13.2
Categoriile de expunere în medii neagresive
Cate-
Condi iile de mediu Exemple
goria
- interiorul cl dirilor civile (inclusiv buc t rii i
Spa ii închise, cu umiditatea
grupuri sanitare)
relativ ≤ 75%
I - halele industriale cu umiditate redus
- exteriorul cl dirilor protejate prin tencuire sau
În aer liber
alte finisaje
- grupurile sanitare i buc t riile, în spa iile de
utilizare public
Spa ii închise, cu umiditatea
- halele industriale cu umiditate ridicat
relativ >75%
II - acoperi ul recipientelor de lichide
- subsolurile neînc lzite
- exteriorul cl dirilor neprotejate, neexpuse la
În aer liber
înghe -dezghe în stare umezit
Spa ii închise, cu condens - halele industriale cu degaj ri de aburi
tehnologic
- construc iile expuse la înghe -dezghe în stare
În aer liber umezit : cheiuri, stâlpi pentru estacade, canale
deschise, diguri
III
În contact cu ap sau alte - pere ii i fundul recipientelor de lichide:
lichide, neagresive chimic rezervoare, bazine, castele de ap
- elementele prefabricate
În contact cu p mântul - elementele monolite turnate în cofraje sau pe
beton de egalizare: grinzi, stâlpi, pere i
În contact cu p mântul i - elementele monolite turnate direct în s p tur :
IV eventual cu ap subteran funda ii, ziduri de sprijin
f r agresivitate chimic
În tabelul 13.3 se dau grosimile minime necesare de acoperire cu beton ab a
arm turilor longitudinale de rezisten , în func ie de categoriile de expunere din tabelul
13.2 i de tipul de elemente; pe lâng aceste valori, ab trebuie s respecte i prevederea:
ab ≥ 1,2d, dar nu mai mult de 50 mm (13.3)
în care:
ab reprezint acoperirea cu beton a arm turii;
d - diametrul arm turii longitudinale considerate.
Grosimea stratului de acoperire cu beton a arm turilor longitudinale trebuie s fie de
regul multiplu de 5 mm i se ob ine prin rotunjirea în plus (sau cu cel mult cu 2 mm în
minus) a valorilor determinate pe baza tabelului 13.3 i a rela iei (13.3). Aceast rotunjire
poate fi practic necesar , doar dac este determinant condi ia (13.3).
În unele situa ii, pentru ab se adopt alte valori minime fa de cele date în tabelul 13.3
i anume:
în cazul elementelor realizate din betoane obi nuite de clas Bc10 i Bc15 din
categoriile II, III i IV, respectiv al elementelor realizate din betoane cu agregate
u oare din categoria II, valori majorate cu 5 mm;
338
în cazul elementelor aflate în contact direct cu lichide, dar care au fa a de contact
protejat prin tencuire sau placare cu faian , se iau valorile pentru elementele de
categoria II (în caz contrar, încadrarea este evident categoria III);
în cazul p r ilor subterane ale cl dirilor, care au partea suprateran încadrat în
categoriile I i II, se pot adopta acelea i valori ca pentru partea suprateran (în loc de
valorile pentru categoria III); diferen a de grosime a stratului de acoperire, necesar în
partea subteran , se realizeaz prin tencuire cu mortar de ciment de marca ≥ M100.
Grosimea minim a stratului de acoperire cu beton a arm turilor transversale este dat
în tabelul 13.4.
Tabelul 13.3
Grosimea minim a stratului de acoperire cu beton a arm turilor longitudinale,
pentru elemente din beton de clas ≥ Bc20, în medii f r agresivitate
Categoria elementului, conform tabelului 13.2
I II III IV
Tipul de monolit; monolit; indiferent de
prefabri- prefabri-
element preturnat preturnat modul de
cat uzinat cat uzinat
pe antier pe antier execu ie
ab min , mm
Pl ci plane i curbe;
nervuri dese cu 10 10 15 15 20 -
b < 150 mm
Pere i structurali 15(30) 10 20(30) 15 30 45
Grinzi; stâlpi;
25 20 30 25 35 -
bulbii diafragmelor
Funda ii; fundul
- - - - 35 45
recipientelor de ap
Observa ii:
1. valorile din paranteze se refer la arm turile de rezisten ale pere ilor turna i în cofraj
glisant.
2. la panourile mari prefabricate de fa ad se aplic reglement rile specifice acestor
structuri.
3. la pl ci i pere i, grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton date în tabelul
13.3 i conform condi iei (13.3), se refer la arm turile de pe primul rând.
Tabelul 13.4
Grosimea minim de acoperire cu beton a arm turilor transversale, mm
Categoria elementului conform tabelului 13.2
I II III IV
Tipul de
arm tur monolit sau
prefabricat
preturnat pe
uzinat
antier
etrierii i barele
transversale ale 15 10 15 20 25
carcaselor sudate
339
13.3 ANCORAREA ARM TURILOR
În zonele de ancorare ale arm turilor în beton, acestea pot fi prev zute cu:
• capete drepte, pentru:
- barele realizate din PC60 sau PC52, sub form de plase sau carcase, legate sau
sudate (fig.13.2a);
- barele realizate din OB37, cu rol de montaj;
• cârlige (ciocuri), pentru:
- barele din OB37, solicitate la întindere (fig. 13.2a);
- barele din PC60, PC52, întinse, f r ca ciocurile s fie obligatorii (fig. 13.2);
- etrierii din bare laminate la cald, netede sau cu profil periodic (fig. 13.7a,b).
cap t liber
la ≥ 7d
PC60 D D ≥ 5d
PC52 cârlig drept la
90°
d
la ≥ 3d
cârlig îndoit la
OB37 D
180° d
la
D ≥ 2,5d pt. d ≤ 20mm
a) m surarea lungimii de ancorare la cap tul D ≥ 5,0d pt. d > 20mm
barelor b) dimensiunile cârligelor
Fig. 13.2 Ancorarea arm turilor longitudinale din bare laminate la cald
În alte cazuri, ancorarea se poate realiza prin:
bare sudate perpendicular pe arm turile care trebuie ancorate, pentru:
- plase sudate din STNB (fig. 13.6) sau carcase sudate (fig. 13.7c);
- bare realizate din PC52, PC60, dac lungimea de ancorare nu se poate realiza altfel
(fig.13.4);
îndoirea barelor, în nodurile cadrelor antiseismice (fig. 13.3);
bucle cu diametrul m rit, în situa iile când efortul de întindere din arm turi se
transmite în cea mai mare parte la extremit ile elementelor: este cazul arm turilor
tiran ilor, a grinzilor pere i (fig. 13.5);
ancoraje speciale realizate cu piese metalice, frete etc.
Având în vedere cele de mai sus, barele f r cârlige la capete se utilizeaz pentru:
arm turile longitudinale de rezisten din PC60 i PC52;
arm turile care pot fi comprimate într-o grupare oarecare de înc rc ri, pentru a
realiza transmiterea coaxial a efortului de compresiune între arm tur i beton (fig.
13.16d);
arm turile longitudinale de montaj, indiferent de tipul o elului;
arm turile longitudinale sau transversale din STNB.
În cazul etrierilor din bare laminate la cald, cârligele sunt obligatorii.
340
13.3.1 Ancorarea arm turilor longitudinale
Pentru ca efortul de întindere sau de compresiune s se transmit de la arm tur la
beton, este necesar ancorarea barelor dincolo de sec iunea în care sunt solicitate maximal.
Lungimea de înglobare în beton a unei arm turi, m surat de la ultima sec iune în care bara
este necesar din calcul, se nume te lungime de ancorare.
Aceast lungime depinde de tipul de o el, prin suprafa a arm turii (neted sau
profilat ) i de mijloacele de ancorare cu care este prev zut bara în zona de cap t a ei
(cârlige, bare transversale sudate etc.). For a total se transmite de la arm tur la beton prin
aderen i prin mijloacele de conlucrare.
De multe ori, din considerente de alc tuire, barele se prelungesc în elementele din
beton armat mai mult decât lungimea de ancorare teoretic , necesar din calcul.
Coeficien ii nanc i λa0 sunt da i în tabelul 13.5, în func ie de condi iile de aderen i
de solicitare.
341
Pentru cazurile curente, se admite ca λa pentru arm turile întinse s se determine
direct, conform tabelului 13.6.
Tabelul 13.5
Coeficien ii nanc i λa0 pentru calculul la
condi ii defavorabile de
Condi ii de aderen bun ,
aderen sau condi ii severe
aderen i condi ii de solicitare normale
de solicitare λa0
de solicitare
nanc
Tipul de o el PC60, PC52 OB37 PC60, PC52 OB37
Arm turi
0,05 0,08 0,07 0,12 12
întinse
Arm turi
0,03 0,05 0,04 0,07 10
comprimate
Observa ie: valorile din tabelul 13.5 se majoreaz cu 20% în cazul cumul rii condi iilor
severe de solicitare cu condi ii defavorabile de aderen .
Tabelul 13.6
Coeficientul λa pentru arm turi întinse
condi ii de aderen condi ii de aderen
aderen bun ,
defavorabile sau defavorabile i
O el Beton condi ii normale de
condi ii severe de condi ii severe de
solicitare
solicitare solicitare
Bc10*
35 45 55
PC60, Bc15
PC52 Bc20
30 40 50
Bc25
Bc10
40 50 60
Bc15
OB37
Bc20
35 45 55
Bc25
Observa ie. *Barele din o el PC60 nu se folosesc pentru armarea betonului de clas Bc10.
Valoarea coeficientului λa, determinat cu rela ia (13.5) sau din tabelul 13.6, se
majoreaz cu 50% în cazul elementelor din beton u or, armate cu bare din o el OB37,
dimensionate prin calcul.
În figura 13.2 sunt indicate dimensiunile cârligelor de la cap tul arm turilor din bare
laminate la cald, respectiv modul cum se iau în considerare la realizarea lungimii de
ancorare. Lungimea desf urat a cârligelor îndoite la 90°, în cazul barelor din o el PC60
sau PC52, se include în lungimea necesar de ancorare, calculat cu rela ia (13.4); pentru
barele din o el OB37, lungimea de ancorare se m soar pân la sec iunea în care începe
curbura cârligelor îndoite la 180°, f r a se lua în calcul lungimea desf urat a acestora.
În unele situa ii, barele nu sunt solicitate la valoarea maxim Ra; de acest aspect se
poate ine seama introducând în rela ia (13.5) valoarea real a efortului unitar în arm tur ,
în sec iunea fa de care se m soar lungimea de ancoraj, cu condi ia ca σa ≥ 0,5Ra.
342
În cazul arm turilor din zonele plastice poten iale, incursiunea în domeniul postelastic
presupune cre terea eforturilor maxime, conform ramurii de consolidare a diagramei de
calcul σa - εa (fig. 5.6); în acest caz, în rela ia (13.5) se introduce valoarea majorat 1,25Ra
conform Codului de proiectare pentru structuri în cadre de beton armat, NP007-97 [12].
În nodurile intermediare ale cadrelor participante la structuri antiseismice, ancorarea
arm turilor longitudinale ale riglelor se realizeaz prin îndoirea barelor în interiorul nodului
(fig.13.3a) [12]; acest mod de armare decurge din necesitatea de a evita ancorarea în zona
plastic poten ial din deschiderea urm toare. Din acela i motiv, în nodurile marginale,
arm turile de la partea superioar i cele de la partea inferioar trebuie s fie independente.
Arm turile longitudinale din grinzi, care se ancoreaz în noduri, se prelungesc de la
planul median al nodului cu lungimea de ancorare la (fig. 13.3).
Dac lungimea de ancorare nu se poate realiza din cauza dimensiunilor insuficiente ale
nodurilor cadrelor, ancorarea barelor laminate la cald cu profil periodic poate fi
îmbun t it prin sudarea unor bare transversale (fig. 13.4).
≥ 40mm ≥ 40mm
la
≥ 40mm
la,sup ds
≥ 12di
≥ 12d d
la,inf la,inf
di
≥ 12ds
≥ 12di
Fig. 13.3 Ancorarea arm turilor în nodurile cadrelor din zone seismice
Pentru structurile din zonele seismice de calcul A...E, toate barele longitudinale se
ancoreaz respectând prescrip iile pentru barele întinse, chiar dac din gruparea special ele
rezult solicitate numai la compresiune.
În cazul stâlpilor de la ultimul nivel, ancorarea se poate realiza ca în figura 13.3b;
ancorarea arm turilor de la nivelurile curente se realizeaz prin capete drepte (fig. 13.16).
343
30° 15° dl
≥ dt dl dt ≥ dl,max
dt
R
≥ 12dl
R ≥ 10dl
≥ dt
dt
Fig. 13.4 Îmbun t irea ancor rii barelor longitudinale prin sudarea unor bare
transversale
grind perete
stâlp
344
la = nt lt (13.9)
unde lt este distan a dintre axele barelor transversale.
dt - diametrul arm turii transversale
ll
Fi ll
Na = AaRa
345
bare având capete drepte (fig. 13.8 i 13.10) sau arm turi având capetele îndoite cu raz
mare de curbur (fig. 13.3a, nodul intermediar);
• sudarea barelor (fig. 13.11, 13.12);
• alte sisteme de înn dire (dispozitive mecanice, man oane metalo-termice, bucle
suprapuse la îmbin rile elementelor prefabricate), omologate sau conform unor
reglement ri tehnice specifice.
≥ 1,4d
135° ≥ 5d (10d) ≥d
≥ 50mm
≥ 5d (10d)
d ≥ 50mm
D ≥ 10d
D ≥ 2,5d
d
346
• barele longitudinale ale elementelor solicitate la întindere centric sau excentric
cu mic excentricitate (tiran i, t lpile întinse ale fermelor etc.), cu excep ia anumitor
situa ii precizate în STAS 10107/0-90;
- se recomand înn direa prin sudur , pentru:
• barele cu d ≥ 25 mm;
- nu se permite înn direa prin sudur , pentru:
• barele cu d ≤ 10 mm;
• barele din sârm tras (STNB), cu excep ia sudurilor prin puncte de la nodurile
plaselor sudate executate în uzine.
100…
150mm b ≥ 25mm h
≥ 1,2d
ls ls h
arm turi cu profil b
periodic, d ≤ 20mm bare distan ate
≥ 1,25ls
bare petrecute i legate
a) decalarea sec iunilor de înn dire a b) spa ierea barelor înn dite
arm turilor inelare din pere ii
rezervoarelor sau silozurilor
Fig. 13.8 Înn direa prin suprapunere a arm turilor din bare laminate la cald
347
În cazul stâlpilor, în general toate barele se înn desc în aceea i sec iune (fig. 13.16).
Pentru elementele încovoiate sau comprimate/întinse excentric, cu axa neutr în
sec iune, dac pe lungimea de înn dire efortul în arm tura întins scade, astfel ca la unul
din capete s devin σa ≤ 0,25Ra, se admite s se ia ks = 1 (cu excep ia riglelor i stâlpilor
cadrelor antiseismice). Raportul σ a / Ra se poate aproxima prin raportul momentelor
încovoietoare din sec iunile respective, Mi / Mj (fig. 13.9).
i j
ls = la
Mj
Mi
Fig. 13.9 Înn direa barelor cu solicit ri reduse la unul din capete
Dac barele r mân solicitate la compresiune în oricare grupare de ac iuni, lungimea de
înn dire prin suprapunere trebuie s fie:
ls ≥ 30 d, pentru elementele din betoane de clas < Bc25;
ls ≥ 20 d, pentru elementele din betoane de clas ≥ Bc25.
Între barele care se înn desc trebuie s fie un spa iu de 1,2d i cel pu in 25 mm,
deoarece transmiterea efortului se face prin aderen . Dac dimensiunile elementului nu
permit respectarea acestei prevederi, înn direa se poate realiza prin petrecerea barelor f r
spa iu i legarea lor cu sârm (fig. 13.8b).
348
beton (C28-83), care indic i dimensiunile minime ale cordoanelor de sudur . Calculul
sudurilor se face în acela i mod ca pentru îmbin rile sudate ale construc iilor metalice.
Pentru a asigura transmiterea centric a efortului de la o bar la alta, cordoanele de
sudur se dispun pe cât posibil simetric fa de arm tura care se înn de te. Cordoanele de
sudur asimetrice provoac o stare de solicitare local suplimentar , de aceea nu sunt
indicate decât dac alc tuirea i armarea transversal (etrierii) permit preluarea acestor
solicit ri.
Înn dirile prin sudare mai des utilizate sunt prezentate în continuare [2].
Sudurile manuale prin topire cu arc electric (fig. 13.11) se pot executa prin
suprapunerea barelor sau cu eclise.
349
Se pot suda cu acest procedeu bare având acela i diametru sau bare la care diferen a
diametrelor satisface condi iile prescrise.
La dispunerea arm turilor în elemente trebuie s se in seama de prezen a ecliselor,
pentru respectarea spa iilor libere necesare unei beton ri corespunz toare.
10mm Ls 10mm
1…2mm OB37
Ls ≥ 8d
10mm Ls 10mm
PC52, PC60
c) sudur cu eclis din o el cornier Ls ≥ 10d
Fig. 13.11 Înn diri sudate cu arc electric
Sec iunea 1 - 1
≅ 20° 1
30 - 45° Lc/2
d
1 1
Lc/2
Lc/2 Lc/2
d
Lc = 2,5d cochilie metalic Lc = 2,5d
1 d ≥ 25mm d
bar orizontal bar vertical
Fig. 13.12 Sudarea arm turilor cap la cap în cochilie
Sudurile manuale cap la cap sunt realizate în baie de zgur , într-o cochilie metalic .
Acest tip de sudur se poate folosi în cazul barelor cu d ≥ 25 mm. Solu ia este indicat
pentru înn direa barelor de diametre diferite, a barelor solicitate la oboseal sau în situa iile
când electrodul nu are acces decât dintr-o parte.
350
Formele de prelucrare ale capetelor barelor orizontale i verticale sudate cap la cap i
lungimea minim a cochiliilor sunt date în figura 13.12.
b b hy hy hy hy
h h hx
hx hx hx
di
d d de
Fig. 13.13 Forme uzuale pentru sec iunea stâlpilor
Dimensiunile minime ale sec iunii transversale sunt: 250 mm pentru stâlpii monoli i
(D ≥ 250 mm în cazul stâlpilor circulari), respectiv 200 mm pentru cei prefabrica i, cu
solicit ri reduse.
În cazul structurilor etajate, stâlpii pot avea sec iuni diferite pe în l imea structurii; se
recomand ca retragerile (reducerea sec iunii) s se fac concomitent numai pe o direc ie i
la cel pu in 2-3 niveluri s se p streze sec iunea constant ; de regul , stâlpii din fa ade se
execut cu l imea constant pe toat în l imea, cu retrageri numai spre interiorul cl dirii.
Dimensiunile laturilor sec iunilor de form dreptunghiular , sau de alte forme
ortogonale (L, T, I), se aleg de regul multiplu de 50 mm.
Raportul dintre laturile sec iunii se alege astfel, încât h/b ≤ 2,5; în cazul sec iunilor
compuse T, I, L etc., limitarea se refer la raportul între dimensiunile maxime pe cele dou
direc ii hx / hy ≤ 2,5 (fig. 13.13).
În l imea sec iunii transversale a stâlpilor h (cm) se poate alege orientativ în func ie de
solicit rile M (kNm) i N (kN), conform rela iei:
351
N
h ≅ 8 3 M + 0,4 3
M
Pentru stâlpii cadrelor antiseismice se poate utiliza rela ia:
N
h=
0,3bRc*
Evaluarea for ei axiale din stâlp se poate face în func ie de suprafa a de plan eu
aferent stâlpului i num rul de niveluri.
352
50 mm, dac h ≤ 800 mm;
100 mm, dac h > 800 mm.
L imea grinzii b se adopt multiplu de 50 mm. De obicei, pentru grinzile monolite cu
b ≤ 200 mm, se poate alege: b = 120; 150; 180; 200 mm.
353
bp fe e evazate fe e neevazate
hp
h
α
vut
d) h = const. e) h = variabil
Fig. 13.14 Forme uzuale de grinzi
354
distan a interax
≤ 250mm
etrier
agraf distan a
liber
≥ 50mm
a) b)
≤ 250mm etrieri
neperimetrali
≤ 250mm
c) etrier perimetral d)
Fig. 13.15 Moduri de armare ale stâlpilor
Se admite armarea cu numai patru bare dispuse la col urile sec iunii:
• la stâlpii din grupa A, având laturile sec iunii ≤ 350 mm;
• la stâlpii din grupele B i C, având laturile sec iunii ≤ 400 mm.
În cazul sec iunilor circulare, num rul minim al barelor longitudinale de rezisten este
de ase.
Dac stâlpii au forme ortogonale compuse, num rul minim de bare rezult din condi ia
de a avea arm turi longitudinale în toate col urile etrierilor (fig. 13.15d).
Procente de armare longitudinal
Procentul total de armare longitudinal p se determin cu rela ia
Aa (total )
p= 100 (%) (13.11)
bh
i se refer la arm tura total de rezisten Aa, dispus în sec iune pe dou laturi
(compresiune excentric dreapt ) sau pe contur (compresiune excentric oblic ).
Se respect urm toarele limite:
• procentul total maxim, de regul ≤ 2,5 %;
• procentul total minim, conform tabelului 13.10;
• procentul minim de armare pe fiecare latur a sec iunii: 0,2 %;
În situa iile în care din motive de asigurare a rigidit ii necesare la deplas ri laterale,
sau din alte motive, sec iunea de beton a stâlpilor se majoreaz fa de cea dedus din
calcul, astfel încât arm tura longitudinal rezult dimensionat constructiv, procentele
totale de armare pot fi reduse cu 20 % fa de cele din tabelul 13.10, cu condi ia ca
procentul de armare pe fiecare latur s nu scad sub valorile:
355
• 0,15 % la stâlpii din grupa A;
• 0,10 % la stâlpii din grupele B i C.
Tabelul 13.10
Procente totale minime pmin pentru arm turile longitudinale ale stâlpilor
Grupa de stâlp
Pozi ia A B C
stâlpului Tipul de o el
în structur PC60 PC52 OB37 PC60, PC52 OB37 PC60, PC52 OB37
pmin , %
interior 0,5 0,6 0,8 0,5 0,6
marginal 0,6 0,7 0,9 0,6 0,7 0,4 0,5
de col 0,7 0,8 1,0 0,7 0,8
Observa ie: La construc iile cu un singur nivel, cu grinzile de acoperi rezemate articulat pe
stâlpi, pentru to i stâlpii, indiferent de pozi ia lor în structur , se adopt procentele minime
corespunz toare stâlpilor interiori.
Înn direa arm turilor
Înn direa arm turilor pe în l imea structurii se realizeaz conform prevederilor
punctului 13.4. Barele de la nivelul inferior se deviaz pe în l imea riglelor, pentru a putea
fi al turate arm turilor de la nivelul superior (fig. 13.16a). Dac sec iunile a dou niveluri
succesive sunt diferite, panta maxim admis pentru devierea arm turilor longitudinale pe
în l imea riglelor este 1/6 (fig. 13.16b). Dac aceast pant nu se poate asigura, înn direa se
realizeaz prin bare intermediare suplimentare, care str bat nodul (fig. 13.16c).
Sub ciocurile barelor comprimate apar solicit ri excentrice fa de axele barelor, ceea
ce poate conduce la flambarea local a barelor i la desprinderea stratului de beton, dac
etrierii sunt monta i necorespunz tor (fig.13.16d) [56].
Se recomand ca barele longitudinale, realizate din o el profilat, s se termine drept,
f r ciocuri, iar etrierii s se dispun corect. În cazul în care se utilizeaz o el neted (OB37),
barele trebuie s se termine cu ciocuri, deoarece exist posibilitatea ca, sub unele
combina ii de înc rc ri, barele s fie întinse. În aceast situa ie, etrierii trebuie monta i
începând chiar din dreptul ciocurilor.
356
Pe în l imea stâlpilor, din punctul de vedere al distan ei dintre etrieri se disting dou
tipuri de zone de armare transversal :
• zone curente, cu arm tura transversal dispus la distan a ae, respectând condi iile:
ae ≤ {15d; 200 mm (grupa A); 300 mm (grupele B i C)} (13.12)
în care d este diametrul minim al arm turilor longitudinale.
• zone cu arm tura transversal dispus la distan a redus , aer:
aer ≤ { 8d; h/5}, cu condi ia aer ≥ 100 mm (13.13)
în care d are semnifica ia de mai sus, iar h este dimensiunea laturii mari a sec iunii
stâlpului.
tgα ≤1/6
ls ≥50 mm ls ls
grind ≥ la
α
≥50 mm
PC parter
subsol
perete
ls rigid
etrier
N N
lips
d) e)
Fig. 13.16 Înn direa barelor longitudinale ale stâlpilor
357
Arm tura transversal se dispune la distan a redus , aer :
a) în cazul stâlpilor din grupa A:
• pe lungimea lp a zonelor plastice poten iale, determinat conform punctului 13.1.3,
(fig. 13.19a):
de la extremit ile inferioare ale stâlpilor cadrelor, la fiecare nivel, în toate
cazurile (fig. 13.1c, d);
de la extremit ile superioare ale stâlpilor care fac parte din cadre ale
N
structurilor etajate curente, ale fiec rui nivel, dac ≥ 0,3 ;
bh0 Rc
de la extremit ile superioare ale stâlpilor care fac parte din cadre ale
structurilor de rezisten , a c ror alc tuire face posibil dezvoltarea unor
deforma ii plastice mari i în aceste zone; de exemplu, în cazul cadrelor cu
umplutur din zid rie masiv , la care desprinderea local a zid riei de stâlpi, sub
ac iuni seismice puternice, poate transforma zona respectiv în stâlp scurt, sau în
cazul structurilor în cadre, unde pere ii structurali pot fi întrerup i din
considerente func ionale - figura 13.17;
• pe toat în l imea stâlpilor având raportul Hs /h ≤ 3 (stâlpi scur i), unde Hs este
în l imea liber a stâlpului, iar h latura cea mai mare a sec iunii transversale;
b) pe lungimile de înn dire prin suprapunere a arm turilor longitudinale, la toate
grupele de stâlpi;
c) în cazul înn dirii la baza stâlpilor din grupele A i B, începând de la fa a superioar
a funda iilor, pe distan a considerat pân la cap tul por iunii de lungime lp, m surat de
la partea superioar a pardoselii (fig. 13.19b);
d) pe distan a cea mai mare dintre ls i lp, dac zonele de înn dire sunt situate la aceea i
extremitate a stâlpilor nivelurilor curente cu zonele plastice poten iale (fig.13.19a).
desprindere
seism
gol
358
În afara etrierilor perimetrali obligatorii, în sec iunea transversal sunt necesari i
etrieri neperimetrali sau agrafe, inând seama de urm toarele:
• la stâlpii din grupa A:
- fiecare bar longitudinal , de regul , trebuie s fie legat de un col de etrier sau de
agraf , dac legarea din dou în dou bare ar conduce la o distan > 200 mm între
dou ramuri succesive de etrieri (fig. 13.18a);
- se admite ca fiecare a dou bar longitudinal s fie legat de un col de etrier sau
de agraf , dac distan a între dou ramuri consecutive ale acestora este ≤ 200 mm
(fig. 13.18b);
• la stâlpii din grupele B i C, se prev d etrieri neperimetrali în cazurile:
- când au peste 3 bare longitudinale pe latur , dac m rimea laturii mari a sec iunii
este > 400 mm;
- când au peste 4 bare longitudinale pe latur , dac m rimea laturii mari a sec iunii
este ≤ 400 mm.
• la stâlpii din zonele seismice F, în afara zonelor plastice poten iale, se admite s se
prevad numai etrieri perimetrali, pe laturile cu 3 bare longitudinale, dac dimensiunea
acestor laturi este ≤ 400 mm.
≤ 200mm
b > 200 mm
b ≤ 200mm
≤ 200mm
h
a) b) h
Fig. 13.18 Dispunerea etrierilor neperimetrali în sec iunile stâlpilor
Procente de armare transversal
Procentul de armare transversal pe direc ia unei laturi b a sec iunii stâlpului se
determin cu rela ia:
ne Ae
pe = 100 (%) (13.15)
aeb
în care:
Ae este aria sec iunii unei ramuri de etrier (sau agraf );
ne- num rul de ramuri de etrieri (sau agrafe), intersectate de un plan paralel cu latura b;
ae - distan a dintre etrieri pe în l imea stâlpului.
De exemplu, în figura 13.18a, pe dup latura b se calculeaz pentru cinci bare (doi
etrieri i o agraf ), iar dup latura h, pentru 4 bare (doi etrieri).
Condi iile necesare de armare cu etrieri, pe direc ia fiec rei laturi, sunt trecute în
tabelul 13.11.
359
rigla sup.
Hs ae zon
curent
aer lp
ls aer
lp
pardoseal rigid
rigla inf.
360
în care ds este diametrul sâmburelui de beton fretat.
Diametrul fretei va fi cel pu in de 6 mm.
Procentul de armare longitudinal , raportat la aria sâmburelui de beton fretat trebuie s
fie:
Aa ( total )
p= 100 ≥ 0,5% (13.17)
πd s2
4
↓ sensul de turnare
d1 ≥ 50mm
arm tur de
montaj ≤ 400
≥ 30mm
≥ d1 > 700
incorect
≥ 25mm ≤ 400
≥d
≥ 25mm; ≥ d
d ≤ 200mm
a) b) c)
Fig. 13.20 Distan e între barele longitudinale ale grinzilor
Se recomand ca arm turile s se aleag astfel, încât s fie dispuse pe cel mult dou
rânduri, atât în partea inferioar , cât i în partea superioar a grinzilor. Dac sunt necesare
361
arm turi i pe rândul al treilea, acestea se dispun la distan e interax duble fa de cele
admise pentru barele de pe primele dou rânduri. Arm turile se plaseaz pe aceea i
vertical ; nu este permis intercalarea lor, deoarece împiedic p trunderea betonului (fig.
13.20b).
Procente de armare longitudinal
Procentele de armare minime pentru zonele întinse sunt date în tabelul 13.12.
În cazul grinzilor obi nuite, pmax rezult din condi ia ξ ≤ ξb, iar în cazul zonelor
plastice poten iale ale riglelor de cadre, din condi ia ξ ≤ ξlim = 0,25 (pct. 6.6.2); pentru
sec iunile dublu armate, ξ se determin pentru diferen a p − p′ .
Procentele medii de armare, raportate la sec iunea util a inimii (bh0), trebuie s se
încadreze, de regul , în urm toarele limite economice: 0,8...1,8% la grinzile monolite i
1,0...2,0%, la grinzile prefabricate. Obi nuit, nu se recomand utilizarea unor procente de
armare care dep esc 1,2…1,5%.
Tabelul 13.12
Procente minime pentru arm turile longitudinale în zonele întinse ale grinzilor pmin
Tipul de grind pmin, %
Grinzi obi nuite (care nu sunt rigle de cadru) i pl ci, la
0,05 ≤ pmin =1,15 p ≤ 0,10
care procentul de armare rezultat din calcul este p ≤ 0,10%
Rigle de cadru participante la structuri antiseismice :
• în zonele seismice de calcul A...E,
pentru arm turile întinse de pe reazeme 0,45
pentru celelalte arm turi întinse 0,15
• în zona seismic de calcul F 0,10
Rigle de cadru neparticipante la structuri antiseismice 0,10
În sec iunile de reazem ale riglelor cadrelor participante la structuri antiseismice,
raportul între cantitatea de arm tur de la partea inferioar i cea de la partea superioar
trebuie s fie cel pu in 0,4 la construc ii aflate în zonele seismice de calcul A, B i C i cel
pu in 0,3 în zonele D i E (fig.13.28b). Ancorarea i înn direa acestor arm turi se asigur ca
pentru bare solicitate la întindere (fig. 13.3a), chiar dac din gruparea special , ele rezult
solicitate numai la compresiune.
Stabilirea sec iunilor de la care arm turile longitudinale pot fi întrerupte sau
înclinate
Pentru întreruperea sau înclinarea barelor necesare din calculul la moment încovoietor
în sec iuni normale, se utilizeaz diagrama ob inut prin dilatarea (prelungirea) cu lungimea
h/2 a diagramei înf ur toare a momentelor încovoietoare maxime (fig. 13.21). Aceast
prevedere asigur i preluarea momentelor încovoietoare în sec iuni înclinate.
Pentru o bar se definesc urm toarele sec iuni, m surate în raport cu diagrama dilatat
(fig. 13.22):
sec iunea I, în care o bar (sau un grup de bare) este integral necesar din
dimensionarea la moment încovoietor - bara este utilizat la maxim în raport cu
diagrama de momente încovoietoare dilatat ;
362
sec iunea II, în care bara nu mai este necesar din calcul, momentul fiind preluat în
întregime de celelalte bare din sec iune; distan a dintre cele dou sec iuni se noteaz lI,II.
O bar longitudinal dreapt poate fi întrerupt dincolo de sec iunea I, la distan a l,
dac sunt îndeplinite condi iile (fig.13.22a):
l ≥ lI,II (13.18)
l ≥ la (13.19)
unde la este lungimea de ancorare, conform punctului 13.3.1, rela ia 13.4.
Se admite c pe lungimea l efortul în bar scade de la valoarea maxim la zero.
h2 h2
Md
h2 h2
M
h2 h2
Md
h2 h2
M - diagrama înf ur toare a momentelor încovoietoare maxime
Md - diagrama dilatat cu h/2
Fig. 13.21 Dilatarea diagramei de momente încovoietoare
I II li
I II B
li/2
lI, II A
li
la l1 ≥ 0
lI, II
l
l ≥ la l1 + li / 2 ≥ lI, II
l ≥ lI, II l1 + li + l2 ≥ la li /2 + l2 ≥ la
a) bare întrerupte sau ridicate în raport cu diagrama de b) bar necesar i la
momente încovoietoare preluarea for ei t ietoare
Fig. 13.22 Condi ii privind stabilirea punctelor de întrerupere sau înclinare a
arm turilor longitudinale în grinzi
363
Dac bara are o por iune ridicat , din punctul de vedere al prelu rii momentului
încovoietor înclinarea poate s înceap în sec iunea I; se consider c efortul descre te pân
la valoarea zero pe lungimea li a p r ii înclinate, a c rei extremitate trebuie, în consecin ,
s treac dincolo de sec iunea II (fig. 13.22a). Distan a lI,II se m soar în proiec ie pe axa
grinzii.
Condi iile pentru lungimea necesar a barei dup sec iunea I, sunt:
l1 ≥ 0 (13.20)
li
l1 + ≥ lI,II (13.21)
2
l1 + l i + l2 ≥ la (13.22)
în care:
l1 este distan a de la sec iunea I pân la punctul de ridicare a barei;
l2 - lungimea por iunii drepte cu care se termin por iunea înclinat , cel pu in 10d în
zone comprimate i 20d în zone care pot fi i întinse (fig.13.23a).
Dac bara înclinat este necesar i din calculul la for t ietoare, trebuie respectat în
plus condi ia (fig. 13.22b):
li
+ l2 ≥ la (13.23)
2
364
montaj 2φ A B +
+ h
A B
+ + I
I
II Mcap
h/2 Mcap +
Mcap
Mcap
Mcap Mcap + +
Mcap
h/2 II lI, II I
h/2 2φ22
h/2 h/2 l 3φ20
II I
II I I II
l lI, II lI, II
l
l
2φ18
II I 2φ18 I II condi ie obligatorie
II l ≥ max (la ;lI, II)
I 2φ20 I
l l II
montaj 2φ 3φ20
2φ22
A-A B-B
2φ20 2φ20
2φ18
2φ18
365
• Se grupeaz barele, în func ie de pozi ia lor în sec iunea transversal , inând seama
de urm toarele:
pentru arm turile de la partea inferioar (din câmp), barele de marca ③, plasate în
col urile etrierilor ( i care trebuie s reprezinte cel pu in o treime din arm tura total
necesar din câmp), se duc continuu pân la reazemele adiacente; celelalte bare, cu
marca ④ i ⑤, constituie urm toarele grupe de bare, care pot fi întrerupte în deschidere,
dou câte dou ;
pentru arm turile de la partea superioar (de pe reazem), se procedeaz la fel, cele
cinci bare împ r indu-se în dou grupe; barele de marca ①, din col urile etrierilor, se
prelungesc pe toat lungimea diagramei de momente încovoietoare negative, cu
respectarea condi iilor (13.18) i (13.19).
Grupurile de arm turi, în ordinea întreruperii lor, sunt: ②, ① pe reazem, i ⑤, ④, ③ în
câmp.
• Se calculeaz momentul capabil pentru toate grupele de bare i se traseaz linii
orizontale în dreptul fiec rui moment capabil, începând, fa de axa grinzii, cu barele care
vor fi întrerupte ultimele. La intersec ia liniilor cu diagrama de momente dilatat cu h/2 se
afl sec iunea I pentru grupul de bare considerat. Sec iunea II, de la care grupul de bare nu
mai este necesar din calcul, este sec iunea pentru care momentul capabil al barelor r mase
intersecteaz diagrama de momente încovoietoare dilatat .
Simplificat, se poate admite c momentul capabil pentru o bar sau un grup de bare
este propor ional cu aria sec iunii transversale a barei sau a grupului de bare, adic :
Aa ,grup
Mcap, grup = Mcap, tot (13.24)
Aa ,tot
366
• barele înclinate se termin cu por iuni drepte având lungimea l2, conform figurilor
13.22 i 13.23a;
• cel pu in o treime din arm turile din câmpul grinzilor i cel pu in barele longitudinale
din col urile etrierilor se men in drepte pân la reazeme i se ancoreaz dincolo de
reazeme ca bare solicitate la întindere (fig. 13.23c i 13.24); barele înclinate nu se
plaseaz lâng fe ele laterale ale grinzilor, pentru a evita fisurarea prin despicarea
stratului de acoperire cu beton, datorit presiunii mari care ac ioneaz asupra betonului
în por iunile curbe ale arm turilor;
• barele înclinate pot fi ridicate într-o singur sec iune sau în mai multe sec iuni, dup
cum rezult necesar din calculul la for t ietoare. Prima sec iune de înclinare se
prevede la o distan de cel mult 50 mm de la marginea reazemului; se recomand ca
distan a între prima i a dou sec iune de înclinare s nu fie mai mare decât h (în l imea
grinzii), iar în cazul în care sunt necesare mai mult de dou sec iuni de înclinare,
distan ele dintre aceste sec iuni s fie cel mult 1,5h (fig. 13.25).
Pentru riglele cadrelor structurilor antiseismice, se recomand evitarea utiliz rii
arm turilor înclinate.
≤ 50mm M ≤ h ≤ 50 ≤ 50 ≤ h
2φ20 Aai, 1
3φ20 Aai, 2
Fig. 13.25 Armarea grinzilor obi nuite cu bare independente legate cu sârm
În figura 13.25 este prezentat o variant de armare a unei por iuni dintr-o grind
continu obi nuit , cu bare longitudinale drepte i înclinate.
Pentru zonele de reazem, în figura 13.26 sunt ar tate dou posibilit i de armare,
diferite din punctul de vedere al lungimii por iunilor drepte. Arm tura înclinat ① din
figura 13.26 a, preia în stânga i în dreapta reazemului numai for t ietoare. Arm tura
înclinat ②, din figura 13.26b, particip i la preluarea momentelor încovoietoare negative
în dreapta reazemului, dac por iunea dreapt cu care se prelunge te bara de la marginea
reazemului este cel pu in (0,5h + l), unde l trebuie s respecte condi iile (13.18) i (13.19).
Bara echivalent ③, din câmpul al doilea, preia moment încovoietor în stânga reazemului i
for t ietoare în dreapta reazemului. Obi nuit, pentru preluarea momentului pe reazem,
barele ② i ③ sunt considerate ca un c l re , având diametrul barei de sec iune mai mic .
367
h/2 + l h/2 + l l ≥ lI, II
≤ 50 ≤ 50mm ≤ 50mm l ≥ la
≤ 50
Aa Aa stânga Aa dreapta
Aai dreapta
Aai
Aai stânga
a) arm tura înclinat numai pentru b) arm tura înclinat pentru for t ietoare i
for a t ietoare prelungit pentru momentul încovoietor
Fig. 13.26 Modalit i de armare cu bare ridicate ale grinzilor obi nuite
Pentru armarea grinzilor se pot utiliza i carcase plane sudate, alc tuite din bare
longitudinale drepte i bare transversale, cu rol de etrieri. Dac l imea grinzii nu dep e te
150 mm, se poate folosi o singur carcas (fig.13.29c); dac l imea este mai mare, se
utilizeaz carcase duble sau triple (fig. 13.27).
ae1
A B C2 + C3
carcasa C1
A B
C2,3 → ae2, 3
C1 → ae1
C2 + C3
carcasa C1
≥ 35mm
2 carcase C1 2 carcase C2
carcasa C3
d ≥d; ≥25mm
A-A B-B
Fig. 13.27 Armarea grinzilor cu carcase sudate
368
Pentru riglele cadrelor f când parte din structuri antiseismice, cel mai frecvent se
utilizeaz armarea cu bare drepte i etrieri (fig. 13.28). Ancorarea barelor longitudinale pe
reazeme se face conform punctului 13.3, figura 13.3a.
Aa inf
A-A
a) diagrama înf ur toare a momentelor b) condi ii pentru arm turile
încovoietoare maxime longitudinale în sec iunile de reazem
A zon plastic poten ial
lp = 2h lp = 2h
A
aer ae aer
4φ22 4φ20
2φ montaj
3φ18
369
Tabelul 13.13
Diametre minime ale arm turilor longitudinale de montaj, dmin
Pozi ia dmin, mm
arm turilor în sec iunea Carcase legate cu sârm , din o el de tip:
transversal a grinzii Carcase sudate
PC60, PC52 OB37
în partea superioar 8 10 (8) 6 (5)
pe fe ele laterale 6 8 5
Observa ie: valorile din paranteze sunt date pentru grinzile prefabricate.
ne = 2 ne = 4
carcas
sudat
etrier deschis
b > 400mm b < 150mm
agraf
ne = 2
bar ne = 1
transversal
etrier închis
b ≤ 400mm
a) etrieri simpli (cu dou ramuri) b) etrieri dubli c) carcas sudat
(cu patru ramuri)
370
în cazul barelor transversale ale carcaselor sudate (STNB): 4 mm.
Diametrul maxim se limiteaz de regul la 12 mm.
Distan ele maxime admise între etrieri, sau între barele transversale ale carcaselor
sudate, ae sunt:
• pe por iunile în care exist arm tur comprimat rezultat din calcul (d fiind cel mai
mic diametru), pentru evitarea flamb rii acestor bare pe distan a dintre doi etrieri:
ae ≤ 15 d, în cazul grinzilor din beton obi nuit, greu;
ae ≤ 10 d, în cazul grinzilor din beton u or.
• în zonele plastice poten iale ale riglelor cadrelor participante la structuri antiseismice,
pe lungimea lp, determinat conform punctului 13.1.3, în scopul confin rii betonului
comprimat (fig.13.28c):
ae ≤ 200 mm; ae ≤ h/4
Pentru zonele seismice de calcul A...E, procentul de armare transversal în zonele
plastice poten iale ale riglelor trebuie s fie:
pe ≥ 0,2%.
• în restul cazurilor:
3
ae ≤ 300 mm; ae ≤ h ; se recomand : pe ≥ 0,1%.
4
la la
agraf
be be ≥ l a be < l a
b
371
Arm turile transversale necesare pentru preluarea momentelor de torsiune se
realizeaz prin suplimentarea num rului etrierilor perimetrali dispu i pentru preluarea for ei
t ietoare, diametrul etrierilor alegându-se de regul acela i cu cel al etrierilor de t iere.
To i etrierii perimetrali se prev d cu ramurile orizontale superioare suprapuse pe toat
l imea grinzii, dar cel pu in pe o lungime egal cu la, lungimea de ancorare calculat
conform punctului 13.3.
Modul de dispunere a arm turilor longitudinale i transversale, rezultate din calculul la
încovoiere i la torsiune este prezentat în figura 8.6.
etrieri orizontali
≥ la
ae ≥ la
≥ la
372
• plase sudate, în general din o el STNB.
Plasele legate cu sârm se folosesc în cazul elementelor executate monolit; plasele
sudate se pot utiliza atât pentru pl cile prefabricate, cât i pentru pl cile monolite.
Barele netede de tip OB37 sunt utilizate când arm tura de rezisten rezult din
condi ii constructive (diametre minime, num r minim de bare, procente minime de armare).
Procentele de armare minime sunt cele date în tabelul 13.12.
Procentul mediu de armare trebuie s se încadreze în urm toarele limite economice:
sub 0,8 % la pl cile armate pe o direc ie i sub 0,5% la cele armate pe dou direc ii, valorile
optime fiind date în tabelul 13.14.
Tabelul 13.14
Procente optime de armare pentru pl ci, %
Pl ci armate cu
Pl ci armate cu bare legate, din o el de tip:
Modul de plase sudate
armare procente optime de armare, %
PC60 PC52 OB37 STNB
Pe o direc ie 0,25…0,50 0,30…0,60 0,40…0,80 0,25…0,50
Pe dou direc ii 0,20…0,40 0,25…0,50 0,30…0,50 0,20…0,40
373
determinat pe baza diagramei înf ur toare a momentelor maxime. Arm turile se ancoreaz
dincolo de sec iunea în care sunt necesare în întregime din calcul, conform prevederilor
punctului 13.3.1, dac nu exist alte recomand ri.
Arm turile se dispun în general ordonat de-a lungul pl cii, respectând acela i pas, deci
aceea i distan între bare.
Armarea pl cilor cu plase legate cu sârm
Se recomand s se utilizeze pe cât posibil cel mult dou diametre pentru arm turile de
rezisten ale unei pl ci. Pentru alegerea distan ei între bare i a diametrului barelor se
utilizeaz anexa 24.
În figura 13.32 sunt prezentate câteva posibilit i de armare pentru pl cile obi nuite
monolite, cu plase legate cu sârm , din bare PC60, PC52 sau OB37.
În general, nu se utilizeaz bare înclinate decât la pl cile continue cu deschideri peste
2,0 m. Pentru deschideri mai mici i solicit ri reduse, se poate folosi armarea cu plase
independente în câmp i pe reazem, ca în figura 13.32b.
Barele plasate peste reazem (c l re ii) se pot termina cu picioru e de rezemare, pentru
asigurarea pozi iei lor în timpul beton rii pl cii.
Dac este îndeplinit condi ia Q ≤ 0,75, sec iunile de înclinare ale arm turilor se
prev d la distan e suficient de mari de la marginea reazemelor, pentru ca aceste bare s
poat fi utilizate i la preluarea momentelor încovoietoare negative. De regul , în cazul
reazemelor intermediare, aceast distan este de 0,2l0, unde l0 este lumina, adic distan a
între marginile reazemelor aferente deschiderii (fig. 13.32). Dac reazemul marginal face
corp comun cu placa (centur , grind , perete din beton armat), ridicarea barei se face la
aceea i distan 0,2l0.
În figura 13.32a i c sunt prezentate dou procedee de armare cu bare longitudinale
drepte i înclinate i cu c l re i dispu i pe reazeme.
Dac arm turile au diametre ≤ 10 mm, barele pot fi livrate în colaci, având deci
lungimi mari; în acest caz, arm turile drepte i înclinate se pot realiza continuu, pe toat
lungimea plan eului, de exemplu ca arm turile ③ i ④ din figura 13.32a. Fasonarea
arm turilor se face direct pe cofrajul pl cii.
Acest mod de armare se poate aplica pl cilor continue, cu mai mult de trei deschideri
egale (sau care nu difer cu mai mult de 10%), calculate cu metoda echilibrului limit ,
deoarece rezult din calcul aceea i arie de arm tur pentru multe sec iuni succesive.
Dac ariile de arm tur necesare din calcul sunt diferite de la o sec iune la alta, este
preferabil ca arm turile s fie individuale pentru fiecare deschidere (fig. 13.32b,c).
Num rul minim de bare care se prelungesc drept peste reazeme (f r s fie luate în
considerare în calcul ca arm turi comprimate) este în general de 3 bare pe metru.
Arm turile de la partea superioar a pl cii (c l re ii), se continu de o parte i de alta a
reazemelor, pe toat lungimea diagramei de momente negative. În cazurile curente, aceast
distan se poate lua egal cu 0,25l0, unde l0 este lumina pentru deschiderea adiacent cea
mai mare. Por iunea dreapt din zona de reazem a arm turilor înclinate se prelunge te în
deschiderea urm toare tot cu 0,25l0 de la fa a reazemului (fig. 13.32).
Dac înc rc rile sunt mari (de exemplu la radierele funda iilor), în cazurile speciale
când Q > 0,75, sec iunile de înclinare se prev d începând din imediata vecin tate a
reazemelor, pentru a permite preluarea for elor t ietoare.
374
grind , centur sau arm tur de reparti ie min. 4φ6/m
perete b.a. l0 /4 l0 /4
l0 /5 l0 /5 l0 /5
l0 l0 l0
φ10/25 φ8/25
φ10/25cm φ8/25
φ8/25
a) armarea unei pl ci cu dechideri egale (Mreazem ≈ Mcâmp)
arm. reparti ie
l0 /5 l0 /4 l0 /4
l ≤ 2m
Aa reazem
Aa câmp
Aa câmp
375
La pl cile cu înc rc ri temporare mari în raport cu cele permanente, sau la pl cile
continue care au o deschidere mult mai mic decât cele învecinate, pot s apar momente
negative extinse par ial, sau pe toat zona de câmp. În acest caz, lungimea necesar de
prelungire a arm turilor rezult mai mare decât 0,25l0, ajungându-se eventual la o armare
continu în partea superioar a pl cii (fig. 13.32d). Se admite ca acest mod de armare s se
fac numai în zonele în care momentele negative dep esc ca valoare capacitatea portant a
sec iunii de beton simplu.
a. Pl ci armate pe o direc ie (pentru care l0y /l0x >2,0)
În cazul pl cilor armate pe o direc ie, perpendicular pe direc ia arm turilor de
rezisten din câmp i de pe reazem se dispun arm turi constructive, de reparti ie.
Arm turile de reparti ie se dispun la partea inferioar a pl cilor, pe toat deschiderea, iar la
partea superioar , pe lungimea barelor pentru momentele negative (fig. 13.32a i 13.33a).
Sec iunea pe metru a acestor bare trebuie s fie cel pu in cel pu in 4φ6, respectiv 0,15Aa, în
cazul pl cilor obi nuite (Aa este aria arm turii de rezisten dispus dup direc ia scurt , pe
metru liniar), sau 0,25Aa, în cazul pl cilor cu înc rc ri concentrate mari.
Pentru preluarea momentelor încovoietoare locale de încastrare pe reazemele cu
continuitate de pe direc ia laturii mari (y), respectiv a tendin ei de forfecare între plac i
grind , se prev d c l re i; aceste bare suplimentare trebuie s respecte condi iile de armare
minim , date pentru barele de rezisten de pe direc ia scurt . De regul , aceste bare sunt
5φ6/m (PC60, PC52), sau 5φ8/m (bare din OB37). C l re ii se prelungesc de o parte i de
alta a reazemului cu lungimea 0,25l0x (fig. 13.33a).
b. Pl ci armate pe dou direc ii (pentru care l0y /l0x ≤ 2,0)
Pentru pl cile armate cruci , arm turile de rezisten se dispun respectând prescrip iile
curente, pentru fiecare direc ie în parte.
Arm tura de rezisten paralel cu direc ia scurt se dispune pe rândul întâi - barele
Aax, respectiv barele ③ i ④ din figura 13.33b i c, iar barele Aay, respectiv ① i ② paralele
cu latura mai mare, se dispun pe rândul al doilea. Acest mod de a ezare este ra ional,
deoarece, în cazurile obi nuite, aria de arm tur pe direc ia mai scurt rezult mai mare
decât cea de pe direc ia lung .
La calculul ariilor de arm tur se tine seama de a ezarea pe dou rânduri, prin
m rimea în l imii utile a pl cii: h0x > h0y , dac y > x (fig. 13.33c).
În zonele neha urate din figura 13.33b, arm turile de rezisten dup direc iile x i y se
încruci eaz atât la partea inferioar a pl cii, în câmp, cât i la partea superioar , pe
reazeme; de aceea, arm tura de reparti ie este necesar , în acest caz, numai în zonele
ha urate, la partea superioar . Aceste arm turi trebuie s respecte condi iile pentru
arm turile de reparti ie ale pl cilor armate pe o direc ie.
În figura 13.34 se arat modul de armare a unei centuri, prin intermediul c reia placa
reazem pe peretele de zid rie, în cl diri situate în zone seismice.
Armarea pl cilor cu plase sudate
Plasele sudate pot fi uzinate, de mare serie, sau produse în atelierele de arm turi ale
fabricilor de prefabricate. Plasele de serie mare sunt realizate din o el STNB, într-o gam de
dimensiuni destul de redus . Plasele realizate în fabricile de prefabricate pot fi ob inute i
prin sudarea prin puncte a arm turilor din o el PC60, PC52 sau OB37.
376
arm turi de rezisten Aa
reparti ie sus
GP Aax
arm turi
reparti ie
GS
Aay
l0x lx
l0x/4
l0x/4
l0x/4 l0y
GP - grinda principal l0x/4 ly l0x/4
l0x < l0y
GS - grinda secundar
a) plac armat pe o direc ie b) plac armat pe dou direc ie
A A
l0x
B
B-B
A-A l0y
Aay
h0x h0y
hp
l0x < l0y Aax
c) plac simplu rezemat , armat pe dou direc ii
377
Pentru armarea pl cilor la care arm turile de rezisten sunt necesare din calcul, pe o
direc ie sau pe dou direc ii, se utilizeaz de regul plase plane. Caracteristicile plaselor
uzinate, livrate sub form de panouri plane sunt date în anexele 27 i 28.
Ancorarea i înn direa plaselor se face conform punctelor 13.3.1.2 i 13.4.1.2.
≥ 200mm hp
≥ 2,5hp 4φ(10-12-14)
378
ll
P2
0,25l0 P3
P2 ll sec . A
0,15l0 P1 0,15l0
A
l0
P3 P2
P1
ls
lt
P1
P2
P1 ls
P1
P2
379
Datorit pozi ion rii plaselor, arm turile de rezisten sunt în acela i plan dup
suprapunere, ele fiind desenate în planuri diferite pentru claritatea figurii.
Se recomand s se foloseasc cel mult dou plase suprapuse în sec iuni curente,
respectiv trei plase în sec iunile de înn dire. Distan a minim (lumina) între barele de
rezisten din aceea i plas sau din plase diferite este de 25 mm în partea inferioar a pl cii
i de 30 mm, pentru plasele de la partea superioar a pl cii. La pl cile prefabricate, distan a
poate fi redus la 15 mm.
În cazul pl cilor prefabricate (panouri, semipanouri etc.), se prev d i arm turi
suplimentare locale, pentru preluarea solicit rilor din fazele de transport i montaj, în
func ie de punctele de suspendare.
Alte detalii privind armarea sunt date în “Instruc iunile tehnice pentru proiectarea i
folosirea arm rii cu plase sudate a elementelor de beton”, indicativ P.59-80.
380