UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

Honuirea exterioară a arborilor

Temă –Tehnologia Fabricarii Produselor

COTESCU Ștefan Gr. 641 AA

0 Catedra TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI | Conf. TONOIU Sergiu

Cuprins
1.1. Honuire-definitie .............................................................................................................................. 2
1.2. Tehnologia de honuire ..................................................................................................................... 3
1.3. Cinematica procesului ...................................................................................................................... 8
1.4. Materiale .......................................................................................................................................... 8
1.5. Adaos de prelucrare ....................................................................................................................... 10
1.6. Metode de honuire ........................................................................................................................ 10
1.7. Regimul de lucru ............................................................................................................................. 10
1.8. Scule specifice ................................................................................................................................ 13
1.9. Honuire cilindrica exterioara-schema de principiu ........................................................................ 14
1.10. Masini Unelte si Scule Moderne................................................................................................... 16
Bilbliografie............................................................................................................................................22

1
 HONUIREA

1.1. Honuire-definitie

Sculă pentru honuire

Honuire, în eng. to hone (a ascuți, a șlefui), este o prelucrare prin așchiere fină pentru aproape toate
materialele, în ultima parte de confecționare a unei piese mecanice. Scopul acestei prelucrări este,
de a obține forma și măsura exactă în calitatea tribologica (știința frecării) dorită. Honuirea se aplică
în special la finisarea cilindrilor motoarelor sau a cilindrilor hidraulici.

Honuirea a fost întrodusă în producția de serie, prima dată la uzinele Ford in anul 1923.

Brațul de la mașina de honuire se deplasează atît în lungimea cît și în rotație în jurul acestuia, ca după
honuire pe suprafața piesei prelucrate se poate vedea acele încrucisări de lini de prelucrare.

Cînd cursa de honuire este mai lungă, mișcarea în lungime este realizată de brațul mașinii. Cînd cursa
de honuire este mai fina (scurtă), atunci mișcările axiale pot fi realizate și de piesa în prelucrare.

Honuirea se poate face pe mașină de strungit orizontal sau vertical ,dar de obicei sunt mașini speciale
pentru această prelucrare. Sculele pentru honuire, sunt prevăzute la partea de prelucrare cu
materiale ca; diamantul, corindonul sau alte materiale foarte durabile.

O honuire mai nouă este honuirea cu laser, care prin exactitatea ei poate reduce uzura piesei
honuite, remarcabil față de cele honuite clasic.

2
1.2. Tehnologia de honuire

In constructia de masini , camasile de cilindri functioneaza la temperaturi si presiuni mari , in

conditiile unei frecari uscate , semiuscate , si umede , ale actiunii corodante a gazelor si ale actiunii
abrazive a particulelor dure etc.

Din aceste cauze materialele din care se confectioneaza trebuie sa fie de calitate , iar tehnologiile lor
de prelucrare sunt complexe , ele terminandu-se prin operatii de finisare ca : rectificare , honuire ,
vibronetezire etc .

Calitatea suprafetelor ceruta unor camasi de cilindrii si cilindrii pentru o serie de masini pneumatice ,
hidraulice etc. se poate realiza numai prin honuire , vibronetezire , durificare , rodare , tehnologiile
lor de prelucrare incheindu-se cu aceste operatii.

Un procedeu important de rectificare fina pentru realizarea unor camasi de cilindrii este honuirea.
Acesta este o dezvoltare a metodelor de finisare specifica , folosita mai ales la finisarea camasilor de
cilindrii pentru motoare, compresoare , pompe etc. insotita uneori de rodare si vibronetezire , pentru
realizarea unei suprafete oglinda.

Honuirea se executa cu barete abrazice cu granulatie fina , asezate pe capete de honuit extensibile ,
care executa o miscare combinata , compusa din miscari (rotatie si translatie) alternative . La
prelucrare se folosesc lichide de racire-ungere (petrol lampant cu 10% ulei) care inlosnesc honuirea
ducand la realizarea unor rugozitati de clase superioare.

De remarcat ca , fata de fenomenele care apar la rodare, unde pe langa netezirea suprafetei se
produce si o indesare a acesteia , la honuire se produce numai netezirea in urma efectului Honing .
Din acest motiv , suprafetele realizate prin honuire au calitate a netezimii mai redusa ca la cele
obtinute prin rodare.

Metoda de prelucrare prin honuire prezinta avantajul ca permite sa se indeparteze adaosuri mai mari
ca la rodare si astfel operatia are o productivitate ridicata si din acest punct de vedere.

Sculele folosite pentru executarea acestui gen de prelucrare sunt capete de honuit a caror schema de
principiu este prezentata in fig. 1 .

3
 Fig. 1

Pozitia barelor abrazive 1 se regleaza prin intermediul conurilor de reglare 2 , intre care se
afla arcul elicoidal 4.Conurile 2 sunt insurubate pe bara 6 , filetata la capete inferior respectiv
superior. Rotindu-se bara 6 , baretele abrazive se deplaseaza radial cu ajutorul conurilor 2 ,
ale bolturilor cu con 7 glisate pe alezajele din corpul 8.Fixarea baretelor pe capul de honuit se
asigura cu arcurile 5.Corpul de honuit este antrenat printr-o articulatie de catre axul
3 .Aceasta articulatie permite autocentrarea capului, coaxial in alezajul camasii respective. Ca
urmare operatia de honuire nu poate corecta abaterile de la pozitia reciproca ci numai
abaterile de forma(conicitate , ovalitate etc.)
Constructiile moderne ale capetelor de honuit permit reglarea pozitiei baretelor abrazive cu
ajutorul unor suporti , prin miscari de rotatie , mai precis in limitele unor diametre mai
mari.Asigurarea mentinerii pozitiei axiale corecte a baretelor abrazive , pe timpul honuirii ,
este facuta de un ghidaj lateral.

In caprura 1 se prezinta prelucrarea unor camasi de piston cu un cap de honuit reglabil

avand la baza constructia din figura 1

4
 Captura 1

Aceste capete de honuit se proiecteaza si se executa pentru prelucrarea unei game de diametre
cuprinse intre 40 si 400 mm , pe circumferinta carora se monteaza 6, 9 sau 12 barete.

Honuirea camasilor din otel se executa din barete electrocorund iar a celor din fonta cu barete din
carbura de siliciu.Granuletia baretelor este cuprinsa intre 80 si 125 cu liant organic sau ceramic.

Datorita miscarii compuse (rotatie sau translatie) , alternative la honuire . traictoriile abrazive
(urmele lasate de acestea )sunt linii elicoidale la care se poate regla marimea pasului iar pe suprafata
camasii apare o retea de liniii intersectate la un anumit unghi(fig2) caracteristica procedeului.

Fig 2

Din figura se poate observa ca , baretele abrazive trebuie sa depasasca , la inceputul cursei 3 si la
sfarsitul acesteia 4, nivelul suprafetei de honuit cu spatiul 1.In acest mod se realizeaza prin intoarcere

5
in acelasi punct , suprapunerea 2. De mentionat ca , numarul curselor axiale si al rotatiilor este
diferit, astfel incat ,urmele formeaza intre ele un unghi α , determinat de raporul celor 2 viteze.

Vitezele sunt cuprinse intre 12-16 m/min , pentru v1 , si 40-50 m/min pentru v2(v1 este viteza axiala
iar v2 viteza cirulara).

Presiunile de honuire sunt cuprinse intre 0.5 si 3.5 daN/cm2 la degrosare si 0,4-1,5 daN/cm2 la
finisare.Temperaturile sunt si ele mici , datorita lichidelor de racire care , permit sa se obtina si o
calitate superioara a suprafetelor camasilor.

Adaosul de prelucrare la honuire poate sa atinga valori de 5...25 µm iar la calitatea suprafetei rezulta
valori de 0,2-0,05 µm.

Procedeul este productiv datorita suprafetei mari de contact intre baretele abrazive si suprafata de
honuire , dar in general este necesar de un timp mare pentru aceasta operatie. Timpii de reglare ai
masinii mici , ghidarea sculei neimpunand asezarea precisa si controlul acesteia.

De remarcat ca , prin honuire nu se pot corecta toate erorile de prelucrare rezultate din
operatiile anterioare (cu exceptia abaterilor reciproce) acesteia si de aceea , ultimile operatii trebuie
sa fie precise , camasa avand tolerante riguros respectate pentru honuire.

Adaosurile de prelucrare pentru honuire sunt intre 40 si 60 µm la otel si 60- 200 µm la fonta.

In acest camp de adaosuri , alezarea (ca operatie anterioara honuirii) se poate realiza lasandu-se un
adaos de 0,01 – 0,2 iar brosarea 0,02-0,1.

Adaosurile prescrise se refera numai la operatia de honuire propriu-zisa , nu si la realizarea suprafetei

oglinda.

Cand , in procesul tehnologic de honuire , apar urme adanc reliefate , si in aceeasi directie se ca
schimba raportul vitezelor.

In scopul cresterii productivitatii masinile de gonuit se proiecteaza cu unul sau mai multe posturi de
lucru fig 3

Fig 3

6
Desi metoda de finisare prin honuire are o productivitate buna . totusi se folosesc si alte procedee
mai productive , care confera suprafetelor si alte calitati , asa cum sunt vibronetezirea si rularea.

Presiunea poate fi realizată prin diferite variante constructive ale honului: prin elasticitatea corpului
(în cazul honurilor de dimensiuni sub 10mm), prin intermediul unor elemente conice ,deplasate axial
manual sau hidraulic, prin elemente elastice sau mecanisme cu roţi dinţate-cremalieră etc.Honuirea
are ca principal scop reducerea rugozităţii de la operaţiile anterioare. Prin construcţia honului,
materialul abraziv urmăreşte suprafaţa care se prelucrează, suportul acestuia dispunând de o
anumită elasticitate. Se consideră că honuirea nu îndepărtează unele erori de formă ale găurii sau
erori de la forma circulară a secţiunii acesteia. Totuşi, aşa cum se observă şiîn fig.4., utilizarea unor
lungimi sau lăţimi de bară suficient de mari ale acestora , pot fi mult diminuate asemenea erori.

Intre sculă şi piesă există o mişcare pe elice, cu viteza vc ca rezultat al mişcării de rotaţie, cu vitezaVu

şi al celei rectilinie alternative, cu viteza Va:

O viteză mare Vu favorizează obţinerea unei rugozităţi de valoaremică, iar o viteză mare Va ,
conduce la creşterea productivităţii prelucrării.

Fig 4 Modalitati de diminuare a abaterilor de forma la honuire

Regimul de lucru se alege în funcţie de unghiul α al rizurilor obţinute în urma prelucrării de

materialul piesei ce se prelucrează şi de productivitate(tab.1).Se recomandă ca raportul dintre
vitezele axială şi de rotaţie să fie1/3…1/5. Cu cât acest raport este mai mare, cu atât rugozitatea
obţinută la prelucrare va fi mai mică. Se obţin piese în treptele de precizie 6…7 ISO şi rugozităţi
Ra=0,4…0,012 µm.

7
 Tabel 1

Procesul de prelucrare se desfăşoară în prezenţa unui lichid de lucru,compus din 85…90% petrol şi
10…15% ulei, la prelucrarea oţelului ş ipetrol, pentru prelucrarea fontei

1.3. Cinematica procesului

Cinematica procesului cuprinde un ansamblu de doua mişcări: o rotaţie, executată de regulă
de hon şi o mişcare de translaţie, executată de semifabricat, atunci când honuirea se face cu
menţinerea manuală a piesei honuite sau, de scula, în cazul honuirii pieselor grele, figura 5

Fig 4 Fig. Cinematica procesului de honuire: interioară (a), exterioară(b)

1.4. Materiale
Deşi oţelul şi fonta sunt materiale honuite în mod obişnuit, procedeul se aplică la o gamă
largă de materiale începând cu materiale moi ca aliajele de aluminiu până la materiale extrem de
dure cum ar fi, de exemplu, carburile metalice. Honuirea este, de asemenea, procedeul de
suprafinisare a materialelor ceramice şi plastice.

Dimensional, se pot honui, în mod obişnuit, alezaje cuprinse între 1,587 mm şi 762 mm iar, în funcţie
de performanţele maşinii de honuit, domeniul poate fi extins până la 1270 mm.

Alezajele cu aproape orice raport lungime / diametru pot fi honuite. De exemplu: în industria

8
petrolieră s-au honuit alezaje pentru care raportul dimensiunilor este de 307 iar la extrema cealaltă
se situează alezaje de 38,1 mm în diametru şi 0,397 mm lungime, deci raportul este de 1/96.

Structural – honuirea vizează alezaje cilindrice, deschise sau înfundate, conice, alezaje prevăzute cu
canale de pană sau caneluri interioare şi exterioare.

În tabelul 2, sunt prezentate exemple de aplicare a metodelor de honuire.

Tabel 2

9
1.5. Adaos de prelucrare
O regulă generală în honuire este de a îndepărta de două ori mai mult material decât cel vizat
de eroarea existentă pe piesă. De exemplu: dacă un cilindru are o ovalitate sau o conicitate de 0,05
mm va fi necesară îndepărtarea a peste 0,10 mm.

Honuirea nu este un procedeu economic pentru îndepărtarea cantităţilor mari de material, dar sunt
situaţii în care se preferă creşterea ponderii honuirii la atingerea dimensiunilor finale, în dauna
rectificării sau burghierii. -69-Ex.: unica metodă practică de finisare a tuburilor obţinute prin laminare
este honuirea.

Adaosul de prelucrare poate ajunge la 6,35 mm îndepărtarea lui făcându-se cu 32,77 cm 3/min
pentru oţel moale şi 13,38 cm3/min pentru oţel călit cu 60HRC.

1.6. Metode de honuire

Dimensiunea şi forma pieselor sunt, de obicei, factorii majori care determină dacă honuirea
manuală sau mecanică este mai potrivită. La aceasta se adaugă dimensiunea producţiei, toleranţele
de realizat, disponibilităţile echipamentului şi ale muncitorilor calificaţi etc.

Honuirea manuală – este cel mai des folosită şi adesea preferată pentru finisarea pieselor pe care un
muncitor este capabil să le ţină în mână (diametrul de 25,4÷127 mm şi lungimi de până la 457 mm).
În producţia de masă, honuirea manuală succede câteodatăhonuirea mecanică în vederea realizării
toleranţei finale, manual, de către mecanici calificaţi.

Avantajele honuirii manuale:

o -Toleranţele obţinute sunt extrem de strânse iar precizia dimensională este superioară variantei
mecanice având în vedere că muncitorul poate aplica diferite grade de corecţie fiecărei suprafeţe
honuite funcţie de prezenţa evazării, conicităţii sau altor neregularităţi pe care muncitorul calificat le
măsoară în timp real (în timpul prelucrării).

o -Investiţiile pentru fixarea pieselor şi timpul auxiliar aferent schimbării acestora se reduc. Pentru
piese mai grele se pot folosi suporţi.

Honuirea mecanică se poate dovedi mai economică decât cea manuală la prelucrare suprafeţelor
mici în producţia de serie (>50000 piese) sau, evident, pentru piesele care nu pot fi susţinute manual.

1.7. Regimul de lucru

Alegerea vitezei de rotaţie a honului se face funcţie de:

a. materialul semifabricatui;

b. duritatea suprafeţei de prelucrat;

c. rugozitatea dorită a suprafeţei prelucrate;

d. numărul şi lăţimea barelor de honuit;

10
Din cauza variabilelor citate, viteza de rotaţie nu poate fi standardizată. Vitezele prezentate în tabelul
3 folosesc ca punct de plecare experienţele cazurilor concrete. Vitezele pot fi mai mari de 180m/min
dar, uneori, se urmăreşte o micşorare a vitezei

Tabelul 3

Traiectoria unei granule abrazive pe suprafaţa prelucrată este o elice spre dreapta la mişcarea de
translaţie a honului într-un sens şi o elice spre stânga la mişcarea lui în sens contrar. Unghiul de
înclinare a liniilor elicoidale este :

În honuirea mecanică, o practică obişnuită este de a stabili viteza de rotaţie şi, apoi, de a varia viteza
relativă pentru obţinerea unghiului de înclinare dorit. Se urmăreşte ca

[ ] fiind soluţia considerată ca optimă.

Presiunea de honuire

Se stabileşte prin încercări; în general este cuprinsă în intervalul 10÷30 daN/cm2

Aceasta se asigură, de cele mai multe ori, hidraulic.

Presiunea trebuie menţinută constantă automat pentru compensarea uzurii pietrei şi a creşterii
diametrului alezajului prelucrat. O presiune insuficientă duce la micşorarea adaosului îndepărtat, în
timp ce o presiune excesivă, prin distrugerea mai rapidă a abrazivului, conduce la:

· suprafaţă mai rugoasă;

· un consum mai mare de abraziv;

· creşterea timpului auxiliar pentru înlocuirea barelor abrazive.

Datele din tabelul 3 bazate pe honuirea manuală cu o singură bară abrazivă, arată de ce maşinile
pentru honuit trebuie să folosească o gamă largă de presiune ale barelor de honuit pe suprafaţa
generată

11
 Tabel 4

Fluide pentru honuire

Utilizarea fluidelor de aşchiere la honuire vizează:

o favorizarea acţiunii de aşchiere, udând piesa metalică şi barele de honuit şi, astfel,preîntâmpinând
îmbâcsirea corpurilor abrazive.

o menţinerea unei temperaturi a piesei aproape constantă (15 – 18°C) şi minimizarea, în acest mod,
a variaţiei dimensionale datorată dilataţiei şi contracţiei semifabricatului.

Uleiul mineral este în mare măsură utilizat în procesul de honuire. Uleiuri minerale similare acelora
folosite pentru alte operaţii de aşchiere se dovedesc satisfăcătoare dacă o parte de ulei este diluat
cu 4 părţi petrol lampant.

Materiale abrazive

Barele de honuit se realizează din corindon, carbura de siliciu sau diamant, cu liant ceramic,
bachelită, plută, carbon sau metal.

Selecţia abrazivului depinde, în principal, de compoziţia şi duritatea materialului de honuit, cerinţele

finisării şi costuri. Dacă criteriul alegerii tipului de abraziv, Al2O3 sau SiC se poate face în funcţie de
durabilitatea barei abrazive, la alegerea pietrelor de diamant se are în vedere costul lor. Cu toate că
barele din diamant sunt de 20 ori mai scumpe ca cele de Al2O3sau SiC, acestea sunt de neînlocuit la
prelucrarea unor materiale ca WC, materiale ceramice etc.

12
1.8. Scule specifice
Forme constructive de scule pentru honuirea manuală sunt prezentate în tabelul 4

Tabelul 5

13
Scule pentru honuirea mecanică (Tabelul 5)

De obicei, honurile au bare abrazive dispuse la distanţe egale în jurul circumferinţei şi pot sau nu să
includă elemente de ghidare. Conurile controlează presiunea barelor abrazive în aşa fel încât aceasta
fie constantă. Sculele pot prezenta modificări în funcţie de aplicaţie.

Tabelul 6

1.9. Honuire cilindrica exterioara-schema de principiu

Honuirea exterioară se execută cu un dispozitiv special (cap de honuit sau hon), pe care sunt
fixate un număr de (4-6-8) bare abrazive cu granulaţie fină (fig.5). Barele abrazive pot fi din
electrocorund (pentru prelucrarea pieselor din oţel,alamă, bronz, aluminiu, materiale sintetice etc.),

14
carbură de siliciu (pentru fontă) sau diamant (pentru cazuri speciale) şi sunt montate extensibil în
capul de honuit,asigurând o presiune de (10...15) daN/cm2, la prelucrarea prealabila a pieselor din
oţel călit şi de (2...8) daN/cm2, pentru piesele din oţel necălit; la finisare presiunea este mai
mică.Granulaţia barelor abrazive pentru honuirea prealabilă a suprafeţelor este între 16 şi 4, iar
pentru finisare între M28 şi M7, folosindu-se liant ceramic sau debachelită cu duritatea K...P (cu cât
materialul prelucrat este mai dur, eu atât se alegeun grad de duritate mai mic pentru discul abraziv).

Fig5

Mişcările de lucru la honuire sunt:

- mişcarea de rotaţie a piesei cu viteza vr = (10 ... ..35) m/min;

- mişcarea de translaţie alternativă a capului de honuit cu viteza de deplasare axială a dispozitivului

este Vd ax = (5...15)m/min

Mişcările de lucru fiind combinate, traiectoriile granulelor abrazive pe suprafaţa care se prelucrează
au forma unor linii elicoidale, care se întretaie formând o reţea de haşuri, caracteristică pentru acest
procedeu.Adaosul de prelucrare pentru această operaţie este de (0,02...0,2) mm.În urma honuirii
suprafeţelor exterioare, se obţine precizia IT3, IT4 şirugozitatea Ra = (0,05...0,5)µm.Productivitatea
procedeului este mare în comparaţie cu strunjirea sau rectificarea, datorită suprafeţei de contact
mare dintre barele abrazive şi suprafaţa deprelucrat.Prelucrarea se realizează cu ungere abundentă,
utilizând 90% petrol şi 10%ulei, în cazul prelucrării oţelului şi numai petrol, în cazul prelucrării
fontelor.Operaţia premergătoare honuirii poate fi strunjirea de finisare sau broşarea

15
1.10. Masini Unelte si Scule Moderne

OTW 1000 este o masina de honuit orizontala proiectata pentru satisfacerea nevoilor de netezire a
arborilor cilindrici cu diametru minim 25mm pana la 560mm .Masina are o putere de 5 CP (3,73KW)
si este destinata destinata unor aplicatii pentru serie mica si mijlocie.

16
Caracteristici MU

17
Masina de honuit verticala OTW 9000 este o masina standard proiectata pentru prelucrarea arborilor
cilindrici , la productie de serie mijlocie si mare.

18
19
20
21
22
 BIBLIOGRAFIE

1) Tehnologia pieselor tip arbore , bucsa si disc pe MU clasice si MUCN- I Gavrilas si N Voicu
2) Bazele proceselor de prelucrare prin aschiere-Virgil Teodor
3) Procedee de netezire a suprafetelor prin honuire si vibronetezire-Lucian I Tabacaru
4) Tehnologia prelucrarii suprafetelor cilindrice si conice exterioare

WEBOGRAFIE

5) www.wikipedia.org
6) www.scribd.com
7) www.openlibrary.org
8) http://www.ohiotoolworks.com
9) http://www.directindustry.com

23