c

Universitatea Politehnica Bucuresti

cc 
c 
c c


c
c
c
c c
c
c
c




ccc

Coordonator proiect: Silviu Marcu Student: Popa Iulian

Grupa: 732

Bucuresti
2010
—


c
ccccccc1.Studiul solutiilor co nstructive similar

Consideratii generale

Solutii constructive de transportoare cu banda

Constructia principalelor parti componente aletransportorului cu banda

2.Prezentarea si justificarea solutiei adoptate pentru transportorul cu banda

3.Calculul parametrilor principali, constructive, functionali si energetici

4. Calcule de dimensionare
Ansamblul general
Desen de executie pentru doua repere
 r c  c

c

c
r rc—
 
c
c
`ransportoarele cu bandă se utilizează pentru transportul pe orizontală sau pe
direcţie înclinată faţă de orizontală cu un unghi de 5 -25o atât a sarcinilor vărsate cat şi a
sarcinilor în bucaţi. De asemenea traseul pe care lucreaza transportorul poate fí combinat,
fiind format din zone orizontale, zone înclinate, unite între ele cu zone curbe.
Ţinând seama de rezistenţa benzilor, lungimea maximă a transportoarelor cu bandă
s-a limitat la 250-300 m. În cazul in care sarcina trebuie să fíe transportată pe distante mai
mari, se utilizează o instalaţie de transport compusă din mai multe transportoare care se
alimentează în serie. In cazul transportoarelor înclinate, unghiul de înclinare al benzii se ia in
funcţie de proprietăţile sarcinilor transportate, de unghiul de frecare al materialului
transportat cu banda, de mărimea unghiului de taluz natural, de viteza de transport şi de
modul de alimentare al transportului.
Se recomandă ca unghiul de înclinare al benzii să fie cu 10 -15o mai mic decât unghiul
de frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului în timpul
transportului, datorită şocurilor. Pentru transportul grâului unghiul de înclinare se
recomandă 20-22o, porumb ştiuleţi 15 o , saci cu grâu, făină sau crupi 25°.
In figura 1.3 este prezentată schema de principiu a unui transportor staţionar cu bandă. El se
compune din bandă fără sfarşit 3 ce se înfăsoră peste toba de acţionare 2 şi toba de
intindere 7. Banda este susţinută de rolele superioare 4 s i inferioare 14 montate în suporţi
pe construcţia metalică 5 şi 16. Încărcarea benzii se realizează prin pâlnia 6, în dreptul tobei
de întindere. Descărcarea benzii se realizează în dreptuł tobei de acţionare, materialul
ajungând în buncărul 1, sau se poat e realiza în orice punct pe lungimea transportorului cu
ajutorul unui dispozitiv de descărcare mobil.
Pentru asigurarea aderenţei necesare între bandă şi tobă, precum şi pentru
asigurarea unui mers liniştit al transportorului se utilizează dispozitivul de intindere al benzii
cu greutate. `oba 7 este montată pe căruciorul 8 ce se poate deplasa în lungul şinei 12. De
căruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecut peste un grup dc role 10, la extremitatea
cabłului fiind montată greutatea 11, sub acţiunea c ăreia se realizează întinderea benzii.
Organele de mai sus sunt montate pe o construcţie metalică de susţinere, fixată pe locul dc
utilizare prin şuruburi dc ancorare.
Antrenarea tobei de acţionare se realizează cu ajutorul unui grup motor 15, cuplaj 17,
reductor 18, transmiterea mişcării de la tobă la bandă realizându -se ca urmare a frecării
dintre bandă şi tobă.
In funcţie de lăţimea sa, banda se poate sprijini în partea încărcată pe un singur rând
de role, banda având forma plată sau se poate sprijini pe două sau trei rânduri de role,
banda având formă de jgheab. Unghiul de înclinare al axelor rolelor ɶ 1= 15o-30o.
Pe partea inferioară neîncarcata banda se sprijină pe un singur rând de role.
Capacitatea portantă a benzii transportoare depinde de unghiul de infăşurare al acesteia pe
toba de acţionare, acesta variind intre 180 -480o în funcţie de numărul tobelor de acţionare
sau a rolelor de abatere.
 Fig 1.1 Schema generala a unui transportor cu banda

1 - Carcasă evacuare 10 - Rola de

2 - `obă actionare 11 - Contragreutate
3 - Bandă 12 - Cadru sistem 19 ʹ Material transportat
4 - Role superioare 13 - suport cap intindere
5 - Suport role 14 - Role inferioare
6 - Pâlnie alimentare 15 - Motor electric
7 - `oba de intindere 16 - Constructie metalica
8 - Carucior 17 - Cuplaj ghidare
9 - Cablu de intindere 18 - Reductor
 Fig 1.2 Actionarea transportorului
1-Motor electric
2,4-Cuplaje
3-Reductor de turaţie
5-Tambur de acţionare
6-Bandă transportoare

Clasificarea transportoarelor cu banda se poate face dupa mai multe criterii:

a)c dupa destinatie - cu destinatie generala
- cu destinatie speciala
b) dupa tipul benzii - plane
- sub forma de jgheab
c) dupa materialul din care se confectioneaza banda
- cauciuc cu insertii textile
- material textile
- otel
d)dupa modul de descarcare
- cu descarcare la capat
- cu descarcare pe parcurs
`ransportoarele cu banda sunt utilizate pe scara larga in industria alimentara pentru
transportul diferitelor produse pe linia de productie,in industria miniera la scoaterea
minereului din subteran,in agricultura la transportul cerealelor si a fainurilor de cereale fie ca
subansamble ale unor masini mai complexe(mori) fie ca sisteme independente.
 `ransportoarele cu banda au constructie simpla, greutate mica, siguranta in
functionare si consum de energie redus.
Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu banda sunt urmatoarele: unghi de
inclinare mic, durata de functionare si viteza de deplasare a benzii relative redus, produc
praf in timpul functionarii (in cazul transportului produselor pulverulente).
`ransportoarele cu banda se folosesc la diverse masini si instalatii zootehnice:
tocatori, combine de siloz, bucatarii furajere, fabrici de nutreturi combinate, instalatii de
distribuire a hrane, etc.
c
c
r
c c

c c



cc c

c c

c
Caracteristici:
- latimea maxima a benzii 600
- banda este confectionata dintr-un material antiderapant
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg
- incarcarea maxima admisa 100 kg
- viteza benzii 3m/ - posibilitate de reglare a unghiurilor de incarcare cat si cel
de descarcare
c
c
c  c
c
Caracteristici:
- latimea maxima a benzii 600 mm
uc banda este confectionata dintr-un material antiderapant
uc incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg
uc incarcarea unitara admisa 100 kg
uc viteza benzii 3m/s

`abel de dimensiuni
Model Lungimea A B C D E
Maxima (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
(mm)
AN6 6000 760 3050 6090 3960 1372
AN10 9500 760 3050 7010 5130 1372
c  c  c
Caracteristici:
- latimea benzii 500-600 mm
uc incarcarea maxima repartizata uniform este de 300 kg

`abel de dimensiuni
Model A B C D E F G H
(mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
S35/20 300 1200 1700 2100 1830 3600 1200 2870
S35/15 385 1200 1600 1600 1830 3600 1200 2870
S30/20 300 1200 1700 2100 1830 3100 1200 2640
S30/15 385 1200 1600 1600 1830 3100 1200 2640
S25/20 300 1200 1700 2100 1830 2600 1200 2410
S25/15 385 1200 1600 1600 1830 2600 1200 2410
r c—

c

c
ccc



cc c
c
c  este organul flexibil de tractiune si in acelasi timp organul purtator al materialului
ce urmeaza a fi transportat. Ea se confectioneaza din cauciuc cu insertii din fire chimice
(polyester in urzeala si poliamida in batatura), simbolizate conform S`AS 8983-75; PES/PA
125; PES/PA 160; PES/PA 400 in care 125, 160, 250 si 400 reprezinta rezistenta la rupere in
N/mm pe o insertie in banda finite comform S`AS 2077/1 -85.
Insertiile taxtele au grsimea de 1,2-3 mm, iar stratul de cauciuc dintre ele este de 0,2-
0,3 mm. Insertiile cu grosime mare au urzeala formata din cord textile cu rasucire dubla.
Randurile de cord textile sunt legate intre ele prin fire transversale (batatura) commune.
Benzile cu cabluri din otel au de obicei pe ambele parti 1-2 insertii care au rolul de a prelua
loviturile din partea bucatilor de material, de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a
proteja cauciucul impotriva taierii din material,de a asigura rezistenta transversala a benzii si
de a proteja cauciucul impotriva taierii de catre cabluri la trecerea peste tambure. Insertiile
din material textile pot fi formate dintr-o singura bucata infasurata in spirala sau reduse
treptat in zona centrala pentru a mari elasticitatea benzii. Numarul de insertii si grosimea
invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile sunt indicate in S`AS
2077/1-85.
Latimile nominale ale benzilor cu insertii textile sunt: 400, 500, 650, 1000, 1200,
1400, 1600, 1800 si 2000 mm (S`AS10674 -86).
Pentru a realize o banda fara sfarsit pe o anumita lungime, capetele benzii trebuiesc
inadite. Acesta operatie se poate face pe cale mecanica sau prin vulcanizare. Inadirea
mecanica trebuie sa asigure flexibilitatea benzii atat in sens londitudinal cat si transversal. Se
foloseste legatura prin eclise sau balamale fixate de benzi prin nituri sau suruburi. La acest
mod de inadire a benzii gaurile pentru nituri constituie concentratori de tensiune si
micsoreaza rezistenta la tractiune a benzii. Acest dezavantaj este inlaturat la benzile
imbinate prin vulcanizare. Imbinarea prin vulcanizare poate fi la cald sau la rece.
Benzile instalaţiilor de transport continuu îndeplinesc atât funcţia de organ de tracţiune cât
şi de aceea de organ de lucru.Pentru transportoarele cu bandă din industria alimentară se
folosesc benzile textile cauciucate şi în anumite cazuri benzile metalice. Materialul folosit
pentru benzi se alege în funcţie de condiţiile de lucru ale instalaţiei.
La benzile în construcţie tăiată,în unele cazuri,se intrebuintează în afara str aturilor
intermediare normale,un strat special rar 2,ce înconjoară straturile intermediare fie numai
pe deasupra şi lateral, fie numai lateral,care serveşte pentru a mări aderenţa dintre startul
superior şi pojghiţa de cauciuc,precum şi pentru întarirea ma rginilor benzii.
Banda trebuie sa fie:
uc sa fie rezistenta la tractiune si elastica
uc sa fie putin higroscopica
uc sa reziste la actiunea abraziva a materialelor transportate
uc sa se alungeasca relativ putin in timpul functionarii
uc sa se poata inadii usor in cazul ruperii
c
 c
Fig 1.3 Secţiune a benzii cauciucatec
c
Semnificaţia notaţiilor:

1-Gnveliş de cauciuc cu rol de suprafaţa de lucru

2-ţesatură de apărare (ce poate lipsi)
3-strat de resistenţa a tracţiunii
4-inserţii textile
5-strat de cauciuc cu rol de suprafaţă de sprijin
6-plasă de sârmă
7-strat de azbest
8-cabluri metalice

c
 ʹ antrenarea benzilor se face in general cu ajutorul unui tambur,mai rar

cu doua tambure de antrenare. Pentru marirea aderentei dintre tambur si banda, suprafata
tamburului se acopera cu un strat de cauciuc de 15-20 mm grosime fixat cu suruburi cu cap
inecat, in fig. 3 s-a construit un tambur dublu conic pentru a asigura centrareaa benzii.

`amburele de antrenare se pot executa in doua variante constructive: normala si

intarita. Varianta intarita are grosimea mantalei si diametrul arborelui mai mare decat la
varianta normala si se foloseste pentru sarcini si momente mai mari decat pentru tamburele
normale.Principalele diametere ale tambure de intoarcere a benzii de transport, tambur de
deviere, in scopul maririi unghiului de infasurare a benzii pe tamburul de antrenare sau a
tambure de intindere. Aceste tambure se rotesc liber pe ax si nu sunt prevazute cu strat
adeziv. In fig. 2 este prevazuta constructia unui tambur de intindere.
c

cc
F
c14c
ceceec
c
a

 



 


esece 
ccc j c  ee c e cs c
c
 cec  eecsc ec

c
1cʹcc cccc2cʹc  eecccc3cʹc  ccccc4c-c ec
c
ccccccccccccccSsee ce
c ec  eeccec ecc  cs c e
csec seseccc
 c
 s  e cec 
ec ec
c c cc c  cesecccscecs
ccc
e
v  j cccs
ceceeecc csc
 c  c ce
c c
c Rolele reprezinta o solutie mai complicata si din punct de vedere constructiv, dar mai
avantajoase din punct de vedere energetic.

c Rolele cu suprafata lisa ͣL͟ se pot utiliza oriunde pe traseul de transport.

Rolele cu benzi de cauciuc ͣB͟ se utilizeaza in zona de incarcare a benzii cu material

in cazul alimentarii cu material cu granulatie mare care cad de la o inaltime.

Rolele cu discuri ͣD͟ se folosesc pe ramura de intoarcere in cazul transportului unor

materiale aderente la banda, cu rol de a curati banda.

d)c 
c c 
ccc are rolul de a prelua deformatii permanente ale benzii si a
creea forta normala a benzii pe tamburul de antrenare.

Cursa sistemului de intindere este de aproximativ3% din lungimeatrasportorului pentru cu

lungime mica (30 -40 m) si 5% din lungimea trasportorului pentru cele mari.

c
 c 
c c

care rolul de a incarca banda cu un strat uniform de material.
Constructia depinde de material incarcat pe banda.

Pentru incarcarea benzii cu material cu granulatie mica si care curge usor, schema
este reprezentata mai jos.

c c c 1 ʹ cos de alimentare
c c c 2 - clapeta pentru reglarea debitului
3 ʹ placi de gidare a materialului

c 
c c 


cpe traseul trasportorului se realizeaza cu ajutorul carucioruui de
descarcare compus dintr-un cadru care poate rula pe roti de -a lungul trasportorului prevazut
cu doua tambure si jgheab de descarcare.

Dimensiunile caruciorului trebuie astfel alese incat inclinarea maxima a benzii ɲ max<ʗ
(unghiul de taluz natural) pentru ca materialul sa nu alunece in jos pe acesta.

Scuturile simple sau duble sunt plasate deasupra benzii astfel ca materialul ajuns in
dreptul peretelui inclinat, aluneca pe acesta si ste descarcat lateral. Sistemele cu scuturi
inclinate prezinta dezavantajul ca produce uzura benzii datorita frecarii acestora cu
materialul transportat.

c
c
c
 

c
 
c
c 

c
c

c
`ransportorul cu banda cu organ flexibil de tractiune care realizeaza transportul sarcinii pe
directie apropiata de orizontala sau orizontala. In cazul de fata trasportorul transporta
sarciniile pe directie orizontala , avand unghiul de inclinare ɳ = 0°.

Fig 2.1 Schema transportorului cu banda

1 ʹ banda trasnportoare
2 ʹ tamburul de antrenare
3 ʹ tambur de intindere
4 ʹ role cu suprafata lisa
5 ʹ role cu discuri
7 ʹ sistem de intindere
8 ʹ sistemul de incarcare
9 ʹ sistemul de descarcare

Date: - capacitate de lucru: 1,1 kg/s

- materialul transportat: faina
- lungimea tronsonului: 10 m

In cazul trasportorului de fata , organul flexibil de tractiune este banda doarece prezinta
avantaje mai bune in cazul materialului transportat de fata. Are o functionare silentioasa si o
viteza mare de pana la 2 m/s. Banda se foloseste numai pentru materiale cu granulatie mica,
uscate si care nu au componenti ce se lipesc de banda.

Banda este confectionata din cauciuc cu insertii textile avand grosimea de 3,5 mm, iar
stratul de cauciuc dintre ele este de 0.25 mm. Insertiile sunt de forma unei tesaturi. Numarul
de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile
sunt indicate in S`AS 2077/ 1 -85.

Varianta cosntructiva a tamburului de antrenare este cea normala. Suprafata tamburului

este acoperita, prin vulcanizare cu un strat de cauciuc, de 15 ʹ 20 mm in scopul maririi
coeficientului de frecare. `amburul liber este de tipul tambur de intindere montat la unul din
capetele trasportorului cu rol de a intinde banda.
  c—c

c

c

!cc
c

Material transportat: faina
Capacitatea de lucru: Q = 3.2kg/s
Lungimea tronsonului: 10 m

 rc—c 
 c c

 c

Din anexa 4 rezulta:

- coeficientul de frecare in repaus al orzului este:

- cauciuc ù

- unghiul de taluz natural in repaus ʗ 0=350
- densitatea materialului ʌ=800kg/m3

Lungimea jgeabului de dirijare se calculeaza cu relatia:







=

     

In care:
-  ! [m/s] este viteza benzii.Viteza recomandata benzii in cazul semintelor de orz este intre
2" #$%. Alegem  !
#$%
- este viteza initiala a materialului.Deoarece materialul cade pe banda din cosul de
&
alimentare v-om considera viteza in lungul benzii a acestuia $% .Deci rezulta


-' reprezinta acceleratia gravitationala
- ù! reprezinta coeficientul de frecare,in miscare, dintre material si banda

ù!
 " (  ù
  
)

Rotunjim valoarea obtinuta pentru lungimea jgheabului la valoarea: 
#

Unghiu de inclianre a peretelui cosului de alimentare se calculeaza cu relatia:

*
+,-.'ù / 0 " 01 
+,-.') / 0 1
2 1

Constructiv se adopta jocul dintre banda si jgeab =10 mm.

c
c
c
c
c—cc
c
Unghiul de taluz natural in miscare va fi:
 L 


L  
    
 

Pentru banda plata latimea benzii se poate calcula cu relatia:

/ 
B= = =0.024m
345 3 363789 : 3 33 37; 
In care:
- < reprezinta capacitatea de transport a transportorului cu banda impusa prin tema.
- = este un coeficient care tine seama de unghiul de inclinare a transportorului 

o 



 u
Din S`AS 2677/1-85 se alege latimea benzii C
2 .
Rezulta caracteristicile principale ale benzii PES/PA aleasa conform S`AS 2677/1 -85:
- latimea benzii: C
2
- numarul de insertii din banda: >
?
- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin: @A
2
- grosimea insertiilor @
1.2" # .Alegem grosimea insertiei @
? .
- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin @B
? .

c
 c

c 

cc
cc

c
Diametrul tamburului de antrenare se calculeaza cu relatia:

` 
     


Din S`AS 2077/1-85 alegem >
?si =
0?

Lungimea tamburului de antrenare este exprimata in S`AS 7541-86 in functie de latimea
benzii si anume CD
 .

ccc"
c
c c 
 c
Diamentrul tamburului de intindere se calculeaza cu relatia:

û

=  >
0  ?
?

In care:
=
0
Lungimea tamburului de intindere C


cc"

c 


c
cc

c c


ccc
cc



c


c
Se aleg role lise tip L conform S`AS 6788/2 -86. Lungimea rolei va fi egala cu lungimea
tamburelor, adica L=500 mm.
Diametrul rolelor de sustinere a benzii se alege in functie de tipul rolei si de lungimea
acesteia conform S`AS 6788/2-86. Astfel pentru lungimea de ^ mm si role tip L vom avea
diametrul rolei D=89mm.
Rulmentii care se monteaza pe axele rolelor sunt rulmenti tip 6204.
 Dimensiunile suporturilor se obtin in functie de tipul suportului si de latimea si forma
benzii.
Astfel vom avea:
-suportul inferior tip SD,cu urmatoarele caracteristici:
C=7 mm; h=11^mm; C =^ mm;
Pasul rolelor se alege constructiv astfel:
-pasul pe ramura incarcata cu material @A
00
-pasul pe ramura descarcata @
# .

 c—c
cc c c

ccForta minima din banda se calculeaza cu relatia urmatoare:
EF / E!   @A  '
W&

  GH
In care:
IEF reprezinta masa dematerial pe metru liniar:
< #?
EF


0))='$
! #
IE! reprezinta masa pe metru liniar a benzii:

E!
00  C  J@  > / @A / @B K
00  2  ?  ? / 2 / ?
22='$

-GH reprezinta sageata admisibila a benzii intre role:

GH
?  @A
0.0275

Forta minima din banda pe ramura purtatoare de material, corespunzatoare sagetii minime,
se calculeaza cu relatia:


EF / E!   @A  ' 00 / 22  00  (0
W&


?()>
  GH   ?

c
c
 c—c
c

c
c



 c
—c

c
Forta rezistenta la incarcarea benzii se calculeaza cu relatia:

< !/  ù!  LMN * 00  0  )  LMN 
W


>
? !  LMN * I NOP * ?  0  ) LMN  I NOP 

Masa rolei de sustinere este: 

Q
B
û I R   C  ESTF
2
In care:
- d reprezinta diametrul interior al rolei
- ESTF reprezinta densitatea otelului

Q Q
B
û I R   C  ESTF
 ( I      
2)=' U ='
2 2

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura incarcata cu material:

B 
EBV


2='$
@A 00

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura descarcata:

B 
EB



0#='$
@ #

Fortele rezistente pe ramura incarcata se calculeaza cu relatia:

W
EF / E!   '  W / X  EF / E! / EBV   '  CY

In care:
-X reprezinta un coeficient de rezistenta specifica la deplasare X
# " 2 .Alegem
X
# .
Obtinem:
W
EF / E!   '  W / X  EF / E! / EBV   '  CY

?2? /   (0  2  %Z[?1 / #   / ?2? / ###  (0  2  -\%*
?>
Forta rezistenta din ramura descarcata a transportorului se calculeaza cu relatia:
W T
E!  '  W / X  E! / EB
  '  W

?2?  (0  2  %Z[? 1 / #  ?2? / 0)  (0  2  %Z[?1
#22>
Unde:
W
C  %Z[*
CY
C  -\%*
C =þm
Forta rezistenta totala la deplasarea materialului este:
 WS
W / W / W T  =
In care:
-= este un coeficient care ia in considerare rezistentele datorate rigiditatii benzii la trecerea
peste tambur si rezistentele la rotirea tamburelor.
=
= &  = 
In care:
-= este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe
tambur este mai mare sau egal cu Q , m fiind numarul acestor tambure:
=
0 " 00
Alegem =
0( ; m=2
-= este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe
­
tambur este mai mic sau egal cu , n fiind numarul acestor tambure:

=
0? " 0

Alegem: =
0# ; n=1^
Obtinem:
=
= &  = 
0  0#]
00
WS
W / W / W T   =
 / #(22 / ?))   00
0?002>
Relatia pentru calculul puterii necesare pentru antrenarea transportorului este:
WS  !
@
- 
0 ^
In care:
-- este un coeficient de suprasarcina care ia in considerare rezistenta opusa de banda la
trecerea peste tamburul de antrenare ca urmare a rigiditatii benzii si a frecarilor din lagare,
-
0?
Obtinem:
WS  ! 0?002  0
@
-  ^

0? 
002_`
0 0^
c
c
c
—c c

c
Sistemul de ecuatii pentru transportorul cu banda este urmatorul:

W
W T
#?2a
W
W / W
W / ?))

W^
=  W
00  W
00  W / ?(#

W

W^ / W
W^ / 0
00W0 / ?((

W]
W
/ W
]
W
/ ?
)(#2 b 00W0

-  Wc
W Tc  d e
0?  W]
W  d ^]­

0?f00  W / #22 / 0 / ?

In urma rezolvarii sistemului se obtin urmatoarele valori pentru forte:

-
W
#?2>
-
W
((?>

-W^
(>

-W

2)>

-W]
0?(>
c

In care:

-= are valoarea cuprinsa intre =
0 " 00.

Alegem =
00

-g este unghiul de infasurare al benzii g
Q

-c=1.2 reprezinta un coeficient de siguranta

-ù = .3^ reprezinta coeficentul de frecare intre tambur si banda

Insa forta minima din banda este de W&
?()> .

Rezulta : W
?(>

Obtinem urmatoarele rezultate:

-
W
?(>
-
W
#?#)>
-W^
#)>

-W

#)>

-W]
#()>

Rezulta ca forta maxima din banda este W] .

Se determina forta de intindere a benzii cu relatia:
WS
W / W^
#?#) / #)
)()>
Cunoscand forta maxima din banda se poate calcula numarul de insertii cu relatia:
=  W]
>

C  GS
In care:
-= este un coeficient de siguranta care se calculeaza cu relatia:
=
 / =h / = / =
Unde:
-=h este un coeficient care depinde de numarul de insertii.Pentru >
? avem =h

-
= este un coeficient ce depinde de densitatea materialului.Pentru E i 0 avem =

-= este un coeficient care depinde de regimul de lucru.Pentru maxim 8 ore de function are
pe zi, avem =
0
-GS este rezistenta admisibila la tractiune raportata la un cm de latime a unei insertii din
banda.In cazul benzii alese avem GS
0?R+> $-
Obtinem:
=
 / =h / = / =
 /  /  / 0
(

=  W] (  #()
>


Z[%d,.ZZ
C  GS 2  0?
Alegem:>
?Z[%d,.ZZ
Sarcina nominala de rupere a benzii trebuie sa verifice relatia:
W]  jS
W 
0 I ,&!

In care:
-W este forta nominala de rupere care se calculeaza cu relatia:
W
GS  C  >
0?  2  ?
0 ] >
-jS este un coeficient de siguranta in regim stationar:
 jS
j Kj Kj
In care:
-j coeficient de siguranta privind comportarea in timp a benzii .Avem j

-j este coeficient de siguranta privind alungirile suplimentare ale benzii.Avem j
?
-j este un coeficient de siguranta privind tensiunile maxime din banda la pornire sau
oprire.Avem j
?
-,&! este pierderea de rezistenta la locul de imbinare.Se calculeaza conform S`AS 7539-84:
0 0
,&!



> ?
Obtinem:
jS
j Kj Kj
 / ? / ?
(
W]  jS #()  (
W 

0?>
0 I ,&! 0 I 

Ultima relatie este indeplinita,deci rezulta ca banda rezista la solicitarile la care este supusa.

 c
c
c

c


Comform S`AS 6840-80 aleg rulmentii radiali cu bile din seria 1206 cu dimensiunile din
catalog:

-dimensiuni: # b )? b 0)

-capacitatea statica de incarcare -
2)>

-capacitatea dinamica de incarcare k
0)> .

Capacitatea principala a scoaterii din uz a rulmentilor se datoreaza oboselii superficiale a

cailor de rulare ale inelelor si a corpurilor de rostogolire.

Calculul de verificare al rulmentilor consta in stabilirea duratei de functionare ( Cl ) care

trebuie sa fie mai mare decat durata admisibila ( ClH ),care pentru masini agricole este de:
 " 0?\,d .

Se calculeaza sarcina dinamica echivalenta preluata de fiecare rulment pe arbore:

@
m  n / o  WHB

Unde:
x si y ʹ coeficienti ai fortei radiale respectiv axiale.Ei sunt dependenti de forma si de tipul
rulmentului precum si de marimea fortelor radiale si axiale preluate de rulment.

>
JEF / E! / EBV K  '  C
00 / 22 / 2   (0  0
((>

Forta axiala din rulment:

WHB


WHB

 p  q m
0o

n
@
n
(>
Durabilitatea efectiva se calculeaza cu relatia:
k
C
 Ar
#rd[.,s,sd[.-stZd
@

k 0)  0 ^ ^
C
 A
 
#()0ZZ\+[d,\.+.ZZ c
@ ((

c c
c
c c  c
c c
C  0
Cl
 ClH c
2  [

)  ! )  #  0^
[


02#?#\,d c
Q  ûB Q  2


cÊ c
cc
c
 c
C  0  #()0  0 
Cl


0#?))#\,d c
)  [ )  22)
c
c
c
c
á
 c
  c
c   c
„
c c
ccc  c
@
002_` c
#  @ #  002  0 ^
u


0(?> c
Q[ Q  )#(

cc c
c


c
c c
)  ! )  #
[


??(0,\.$Z[c
Qû D Q  ?  0 ^
c
cc

c
c