Sie sind auf Seite 1von 13

FACULTATEA DE CHIMIE SI INGINERIE

CHIMICA

VITAMINELE:
Aport alimentar, absorbţie, roluri, carenţe.

Hotea Diana
Anul III
Grupa CATB – Sighet
2010 - 2011

1
CUPRINS

Introducere…………………………………………………………..………………....3
1. Vitamina A …………………………………………………………..…………...4
1.1. Carenta de vitamina A …………………………………………………..…. 4
2. Vitamina D ………………………………………………………………………..5
2.1. Carenta de vitamina D – Rahitismul ……………………………………….5
3. Vitamina E ………………………………………………………………….……..6
3.1. Carenta de vitamina E ……………………………………………………...6
4. Vitamina K ………………………………………………………………………. 7
4.1. Carenta de vitamina K ………………………………………………...........7
5. Vitamina B1 ……………………………………………………………………… 8
6. Vitamina B2 (lactoflavina, riboflavina) ....................................................................8
6.1. Vitamina B2 (ariboflavinoza) ........................................................................8
7. Vitamina B12 (cobalamina) .....................................................................................9
7.1. Carenta de vitamina B12 …………………………………………………....9
8. Vitamina C …………………………………………………………………..........10
8.1. Carenta de vitamina C ……………………………………………………...10
9. Vitamina P ………………………………………..……………………………… 12
9.1. Carenta de vitamina P ……..……………………………………….......……12
Bibliografie ………………………………………………………………………........ 13

Introducere

2
Vitaminele constituie o categorie de substanţe care în cantităţi foarte mici sunt
indispensabile organismului animal.
Aceste substanţe nu pot fi sintetizate în organismul animalelor superioare şi de aceea
trebuie să fie procurate de reactia lor alimentară. In organismul animalelor nu sunt materiale
structurale, de felul principiilor imediate ci îndeplinesc roluri funcţionale. Deşi pentru
anumite ndeplinirea acestor roluri organismul omului are nevoie de cantităţi foarte mici de
vitamine (de cateva miligrame/zi). Raţia alimentară trebuie să le procure regulat, astfel ajung
să se declanşeze anumite stari patologice, specifice numite avitaminoze. Când nu sunt de
lungă durată, avitaminozele sunt suprimate prin administrarea de vitamine.
Clasificarea vitaminelor se bazează pe criterii de solubilitate. Din acest punct de
vedere se deosebesc vitamie liposolubile cele care se dizolvă în grăsim şi vitaminele
hidrosolubile care se dizolvă în apă.
Vitaminele liposolubile cuprind : vitamina A, vitamina D, vitamina E, vitamina K.
Vitaminele hidrosolubile cuprind : vitamina B1, vitamina B2, vitamina B6, vitamina
PP, niocina, vitamina B12, vitamina C.
Majoritatea vitaminelor hidrosolubile intră în constituţia coenzimelor.

1. Vitamina A

3
Vitamina A se mai numeste si retinol, se află în unele produse animale: untura de
peste, ficatul multor animale, gălbenuşul de ou, unt. În podusele vegetale se află sub formă de
provitamine, în morcov, spanac, varză. Nevoia zilnică de vitamina A este de 1,5 mg.

1.1. Carenta de vitamina A

Carenta vitaminei A da nastere unor stari patologice importante denumite hipo- sau
avitaminoze A.
Etiopatogenie: un aport alimentar sarac în vitamina A, ca si suferintele hepato-
pancreatice si intestinele pot duce la fenomene de carenta.
Semne:
a) Oculare - hemeralopia, scaderea acuitatii vizuale.
- Xeroftalmia: inflamatia corneei si a pleoapelor, care poate duce la orbire, de unde si
denumirea de vitamina antixeroftalmica (xeros = uscat: ophtalmas = ochi).
- Keratomalacia: distrugerea corneei la sugari, ce ar duce la orbire.
b) Cutanate si mucoase -xerodermia (uscarea pielii) si keratinizarea pielii, colorarea pielii în
regiunile palmara si plantara în galben-canar; modificari ale fanerelor (par friabil, unghii cu
striatii etc.).
c) Digestive - inapetenta si diaree.
Tratament si profilaxie: tulburarile de mai sus sunt reversibile, afara de cazul
leziunilor grave de cornee.
Se vor da alimente cu continut bogat în vitamina A si preparate de vitamina A (draje-uri,
picaturi sau injectii intramusculare 50 000 - 100 000 u.i.). Când carenta nu este exogena, se va
trata afectiunea hepatica sau pancreatica, care împiedica absorbtia intestinala a grasimilor - si
deci si a vitaminei A. în cazul unei supradozari (manifestata la bolnav prin anorexie, cefalee,
artralgii etc.), se suspenda administrarea vitaminei A.

2. Vitamina D

4
Se mai numeste si calciferol sau vitamina antirahitica - dar în realitate este vorba de un
grup de vitamine D (Db D2, D3, D4).
Originea: este o vitamina de origine îndeosebi animala care se gaseste în untura de
peste, lapte, unt, galbenusul de ou, în drojdia de bere în cantitati mari. Forma sub care se
gaseste în natura, în ambele regnuri, este de provitamina. Provitaminele care sunt chimic
steroli se transforma în vitamina D prin activare. Este singura vitamina, alaturi de B]2 si K, ce
poate fi sintetizata de organism. Ergosterolul din piele, sub actiunea razelor ultraviolete solare
sau artificiale este transformat în vitamina D2. De aceea, în sezonul de iarna se recomanda
profilactic copiilor mult soare si vitamina D2. Compozitia chimica este cea a sterolilor.
Functie: vitamina D are rol important în metabolismul calciului si al fosforului.
Importanta ei este considerabila în procesul de osificare a întregului sistem osos, de unde rolul
ei la copii în prevenirea rahitismului.

2.1. Carenţa de vitamina D – Rahitismul

Rahitismul este o boala care apare la copii.


Etiopatogenie, este vorba de o lipsa a vitaminei D sau a calciului si fosforului.
Rahitismul este primitiv, când este vorba de un aport exogen insuficient, sau secundar,
datorita unor tulburari digestive cronice, care produc dereglari importante în metabolismul Ph
si Ca (hipofosfatemie si hipocalcemie). Din aceasta cauza calciul nu se va mai depune la
nivelul oaselor, întârziindu-se deci osificarea; oasele vor ramâne moi.
Tratamentul este profilactic si curativ.
Profilaxia costa din: expunerea la soare a copilului (helioterapia) si alimentatie bogata
în vitamina D - untul, laptele, galbenusul de ou, ficatul sa nu lipseasca din hrana copilului, iar
iarna se va administra si vitamina D2 forte injectabila.
Curativ: se administreaza o alimentatie bogata în vitamina D2 si cât mai variata, se da
copilului vitamina D2 si se aplica un tratament cu ultraviolete naturale sau artificiale (15 -20
de sedinte, în mai multe serii).

3. Vitamina E

5
Origine: numita si tocoferol sau vitamina antisterila, este de origine mixta - vegetala si
animala. Se gaseste îndeosebi în graminee (cereale, telina, maces, andive, varza, fasole,
mazare, salata, spanac, mere, seminte de mar), uleiuri vegetale, ca si în lapte, brânzeturi, oua
carne, unt.
Proprietati: Rezista la temperaturi mari (200°); are o rezistenta mai scazuta la
ultraviolete si oxigen; este distrusa de grasimile râncede. Ea are proprietati antioxidante si de
protectie fata de vitaminele A si D. Are rol în metabolismul lipidelor, glucidelor si proteinelor
(în sinteza hormonilor hipofizei anterioare), în metabolismul mineral si al apei (edemele
cronice). Rolul sau cel mai important este în mentinerea troficitatii aparatului germinativ.
Carenta de vitamina E la barbat este mai grava, alterând ireversibil functia de reproducere. La
femeie, compromite sarcina si evolutia ei prin moartea fatului, de unde si numele de vitamina
fertilitatii sau antisterila. Mai mentionam rolul sau antiinfectios (în neuroviroze) si antiscleros
(scleroze pulmonare, Dupuytren etc.), ca si rolul sau în combaterea distrofiilor musculare si
osoase. în comert se prezinta sub forma de fiole sau de drajeuri.

3.1. Carenta de vitamina E

Etiologie: carenta apare când alimentatia este dominata de produse fainoase rafinate,
sau în insuficientele hepato-pancreatice, care împiedica utilizarea vit. E.
Patogenie: nidatia oului fecundat nu se poate face fara vit. E. indispensabila
proliferarii endometmlui. Astfel se explica sterilitatea ca si avortul spontan. De asemenea,
moartea embrionului mai este determinata si de produsii toxici rezultati din viciul în
metabolismul lipidelor - datorita lipsei vit. E.
Simptomatologie: semnele sunt variate - la fete pubertatea este întârziata iar la femei
apar tulburari în ciclu (dismenoree, polimenoree etc.); sterilitatea este aproape certa atât la
barbat, cât
Tratament-Profilaxie: o alimentatie bogata în vit. E (pâine neagra, laptuci, oua, lapte
etc.), ca si administrarea de vit. E. în drajeuri sau infectii intramusculare constituie si
tratamentul, si profilaxia bolii.

4. Vitamina K

6
Origine: se gaseste în produse vegetale, ca urzici, varza, rosii, conopida, morcov,
cartofi, unele bacterii, cât si în ficat. Se cunosc doua vitamine K (K1; K2)sintetic, a fost
preparata vitamina K3. în organism este sintetizata de flora microbiana intestinala.
Proprietati: vitamina K rezultata la nivelul intestinului si ajunsa la ficat contribuie la
sinteza protrombinei - factor important în procesul de coagulare. în stare normala nu poate
exista avitaminoza K, dat fiind sinteza ei de catre flora bacteriana intestinala ami-lotica si
proteolitica.

4.1. Carenţa de vitaina K

Etiopatogenie: carenta de vit. K o întâlnim: când flora microbiana intestinala este


sterilizata prin folosirea de antibiotice cu spectru larg de actiune si timp îndelungat; în cazuri
de leziuni hepatobiliare si intestinale; la nou-nascut, când lipseste flora microbiana intestinala.
în toate aceste cazuri, va scadea protrombina - datorita lipsei vit. K. sau tulburarilor de
resorbtie generate de sarurile biliare - si se va produce sindromul hemoragie.
Simptomatologie: carenta de vit. K. se traduce clinic prin aparitia hemoragiilor - fie
externe (epistaxix, hematoame etc.), fie interne (melene, hematemeze, hematurii etc.).
Evolutie-Complicatii: evolutia este progresiva si poate fi agravata de complicatiile he-
moragice - în cazurile de leziuni hepatice severe. Altfel, carenta are un prognostic favorabil.
Tratament-Profilaxie: se administreaza ceea ce lipseste organismului - vit. K. - în
injectii intramusculare, una sau mai multe fiole pe zi. Profilactice - atentie la administrarea
antibioticelor, la care se asociaza vit. B complex, iaurt, pentru a se evita inhibarea florei
microbiene intestinale.

5. Vitamina B1

Se mai numeste antinevritica, dupa rolul ei, sau anti-beriberica, dupa boala beri-beri,
care survine în cazul lipsei vit. Bb din organism.
7
Origine si rol: se gaseste în vegetale, cele mai bogate surse fiind drojdia de bere, coaja
cerealelor (orezul), târâtele; de asemenea, se mai gaseste în carne, ficat, rinichi, oua. Cu o
compozitie chimica complexa (este singura vitamina cunoscuta ce contine sulf), ea are un
important rol în metabolism (glucide, lipide, proteine si apa). Este diuretica, lipsa ei dând
cunoscutul edem din beri-beri, ce poate merge pâna la anasarca. De asemenea, are rol
important în functia sistemelor nervos, muscular si a cordului, lipsa ei din organism dând
nastere avitaminozei Bb numita si boala beri-beri.

6. Vitamina B2 (lactoflavina, riboflavina)

Origine si constitutie: numita si vitamina de crestere, are o raspândire mare în ambele


regnuri - animal si vegetal. Este ubicuitara, gasindu-se în pâinea alba, mazare, fasolea, verde,
spanac, salata, rosii, lapte, carne, oua. Cu o compozitie chimica complexa (contine un glucid
numit riboza), este de culoare galbena, face parte din grupul pigmentilor numiti flavine si este
distrusa de ultraviolete.
Proprietati: riboflavina este un constituent celular, jucând un rol extrem d# important
în procesele de crestere si respiratie celulara, datorita faptului ca intra în componenta
fermentului respirator galben Warburg. Mai are rol metabolic (lipide, proteine, glucide -scade
glicemia la diabetici). Paricipa la procesele de oxidare si fosforilare.

6.1. Vitamina B2 (ariboflavinoza)

Etiopatogenie: carenta apare datorita unui aport insuficient sau tulburari digestive
(leziuni hepatice, pancretice), iar tulburarile în procesele de oxidare si fosforilare explica
fenomenele morbide caracteristice.
Tratament: boala este rara. Este grava numai datorita opacitatii corneene. O
alimentatie echilibrata (mai putine conserve) previne boala, iar vit. B2 riboflavina, 40 - 50 mg
per os sau în injectii intramusculare (fiole de 5 mg sau 10 mg), ca si ingestia de drojdie-de-
bere vindeca avitaminoza.
7. Vitamina B12 (cobalamina)

Se mai numeste cobalamina, pentru ca este singura vitamina ce contine în molecula sa


un metal, un atom de cobalt.

8
Origine si rol: a fost izolata din ficat; se mai gaseste în splina si carne, drojdie-de-bere,
pâinea neagra etc; are o frumoasa culoare rosie.
Aceasta vitamina joaca un importat rol metabolic - proteic si lipidic. Participa la sinteza unor
acizi aminati esentiali - metionina si colina -, metionina formând cistina; iar prin metionina si
colina, are rol în metabolismul lipidelor, evitând infiltrarea sau încarcarea grasa a ficatului -
actiune lipotropa; un alt rol îi revine în hematopoieza, de unde indicatia sa în tratamentul
anemiilor.

7.1. Carenta de vitamana B12

Simptomatologie: semnele importante sunt: digestive (inapetenta, greata, diaree);


sanguine (anemie hipercroma, megaloblastoza si megalocitoza, leucopenie, neutropenie si
trombopenie); generale (astenie, ameteli).
Diagnosticul se face pe baza semnelor clinice si a tabloului hematologic - sindromul
Biermer (vezi capitolul "Anemii").
Evolutie-Prognostic: evolutia este favorabila daca diagnosticul este precoce, dar poate
fi grava si chiar ireversibila în formele avansate de boala.
Tratament: alimentatia bolnavului bogata în protide, fier, vitamine este tratamentul
esential. Tratamentul medicamentos consta în administrarea de vit. BJ2 intramuscular (fiole
continând 50y si 1 OOOy), extracte hepatice, preparate cu acid clorhidric si pepsina pentru
mucoasa gastrica (acidopeps - 3 tablete/zi la mese); în cazuri grave, perfuzii în sânge.
Profilaxie: un aport alimentar exogen complex, format în special din carne, ficat, rinichi,
muschi, ca si tratarea afectiunilor gastrice cronice previn suferinta.

8. Vitamina C (acidul ascorbic)

Origine: numita si antiscorbutica, dupa rolul sau, este universal raspândita în ambele
regnuri - vegetal si animal. Sursa cea mai bogata o dau vegetalele proaspete: citrice, fructe,

9
ardei verde, maces, patrunjel, marar, varza, rosii etc. De asemenea, o gasim în ficat, rinichi,
creier, lapte etc.
Proprietati: este foarte sensibila la caldura, fierberea distrugând-o de asemenea,
conservarea prin uscare. Are numeroase roluri: antihemoragic, antianemic, antiinfectios. Este
un trasportor de hidrogen, deci participa la procesele de oxidoreducere. Este indispensabila la
formarea colagenului si tesutului osos. Combate permeabilitatea si fragilitatea capilara si
participa la formarea anticorpilor.

8.1. Carenta vitaminei C (scorbutul)

Etiologie: numita cândva si "boala marinarilor", întrucât acestia se hraneau îndeosebi


cu alimente conservate, aceasta carenta mai poate aparea si în anumite stari fiziologice
(sarcina, alaptare) sau patologice (boli infectioase), când necesitatea de vit. C este mult
crescuta.
Patogenie: hemoragiile se datoresc fragilitatii si cresterii permeabilitatii capilare. Se
adauga si factorul trombopenic, iar scaderea proceselor de oxidare determina tulburari cardio-
vasculare si încetarea cresterii. In fine, carenta de vit. C scade anticorpii si deci reduce
capacitatea de aparare a organismului.
Tratament:
a) Curativ - alimentatie cu fructe (citrice si vegetale proaspete si administrare de vit. Cper os
sau în injectii (100 - 1 000 mg/zi).
b) Profilactic: - administrare de vit. C. tablete la marinari, sau în stari deficiente fiziologic, sau
în cursul bolilor infectioase, ca si o alimentatie adecvata.
10.1 Vitamina PP (acidul nicotinic)
Numele îi vine de la rolul sau pelagro-preventiv. Se mai cheama si vitamina anti-
pelagroasa.
Origine: chimic, este amida acidului nicotinic. Se gaseste raspândita în lumea vegetala
si animala: drojdie-de-bere, ciuperci, fasole, linte, rinichi, grâu, orez, citrice, struguri, etc., ca
si în lapte, carne, ficat, creier, rinichi, peste etc.
Lipsa în principal a vit. PP da nastere bolii numite pelagra.
Pelagra,denumirea vine de la cuvântul vechi pellagra - piele aspra. Boala a fost
semnalata aproape în toata lumea: Europa, Asia, Africa, Australia, America. în tara nostra, în
trecut era endemica; astazi este pe cale de disparitie.

10
Etiopatogenie: boala este considerata astazi: ca un sindrom pluricarential, fiind
incriminata în principal carenta acidului nicotinic, a complexului B si a proteinelor cu valoare
mare nutritiva (triptofanul).
Lipsa acestor factori duce la un dismetabolism complet. Se stie ca boala apare rnai ales
în mediul rural, la populatia cu un standard de viata mai redus si mare consumatoare de
porumb. Dar pelagra apare si la alte popoare care nu folosesc porumbul în alimentatie (ex.
chinezii), dar care au un regim mai sarac în substante proteice. Aceste regimuri pelagroase, nu
contin acizii aminati indispensabili organismului - triptofanul. De asemenea porumbul contine
un aminoacid cu valoare nutritiva scazuta - zeina - si extrem de putin triptofan.
Tratament:
a) Profilactic: se recomanda un regim alimentar echilibrat, cu alimente protectoare (lapte,
oua, carne, vegetale), evitarea subnutritiei îndelungate (posturi etc.) si a alcoolismului (mare
consumator de vit. B), ca si tratarea afectiunilor digestive cronice.
b) Curativ: se instituie alimentatia completa de 3 000 - 4 000 calorii/zi, interzicându-se
malaiul, alcoolul si leguminoasele (fasole, mazare, linte).
Tratamentul medicamentos consta în administrarea acidului nicotinic sau nicotina-
midei (250 - 500 mg per os) sau de vit. PP injectabila; de asemenea, vitamine din grupul B:
B], B2, B6, Bl2, acid folie, vit. C, drojdie-de-bere, extracte hepatice, fier. Se pot face, în
cazurile severe, perfuzii cu plasma, sânge si electroliti (glucoza) sau acizi aminati.

9. Vitamina P (rutinul)

11
Vitamina p face parte din grupul flavonelor, colorate în galben. Se gaseste în vegetale,
fructe, ceai si îndeosebi în coaja alba a citricelor - de unde si denumirea de citrin -, ca si în
struguri, prune, frunze verzi.

9.1. Carenta de vitamina P

Etiopatogenie: carenta acestei vitamine creste permeabilitatea vasculara de unde


aparitia hemoragiilor cutanate - purpura; de aici, si numele de vitamina peretilor vasculari.
Aceste tulburari de permeabilitate capilara se datoresc scaderii tonusului vaselor capilare.
Simptomatologie: tulburarile de permeabilitate sunt caracterizate prin aparitia
spontana sau dupa mici traumatisme a hemoragiilor, sub forma de petesii. Hemoragiile
retiniene sunt grave. Mai rar apar alte forme de hemoragii (gastroragii etc.).
Diagnosticul este mai dificil, pentru ca trebuie avute în vedere toate celelalte tulburari
hemoragiee produse prin carente (scorbut, vit. E) sau origine endocrina, toxica etc.
Evolutie-Complicatii: evolutia acestei carente poate fi progresiva daca alimentatia este
deficitara. Complicatiile grave sunt hemoragiile retiniene sau cele cerebrale.
Tratament: acesta este dietetic (fructe, citrice etc.) si medicamentos (tablete sau injectii
cu vit. P).
Profilaxie: se recomanda o alimentatie bogata în vitamina P si C.

Bibliografie

12
VIOREL MEDVETKI - „Enciclopedia vitaminelor si a substanţelor minerale”
Rovimed 2002.
THIERRY SOUCCAR - „Revolutia vitaminelor – alimentatie pentru sanatate”
Compania.
VERA ION – „Vitaminele”. Cartea romaneasca – 2006.
GREGORIAN BIVOLARU – „Enciclopedia naturista a vitaminelor” Shambala –
2003.
EBBEN. M., LEQUERICA. A., & SPIELMAN A. (2002). „Effects of pyridoxine on
dreaming: a preliminary study”.
PERCUDANI R. & PERACCHI A. (2003). “A genomic overview of pyridoxal
phosphate-dependent enzymes.”
N. MITREA, “Vitaminele în procesele metabolice”, Editura Didactica si Pedagogica,
2008
JOINT FAO/WHO Expert Consultation on Human Vitamin and. Mineral
Requirements – “Vitamin and mineral requiremen in human nutrition” Bangkok, Thailand -
1998
WANG T. Circulation, Jan. 7, 2007; rapid access edition. WebMD Medical News:
"How Great Is Your Heart Risk at 50?" News release, American Heart Association

13