Sie sind auf Seite 1von 227
PREFATA Dupa fascicula I, tiparita in 1914, celelalte doud au apeirut ew intirsieri pe care ma vad obligat 33 le explic, Tipirivea fiind intrerupta in timpul résboiului, mam pindit, din causa nesigurantei in care ne aflam atunci, sd-mi pun man- scricul la adapost, depunindi-l, in julie 1916, la Banca Nationala a Rominii. Citoa timp dupa refugiul la Tasi, tntreg depozitul banciéfiind transportat la Moscova, nu-mi riminea decit sd-i astept intoarcerea, Deoarece aceasta intirsia si nu mai speram sd reintru in posesiunea manuscrisului — de altfel el mu mi-a fost dat nici ‘acum doi ani, cind cea mai mare parte a depositului a fost resttiuitd —m-am Ihotarit, in 1923, 84 refac lucrarea $i, dup ce am recitit textele din secolul al XV lea pentru nowa redactare, am putut da la tipar, in 1926, a doua fasccula. Dificulttile tipografice actuale, mai ales cind este corba de corecturi trimise fn strainatate, explicd de ce ultimele pagini ale acestui volum n-au putut fi Uiparite dectt acum. ‘Aya cum apare, volumul de fajd este in desacord cu ceea ce trebuia si con- ind in plus si cu felul cum fusese anunfat. Acusesem intentia si presint suc~ tint in acest vokun si ixtoria Himbii noastre incepind din secolul al XVI-lea. In ‘cursul noi redactar mi-am dat seama insd cD numeroase fapte pricind limba romina din secolul al XVT-lea meritau sd fie relevate, eu atit mai mult cu cit, de ta ‘aparitia prime’ fascicule, au fost pibblcate texte noi, iar edititeritice care s@ ne poatd dispensa de insistnfe st de limuriri— care, de altfel, se impun —ne lip- 4sese sf acto. Mi-am dat astfel seama ca acele capitole care trebuiaw sd fie consa~ crate secolului al XV I-tea $i celor wrmatoare ar fi acut un loc mult prea redus, ‘asa cd le-am pastrat pentru un alt colum. Sper st-l dau la tipar o data cu 0 ‘alta carte, sersd in romind, despre Evolutia estetici a limbii romine, care va fi ‘0 completare a acesteia Bucureyti, ile, 1937 vi Aa. cL. Ni. cr cr. crs cr LISTA, PRESCURTARILOR = Arhiea, Tai, 1889 9 ur. Anelte Academier Romine (Mem. sc, it ist). Atte iteried'« Romney, publ de B. P, Bia ed eu, Buoureyti, 1865-1867 Giana Prtitvule de tore nationale, Cluj, 1922 4 umm yh = Archi fr slcteke. Phila, erin, 187g um, Geeta don bite, publ de BeBe Hse deu, Bycuret, 1878-1879. = Cov esi Cecanie (1364; ctatele sine date dupa copia moderna, care se glseyte Ia ibiteca Academic Romine = Corest, Casune (Bhunghle ev frou), Bragor, 1590-15815 penta timiter Soo folone exemplatal paginas at Hubhoeci’ Academie! Romine, Iy care am fost, Ug lah'sceangerninsinte ey eda acestul text ah fi fost data de S, Pugeariu GaN rocopovten Disconal Cove, Carte cu dnedjdtura (1381), Ducurett = Convorbiri titerare, Nagi, Bucuresti, 1867. urm. TS EUTEET, Maltcenie nie [1364]; un feagment din el, singursl, cuvoscut pind fam, fant publict de Ne Hodos tn Priwr ba D. A. Sturdsa, Bucurey, 503" p. 235-276 (eimitenle sine feute dupa estat. OMY. = Codiele Merion, publ de N. Dir gan (c. mai jos CT). cr. DGot ests Platine, 137% edits de, P.Handes, Bocurey, 1881; tn citarea Senior) cu gt pentra CPL, CDS, PY, PHL, am urmat Impbtirile din PS. Corest, Pole, lrayoe, 1870 (exemplar uni: ze afla la iblioteca Academieh Romine, seqin tipinturor vec, 4-18). = Coresi, Pulte, firs dats (exemplar une; se afa ta Miblioteca Aeademiei Romine, nei). = Coresi, Pravin (eptele Apouior (1563); 0 reproducere tn facsimile, » fst Gita feeent dey itt acral dportlee — Apotolal tip de Dia. Corsi. ecu (Rete del at XL HV, pub te Ae ows marmite am inat seam de 2aceale =Coresis, Teineanghel, Bragor 1560-1861; 0 edie a Jui a fost dati de Go Fimug, Pivegteand, Bacureys, 1889, dar," cum vex nu presinth ici knranfie de exatite, am urtat” original; ‘itatele int “date dup CTA. = Cotece Todorescs, publ. de N, Dr&gan u, Doud manucrise cechi: Codicle i ev. D. De. Di. DR, El. Ice. IN Todoeren g Cadccle Martian, Hucaret, 1914 = Cotitete Voroneean, publ, de Lal Tui G. Sbiers, Cemtutt, 1985, Decoromanin atau sul bt wie Chu 120 = Drcwmente toning div areee Bisrifel, publ. de Ne Tora, Bucur rec, eae * ~ Docimentle Hurmusaki (Documente privtoare ta jtoia romini), publ de Academia Row, acatest 1887 ue = Docrmenterominty publ de, Biau, ed. Academie Romine, Bucuresti, 1907 I Beonekeara die Londra, 15742 pubiest de M, G aster, Bucuresti 1929 (oub tilulcare nu corespunde textului: Tetrovangeal’ Diacoraad Core din 1361). = Graig fet, revstnsstutult de fllogte 4 folklor=, Bucuresti, 1923 sium PGR ancreus Surete pt ivonde, Lai 1906.3 ure S Tsrturs ta cuminecaard, pole dete Bats tm Teste de fimbd din scoala 2VLteas tt Bucy, 1928, = Inuebre cresinase publ, de 1. Bian, ibid, 1, Bucuresti, 1925. = Pete Neetct Dletul sufi municipal din’ ayy ay 121 9 uem, vi vu 1 Imiptturd te Pay, publ. de 1 Bian tn Teste ‘ Spite Bianw tn Teste de limbs din sect af 1s, = Ni lorgs, ‘Studi si documente, Bucur, 1901 gi usm, ND. = Dect gsr pat de BM Pada Sa Bucur, 1908 = Pravila Sfintilor Apostoli, publ. de I. Bianu in Texte de limba Xv rai I Bucu esti, 1925, Teste de Timid ain seclal ak hives armas oapuenl ne. 3077 al Biblio eademiei Rome) ‘eit, Orig, 1582; 0 eve npr pri scat text (ence) a font paid GoM. Roguen, Polis ®Orayie, Par 1928 5, = Bol Sond ih de on, Boca 1859; one ee: Tod, Candee, alr Sheen” comparaid cx" tlaate Pts din sce al ti bv. Fess Bucuresti, 1916. a eneteenetle = Palen Voontant pubic de C. G41 aye Slavichrumdnihes Paster Rt ih, Malle a, S., 1913, fr Stevi fer Pacterbrche eta per isto, arses foi, Bucur, 1883 gum. RER. SAL Rosetti, Litres roumatnes'de la fon da XVIe et de debut du XVU-e Bn ee te ci Be ye) aco ~ Seriptre Demat Hiritnsvsy publ Gee tana in Teste de lin din See Donal fa “Tete de nba in seco PH. Po. Ty, = Teste bogomitce (in Hasdes, Cuoene den bltrni, TL, 245 gu ‘TM, = Feats mihdcone (iid, Ul, 19 ura. fT 268 Gorm TR. = Pialtiea hui Pe Porday) Oradea Mare seu Ch, 1570), publ. de Sztripszky Wiador gi Alexies Gydrgy, Sseped: Gergely chekeahinyse NVI sadzudbelt ‘romin Jordusbon, Buapesta, 194% CAPITOLUL I PRIMELE INCERCARI DE SCRIERE IN LIMBA ROMINA. CARACTERISTICILE GENERALE ALE LIMBII DINSECOLUL AL XVFlea 1, Cele mai vechi monumente de limba romineasei nu sint mai veehi decit secolul al XVi-lea. Nu trebuie 8A se creada inst cf mba rong nu a fost hiciodaa intebuingsta, in scris inainte de aceasti epocd; este de_ presupus Gi'pentru a sere insemnari fugitive sau socoteli se recurgea din cind in cind fi Fimba vorbiti; se pare chiar ed limba romind a fost intrebuingats i in alte Scopuri, din moment ee, asa cum reicse dintr-o marturie din secolul al XV-lea, textul unui juramint ficut in 1485 de Stefan eel Mare regelui Polonici a fost fedactat in valeha”: hee inscripeio ex valackico in latinum versa est, sed. rex uthenica lingua scriptam accepit, (Momumenta medii aeci hist Cracovia, XIV, 337), ‘Fowust asemenea incerciri au rimas izolate si nici una dintre cle n-a ajuns pind la nol. Citeva. ecouri vagi a eeea ce era limba vorbiti in epoc nterioare se gisesc uneori in documentele serise in limba slavi sau in latin; ‘uncle forme de exprimare pe care le intilnim in aceste documente reflect perti~ tulartatle limbii romine; dar toate aceste indicagii nu adaugi nimic important fn ceca ve putem constata direct prin studierea textelor rominesti de mai tiziu ‘in pragal secolului al XV-lea, limba romina apare pentru prima ard intr-un document din 1521 (Documente Hurmusaki, X1, 843; St, Nicolaescu, Document ‘Slaco-romine, Bucuresti, 1905, 24); este 0 scrisoare confidentialé pe care boierul Neacgu din’ Cimpulung i-a’trimis-o lui Toan Benkner, la Bragov, pentru a-l inforina despre o expeditie intreprinsa de turei. Dupi accasti dati, se scurge un sfert de veae pind ce un alt text rominese si ne fie cunoscut. Registrele muni- Gipaltig din Sibiu. mentioneas’, in 1544, tiprirea uni catchism romineses Scelagi apt este confirmat, doi ani mai tiziu, intr-o scrisoare a preotului sas Wurmloch (Biana-Hodos, Bibliogratia romineascd veche, Bucuresti T, 22). Acest text nua fost inci descoperit st este indoieinic ea fragmentul unui catchism Gintr-un manuscris din secolul al XVIF-Jea (Hasdeu, Cirvente den batrdni, I, 99) feproduce 0 copie a acestuiay nu exist nici un indicia in sprijinal acestet {potere, desi ca este admisi de citiva istorii ai Iiteraturii nosstre; partcu- levitate lingvistce ale manuscrisului me due mai degrabi Ia textele tipirite sl iris de Cores (Comp. versiunen Tat trae aes dn Molten li Cores). ‘Catehismmul din 1544 marcheazd o dati important in istoria limbii. si lite- raturii romine, deoarece el vesteste toate aceste texte religioase tipitite dupa 1360 datorta fnifiativecitorva frontasi sagh i unguri de peste munfi. Tmping de doringa de 2 cistiga populaja tomineasea la eatiza biserieit protestante, sas Si, mai ttziu, ungurit au tiparit in rominoste traduceri ale Vechiulu’ si Nowlud Ystament (faeute citre mijlocul st in & doua jumatate a secolului al XVI-lea), o datt cu Uncle cirfi de propaganda care trebuiau ivi invefe pe fomini nous 9 doctrind: ,purior doctrina christiana”, cum se exprim& regele Toan al IL-lea Sigismund” intr-o scrisoare din 1567 ‘adresati.preotilor romini. Dup’ Sibiu, Brasovul a devenit pentru citva timp central acestei migciti; in 1359 il vedem pe sasul Toan Benkner, consilier municipal, dind dispozitii pentru rispindirea receptelor catehismului luteran printre locuitorii romini ai acestui orag: Johan nes Bencknerus, index Coronensis, cum reliqui senatoribus reformavit Valachorum ‘ecclesiam et praccepta catecheseos discenda ills proposuit (Quellen zur Geschichte der Stadt Brassé, 1903, TV, 80). Sase ani mai tiraiu intilnim, tot Ia Brasov, un predicator care trebuia si txpuna rominilor, in limba lor, noile eredinte venite din Germania (tAnalele Acad. Rom.o, Mem. s. ist, XVI, 25); alti doi predi= ceatori din Lugoj si din Sas-Sebes, Moise Pestiel si Stefan Herce, sint mentio- nati in Palia din 1582 si aveau, cu siguranfi, acecasi misiune. La sinoadele de la Turda si de la Aiud, in 1560's1 1569 (v Analele Acad. Rom, , XXVIL, 23, 27, 28; ef. Documente Hurmuzaki, TT, 601, 631, 656), sa hotirit ca tofi preotit romnini si se_asocieze la aceasti oper’ de propagandi care era patronata de regele Ungariei; hotiririle sinoadelor previd chiar sanctiuni severe impotriva celor nesupusi, printre care vedem figurind si preotii slavi care qineau de bise- ricile rominesti si care, dup hotisiile sinodului de la Aiud, erau obligati si ci si utilizeze limba roming ta slujbe, ceea ce aratio dati mai mult impor- tanta care se acorda rispindirii noilor ‘dei Dat fiind catacterul ei antiortodox, migcarea s-a lovit, fireste, la inceput, dupa cum arata si corespondenta oficial’ a epocii, de multe obstacole, dar de ‘multe ori s-aintimplat ca slujitorii bisericit romine, ca $i poporenii, si ma infe= Teagi intentiile pe care le ascundea actiunea reformatior. Aceasti actiune se prezenta chiar sub aspecte plicute si venea ca un rispuns lao necesitate a timpului, deoarece te didea rominilor ocazia si audi eultal celebrat in limba lor. Acesta este de altfel punctul asupra ciruia Coresi si ceilalti misionari, mai ‘mult sau mai putin la curent cu intentile reformatilor, insisti ori de cite ori vin si prezinte cirtile lor credinciosilor romini; in epilogul Cazaniei din 1364, Coresi se exprima in felul urmator in legituri’ cu motivele care I-au determi nat si publice aceasti carte: ,,Deac-am vizut ci mai toate limbile au cuvintul Iu Domnezeu in limba lor, numai noi ruminii n-avem, si Hristos.zice (Matei, 109): «cine ceteaste si infeleagis, Pavel apostol inci serie (la Corintom, 153) et intru beseareci mai virtos einei cuvinte cu infelesul miew si griesc ca si alfii si invat, decit untunearec de cuvinte neinfelease fntr-alte limbiv; derept aceaia am scris cum am putut Treteevanghelul gi Praxiul. Un alt pasaj despre intrebuingarea limbii romine in biseric’, mai intere- sant, ne este oferit de acelasi text (265): ,,Merg oamenii la beseareed, — serie Coresi,— cum acolo popa si spue cuvintul lui Dumnezea, sfinta Evanghelie, {in limba pre carea griesc oamenii... Ce folosu e lor, deaca popa graiaste jn limba striini ruminilor, sirbeaste, de nu inteleg. Coresi eta cu sigu- rangi de buni-credingi atunci cind seria aceste cuvinte, dar sasii si ungurit ru vedeau in aceasta decit un minunat mijloe pentra a atrage pe romini Ja cauza Reformei si era, firi indoials, © exagerare atunci cind Toan al TI-lea igismund spunea i fin 1569 ed s-ar bucura si vadi in fruntea isericfi romine un episeop ca Pavel Tordas, ciruia fi fusese incredingatd aceasti 10 emnitate spe a potca rapid limba roming in bisercle din Transvania Si'trbum Bet én Relat wallace hgua wllachien pare ot sincere propaga ea halle Rend, Ramen, SVILe 5. Inereil pe care Tara vee Feri entry fomin era dit, in. primal rind, de motive eligi; ef Pelvedfan poste cde ton acest migeareaveau sf profie imba gi Hera Fira vomiad Jodie, darts pograife nu putt Ae da romior cir Mite scr in linia lor aLaennnnaele “e's fine influent acestor edi? Mult mai puteric poate, deci 0 pater aprecis atic Coen ex pare sur ete fap Chau fos desta de ri Pind Eu toad opoeia pe ceo ean de ntpint in medi onl doc: Piney utclane geal, Bae iuertant tn acash priv tin document Wgpoci a 1582 Lucas Higscel din Brasov it seria Wl Gaspar Budecker, Seki imingipal ai Bane ponte el rug sd apindeneeh rite exedn: somaya trical oh Casa dit 1981 ghrpenw a rita wltatea ceentel ae el alioge ef ei din Sia gt char Yoni Muntenii Mol. ddvel pliner! acest arte (Decumente Hrmacahi, Xl, 686) E expeabil Seca grab penta popularzsren tenor romineyt pe ing fatal ch seste eghvefrerendss mijbece de’ propagand protestant, cle tau fn scelgi mp orate come eave tee esse te veh Seto ‘can sducea gnele cgi ere mu eau chiar de digpegt In ae Hela" peobob interprets en pao) dint wraoare a Io Pavel Toray Geen fatal enodall det Clu er preoplorromint sk aduck bank pena SP proche uae tale esha Apaele Acid: Ronny, NAVI, 29). Or SunTor Tt a go ae paw at mb rome SEM Mout! fndtumtndee spre o sonra bunt." Tn speci dre Il Cort Melaeut eta mame inflecn contibuind ino mare masurt Ia dervlarea lterport a Umbiromine. Merve erfmucbuinyares Tit romtine in, monumentele Hterare piste dupa 1560 tu apure decl’cr real s-unel mig determinate de cause ierente vit Tahale ‘romano: ese datoreyte mat eurndy cum am vizut, unui ipule Takin’ diese textes fa ales le eee cunmrte sub numele de rene miklcene? gt sfexte fogomiice®, publeate de Hasdeu in Cntente len Brn, Th tapele'ge prea. mai pin Gat, deoarece au antem Inch Head tae nprcarielor'cae au duis tadactrea Torin limba Tomini Prt caraferl Tsim mare parte apoui,acate texte se depdreay © rept de monuments Hera pomoite males ttodatd ne Ine ache! eae a Te eel, indice de tnigcarea anildneand exe. dideseIierturil Tomine auc Psy 4 rangi ene pt adore Gri tagiote Find teat de propaganda protestant, nue de te neverosinl S"bresupunem ef uniiclrurar au gindit ed traich i alte text, mai ales Spcarife, bogomilice, care circulau in sanuscrise slave. In orice caz,”particula- *Raslelinedadee une. prea ndrepane et consderim sete tracer ca Fl anteinte scollat SI XVless bu observa ia le nimi care Alm pout date in acest epoch upd unii savant, cele mai vechi manuscrie ale noastre, cae contin sete rls, a dat iy cf SV innova svat ait et mao tatentextclor tipiite de Covet nu arf) deci teproduccte ancestor man Sle! Nu put duce mio dovad sigur im favonea ite Was im Shar say hag XVElen, entra oh numa ineeptnd Un ered cert este ef sete Cores) nu TEGAN Jes Sti of decent, Vit pe VII wun eke coe broduct ov mate att de iorern ee, din imprejuririle proprii vietii rominest ook mai variate intre locuitori, 0, indo eae de alt parte, inven sva peng ea HE aE fea al XVI-lea, o parte din importanga ei de odi Sect import ra natural nb fonts en, Osean fa de la sine. in acest scop, int Umpul Saf mail Tocal la eaeéaven dria N° SSE SET aeorde din ce in Din motive usor de. inteles, mu is seco a RY, ls "mumieul docimentelor serge fm soind in egali; cea mai_mare parte dintre ele. si thee romiod barben ae "tanec sli pores tine inluente site apabilt ak sa care trebute ai fi stat a bast nines (ef O. Dens re decurge In secolul al XVI-ea, conditile ites ‘arte rominest f sport ml stinse eresteen populaiet si multe alte fapte adveeds sf romineascd mai intensi decit inainte si care aveau buie si ghicesti cuvintele Totusi_nu este imposibil si culegem B Th afari. de docuinentol din 1521 — ta care sae putea adiuga, ex una Ainge mturile cele tna echt sle tsa tp eri « Umit romine, © glock {Stat pe un act sav din 1588 (.Convoebir) terres, XXXIV, 332) — docu ‘entele sree in romint in seco al XVi-lea sine cele care urenzh (le rue jim dup coninut, a sh se post vedea mai bine In ce imprejurir se reeurgea Elma vorbie)’ sete de cumparare sau vinzare de pamint, «mating, fener dela rami sou ‘poet de ordin inferior (Teeuct 1897, Bacit IS81, Dimbovita circa 1505, Prahova 1896, Vileea 1997, Haadeu, Cuveate den Irn, Te 301 28, 6, 66y'72, 808 Roman 1373, Dacimente Hirmucahl, XT, 197s Nearotu 1598, Iayi 1600, Bocumonte rominy, publ. de Academia. Romind, Ducuregsh 1907, 4,8; Putna 1592, Arhivay lagi T, 248)5 ace de donatic Gtehedints 1598, Ccente don biti, Iy 88: Talia 1892, Dacumente romi- Irati 3)s dacumente privind.dreptl’ de proprieate asupea unr Tobi fgani Grccar 1953,"9597,Documente omar, &: Cueente don batrdny I. 76): runt date de finctionarl sau de Boiertpeneru confimares unor dfeptur Ze proprietae ete. (Totus 1991, Arhiva itorica, Tt 108, Musee crea 1385, Gotente don Bitrdn, 1, 38)? mateurse. lat Luca Stoil, Ureche, Simon ‘Movi ete.tercum proces intentat de nite ragusun Jl Petra Schiopul (1593 Documonte Hurmsaki, Xl, 317); procurd data de Petru Schiopal tui Anton Brant in acelagt proces (iid, 42); expunere a uni proces, emanind de. la tin pirellab (Prpuctiw 1591, Cacene dew bat dnl 5 {Se tn vornic Impotriva “unui eriminal cate rebu DDentna un taninat pe saree comisee (Moldova, fra indicates finutuly 1588, Gimmie dew Saini, 1, 52); pore sumar al ai Nesar Ureche catre Petra ‘Schiopat ‘in logiturd cu peteeperes impostelor' (Documente Purmusahi, XI, 3} iReveouretimina de veseenion! Barean ls Bisa pentra a stutl pe foul fori acestut orig de nol reshist pontra armats (,Anaele Acad. Rome", XX, 4351; document in care Ehime, storetal manduees Butea, aminteyte hati pe ‘ate lon dat leach pent aceats rmnsatir (1973, Cente den bey, 234 rote qi corespondengs despre legit lat Mihai Viteazul cu tmpiratal Aust fl instrsctumile date de aceay dora romin ambasadoilr teimiqi de el regelui Polonict(Anstele Acad. Rom, 33%, 486, 472): seriou instruchiuni frimite de that Viteazul la dot baie! despe legatuile sate eu tmpiratul Aus. fret id, #76, 479)! exp ze pretegilor Tui Mikal Viteazal en gavernator= TSresnalvaniel af taportul unel misniq ambesadoror tut Mba Viearul ‘be Heh inparatal Aware Goof, #83, 483): serzoae de recomandatic a Tu ‘Nihal Vitetat (Anaele Acad "Rom VIET, 263); recensamintinancag al ‘Tranatvanel Tieut din ordinal Iai Mba Vteazal(,Analele Acad. Rom, XX, 146); incemnariasupen cheltuicilorq venituiir Muntenel edactate de iter= ‘Meal Dumitrche, sub demi hat Mihai Vitegaul (bil, 497); hotiives Tai ‘Mihai Vieesul eu privee Ino reclamatie faeuta de dot tran dim judeful Mehe> ‘int impotsiva unui functionar sbusty (1600, »Anaicle Acad, Rom, Mem tic, SVE 11); ineemnarte lot Mids) Viteaou shalt Petra Seopa Be. diferte documente (Documenta Hurmuzakiy THI, 322; IVI, 22,10; XI, Bia, 283; Revita pentru inne, areols IV, S43: Longs, Stud! sf document TV, 4 gam); lists Tocaitorior ‘Moldovel redactats pentru Petru” Schiopul (1591, Documents Blarmasads, Xt, 219): snventarul ‘inant! Calera, feat Sin prunes fl Petra Sehiopul (1888, Cucente dow Bitty 192), oventaral vert ui Stefan, ful le Petra Scop (Documente Hurmusol, XI, 398). tabele ronologie terse, probably de un’ preceptor. penta Tul ful Petra Sehiopul Decomente Hurmusats, XI, I97); hove tedacte de Petru Schiopul despre fine inceste de-viatcrmicil Tani id, 232)s_act de claitrie al lui Petry Schiopul eu ine (1891, thd 218): tineraviol ne etlstoria. ls Petew Sehiopul fm struinstate, cu indicaren chelticior calorie! bid, 283): socotlle hl Perna Sehiopol (,Analele Acad. Rom, SX, 441, 447, 430, 453); coneeptul lel petits lui Petra Schiopal ese avhiduosie Fesdinand) (bid) 443): nacre inte testamentare ale lui Peteu Sehiopul 1594, Documente Harmucal, XI, {Hs Amal Acad. Tom. Mcrsoaren unui necunoreuteitre Pett felpetrecea in tars gi in Tureia (1893, Decumente Hurmccali, XI, 349); tau 13 10 2 iamund al IL-tea, epcle Polonie, in lesttur cu alin roiccah de Petru Senigpl ta Fates (Heoie gacet mente Hurmazaki, Xl, 369); ctvoi de informare i relamati soniggshe eee ures gi Moldovs unor funetionar din" Mrs (SOSA oicniet:\ de semencn decumentul di bre #8 fic mai eurind din seeoal al SV Bre, X14, 383), in Gor} fublese fn Doc. ro T, Isles (I, Bogdan, Convorbis et 2. Limba romina din secolul al XVI- elaborarea lenti $i naturalt lun earacter literar bine determi ea apare aga cum se formase din veacurilor precedente. Ea e departe de a avea inat, deoarece nu se dezvoltase in mijlocul unor Prrraubatiliterare si nu suferise influenta gcolilor. Cei care au inceput ef seve Tomineyte nu aveau decit o culturd rudinientard, eapatats in melee tne rest gi th din izvoare atin. A serie romincste Is aces de hoc adapter pentra sceasi limba ait un alfbet sttin ce @ curse inet Inte din contactul cu cultura slava. Am fi deci prea caigen deck oe ian iutim in texele secolului al XVictea urme desl Hieret cat arte ad ale unei incre de limbi modelat dupt reguli de tompariee. we eet nfl care si te exerci anupra materiallet Hngiate Seen da 0 forma sefuits, pentru'a fae 0 tere inwe difeiee eens onstiui si peniru a impune pe cele care eorespund ma bine Hele gin imentelor ‘ce teebuie tfc exprimate. Lins romina din toxle ligase & aleve det o limba tologic elemestari, ar cea din dosimeste ee rijloc de exprimare, lipst de orice preoctpare literate 9 pee et cca mb spre exch ea ¢ aspare ncopurt pat an ‘pare’ de penfectionare ners, inggempatin difertele texte, putem ujor observa numeroase tendinte ling. Yistice care so incrucigau in vechea romind: arimiferce dnkesels ee ks lest de viii, Accata ara, 0 datt tai mult ef uneee meee Uimbilromine, asa cum abignuim a nevo rprezentiin chiar sn presen tek Walt) sate dect o ise, Trebuie sh renoageon Heer eG diterenyiriditectale dect alte imbi de foe's facem abstacyic de num chiar in domeniol dacoromin. Pro- le accentuate ca in alte pari a foe implicieimpiedicat a romini de schimburie freevente care ne sete Te ieee dieritele reguni tingvistice in rma migratuntor pistorler ross ce in alte par, in Prana sau in Talia de exemplu, Fit in mare parte orgonizari feudsle, a favors Jasealingvsties, adicdfirimitarea.dislotalas romina nea putut si ajungi la acea unitate pe care tht seat roe we atribuie, scotind-o una din caracterstile sale cele hai izbinoe Aer toe buie privité gi romina din secolul al XVTea ri dialectale tot att d in timp larea provincial, dato. i inte-o miisurd mai mare izo- dlar, cu toate aceste imprejuriti, u ee ‘mi iri, morfologia au suferit cele mai putine on ete ones egitit limba romina literar’, Fari indoiali ci vocat ae hinine Iatind, slava eles foarte expresive uneori —pe care le pose: ate oo aad Cae ned destul de cultivats, improprie per vadedtorit se suriduiese si dea echivalentul cuvintelor straine exp ind Herr Site funetii; fevza este de cele mai multe oni sovaitoare, tiriginat st chine Sts sur toil ne sry Aaa Gare ne arth truda care se reda atunci, in scris, o inlintuire de ic scp APE TE eeu cole ec in ede iphone fi oe etc pears care o dim in paragrafele urmatoare, ne va ajuta si-i cur 6 caPITOLUL 1 FONETICA 3. Deoarece fonetica secoluui al XVI-lea nu poate fi. studiat fri a avea presenti in minte evoluyia sunctelor antrioaré acestelepoci, vom da un tablou A transformarilor fonetice petrecute pind in momentol spare! primelor text, Scopul lueriit-noastre fiind totuyidiferit-deacla al nel gramatil istorice, ru Vom putea insista prea mult ssupra tuturor problemelor care se leagi de fonetca veche a limbit romine; expunerea nosstl se va margin’ i indice cit se poate de succint faptele pe care le putem considera ca definitivstablite gi, incidental, pe cele care necesita cerectiri complementare, In tabloul urmitor se face un’ rezumat al schimbirilor fonetice survenite din epoca lating pind in secolul al XVE-lea, remimat pe care il considerim necesar pentru a Tega faptele expuse ping aici de cele pe care le vom infitiga mai departe. Bini Jes cd'nu ne vom ocupa in acest tablou decit de foneinelelatine: pentru partic cilaritijile fonetice ale clementelor striine, trimitem la diferitele capitol ale olumuls I, unde acestea au fost tratate. SCHIMBARI FONETICE EFECTUATE PINA IN SECOLUL AL XVE-lea 4. In evoluta for de Ia latina vulgard Ia limba roming, voealele au suferit urmitoarele transform m A accentuat sa pistrat in forme ea ae 4, ¢ in citeva forme speciale ale substantivului si ale verbulut (alt art, cari, lapis fete, spetes da, st, la, {2}, ¥- mortologia substantial Sia "verbului. —A-}m/m) a rimas intact! arama ala pers. I pli indica tivului prezent sia perfectuli simpiu, v. morfologia verbuliiy — 4} m cons (in. afari den) > Sm: imbl Rumin “Romanum, cilit (calc) < caleanewm, "siptimind < septimanam, titine tatanem (vol, 1, 99); formele eu ty pine, cfine se explich prin. rez0- nana in silaba precedenti'a terminaiet -f @ plurallui: cin, pinl> cP ni, ni (Comp, min min; su ntens acetor forme, #8 fos nts gn adver- Dut mine > mine. — jm cons. > in: finger < angelum, ‘Blind < Blandum jn unghi (lnghi)“< angulm srebuie si admiter imistivnea.v. bulg. agit; grin dind a fost seficut dupa verbul grindina (x. asimilarea). Al 's-a ment la fel inte de nn: an im inble combuare.— An fiesta hay fa Se nb cones fs femor cannon, ng ie: fier fred, ca Inflores, infloret) al dolla fost nfluentat de pers 4 TT-adedey und edin pitna silabi nu'era ‘sub accent. Dupa 1 d, 4, ¢ g, primul clement al ditongului fea dispirut dupt ce alterase consoana precedenti: fer < to, sew «dum, et “fiard > fard); de notat e&. reace, ca si *3eadd> zadd, ar fi webuit ‘8 dea *zace: anomalia se explici prin faptul ci zeace, devenit mai tisiu aece (Gf. fonetica iui in textele din secolul al XVI-lea), @ fost influentat de forma edi, care apirea in doudzeci ete. $i al catei era normal, deoarece silaba uri {ware conginea i si nu e. Diftongul ea nu sa schimbat in da, @ dupa r ini reace “race; ef. ceca ce am spuss mai sus in Tegiturd eu rdu). — Is f-m soa pstrat: gem in: stinpar in prin etapele intermediare View > "Hin: bine < Bene, vine ~ in: argint « argéntum, dinte < déntem, incinde < incindit, lindind < lendinem (vol. T, p. 98) (dinte si lindina atest cH trecerea Iui en la in s-a produs in aceleasi condigii ea gi pentru ¢-+ 18 rm consy sick fk diftongaten fie; “aentom, *endinam ar fi rebut 58 Sesion ssinte,"indind); na treet la fe dup isbinit ste cind fa slaba Amatoare mu ra un ¢ sau ds aplnzur dm_ atone cind sila a doua con fine sau in timp ce insinteavocalelor palatal a devenit im: dimpld'<* ‘ilan (val. 1, p-112), imple «imple; dar Fmpede < tmpidum; ¢s-apistat ins {aint dees? dem “-an arid a. dup Ibias) < ptanam. B final > a dea cd, sdea cst, beac cbe ‘et)« Ub Eaton sa mentinut in cuvinte ca: dget < digtom, muced < mucidum, neted < mid,” yoarece 2 cind siaba ‘rmiteare. mu prezenta reco ‘vocaltpalatalss 1) dupio labial: mpirat < inperator,balrin'< bere na, 129, aaron te «a, mt Suram (carter, gatben, ined, foarfeed, sejint sink elicute dupt pl. carpet, albert, mest, foarec,verminie fumego, rameg, forfca se explich pin funege ‘emegifourfet poate st prin asia curate vere in "ege,-eeas Melee Fnuuneedsiyed" a" rezultat din. incrucigaea Tui beled cu dalectall. ajc, unde tweceren uj lad (putea st sib oo, deoarccesilaba -urmitinre comin ff nce pte pe fin eae, crn chem, “eran, Co. bigs rie), Sfotnoct eu"? tnante ert conn of fone he on) 2) dupa #: sdindna< teminare,sdplimind ea fi pentru det, au existat numeroase confusit Inte forme in cafe € era jos cat jl-cele in care teebuia si teach la dr dupa deprinde ova spas de asemeneadepdna, ca depart dupt deg), Undirdt independent de vocala care urmeazi: 1) dupi un 7 initial saudublu: réch de Ib rece (econ), riminea cremanere, rOposa im: timpuriu «tempor Sam (vol Tp. 113). —~ E- m insilab protons, sa pastret: come < "cimsion: Grok cp. 199), gemunchi« genta (ok. 1, p. 161), cen 1) ups win inal sae. abla Find crimam, rip cripam, via < row; fntdrta « "interritare_ (Candrea- Densusiany, Dich etm, a 1 rom. nt. 872), wrt < "hore (ct. fonetia lui): 2) dupa J, dact sila urmatoare ou continea,o vocala pslataliz aff < “atti, capitin © “eapitinam, citin « catinum, {td <"ftiom (vok. Typ. 133), dar subtre ups ty chy mai sus, fonetica lute aton); in fiat ‘ficatum,serpturd seripturam, #2 mentinut sub actiunea hui “fie (me. Mie) “feu, seria seri. Cele admise aici fn lgiturd eu eratamentl Iai aton fo tating vulgart ‘modi fal in eave am psiit in aa parce (eof, $38) istoreal acetal sun ‘Neputind i diem sic rai multe amplosre aceatt probleme fonetce a titine| Tulgare ‘mesa multe indiekm foptele indispensable pentew infclegerea Crolune Iai 7 fa limba. romioas.dnersan atudiu' special, in colubonire cu TEA" Gandrea, vom examina indeaproape soars fat #9 a atoni tn limba toming 1 im eelelae lib somanice at % si 9 accentuati (acesta din un iif sim am gincat inal oe (vl, 1), limba romins ny eubage Cols eng). In afard de eazurile indicate mai jos, aceste vocale au rinvas immer fe am pind el ae oe Son), Ser enri (aftena i cai fn of fictin e ut cao (in aoe ae cle iS, eile a < cimam, coace < cicere (vol. I, be © confines su: cou (ome) 105); coud am, sare ‘stom. In foreleg cee (el 2 aor ct it 0 (a) co ct (pate el ctu af dn ete '< eStem, mar “c miram teste thet ext Sdintem pentru cel dnt invents verbulul asthe O 4s Ste meat sun mama nan Pam: tame < nomen i! datoreart pe u probabil verbulel nn an Imagis se explca fie prin influenga ui mi (ol bel fen prin feptul ed isi pierdea accentul in anumite legiturt sintactoe, "oie cone: (fk em) > um: cmp“ cimparn Gat. dann inno Po ins e ebule a presapuncm acca ance ease nile ina ei si transformare in cazul lui mu reese Iu deo dul bil, boteza trazisi_ de forme ca rump < rimpo, parumb < palimbum ete, cee Erase comic el 22 <<*murire; nu vedem fos cum a fi put sh ast moare din mura. O lth expli- Safe Cavintelor tn chestune a fot ineereata de Pugariy, »Zetschr. € rom, SRILA SAVE 689; Ch Convorbit lterare®, XOXXVITL, 409; plecind de lege foneteh pe eave cre el 9 poate formula in flul uimator! ori de et SahF seis faintest forsindultmal clement a_une slabs el «fom Eatin ‘os, oeariv pretupane ch toomnd 2 cy din “entamniam, sm SiRttmam, ein faeleIntermediae Saunt > awe maar Somidcrt vin cert Sin "uf Nu patos impart see aonement,Scerece a mule oie, Aut dsmcen Iau ina sub fen Tut ST aih yore: tate ch mujom 2 putt a devind st ak enorin lege cle at elementare ale fone seta Tin tae produce ofeioata tn aes con {Bollea aro, rcv, pane ean mot eee ee Ntinnt considers 9 char admiing extents ot "mea ter se a setod cents ordas gard moar’ Mt webu fe subline nr 08 etc tnvocate de Picasa seapentapresesia fu ex U aton apare ca: ursicd « urticam,singur < singulum. —U + n,m-t cons. > Ue el Ea Dijtngi. Pentru divogii accentuai_ ou ave de semnalat.decit fll in care aos trata on atearea sa de dffong,dparat in urma separirit Somnecor stein dowd sbe (ea accentul ped): aur’ f2 eresin (c tere. tin) < chrisianum, ghinda(< *ghiindd) < glandem, tdind (c *tdtind) < tale Ando; schimb (« *sciimb) < *exeambio; reducerea hiatului s-a-produs tai ales tunel cind cele douti vocale erau identice: cal < caballum, la < lavare, la « illae ‘ad, luda eai of mai sus, fonetica lui ¢) < hibit, cetate « ciitatem (i aton > ¢), ingreca ia; un exemplu de teu > iu ne oferi.injor < eu < lévem (‘lécum) + sors de_notat, in afara de aceasta, contragerea iui ue in w prin faza intermediara “uf, in crunt (« *cruint) < eruentum, june (« *juine) « jucencum, 5) Cele dou vocale s-au contopit intr-un sunet nou; acest caz este reprezentat dle hiatul we atunci cind ¢ nu era accentuat; s-a obyinut astfel_ we > ad > 0: cot (< “cult < *euet) *leualaltd’> *laudlaled > taolaita (ibid, nt. 48; despre forme sin- tactice ca da-u-as, cf. ‘Tiktin, Zeitschr. f. rom.’ Phi", XII, 447); b). sub- stantivele feminine accentuate pe ultima silab8; si intre ‘aceasta si articol vine si se interealeze aceeasi vocala u; astfel avem? steaua dod > doaud (prin difton- garea lui oin oa sub influenta lui a), doao; tot ea doaud se explicd si: noaud Asinilare: de > ee: bivereed > besereed < baslicam, *masteca > mestca < masticare,trdmete > tremete niehit nescio. (quantum; £1 > iis *grindina(eefteut dupa grindind) > grindina « grandinare (de Ainde, prin analogic, grindind pentru *grindind); in acel:si fel se explicd *limbrie (ck, ws aton) > limbric < humbricum’, fae > eu: curindu > curuncu < currendo {Gsimitares tu f ct wa fost favoriaté de pozitia atond a acestui cuvint in fre28); ted > ded, cu aceasta asimilare avem a face, probabil, in far < foras, edird Ceonra, pentru, care ‘trebuie admise formele intermediate. “furd, *eu(n)trd io cco! "aculo > acolo firos fla ars), tot af, suprimaren inal la sub. im. ca foamd poate si fi fost dcterminats de confuria cu articlul a in epoca Care acenta era inca intrebuinfatinaintea substantivelor (vezi morflogi), fci a “atoamnd > a toamnd (in mil si noaten ciderea lula e-ar fi produs ai ini afer. mia, noatend); da ramine atunei de explicet oh, cima nu ise potriveste nie una dintre acest ipoteze, — Afereza lui # in ium, illorum > 1) tor, esi ila, ilae ad > la ve datorete itrebuintirit acetor_cavinte caatone.— Inte epocd veche a limbitromine, x czut si in fn ire, fitegram sty dar accast aferena na poate fi consttata deci indirect, prin formele poste- finare hn tne ets. reaultate_ din *n, “nire (cf. proters).— Cobo, fet de Ia ‘colo, aii iesit din legiturle sintactice desacolo, deat > deol di des= parte apoi in de colo, dei (Candrea-Densusian, Di. tim. aI. rom. t.9). Epentzd. Dupt unit filologi am aven un caz_de epentesd a hui # in ceri(u), akituri de cer < caelum; noi credem mai curind ci i a fost introdus Si Pin anole cette iwi wary, ari (0 alg senior 4 dat nigtere Tormel verbale ceri < quaer, rflewth dupa pion pert). “Pentti, mine, pine, veel p. Woe oe Metatezd. I (@) in hiat precedat de o labial. a trecut intotdeauna fnaintea acesteia: aid < habeat, defaim <*diffamio, roib < rubewm, sgaibd < sca- diam; aceasti metatezi pare si se fi produs numai atunci cind accentul cidea 26 pe ocala care preceda abila, dcoaece mums ate se pote explica de ce Sopp a pie aria hpi pri ee Se ee carl tn’ care aan. ra combinats cd al consoand avem hut skincare presapune “sli <"escambioy da mu a impiedcat sik Tratatea tect ante ch mb forma un grup consonant analog. eu sete baal promuntat et rayall Saba (sbi) en aceste condi meta- Mean fl Pon pute produce, la fl cain roi = # aton a treet nantes hi r {SMutiata« Rermtare, Mefatea fa o ston apace in framas € Seana “Citron eer ceaclum, Gu rjionamy face face, —C bE (©) in far 1) tanec ht era da acccntust sat ston, a tHe ato: inca ni! cn ceacom, att foam, hid glam, he « Hea ig Sets a dh Ser dic ovem nth aceasta se Store, probabil ifluen- Tg anid cert 2) > & aime! cnd 9 doua vocal 9 Bstolud era 0’ Ientoat (ii) alton ¢ in ca 29 o a8 < quam, core < qualem, clnd < quando, ct < quantum; 2) >p: addpa < adaquare, apd caquam, iopd."cequam, patra < quation, paresin’ © quadiagesinant Ne SC prea "ede rafunea acestul dubla fratament- al lui get af’ ear putea pecupune fin cel inate ue at in sab ‘if, dee cee {pa ce) dara devenic ature ind meh accent (a, care ea Croluat fn acest sens in urma intebuinjr lor atone th ess), pores net imine obscur; trebuic oare ei credem ci. quadvagesina a fost sas de ust tor, duth find tnruiren lor etiologies, gi oh a efor, in conscea ac tratament? Ne lumi sf presntim acese ipotere far ne ipeemta Mirmim cf storia Toi gut iy gisete in ell acesta slay coven irr Ca penta, tcbuie st desi stutia ince g's es ae la, 0, ude ‘aceea in care era urmat de e, i. In primul cag, g s-a menfinut: galben sei rag agg ed ulm Ja ann nen cab g's fst ateray, ecind aj, grec gle incre Lencrie dee ‘ageatt< sega; fag «fie G neat rf in ht ache eee cork, “Fail urmat de a pare ef fi teeut la = judecnd dips seas ur: ciur < e(rJibrum, faur < fabrum (fior <*februm este reficut dupi fioros, ef. asimilarea vocalelor); dupa tw am avut, ca mai sus, contragerea celor doi u: lumeca < lubricare.— Bt > ut 31 2 ” la st: ereste < crescere, destinde < descendere, stiu < scio. Inainte de i (e) in hiat, fuste, este refticut dupa pl. fusti). Inainte de # (¢) in hist’a devenit ¢, la fel co ee pasune “ fastonem: tee “stiam;, oes ‘restin < christianum’ arati un consecingi el n-a putut urma aceeasi evolufie ca uge.” Sel > gchi, spl > igh ebuit si dea "lingut, c refacut dupa limba sa pistrat sau a cizut, dupi cum prefixul era accentuat sau neaccentuat! aen- ‘unei confuzii cu bulg. jasen. Cs a devenit s atunci cind se isea inaintea 32 nici un exemplu sigur nu vine si ateste accasti transformare (cuptor < cocto- ium, laptued < lactucam au fost influentate de copt < cactum, lapte < lactem). (Csccundar are itradevarseducerea I ¢ in atare < eceum tain, at ecm Yantum, dat accasti reducere este tirgie si s-a produs dupa trecerea lui ef la He (comp. me alle, ahtina),— Gl a Gevenitroqult hi: ghia «glaciom, fnghiti cinglutire (cf. vol. I, p. 187, 198) — Gn s-a sehimbat pretutindent in mn? fcumnat un'buric). Th, Gamer, “rin de ion “Grace Hae oe pai soe te anata Suse: Xi, 200 HeeXKN, 35489 msg cra Tek Cova, ements latins dl Langu rama’ fe cononnantone, Pars, 1902; eal fre att eT, nGransron ero: Pat, 138g, SE Men “ GRAFIA CHIRILICA, 6. Totrucit cercetarea partcularitiilr ligistice este foarte stins Tegatt de actea tsenclorgrafice cae servese la exprimarea lor estenecesar i aminkim de acetals wocla graft rominegti care au egaturd cu problemele pe care fe vom expune in paragrafele urmatoare. Refi lure f ezutam in cle ma veehi monument ale limbii noestreo tran- cried Hatta pranngariye asemenea ransriere nua existat nciodata pentru nicio HE Decl ife unck puternice tai liter, aunor ceprinder’impuse de specu- dims Ronaafiee permites uncortstrdmoylor nostri al scrie at fonetic dect 0 te seetfr alte mprejurni se opuneat: ins une transcrieriexacte a sunetelor. eee ae Ceperenyy ih folocres multor tere imprumutate dinerun alfbet Tae GF ceTMlans Natoaren dubli care se didea unora dint ele, imposibilitatea Free Seca col mai putin instruii‘de a deosebisunetce fntze cl, folesrea ao car reer ontopafice sive, dative evolutci fonetice speciale cutirul arta idiom slay sau idellor unor feformator ai ortografie circ, toate Gceaten aveau sf duck It-multe incoerenfe 3i confusi 1S “eehiden un text oarecare din secoful al XVV-ea; vom gisi fn eb de exemiut ormele. naa, wits ete; ear putea induce, dintr-o_ asemenca GaSe ey aceate forme erau promuntste mn, eafa; limba din aiele noastre ne Frets Gack ch adevirata fonetica este mania, efafa satunel ne Sotrcbim dack Lnvat io ci aly font ostrea veche, Dacd monumentel literare din seca AU°RViliee nu ar cunowste decitaceste forme, le-am putea, considera ea flind ante iguros fonctice. Or, ce intimpla ca aeleagi texte In care glsim forma arm ct ae ofere st exemple de ania sau aranta, Nu poate exsta seid ndolt Gt fn acest caz se _pronunta lu. De ce se seria ttusi GWine'de stu? Explicaia trebuie clutatt inr-o teguls ortgrafic, sibs Gh igets dupt care un avea valoare de_ ori de cite ori era precedat d Fengee a pul avea chiar aplicate mai larg in seneul c& puta fies un foe deva chiar dupa alte vocale dect 1 ca exemple le acestel reg a Noes fia somind putem cita graf ca ea PS. CXXXVITL 65 tsa PSLRA 6, CLIT, 2; PH. LVIL, 10; LXXT, 6; aSscyane BS. LXXT, 17; ES TM 156, care dcsigur trebuie a fie transeise prin apoia,plia (= ploia), Icuigte (= ewig), oa Tee set Vie singurele eazuri ale confuril care s-a prods in grafia romineasch in unma foes metodelor de transerier slave. Trebuie 6 eublinem srrneese particulanitags inte care cele mai multe se regascee in textle poste: Meee Stedulus al XViclea si caractericez’ grafia remincascd in tot timpul perioade de ifluengs sav ‘Bees Sistrmal alavy # dupi_vocalt saute inegputulcuvintelor apare pentru: puck, ally mira, koh #8, «8 (© inst de gemarcat el mu Pete presupunem ef o forma. ca pu feproventa totdeauna rosties, Tera ree oo oe Rui In uncle regiuni, ce pronunta far indoild si era). Uncort B Ati's ov alt aloere, acca de (ca): sepa TB: 449%, Acoua Fan 48: uyuavces: BS. LXXL, 35 rows CB. 1, 38; ren TM. 190; eas TR 3LE; coin de atcmeneafoloirea Toate rar lute pentra Ys nerpa TM. 43- Da tas Seiveyee la wanecrierea fea, tot 260 © Anlocucse foarte des dutgngul at eprantives PS. CX, 8; Aupre PS. VI, 11; TM. 1485 rsp . 35 CP. LXXIX, 8; mopre CP. , 6; cB. 85 VI, 6; wasn CB. T, 51; were PO. prefs avenge PHL LAXViL "Comp. mai sss): art Hind node one ctee 4 a ocr tong on pat ena nd “dem ae uo grafic sbicard. B totst Toe of ne intel 4 imerpretim in esas el tote cazurle In care gu cae een geen eee im tea regi le’ ut ‘diftongul oa este necunoscut, ilocuit de 9; cind, prin urmare, intilnim intr-un text vechi w, ¢-—oa, sintem indreptititi si ne intrebim daet acel text nu provine dintr-o' camel care nu eanoastediftongarea lui‘. Problema nu, desigun ur de resshaty tou a pate ie spa ace a wore peje: dc un et din CB. I, 66) nu'e neverosimil st admitem ek eel care ha sate stent regiuni in care diftongul oa era neuzitat, il te apelin sas dents ota de tans hie a in Jocul fui ¢:'xkyers PHL. LXIII, 3; avokurs "TB, 230; whnorsen CB, 38; BS, Citi, 2, 7B. 236: phvre CBs, 36; pha y PSC CLI BF ch 3B, Again Bat LASIUL Siro Bie XC}, aire PL LU © valeare multipt ise stibuie li asin afar de dftongel tore rts Soe, dats pe ea eetsie CB. UII, 11? ty» CY, Se ean Cesc ls pe rsa fre pou pe ANet'in cont promt wim ow eu ponue spray ERAS Bg ee Be ret SS an No mai putin complicat este uilzarea lu x. El servete deo cel do snetecaraceritie ale ib romine dif (eae Pata spare de obicel la sfrgiul euintlor pentru a sed: unl dinte aeste sete ‘Ais ae aeastl uncies mf aociese he aa Paes Cubic 4) ASR orp PR op PS TL St austere PS. EXAVE 10) ha (meen) CP. XVH, $a wsanaca Ye peta CHL} ea RO. on Comp. gratia mich rapa 18-1) bul cezur, de confuse viual din cava semlndtl Sine seu iu nae Grats aman GP. CXXXIL, 2; wsuarn CP-LSS, 93 CXNAVIIE 1S © parte dintre funcpilleindeplnite de % se reg spetst nan fot test sen nu © Geek © Atuafomntn ook eke in afard de valoarea sa proprie de f/m), .» (4) apare in loc de ia, e: Fall EE aS Ps TRAE AP gees gS Se iat PS 5. CLVL 14), sau de m (m); ann CV: XVI, 2; sequneieys CV. CUT 8p sy CB. 9; "TM. oh, TED Ghat lcun a dling aca eh bint combina cu us aanaa CB. 7; masts BO. pref). Cid y ig sie ge deve Sve i earns dfs M25 (or dosh da degre sedenest cont doar ae eet is ate combina gralce pers exprima; asflin PH CAV, 101 ed cae tebule ett fy). Deapre yy = cfs ar depart, fohebea has 36 Literele +, x il redau eind pe a, cind pe # (in Codicle Voronefoan’sau in Pralivea “Scheiand, semonvl obignsit pentra 4, { este, in timp ee fa alte texte ‘pisim mai ales n pentra unul saw celalat din aeeste sunete; in atele se serie Te penth df num in interiorul cuvintlor, cf, mai sus utilizarea lui x). Dup& Satemul slay, 4,4 sint folosite adesea pentru a despart slabele, astfel cd ele nu Burin acest ca hei valoare fonetiel: gym xwere BEL, LXVIL” 14; Sonera PS. UXXIIL, 3; seatnina PHL LVI, 12; ogpynoupk PH. LXXXL, 5, Referitor favvaloarea luis. w la sfigitul cuvintelor, ef, mai depart (fonctica Tui w aton. ‘© particulartate grafich ciudatl, dar rar atestath este folosirea Tui « in focul Tul 8: taown (= loud) ,Convorbii literare, XXV, 36; rwen (= tau) PS. CXLVIL 2, sca (= dzita) PO. Ex. 13; probabil c& si aici trebuie_ st Vedem urmd a influenge slave (ef. T. Bogdan, ,Convorbiti literare", XV, 38): rfias8ka" (= bua) ,Convorbiiliterare", XXV, 36 poate fi interpretati in elas! fel dar este tot atit de posbil ca ea sh insemne 0 rostire special (luca Se mai aude’si in ilele noastre in citeva regiun),astfel cf fn acest caz trebuie ‘sid deosebim de celelalte forme. Nu se poate aribui nici 0 valoare fonetic folositiivocalelor duble in citeva textes aann PS. XXIL, 25 sunah CB, T, 38; gowreyey TM, 122, 1245 rpansaue Cs S71) a0ops PHL IL, 3; RE. 1V,'543; owns CB, 1, 38; every PHL EXIV, 5; nows PS. LXXX, 10. Haseu, Cuvente den bin, I, 344 eredea ch te descoperiaiei urmele unei pronungaricantitative care ar i ‘existat cindva Pon gaunt romineti dar aes ipoters are ict 0 bez. ‘Ga o particulaitate por grafic, frh nicl o ingemnitate fonctict,trebuie ot fie privit'si adiugarea lui y upd © vocal la sfirstul cusinteler: ay: FHL. SLL 4; wiy RI 1V, 543, Hasdeu, Cucente den bitrini, I, 98, admitea ek x se Dronynta elect in aceste eazuri, dar accesta este o pirere gresith n'sfirit, trebuie semnalate urmitoarele cazuri speciale ‘care due mai putin la complica? ortogrfice: 4 (~ iu) il Uanserie uneori pe io: yes PS. Fr. 4; asuiney PS. IV, 4; CP. LXXXY, 8 (Comp. wniease TM. 46); p,m sub Jnana gratiel slave, este folosit foarte. des pentru i, dr: ‘eyweirs’ PV. CXL 3. aeenyeunut BEL VI, 9; apna PV. CRE, 95 aprsota PV. CXVITE, 125, 1204 uynen PV. CVI, 40; spwrsry, foarte frecvent in texte (cf. pwns corectat in expeSrh PS, CLIT, 13), tot aga avem an, ay — dl: wwwea CV~ ERRVIT, 4) ennra PV. XCVIL, 8} rr —=mg: wnersony PV. LXXXIX, 10; cevrrsyy, @ BV. CL, 8; amoyrra er PV. CLIIL, 15; in cuvintele impru- Tutate din’ slavd, tfanccrierea, romineasei nu. face, de cele mai multe ort Tecit sf reprodvch gratia formelor din. care deriva, autorii_ gi copisti Scrind adesea ‘sub. impresia formelor slave corespunziteare;, in afard de formele einen, evanttn, “TENA. KONL', foarte des intrebuinlate, trebuie felevate: atm (= sh aan, wax) PHL. VI, 6; XV, 10; TM, 227, 228; ‘guste Glo tars) PVs CLL iO; rykunnpn. GL. ‘rpkuiry) PS. CLIT, 5; weeces GU. anion) PS. CLVIIL, 44; nenoete up GI. nenowk ern) PS. CKLVIT, 14; Soarkw (el noavkuaru) BS. XCVEL 35 norkeri (Gl nockerosarn) TM. 545 femkpria (sh. emkgaina) CP. CXVITE, 50. Taptcle expuse mai sus arati clar calea pe care o vom urma in studierea particulaitivilor fonetice ale limbit romine vechi: pentru cuvintele care au fost Mterate in grafia chirilicd de compliayile ortografice semmalatc, ne vor stridui 3 resabiim forma primitivs, astel ed tanscrierea noastri cw itereIatine va reda 37 jecirui cuvint imaginea sa fonetic sginea sa foneticd aga cum o putem reconstitui din multimea semnelor arbitrare sau superflue care au desfigurat CE. 1. Barbulesoa, Fonticn alabet soon, ak Batblsen, lobia cre texte romine, Buc cre alte exemple de particular gra eee techy ‘de slegere og fell i crew font intrested outer at ee iat inte" on) dscutabi, treated autor nt de cele PARTICULARITATI FONETICE AL Le LIM DIN SECOLUD AL XVIden 7. In expunerea fonetica la Frunnd dot Stun fone ete ye age at ee Vocale accentuate SS EE EOE RS AVI, 56 aie LXE. 135 ENV, 3; LAXVY, 1, 20s ERNUIE, 15, 27; TARRY, 10, 15) LXXXVILL, 10, 26; XCIV, 3, 5; XCV,_ 4 XCVIIT, (3; 255 CLL 4; Chl, 181 mesecare LXXIV, 9s gopaihs NOC dics ee forma inginarie din PH, LXXVIII, 4. e CET aia Sy te na EM: fem en nin, iin Cores, tint, rind “FB. POx Arucnd'9 man Se sg, mim eu al aon aa Bila Rhopce Bees en meer BB POs dein lr eu nn aie i ine iit as te San in ee 38 precedat de firs. —Formele cu f (cine, pting) sintpropeit in special textclor preset ialect muntenese, ca cele ale tui Coresi; aceasta este, dupa cum se See saa dimte particulritaile care caractrizear i astizi aeat dialects tog, Ai ar si ly Coresi exemple fark i; astfel: mini CP. LXXVI 3; XCIV, 9: ie incl £7, 72, 108; CCH 14, 43; CC* 146, 148, 205 ete. (citodatd SE sists fntiinesc in dows forme consecutive: mini cinilor CP. SXI. 215 sik, Gimpotrivi, sporadic ~- acolo unde se serie de obicei +: mim, TB. BEE aso, bge, 470 (clitari de cinilor 324; minile 452); miine PO. Ex. 83 mini-sa SoS, pine Gene 41; Ex. 3, 13, 14 (dar, mine Ex, 7, 95 minile Gen. 48, 49: err sa Chene 24y pine 43, 49% ple Ex. 40 etc.) Grafica chinilor ciilor Per LXVIL 24 (ct. chend = cind DH, XI, 398; AA. XX, 4H; chete = cite DEL Xi, 395, 396, 398, 443; AA. XX, 445) nu pot, aven, fireste, nici @ Pitare fonetich; cle amintesc scricrea stinguce a strinilor care se striduiau si Teer cimineyte; .e-de_mirare totUsi ci Te intilnim in texte serise de rom east din afm + cons. este schimbat in citeva texte in i, atunci ind se gasca dupi s: singe TM. 107; TB. 336 (tovusi singele 334); FO. Gens dar ee colo shgelej vor vedea in alté parte (§ 10) cum trebuie si fie privit acest fenomen te rons. apare tot ca f in fnblu; limba secolului al XVI-lea mu ceuncatte ined forma umblu, De notat fonetismul particular (f > i) al lui strimb Sere PO. Ex. 20, 22, 23, (comp. de asemenea strimbatate Gen. 4, 50; Ex. 5). iovce priveste pe a din clementele striine, trebuie =i notim forma dubld sama, ead crmagh. szdm; cea dintii ne este dati de CV. VI, 13; BS; CLL: Sy CLIT, 85 PH. VIIL, 6; TM. 121, 147; TB. 350; DH. XI, 233, 318; TE. 1192, far a doua de Coresi ‘si alle citeva texte: "TM. 228; AA. XX $G4, #65, 473, 491 (in PO. pref., Gen. 17 gisim in acelas timp samd si seam); Ah Aitienta formelor parele zard-seard s-a schimbat samd in seamd (cesta aoe iarny ae gaseyte de altfl in textcle care folosese forma scard) A nu ¢ schime ten enacting, in obicad CT. Toan 59, 62 (=v. bulg, obyéaj). Forma lofi AA. Bae f60. 477, 480, 486 reproduce pol. fafa, in timp ce lefa (leaf) AA. XX: Hy corespunde bulg,lefe. E in loc de a in jele PEL. CX1, 105 CXVITL, 134 aratd Gh jate a fost modelat dupa jel, jel. 9, F ne oferd, in PS. CXVIIT, 170, un caz analog celui pe care I-am semn- nalat pentru a, adici trecerea sa la ef inainte de r: ceverea, ee ae’ me, forma normal, ae giseste uneori meu PH. XXVI Ts TM: 44; TBO'2S6, 320" 356, 362, 36h, 416, 417; CB. T, 26, 100, dar nu, tebuie As eta acl deci 0 particulartate de’ grafic, deoazece in toate textele gisim 3 Wiiceh mous o alts form pe cae o intilnim sporadic este miu CV. IXXTL {oe BV, NCL, 12; CXXNVIL, Ty PH. XV, 6; LI, 5; TM, 48, 147, 151, 1535 Wi 10), 469; C8. Mate, 103; oan 48; GPr. 147, 238: CC, 410; PO. Gen: Bee olSs: Sita. IIL 424; DR. 5; ND. 24; CL. XXV, 36; reducerea lub Fa thabuie efi fest provocati de intrebuingarea Tui miu in positie nea eneuatd in frari (Cf, iar 2 isan OP. CP. plow: CT. Lise BL HE TOs 6, Tor, WS, Dee hy Co i 1342 CO 63, BaF ee da Cored os alte ply fort alos ago ete inet ca mal Feel comp ed TM 1028 Cf, blte 85,113,115) Mates, 1,32, 4 Fee coe a toan 5640; Che, My 925 13) HO) 16, 26, 270, 28; eT 85 Bats Cees, 16, 8, 8, 401; PO. Gem 15h de asemenee Son’ BH. “Ti, 3, XE, 610, EM, 12H) 17; CC. 8: (CC, 26; bien BV, Cavan 165: CMY, 6: CRLLV, 2; see BV, NG, 16: fdoisee DHL, By, Sry tee v0 ys TNT, 1: CeIn CR Net Bt Be 8, CLT 6p mare OT, Me 40; pane PO" Be Sos AN. Mi 46, 487, 490,473, 40, DH i 22; ML, 246 TS, Tee aM Gavi a penn DHL 345, pour DHL 3 HO, 397, Tbe AR: Ko 1 Ha) plo PVs CNSAVIIE 3 preci BV. XC, 18 mugen PY: CRXSATIL, 20; aise DA. Xt, 197; rinds DHE. 81, 233. Gide rptrca ches excopeanate dee pltat dp abl adver PO. Camda RAV, G38 dade PSs LVI, 1 fepe BS CANT, P58 eogud PO. Py. 2 lar crpre EV. SOM, 13). Teta uk i ohne’ ced eu prccedat de fj rete etrem de sara ri Bit KCI som Clly La) smal Co SX 0 fre BE BB, higine C€e. 30 haya DH. 8H, 9875 CB. 1, 25 4 Dopi rr ¢ nea teeut a din PS weice, XXXIV, 19, ghee ra dine a dy uo esi arto om sin contact aaa mea tee a tn forma margd CEs Mate 25: DEL Xi; 370; ai in meres CV" XW, NV UML, 10-11; LXX, otra Scent tassformete dupe tcbule sk flevime: prasad PV. AE 2s doped BV. CRRRVL Uy rapeed PSs Vil, 5 Dupi s pis ie fica! sar brettinent in CVO. 9 Core (ek mioseane’ CCT, swomdnd C4 Mate 15, 24, semana CV, CARVE. Tes Geant PO. Se id), dee sed PS, PV. CXL, 2 tr de sea PS. NXTR, OF LIV 18 tes comp. span PS. EXVI, Zig spear, XX 9); PHL LI LHL 718 BIL 28 Bupa 7 fin tate ta’? gga, at CB. SOW, 2, an A. XX, 477, 479; insetoradsd "TB. 466; leyased AA. XX, 457," 48653 pa fusca CBr. 18; fined BS. Vil, 10, CPe CLIT, 40s shjexd UX ‘TB. 285; CP. CLXI, 74; CT. Matei $1; CC. 195, 376; CM. 9; veytejdicd CC. 252; Reduerca i ea ge ftinete 9 dopt dar Toute dee in ecley texte ii st da dal rmge aes secon feet er ta: alata EV. TW 2: ERR fe NCVIIL 3 eet acewta Fane DH LAVIL 3 dalla BS. WW, 6, S34, XIV 7, 3 cee sk dean = fabian PARK, 13; CHL, 5). Ea >a apare sporadic gi dupa r: demin- fend PH MLV, Ge LXKIG, 14; LRXXIN, 67°C. 8. CVI, 3 COV RAVE 9, ELT Ct demain LNSRIS, 0, Lmigaded” O EXMIL'N Ckvith 3. cell eto apa int FR ae Nesitongate lief deca (CV. VEL 3; XVI, 98; XX, 10; XV 1 ews PSU ERUIE Tee TM. (905 TBE 266 418 bor és Matel 53,39, is 23, Bin 38S Teebute’ at fic abuts ince Wea, 29; chs eptog: 4s Mate 107, CM. 9; POs pret Gen 2 8.7. 18 292: AN AB TAA S170 hada CB. 57 (ea dpi). 2% Th cond al tal conopicc® se presi fetcn Mee chad. gine andi se eco vomit vom ca aan cam trebuie si fie interpretate faptele destul de confuze pe care le oferi textele. De ecle mal multe oni eee vedat prin ea (A) ase ves lege heres ec age er ‘ssn do nee epee eae tae Gb. Lats; BO. pres ase PO. pret alee PH, XUUL 1; CB. tise BS, LXRVIL fr 90, CAV, 20: CARL 5; CXNMIVE 4 rele CCH SES; Felco PS: CLI 40: DHL CVI Tos bere GB. 194 haeeed PEL SX SeRVIL, 7s XV. 18s NNVEE 2, XNAIW fo CB. 11025 bade CC Hi; eerar BS, CV. 29: cele PHL XVLIL 10s TA, 177, Oe MO: cre PS. TRSUIT S40 Di, IN os NNLIL 13, MANLY. erm TM 08 teri PH. LXVIIL, 53: teal PS. SSAIL, 2: OP. CVI 5 ete PEL Bathe: XVII: G45; eidee BEE RVI GF; ere 8. ISIE s fage PEE SCL 85: aaezere BSS“ CANT, 274 dede Ce 18) PS. TAVIE SiAEXAVIL Si; LKMSTIL 12; PO. Gone S, dederd PSLXNVI, 18 eet PS. CRLITL, Ty CLL 2: PH GALLE, 1 dgitle CB. 1 o1! dee BS CRXVELL, 10, derese PS. XCV, 10, dresele DR. 5; derepte PS. CLVIII, 27; sjce PHL CY, “10; fadegen BS: LVL, 28; NCIIL, 2. fard-lege 2 PH, XXX, 19; XXXV, 3, 5, 13; XL, 7s XLIV, $8 LE, 3: feee BS. TRXUIT 12, 80, 69; CRUD, 11; CLX, 49; PAL LAXVIL, 123_fecra PS. CRIMI, CLL, 2; feraive CB. T, 194; fee PS. LXXVIL, 68; CLIT, Se. HL LXVIN 26: CV, 37,38; TB, 285; PO. Gen. 5 (comp, (fe! PH. XXXIV, Fh pumice PS. CAILV, 5, 12; PH. XV, 11: XX, 6, ANY, 8) XNVIIL 43 Dadiit th, pind PS, LXXXVIM, 31; XCVE, 8; CIV, 7; 6 5 Fe 17, 1408160, CXLVITT, 11; PH. LXXXIT, 12) 130 Iie TB. 385 386; hraneste CB. XI, 8; fomulfeyte CC. 168; icsete CBr. SE denne Cbr. 266: indlceste PH, XXXVI 43 fflege PS. NCI, 7} CIVIL TIE CLMIIT, 48: CLMHL, 31, PH. XLy 2; CBr. 222, tnflegeti PS. XCU, 8; UE 7 fie PS. CURL, 77; PH, XCHE, 9, fneesem PS. LXXVIL 3, Syclecrd BS. LXNXL, 3; CV, 7s inelepte CCE. 4245 intaneree BS. LXXXL StSeexvin, 7 iss" Clik, 20, CVE 10; CXXXVIIL, TI, 125, CLIT, 3; Yas po nines BS, CLIX, 72; CLNI, 79 tnceye CBr. 2995 ihieerte PS. KRXIV 10s lige PH. XXIV, 8, XXXVI, 38; DR. 2; mele PS. LXVIIL 6, 9: Tex 8, 1, By TRNVI, 5; EXXXV, 63 CI. 6, 245 CLL 25 TM. 47, 1475 RL iV, 315; merge PS. 13, LRSM, 8; LXXXIV, Hy LXXXV, Be Chir Sit mene TM. 150; 1B. 285; mever BS. LXL, 4, 12, 135 EXNIU, TO USER, §,"4y LXXAVIE, 10; Cl, CVI, 2: CXNRT, 15! CLIV, 8; GLY, 14; metrere BS. LXXVE, 10; ZX ; EXXXVIIT, sey ast’ UL dy maddidyte PH XX, 8) XXXVI, 5; pone PS. LXXVIL, 27; Gxkvtin, ty preepere PH, XV, 71 XSNI, 8; XLVI, 45 premindete’ PEL SERV, Tis prevete PHL NIV, 162 XXXVE, 12, 325 Th rece PH RRAW, 26 /TRSe 15s rele BS.'CVI, 6,34, 39: mine CM. 25 sgetele PS. CLV, ij gedore PHL . Singste PEL. XSVIIL, 9: strpe CB. T, Sis, tems BS. CXL. 1; CXNVIL, 45 PHL. LXVE, 8: CL, 165 tneete PS. LXX, Pees, CANVIIL, 1, 2; CXLITL, 12; ‘TB. 289; weve PS. LIX, 6: C2: Pins LXVin Se XNNVILL, 12; TM. 44; TB. 288: cemete PS. CTX, 25 CKLTILT: CRLVIL 8, EM. 4, treme PH. CIV, 26; TB. 291; cede PS. LXXXVITT, Ge dude GB. 1 198; cifle CB. 1, 208. Am citat aici toate aceste exemple eee dae putea vedea ct sint de freevente formele cu ¢ i secoful al ey eee ch pte amis chiar peu Aen poh ronustare analogs cele] de astie. Cum se impact inst aceasti constatare cu cele Peomnte® ga aus? Inajote de a rispunde la aceasthintebare,trebuie st im itera fp referee option Bets erste" (pronungat ea fe, che p. 19) # devent ia dup cea tecut prin sina cea Te ile (comp. ta ila CNTR, 9; LN, 4 te ht, 21), peeave i dau toate texeley deonrece, ni Forma G28. CL 27, PH, XAT, 4; TB. 330; PO. pret {ae de asemchea tn secoll al XVI-lea spre ¢.--6 lune facut de noi cu. prvire a ia provesit din ¢ (§ 9) Deed Gi (erm eae. apare cind ca ea (@), cind redus ta a: gre- sayte CW, CXSAT, 10; Ces 112; frase PS. XVI 5, sfiaste PS. XXVIT. Seer Scut§y cer, St, BO. Gene 24; erie CV. CLNIUL, 105 CC! 197; ignste 8B. 2k; PO, Gen. 24; stuate PS. NMXVL, 75 XLV, 5; LXVIL 20; spate Op: XXK, By KRXVI, 7; MLV, 53 LXVIL, 29; cetjaste CP. LXXKIX, Cee ate BO. Gen. 44; wreaste TB. 463, urayte CB. Xe 6; CBr. 154; CC eo ra\ ca a apare i dupa é §: adastea CW. XLVI, 13; LXX, 95 43 6 alea CN. LX, 8; LXXIX, 13, 14; éatried PS. LVI, 9; induldyte PS. XXXIV, 9; XXXVI, 4; sdjate PS. LXIIT, 5 aceste camirisint in tai tare forme aceastea, ecaterd ete. find de cele mat mvlte ori intrebuintate in toate textle. "Finind seama de toate ecle sermmalate mai sus, fonetca lui im condiile care ne preocupa poste fi prezentati in fell urmator, Un fapt care trebuie considerst ea sigur este ci intro epocd veche ¢ a fost schimbat in ea ori de cite ori se gisea insintea unei slabe conginind aceeagi NocaeAtasta fez in primol sd din cle ebliniate ma uv eu pie a fi inte-adevar, daci ne referim la forme ca fiare, miare, rade, japte, spe, cone Hatim, cum am remareat gi in alta parte (fp. 17), ei cle pleat de la “fear, “imeare,seade, apt, searpe mere neputind fi decft anteroart celei a lui *meand > masd, iar aceasta din Ural find deja desivirgitt in secofol al XVI-les, este evident cl la acen detd se Pronunfa mete, ctr toa grafia mease ‘Aga stind fucrurle, ne intrchim de ce se sera totugi de cele mai multe oi ea 31 nu e, Cu sigurant e8 aceasta se explict prin tradiia grafict, Deoarece, cum aim spus-o si in alt parte, limba roming trebuie sf fi fost intrebuinjad iprejurare. Dupa “ uncri in srs chiar taint, de scl al XVI se, partes. din aca Saumd limbi ‘momentul Sere sera mai potenu refleca evolu ulterioard a Limbi SS ecg evade prince tee rlghn,“Tebe oh re Hosen ch ch peromele cre abe © eueare cull rman ma te; ae cnet rai grafic, pe ind cel me putin insta 0 tebe eind aa eum prononga, ack ge te (Qihi-itenm are, eu Temi serine 25 nuts cultura Hear, see, de exempla, mele RI. 1V, 543; ‘Semple ames de en PS. FM TB. copie de sib putin itu poradeceapiein scl ie) peu aves fell nse gai se pune A a enflor de texte religiose, puter cia teva particular ea oes januserise sau in carl tpaste atl, eopistl Psa 5 £Sekcene, SSCL, 1 dps cea ss nedeepe, a coesst pe marine ree ein in nares In CON 87 nim forma rend, nce, Sede SPs Gartor' aati incepa ena Serie rede aap renin, at Gablit fora cu ey wtid at steargd pe e. Ale paayje sit snatructive Sig pune de vere le aa cl Fone Homage thy Soong ua sevounjel opie de a pista trading stun ind gis it Ser VTTE 3 LAGOUURY pmaje caHeeseas ange flag cr fad. Telia deni ca trba trace, dent nflrted tee, ptr vee de cum uta uneort copisti cd trebule s& respecte traditia gi lisau wot formele cue altri de cele cu ea | cereal or hil esse ae lamureste in lumina acer fpte, tong de prt ‘ach pron ine ins tebe ah fe rin acl RICE ae ea smite ch vansformaren Itt nee efectaae dl yin scott a SVEica, Dar find et exemple cu ¢ cla cqg- esi mult mire dec cle eu ca pen creer e item indepen mal a dee or shi’ mai lent ece penton comsideratitficogice Bere deasemeten eh deep dinpunet de vedere cronologie ans Aebre scei dottitontsdoarece econ Tea ae pesupune ap Cipetntermedge dst steht ii fe Cae vit, creer ce deverise CFR sol a Vln mua in tee ean, mat avast fo evi lor $n se Alcs acca tranfermare a june s cuprinda trey ntal dae onticls Rafertor la ea inainte def, ca in mserearnic CC!. 104; preuteadi CB. TONY putcarne TM. 126; PO. pret, Gen. 6 10; CT, Luca 10; CPr. 173; Gees (Comp. Bett CT. Loca 20, 50), § Hb radio nar rman Pili, 49,1 $a wade fre ae ee ed ann, Tikin ems desc Tele diate tSedcpn esn fe ing a Po aoa Se ee ee ca vin wok XV ey “Ea cmt eae tna cere a ee rc cnet toe at a oar teh a nk Se a iis ga la st ene een, Fea ETHOS ie °F de tp abe pe pono Sy ingame egret hf Tikes, eoarece mee neidecu dove ch ox 45 o

Das könnte Ihnen auch gefallen