Sie sind auf Seite 1von 28

Curs Nr 2.

Domeniul Arheologiei
Termenul "arhaios" + "logos" = o stiinta a lucrurilor vechi. (Platon sec IV iH, Dionisos din Halicarnasos - se ocupa de arheologia romana). In acceptiunea antica a termenului,grecii si romanii se refereau la vechimea apropiata sau indepartata de ei. Conceptia s-a perpetuat pana la mijlocul sec XIX,cand arheologia se referea la o paleta foarte larga de probleme - arta antica,religii,credinte,arhitectura,societate. Primul curs de arheologie in Romania a fost al lui Al.Odobescu in 1977 la Universitatea din Bucuresti si se numea "Istoria Arheologiei". Conform lui,arheologia "domnilor" era "stiinta care cerceteaza lucrurile si monumentele ce au ramas de la oamenii din secolii trecuti,s-au pastrat in izoare scrise,obiecte vechi,plastice(arta) si grafice(epigrafia),trasaturi orale.Arheologul are sarcina de a aduna si controla acestea pentru a trage o privire mai deplina despre:credinte,practici,societati,adica despre starea intelectuala a omenirii." Incepand cu sec XVII arheologia va deveni o preocupare a oamenilor invatati,a capetelor incoronate care-si alcatuiesc muzee,a parcurs un drum foarte lung,in sec XX cristalizandu-se domeniile de azi. Relatia Istorie-Arheologie: sunt strans legate: Istoria reprezinta stiinta umanista a trecutului (vechi sau foarte nou).Pentru evolutia planetei avem si un trecut al scoartei pamantului,al florei,faunei.Din acest punct de vedere,istoria e corelata cu un trecut biologic,geologic,artistic si politic.Scopul principal al istoriei e studierea si intelegerea trecutului (istoria straveche,medievala,moderna,contemporana). Arheologia e stiinta ce contribuie primordial si hotarator la intelegerea istoriei stravechi si vechi.Are ca obiect studiul tuturor produselor activitatii omului,ce poarta denumirea generala de civilizatie(totalitatea produselor materiale si spirituale ale umanitatii),indiferent de marimea,amplitudinea si importanta lor. Exista si exceptii consftintite de istorie - factori nu neaparat produsi de om - fapte istorice covarsitoare ca si Eruptia Vezuviului din 79, folosita ca jalon pentru arheologia pompeiana. Relatia dintre arheologie si istoria artei: arheologia era tratata mai ales cu istoria artei,dependenta in ultima instanta de arheologie.Arheologia are si tangente cu literatura,prin izvoarele lit.antice,studiate sub aspect istoric,epigrafic,numismatic(discipline aux ale arheologiei).Se clarifica in timp ca o saai si,daca numismatica,epigrafia sunt saai rezulta ca arheologia poate fi definita ca o stiinta cu legi aparte. Def! (din "Istoriografia romana" - Mircea Babes - Institutul de Arheo.Bucuresti) Arheologia e o s.a.a.i. ce studiaza documente de cultura materiala si spirituala(civilizatii) din antichitatea straveche pana in Evul Mediu,ascunse in sol sau sub apa, si care sunt scoase la lumina prin metode de prospectiune specifice." Prin aceasta definitie se raspunde la intrebarile "ce?"(reperul formei),"de cand pana cand?"(reperul cronologic),"unde?"(reperul geografic) si "prin ce?". Arheologii din SUA au teoretizat triada reperelor care ofera cele 3 raspunsuri obligatorii pentru a intelege apartenenta obiectelor ,si au numit triada - Scala Arheologica.Ea trebuie aplicata absolut la toate manifestarile de civilizatie;cu cat sunt mai exacte,cu atat se apropie mai mult de veridicitate.

Daca emitem unul din el arheologiei nu vom putea raspunde pe deplin la notiunea de civilizatie.In sec XIX au aparut metode ce au oferit raspunsuri la "de cand?" datarea relativa si absoluta. Relativitatea adevarului istoric e datorata multor factori:civilizatii ft vechi ce nu au beneficiat de scrieri si sunt reconstituite dupa arheologie. Falsul adevarului istoric e de sorginte politica,etnica. Mijloacele propriu-zise de refacere a adevarului ist pt EM sunt sapaturile arheologice,chiar si pt epoca contemporana(1940- gropile comune ale celor 4000 de polonezi). Din momentul in care arheologia primeste caracterul de stiinta,datorita faptului ca are o serie de reguli,ca functioneaza pe baza scalei,e dependenta de istorie si e stiinta ei principala.La intrebarile anticilor - "cum au trait si au murit stramosii?" arheologia raspunde prin tratarea celor 3

probleme. Nu e stiinta unui obiect,cu a unor fenomene complexe ce definesc o civilizatie.Din acest punct de vedere in 1953,englezul inobilat Mortimer Wheeler,in lucrarea sa "The archeaology of the Earth"(a sapat in toate civilizatiile mari) afirma ca "the arch, is diging up not things,but people.". Arheologia e deci stiinta umanitatii disparute.Pe langa caracterul aux al arheologiei fata de istorie,ea are si un caracter umanist,avand in centru omul si civilizatia sa.

Evolutia metodelor de prospectare(mijloace specifice de descoperire a obiectelor) (In Universul Arheologiei) : o exacerbare a metodelor de prospect,o aducere a
actului de cercetare propriu-zisa,lasand pe plan secundar semnificatia civilizatiei,datarea corecta,duce la concluzii de tehnicizare excesiva a arheologiei,arheologi care sub tehnici de sapaturi exagerate cu lux de amanunte,fac greseala de a nu vedea intregul,se ocupa de obiecte si concluziile nu sunt de natura istorica dorita. "Tehnicile de sapaturi pot fi invatate si de persoane care n-au pregatire,insa in spatele unui arheolog trebuie sa existe un specialist in domeniile corelate cu arheologia." Un arheolog e un om de stiinta,mai nou si fotograf,ceramist,epigrafist,trebuie sa stie si sa deseneze pe santier. Complexitatea cunostintelor pe care trebuie sa le aiba un arheolog e conferita de intrepatrunderile celorlalte stiinte istorice si nu numai.Arheologia e o stiinta interdisciplinara prin excelenta, "nu e o stiinta exacta,e stiinta omului prin excelenta,istoria e unul din domeniile pe care le cuprinde arheologia;arheologia apare ca un umanist integral al societatii noastre."

*Antagonismul intre arheologie,arheologie diletanta si arheomanie -Arheologia e o stiinta,se ajuta de o multitudine de discipline aux,publica lucrari de specialitate,participa la congrese internationale.Exista doua tipuri de
arheologi: 1.de cabinet :Al Odobescu: sec XVIII,XIX,inceput de XX,nu fac teren,sapaturi,cerceteaza in biblioteca,in izvoare si alcatuiesc lucrari de mare valoare. (arheologia teoretica - Theodor Mommsen). 2.moderni: in cabinet(cerceteaza lit arheologica din toate tarile,izvoare si inscriptii) dar sunt si arheologi de teren. -Arheologia diletanta cu o ramura a arheomaniei e o inclinatie a unor persoane (si) din alte domenii de a cerceta cu mijloacele pe care le au la dispozitie si de a emite teorii ce nu sunt in concordanta cu adevarul istoric. -Arheomania e un curent indus in mod voit de persoane cu pregatire arheologica sau de arheologie diletanta ce incearca sa emita teorii neconforme cu realitatea,fanteziste pentru a capta atentia mass-mediei. Arheomania e si in legatura cu teoriile formelor de manifestare a unor civilizatii,emitand parerea ca fiinte nepamantene au ajutat oamenii(semnele de pe Platoul Nascar,la Belbec,Piramida lui Keops - Jean Pierre Ladain). La noi - Sfinxul din BucegiBurebista,Tablitele de la Tartaria. Concluzia e ca orice manifestare a civilizatiilor umane are o explicatie,chiar daca e incompleta. -Atlantologia- Atlantida a disparut in urma unui cataclism - in ultimele 3 decenii s-a emis teoria ca "acel ceva ar putea fi ft bine si Insula Santorini(Thera)" - vestigiile civilizatiei cretane se gasesc pe fundul marii.

-Diletanta si arheomania se manifesta strict cu lansarea pe piata a unor bombe,insa exista si falsul si furtul in arheologie. - Falsul de la Glozen,Craniul de la P
(Anglia).Braconajul arheologic e foarte vechi,inca din perioada in care au fost ingropate vestigii de mare valoare.Jaful organizat a avut drept scop obtinerea unor foloase materiale datorate unei coruptii,fiindca nu exista legislatie.La noi se practica in continuare furtul de vestigii prin sapaturi clandestine(bratarile dacice- cica le-au gasit toate 15 in jurul Sarmisegetuzei Regia). Aceste aspecte exced stiinta arheologiei care incearca sa aduca elemente valabile istoricilor. "Cat timp va mai exista arheologia?Atata timp cat va fi necesar! "

Curs Nr. 3.
Interdisciplinaritate-interferenta/confundarea cu alte stiinte umaniste sau neumaniste,care se ghideaza dupa o regula proprie si se bazeaza pe stiintele auxiliare ale arheologiei. Categorisirea stiintelor auxiliare ale istoriei: 1.Cu caracter istoric propriu zis- in principal saai

*Cronologia - o stiinta a datelor mai mult sau mai putin exacte,constante in scris.Marcheaza trecutul istoric in care se incadreaza societatea umana.Nu este unitara pe intreaga planeta Omul creator de civilizatie s-a ghidat dupa sisteme diferite de cronologie(calendare): ->Calendarul crestin(si la hindusi,ortodoxi) - e dat de un eveniment istoric: nasterea lui Iisus Hristos ->La arabi si musulmani -un alt tip de calendar,raportat la Mahomed(fuga din Medina din 622 en). ->Calendarul Iudaic,C.Chinez(2009-Anul porcului) ->Calendarul Maya - se bazeaza pe un ciclu de 52 de ani. Cronologia se exprima si prin unitati astronomice de timp: (egiptenii au 366 de zile) Unitati de timp:ani(365 de zile),secole(sute de ani),milenii(mii de ani). Cronologia poate fi absoluta(date exacte) si relativa(unitati de timp vagi/largi :milenii,secole ->punerea in comparatie a fenomenelor. *Numismatica - stiinta aparte cu specialisti aparte. -evolutia si unitatile de valoare convertite in bani/moneda -banul/moneda(moneta) - pentru arheolog, moneda de metal este o unitate a valorii pe care o instituie inmagazinand intr-o unitate un metal pretios(o anumita unitate valorica). -apare prin secolul 8 ante.ca unitati ale valorii(insemne):lingouri,scoici,produse care se schimbau(troc). -valoare informationala(pt epoca imperiala)- orase,colectivitati; au fost emise de o autoritate intr-o anumita perioada de timp, se pot data. -interpreteaza fenomene politico-militare:tezaure(de bani) ingropate in momente de restriste(atacuri,molime). -vehiculate,circula prin negustori; ce se poate cumpara(valoare economica comerciala) -e foarte importanta pentru epoca clasica -si in evolutia civilizatiei erau falsificate de catre autoritati pentru a oferi o cantitate mai mare. *Epigrafia - inscrierea pe anumite materiale mai dure(in afara textilelor): metal,trunchiuri de copaci,ceramica. -inscriptii de diferite categorii,cu caracter politic,economic,religios. -exprima date exacte,istorice in legatura cu evenimentele militare/politice. -epigrafistii sunt istorici. *Onomastica-stiinta numelor,a originii lor. -se refera in principiu la nume de persoana,nume unor populatii din antichitate(celti,iliri) -nume de persoane atestate in izvoare,inscriptii:Decebalus per Scorilo(vasul),pe placute de aur de ofranda din epoca romana aruncate in izvorul tamaduitor la Germisara apare inscriptia "Decebalus Luci Filius". -ne ofera informatii despre populatii care au locuit intr-un timp intr-un anumit loc. *Paleografia - stiinta a scrierii vechi. -istoria/evolutia textelor,actelor,manuscriselor antice pe:pergamente,panza(materiale textile),papirus,ceara(tabblite cerate pe suport de lemn pe care e incizata ceara),foita de lemn,etc. -cuprinde texte scrise cu vopsea(nu sgariate,scrise!) -au fost descoperite la castrul Vinland(Londra) 2000 de tablite de lemn cu scriere cursiva, pastrate in mediul lichid(acesta pastreaza materialele organice),izolate de bacterii. *Heraldica-stiinta blazoanelor(si in antichitate)

-emblemele unor dinastii,trupe,imparati,orase; insemnele legiunilor - Legiunea a 13a Gemina Leul *Sigilografia-fragistica(?) - diferite forme de sigilii,stampile(egiptene,cretane,sumeriene),imprima in lut textile,inscrisuri,insemne si ne arata viata economica,comerciala,evolutia dinastiilor. *Genealogia - stiinta a inrudirilor(afiliatiei) persoanelor. -de ex Alexandru Macedon si-a creat o genealogie pana la divinitate -include arorele genealogic -ex: DECEBALVS LVCI FILIVS *Lingvistica -se ocupa de limbi moarte,izvoare(greaca,latina,ebraica,sanscrita,limbi indoeuropene) -texte studiate din punct de vedere al concluziilor,nu al stilului. *Etnologia/Etnografia - o stiinta a evolutiei civilizatiilor,popoarelor(mai ales primitive) -analogii:intelegerea habitatului studiind habitatul unor populatii de azi(pt preistorie) -Etnoarheologia reprezinta studierea tangentelor,elementelor asemanatoare civilizatiilor primitive trecute cu cele actuale. Aceste stiinte arheologice ajuta la dezvoltarea arheologiei in timp si la cristalizarea ei,duce la atentia faza de etnicizare si o specializare care se ingusteaza . 2.Cu caracter tehnic - stiintele naturale,exacte. -evolutia acestor stiinte este rapida(au evoluat mai rapid decat arheologia),acumularile sunt mari, sunt "auxiliare" in mai multe domenii. - vorba d noile descoperiri ale fizicii,chimiei,IT,matematicii,stiintelor naturale,fizicii nucleare. Disciplinele cu caracter tehnic nu pot fi apanajul arheologilor - apelarea la serviciile laboratoarelor de specializare e indispensabila. *Fotografia -ca domeniu,obiect final - posibilitatea de a retine pe un suport de hartie/digital orice situuatie dupa sapatura(sapatura sau obiectul descoperit). -e obligatorie in arheologie/ e o stiinta vizualizanta prin imagini,nu descrieri. -Ca metoda putem vorbi de Fotografia Aeriana -Metoda de stocare pe pelicula/digitala sau de Fotografia Subacvatica - in arheologia submarina,subacvatica. -radiografia - penetreaza un material pentru a-i vedea structura,defectele. -fotografii in UV -memorarea etapelor cercetarii arheologice,stocarea,interpretarea lor corecta -artefactele sunt fotografiate si desenate la scara. -azi avem si fotografia digitala si filmarea video.Avem avantaje imense deoarece puterea de stocare e in crestere,avem calitate,posibilitatea punerii pe calculator si prelucrarea imaginii. -un arheolog este si un fotograf. *Geologia -principiul cercetarii arheologice este stratigrafia(disciplina acre studiaza,interpreteaza depunerile succesive in timp dintr-un sit). -geologia stabileste straturile in decursul anilor - ingroparea scoartei terestre. -numaratoarea acestor straturi - in ordinea descrescatoare a sapaturii -> de ex Troia - 9 orase suprapuse(Troia din Iliada este in stratul VII A) -o sapatura arheologica se poate face pana in pamant steril. *Zoologia,botanica - ne ajuta la reconstituirea climatului si a faunei. Se refera la procesul antropogenezei (la aparitia umanitatii) *Paleantropologia -resturile fosile ale oamenilor in diferite perioade de timp *Metalurgia - analiza metalelor; analiza fizico-chimica apectografica - structura unor metale;metodele de obtinere a metalelor. *Fizica nucleara -apare prin anii 60 -C14 - o inventie americana din 1951-1952 -se refera la metode de cuantificare a atomilor,a moleculelor, sunt folosite pentru urmele materiale din toate epocile. *Chimia -metoda de analiza,de restaurare a obiectelor arheologice descoperite -substante,combinatii chimice de curatare a ceramicii,sticlei,metalelor,rugina de pe fier prin electroliza(un procedeu fizico-chimic). *Matematica-calcule,planuri,statistica matematica(regula de 3 simpla),statistica pe calculator precizarea,localizarea,desenarea rezultatelor muncii.

Cursul Nr. 4.
3.Cu caracter estetic,artistic. -adesea,arheologia era confundata cu istoria artei, insa disciplinele cu caracter artistic sunt auxiliare pentru arheologie. *Sculptura,Pictura(studiul acesteia e un domeniu pentru cunoasterea unei civilizatii ; fresca,pictura pe vasele grecesti clasice,pe textile). *Torentica - un domeniu al tehnologiei de fabricare si confectionare a obiectelor din bronz,a obiectelor artistice si nu utilitare- statuete de Bronz turnat: de ex: ecvestre: Marc Antoniu, Caracalla de la Porolissum -elemente de decor pe pe obiecte: de pe vase,metal,sticla,lemn. *Scrieri antice - epigrafia greaca,elenistica,romana-descrieri ale obiectelor de arta; scrierea lui Pausanias - Descrierea Greciei din sec 2(descrie marile situri din Grecia ca Delfi,Olimpia,dupa ce le viziteaza.)

Principalul efect al organizarii umane intr-o anumita epoca si intr-un anumit loc(continent):
*Materialul arheologic(artefacte): un rezultat al unui efect uman,creat,utilizat,distruus si abandonat de o societate umana; relatia dintre aceste obiecte si fenomene cu caracter material. *Datele arheologice- se pliaza pe scala arheologica. Se refera la cronologie, sunt localizate, cuprind creatii ale activitatii umane,cu anumite forme (unelte,podoae,ceramica,arme,locuinta,asezari etc).

Clasificarea Datelor Arheologice -arheologia,atunci cand descopera artefacte de diferite categorii,le grupeaza dupa criterii de clasificare: -In functie de natura din care sunt confectionate obiectele: in preistorie din piatra sau os,pe masura evolutiei din lut sau ceramica, cu aparitia folosirii metalelor,din Bronz,reducerea Fe,metale pretioase,cupru si arama; obiecte din alte materii prime:sticla,tesaturi,piele,scoarta de copac. -Datele arheologice se refera la specificul societatii umane(civilizatia)si gradul ei de intelegere.Cercetarea nu depinde de complexitatea ei(un ciob,o cetate), insa cu cat sunt mai complexe,cu atat se intelege mai bine o civilizatie trecuta. -in evolutia arheologiei ca stiinta,gradul de intelegere a acestor date a evoluat: pt antici,medievali,aceste obiecte au fost curiozitati si colectii.Ulterior au devenit surse de informatie,studiate - o anume perioada de timp,un anume loc unde au fost create create/folosite,functionalitatea lor / gandirea omuluiasupra interpretarii era una comuna. -datele arheologice sunt descoperite cu mijloace arheologice in diferite stari de conservare - determinate de diferiti factori- actioneaza asupra artefactelor atat in timpul functionarii lor(fragmentare,distrugeri in timpul folosirii,incendii,razboaie),cat si post-utilizatorie(degradarea in timp). -asezari-interperiile,obiecte ascunse -supuse unor efecte(eroziunea solului,aciditatea lui,factorii chimici,putrezirea). Studii moderne au aratat ca lemnul putrezeste in 40-50 de ani.Materialul lichid protejeaza materia lichida,conserva,opreste putrezirea. *Artefactele din piatra: -apar din negura procesului de antropogeneza,sunt singurele urme materiale care au identificat prezenta omului pe diferite continente.In preistorie aveam arene din piatra- unelte/obiecte universale, la Cultura de Prund(Pebele Culture), apoi unelte cioplite din silex,cuart,opal,pentru ca la sfarsitul paleoliticului obiectele sa fie slefuite si apoi perforate. -cele mai vechi unelte au fost descoperite in Etiopia(in Africa de est), in Cheile Oldway(Tanzania). -tipologia diferitelor unelte tine de culturile paleolitice. -spre sfarsitul paleoliticului apare microlitizarea - reducerea volumului pieselor cioplite si retusate. -uneltele sunt insotite de resturi ale faunei si florei(in privinta florei avem datari exacte),de ex

oase de mamuti,hiene de pestera. -piatra poate fi utilizata pentru constructie(la ziduri civile sau militare) sau ca si material utilizat in opere de arta(statui,monumente,piramide) -piatra are diferite proprietati-varietati:marmura,pietrele vulcanice dure(bazalt,andezit),calcaroase mai moi pentru sculptat. *Lutul- prin procesul de uscare si ardere se ajunge la obtinerea artefactelor din ceramica(obiecte de lut ars). -obiectele din ceramica evolueaza spre sfarsitul paleoliticului, pentru anumite culturi,artefactele din ceramica fiind singurele vestigii,alaturi de piatra. -informatiile oferite de ceramica sunt variate:functia lor,cum au fost confectionate,cum se procura lutul. -principalele culturi ale neoliticului sunt catalogate dupa decorul lor. -artefactele din ceramica sunt variate dupa forma si utilizare: avem vase/recipiente pentru depozitat,gatit,hrana,lichide,pt ceremonii religioase,vase cu caracter funerar,obiecte de ofrande depuse in morminte pentru a asigura mortului hrana sau bautura post-mortem. -pentru anumite civilizatii,lutul a fost folosit pentru suporturi de scriere(tablitele de lut din Mesopotamia pt scrierea cuneiforma). -principala modificare a lutului - pentru obiectele din ceramica;prin uscare si ardere intr-un mediu inchis,cuptorul-lutul se solidifica si devine rezistent(artefactele din lut sunt bine pastrate in pamant,nu sunt distruse de incendii) Tehnologia de confectionare a artefactelor din lut: 1.utilizarea modelarii manuale a lutului- pentru vase,statuete,idoli; utilizarea rotii olarului(odata cu aparitia rotii de var) aprox in sec 6 ien in zona balcanica; tehnica tiparului da o anumita forma. 2.arderea-transformarea pastei de lut intr-o materie dura in gropi deschise. -in functie de mediul in care se arde(in cuptoare de diferite forme si marimi) putem obtine culori diferite: de ex pt ardere oxidanta(cu O2 si multa flacara) obtinem rosu sau portocaliu, pentru ardere inoxidanta,reductanta(cu putin O2,cu putina flacara si cu mult fum) obtinem un cenusiu inchis. -arderea se mai poate face si cu lemne- intr-un cuptor cu instalatie artizanala cu o camera de coacere(pentru vase). 3.uneori se acopera vasele inainte de ardere cu un strat protector pentru a asigura impermeabilitatea,stralucirea(cu slip-o solutie de lut in care se scufunda vasul inainte,pentru stralucire,cu angoba-pentru pictura si cu firmis pentru smalt). 4.decorul vaselor este variat,in functie de cultura,de epoca si de continent. -inainte de ardere,in pasta moale se fac incizii,pictura sau se stampileaza(grecii in sec 4-5) -in America de Sud (Precolumbiana) se ajunge la perfectionarea nivelului de decorare: de ex civilizatia din Peru facea decoruri geometrice si florale inspirate din tesaturile aceleasi civilizatii. -statuete,teracote(figurine din lut in principal in Grecia,in tehnica tiparului cu reprezentari antropomorfe si animaliere),lampi,jucarii pentru copii,tigle si olane(in lumea clasica),caramizi din lut(materiale de constructii pt case),conducte de lut,apeducte,sigilii la sumerieni). *Osul - pentru unelte si artefacte,are caracter utilitar;coarne de bovine,animale salbatice(cerb,ren) -oase dupa transare si gatire -prelucrate prin apehiere,slefuire folosite pentru taierea obiectelor mici sau mari,ca si sfredele,carlige de pescuit(fildesul),sau utilitare pentru podoabe. *Scoicile-ca si podoabe,salbe pt femei si barbati,au duritatea oaselor,dar nu rezista la foc -sunt decorate/incizate -> varfuri de metal,obiecte din piatra dura,silex *Lemnul-cele mai multe obiecte din lemn incep in cea mai indepartata preistorie,sunt utilizate in toate epocile -exista pericolul de putrezire,s-au pastrat putine obiecte din lemn -primele unelte sau arme cu caracter perisabil. de ex in zonele uscate, in Peru si Africa de Nord,sau in zonele umede(pastreaza bine lemnul). -cele mai vechi artefacte din lemn:de aproximativ acum 60.000 de ani in Hallambo Falls(Africa),de acum ~15-10.000 de ani in Florida-in Little Salt Spring, in zone cu izvoare sarate ce au pastrat bine lemnul(sute de incaltari romane in fantanile sapate de romani in castre- in Salzburg avem pietre + lemn,in castrul de la Casei(Samum) avem 8 fantani cu apa la

fund,de unde au fost scoase galeti de lemn perfect pastrate),hartii mesopotamiene de acum 5000 de ani din Sumer(acum in British Museum) -era utilizat in constructii de ambarcatiuni(barci,plute si corabii) sau pentru locuinte,palisade.De ex:corabiile vikinge din Oseberg(la muzeul din Oslo), in secolul 7 o nava gasita in namol la Sutton Hao,in Anglia,pastrata acum la British Museum -cele mai frumoase obiecte:tron,jilt,lectica din mahon -lemnul e foarte important deoarece poate fi datat precis prin C14 si prin dendrocronologie(datare absoluta) prin studierea inelelor de crestere din vechime. -podul de la Meinz - 80.

Cursul Nr.5 Datele arheologice sunt principalul rezultat al cercetarii obiectelor.Cele mai complexe date arheologice sunt asezarile,tipologia lor,semnificatia acestora. *Asezarile- definesc o lucrare umana -complexitatea e determinata de intindere,de durata,de aspectul arhitectonic,de gradul de locuire si de sfarsitul ei(deoarece orice asezare umana are un inceput si un sfarsit). -sit/site - locul unde au locuit oamenii in antichitate,unde au confectionat si utilizat artefacte.Felul in care arheologia cerceteaza aceste situri depinde de marime,de tip,de planul lor,de caracterul arhitectonic al cladirilor, in functie de relationarea cronologica a mai multor asezari din cadrul aceleiasi epoci. -un sit arheologic e compus din complexe arheologice.Un complex arheologic -totalitatea formelor de manifestare umana. Complexele arheologice pot fi complexe de tip locuire(civile,cu caracter militar,de fortificatii), cu caracter religios-cultic(sanctuare,temple),sau mortuare(loc in care se practica dupa anumite rituri incendii - de ex in Valea Regilor,necropole) -un sit arheologic trebuie localizat pe o harta in cel de-al doilea segment al scalei arheologice. *Structuri arhitectonice -diferite grade de complexitate-in functie de felul locuirii(individual sau in comun) -pot fi: structuri arhitectonice fortificate:val de pamant,cu palisada sau cu sant;ziduri propriuzise(de piatra sau caramida) pentru turnuri si porti, palate - sedii ale unor comandanti,regi,faraoni,imparati,sefi de trib,(reflecta latura sociala a acestor tipuri de asezari) -cel mai simplu element arhitectonic este casa - insa devine tot mai complexa pe parcurs: bordeiele preistorice ingropate in pamant,acoperite de o structura de lemn sau de un acoperis din stuf (sunt intalnite in toate culturile preistorice). -mai evoluate sunt locuintele de suprafata: cu pereti din lemn cu sau fara un strat de lut(termic),acoperit cu acoperis in doua ape sau o panta,mai nou cu tigle.Acestea au si compartimente si in functie de membri au vatra de foc. -locuintele de suprafata,chiar si bordeiele,alcatuiesc o asezare.Contin si alte elemente:gropi de provizii,gropi menajere pentru gunoi. -locuinte mai complexe: locuiri din ziduri(nu lemn cu lut)- conform acestei tehnici superioare(piatra legata cu pamant,lut,sau pt civilizatii mai evoluate,cu mortar sau piatra seaca),au forma rectangulara,cu ferestre si usi.In perioada clasica au geamuri de sticla,incaperi subterane(pivnite),ziduri ciclopice(cele mai spectaculoase) - blocuri perfect fasonate si asezate,ziduri inalte de 7-8 m,groase de 4-5 m,la culturi vechi(ciclopi)/de ex in Cetatea Micena din Argos,America Precolumbiana. -pentru ziduri se foloseste piatra(la temple si la piramidele egiptene),caramizile de lut ars (procurate din mal) la civilizatiile mesopot. -pentru constructie se foloseste lutul(chirpici) sau lemnul universal utilizat cam in toate civilizatiile(Africa de Nr-Desert) care dadeau asezarile lacustre pe stalpi de lemn pusi pe apa. *Alte categorii de situri arheologice sunt cele cu caracter funerar -incepand din paleolitic si epipaleolitic-din pestera pana la cimitirele din diferite epoci, au evoluat in functie de credintele oamenilor de atunci. -Existau doua rituri: Inhumarea(mai repede) - proprietatile pamantului,cultul fertilitatii si fecunditatii, se face trecerea treptata catre Incineratie, in neolitic si epoca metalelor-de la credinte cosmice ale unor societati razboinice. -ritualurile de inmormantare: mumificarea(Cartea Mortilor),mutilarea,uciderea rituala(la azteci-le smulgeau inima,la daci-sulita). -inventarul funerar: obiecte specifice epocii.Se asigurau necesitatile mortului in viata de dincolohrana.apa,bijuterii.Era de altfel si o expresie a rangului: cei simpli uneori nu aveau inventar,insa nobilimea si faraonii aveau unul bogat Exista obiecte care nu au fost create de om-ecofacte- obiecte create de natura,folosite in situri arheologice,pietre utilizate la vetrele de foc,carbunii de lemn din vetre,semintele,coji de fructe,scoarta de copac,ocrul(mineral rosu-sangeriu) care sunt studiate impreuna cu artefactele.Insa artefactele nu sunt acelasi lucru cu ecofactele.

Particularitatile arheologice si datele suplimentare(prezenta unui anumit tip de artefact sau lipsa unora specifice) constituie un aspect definitoriu al epocii. Incadrarea corecta a unor asezari intr-o cronologie si tipologie corecta se refera la modalitatea in care au fost descoperite acele elemente.O ancheta arheologica poate fi o ancheta criminalistica: se cauta obiecte,distrugerea lor,o groapa,daca obiectele sunt in pozitia in care a fost gasita asezarea(pozitia initiala-in situm si cea secundara - daca a fost miscat obiectul).Pentru datare este esential de stiut daca s-a intamplat ceva care sa miste obiectul, modificari datorate unor cauze obiective(naturale: cutremure,euptii vulcanice:Veziviu,alunecari de teren,actiuni corozive a factorilor chimici din sol,bacterii care actioneaza asupra materiilor organice- se modifica obiectele arheologice) sau subiective(factorul uman e esential cateodata). Arheologia stabileste fazele de existenta ale unui sit,ordonate in timp(de la primul nivel-cand a inceput pana la dezvoltarea acestuia).Aceste date constituie fundamentul arheologic,sunt de o cantitate impresionanta si specifice de la o epoca la alta,tipurile de artefacte evoluand odata cu omenirea. Principalele momente ale arheologiei mondiale si nationale. -Scurta Istorie a ArheologieiPerioada Antichitatii -notiuni,informatii cu caracter pseudoarheologic,cu referire la obiceiurile stramosilor.Autorii antici care au atins aceste elemente: *Homer(sec 9ien prin Poemele Homerice) a atins elemente referitoare la ambarcatiuni,la armament(razboinici troieni cu arme din bronz),la credinte si infatisare. *opera lui Thuucydide(470-401)-referiri la arhitectura epocii,la monumente arheologice. *Herodot- date foarte concrete adesea la obiceiurile populare pe teritoriul nostru despre sciti. *Pausanias(gr sec 2)- "Descrierea Greciei" - calatoriile in Grecia,vizitarea marilor situri de acolo -Izvoarele literare pot cuprinde elemente care pot fi considerate surse arheologice. Evul Mediu -interes major fata de vestigiile antice - intre sec 13-14 avem un fenomen de mare inspiratieRenasterea- care redescopera valorile antichitatii,se ofera o intelegere a spiritului antic,deoarece omul e in centrul tuturor lucrurilor. -vestigii pentru impodobirea caselor unor nobili,fete de biserici,colectionari de opere arheologice,apar primele muzee de arheologie. *Cola Di Rienzo (1310-1354) -un umanist,om de cultura,a scris "Antichitatile Romei"-o descriere a Romei Antice. *Poggio Bracciolini in 1430- o descriere a ruinelor Romei *Lorenzo Ghiberti- un artist de marca: intre 1380 si 1455. A scris "Comentarii cu privire la arta veche" - primele teoretizari ale istoriei artei vechi. *Leonardo da Vinci-fosile -in sec 15 in Centrul Europei si un SE incep sa se descopere la Roma monumente arheologice fundamentale: in 1489 unul din primele morminte etrusce la Tarquinia, in 1493 se descopera Palatul lui Nero - Domus Aurea- care a inceput sa fie restaurat in 2000 in centrul Romei,langa Colosseum.Nero demolase tot pentru a-si face o gradina(cu animale salbatice,in mijloc cu un lac mare in care se regizau bataliile de pe mare),s-a sinucis in 68.Flavius Vespasian a secat lacul,a stricat gradina,nu a daramat Domus Aurea dar a construit pe locul parcului si lacului Colosseumul pentru a oferi poporului roman paine si circ. -in 1471 papa Sixtus al 4lea achizitioneaza Statuia din Bronz din sec 7 dH,Lupa Capitolina -in 1506 papa Iulius al 2lea creaza in cadrul Vaticanului Muzeul Belvedere - cu piesa de rezistenta Apollo,iar Michelangelo termina de pictat Capela Sixtina -Leon al 10lea e supraveghetor al sapaturilor dintr-o zona a forului Roman. -in sec 16 s-au descoperit in ruinele Romei statui celebre: Zeul Apollo Belvedere(Vatican),Laucoon(Vatican),taurul Farnese(din marmura). -catacombele de la Ragoza,vilele lui Hadrian de la Tivoli in afara Romei -scrierile lui Giorgio Vasari-vietile pictorilor si sculptorilor -in sec 16 primele sapaturi pentru a imbogati palatele : in Forul Roman - Alexandru

Farnese - o constructie pe Palatin(Palazzo Farnese)-Primul Muzeu de Antichitati din lume- o colectie de antichitati.

Perioada Renasterii,apoi a Evului Mediu, a constituit un mare pas pentru cunoasterea civilizatiei clasice.In afara de goana dupa monumente(mai ales din Roma) incep si calatorii ale unor invatati in locuri importante pentru istoria civilizatiei:
-Johanes Hellfich in 1565 la Piramida lui Keops -in sec 16 europenii merg la Persepolis. -in prima parte a sec 17 se nasc doua imense colectii de arheologie(monede,inscriptii) din Asia Mica(Halicarnas,Milet,Smirna).Nikos,conte de Pirea- a realizat o colectie imensa -din zona Asiei Mici pana in Franta.Dupa ce moare,multe obiecte sunt trimise la Louvre -Thomas Howard - a concurat in achizitionarea unor achizitii; a facut sapaturi autorizate de papa- obiecte din zona Asiei Mici- Pergam si Efesor.Dupa ce moare,in sec 17, colectia lui se risipeste,e vanduta la British Museum. -pe langa colectiile papilor avem si colectii de tablouri ale regilor - viitoarele piese de la British Museum si Louvre.

Curs Nr.6. -in sec 17 avem mari colectii nobiliare - situri cunoscute din Asia Mica(Pergam,efes,Milet,Halicarnas-orase grecesti)- dupa moartea proprietarilor au intrat in cele doua mari muzee. Epoca Moderna -a continuat cu interes si pt alte genuri:calatoriile,editarea unor carti ilustrate ale unor populatii vechi - de la colectii la vizite pe teren,consemnarea in scris si ilustrarea marilor monumente. -in 1611 John Cartwright identifica pe teren ruinele cetatii Ninive. -in 1616- italianul Pietro della Valla ajunge la Babilon, il identifica folosind Biblia si pe Strabon.El a descoperit primele tablite cu scriere cuneiforma,care nu s-au descifrat inca. -in 1674 Capucinni au desris si au desenat planul orasului Atena.Tot in 1674 un ambasador al regelui Ludovic al 14lea are inspiratia sa-si angajeze un ilustrator si sa-i deseneze templul Atenei cu frizele Partenonului(Grecul Fidias) -in 1668(razboiul crestino-turc) - artileria veneziana a tras o ghiulea la poalele Acropolei spre Partenon(care era depozit turc),iar o treime a sarit in aer. -savantii,oamenii de carte,trec de la situri spre civilizatia egipteana si culturi ciudate: Thomas Dempster(1579-1625)-Intemeietorul Etruscologiei - a prezentat ipoteze asupra acestei civilizatii cu originea micro-asiatica(dupa Herodot). -calugarul german Athanasius Kircher a considerat inrudite limbile copta si egipteana -secolele 17 si 18 aduce noi teorii (de regula fanteziste) dar bazate pe artefacte.Se publica studiul izvoarelor literare. -prima jumatate a secolului al 18lea (secolul are la baza iluminismul - cercetarea ,gandirea umana,libertatea de a gandi) si se ajunge deci la spolierea vestigiilor antice de "misiuni" organizatii de comercianti de antichitati-puteau cumpara aceste monumente pentru imbogatirea muzeelor si colectiilor. -apare cunoasterea civilizatiilor -oraselor disparute: Pompei,Herculanum(la poalele Vezuviului,aproape de Napoli) - in 1710 incep sapaturi in apropiere de orasul Napoli, iar in 1735 inginerul militar elvetian Ch.Weber si spaniolul Almbierre au descoperit orasul Herculanum prin escavatii.In 1749 Almbierre si Weber au descoperit monumentele de la poalele Vezuviului si un complex arhitectonic(frumusetea frescelor de pe pereti si sute de role de papiri: Villa dei Papiri). -Apoi in 1749 apare o lucrare despre Herculanum a italianului Nicolo Venuti. -in 1763 o inscriptie va arata ca "acolo" e Pompeiul(3 m de cenusa vulcanica). In aceasta perioada au fost scoase celebrele monumente "Doritorul lui Poriclet(?)", "Hermes odihninduse","Faunul beat"?, toate duse inca de pe atunci in resedinta lui Carol al3lea in Napoli -acum Muzeul National din Napoli- cuprinde vestigiile de la Pompei. -aparitia celor doua orase(H+P)a adus modificari in conceptia starnita de arta si in modelele artistice. -germanul J.J.Winchelman (1717-1768)- bibliotecar la Biblioteca din Dresda-, in 1763 la Roma - Intendentul Antichitatilor - cunoaste greaca si latina,are Muzeul si Biblioteca Vaticanului la dispozitie - a scris "Istoria Artei Antice"(Introducere in Arheologie).A pus la baza studierii istoriei artei studiul comparativ al artelor ca si stiinta estetica : "Despre sentimentul frumosului in arta". A facut si cercetari "H+P" -in secolul 18 poemele homerice puneau intrebare "A existat sau nu Troia?" - francezul Gaeffier a mers in Asia Mica si nu a gasit Troia. -Tot in sec 18 s-a nascut arheologia etrusca prin Thomas Demster, lansandu-si parerile si punand bazele etruscologiei. -savantii italieni Battista Passeri,Mario Guamacci(infiinteaza Muzeul Voltera,face si sapaturi din 1728),francezul N.Freret au dat Teoria Originii Italiene a Poporului Etrusc. S-a infiintat si Academia de Studii Etrusce. -se efectueaza multe calatorii - largirea orizontului. -englezul Richard Pecoche in 1740 face calatorii de documentare: in Egipt,Siria,Palestina si

compune o Lucrare Ilustrata a Siturilor Vizitate. -germanul Carsten Niebuhr (1733-1815) - geograf de meserie (Egipt-1762),Orientul Mijlociu,Persepolis-de unde aduce 12 tablite cuneiforme pe care germanul Grotefend le descifreaza. -se fac cercetari filologice si traduceri - de ex civilizatia veche indiana. Se traduce Avesta din sanscrita - Epopeea Mahaharet)de catre englezul Wilkins,Legile lui Nami de W.Jones. -danezul G.Zoega (1755-1809) - a studiat limba Copta( in paralel cu hieroglifica) si a observat ca exista in textele hieroglifice nedescifrate un semn in care se afla semne (ca un stadion alungit) si il numeste "cartus". -Jean Francois Champollion pune bazele egiptologiei- a dat cheia descifrarii hieroglifelor pe 14 septembrie 1822 - cu ajutorul Stelei de la Rosette(fortificatie franceza in Egipt, expediatia lui Napoleon Bonaparte) in greaca,hieroglifica si demotica - aceste cartuse contineau numele unor faraoni. -in sec 19 apar noi contributii la conceptia de arheologie.Atunci nu era inca folosit termenul de "arheologie", ci mai ales cel de "anticar"/"anticariat" - persoana si ocupatie care se ocupa in general de studiul antichitatii.E o perioada in care, datorita acestor inclinatii fata de antichitati in spatiul grec clasic au aparut lucruri care au schimbat istoria arheologiei. -la inceputul secolului 19 un consul francez de pe langa Poarta a luat cateva metope(?) de la Parthenon si le-a oferit Muzeului Louvre. -in 1811 s-a descoperit Templul Doric din sec 13 din I-le Egina - Templul zeitei Afara(?),monumentele au fost transportate in Munchen (colectia exista si azi) - principele Ludovic de Bavaria si-a alcatuit din ea o Gliptoteca(pietre si sculpturi) -in 1815 s-a descoperit Templul lui Apollo din Figalia - are aceeasi constructori ca la Parthenon(Ictinos). Cele mai importante sculpturi descoperite de catre Charles Cocherell sunt astazi la British Museum. -Thomas Bruce of Elgina - elginizare- diplomat in 1816 , ia de pe Acropola Ateniana o parte importanta din frizele Partenonului (marmorele elghin) si le duce la British Museum. -dupa 1830, dupa ce Grecia ramane isi obtine independenta in urma luptei cu otomanii, primul rege al Greciei(german),Otto I Pune o Lege de Protectie a Monumentelor: Scoaterea din Greciain Muzee Grecesti si studierea lor acolo. -secolele 18-19 sunt pline de descoperiri celebre si de aparitia unor institutii de arheologie de specialitate. -in 1821 un taran grec descopera Statuia lui Venus din Milo(Louvre) in I-le Melas din M.Egee. -in 1876 la Atena apare Scoala Franceza - specialisti,cercetatori,biblioteca, la Roma - Institutul Arheologic German. -continua companiile de cercetare pe teren,sapaturi,descoperiri de situri importante: in 1812 elvetianul L.Burchard - in Persia (Iordania de azi), francezul Ch.Fexier cerceteaza si deseneaza monumente ale civilizatiei hitite(din Anatolia- Turcia de azi) -in 1840 in zona Mesopotamiei - francezii Botta si Place - descopera Ninive si Khorsabad, iar englezul Layard face cercetari in Babilon. -in 1850-1860 francezii,la cererea si finantarea lui Napoleon al 3lea fac cercetari la Fortificatia lui Cezar din Galia de la Alesia - se confirma ca izvoarele literare sunt si adevarate- dupa descrierea lui Cezar din "De Bello Gallico" -in 1870 Heinrich Schliemann(un om de afaceri foarte bogat,care cunostea 12 limbi)merge in Turcia,in apropiere de Dardanele,in Hisarlak si gaseste noua orase antice suprapuse,descopera Troia gresind localizarea exacta.Era casatorit cu o grecoaica,Elena(iubitor al grecilor), a luat tezaurul troian si l-a dus in Grecia.Troia e un sit stratigrafic,cu suprapunerea de localitati de la primul la orasul Ilion.Face sapaturi ulterioare si la Micene si Tirint.Moare in 1890 de congestie cerebrala in Neapole si e ingropat in Grecia. Vestigiile ceramice troiene au fost duse intr-un muzeu german care a fost distrus ulterior de bombardamentul din 1845?. Astazi se gasesc in Turcia la Muzeul National de Arheologie din Istambul. -urmeaza internationalizarea siturilor:nemtii isi negociaza cercetarile sitului de la Olimpia,francezii de la Delfi(sapa de peste 150 de ani),austriecii - Efesul(mai mult de 150),americanii - Corint,in forul de la Atena, japonezii,suedezii si italienii in Creta,spaniolii in Turcia.Rep.Dem.Germana isi deschide santiere in Bulgaria la Oesius,polonezii din 1960 in Egipt.Statele Unite prin marile corporatii si universitati sponsorizeaza cercetari in spatiul

Mediteranean (de ex in Turcia Filip Morris e finantator pe un sit grecesc). -La incep sec 20 initiaza sapaturile de la Agnasos(Creta), iar Arthur Evans descopera civilizatia cretano-miceniana: Palatul lui Minos din Creta. -sapaturile in Troia sunt continuate de catre elevul sau,W.Dorphelet,care rectifica cronologia Troiana,in 7A. -intre 1922 si 1923 Howard Carter,sponsorizat de englezul Lord Carnavon,descopera mormantul lui Tutankamon - un mormant hipogeu din Valea Regilor de langa Teba.Prin raze X se face inventarierea monumentelor -azi la Muzeul din Cairo. Curs Nr.7 Scoala Nationala de Arheologie - Etape si Dezvoltare -pt perioada medievala-umanistii din Ardeal dar si din provinciile romane extracarpatice fac referiri la antichitatile de pe meleaguri. -Joanes Mezertius si Stephanus Zamosius(credinta legata de Mihai Viteazul) fac referiri la descoperirile antice. -pt Moldova si T.R., in scrierile unor cronicari se fac referiri la desc antice: Miron Costin - o inscriptie din situl roman de la Barbosi(in S Moldovei),facuta de ramleni din Tara Dacilor, D.Cantemir in "Descriptio Moldaviae" despre valuri de pamant, Stolnicul Cantacuzino despre ruinele antice din Oltenia. -in Transilvania secolului 18 - Ferdinand Marsigli face cercetari pe teren - mine romane din Banat si Oltenia, descrierea primului plan de la Drobeta -In Sibiu,baronul Samuel Brukenthal alcatuieste colectii -Joseph Kening - colectii de inscriptii romane descoperire in sec 19 in Transilvania - mai ales despre sasi -M.J.Achnar,Carl Goos si Carol Toma fac cercetari la castelul de la Ilisua si Gabriel Teglay la castelul de la Potaissa. -infiintarea la Bucuresti inainte de Unirea Principatelor a Muzeului National - ca idee si ca institutie a reprezentat un factor de educatie si cunoastere a trecutului pt intelegerea viitprului. *Mihalache Ghica(1792-1850)-ministru de interne,in 1834 infiinteaza un Muzeu National(prin donatii,inclusiv a lui Nicolae Marras(1788-1868) se va dezvolta -> printr-un decret domnesc al lui Cuza de la 25 noi 1864 se va transforma in Muzeul National de Antichitati), lacas de cultura cu piese arheologice,functionand pe langa Colegiul Sf.Sara in centrul Bucurestiului,unde va fi adapostit in 1838 Tezaurul de la Pietroasa. -in 1842 editeaza un corpus(o colectie) de inscriptii greci si latine din Principatele Romane - ideea lui a fost infiintarea unui astfel de muzeu.In inventarul donatiei pt muzeu au fost monede,sculpturi de piatra.Inainte de decretul lui Cuza, in 1839, in timpul domniilor regulamentare se promulga o prima masura legislativa de protectie a patrimoniului cultural. (In Grecia-protectia artefactelor). Decretul din 1839 spunea: 1. nimeni sa nu aiba voie a-si insusi vreun obiect de antichitate. 2. nimeni sa nu fie volnic a scormoni in oamant pt a scoate obiecte de antichitate pt ca strica si intuneca sirul sapaturilor din acel loc. -in 1837 - Tezaurul de la Pietroasa, in 1838 : 13 piese in patrimoniul muzeului - aur pur de 22-24 de carate. -in 1846 Muzeul National - cresterea colectiilor pana la Cuza ( mai ales monede). *Nicolae Marros(grec de origine) -in 22 ian 1862 doneaza Muzeului National colectia lui de monede,medalii,statui,basoreliefuri,inscriptii in gr si lat - omagiu adus natiunii romane.A contribuit la instruirea tineretului romanesc. -dupa 1848 (Cezar Bolliac)- Scoala Nationala de Arheologie isi cristalizeaza optiunile pt cercetari fundamentale bazate pe izvoare si desc arheologice.Unul din exponentii dupa pasoptisti: * Al.Odobescu(1834-1895) - la Liceul Sf.Sara,apoi la Paris,studiul preistoriei la un Congres International din Copenhaga de preistorie din 1869 - "Natiuni preistorice din Romania" si expune conceptia despre periodizarea Romaniei - prima perioada-preistoria.In 1874 ofera intro alta conferinta prima periodizare a Romaniei: 1.preistorica(ivirea fiintei romanesti la poalele Carpatilor - daci La Tene). 2. Romana - stapanirea romana in Dacia. 3.barbara - dupa parasirea Daciei(formarea statelor feudale in sec 12), 4.nationala - din sec 12 pana in prezent. In 1871 a

alcatuit Chestionarul Arheologic pe baza unor date adunate din descoperiri. -primul repertoriu arheologic de la noi - Descoperirea de la Pietroasa(s-a studiat toata viata tezaurului). In 1866 : "Tezaurul de la Pietroasa.Istorie si descriere.", Paris in 3 volume - un studiu asupra orfevreriei. O confuzie realizata in datarea tezaurului(sec 4 in loc de sec 5) si atacul ostrogotilor, nu al vizigotilor. -arheolog de cainet,predecesorul,intitiatorul predarii arheologiei in invatamantul superior romanesc. In 1874 preda la UB cursuri libere si gratuite.In 1877 e Titular de Catedra de Arheologie la UB - "Istoria Arheologiei", istorie a culturii popoarelor. *Gheorghe Tocilescu,elev al lui Odobescu - primul arheolog modern - cu mijloace stiintifice,pe teren. -in 1880 - "Dacia inainte de romani" - lucrarea sa de doctorat publicata la Praga,premiata de Academia Romana. La 31 de ani e Membru Corespondent al Academiei si profesor Universitar .In 1881 conduce Muzeul National de Antichitati din Bucuresti,il reorganizeaza pe principii moderne,angajand tineri,largind colectii,utiland biblioteca,preocupandu-se de protectia si protejarea antichitatilor.Cu Tocilescu au colaborat:Orest Tratali,un profesor de la Univ.din Iasi, de la Cluj, D.M.Teodorescu, cu Pamfil Polonic, topograful care i-a facut toate manareturile? -Tocilescu avea predilectii catre preistorie: Santiere in 1890 la Troesmis,la Adamclisi(Tropeum Traiani), in 1891 la Castrul Drejma de Jos, in 1893 la Slaveni, la Castrul Raceri in Oltenia si Bivolari Buc in 1897, intre 1896 si 1897 la Drobeta - castru si Podul lui Traian, in 1901 in Callatis. -printre primii care utilizeaza topografia sapaturilor sale,publicand harti -in 1893 alcatuieste promulgarea Legii pt Conservarea si Restaurarea Monumentelor publice: a limita,interzice scopurile abuzive:calomnie -primele rezervatii arheologice din Romania: Adamclisi Romula, Sucidava, Drobeta. -intre 1881 si 1909 directorul Muzeului de Antichitati,care devine Institutul de cercetari Arheologice. -principala sa opera: "Monografia monumentului de la Adamclisi (T.Traiani)",Viena,1895,in care reconstituieste monumentul triumfal. Dupa moartea sa,Muzeul Nat De Arheologie a fost condus de catre filologul german George Murnu,profesor univ. din Iasi,care continua sapaturile lui Tocilescu pe Adamclisi si infiinteaza in 1910 un Muzeu de Sit la Tropeum Traiani. *Neolitic-Cucuteni - dezvoltat -situl eponim in zona Iasului - doi profesori de gimnaziu sapa intre 1885 si 1895, N.Beldiceanusi Grigore Butineanu,care prezinta situl in 1889 la un Corpus de Preistorie la Paris. -inainte de primul R.M.,Hubert Schmitt publica despre Cucuteni,stabileste si periodizarea acestei culturi. In Transilvania in 1817 se constituie Muzeul Brukental Sibiu, in 1859 - Erdely Muzeum Muzeul Ardealului. -reviste de arheologie au aparut la Cluj - Revista Erdely Muzeum intre 1874si 1947,revista bilingva intre 1910-1919 - Dolgozatok-Travaux. * Carol Torma? -intre 1829 si 1897 - sapaturi la Ilisna

Pentru sec 20 majoritatea celor care fac sapaturi sunt unguri, mari arheologi:
Fr.Laszlo,sapaturi de la Cucuteni-Trifolie, Istvan Kovacz la Santana de Mures,Martin Rosko - directorul Muzeului Ardelean - a cercetat paleoliticul si alte culturi,in 1942 - repertoriu arheologic- cercetari din Transilvania, Iuliu Martian - publica in 1920, un repertoriu arheologic pt Ardeal la Bistrita. Nasterea scolii nationale de arheologie prin Vasile Parvan (1910-1927) (1882-1927) : conduce M.N.A.,opera "Dacia inainte de romani" -elev al lui Tocilescu,in 1909,a studiat la Bucuresti si la Berlin, isi da doctoratul in "Nationalitatea negustorilor in Imp.Roman", in 1910 isi incepe cariera ca director al MNA,inlocuindu-l pe Gr.Murnu.E profesor la catedra de istorie veche si epigrafie. In 1911 e Membru Coresondent al Academiei, in 1913 e Membru Corespondent al Institutului Arheologic German. Intre 1921 si 1927 devine secretar al Academiei Romane,intre timp e profesor suplinitor la Sorbona,Paris. -in domeniul arheologiei face cercetari,sapaturi in Dobrogea,prima sapatura in castrul de la Vemetrum? in 1911, in 1914 la Histria,intre 1915-1916 la Tomis si Callatis. Dupa I RM coordoneaza sapaturile de la Histria. -Sapaturi interbelice:civilizatia daco-getilor:principala activitate. In 1926 - lucrarea fundamentala "Getica. O protoistorie a Daciei." (a exagerat rolul celtilor)

-infiintarea unor scoli institutionale, a infiintat Academia di Romania in Roma - Scoala Romana din Roma. A murit in 1927.Nu a fost infiintat un Institut de arheologie. In 1918 Ferdinand I a dat un decret regal - Universitatea Daciei Superioare la UBB si din 1919 Parvan a predat aici. Alte sapaturi: -in 1924 sapaturi Ioan Andriesescu Priscu Praescu, Radu Vulpe la Poiana. -pt arheologia dacica transilvaneana,profesorul D.M.Teodorescu la Costesti,Gradistea Muncelului -sapaturi neolitice:Vladimir Dumitrescu la Gumelnita,Vasile Cristescu la Boian si Vadastra -pt ep Bronzului (asezari eponime): Ioan Nestor la Sarata Monteoru si la Glina

Curs Nr 7. Civilizatia. Cronologia,localizarea si forma de manifestare. Civilizatiile marilor fluvii si datarea lor : *Civilizatia Indusului(India si Pakistan) pe Indus si Gange *Civilizatia Sumeriana (In Zona Mesopotamiei) pe Tigru si Eufrat *Civilizatia Egipteana pe Nil *Civilizatia din China Civilizatia reprezinta un stadiu de cultura care se exprima in mod obligatoriu prin: scris, arhitectura,societate,stabilitate.

Toate au din punct de vedere al scalei arheologice(cronologie si forma) etape bine determinate de dezvoltare: stiinta istorica ne spune ca o civilizatie are o etapa de
formare, una de manifestare si una de apogeu care duce la decadenta.Cele 3 etape sunt urmari ale unei dezvoltari progresive. 1.Etapa de formare -in neolitic,cand apar fenomene caracteristice:dezvoltarea agriculturii,trecerea la sedentarism,cultivarea plantelor fundamentale pt hrana,domesticirea animalelor(ovicaprine,vite).Dpdv ideologic datorita dezvoltarii agric se dezv cultul fertilitatii.

2.Etapa de inflorire
-mai ales in Mesopotamia,dar si in Egipt,unele din principalele fenomene sunt:irigatiile din agricultura. -sub aspectul vietii economice mestesugurile se specializeaza si se inventeaza in Sumer roata olarului. -metalurgia unor metale - a Cuprului(in Mesopotamia).Ei inventeaza si panza -apar primele sisteme de scriere pt Mesopotamia si Egipt : scrierea protoliterara(prin forme) si apoi cea cuneiforma si hieroglifica. -aceasta dezvoltare duce la aparitia unor post produse,se fac acumulari de bunuri-bogatii si apare stratificarea societatii,aristocratia,regalitatea,o casta a preotilor.Toate duc la aparitia razboaielor intre triburi ce sugereaza expansiunea unor state asupra altora. 3.Etapa de Apogeu - Dinastica -e format statul dinastic - din eredire,clasele privilegiate controleaza bunurile,le tezaurizeaza in favoarea lor,le transforma in privilegii si isi subordoneaza membrii de rand ai societatii(un exemplu tipic e constructia de piramide,de zigurate). -etapa are in prim plan aristocratia care-si construieste palate,acumuleaza produse de lux din metal pretios,care duc la razboaie de cucerire, ce duc la aparitia Imperiilor. -apare metalurgia Bronzului,iar in Mesopotamia scrierea cuneiforma(o limba internationala). -se inscriu in aceasta matrice si alte civilizatii nascute mai tarziu:Grecia,Africa Neagra,America Precolumbiana,civilizatii care nu s-au nascut de-a lungul marilor fluvii,ci in munti, sau Civilizatia Oceaniei care e una a marii.Din acest punct de vedere vorbim de c uvilizatii in sens larg. Civilizatia Mesopotamiana Epoca de inflorire a Civilizatiei Mesopotamiene: -exista temeiuri pt a considera aceasta civilizatie drept una care a inventat marile binefaceri. In Sudul Mesopotamiei - in Sumer si Akkad apar stiintele, scrisul,constructiile,arta. -Mesopotamia a pus bazele unor aspecte ale civilizatiei inaintea Egiptului. "Istoria incepe la Sumer" - 1951 - Samuel Noah Kramer - se demonstreaza ca aici au aparut fenomene ce au determinat caracterele civilizatiei Mesopotamiene inaintea Egiptului. a) O perioada Veche: UBAID: 4500-3500 : -se face trecerea spre faza de inflorire, se dezv Golful Persic Eridu,Uruk,Ur,Lagash,Larsa,situri ce isi trag seva din dezv sistemului de irigatii (o inventie bazata pe calcule astronomice precise - se previne perioada de revarsare - irigatiile sunt o stiinta prin care mesopotamienii isi obtin bunastarea) -se dezv o ceramica pictata de foarte buna calitate,caracteristica si in zone vecine: Bahrain,Catavih,Arabia Saudita.Dezvoltarea ceramicii pe o arie vasta e o posibilitate de

cronologie. -urbanizarea: asezari urbane prin caramizi uscate la soare(din nororiul fluviilor amestecate cu paie) -asezari tell-uri: unul din cele mai importante e de la Shamra - sapat de Claude Schaeffer(In Siria de azi) - cu 30 de succesiuni. -tipuri de constructie: Zigurratul - care e si un templu,construit de casa preoteasca,e si o baza de stocare a produselor. b) URUK - WARKA: 3500-2900 -se constituie intr-o perioada in care mestesugurile se specializeaza, se dezv metalurgia Cu pt confectionarea obiectelor si podoabelor -la 3200 purtatorii culturii inventeza Roata Olarului -agricultura e bazata exclusiv pe irigatii -se dezvolta arhitectura templelor - se utilizeaza si piatra sculptata- apare arhitectura auxiliara elemente estetice in decorarea constructiilor: Ziguratul de la SWarka are temple construite din caramizi pe fundatii de piatra -ziguratele sunt si observatoare astronomice si matematice. -apar asezari umane cu un numar tot mai mare de locuitori:Jemdet Nasr( a dat nastere unui sistem de scriere protoliterara pe care o intalnim si in Romania printr-o influenta culturala legatura cu tablitele de la Tartaria). -scrierea apare pe la 3200 - principala caracteristica a unei civilizatii -se dezv un artefact : Sigiliul: un tambur de forma cilindrica incizat,care prin rulare pe o suprafata moale,transfera semnele.Sunt dovezi ale claselor preotesti.Sunt cele mai caracteristice artefacte ale perioadei Uruk-Warka. -In frunte se afla Teocratia, o dezvoltare organistica, o dezvoltare pe distante mari, proprietatea e comunitara. c) Perioada Dinastica Timpurie : 2900-2500 -nu exista modificari structurale, reprezinta inceputul Dinastiei Ereditare (trecerea de la teocratie la regalitate - se manifesta prin lux,morminte regale,vase de metal pretios,palate). -se dezv metalurgia Bronzului - aspect esential. Sumerienii au invatat ca aliajul dintre Cu si Arseniu,Antimoniu si Cositor duce la Bronz.Cositorul era adus prin cai comerciale.Construirea cuptoarelor (Br se topeste la 1100 de grade). -orase mari,orase stat,dominate de temple si zigurate,cu populatii de pana la 100.000 de oameni. 15-20 de orase de henul acesta dominau teritoriile inconjuratoare. -Sumerienii aveau: scris,legislatie,agricultura,filosofi,etica,notiuni de istorie. -in 2370 Sumerul isi inceteaza existenta cand e invins de Akkad. Perioada Akkadiana - Un Imperiu de cuprinde S si N Mesopotamiei. Mesopotamienii au contribuit la dezvoltarea celorlalte civilizatii prin: -agricultura(irigatii), -dezvoltarea civilizatiei sumero-akkadiene in Ep Bronzului - metoda cerii pierdute(cea mai confectionata metoda pt turnat Bronz -obiecte cu goluri interioare). Dupa anul 3000 sub influenta hitita sunt confectionate si obiecte din fier. -schimburi comerciale cu Asia Mica,Siria,Afganistan. Pe la 3200-3000 sumerienii au inventat roata,apoi scrierea,calendarul,matematica,sculptura in 3 dimensiuni. -ei sunt inventatorii constructiilor de nave( din cedru din Liban - Orientul Apropiat) si ai panzei dreptunghiulare, ai berii, cantau la harpa,sunt inventatorii carului. -un sistem religios politeist dezvoltat,cu panteon specific Sunt inventatorii primei civilizatii umane in sensul propriu-zis al cuvantului,cu rol major in dezvoltarea altor civilizatii de pe glob. Civilizatia Egiptului -asezarea nu difera foarte tare ca fenomen de Mesopotamia,insa 97% Egiptul e desert. -imagiena Egiptului prin prisma vietii faraonilor -faza de formare in neolitic,perioada dinastica corespunde perioadei din Mesopotamia. O perioada de inflorire: -pe la 4000 avem culturile preistorice: Amrata,Badara,Naquadam.

-sunt culturi cu habitat rural:pescuit,agricultura,cresterea animalelor -Flinders Petrie a demonstrat pe baza ceramicii neolitice ca aceste pop(Naquadam) sunt stramosii directi ai primei dinastii. Prima Dinastie: morminte regale de mari dimensiuni,scrierea,artefacte regale din Bronz si Fildes. O alta teorie e ca influentele sumeriene stau la baza dezvoltarii primei dinastii.Influentele mesopotamiene asupra nasterii civilizatiei egiptene sunt: sigiliile,folosirea caramizilor din lut,sistemele de scriere(ca idee). a)Perioada Timpurie (Arhaica) : Dinastiile I si II: 3200-2700 -distrugeri la mormintele regale de la Saqqarah(apartin perioadei de inflorire) b)Regatul Vechi: III-IV :2700-2160 -la inceputul regatului vechi faraonul e conducatorul suprem,reprezentantul lui Ra pe Pamant -e epoca de constructie a marilor piramide(si o expresie a exacerbarii conceptiei despre moarte a egiptenilor si mai ales a faraonilor,o expresie a puterii statalitatii,a dorintei de a-si conserva trupul dupa moarte pt a se putea reincarna). Dinastiile acopera 3000 de ani si sunt 33 la numar. Inflorirea civilizatiei egiptene e pregnanta in Orientul Mijlociu,comertul e cunoscut,au legaturi cu hititii. Scoala Egipteana de Egiptologie: Muzeul de la Cairo: Sef: Hanas(primul care intra in orice fel de piramida).Printre marile scoli de Egiptlogie Moderna: Scoala Poloneza(Sapaturile de la Tell-elAmarna). Civilizatia egipteana sta alaturi de cea mesopotamiana la baza dezvoltarii si a caracterizarii civilizatiilor din zona Deltei Nilului, a Pan.Sinai,care au dus la dezvoltarea altor civilizatii.

Curs Nr. 8 Civilizatia Vaii Indusului -sapaturile americane din perioada interbelica au aratat ca e vb de o civilizatie surprinzatoare Lucrarea lui Mortimer Willer : "Civilization of Indus Valley and beyond" -cele mai imp orase sunt Mohenjo Daro si Harappa, apoi Amri,Chanhu Daro. Alcatuiesc o civilizatie ce infloreste la 2500. -Harappa da numele civilizatiei. -o etapa de formare in neolitic,cu infulente sumeriene. -schema cu 3 trepte e mai dificila deoarece nu cunoastem prima treapta(originea) din lipsa informatiilor scrise (nedescifrate) - o scriere literara cu semne -un stadiu de urbanizare evident,orasele trasate dupa o planimetrie evidenta.Mohenjo Daro si Harappa sunt construite dupa o planimetrie extrem de regulata,cu strazi intretaiate in 90 de grade si blocuri de locuinta. -Asemanari cu sumerienii: sigilii,arhitectura cu caramizi din noroi,vehicule cu roti,statuete dimensionale,turnarea bronzului. MD si Harappa sunt clar delimitate intr-o zona de locuit si una cultica,o retea stradala ce beneficiaza de tomberoane,canale de scurgere,bai in unele case. -trasaturile civilizatiei sunt raspandite pe o arie imensa: 70 de situri de la N la S in peste 1500 de km intr-o suprafata de aprox 800.000 km patrati - cea mai marga civilizatie din lume. Suprafata are situri rarefiate. -Dpdv al agriculturii:culturi de grau si orez,curmale,pepeni,bumbac,mazare. Animale:vite,cai,magari,camile. -mestesuguri:ceramica,obiecte din Cu si Bronz,vase din Cu,Bronz copiate dupa forme ceramice. -o dezv economica cu expansiune comerciala: ceramica,sigilii,margele(gasite in Mesopotamia),o constanta pe o zona de tip intinsa. -dispare neasteptat pe la 1900.Mai multe cauze:inundatii grave pe Indus si Gange,atacuri din parte arienilor. Civilizatia Chinei Antice -neoliticul corespunde perioadei de formare. Dinastia Shang (1532-1027) e urmata de perioada Zhon/Chon(1027-256) cu mentiunea ca perioada Shang e Epoca Bronzului si e deja o dinastie din perioada de inflorire. Dinastia Shang: -e o perioada marcata de urbanism,scris,metalurgia Bronzului,fenomene spirituale violente(sacrificii umane) -siturile: asezari urbanizate. Cel mai notoriu de acum e Anyang,condus de o elita economica avand un rege. -bogatii,vase din bronz,sclavi,care de lupta,morminte fastuoase -economia e agrara,cultivandu-se grau,rez,mei,arahide,castane comestibile,susan,pepeni,vite,cai,oi,porci,caini,viermi de matase. -scrierea: ideograme,semne pe care le inscriptionau pe os si carapace de broasca testoasa,incizate,utilizate mai ales in preziceri si oracole,texte scurte cu Da si Nu. -Anyang: cel mai spectaculor e Complexul Funerar : sacrificii umane la moartea regelui. El era bagat intr-un cosciug in camera funerara,cu tot cu tezaur(un rege cunoscut:Wukuan +alti 24),ccu servitori inmormantati,obiecte din bronz,jad,os.Mormantul lui avea doua ramuri de acces(statui cu caini),sacrificati 8 cai,6 care de lupta(doi conducatori de cai),maimute,caprioare.Plus 17 morminte auxiliare:160 de schelete decapitate - in totalitate 250 de schelete. -artefacte specificle:din bronz - reflecta maiestria marilor chinezi. Perioada Chon: -caracteristica Epocii Fierului -prin cucerire,razboaie -agricultura intensa:razboaie -mestesuguri dezv -in sec 6 apare o filozofie a lui Confucius ce si-a pus amprenta -mormintele regilor ; -caracteristice razboinicilor: care cu 4 cai perfectionate(conducatori sacrificati),un artefact specific:pumnalul "ko"

Civilizatia chineza a avut o dezv liniara in timp care si-a conservat elementele specifice pana in zilele noastre:hrana,scrisul(cu per Shang),succesiunea Dinastiilor(ultimul e Imp Pu Y)

Efectele civilizatiei ca fenomen


Dezvoltarea pe etape incadrabile corect in timp: -efecte in planul habitatelor,concentrarea populatiilor -> o dezv economica,pe vaile marilor fluvii,productia economica oin per de inflorire prin obtinerea unor surplusuri importante de hrana ce au dus la razboaie e cucerire si la crearea marilor Imperii. Surplusul e o cauza a dezzoltarii urbanistice. Unde nu avem etapa de formare avem influente dintr-o zona mai dezvoltata. Civilizatia Europeana. Situatia in Europa Centrala,De Vest si Nordica Spre deosebire de Orientul Mijlociu,Indepartat si Egipt,dezvoltarea europeana a fost una lenta,cu conditii locale si culturi ale apocii pietrei pe zone mici, dar cu o explozie in Ep Bronzului si Ep Fierului(civiliz.celtica). Dpdv al dezv economice: comertul pe zone intinse pe directia NS,initial bazate pe artefacte din piatra,aur,sclavi,sare(uneori mai scumpa decat aurul),arme si obiecte din bronz,lichide-vin,o rasina naturala-chihlimbar(ambra) si care a asigurat o circulatie a bunurilor pana la sf Em. Preistoria Europei Vestice se manifesta printr-o traditie foarte indelungata in domeniul funerar,al religiilor-morminte colective - megalitismul ca principala trasatura.De aici vorbim de civilizatii megalitice(StoneHenge si Avebury).Constructiile sunt intalnite pe zone intinse din Franta,Spania,Anglia,Sardinia,Corsica,Sudul Italiei,legate de manifestari religioase.E vorba de blocuri imense de piatra cioplita sub forma unpr aliniamente pe distante de zeci de km. In Sudul Europei iau fiinta civilizatiile cretano-miceniana,etrusca,greaca,romana. Economia la inceput e din vanatoare si cules,apoi agricultura:grau,orz,apoi inlocuite cu secara si ovaz,in,mere.Agricultura nu era intensa,se baza pe o tehnica primitiva:defrisari,alternanta culturilor. Cainele e si aici,caii,cornutele,ovicaprinele,porcii,In Pen Scandinava,In N se cresteau oi si capre. Habitatul preistoriei Europei Vestice si de Nord: asezari cu caracter rural,case de suprafata,siturile au o desnitate de 3-400 de locuitori.Aceste comunitati au inventat rasnita manuala,moara rotativa. Intre diferitele triburi s-a practicat un comert pe produse specifice zonelor,intre Sudul si Nordul Europei cu un plus pt zona Mediteraneana.Inspre Mediterana:cositor,Cu,aur,sclavi,piei,chihlimbar;obiecte miceniene:sabiile lungi din sec 1512,elemente de decor miceniene. Caracterul barbar al civilizatiilor europene: au fost la periferia marilor civilizatii,izolate de cele clasice.Dupa sec 7 ante contactele cu civilizatiile clasice din zona Sudului se intensifica,vinul devine unul din el principale ale comertului,transportat in amfore. Transportul: -roata, a fost inventata in Mesopotamia aprox in 3000 ante, in Europa ajunge pe la 2500 snte, adaptata la vehicule cu 2 sau 4 roti- se generalizeaza transportul cu caruta.Dupa anul 500 ante se generalizeaza carul de lupta cu 2 roti in lumea celtica. Aspectul religios al cultuii megalitice.Caracterul religios in Vestul Europei. -cele mai vechi religii:toltemice,samanice,a fertilitatii,solare -arheologii considera ca pe la 4300 pot fi identificate monumente funerare din lina de pietre(aliniamente) intr-o localitate din Anglia de azi : Long Barrow,din blocuri de sute de kg, care au un rol funerar legat de cultul mortilor.E vb de o civilizatie megalitica, -cultul megalitilor -inchinarea in fata bolovanilor - e putin cunoscut. -Avem 3 categorii:1. cele mai simple - blocuri din stanca-linii pe zeci de km: Pen Britagne de la Camac? (1099 de blocuri-11 siruri || ) 2.menhiri: blocuri imense singulare ca pentru un altar 3.trilithon - aliniamente circulare de combinatii intre menhiri si trilithoni din care => un templu megalitic: Stonehenge -o statistica ne arata ca in Franta avem peste 5000 de monumente megalitice,in Danemarca

3500,in Anglia 2000. -spectul cultic al megalitilor: teoreticianul englez Gordon Childe, in "Preistoria societatii europene" prin 1958 a emis parerea ca aceste multe structuri megalitice au fost transmise de la un grup la altul prin misionari. -in Franta se disting morminte de sefi,oameni obisnuiti. -avem doua tipuri de morminte: a) o incapere circulara compartimentata la care se ajunge printrun coridor. b) morminte galerie- un fel de puturi- cu camera funerara alungita -unele camere funerare sunt decorate,unele au imagiena zeitei fecunditatii. Stonehenge - in SE Angliei, e una din cele mai mari structuri -probleme legate de trasnport- e dusa 24 de km pe sanii de lemn, pe rotile; se ridica unele gropi deoarece capatulul megalitului e ridicat. -Fazele de constructie: a) pe la 2500(C14) - un sant ext rotund+ 56 de gropi circulare, 2 stalpi menhiri b) la 2350- 82 de blocuri de piatra de culoare albastruie,puse in centru pe doua siruri semicirculare. c) 2000-1900 - cercul megalitului interior cu cei 5 trilithoni, spre ext doua gropi circulare cu un stalp in mijloc. -cercul mare avea 32 de m in diametru, din blocuri de 30 de tone,este si un stalp de 7 am de 50 de tone. -in per mezolitica si apoi in neolitic Semnificatia monumentului (pt per preromana): s-a dezvoltat o religie druidica - preoti celti druizi- ceremoniile marcau solstitiul de vara,poate si un cult al copacului. -in 1965 Gerald Hawkins a zis despre faza c) ca a fost o constructie astronomica,aliniamentele indicand precis pozitia soarelui,planetelor si stelelor.A stabilit ca ear un observator astronomic,dadea pozitiile soarelui, a lunei. -altii au sesizat utilizarea de catre unele popoare primitive in cadrul raporturilor dintre dimensiunile pietrelor diametrului cercului exterior,utilizarea yard-ului megalitic,care ar fi si o unitate de masura echivalenta cu aprox 90 cm; e comparat cu un compas imens - posibil ca persoanele care l-au construit sa fi avut o gandire geometrica. -posibilitatea unui cult funerar al unui sef al triburilor din zona, mai tarziu in perioada romani-celtidruizi ca procesiuni si invocatii. -Concluzie: in aceeasi perioada a mil 3,Europa are o componenta speciala, o uniatea in raspandirea acelorlalti culte, apoi trecerea de la cultul fertilitatii la cel solar. Prelucrarea metalelor -cele mai vechi obiecte din Cu in 2500 de la Virica,proliferand aparitia cuprului in lumea egeeana: topoare,discuri,margele din spirala de Cupru.Dinspre SE spre N Europei. -creata si dezvoltata in SE,apoi in partea de V a Europei,atribuita anumitor culturi, metalurgia amforelor globulate,a ceramicii snurate. Exista populatii indo-europene -aceeasi perioada a epocii Cu inlocuieste in Europa de Est - de cultura ep Broznului : in Bulgaria,Romania.Incepe epoca bronzului in aceeasi parte a Europei,dar timida: se continua Cu +piatra. *Cronologia: -Ep Bronzului: in Europa: - in variante regionale- culturi pe zone mai vaste.In zona central Europeana Paul Reinecke face referire la culturi specifice pt Bronz si Fier: Bronzul Timpuriu intre 1800 si 1450 Unetice/ mormintele plane, Bronzul Mijlociu: 1450-1250 - perioada mormintelor tumulare, Bronzul Tarziu: 1250-730 :Campurile de Urne, Hallstatt(Austria): 730-500/480, La Tene(Elvetia): 500-en. *Perioada Unetice(Cehoslovacia): ocupatia principala era agricultura,plugul tras de boi, seceri de bronz, locuitorii controlau in acea parte a Europei Cuprul si cositorul,aveau control asupra exploatarii de aur,asupra raspandirii ambrei; morminte plane,in gropi ovale, cu mortul bagat in sicrie de sarme sobite. *in Perioada Urmatoare-avem Civilizatia Tumulilor pe zona Unetice - elemente de continuitate- pe acelasi cimitir,avem o baza economica. Purtatorii culturii mormintelor tumulare se extind si in partea de SE,in Romania in Transilvania. Avem morti in sicrie,incapere captusita cu busteni,pe

nisip,lemne,deasupra o movila inconjurata de un ring de piatra; ofrande: vitei,podoabe: (bratari,inele de antebrat,coliere,inele),brice,topoare din bronz,sabii si pumnale,ace lungi de bronz. *in Perioada Campurilor de Urne - urmare a perioadei tumulare- dominatie si extindere a teritoriilor acelor purtatori in SE Europei-in contact cu cultul mormintelor de urna- cimitire de incineratie cu cenusa bagata in urne ingropate in pamant(avem sute de vase). Dupa anul 1000 cultura se extinde si spre V Europei - Cultura Terrama pe la 1000 in zona Rinului; aprox in 750 in S Frantei,apoi Spania,Anglia,se face trecerea spre Fier. *Hallstatt: cu sfarsitul culturii campurilor de urna la mijlocul sec 8: Civilizatia vechii Europe trece de la preistorie la istorie- exista deja date istorice in izvoare narative din lumea clasica la periferia careia e lumea saisara. Principalii purtatori ai Hallstatt-ului in Europa de Vest si Centrala sunt Celtii, in jurul Mediteranei,M.Baltice,M.Nordului. -are 4 perioade: A,B,C,D. Perioadele A si B sunt asemanatoare cu campurile de urne,Fierul devine un metal mai redutabil dar usor de prelucrat(nu se toarna).Per A si B reprezinta o prelungire a civilizatiei campurilor de urna, e epoca infloritoare a Ep Bz.Se modifica riturile funerare:apar mormintele cu car(caracteristica a La Tene-ului, carul fiind un mijloc de transport si lupta a celtilor),cu inventar,apar schimburi.Avem locuinte pre-urbane fortificate:oppida * la sfarsitul Hallstatt-ului, inceputul La Tene-ului - existenta comunitatilor ruurale-oameni liberi,razboinici inarmati care isi aleg un rege/sef/bazileu. Avem comunitati restranse cu sef localapare aristocratia,mestesugari,preoti,poetii(celtii aveau multi poeti) -in Vest in La Tene nu avem un sef statal propriu-zis deoarece celtii erau mai mult triburicare se bateau pe suprematie. -aproximativ in secolul 5 se face trecerea de la Hallstatt la La Tene: roata olarului(de influenta greaca);lupta cu carele,razboinici,arme(componenta a arh acelei perioade).Celtii ajung sa cucereasca Roma - expansiunea celtica in sce 4 - cucerirea de noi spatii ii duce pana in zona N Dunareana si la mijl sec 4 in Transilvania apoi spre Balcani-Grecia, de acolo in Asia MicaTurcia,Regatul Galatilor. -siturile arheologice din perioada de sfarsit de Hallstatt spre La Tene: fortificatii importante pe inaltimi: val+palisada(marile fortificatii oppida: centre tribale care sunt zone de putere al unui trib) - situri celtice caracteristice in Anglia,la Maiden Castle(din 730-480) -din Bavaria avem oppida celtica cunoscuta la Manching cu diametru de 2 km, drama stradala,ateliere,slopuri pemntru grane-tipic de retragere,poate adaposti o populatie importanta. Religia celtilor: preoti druizi care practicau ritualuri magice,erau prezicatori ai viitorului in transa manifestarea cultelor se numeste druidism.Puneau ofrande legate de crengile de copaci(cultul copacilor),sacrificau animale si oameni. Principalii depozitari ai cunostintelor exacte ale celtilor transmiteau oral traditii,rituri,credeau in viata de apoi-ofrande -sacrificii legate de apa,foc si pamant: innecare,ardere,spanzurare. -transmiteau oral si nu scris;probabil rolul lor pe langa sefii celti era mare.Traditia orala celtica s-a continuat pana in epoca romana(de la acestia stim de celti - ca si dusmani). -dupa contactul politic cu lumea clasica(Roma),se transforma din furnizori de obiecte de lux,cultura,spiritualitate pt populatiile sarsane; ocupa Roma si apoi se raspandesc.In anul 58 Cezar intervine si cucereste Galia,Alesia,Britania in timp -pana in 47 dh cand romanii cuceresc definitiv Maiden Castel. -sub dominatie romana,celtii au continuat in mod vadit sa influenteze civilizatia romana prin obiceiruri,culte religioase(zeitati celtice,antroponime),insa romanii nu au putut sa-i asimileze. -factorul celtic a continuat sa traiasca: olaritul de lux in stilul epocii romane: terra sigillata - in tipar cu glazura rosie,decorat cu figuri - e tot o creatie a mesterilor celti in atelierele din Galia. Curs 9- Civilizatia Scandinaviei (Cu Partea Europeana.Peninsula Islanda) Civilizatia Normanzilor - Vikingii Etimologia popoarelor inrudite si a cuvantului "viking" : o serie de denumiri in izvoare emanand din Imp Franc sub denumirea de "normans" cu referire in special la norvegieni. -cronicile saxone: "dani","ascomani", celtii: "straini", "lochlannach"(oameni din N),cronici bizantine si arabe:"varegi"."rus"(din provincia suedeza Roslag), in cronica lui Nestor:"svei"(de la zona Svealand-Suedia).

-ei isi spuneau "viking" : substantiv feminin = expeditie pe mare si "vikingr" -> "vik" = golf Arheologia vikinga a fost legata in permanenta de mare,de expeditii cu iz cmercial,pirateresc(in toata zona Marii Nordului) => o civilizatie a negotului si pirateriei -popoare razboinice,barbare,asemanatoare cu celtii si care a ajuns pana la lumea noua in America (pe coasta estica la incep sec 12) -pt sec 8-11 civilizatia vikinga e legata de o serie de aspecte economice specifice:conditii aspre ale N Europei; e creatoare de aspecte originale:o religie violenta,razboinica. -Scandinavia a avut relatii violente cu anglii si saxonii,iar normanzii datorita ferocitatii popoarelor ce alcatuiau familia N Europei au ramas in Cr.Europei 300 de ani ca o prezenta ce a inspirat teama,concretizandu-se prin cuceriri. Originea: -datorita inaspririi climei in N Europei la mijl mil I ien civilizatia se pliaza pe aceste realitati.La sf sec 4 o expeditie a unui grec ce a pornit din Massalia(Rhytens) si a mers spre Marea Nordului pe urmele cositorului,ajungand aproape de cercul polar,in regiunea Thule. -Tacitus la sf sec 1 spune de pop Nordice ca navigau pe corabii ciudate avand doua prore.In toata perioada romana contactele cu aceste civilizatii prin cai comerciale: desc produse romane(ulei,vin),iar romanii aduceau de la ei produse specifice(chihlimbar,sclavi si vite).In izvoarele romane tarzii se aminteste numele de "danitar" despre care izvoarele le zugravesc ca o pop de o cruzime ce au bagat groaza in romani,goti,franci. -originea celor 3 pop e invaluita in legenda(din raritatea izvoarelor).Dpdv arheologic e o perioada timpurie din sec 5-6 dH.Cele mai timpurii urme arheologice sunt mormintele tumulare de la Uppsala atribuite unor vechi regi suedezi(se practica inhumatia).Intre 600-900 se face trecerea la incineratie.Reprezentativa pt aceasta perioada e Necropola de la Lindholm Hoje,cuprinzand peste 700 de moorminte.Intre diferitele triburi(suedezi) au loc o serie de conflicte,astfel incat suedezii isi extind dominatia in S Suediei,Gotaland,invingandu-i pe danezi inspre Sud. Legenda spune ca un rege,Dan,fiul unui rege din Upssala cucereste Pen Iutlanda,dandu-i denumirea de danez. -dpdv arheologic,suedezii si-au consolidat dominatia in Upssala,iar danezii in Pen Iutlanda si I Zealand.Cat priveste relatiile timpurii pana in sec 8-9 cu pop anglo-saxone, acestea sunt confuze.Legenda spune ca fratele lui Dan,Angul,ar fi dat numele pop ce au populat Anglia. -cel mai caracteristic sit timpuriu e datat intre 450-730,cu loc cultic important, situl de la Eketorp(I Oland) in partea de SE a Suediei. Dpdv istoric s-au manisfestat: -Danemarca:prima mentiune:la 950 pe un document epigrafic cu caractere runice dintr-un sit din Iutlanda a regelui Gorm,fiul lui Harald Dinte Albastru, pe o inscriptie din 980(crestinata) se spune ca Regele Harald a cucerit pt sine toata Danemarca si Norvegia si a crestinat pe toata lumea.A ridicat o biserica la Jelling. *Runele reprezinta o scriere a vechilor popoare germanice.Putinele documente au permis descrierea acestui sist Futhark,de la primele 6 semne ale sistemului de alfabet care avea 24 de litere,apoi 16.Futhark = o stiinta de carte. Sistemul de scriere a fost folosit prima data in sec 3. Are un caracter simbolic si religios,runele avand un rol talismanic,inscriptionate pe artefacte,arme,un rol legat de zeul Odin(al luptelor,magiei,poeziei),iar jertfele pt Odin sunt documentate de descoperirea din N Germaniei,din Tollund in 1850: Trupul mumificat al unui barbat strangulat,cu trupul perfect pastrat. *Limba: Norse ,utilizata si de norvegieni,si de danezi si de suedezi.In faza veche,limba a fost un liant de legatura intre pop.Inainte de 750 limba era diferita de dialectele germanice si anglosaxone.Vechea limba se pastreaza doar in Islanda. Aspectele societatii vikinge: -cu exceptia N Pen Scandinave,societatea era bazata in princ pe agricultura.Insa era impartita in 3 categ sociale: Jarl-razboinici,aristocrati,sefi,regi; Karl-tarani liberi; Thral - sclavi(nu in sensul clasiv al cuvantului,ci sclavi din razboaie). -o viziune asupra acestor categorii o avem din sec 10 : "Cantecul lui Rig". Karl e taran ul,fermierul,negustorul,soldatul de rand,sub protectia legilor(egalitarisme),aveau drept de vot in probleme publice,in adunarile "thing".Aici erau alesi regi. "Jarl" era o casta prin excelenta razboinica,isi trage seva din aristocratia epocii bronzului.Singura lor preocupare era folosirea armelor,erau trimisi in expeditii de prada.Dupa 1000 isi vor spori influenta prin acumularea de

pamanturi,punandu-se baza inceputului feudalizarii. -era o serie de regi mereu in rivalitate.O lege suedeza stipula ca un rege nu avea voie sa incalce legile adevarate ale tarii.Inainte de crestinare,regele era un corespondent al zeului,puterea lui era data de nr de corabii.El devine un senior al locului,cu garda personala.Averea sa consta din proprietati funciare,prazi,tributuri. -economia : o agricultura legata de conditiile climaterice.In Norvegia cresterea vitelor si oilor adaptate la zone.Asezarile aveau caracter negustoresc(schimburi pe baza de trac).Hrana:carne,peste,legume,fructe,bere(bauta calda). Locuinte;colibe cu podeaua joasa,dar si cladiri de mai mari dimensiuni,rotunde,dreptunghiulare.Intre 970 si 1020 avem asezari fortificate (cea mai caracteristica de la Trelleborg in I Zealand cu un diam de 152 de m aparata de un val de pamant inalt de 5 m ;inelul circular are 4 porti;valul e dublat de un sant,cu palisada din lemn;in int se afla 16 cladiri lungi cu pereti curbati si un cimitir; putea adaposti 4000 de razboinici; unul dintre principalele avanposturi de unde vikingii au efectuat expeditii asupra Angliei). -Comertul(marea +corabii) : asemanare cu grecii si fenicienii. Localitatile s-au dezv in urma activitatilor comerciale.Unul din primele orase de gen a fost in apropiere de Stockholm, la situl Helgo,intemeiata in sec 5(a existat 400 de ani), insa a fost intrecut de Birka. Helgo avea relatii chiar cu India.In sec 9 suprematia a fost preluata de Birka,ce devine unul din cele mai imp din Scandinavia,avand relatii cu Frizia,Rusia,Anglia,cu o supr de 13 ha(porti si palisada din lemn).Comertul inspre SE si Constantinopol(izvoare:"drumul de la varegi la greci"). -In Sudul Iutlandei s-a dezv centrul de la Hedeby(sec 8-9,sfarsind in 1050 de un rege al Norvegiei,Harald cel Crud) iar in 1066 e distrus de slavi.Aici s-au dezv tesaturile,olaritul,bijuteriile,sculpturile in os si corn.A avut 24 ha.Un calator arab,Al Tartushi aseamana Hedeby cu orasele maure din Spania,spune ca locuitorii consumau peste,isi inecau copiii nedoriti,femeile se machiau. Dpdv al ideologiei religioase: legile aparau proprietatile,lacasurile de cult erau protejate,existau pedepse pt insulte(taierea degetelor,decapitarea)sprijinite de religie.Ea a servit la coeziunea pop normande si la convertirea inspre crestinism datorita contrastului. Pantheonul vechi: Zeul Thor(cu capul rosu) - un zeu uranian, al fulgerului - asemanat cu Zeus,Iupiter,Iudra.Era infatisat ca un urias,cu ciocan(fulger),manusi din fier si un cordon magic cu care isi reducea statura la jumatate.Se plimba pe bolta cereasca tras de doi tapi. Odin -Wodan zeul ciclop,"Tatal Macelului".Servitoarele sale,ca zeite ale razbunarii,care hotarau moartea erau "walkurii",iar Universul lor era Valhalla,lumea mortilor unde fiecare viking vroia sa ajunga printr-o moarte glorioasa.Mai exista o zeitate legata de fertilitate: Frey si Freya. Ideea centrala a mitologiei vikinge e fatalista,legata de moarte,datorita si acestui aspect religia nu a avut o organizare institutionala,decat sanctuare si altare. -sefii erau incinerati pe coorabie Invaziile vikingilor au produs un impact puternic si emotionant.In sce 7-8,datorita cuceririlor lui Carol,Europa va avea o perioada de pace demontata rapid de intensitatea expeditiilor vikinge.Inceputul expeditiilor vikinge inspre Marea Nordului si Anglia in 793.Ei debarca in S Scotiei si distrug o celebra Manastire de la Lindsfarne.Ulterior,expeditiile se amplifica datorita caracterului razboinic al civilizatiei,al violentei,al mijloacelor de transport. Curs Nr 10. Prospectia in Arheologie Ca si disciplina aux a istoriei,arheologia are mai multe domenii de activitate: Prospectia,Arheologia propriu-zisa de investigatie(de la sapaturi-descoperirea vestigiilor).Intre prospectie si sapatura exista o legatura,de regula prospectia duce la cercetarea propriu-zisa. Prospectia: mijloace specifice de investigatie si descoperiri ale unor vestigii arheologice.Aceste stiinte au aparut perfectionat si in alte domenii de ex:arheologia submarina,aeriana,importul de metodologie: razboaiele navale,tehnicile de zbor.Exista si mijloace traditionale de prospectie,mai putin costisitoare. Metode Traditionale: -documentare-cercetarea specialistilor in vederea unor noi cercetari de teren, a unor documente,izvoare(documentele cadastrale,de proprietate,ce pot cuprinde si toponimia cu rezonanta arheologica),arhive(pot fi date ca sa ateste unele situri),traditii etc;periegheza

arheologica(documentarea pe teren). -periegheza este un pas de iesire din documente si arhive si de investigare a terenului = investigarea de catre arheologi,incepatori,recoltarea materialului arheologic(ceramica),consemnarea direct pe harti;in urma complexelor materiale se poate declansa oportunitatea mai importanta de prospectie propriu-zisa: sapatura. Metode moderne: -utilizeaza si alte stiinte: tehnologie de submersie in apele lumii(arheologia submarina: in mediu sarat:in mari si oceane; arheologia subacvatica continentala:in ape dulci:rauri,lacuri), arheologia aeriana,aerofotogrametria(din avion de obicei- foto cu mijloace performante,ofera vizibilitate unor obiecte invizibile de la sol ca de ex a aliniamentelor megalitice). -prospectia in laborator:analiza cu mijloace fizico-chimice,nucleare,a unor vestigii; mijloace de prospectie geomagnetica-masoara magnetismul terestru,rezistenta elementelor solului-structuri arhitectonice invizibile,din pamant -> imspulouri? in pamant ->harti magnetice. -harta magnetometrica din Jud.Salaj cu structuri din pamant puse in masuratori. -harta geomagnetica din orasul roman Porolissum din Salaj - s-au putut face sapaturi aici cu ajutorul prospectiei. Cele doua metode de prospectie au ca punct terminus de obicei,prin niste mijloace economice, o sapatura propriu-zisa.Cand se ajunge la sapatura vorbim de o latura a arheologiei-Sapatura de teren.Dpdv al sapaturii,arheologia detine o multitudine de metode,tehnici,prin care se investigheaza situri arheologice din pamant/ape. Istoria sapaturilor arheologice e legata de istoria arheologiei,de descoperirea arheologiei-in sensul ca pe masura ce arheologia s-a perfectionat,s-a indepartat de simpla colectionare de antichitati(care era mai mult o incadrare in epoca decat o colectare).De la simpla ravasire a ruinelor din Evul Mediu si din Ep Renasterii persoanele au utilizat si alte mijloace de "sapatura" si cautare de vestigii; acceptiunea tehnica distructiva rudimentara,completata de cel mai primitiv,dar eficace(de la jum sec 18-incep ec 19) prin saparea de santuri de pamant pt a ajunge la vestigii.De ex :Schliemann in Troia a sapat santuri late de aprox 20 m. Tehnica lui,desi primitiva, a dus la descoperirea celui mai spectaculos sit =>nevoia unei metode stiintifice de ptotectie in fata principalei caracteristici a unui sit arheologic(distrugerea nivelurilor de locuire).Tanarul urmas al lui Schliemann a pus bazele,de dupa distrugerea straturilor,a sapaturii stratigrafice! Sapatura arheologica - tip de investigatie arheologica de teren cu referire la sapatura clasica in pamanr/apa,care tine cont de succesiunea reala a nivelurilor de locuire,de la cel mai vechi la cel mai nou. Ea evidentiaza,identifica o evolutie arheologica de la utlimul pana la primul strat.Evolutia se petrece in timp,de la vechi la nou. Caracterul distructiv al arheologiei e reprezentat de sapatura inversa,inlaturand in ordine invrsa straturi pentru a ajunge la stratul cel mai vechi. Arheologia stratigrafica moderna:Mortimer Willer,Arthur Evans- distrug straturi vechi si noi,da marcheaza,fotografiaza,interpreteaza. Sapatura arheologica inversa evolutiei arheologice corecteaza interpretarea de sus in jos,distrugerea se face controlat. Tehnica si Metoda de Sapatura -singura tehnica,clasica,moderna, e tehnica manuala.Se investigheaza prin sapatura stratigrafica, cu unelte clasice,manuale,dupa reguli ale pamantului,cu consemnarea celor gasite.Totul e lucrat pe fata,pe harti, e o operatiune foarte complexa. -o echipa arheologica are la conducere un responsabil arheologic,colectivul,un personaj auxiliar si studenti,personal tehnic(ceramisti,foto,lingvisti,tehnicieni,desenatori etc),personalul necalificat(executa sapatura de la A la Z) -partea a doua a sapaturii:prelucrarea,valorificarea stiintifica,restaurarea si conservarea vestigiilor si artefactelor pe santier sau in laboratoare de restaurare din muzee,universitati de specialisti, valorificarea(fotografiile materialului arheologic,identificarea,datarea,tipologizarea,intelegerea functionalitatii lor),publicarea(toate operatiile,tot materialul-monografia, datarea). - o sapatura erheologica nevalorificata e o sapatura ratata.Exagerarile,teoriile fanteziste sunt la polul opus unei scrieri corespunzatoare.Exista un numar restrans de persoane dispuse sa se implice in sapaturile arheologice, aceasta stiinta fiind considerata ca un hobby(o vocatie,interes). -Sapaturile au rezultate inteligibile prin mijloace tehnice - Kutred in istorie. Metode de prospectie arheologica: -arheologia aeriana - aviatia de recunoastere - din al doilea RM bombardarea tintelor cu precizie

a fost transferata in arheologia aeriana -arheologia marina si subacvatica continentala s-a dezvoltat si datorita faptului ca in apa au ajuns multe vestigii arheologice sau asezari inundate in timp(Plaja La Tene din Elvetia): S.Reinach: Marea e cel mai mare muzeu al lumii(in sec 20). -arheologia submarina/subacvatica si-a imprumutat tehnica din tehnica de depistare in adancimi a unor tinte din partea submarinelor de atac.(tehnica militara+perfectionarea tehnicilor de scufundare - ramura arheologiei). -cercetarea submarina e legata de cautarea de vestigii in mare ce arata existenta unor nave scufundate cu milenii in urma din cauze naturale sau lupte navale.Initial,primele descoperiri ce au marcat arheologia submarine au fost intamplatoare. -in legatura cu aflarea vestigiilor pe fundulor apelor exista in istoria cercetarilor submarine si subacvatice mari momente de referinta: *aprox 1900- inceputul descoperirii unei corabii scufundate in Marea Egee- epava de la Antcythera(Insula intre Grecia si Creta).Scufundatorii greci localnici(pt bureti) au identificat statui din bronz si piatra pe fundul marii - incarcatura unei nave antice.Incarcatura era extrem de bogata,chiar o opera originala a sculptorului grec Lysip(os).Vasul era datat aprox din 80 ien(dupa configuratia vaselor grecesti studiate).In 1953 comandantul Jaques Yves Cousteau a studiat continutul acesteia. *in 1907 tot intamplator ,in largul coastelor tunisiene,in golful Mahdia ,au fost gasite intamplator resturile unei nave din sec I ien cu incarcatura:piese de arhitectura,de arta,coloane de piatra, de vreo 200 de tone. In 1948 J.Y.Cousteau studiaza aceasta epava de la 47 de m adancime,folosind scafandrul autonom inventat de el insusi. *pana in 1948 au fost gasite vreo 18 epave antice. *datorita perfectionarii tehnicilor de scufundare de dupa cel de-al doilea RM,in 1950 s-au efectuat cercetari si recuperari in apele Italiei,in grota de la Alsenga. *in 1952,in portul Marsiliei, F Benoit a utilizat tehnica submarina de investigat,cu ajutorul careia au fost recuperate 2000 de amfore din incarcatura navei. *Le Grand Conglue - doua epave ce s-au suprapus *in anii 60-70 avem cateva rezultate importante ale arheologiei submarine: ale lui George Bass - doua expeditii importante in apele Turciei: in 1958/1960 la capul Gelydonia - cea mai veche epava, din 1200 ien(prin C14), A doua in 1961/1964 La Yassi Ada - o nava bizantina cu amfore din sec 8. *dupa anii 70-80 avem tehnici de perfectionare,construirea unor nave in cercetarile submarine, ramura aceasta a arheologiei ia avant deosebit.Greutatile ar fi reprezentate de : cresterea azotului in Oxigen in sange/ camera de decompresie dupa iesire - restabilirea oxigenului din sange.Pentru 60 de m adancime avem 30 de minute de submersie. *in 1987: comandantul american Robert Ballard(a facut si o scoala) a identificat epava Titanicului in Marea Nordului (15 aprilie 1912). - a fost un moment de cotitura al arheologiei submarine pt marile adancimi.Omul trimite tehnologia in adancuri - icsodi subacvatici telecomandati, legati prin fibra optica de nava mama,brate masive,camera video trimisi la km adancime(astazi se ajunge pana la 4 km adancime). *palatul scufundat al Cleopatrei *in 1960 in estraiul fluviului Tamisa s-a gasit nava Mary Rose -de secol 16 a regelui Henric al8lea al Angliei.Bine pastrata,la fel ca si artefactele. -evolutia s-a facut cu ajutorul unei legislatii,tehnologii,in vederea receotarii unor comori submarine -exista cateva organizatii dotate cu echipamente performante: Nava Odysey-pt identificarea si recuperarea unor corabii medievale cu incarcatura semnificativa de Aur,scufundate mai ales in Caraibe,unde piratii vanau aceste galioane pentru a le jefui. -cercetarile arheologice submarine necesita fonduri imense, sunt apanajul statelor dezvoltate economic: Franta(Jacques Yves Cousteau - inventatorul echipamentului de scufundare),Italia,Turcia(cu ajutor american),SUA(prof George Baas). -arheologia submarina nu a reusit sa gaseasca Atlantida- tine de evolutia cercetarii tehnologiei submarine.Evolutia solutiilor pt identificarea Atlantidei s-a bazat pe logica: un continent,o insula mare,s-a scufundat din cauza unor cataclisme naturale(zona vulcanica din Cuta,I-la Thera-azi Santorini,eruptia catastrofala din sec 15 ante care a fcaut un crater cu 3 insulite). Spyros Marinatos - au identificat vestigii pe Ila Santorini - cladiri,inventar.Nu a negat ca ar putea fi aici

Atlantida, in submersie descoperindu-se cladiri. S-a ajuns la ideea ca problema mitului Atlantidei ar putea fi de fapt cataclismul din lumea greaca ce a distrus Thera,palatele cretane din faza clasica,problema mitului tragandu-si seva din cataclismul din N Cutei.Explozia vulcanului ar fi avut aceeasi intensitate a vulcanului din Indonezia,care a maturat tot la sf sec 19. -rezultatele deosebite ale arheologiei submarine permit investigarea arheologica si a acestor vestigii de sub apa,ce trebuie studiate de arheologi in costume de scafandru,daca nu,atunci se utilizeaza scafandri profesionisti. -Romania a avut un inceput favorabil prin 70- un grup de arheologi din marina militara(Scailar) au facut invetsigatii in mare pe portiuni din portul Tomis, in largul Mangaliei. -Robert Ballard a avut un proiect in Marea Neagra-identificarea arcii lui Noe. -Sonarul - impulsii intrasonore(unde) propagate de un utilaj in apa,au calitatea de a reflecta si a atinge un obstacol,se reintorc la instrumentul ce l-a trimis cu date depsre pozitia si adancimea obiectelor.Arata o imagine a reliefului submarin(dupa raspunsul undei).Cu ajutorul sonarului se poate ajunge la locurile cu obstacole, si in functie de adancime lucreaza scafandri autonomi sa prin rotatie. Sonarul poate fi vertical sau orizontal(lateral): purtat de un rosot remorcat pe nava prin apa, la o anumita ora emite aceste unde in stanga si dreapta lateral,se scaneaza fundul si apare pe ecran. -apar probleme prezumptive; obiecte ingropate in mal si alge(Posidonia,Laminavia-clase de alge).. Mai multe etape ale acestora: atingerea adancimii,indepartarea malului/nisipului de pe campul de cercetare-ce cuprinde de obicei incarcatura,nu nava; indepartarea sedimentului pt a iesi la iveala resturile,tipul de epava scufundata.Indepartarea se face printr-un sistem de pompare - tunuri de apa,furtun flexibil trimis cu aer/apa deasupra sitului -se indeparteaza sedimentele; printr-un aspirator de aer -pe principiul B-Mariett-se aspira tot prin tub si se opresc intr-o sita pe nava(aspiratorul e folosit inca din anii 50). -nava Calypso(azi mai ales nucleara) -americana-la mare adancime-Odyssey- un submarin nuclear in nava de cercetare-pot invetsiga epave de toate tipurile -navele saga contin si un personal policalificat pe langa laboratoarele de cercetare. Nave si Incarcatura Lor -navele sunt principala tinta a arheologiei submarine -nave antice,din per clasica-datorita vicisitudinilor vremii au ajuns pe jos. De asemenea sunt gasite si in ape mici(nu se avantau). *Incarcatura: de regula economica:ulei/vin - transportate in amfore - se gaseste un camp de amfore pe fundul marii,curatate,apoi cercetate/foto/desenate. -marea problema a datarii epavelor:ceramica - la majoritatea epavelor datate. -monedele mai putin. -operele de arta-din marmura,bronz,piese arhitectonice,capiteluri -opeule? aduse prin comanda din Asia Mica-atelierele grecesti de sculptori,incarcate pe nave de panza,transportate,unele s-au scufundat. -pe nave medievale:turnuri,clopotele,ancore,monede -in sec 19 sunt cunoscute doua episoade cel putin in care incarcaturi de sculpturi romane au ajuns in Dacia: in 1890,sculpturi din Apulum urmau sa fie duse la Viena,dar s-au scufundat pe Mures;pe Dunare -antichitati ce urmau sa fie duse in Imp.Habsburgic. -descoperiri intamplatoare pe albia raurilor: coif(arta traco-getica), doua masti de parada romane,descoperite pe Olt-una din sec 19,alta din sec 20. Sapatura arheologica Submarina -sapatura stratigrafica- -indepartarea straturilor-sedimentelor ramase, -> (fotografierea zonei in situl submarin cu camera video/foto rezistenta la presiune,etanje,purtate deasupra sitului pe o schela metalica-deplasarea constanta,paralela,la aceeasi distanta fata de sit) .La suprafata succesiunii de foto avem foto in mozaic-puzzle alaturate pe calculator. -sapatura propriu-zisa - scafandri autonomi deseneaza/stabilesc pozitia unui obiect in urma sistemului de referinta(coroiaj). -recuperarea obiectelor- manual/rosoti teleghidati -cu mentinerea pozitiei exacte,marcarea obiectului pe poza-mozaic. -artefactele recuperate sunt duse imediat pe nava baza deoarece unele in contact cu aerul se periseaza imediat.Incepe desalinizarea obiectelor mai deosebite,indepartarea suprafetei de

calcare(metal+ceramica),apoi sunt duse la locuri de cercetare de suprafata-la muzeu. -laboratoarele specializate suporta mari cheltuieli - Franta,Italia,Turcia in coordonare cu SUA,Germania,mai putin Spania -arheologia submarina a Marii Negre nu e asa spectaculoasa,Rober Ballard a incercat sa descopere Arca lui Noe,dar nu a gasit-o.