2

LUCRARI DE APARARE si CONSOLIDARE LA DRUMURI

1. Consideratii generate
In timpul exploatarii terasamentele drumurilor sunt supuse actiunii distructive a unor factori naturali ca: ploile, zapezile, vantul, inghetul, dezghetul etc. Totodata, ele pot fi supuse actiunii distructive a apelor mari, ca urmare a inundatiilor in cazu! drumurilor care se desfasoara pe vai, in lungul cursurilor de apa sau a ava!anselor de zapada, in cazul drumurilor de munte amplasate la altitudini mari. De asemenea, in terenurile accidentate sau in zonele instabile ca rezultat al terenurilor cu capacitate portanta redusa, inaltimile mari de rambleu si sapaturilor de debleu apar frecvent situatii care impun sprijinirea terasamentelor si consolidarea lor din primele faze de executie. Totalitatea iucrarilor care urmaresc sa mentina caiitatea i stabilitatea terasamenteior, pe toata durata exploatarii drumului, poarta numele de lucrari de aparare-consolidare. Ele se executa Tn paralel sau imediat dupa realizarea terasamentelor. In cazul drumurilor, principalele lucrari de aparare-consolidare au drept scop: colectarea si evacuarea apelor de suprafata provenite din precipitatii(meteorice); colectarea si evacuarea apelor subterane; consolidarea sj protejarea taluzurilor; sprijinirea terasamentelor protejarea drumului impotriva avalanselor de zapada

In general, aceste lucrari de aparare consolidare sunt costisitoare si consumatoare de materiale deficitare, motiv pentru care trebuie bine justificate din punct de vedere tehnic si economic. Realizarea lor in conditii optime contribuie nu numai la stabilitatea terasamentelor si taluzurilor pe o lunga perioada de timp, ci si la refacerea echilibrului ecologic al zonei afectate de constructia drumului, la sporirea efectului estetic al lucrarii si la incadrarea drumului in peisajul si mediul inconjurator . 2. Colectarea i evacuarea apelor de suprafa (meteorice) Apele de suprafat provenite din precipitatiile atmosferice czute pe ampriza drumului, precum si cele care se scurg pe taluzurile de pe terenul nconjurtor din imediata vecintate pot eroda terasamentele sau se pot infiltra in corpul drumului, reducndu-i astfel capacitatea portant. Colectarea i evacuarea lor se realizeaza cu : anturi i rigole amplasate la marginea platformei (numite sanuri i rigole laterale); anuri de garda; anuri (canale) de evacuare; casiuri.

2.1.anturile (rigolele) la marginea platformei

Se executa din pmnt cu sectiune trapezoidal, iar n stnc cu sectiunea triunghiular sau sub forma de rigole, fiind prevazute obligatoriu n portiunile de drum situate in debleu, n punctele de pasaj,n cazul rambleurilor

mici, unde lipsa antului pericliteaz inundarea plartformei, precum i acolo unde intre muchia platformei si piciorul taluzului nu s-a realizat o diferent de nivel suficienta. rotunjeste. La osele de interes naional , autostrazi la care s-a prevazut banda de siguranta si acostamente, stratul de asfalt se va uni cu marginea vie a antului natural sau imbunttit prin pereere cu beton simplu ,dale prefabricate sau cu geocelule intarite cu beton. n general panta antului sau a rigolei de la marginea platformei urmrete declivitatea drumului. Atunci cand aceasta depasete limita de 5% (tabelul 1) se impune ca pentru a preveni eroziunea, santurile, respectiv rigolele, sa fie protejate prin brzduire sau pereere (in cazul pantelor de peste 5%). Daca panta depaseste valorile maxime admise pentru santuri si rigole protejate prin pereere (tabelul.2), atunci panta se mentine n limite admise si se amenajeaza din loc n loc puncte concentrate de caderi de nivel (cascade, canale de fuga) pentru amortizarea ocului produs de apa in cdere (fig. 1). Uneori la drumurile de mai mica importanta (forestiere, agricole, de acces industrial) se folosesc amenajri mai simple, numite pante consolidate (fig. 2).
Pante maxime pentru santuri i rigole neprotejate Tabelul 1

Racordarea antului lateral cu platforma se face in muchie vie, iar cu terenul natural coltul se

Pante maxime pentru santuri i rigole neprotejate Tabelul 2

Fig..1 - Cascada. -

Pentru a preintmpina nnmolirea panta santurilor si rigolelor nu va fi mai mica decat 0,5% in cazul terenului natural sj 0,1% n cazul an ului pavat. Apa din santurile laterale se evacueaza la cel mult fiecare 300m n cazul sectiunilor trapezoidale si la ce cel mult 150...200m, in cazul sectiunilor triunghiulare; nu se recomanda trecerea apei cu ajutorul anturilor laterale din rambleu n debleu. Dac pe una din prile terasamentelor nu exista anturilor ile depresiuni sau vi, deci condi favorabile evacurii apei, atunci se traverseaza apa n partea i, condiii cealalt a terasamentelor, prin intermediul unui pode tubular, amplasat transversal t prevazut cu pode
Fig. 2 - Pant consolidat.

Fig. 3 - Descarcarea antului cu ajutorui unui pode tubular.

camera de cadere n amonte (fig, 3). Pentru asigurarea unui debit optim, seciunea podeului tubular trebuie sa fie mai mare decat seciunea antului pe care l deserveste. Panta longitudinal interioar a podetului tubular va fii cel putin de 5% pentru a avita depuneri si colmatari in timpul scurgerii apelor.De asemenea se recomanda ca la zona de scurgere exterioara sa se execute o pereere din beton, piatra bruta cu mortar pentru a avita spalarea terenului din imediata a propiere. 2.2. anturile de gard Se executa n cazul terenurilor cu panta transversal n care nltimea taluzurilor depete 5 min caz de debleu i servesc pentru interceptarea, colectarea .i evacuarea apei de suprafata care se scurge de pe terenul Inconjurator spre ampriza drumului si prin suprancarcarea santurilor laterale duce implicit la inundarea terasamentului si provoaca degradarea acestuia in timp De regula antul de gard se amplaseaz la o distant de cel putin 5 m fata de muchia debleului (fig. 4a), pmntul rezultat depozitndu-se sub forma unui cavalier (la care i se da o nclinare de 2% spre ant), iar n cazul rambleului la o distanta de cel putin 2 m fata de piciorul taluzului (fig.4.b), pmntul rezultat nivelndu-se sub forma unei banchete (cu nclinare 2% spre an)

Fig.4 - Amplasarea antu!ui de garda:

a-In cazul debleului; b - J n cazul rambleului.

Apele colectate de santurile de garda nu se conduc spre santurile laterale, ci se evacueaza separate n locuri in care nu pericliteaza formarea de inundatii sau eroziunea solului.

2.3. anturile de evacuare Servesc, n general, pentru; preluarea apei din sanurile colectoare si evacuarea ei de la terasamente n lateral, spre depresiuni sau spre poduri si podee; devierea unor cursuri de apa pentru a evita executia unor poduri, daca acest lucru conduce la economii(fig.5)

Fig. 5- Devierea unui curs de ap pentru evitarea podurilor.

evacuarea apei din depresiunile pe care le traverseaza traseul si unde apa ar putea stagna,provocnd umezirea treasamentelor. Se recomanda ca anturile de evacuare s se proiecteze si s se executein linie dreapta sau in cazul curbelor razele sa fie ct mai mari(minimum 15 m). In cazul pantelor excesive se vor prevedea cascade sau canale de fug .

2.4. Casiurile Sunt canale cu profil albiat, pavat, amenajate pentru scurgerea dirijat a apelor meteorice pe taluzuri,in vederea evitrii ravinrii acestora. Ele se execut, deobicei, pentru protejarea taluzurilor de rambleu, cu nltimi mai mari de 3 rn,realiznd descarcarea rigolelor si anturilor de acostament (fig. 6),care colecteaza apele ce cad direct pe platforma drumului.Amplasarea lor se face n functie

Fig. 6 - Casiu pe taluz de rambleu:

1 - rigole de acostament: 2 - casiu din elemente prefabricate; 3 - pat din beton simplu BC15(B200); 4 - ant.

de panta drumului ,distantele dintre ele micsorndu-se odata cu cresterea pantei longitudinale In ultimul timp la executarea anturilor se folosesc materialele geosintetice de tip cellular, geocelule (Fig.7). Geocelulele sunt sisteme de confinare tridimensionale celulare, formate din benzi perforate si texturate care imbuntesc considerabil caracteristicile materialelor de umplere si de placare a sanurilor in terenuri neadecvate.

Fig.7. an rigol din geocelule

Ca avantaje evidente in recomandarea folosirii de geocelule se pot aminti: - scurtarea timpului de efectuarea lucrarilor de lucrrilor de protejare a sanurilor i rigolelor, - Sistemul de protectie cu geocelule confera o gama larg de protectii flexibile pentru anturilor deschise si structurile hidraulice; - confera stabilitatea si protectia anturilor si rigolelor expuse eroziunii, de la debite mici la debite mari, intermitente sau continue; - imbunatatesc semnificativ performantele hidraulice ale materialelor conventionale de protectie, cum sunt agregatele, anrocamentele si vegetatia, prin confinarea acestora n structura celulara. - De asemenea, se poate obtine o structura flexibila de beton pentru captusirea anturilor; - Pot fi proiectate pentru conditiile specifice lucrarii, astfel nct sa fie compatibile cu mediul local, sa fie ecologice si estetice si sa corespunda debitelor previzionate si solicitarilor hidraulice associate; - Pot fi proiectate pentru conditiile specifice lucrarii, astfel nct sa fie compatibile cu mediul local, sa fie ecologice si estetice si sa corespunda debitelor previzionate si solicitarilor hidraulice associate; - Eficienta hidraulica si rugozitatea pot fi modificate pentru a controla debitele. 2.5. Dimensionarea anturilor n principiu, calculele de dimensionare a anurilor urmresc: sa asigure scurgerea debitufui teoretic cu ajutorul unor anturi de dimensiuni minime; viteza de curgere a apei din ant sa fie mai mica decat viteza la care fncepe erodarea pamntului respectiv, n caz contrar fiind necesar consolidarea antului; viteza de curgere sa fie mai mare decat viteza minima la care ncep sa se depuna particulele de pmnt aflate in apa n stare de suspensie, pentru a nu se produce namolireaantului. De asemenea, dimensiunile antur!Ior vor fi n asa fel stabilite ncat de la nivelul apei pan la muchia antului sa rmn circa 0,15-0.20m, iar fundul anului s se afie cu circa 0,10...0,20m sub nivelul drenului de acostament. La dimensionarea anturilor se tine seama c: santurile rigolele laterale, ca i anturile de gard, anturi colectoare, n care apa ptrunde (mai mult sau mai putin uniform) pe toata lungimea lor; anturile de evacuare au acelai debit pe toata lungimea lor. Pentru a nu se spori exagerat sectiunea antului, se impune ca, la anturile colectoare, apa s se evacueze la cel mult fiecare 300m, n cazul sectiuniior trapezoidale sj la cei mult 150...200m,n cazul seciunilor triunghiulare. In consecinta calculele de dimensionare se fac pe portiuni de ant, respectiv pe lungimile de ant cuprinse Intre punctele de descarcare - evacuare. Calculele de dimensionare a anturilor sunt reglementate de literatura de specialitate si de STAS -10796/1-77,STAS-10796/2-79,siSTAS-10796/3-88 in funcie de factorii meteorologici( debitul

de averse, intensitatea,durata) , de natura pmanturilor si stncilor, de tipul de sant prevzut.

3. Colectarea i evacuarea apelor subterane

Straturile acvifere de adncime redus, aflate n zona drumului pericliteaz in general stabilitatea acestuia, Astfel, ele majoreaz inaltimea apei capilare, sporesc pericolul alunecarilor de straturi in terenurile inclinate iar datorita fenomenelor periodice de nghet si dezghet pot produce fisurarea corpului drumului. Pozitia si nivelul straturilor acvifere, ca i directia de scurgere, viteza debitul apelor subterane se stabilesc prin sondaje. Pentru interceptarea, colectarea i evacuarea apelor subterane de gravitatie, in locuri dinainte stabilite sau pentru coborarea nivelului lor se executa amenajari speciale numite drenuri. 3.1. Constructia drenurilor In constructia drumurilor se folosesc drenuri deschise, drenuri nchise i puturi absorbante. .

a Fig. 8 - Santuri de drenaj: a dren perfect. b dren imperfect . Drenurile deschise se executa sub forma unor anturi sau rigole de drenaj, fiind recomandate in situaia in care nivelul apei subterane este aproape de nivelul terenului. anturile de drenaj se sap pan la stratul impermeabil de sub pnza de apa, cand se numeste dren perfect (fig. 8 a) Daca grosimea stratului acvifer este mare i coborrea pan la terenul impermeabil nu este posibil, se realizeaza antul de drenaj pan la adncimea calculat pentru coborarea nivelului apelor subterane, ins fundul i partea inferioara a peretilor si se captuesc cu un strat de pamant impermeabil obinndu-se aa numitul dren imperfect (fig. 8.b). In ambele cazuri, infiltrarea apei din stratui acvifer in an are loc prin partea superioar, permeabil, a peretilor laterali ai antului, iar scurgerea se face pe partea inferioara impermeabil. Rigolele de drenaj (fig. 9) au peretii laterali executai din lemnarie, zidarie de piatra sau beton fiind prevazuti cu orificii care sa asigure infiitrarea apei din pamant in rigola. Un strat, de 25cm grosime, de nisip gruntos, pietris mrunt sau zgur granulat, plasat in spatele
Fig. 9 - Rigola drenanta.

pereilor rigolei de drenaj, impiedica antrenarea particulelor de pamant In rigola. Acest strat filtrant nu

trebuie sa coboare sub nivelul apei care circula prin partea inferioara impermeabil a rigolei de drenaj. Drenurile deschise,n afara de apa subteran, colecteaz i o cantitate oarecare de apa" superficial". Se intretin greu, intruct in timpul iernii ingheatA, iar prin dezghet se deterioreaz fiind putin folosite. Drenurile nchise sunt mai raspandite, ele fiind destinate numai colectrii apelor subterane. Se utilizeaza in cazul unor straturi acvifere cu grosimi de 2...5m, situate la adancimi de pana fa 10m (pentru adancimi mai mari sunt necesare galerii). Schema de principiu a unui dren inchis este redat n fig. 10
Fig. 10 -Dren inchis:
1 - strat impermeabil; 2 - tub de minim 10cm diametru; 3 - pnza de ap;4 -argil, 5 strat izotator (paie sau fn); 6 - pietri , piatr spart; 7 - nisip; 8 - tranee.

Traneea (8) are o ltime de 0,60...0,80m i se execut pe adncimea necesar pentru colectarea apelor subterane, avnd grij ca dispozitivul de colectare i evacuare a apelor (2) sa fie situat sub adncimea de inghet. In cazul drenurilor perfecte, traneea va ptrunde cu 0,20...0,30m in stratul impermeabil de sub pnza de ap; n cazul drenurilor imperfecte, fundul si partea inferioar a peretilor traneei se impermeabilizeaza. Dispozilivul de evacuare se acopera cu un filtru de nisip, pietris i piatra sparta, numit corp drenant, la care marimea particulelor create de sus n jos,mpiedicnd astfel colmatarea drenului. Deasupra stratului filtrant se aseaz un strat izolator (5) de 5...10cm grosime din paie, fn, muchi sau brazde de iarba (cu faa n jos). Capacul de acoperire de la partea superioara a traneei, cu rol de a impermeabiliza drenul, se realizeaz dintr-un dop de argil de minimum 0,15m grosime, caruia i se d la suprafaa terenului o inclinare de 5...10%. De regul acesta se acoper cu pmant vegetal nsamanat sau cu un pereu de piatra bruta cu mortar de ciment, sub forma de rigola sau casiu. Daca drenul urmeaza sa intercepteze un strat acvifer, atunci el se prevede cu un perete lateral de protectie numit ecran, care mpiedic trecerea apelor dincolo de dren (fig.11).

Fig. 11 - Dren cu ecran,

Fig. 12 - Dren din umpluturi cu maferiale pietroase (dren fra tub).

Fig.13-Dren din zidrie de piatra

Ecranul, gros de 30,..50cm se executa din argila grasa bine framantata i batuta cu maiul.

10

Dispozitivul de colectare i evacuare al drenurilor nchise poate alctuit din: intermediul umpluturi din materiale pietroase, asezate in straturi (fig.12); tuburi din zidarie uscata de piatra (fig.13); tuburi de beton, bazalt, lemn: mase plastice, care permit patrunderea apei fie prin unor fante (fig.14) fie datorita modului lor de asamblare (fig.15).

Fig. 14 - Tub de dren cu fante.

Panta minim a drenurilor fr tub este de 1%, iar a celor cu tub 0,2%. Panta maxim este de 10%.

Fig.15. - Agezarea tuburilor de dren cu rosturi la capete.

Pentru curtirea tuburilor i pentru controlarea strii lor se construiesc pe traseu, la 50.-.70m distant unul de altul, puturi de vizitare din caramid, piatr sau beton, cu diametrul 0,80...1m.precum i n toate punctele de schimbare de direcie si de pant. lesirea la suprafata a drenurilor nchise se prevede, de regul, ntr-o depresiune, lundu-se toate msurile necesare pentru a preveni nghetarea apei la gura drenului, precum si producerea eroziunilor sau eventualelor alunecri de teren. Puturile absorbante sunt drenuri inchise, verticale care faciliteaz, prin strpungerea unor straturi impermeabile, scurgerea apelor dintr-un strat acvifer aflat aproape de suprafata, intr-un strat absorbant, aflat la adancime (fig.16). Executarea puturilor absorbante presupune urmatoarele condiii: stratul absorbant sa aib capacitatea suficienta de absorbtie pentru apa; stratul impermeabil, care urmeaza sa fie strpuns prin forare, s aib o grosime relativ mic; sa nu existe fenomene de alunecare n zona drumului. Se recomanda ca puturile absorbante sa fie executate la o distanta de cel putin 10m de la drum. Sectiunea putului poate fi circular sau dreptunghiular, avnd diametrul, respectiv laturile, de 0,60...1m. 3.1.1. Amplasarea drenurilor In vederea drenarii terasamentelor se pot executa drenuri atat in spatiul amprizei drumului, cat si in afara amprizei. Drenurile din spatiul amprizei drumului se pot amplasa: sub anturile laterale; sub platforma drumului (In ax sau la margini) nu se recomanda
Fig.16.Pu absorbant

11

in taluzuri (drenuri de taluz). Din figura 19 se observa ca cel mai bun efect de coborre a nivelului apelor subterane se obine prin drenul executat in ax (8); un efect mai redus se obtine prin drenurile de la marginile prtii carosabile (C) si un efect i mai redus, prin drenurile de sub anuri (A). Cu toate acestea, n mod curent, cel mai folosite sunt drenurile de sub anuri, intruct sunt mai usor de ntreinut ca urmare a accesibilitii; repararea si curtirea drenurilor de sub platforma necesit desfacerea suprastructurii si intreruperea circulatiei si ca rezultat cheltuiele financiare ridicate.

Fig. 19 - Coborarea nivelului apelor subterane prin Intermediul drenurilor amplasate in ant

Drenurile de taluz se execut n general in cazul debleurilor i rambleelor in vederea asanrii si stabilizrii taluzului. In figura 20 se redau cateva scheme de amplasare a drenurilor de mai frecvent.
Fig. 20 - Scheme de amplasare a drenurilor de taluz.

taluz, folosite

a.
a. Platforma distrus ;b.Platforma dupa refacere

b.

Fig. 21.Efectul distructiv al apei subterane din platform drumului

12

Materiale pentru execuia drenului

La executarea sistemului de drenaj orizontal se folosete o gama larg de materiale de construcie (ciment, otel. beton, confecii metalice, lemn), ponderea cea mai mare avand-o materialele specifice acestor lucrri, tuburile de drenaj si filtrele. De alegerea corecta a materialelor de drenaj depinde in mod hotaritor. att parametrii proiectai cit si durata funcionarii. Tuburile de drenaj pot avea diferite lungimi si parametri ca exemplu cele din ceramica au 0.3 - O.S m. lungime, cele din plastic l - 6. Forma seciunii transversale poate fi cilindric poliedrica, ovala cu perforatii pentru colectarea apei Ultimii 20 de ani au cptat o raspindire mare tuburile de mase plastice, datorit duratei mari de funcionare (policlorura de ventil, polietilena de mare densitate) care pot fii de doua forme
a -dreptunghiulare b - circulare

Avantajele tuburilor de drenaj sunt: - Capacitatea de transport cu masa 20...30% mai mare decit a celei din ceramica, datorita rugozitii mici. - Tuburile de plastic sunt mai puin influenate de tasri, micri ale scoarei. - Posibilitatea mecanizrii lucrrilor. - Gradul de mecanizare in timpul manipulatiilor. - Masa materialului transportat de 40 de ori mic, iar cheltuielile se reduc de 4-6 ori.

4. Consolidarea i protejarea taluzurilor

4.1. Procedee traditionale Pentru a preveni ia atenua ravinrile si pierderea locala a stabilittii, taluzurile drumurilor se consolideaz sau se protejeaz prin diverse procedee, devenite deja traditionale, si anume: nierbarea prin insmnare; acoperirea cu brazde; caroiajele; plantarea de arbori sau arbusti: acoperirea cu nuiele sau fascine; acoperirea cu pereuri;

13

protejarea cu plase libere sau torcretate; protejarea cu anrocamente; apararea cu csoaie; protejarea cu gabioane; protejarea cu stabilopozi. ...

Protejarea cu geocelule si geotextile 4.1.1. Inierbarea prin nsamntare Se utilizeaz n cazul taluzurilor la care nu exist siguranta ca se vor acoperi singure cu iarba i care nu prezinta semne vizibile de deteriorare. putndu-se astfel astepta pan cnd iarba semnat se va dezvolta suficien; pentru a realiza o consolidare. La insmantare se folosesc semine de ierburi (graminee si leguminoase), care cresc in regiunea respectiva i semine de plante furajere. Amestecul de seminte se alege astfel ncat o parte din ierburi sa aib rdacini mai dezvoltate, iar alta sa contribuie la realizarea unui covor des in timp ct mai scurt. Lucrrile se execut in perioadele premergatoare ploilor i se seamana 30...50 kg seminte la hectar. Imprstierea semintelor pe taluz se face fie direct pe terenul natural, fie pe un strat de pmant vegetal, de 10...15cm grosime, asternut n prealabil pe taluzul se amenajat in trepte(fig. 22). Treptele se executa de sus in jos, iar parnantul vegetal se aterne de jos in sus, btndu-se bine cu maiul. Fig.22 - Consolidarea taluzunlor pnn insmntare. In scopul de a mari eficacitatea procedeului, la nsmaare se pot folosi ingraaminte chimice sau organice, care sa favorizeze ncoltirea si dezvoltarea vegetatiei ierbacee, precum i diferitesubstante adezive (emulsii bituminoase,aracet, acrilat etc.) care, pulverizate, sa realizeze aderenta amestecului de seminte si substante nutritive de taluz,chiar in conditiile unei nclinari mari. Pelicula adeziv este perforat de iarba care incolteste. Pentru a mari eficacitatea lucrarilor de insamantare se recomanda folosirea unor utilaje care arunca amestecul gata preparat pe taluz reducnd astfel forta de munca si perioada de executie. 4.1.2. Acoperirea cu brazde (brzduirea) Reprezinta o metod de protejare rapida i economica a taluzurilor. Brazdele de iarba se recolteaza de pe terenuri nclinate, ct mai asemanatoare ca natura a pamantului si umiditate, taluzului ce trebuie protejat si au 7...10cm grosime, si 25/25 sau 25/4 cm la dimensiunile fetei sau pregatite in prealabil in pepiniere in acest scop.Procedeul se aplica, n general, la taluzurile cu nltimi de peste 2m i cu nclinari de cel mult 1:1,5 n cazul rambleurilor si 1:1 In cazul debleurilor. Brazdele

14

se aplica, pe timp urned, direct pe taluz sau, n cazul unor pmnturi pietroase ori nisipoase, pe un strat de pmnt vegetal de minimum 10 cm grosime. Fixarea lor se face cu tarui de lemn cu diametrul de 2...3 cm si lungimea de 40cm sau in cazuri special cu plas de srm pentru a avita glisarea lor pe taluz. Asezarea brazdelor pe taluz se poate face in camp continuu (fig. 23) sau n benzi, inclinate la 45 fata de linia de cea mai mare panta,astfel inct sa forrneze carouri, care se pot insamanta sau planta (fig.24).

Fig. 23 - Aezarea brazdelor in cmp continuu.

Fig. 24 - Aezarea brazdelor in carouri.

La ultimul procedeu, la prile superioare si inferioare a taluzului se executa o banda continue de brazde, avnd limea de minimum 50cm. La taluzurile cu nclinri mai mari decat 1:1,5 brazdele se aeaz suprapus, fixndu-se prin rui de 35...50 cm lungime (fig. 25).

Fig.25 - Protejarea cu brazde aezate suprapus

Standardele n vigoare recomanda procedeele de protejare ale taluzuriior prin brazduire nsmnare, n functie de natura pamantului i nltimea acestora (tabelul 3).
Procedee de consolidare a taluzurilor prin brzduire si nsmnare
Tabela 3

Nr. Natura pmntului Crt. de pe taluz

H<2m

Rambleuri 2m<H<4m H>4m H<2m

Debleuri 2m<H<4m H>4m

Nisipuri fine si nisipuri prafoase Nisipuri

Brazduire pe toata suprafata Brazduire fn carouri

Brazduire pe toata suprafsta

irnbracare

Brazduire pe toata suprafata

Brazduire in carouri Tmbracate cu pamant vegetal si insamantare

Brazduire pe toata suprafa|a

argiloase, pamanturi cu pamant mbracate cu prafoase vegetal i pmant Tnsamantat vegetal i Tnsamantare Argile nisipoase sau Irnbracare cu pamant prafoase vegetal si nsamantat

Brazduire pe Irnbracare cu pamant vegetal si Brazduire pe toat toata suprafata tnsamanat suprafaa

15

4.1.3. Caroiajele Se utilizeaz in regiunile cu ploi abundente la taluzurile de peste 2m nlime, constituite din pamanturi pietroase ori nisipoase. Ele pot fi constituite din grdulete de nuiele mpletite pe rui btuti in pamant (fig. 26} sau din prefabricate din beton simplu BC15 (B200), care se fixeaza prin rusi din acelai material (fig. 27). Suprafetele din interiorul ptratelor se imbraca cu pmnt

Fig. 26 - Caroiaje din gardulete de nuiele mpletite:

1 - tarusi de colt (100. . 750cm); 2- taru intermediar(75.. 100cm), 3 Impletitur de nuiele

Fig. 27 - Caroiaje din prefabricate din beton

(dimensiuni in cm) a caroiaj; b -aru

vegetal i se insmaneaza, planteaz sau se acoper cu brazde. Acest procedeu protejeaz bine taluzurile mpotriva splrilor i alunecrilor superficiale. 4.1.4. Plantarea de arbori sau arbuti Este indicata pentru protejarea taluzurilor drumurilor amplasate in zone inundabile sau in regiuni cu vnturi puternice. In primui caz se execut plantaii de salcie sau arin, iar n cel de-al doilea caz plantatii de salcm. De asemenea mpdurirea taluzurilor drumurilor se poate face, indiferent de zon, pentru reducerea suprafeelor sustrase fondului produciei forestiere prin constructia drumurilor, folosindu-se, de preferinta, specii lemnoase care intra n componenta tipului de padure natural fundamental. 4.1.5. Acoperirea cu nuiele sau fascine Se folosete, obisnuit, pentru portiunile de taluz aflate continuu sub apai numai exceptional, din cauza consumului mare de material lemnos, pentru portiunile situate deasupra nivelului apelor mari. Un prim procedeu consta in acoperirea taluzului cu straturi de nuiele asezate cu varful in sus si petrecute pe o treime din lungimea lor.Straturile de nuiele au o grosime de 15. ..20cm i sunt mentinute pe taluz prin fascine (suluri de nuiele) sau prin prajini asezate orizontal (fig. 28). Fascinele au diametrul de 20...25cm si sunt constitute din nuiele (obisnuit din salcie), proaspat tiate si avnd urmatoarele dimensiuni: lungimea 1,5...2,5m;Fig. 28 Protejarea taluzului cu nuiele si fascine.

diametrul la capatul subtire cel putin 1cm; diametrul la

16

capatul gros 2..,3cm.Sulurile se leaga din 50 in 50cm cu nuiele de rchit, alun sau srm galvanizat si se fixeaza pe taluz prin trui de 1m lungime si 5..,6cm grosime,care intra n pmnt cu cei putin 2/3 din lungimea lor. O aprare mai buna se obtine prin renuntarea la stratul de nuiele i acoperirea taluzului cu fascine, aezate dupa linia de cea mai mare pant si fixate prin tarui. O protejare si mai puternic se obine daca fascinele se aeaz n rnduri orizontale,unele peste altele, ncrcndu-se fiecare rnd cu argila framantata sau cu piatra (fig. 29).
Fig. 29 - Protejarea cu fascine

4.1.6, Acoperirea cu pereuri

Este indicat, in special, In cazul taluzurilor amplasate pe malul apelor i expuse loviturilor valurilor i gheturilor. Inltimea de pereere a taluzurilor trebuie sa depeasc nivelulapelor maxime cu circa 50cm. Pereurile se execut din blocuri de piatra brut ori cioplit din gros aezate pe un strat de 10 cm nisip sau balast (Fig. 30 ) i pot fi uscate (simple) sau zidite cu mortar
Fig. 30- Pereu din piatra bruta

de ciment (daca taluzul este bine tasat). In cazu! unor ape cu vitez mare de scurgere, ca urmarea a unei pante longitudinale accentuate a vii, se sprijina la baza pe anrocamente. In lipsa pietrei de cariera se pot folosi, pentru pereere, bolovani de rau, aezati in carourile de 0,75...1,00m latur a unor gardulete de nuiele de 20...30cm inaltime (fig. 31), sau asezati n interspaiile unor elemente de beton prefabricate (fig. 32).

Fig. 31 - Protejarea cu grdulee i bolovani.

Fig. 32 - Pereu din elemente prefabricate i bolovani.

Acolo unde piatra lipseste, pereerea se face cu ajutorul unor dale de beton, de form ptrat, de 12...15 cm grosime si 0,50 sau 1m latura. Dalele sunt prevzute cu goluri sj se leag Intre ele cu srma galvanizat. Se recomand ca taluzul sa fie bine tasat.

17

4.1.7. Protejarea cu plase libere sau torcretate Este utilizata in cazul taluzurilor executate In roci friabile sau aflate tn diferite stadii de alterare. Plasele ancorate libere (fig. 33} se fixeaza pe taluz cu ancore betonate (2) din OB37, cu 0 20mm, avnd lungimea de 0,2...0,3m, montate la distante de 2...4m, de la muchia taluzului; plasa (1) la partea superioar, in lungul taluzului este legata de bara de legatura (3).

Fig. 33 - Protejarea taluzurilor cu plase ancorate libere

1 - plas ancorata libera; 2 - ancora betonata; 3 - bar de legur; 4- piroane: 5 - taluz finisat.

Fig. 34 - Protejarea taluzurilor cu plase ancorate torcretate:

1 - plas ancorata; 2 - ancore betonate; 3 - bar de legatura: 4 -piroane; 5 - taluz finisat, 6 - beton aplicat prin torcretare; 7 - barbacane.

Pe ntreaga suprafaa a taluzului plasa (1) se fixeaza cu piroane OB37, cu diametrui de 16mm, avnd lungimea 0,3...0,4m, btute la de 2...4m. Plasele ancorate libere se monteaz, in mod obinuit, ca protectie pe durata executiei unor lucrari la baza taluzului i se pot demonta ulterior; pstrarea lor continuare vegetaiei pe taluz. Plasele ancorate torcretate (fig. 34) se execul n scopul evitarii taluzuri de debleu, pe suprafete reduse, stabilite in proiectul de executie. alterrii progresive a rocilor din taluz pentru protecia circulatiei contra caderilor de stanci. In general se aplicpe Plasele (1) se fixeaz pe suprafata taluzului, ca i in cazul plaselor libere, cu ancore betonate (2), bare de legatura (3) si piroane (4), dupa care se aplica betonu! prin torcretare (5). Grosimea betonului torcretat se stabilete n functie de natura rocii i de gradul de alterare al acesteia. 4.1.8. Protejarea cu anrocamente Se practica pentru consolidarea prtilor inundate ale taluzurilor de rambleu, aflate n lungul cursurilor de apa. favorizeaza fixarea

Fig.. 35 - Anrocamente

18

Anrocamentele sunt constituite din blocuri mari de piatra (minimum 150kg), mpanate cu pietre mai mici. Ele pot face parte din corpul terasamentului, cnd se execut odat cu acesta i atunci apar sub forma unui pinten de sectiune trapezoidal, sau pot doar acoperi rambleul, cand se executa ulterior, i apare ca un pinten de sectiune triunghiular (fig. 35). Pintenii se execut pan la Fig. 36 - Anrocament pe saltea din fascine: circa 1m peste etiaj, iar pe poriunea de deasupra
1 - pereu uscat; 2 - anrocament; 3 - suluri

de

pan la circa 0,50 m peste nivelul apelor extraordinare,taluzul se pereeaz. In cazul cand terenul este afuiabil ,anrocamentele se aseaza pe saltele sau paturi de fascine (fig. 36). Blocurile de piatra pot folosi si la execuia aa numitor rambleuri filtrante, constructii cu scurgere liber, la care nivelul curentului de ap se stabilete in interior dup o suprafata de depresiune (fig. 37). Rambleurile filtrante sunt avantajoase in situaiile In care debitul praielor este scazut, iar executarea Fig. 37 - Rambleu filtrant

culeelor pentru poduri sau a fundatiilor pentru podee tubulare este costisitoare, sau atunci cand lucrarile se execut iarna i construirea podurilor i podetelor tubulare este dificil.

4.1.9. Apararea cu csoaie Este o metoda veche, folosita, n special, pe cursurile superioare ale praielor, unde viteza apelor este mare. Csoaiele sunt constructii combinate din lemn i piatra (fig38), care in afara protejarii taluzului, contribuie si la sprijinirea terasamentului. Lemnria acestor constructii este supus unei uzuri mecanice rapide, datorita condiiilor de umezire i uscare alternative, precum i a loviturilor produse de pietrele purtate de apa.

Fig. 38 - Csoaie din !emn: a - simple; b - cu pereti dubliu, compartimentata

Se pot executa csoaie i din grinzi prefabricate de beton armat, care se intrebuineaza ca lucrri de sprijinire, in special pentru rambleuri.

19

4.1.10. Protejarea cu gabioane Se utilizeaza n regiunile unde nu se gasesc blocuri mari de piatr pentru anrocamente. Gabioanele sunt cutii cu capac mobil,confectionate din sarma galvanizata,implute cu piatr (Fig.39). Lungimea cutiilor variaza intra 2 i 6 m iar celelalte dimensiuni ntre 0,5 i 2 m. Dupa ce cutiile au fost aezate in locul cuvenit, astfel inc asigure protectia constructiei, se umplu cu piatr suficient de mare ca sa nu poata iei prin ochii plasei. Dupa umplere capacele mobile se leaga cu srma. Cu timput,suprafata gabioanelor se umple cu ml
Fig. 39 - Imbracarea taluzurilor cu gabioane

i se nierbeaza devenind din ce in ce mai rezistenta. Uneori, in locul gabioanelor-cutii se utilizeaza

gabioane monolite, sub forma de saltele deformabile (fig. 40).

Fig. 40 - Saltea de gabioane

Dezavantajul gabioanelor este c, n timp, plasa de srm se corodeaz datorita apei si pmntului. Pentru nlturarea acestor dezavantaje au fost concepute, mai nou gabioane din plasa de materiale plastice (polimeri) sau anumite geogrile (TENSAR) foarte rezistente la actiunea factorilor externi. Atat modelele de gabioane din plasa de sarma cat si cele din geogrile TENSAR, cand se amplaseaza la apa, la baza taluzului de rambleu, se aseaz pe un pat de fascine de 25...30cm grosime, pentru a se evita eroziunea sau afuierea terenului ds sub gabion. 4.1.11. Protejarea cu stabilopozi Este practicat in cazul drumurilor de interes peisagistic i forestiere ce se desfasoar n lungul retelelor hidrografice. Stabilopodul este un corp spaial simetric cu patru picioare,terminate fiecare cu protuberante (fig. 41).Se confectioneaza sub forma de prefabricate din beton sau beton armat avnd o masa de 2,1t (0,866m3). . . . .

Fig. 41 Stabilopod

Fig. 42 - Protejarea cu stabilopozi i ziduri de sprijin

20

Stabilopozii se aeaz, legati sau nelegati ntre ei, sub forma de cordoane si servesc la disiparea energiei apei, protejnd n acest fel baza i corpul drumului. De obicei se folosesc n combinaie cu anrocamentele sau zidurile de sprijin (fig. 42), pentru protejarea acestora mai ales n zonele unde sunt suprasolicitri la producerea viiturilor mari. Cnd fundul albiei este instabil stabilopozii se aeaz pe saltele de fascine. Pe langa procedeele traditionale propriu-zise, descrise mai sus n functie de situatiile concrete din teren, s-au experimental si se folosesc solutii complexe de aparare-consolidare, respectiv de combinare a acestor procedee (ziduri de sprijin cu stabilopozi, pereuri cu anrocamente, gabioane cu ziduri de sprijin sau cu stabilopozi, brazduiri sau caroiaje cu anrocamente etc.) Rezultalele obtinute permit ca, in continuare, s se extind acele procedee tradiionale sau combinaii ale acestora care i-au demonstrat in timp eficiena. 5.4.2. Consolidarea i protejarea taluzurilor de rambleu aflate in cantact cu apa .

Realizarea unor lucrari de consolidare si protejare durabile i eficiente presupune ca taluzurile de rambleu aflate in contact cu apa sa fie astferealizate incat: sa reziste la anumite valori maxime ale curentului si la orice schimbare nivelului apei; sa suporte actiunea dinamica a valurilor sau presiunea ghetii i a plutitorilor;

sa fie rezistente la variatiile de temperature, la tasari, la actiunea apei subterane, precum si la actiunea chimica a apei.

Zona I

Zona II

Z ONAIII

Fig. 43 - Zonarea malului (taluzului) dupa nivelurile apei.

Amplasarea solutiilor constructive pe vertical trebuie sa aiba in vedere zona de expunere a taluzului in contact cu apa. Dupa cum se observa in figura 5.43, zonarea taluzului defineste, in principal, urmatoarele 3 zone:
-

Zona I, situat intre nivelul apelor extraordinare (nivelul de asigurare) si cel rnediu al apelor mari

(nivelul de calcul) este si cea mai rar expus actiunii curentului apei. Ca urmare, in aceast zona se prevd lucrari de tip uor, n special pentru combaterea aciunii eoliene si a efectului precipitaiilor.
-

Zona II, se afla ntre nivelul mediu al apelor mari (nivelul de calcul) i nivelui mediu al apelor,

fiind astfel o zon supus periodic variatiilor n albie (viteze, gheturi, etc.) si efectelor legate de inundatie. Pentru aceasta zona lucrrile de aparare trebuie sa fie ct mai rezistente, dimensionndu-se in functie de natura terenului i de eforturile date de curentul de apa.
-

Zona III, situata ntre nivelul mediu ai apelor i fundul albiei, are constructiile ferente partial sau

21

total sub apa, n functie de anotimp, iar acestea trebuie s rspund la ncercrile de antrenare, eroziune i afuiere. Aprrile din aceast zon reprezint elementul de sprijin al intregului sistem. In ansamblu, amplasamentul n aceasta zona prezint conditii de stabilitate mai grele dect n primele doua zone, executia se desfaoar sub ap, deci necesit deosebit atentie, un control tehnic permanent i adecvat. Practic pentru aprare profilului taluzului cu o lucrare corespunzatoare,se recurge la combinarea tipurilor de aprri indicate pe zone i la asocierea acestora cu mijloacele naturale si locale existente. Din acest punct de vedere, procedeele traditionale se pot aplica i se comport astfel: n zona I : - Inierbarea prin nsmntare rezista la viituri de scurta durat, - brazduirea rezista la viituri de scurta durat si viituri de lunga durata cu intensitatea redus, - plantatiile: pdurile i lstriul reduc viteza de scurgere a apei pn la 30-40% aprnd zonele II i III de eroziune - pereerea caracteristic zonei I se va executa cu 50cm deasupra apelor maxime; n zona II : - acoperirea cu nuiele sau fascine pentru portiunile de taluz situate continuu sub ap i cu scurgeri de gheaa de scurta durat n zona III : - Anrocamentele destinate consolidrii taluzurilor aflate in cursurile de ap, - csoaiele destinate ca corp de rezemarea al aprarii de alte nature - gabioanele intrebuinate la cursuri de ap cu fundul albiei mobil si care solicit o lucrare cu caracter stabil ,locuri unde nu se pot construii ziduri din cauza necesitatii de fundatii adnci si costisitoare i cu posibiliti de extracie local a materialului necesar.

4.3. Solutii noi de aprare-consolidare

In general preocuparile privind mbuntairea soluiilor de aparare consolidate, la drurnurile urmaresc: folosirea cu precdere a materialelor locale, ca urmare a crizei de energie si materii prime cu care se confrunta epoca noastr; mecanizarea execuiei lucrrilor de aparare-consolidare att prin crearea si organizarea unor poligoane de elemente prefabricate ct i la punerea n oper; diversificarea gamei soluiilor de aprare si consolidate pentru obinerea unei eficiene tehnice si economice de lunga durata. In acest context se menioneaz ca soluii noi,neexperimentate sau insuficient experimentate i folosite pe santierele de drumuri cu scopul nbuntirii incadrrii in mediul inconjurtor i peisagistic: nsmntarile cu ajutorul much-ului; covoarele de iarba;

22

pmntul armat. 4.3.1. Insmnarile cu ajutorul "mulch-ului"

La acest procedeu suprafata semnat este acoperit de un strat aerat, care permite creterea plantelor, diminueaz evaporarea apei din sol i joaca rol de protectie antierozionala in cazul precipitatiilor abundente. Mulch-urile folosite initial au fost de origine vegetal (paie sau frunze locate) ncleiate uor cu emulsie bituminoasa. Aplicarea lor pe taluz se realizeaza cu maini speciale. Uitimul procedeu pus la punct fo!osete o spuma sintetica de culoare alba (agrospuma) care are proprietatea de a retine apa n cantiti mari (70% din volum). In functie de ordinea operatiilor se disting doua procedee: procedeul Schiechtl care presupune urmtoarele operatii: aezarea pe taluz a unui strat de paie sau "mulch"; raspandirea semintelor; pulverizarea unei emulsii de bitum usor pentru fixarea mulch-ului. procedeul Hydrostat (apiicat n S.U.A.) la care ordinea operatiilor semodifica astfel: nsmanarea aplicarea mulch-ului; _

fixarea mulch-ului cu ajutoru! filmului de bitum. n ambele procedee, cantitatile de materiale necesare la 100m2 sunt: 4kg seminte, 4kg ngrminte, 100kg paie i 30kg bitum rezidual. In practic se impune o supraveghere atenta la pulverizarea emulsiei de bitum, ca grosimea acesteia sa nu fie prea mare, intrucat in timpul verii poate provoca ridicarea temperaturii, mai ales n cazul folosirii n strat a celulozei. Spuma sintetic se recomanda n zonele cu pronuntat caracter secetos, avnd proprietatea de a absorbi cea mai mica cantitate de ap (ploaie sau roua) si fiind singurul procedeu care, la era actuala, se poate aplica pentru a evita principala cauza a uscarii plantelor n perioada estivala. 4.3.2. Covoarele de iarb In cazuri deosebit de dificile intreaga suprafata a taluzurilor se acopera cu covoare prefabricate din iarba, prin asa numituf procedeu Grunlig. Acesta consta din aternerea unor rogojini prefabricate din trestie i paie, peste care se mprtie un amestec din turb, ingrasaminte i semine. Rogojinile se livreaz, pe santiere, sub form de suluri, fiind apoi derulate pe taluz si fixate prin tarusi. Procedeul este foarte utilizat n Germania. In caz de aplicare pe pante pentru se evita ebularile, pe toata suprafata se intinde un o plasa de srma metalic sau din plastic, fixat solid. Metoda fiind costisitoare se intrebuinteaza numai in suprafete reduse si in special n mediul urban in lucrri de arhitectura peisagistic.

23

4.3.3. Pmntul armat

Conceptul de pamant armat apartine inginerului francez HENRI VIDAL care a folosit pentru prima oara procedeul la realizarea unor ziduri de sprijin. Pmntul armat este un material de constructie rezultat din asocierea unui material granular rezultat coeziv sau slab coeziv, capabil de a suporta eforturi de compresiune si forfecare i conlucrarea cu un material de armare benzi,placi sua bare metalice ,geotextil, geogril sau geocompozit capabile sa preia eforturi de intindere. turi Fenomenul care conditioneaz rezistena intern a pmntului armat, l constituie frecarea conditioneaz ntului dintre pmant si armtura. Astfel, sub ac tura. aciunea solicitrilor verticale, pm mntul aflat ntre armturi, tinde sa se deplaseze lateral,dep deplasare care este ns mpiedicat de frecarea ce are loc ntre materialul granular si armatur In armturi apar eforturi de ntindere, intregul masiv comportndu-se . ntindere, intreg ca bloc compact de pmnt si cu o anume coeziune. Alctuirea masivului de p tuirea pmnt armat este clasic, constnd dintr-o alternant stratificat de o alternant pmnt si materialul de armare, ( el mai des geotextilele compuse, etc.). Execuia presupune nt (cel Execu aternerea pmntului in strate successive de nltime constant si compactat (3050 cm) ntre ntului compactat care se pozeaz elementele de ranforsare, adic geotextilul, geogrila etc. Acestea pot fi discontinui adic (sub forma unor fsii-benzi ) sau continui, adic acoperind intreaga suprafaa a taluzului. adic suprafa Utilizrile pmntului armat, la lucr lucrrile de aprare si consolidare sunt numeroase n special acelea care folosesc geotextilele ca ca element de ranforsare, n armarea pmntului.Astfel se pot pmntului exemplifica: 1.Protectia i evitarea formelor antierozionale a taluzurilor sub aciunea precipitaiilor ac meteorice de suprafaa (iroirilor) si vntului prin solui care vizeaz: iroirilor) acoperirea suprafetelor expuse cu un strat de geotextil care trebuie s asigure protecia pna la fixarea si maturizarea unui covor vegetal, a vegetal,insmanat anterior sau ale crui seminte sunt continute in geotextil (fig. 44 i 45);

Fig.44 Protectia antierozional cu antierozional geotextil,care se nsmnteaza ulterior smnteaza

Fig. 45 - Protectia antierozionala cu geotextil insmantat anterior fixarii pe taluz mantat

realizarea unor structuri din geotextil fixat cu rui pe suprafetele expuse, cu rolul de a ructuri i retine materialul antrenat, realizand un profil de echilibru pe directia de actiune a agentului eroziv (fig. 46), ealizand sub forma unor terase.

24

ntruct aceste solutii antierozionale tipice sunt asociate, de regula, cu o stabilizare biologic, rolul geotextilelor utilizate este limitat n timp, pn cand vegetatia poate prelua integral protectia suprafetelor arnenajate. Ca urmare se aleg geotextile biodegradabile (Terazon, Netezon, Tifon Malimo,Greenfix,etc) care in timpse descompun i se autodistrug.
Fig.46.-Protecia antierozionala cu geotextil si terase

O solutie originala de protectie antierozionala este si aceea a retelelor alveolare de geotextil (geocelule) aternute pe taluz (fig. 47) Covorul alveolar este constituit din fsii de geotextil sudate, astfel Incat sa formeze o retea hexagonala, care se umple cu pamant vegetal ce se poate fertiliza. Peretii alveoleior impiedica eroziunea taluzului prin iroirea apei din precipitatii.

Fig. 47 - Retea alveolar (geocelule) din geotextil pentru protectia antierozionala

n cazul taluzurilor foarte nclinate se practice ptacarea suprafetei cu saci din geotextil umpluti cu pmnt local sau cu piatra (fig, 48). Sacii se aeaza in randuri suprapuse intre care se intercaleaza straturi de pmnt vegetal i crengi de salcie. Acestea, prin intrare in vegetaie, contribuie la sporirea stabilitaii structurii, precum i la aspectul estetic al lucrarii.

Fig. 48 - Protectia i stabilizarea unui taluz prin placarea cu saci din geotextil umpluti cu material granular i crengi de salcie

2. Protectia antierozional a taluzurilor aflate in contact cu apa urmareste s combata actiunea valurilor si a curentilor prin: aprri uoare, pentru solicitari mici, alctuite din doua straturi,respectiv protectia din peste geotextilul asternut direct pe taiuz (fig. 49); piatra

25

Fig. 49 - Aprri uoare de taluzuri, aflate in contact cu apa, cu folosirea de geotextite.

aprri grele, pentru solicitri puternice, constituite din trei straturi,respectiv geotextilul aternut direct pe taluz, un strat de material granular marunt i protectia propriu-zis din blocuri de piatr (fig. 50).

Blocuri de piatra

Fig. 50 - Aprri grele de taluzuri, aflate n contact cu apa, cu folosirea de geotextite,

3. Efectuarea lucrrilor de susinere si de drenaj la zidurile de sprijin

Fig. 51 - Scheme de alctuire a lucrrilor de sustinere din pmnt armat cu geotextile,aplicate la zidurile de sprijin.

Lucrrile de susinere din pmnt armat cu geotextile,i gsesc, printre altele: aplicare si la executia zidurilor de sprijin inlocuind cu success cele clasice ca soluii tehnice mai economice i rapide. n acest caz,geotextilul participa att la armarea masivului ct i la constituirea paramentului.Execuia la parament consta n nfsurarea fiecarui strat (fig. 51 a) la capt peste care se suprapune urmatorul strat sau suprapunerea straturilor in ordinea lor (fig.51 b) asigurndu- o verticalitate sau oblicitate a straturilor dupa necesitate si conditii de calcul. n cazul nfaurrii in cmp geotextilul necesar este o prelungire a fiei armate .In cazul armrii cu benzi, acesta este o fsie independent,creia trebuie s i se asigure legatur ferma cu benzile de armare din corpul masivului.

26

Drenajul la zidurile de sprijin trebuie sa asigure, n spatele acestora,preluarea si descarcarea debitelor afluente. In acest scop soluiile noi se bazeaza pe utilizarea pmntului armat cu un geotextil cu capacitate de drenaj. Geotextilul este aternut pe ntreaga suprafata a constructiei, n spatele zidului, prelund integral functia de drenaj (Fig. 52 soluia A) sau poate lucra n combinaie cu o umplutur drenant,situatie n care geotextilul asigura doar o drenare partiala(Fig.52 soluia B).
Soluia A

Fig 52 . Sisteme de drenaj cu geotextile in spatele zidurilor de sprijin

Descarcarea de ape a sistemului se face n colectoare longitudinal aezate ila baza zidului in lungimea zidului i evacuare exterioar in antul drumului sau in camera de colectare a podetelor tubulare. 4.Armarea taluzurilor cu geogrile n lucrarile de aparare si consolidare a taluzurilor sunt folosite i pamanturile armate cu geogrile. Astfel, geogrilele (ca i geotextilele ) se utilizeaza pentru armarea taluzurilor, cu scopul , de a prelua eforturile de ntindere pe care pmntul nu le poate prelua. In figura 53 se arata modul de armare cu geogrile a unui taluz cu pant mai abrupt. Straturile de geogril trebuie sa fie ancorate pe lungime o suficient, determinate prin calcule si aplicarea de abace speciale care sa corespunda la condiiile de stabilitate general i de alunecare.

Parament.

Fig. 53 - Taluz abrupt armat

5.Ancorarea taluzurilor La lucrri de modernizri ale cilor de comunicaie i pe poriuni unde protectiile existente au fost deteriorate sau alte metode nu se pot folosii n condiii geomorfoligice deficitare se pot executa protecii de taluzuri a spturilor impotriva alunecrilor de teren i versant prin metoda ancorajelor .Prin ancoraj se introduce in structur o for dirijat ctre suprafaa de contact dintre constructie(zid de sprijin) i roc ce actioneaz n favoarea unei mai bune legturi si rigidizri ntre cele doua elemente prin creearea unui effort decompresiune care sporete rezistenta i reduce permeabilitate rocii.

27

Ancora este un dispozitiv cu funcie static ce transmite din structur n masivul de roci sau pmnt fore cu o direcie anumit.O ancor se compune din 3 pari: - capul ancorei care este terminaia exterioar i cu care se executa pretensionarea sistemului, - corpul ancorei tendonul-este partea de mijloc care prin deformatia sa plastic permite pretensionarea permanent a acorei in lucrare , - rdcina ancorei este capatul interior al ancorei care foloseste la fixarea ei in masivul de roc.Fixarea se poate face prin trei metode: a) desfacerea mecanica a unui dispozitiv de oel amplasat la capatul tendonului,2)prin cimentarea seciunii de fixare a ancorei n roc,3) printr-un bulb de beton sau placa metalica in orficiul de ancoraj. - Ancorele se executa din bare de otel netede sau profilate ,toron srme de oel mpletite ,si cablu de ancoraj care este deobicei un fasciculde srme , toraoane sau bare. Stabilitatea unui taluz este amenintata de fortele tangential create de greutatea rocii sau a pamantului de de-asupra suprafeei de forfecare, de ncarcare activ a taluzului si de presiunea activa a apei reinuta sau liber, stabilitatea fiind favorizata de frecarea de-alungul suprafetei de frecare. Intruct comportamentul rocilor este diferit de cea a pmnturilor ,in cazul de alunecari ,metodele de ancoraj si de consolidarea taluzurilor vor fii diferite in functie de cerinte. Procedura de execuie a ancorajelor este urmatoarea(descriere sumar datorit complexittii): Forarea gaurilor insemnate in funcie de densitatea , adancime si diametru. Fixarea mecanic a radacinilor prin presiune si frecare . Inchiderea gaurilor de ancoraj cu lianti betonici, Fixarea capului de ancoraj si crearea strii de pretensionare.

Ordinea de execuie se va face de jos in sus si nu se vor deschide toate orificiile deodata pentru a evita iesirea din echilibru a masivului destinat ancorajului. Se pot executa lucrri de ancorare pentru: roci in stare distructiv, pamanturi tari, fundaii de diferite tipuri si destinaii ,ziduri de sprijin ,in locuri cu spatii limitate sau in cazul de taluzri inalte i riscante, consolidri de drumuri,sprijiniri de versanti (Fig.54).

a.consolidare de drum

b.sprijinire de versant

c. taluz ancorat

Fig. 54 Exemple de ancorri in diferite situaii Dup efectuarea lucrrilor de ancoraj se poate acoperi taluzul cu beton torcretat sau alte sisteme de aprare sau incadrare in sistemul peisagistic si mediul inconjurator.

28

5. Sprijinirea terasamentelor
Pentru a se asigura stabilitatea terasamentelor n zonele supuse fenomenelor de alunecare, precum si in terenurile accidentate cu pante transversale marl, se adopta masuri de sprijinire care pot afecta nu numai terasamentele propriu-zise, ci i mediul inconjurator.. Soluiile tehnice de sprijinire a maselor de pmnt, cele mai rspndite in constructia drumurilor, sunt zidurile de sprijin, contraforturile, contrabanchetele si pilotii de sustinere,

5.1. Ziduri de sprijin

Zidurile de sprijin sunt construcii inginereti destinate asigurrii stabilitii unor mase de pmnt care, din diferite motive, nu pot fi meninute n echilibru numai prin amenajarea lor n taluz. Asemenea cazuri sunt ntlnite n activitatea inginereasc la diferite categorii de lucrri (fig. 55), cum sunt: sistematizarea pe vertical, n cazul construciilor amplasate pe terenuri n pant; lucrrile de terasamente pentru ci de comunicaii; amenajarea cursului apelor; asigurarea echilibrului terenurilor n pant natural etc.

Fig. 55. Diferite cazuri de amenajare pe vertical cu ajutorul zidurilor de sprijin:

a - pentru construcii de cldiri; 1 - construcie; 2 - linie iniial a terenului; 3 - zid de sprijin;4 - linia terenului sistematizat; b - pentru ci de comunicaie; 1 - ru; 2 - cale ferat; 3 - zid de sprijin; 4 - osea.

Zidurile de sprijin sunt, n general, construcii masive a cror greutate proprie i rezisten pasiv mobilizat n faa lor trebuie s asigure echilibrul mpingerii active dat de pmntul ce le ncarc. Forma zidului n seciune transversal este dictat de conlucrarea cu terenul, astfel nct s fie asigurat stabilitatea zidului i a masei de pmnt. n principiu la un zid de sprijin se deosebesc urmatoarele elemente: fundatia, corpul zidului i coronamentul (fig. 56), Faa vzut a zidariei se numeste parament, faa superioar coroan, iar nclinarea zidului n raport cu planul vertical fruct. Dup funcia pe care indeplinesc zidurile de sprijin se mpart n: 1.Ziduri de cptuire, care nu preiau impingeri ,(fig.57) avnd doar rol de protecie pentru taluzurile aflate n zone cu roci alterabile. De regul se execut din zidrie aplicat direct pe taluz, cu asize orizontale sau n opus incertum; paramentul se realizeaz cu un fruct de 10:1 pan la 3:1, n funcie de starea rocii protejate, iar grosimea zidariei este de 0,40 m la coronament si de 0,40 m +h/10 m la baz. Zidurile de cptuire se execut dup terminarea lucrrilor de terasamente.

29

Fig. 56 - Elementele unui zid de sprijin.

Fig. 57 - Zid de cptuire

2. Zidurile de rezisten (fig.58) preiau mpingerea pmntului i sprijin taluzurile de rambleu sau debleu. n plus ele apar piciorul taluzului mpotriva aciunii apelor din precipitaii sau a celor curgtoare i reduc volumul terasamentelor executate pe coaste puternic inclinate.

Fig. 58. Diferite forme pentru ziduri de sprijin de rezisten masive

In cazul rambleurilor, zidul de sprijin se poate ridica pan la nivelul platformei, cand este numit zid de platform (fig. 59a),sau poate sprijini numai piciorul taluzului, atunci fiind numit zid de picior (fig.59b). Zidurile de sprijin se fundeaz pna sub adancimea de nghe si se plaseaza astfel nct nlimea lor sa fie ct mai mic pentru a economisii
Fig.59 - Zid de platform (a) i zid de picior (b)

cheltuielile de execuie.

n legatur cu modul de construcie din difente material, zidurilor de sprijin se execut din: zidrie de piatr (uscat sau piatra cu mortar) i crmid, beton ciclopian, beton simplu, beton armat, pmnt armat i din elemente prefabricate, de beton i beton armat asamblate ntre ele i n unele

30

variante umplute cu pmnt materiale locale , pentru a le conferi stabilitatea necesar. Zidurile din piatra uscat se pot intrebuina ca ziduri de picior pentru rambleuri mai mici de 3 m. Ele lucreaz prin greutate proprie, realiznd un moment de de mare pentru sigurana mpotriva

stabilitate

suficient

rsturnarii. Forma i dimensiunile lor uzuake sunt redate n figura 60. Spatele zidului se execut vertical sau cu o nclinare de 2:1. Limea minim a coronamentului este de 50 cm, cu recomandarea ca de la marginea exterioar a coronamentului zidului sj pan la piciorul taluzului umpluturii de deasupra sa raman o distanta m, care se
Fig. 60 - Zid de sprijin din piatra uscat.

Determin cu relatiile:

m= + 20 40
a b

n cazul umpluturilor cu material pietros;

m= + 40 40

n cazul umpluturilor cu material de pmnt.

Zidurile din piatr cu mortar si zidurile de beton (fig.61) au calitatea ca se adapteaza mai bine conditiilor locale.

Fig. 61 - Zid de sprijin din beton cu si placare cu zidrie cu moloane Informatie electronica P- platforma drumului; 1 - parapet; 2 - coronament; 3 ~ beton 8C15 (B2QO), 4-dren.

Pe drumurile mai importante, zidul se poate imbrca cu moloane de piatr natural.Daca zidul va avea o lungime apreciabil se vor lsa rosturi de dilatatie din loc in loc (15 la 30m). Pentru constructia acestor ziduri, sunt de mare importanta masurile ce trebuiesc luate impotriva infiltraiilor de ap i anume: prevederea unei ape de protectie, n spatele zidului; amenajarea in corpul zidului a unor orificii speciaie de scurgere, numite barbacane (fig. 62), avand dimensiunile 10/20...10/25cm; acestea se dispun alternant la distane variind intre 3 i 5 m pe orizontal i 11,50m pe vertical; executarea unui dren din piatra spart sau piatra bruta cu o rigol la baz, prin care se scurg, pan n dreptul barbacanelor, apele adunate in spatele zidului.
Fig. 62 - Zid de sprijin cu. dren si barbacane

31

Zidurile de sprijin din beton armat pot fi din: beton slab armat, beton armat monolit sau prefabricat i beton precomprimat. Fa de zidurile de greutate, dei consum oel-beton,prezint avantajul unui consum redus de ciment i agregate, se preteaz la prefabricare,necesit lucrri reduse de cofrare i turnri de betoane pe antier i pot fi realizate ntr-un timp mai scurt. n figura 58 a... g se dau cteva seciuni transversale pentru ziduri de sprijin masive. Cnd nlimea de sprijinit este mare, zidurile de forma celor din figura 58 devin neeconomice. Pentru o mai bun conlucrare a zidului cu terenul, se folosesc console sau plci de descrcare, care

Fig. 63. Zid de sprijin: a - cu consol; b - cu plac de descrcare.

au rolul de a reduce volumul presiunilor active (fig. 63) i de a asigura o mai mare stabilitate zidului. Ducnd prin extremitatea consolei, punctul D, o linie ce face cu orizontala unghiul O i o a doua linie sub unghiul planului de alunecare a, se obin punctele E i I, respective nlimea pe care se face simit efectul consolei. Diagrama presiunilor active se va reduce cu volumul deif (fig. 63, a). nlimea hc a consolei fa de coronament, se alege la cel puin hc=(0,25 ... 0,35)h, i cel mult la adncimea la care punctul I s nu depeasc punctul B al zidului. Greutatea prismei de pmnt situat deasupra consolei mrete stabilitatea la rsturnare i alunecare a zidului. Efecte similare au asupra zidului i plcile de descrcare (fig. 6.3, b). La o adncime convenabil h1 se aeaz o plac din beton armat, de lungime l, care reazem cu un capt pe zid i cu cellalt pe teren, n afara planului de alunecare, pe o lime b care se va lua de (l-a)/3. Greutatea prismei de pmnt de deasupra plcii se descompune n componenta G1 care acioneaz asupra zidului, mrindu-i stabilitatea, i n componenta G2, care influeneaz diagrama presiunilor active. Efectul de descrcare dat de plac reduce diagrama presiunilor cu volumul efid, peste care se suprapune efectul dat de componenta G2, materializat prin diagrama fgif. Dac sub placa portant terenul se amenajeaz n taluz, sub unghiul , liniaKL, atunci linia ef din diagram se suprapune peste linia ea, pn n k. Zidurile de greutate din pmnt armat cunosc n ultimul timp o larg aplicabilitate,datorit avantajelor pe care le ofer, dnd posibilitatea folosirii pe scar larg a materialelor locale, ct i a elementelor prefabricate din: metal, beton sau materiale plastice, de diferite forme, pentru placarea paramentului.

32

Zidul este alctuit dintr-o succesiune de straturi orizontale din materiale locale, granulare sau cu mic coeziune, ntre care sunt intercalate armturile, sub form de benzi, avnd suprafaa ct mai rugoas, pentru a asigura o aderen ct mai bun cu pmntul. Armturile, care pot fi din oel carbon, fibre de sticl sau fibre textile (geotextile, geofibre)sunt tratate corespunztor pentru a rezista la coroziune, lungimea lor trebuie s fie L>0,8h (h este nlimea paramentului) pentru a asigura preluarea prin frecare a presiunilor i transmiterea lor terenului n care sunt ancorate, n afara planului de alunecare. n fig. 64 se prezint un schematic un zid din pmnt armat, cu paramentul din elemente prefabricate.

Fig. 64. Zid de sprijin din pmnt armat:

a seciune vertical; 1 parament; 2 fundaie; 3 straturi de pmnt; 4 armtur; b vedere lateral a paramentului din elemente prefabricate din beton armat; c idem, din metal sau materiale plastice.

Fig. 65. Execuia unor ziduri de sprijin din pmnt armat

a.- montarea placilor prefabricate si fixarea benzilor de tensionare; b.- aternerea startului de pmnt; c.-compactarea stratului de pmnt

Placile montate in zid pot avea faete cu diferite modele care se pot incadra in in mediul nconjurtor neprovocnd astfel o discordant intre zidul construit si aspectul peisagistical regiunii.

33

Fig. 66.-Diferite faete ale placilor folosite la ziduri de sprijin cu pmnt armat

Zidurile de sprijin din beton armat au forme diferite n seciune transversal, dictate de necesitatea reducerii mpingerilor active i de sporirea stabilitii. Pentru nlimi relativ mici,de pn la 3... 4 m, se recomand zidurile tip corniere, alctuite din dou plci: talpa i un perete frontal, care poate fi vertical sau uor nclinat spre teren (fig. 67). Se recomand ca la alctuirea acestora, grosimea minim a plcii hp s fie de cel puin 20 cm. Celelalte dimensiuni rezult din dimensionarea seciunilor cu solicitri maxime.Peretele frontal se consider ncastrat n placa de baz i ncrcat cu diagrama presiunilor active.

Fig. 67 Zid de sprijin din beton armat: a tip cornier; b cu contrafort parial; c cu contrafort pe toat nlimea; d cu contrafort i plac de descrcare; 1 perete vertical; 2 plac de fundaie; 3 pinten; 4 contrafort parial; 5 contrafort pe toat nlimea; 6 plac de descrcare.

34

Pentru a asigura zidului o mai mare stabilitate la alunecare, placa de baz este prevzut cu un pinten care va mobiliza n faa lui rezistena pasiv a pmntului. La calculul reaciunilor terenului pe talp i n calculele de stabilitate la rsturnare i alunecare se poate lua diagrama presiunilor active fat de planul FDE sau fa de ABDE. n cazul zidurilor de sprijin de nlime mai mare sunt indicate zidurile cu perei transversali sau cu contrafori, dispui n lung la o distan de 2...4 m. Placa de baz i cea frontal se consider ca elemente continue pe contrafori. Se pot realiza plci-consol de descrcare, care se reazem pe contrafori. Tendina de industrializare a lucrrilor pe antier impune alctuirea i proiectarea zidurilor de sprijin din elemente prefabricate. Varietatea acestora este foarte mare i rezult din asamblarea n mod convenabil a unor elemente prefabricate de tip: grind, dulap,cutii de diferite forme geometrice (fig. 68).

Fig. 68. Ziduri de sprijin din elemente prefabricate de beton armat:

a din rigle ( l - spaiu ce se umple cu pmnt; 2 - rigle transversale; 3 - rigle longitudinal); b din dulapi; c din stlpi i plci de diferite forme; d cutii-chesoane(1 - elemente prefabricate tip cutie umplute cu pmnt; 2 - argil btut; 3 - umplutur drenant; 4 - barbacan; 5 - fundaie monolit; 6- pinten; 7 - rigol)

5.1.1. Msuri constructive la executarea zidurilor Asemanator ca i la zidurile de sprijin din materiale pietroase i la zidurile executate din pmnt armat si beton se impun luarea unor msuri privind: protejarea coronamentului zidului; drenarea apelor de infiltraie din spatele i din faa zidului; prevederea unor rosturi verticale de dilataie i de tasare.

Coronamentul zidurilor de sprijin constituie partea cea mai expus aciunii de degradare a diverilor factori externi, motiv pentru care se protejeaz prin acoperire cu dale din beton , piatr natural sau cu plac continu de beton de calitate superioar turnat monolit.Coronamentului i se asigur o pant de 1% astfel ca apele de suprafa s se scurg spre exterior.Paramentul vzut al zidurilor din beton poate fi lsat netratat, sau realizat dintr-un beton de suprafa cu dozaj de ciment mai ridicat, care se prelucreaz prin buciardare. La ziduri care sprijin terasamentele unor ci de comunicaii importante autostrzi, drumuri, ci ferate etc. se obinuiete deseori ca paramentul vzut s fie placat cu piatr natural prelucrat, cu crmid, sau cu plci ceramice. nclinarea

35

obinuit a paramentului vzut este cuprins ntre .10 :1 i 5:1, putnd cobor pn la 4:1. Din motive arhitectonice sau constructive se pot realiza i ziduri cu parament vertical. Pentru asigurarea scurgerii apelor infiltrate n terenul din spatele zidului se execut drenuri din piatr brut, care pot fi verticale (fig. 69 a),executate n imediata vecintate a spatelui zidului. In ultimul timp pentru asigurarea drenajului se folosesc si saci de geogrile sau geotextile umplute cu material pietroase (fig. 52) care se amplaseaz imediat in spatele zidului dupa care se aterne umplutura de egalizare a taluzului de dup zid.

Fig. 69. Msuri de drenare a apelor :

a dren vertical; (1 - plac din beton; 2 - argil btut; 3 - dren vertical; 4 - rigol; 5 barbacan); b dren nclinat;( 1 - dren; 2 - rigol deschis din beton).

Limea drenului este n funcie de nlimea zidului i de permeabilitatea terenului, variind ntre 50 i 80 cm. La partea superioar i la baza drenului se prevede cte un strat de argil btut, care are rolul de a opri ptrunderea apelor de suprafa n dren i de a nu permite infiltrarea apei colectate de dren sub fundaia zidului. Apa colectat se elimin prin barbacane cu diametrul de 1015 cm, care sunt prevzute n zid pe lungimea sa, la 1 ... 3 m distan. Apa este dirijat prin barbacane la o rigol deschis, care se amenajeaz n faa zidului. n locul stratului de argil btut de la baza drenului poate fi prevzut o rigol din beton simplu pe toat lungimea zidului. n cazul unor infiltraii mai abundente i pentru pmnturi coezive este mai indicat soluia de dren nclinat (fig. 69 b), evitnd presiunea hidrodinamic asupra zidului, care n cazul drenului vertical se adaug mpingerii active. Zidurile de sprijin sunt construcii a cror lungime este mare n comparaie cu celelalte dimensiuni. Pentru a nu se produce fisurri, din cauza temperaturii sau a unor tasri inegale, este necesar ca din

Fig. 70. Rosturi de dilataie i de tasare la ziduri de sprijin:

1 - tronson zid de sprijin; 2 rost cu bitum

36

proiectare, respectiv la execuie, s se prevad rosturi de dilataie i detasare (fig. 70). La zidurile de greutate, care sunt nearmate, distana dintre rosturi este de circa 6 ... 10 m. Dac zidurile sunt orientate spre nord i nu sunt expuse razelor solare n mod direct, aceasta distan se poate majora pn la 15 m. n cazul zidurilor din beton armat,distana dintre rosturi poate fi de 20 ... 40 m. In spatele unor anumite tipuri de ziduri se execut umpluturi cu scopul de a mri stabilitatea acestora, iar suprafaa peretelui n contactcu terenul se urmrete s fie ct mai rugoas, n vederea sporirii unghiului de frecare S.Spaiul dintre rosturi se va umple cu plci de material plastic si bitum in vederea etanrii si asigurrii continuitii aspectului exterior al faadei paramentului. 5. 2. Contraforturi Sunt ziduri de sprijin scurte ns puternice, executate de regul din zidarie de piatra uscat, care se construiesc n corpul rambleului astfei nct sa alterneze cu poriuni de rambleu fr lucrri de sprijinire (fig. 71). Uneori contraforturile pot fi executate si prin metoda de clincherizare a pmntului (arderea argilelor si argilelor nisipoase, care prin aceasta i pierd apa i capacitatea de a o mai absorb).

Fig. 71 - Contraforturi din zidarie.

In general contraforturile se pot construii i din interese peisagistice pentru a varia aspectul rambleului si chiar a debleului. 5.3. Contrabanchete Sunt lucrari de sprijinire care urmaresc sporirea stabilitatii rambleurilor nalte executate pe coaste. In general, contrabanchetele (fig.72) se amenajeaza la piciorul taluzului din piatra, pietri si nisip, ca sa permita scurgerea apelor. Suprafetei superioare a contrabanchetei i se da o nclinare de 2,.,4%.
Fig. 72- Contrabancheta de sprijin a rambleului.

5.4. Piloti de sustinere Pilotii de susinere (fig. 73) se executa din lemn impregnat, din beton armat sau din beton turnat pe loc. Metoda se aplic in terenuri alunecatoarea n care este necesar asigurarea unei fundaii adnci i care asigur o stabilitate a construciei (zid de sprijin ,platform drumului) Numrul, sectiunea si adancimea lor patrundere n stratul stabil se determin prin calcul, astfel inct sa reziste la fortele de deplasare transmise de masa de pamant pe care o sprijin. Daca mpingerea pmntului este mare i, n consecint, se obtin distante foarte mici ntre

37

piloti, care nu se pot respecta, din punct de vedere al conditiilor de executie, se adopta solutia piloilor pe mai multe iruri. n ultimii ani, la consolidarea terenurilor alunecatoare au inceput sa se utilizeze tot mai des sisteme constructive noi, alcatuite din ranfori pe coloane forate sau pe piloti. Avantajul acestor sisteme const n mecanizarea executiei, reducerea volumului de manoper i scurtarea duratei de executie, n comparatie cu zidurile de sprijin i bolile cu pilatri.
Fig. 71. Sprijinirea terasamentelor. cu piloi

6. Construcii i amenajri pentru aprare i mpotriva avalanelor de zapada

In regiunile de munte situate la altitudini de peste 1000 m i cu versani puternici nclinati (pante peste 60%), apare pericolul avalanelor de zpad. Aprarea sectoarelor de drum ameninate de avalane se realizeaz prin construcii i amenajari care au scop de prevenirea producerii avalanelor sau evitarea lor . n general avalanele se produc in zonele lipsite de vegetaie dincolo de limita superioara a startului vegetaiei alcatuit din pduri i subarborete i anume in golul alpin. Dintre lucrrile de prevenire i combaterea avalanelor , mpadurirea este mijlocul cel mai eficace si de lunga durat cu cheltuielile cele mai reduse.ns lucrrile de mpdurire ,pn la maturitatea arborilor obinerea unui parapet natural, trebuiesc insotite in prealabil de amenajari i construcii de stabilizare a stratului de zpada superior care prin detaare si alunecare provoac formarea avalanelor. Combaterea avalanelor se realizeaz printr-o gam de lucrri de protecie active i lucrri de protecie pasiv. Lucrrile de protective activ presupun stabilizarea stratului de zpada mpiedicnd prin aceasta declanarea avalanei.Aceste pregatiri se executa in golul alpin,in zonele de formare a avalelor , pe toata suprafaa versantului aflat in amonte i n imediata apropiere a drumului. Din categoria acestor lucrari fac parte construciile si amenjarile pentru reinerea,frnarea i depozitarea zpezii cum sunt:amenajri de terase : baraje de zidrie ,
Fig, 72 - Greble paraavalane(dupa B. Alexa): a - grebI metalica (rigida); b - grebI din plas de srm

elemente de beton prefabricat,greble,plase. O larg utilizare o au greblele paraavalane care pot fii rigide,

38

elastice , penetrabile si care de regula se monteaza pe curba de nivel n r nduri paralele continui sau alternante (fig.72). ie pasiv resc Lucrrile de protecie pasiv admit producerea avalanei i urmresc procesul de formare i desfaurare a acestora. Se amplaseaza imediat dupa zona de formare a ava avalanei, n culoarul de scurgere al acesteia, in amonte de drum sau chiar in ampriza lui.Din gama de construcii pasive se pot Din construc aminti urmatoarele lucrri: -Frnarea i disiparea avalanei declanate Frnarea care se realizeaza cu ajutorul conurilor de frnare amplasate pe mai multe rnduri , alternativ i care intercepteaza curentul avalanei disipnd energia l cinetic(fig.73) - Lucrrile de frnare i depozitare a avalanei se utilizeaz n cadrul culoarelor inguste i de scurt lungime.Aceste se prezinta sub forma unor baraje de frnare i depozitare executate din diferite materiale i rigide i elastice (fig 74)
Fig. 73 - Con de frnare din anrocamente si zidrie uscat (dupa B. Alexa).

Fig. 74 - Baraje de frnare i depozitare Bara (dupa B. Alexa):

a din zidariede piatra cu mortar de ciment; b - din stlpi de beton cu ine de C.F.R; lpi c - din stlpi de beton i anvelope din cauciuc; pi d - din cabluri.

Lucrrile pentru devierea ava ru avalanelor constau din ziduri masive din pmnt, zidrie sau beton p executate pe ambele prti ale culoarului de avalan i care limiteaz zona de scurgere a acestora rti avalane dirijndu-le ctre terenuri goale sau n contrapant.Se pot amenaja diguri de deviere amplasate pe o singura parte, la iesirea din culoarul propriu zis al avalansei, care se amplaseaz oblic fat de propriu-zis direcia de scurgere a avalanei, cu un unghi de pan la 30 (odata cu rnrirea unghiului de deviere, ia construcia tinde sa se transforme ntr orme ntr-un baraj). O alta forma constructie folosit pentru aprare sunt copertinele care imbrac ntregul drum n continuarea coridorului de alunecare a avalanei realiznd o aprare absolut. Amplasarea lor se

39

Fig. 75.Copertina

face peste drumul afllat in versant pentru ca zapada adunatdin avalan s aib loc suficient de depozitare, iar panta terenului sa fie ct de mare.Deasemenea, copertina trebuie sa depeasc in lungime (n lungul drumului) limea culoarului propriu-zis de alunecare a avalanei, pentru a nu fi obturat, iar timpanele laterale sa fie suficient de nalte (1,5...2,5m) i eventual prelungite cu diguri de canalizare a avalanei nspre amonte. O copertin bine proiectat i amplasat corespunzator poate funciona ca o trambulin aruncnd i elibernd cu eficacitate nspre aval cantitile mari de zpad antrenate de avalana fr s periclite circulaia pe drum si fr s produc pagube drumului.