UN STUDIU PRIVIND MĂSURILE DE BUNĂSTARE A

ANGAJAȚILOR CU REFERIRE LA INTEGRAL COACH

FACTORY, CHENNAI.
CONFIRMARE

În primul rând, îi mulțumesc atotputernicului pentru că m-a ținut sănătos și

sănătos pentru finalizarea cu succes a proiectului.

Îmi exprim mulțumirile respectuoase și sincere onorabilului nostru președinte

Thiru R.S Munirathnam care mi-a oferit o atmosferă minunată care îmi permite să fac nu numai
această muncă de proiect, ci și activitățile academice.

Îmi exprim cea mai profundă recunoștință față de directorul nostru

Dr.M.R.Jayatheertha Rao care a oferit această oportunitate de a face acest proiect.

Mulțumesc profund șefului nostru de departament Dr. Prema Sankaran MBA,

Ph.D pentru că ne-a oferit o mare oportunitate de a face acest proiect.

Mulțumesc sincer ghidului meu, doamna Muzhumathi, M.B.A, M.Phil , lector,

pentru cuvintele amabile și încurajarea continuă care m-au inspirat în finalizarea acestui proiect.

Aș dori să-i mulțumesc domnului D. Anandhan Chief OS, Integral Coach

Factory, Chennai, pentru că mi-a oferit posibilitatea de a executa proiectul cu succes cu
îndrumarea sa în organizația lor stimată.

De asemenea, am plăcerea de a-mi exprima sincerele mulțumiri tuturor celorlalți

membri ai personalului Departamentului de Studii de Management, Colegiul de Inginerie
R.M.K. pentru cooperarea lor amabilă. Nu în ultimul rând, aș dori să transmit recunoștința mea
sinceră părinților și prietenilor mei, care au fost întotdeauna o sursă de inspirație pentru
finalizarea acestui proiect.

ABSTRACT

Prezentul studiu a fost întreprins cu o astfel de sarcină în minte și își propune să

descopere punctele forte și punctele slabe ale măsurilor de bunăstare în fabrica integrală de
autocare chennai , care este predominantă în organizația care a sponsorizat această activitate de
proiect.

Deoarece organizațiile există pentru a atinge obiectivele. Gradul de succes pe care

angajații individuali îl au în atingerea obiectivelor lor individuale este important în determinarea
eficacității organizaționale. Evaluarea succesului angajatilor in indeplinirea obiectivelor
individuale devine, prin urmare, o parte critica a managementului resurselor umane. Acest lucru
ne conduce la subiectul măsurilor de bunăstare a angajaților.

Acest proiect are ca scop cunoașterea "sistemului de bunăstare". În acest proiect a fost
studiată atmosfera de lucru și măsurile de bunăstare oferite de organizație.

De asemenea, are ca scop aflarea relației angajatului cu conducerea.

Acest sondaj se face în cadrul organizației. Dimensiunea eșantionului este de 110. Datele
au fost colectate prin administrarea chestionarului și prin adoptarea metodei de contact personal
direct. Persoanele întâlnite sunt toți angajați ai concernului.

Colecțiile de date au fost analizate și tabelate într-o manieră secvențială, iar interpretările
sunt date împreună cu tabelul. Concluzia și sugestiile sunt, de asemenea, date în acest raport
pentru îmbunătățirea acestui sistem în organizație.
 CUPRINS

CAPITOLUL TITLU PAGINA NR.

NR.

ABSTRACT Iii

LISTA TABELELOR Xvi

LISTA DIAGRAMELOR XVIII

Eu INTRODUCERE

1.1 Introducere în studiu

1.1.1 Necesitatea studiului

1.1.2 Importanța studiului

1.1.3 Domeniul de aplicare al studiului

1.1.4 Obiectivele studiului

1.1.5 Metodologia cercetării

1.1.5.1 Proiectarea cercetării

1.1.5.2 Proiectarea eșantionului

 1.1.5.3 Metoda de colectare a
datelor

1.1.5.4 Instrumente și tehnici

1.1.6 Limitările studiului

1.2 Revizuirea literaturii de specialitate

1.2.1 Profilul industriei

1.2.2 Profilul companiei

II ANALIZĂ și INTERPRETARE

2.1 Analiza procentuală

2.2 Analiza statistică

III REZUMAT ȘI CONCLUZIE

3.1 Rezultatele studiului

3.2 Sugestii

3.3 Concluzii

BIBLIOGRAFIE

APENDICELE
 LISTA TABELELOR
Tabelul TITLU Nr.
nr. pagină
2.1. ANALIZĂ PROCENTUALĂ
2.1.1 GRUPA DE VÂRSTĂ A RESPONDENȚILOR

2.1.2 SEXUL RESPONDENȚILOR

2.1.3 CALIFICAREA EDUCAȚIONALĂ A RESPONDENȚILOR

2.1.4 ANI DE SREVICE A RESPONDENȚILOR

2.1.5 VENITUL LUNAR AL RESPONDENȚILOR

2.1.6 CONȘTIENTIZAREA DIFERITELOR MĂSURI DE BUNĂSTARE ALE

ORGANIZAȚIEI

2.1.7 EVALUAREA BENEFICIILOR FACILITĂȚII

2.1.8 NIVELUL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE FACILITĂȚILE MEDICALE

OFERITE

2.1.9 SATISFACȚIE GENERALĂ PROSOAPE FACILITĂȚI MEDICALE

OFERĂ
2.1.10 NIVELUL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE INSTITUȚIILE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT
2.1.11 SATISFACȚIA GENERALĂ FAȚĂ DE INSTITUȚIILE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT

2.1.12 NIVELUL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE FACILITĂȚILE CANTINEI

2.1.13 NIVELUL GENERAL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE FACILITĂȚILE

CANTINEI

2.1.14 PERSOANELE CARE BENEFICIAZĂ DE CREDITE PENTRU

LOCUINȚĂ
2.1.15 SATISFACȚIA FAȚĂ DE FACILITATEA LOCATIVĂ:

2.1.16 FACILITATE DE RECREERE CARE PREȚUIEȘTE CEL MAI MULT

2.1.17 EVALUARE PENTRU INSTALAȚII INTRAMURALE
2.1.18 BENEFICIILE BUNĂSTĂRII ANGAJAȚILOR

2.1.19 BUNĂSTAREA OFERĂ MOTIVAȚIE

2.1.20 FRECVENȚA OBȚINERII FEEDBACK-ULUI
2.1.21 MODUL DE DETERMINARE A CERINȚELOR DE BUNĂSTARE
2.1.22 RESPECTAREA MĂSURILOR DE BUNĂSTARE GLOBALĂ

2.2.ANALIZA STATISTICĂ
2.2.1 PONDERATĂ
2.2.1.1 NIVELUL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE DIVERSE FACILITĂȚI
MEDICALE

2.2.1.2 NIVELUL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE DIVERSE INSTITUȚII DE

ÎNVĂȚĂMÂNT

2.2.2 ÎNTR-UN FEL ANOVA

2.2.2.1 EVALUAREA BENEFICIILOR FACILITĂȚII
2.2.2.2 BENEFICIILE BUNĂSTĂRII ANGAJAȚILOR
 LISTA DIAGRAMELOR
Tabelul TITLU Nr.
nr. pagină
2.1. ANALIZĂ PROCENTUALĂ
2.1.1 GRUPA DE VÂRSTĂ A RESPONDENȚILOR

2.1.2 SEXUL RESPONDENȚILOR

2.1.3 CALIFICAREA EDUCAȚIONALĂ A RESPONDENȚILOR

2.1.4 ANI DE SREVICE A RESPONDENȚILOR
2.1.5 VENITUL LUNAR AL RESPONDENȚILOR

2.1.6 CONȘTIENTIZAREA DIFERITELOR MĂSURI DE BUNĂSTARE ALE

ORGANIZAȚIEI

2.1.7 EVALUAREA BENEFICIILOR FACILITĂȚII

2.1.8 NIVELUL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE FACILITĂȚILE MEDICALE

OFERITE

2.1.9 SATISFACȚIE GENERALĂ PROSOAPE FACILITĂȚI MEDICALE

OFERĂ
2.1.10 NIVELUL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE INSTITUȚIILE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT
2.1.11 SATISFACȚIA GENERALĂ FAȚĂ DE INSTITUȚIILE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT

2.1.12 NIVELUL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE FACILITĂȚILE CANTINEI

2.1.13 NIVELUL GENERAL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE FACILITĂȚILE

CANTINEI

2.1.14 PERSOANELE CARE BENEFICIAZĂ DE CREDITE PENTRU

LOCUINȚĂ
2.1.15 SATISFACȚIA FAȚĂ DE FACILITATEA LOCATIVĂ:
2.1.16 FACILITATE DE RECREERE CARE PREȚUIEȘTE CEL MAI MULT
2.1.17 EVALUARE PENTRU INSTALAȚII INTRAMURALE
2.1.18 BENEFICIILE BUNĂSTĂRII ANGAJAȚILOR

2.1.19 BUNĂSTAREA OFERĂ MOTIVAȚIE

2.1.20 FRECVENȚA OBȚINERII FEEDBACK-ULUI
2.1.21 MODUL DE DETERMINARE A CERINȚELOR DE BUNĂSTARE
2.1.22 RESPECTAREA MĂSURILOR DE BUNĂSTARE GLOBALĂ

CAPITOLUL I

INTRODUCERE
1.1 INTRODUCERE

"Bunăstarea înseamnă condiții confortabile de viață și de muncă". Bunăstarea angajaților

înseamnă eforturile de a face viața să merite trăită pentru lucrător.

"Bunăstarea înseamnă condiții confortabile de viață și de muncă". Oamenii sunt cel mai
important activ al unei organizații, iar profesia contabilă trebuie să evalueze și să înregistreze
valoarea și costul oamenilor unei organizații. Odată ce acest lucru este acceptat, apare necesitatea
măsurării valorii pentru înregistrarea acestuia în registrele contabile. Valoarea activelor umane
poate fi majorată substanțial prin investiții în activitățile lor de formare și bunăstare în același
mod ca și valoarea reparațiilor / reparațiilor capitale etc.

În timp ce costul pentru formare, dezvoltare etc. poate fi înregistrat separat și pentru a fi în cele
din urmă, cheltuielile pentru activități de asistență socială pot fi adăugate la "investiție", iar
veniturile pot fi evaluate. Spre deosebire de alte active care au valoare de amortizare pe măsură
ce trece anul, valoarea activelor umane se apreciază odată cu trecerea anilor. Valoarea se poate
deprecia prin procesul de îmbătrânire, care este în general grăbit de griji, condiții nesănătoase
etc. Odată ce acest proces este încetinit, sau cel puțin dacă angajatul este făcut să se simtă "tânăr
în spirit", valoarea acestui activ se apreciază considerabil.
Orice investiție constituie activele unei companii și, prin urmare, orice investiție pentru
bunăstarea forței de muncă ar constitui o investiție suplimentară într-un activ. Progresul
industrial depinde de o forță de muncă mulțumită, iar importanța măsurilor de bunăstare a muncii
a fost subliniată încă din 1931, când Comisia Regală pentru Muncă a declarat că "beneficiile care
intră sub această nomenclatură sunt de mare importanță pentru muncitor și pe care nu le poate
asigura singur. Schemele de bunăstare a muncii pot fi privite ca o "investiție înțeleaptă" care ar
trebui și de obicei aduce un profit profitabil sub forma unei eficiențe sporite.

Caracteristicile de bază ale măsurilor de bunăstare a muncii sunt următoarele:

1. Bunăstarea muncii include diverse facilități, servicii și facilități oferite lucrătorilor pentru
îmbunătățirea sănătății, eficienței, îmbunătățirii economice și statutului social.

2. Măsurile de protecție socială se adaugă salariilor obișnuite și altor beneficii economice

disponibile lucrătorilor datorită dispozițiilor legale și negocierii colective

3. Sistemele de asistență socială a muncii sunt flexibile și în continuă schimbare. Noi măsuri
de bunăstare se adaugă din când în când la cele existente.

4. Măsurile de bunăstare pot fi introduse de angajatori, guvern, angajați sau de orice agenție
socială sau caritabilă.

5. Scopul bunăstării muncii este de a aduce dezvoltarea întregii personalități a muncitorilor

pentru a face o forță de muncă mai bună.

Însăși logica din spatele furnizării schemelor de asistență socială este de a crea forță de muncă
eficientă, sănătoasă, loială și mulțumită pentru organizație. Scopul furnizării unor astfel de
facilități este de a le îmbunătăți viața profesională și, de asemenea, de a le crește nivelul de trai.
Beneficiile importante ale măsurilor de bunăstare pot fi rezumate după cum urmează:

 Acestea oferă lucrătorilor o mai bună sănătate fizică și mentală și, prin urmare,
promovează un mediu de lucru sănătos

 Facilități precum schemele de locuințe, beneficiile medicale și facilitățile de educație și

recreere pentru familiile lucrătorilor ajută la creșterea nivelului lor de trai. Acest lucru îi
determină pe lucrători să acorde mai multă atenție muncii și, astfel, le crește
productivitatea.

 Angajatorii obțin forță de muncă stabilă prin furnizarea de facilități sociale. Lucrătorii
manifestă un interes activ față de locurile lor de muncă și lucrează cu un sentiment de
implicare și participare.

 Măsurile de bunăstare a angajaților sporesc productivitatea organizației și promovează

relații industriale sănătoase, menținând astfel pacea industrială.

 Relele sociale predominante printre munci, cum ar fi abuzul de substanțe etc., sunt reduse
într-o măsură mai mare de politicile de bunăstare.

Conceptul de "bunăstare a muncii" este flexibil și elastic și diferă foarte mult în funcție de
timpuri, regiuni, industrie, țară, valori sociale și obiceiuri, gradul de industrializare, dezvoltarea
socio-economică generală a oamenilor și ideologiile politice predominante în anumite momente.
Este, de asemenea, în funcție de grupa de vârstă, mediul socio-cultural, starea civilă, statutul
economic și nivelul educațional al lucrătorilor din diferite industrii.
1.1.1 NECESITATEA STUDIULUI

 Sa cunoasca prevederile constitutionale din fabrica Integral Coach.

 Pentru a afla dacă bunăstarea muncii ajută la asigurarea unor relații industriale bune .

 Să cunoască satisfacția angajaților față de măsurile de bunăstare.

 Pentru a afla facilitatile oferite de Integral Coach Factory

1.1.2 IMPORTANȚA STUDIULUI

 Ajută la îmbunătățirea recrutării.

 Angajatorii obțin forță de muncă stabilă prin furnizarea de facilități sociale. Lucrătorii
manifestă un interes activ față de locurile lor de muncă și lucrează cu un sentiment de
implicare și participare.
 Îmbunătățește moralul și loialitatea lucrătorilor.

 Reduce cifra de afaceri a forței de muncă și absenteismul.

 Ajută la creșterea productivității și eficienței prin îmbunătățirea sănătății fizice și

mentale.

 Ajută la îmbunătățirea relațiilor industriale și a păcii industriale.

1.1.3 DOMENIUL DE APLICARE AL STUDIULUI

 Prezentul studiu a fost întreprins pentru a studia eficacitatea măsurilor de bunăstare a

angajaților în Integral Coach Factory.

 Pentru a afla dificultățile practice implicate în măsurile de bunăstare care pot fi evaluate

prin acest studiu.

 Studiul poate fi folosit pentru a găsi soluția pentru problema cu care se confruntă

angajații care beneficiază de măsurile de bunăstare.

  Prin intermediul studiului, compania ar putea cunoaște nivelul de satisfacție al angajaților

cu privire la măsurile de bunăstare.

1.1.4 OBIECTIVELE STUDIULUI

OBIECTIV PRINCIPAL:

Pentru a studia măsurile de bunăstare a angajaților în Integral Coach Factory (ICF).

OBIECTIVE SECUNDARE:

 Pentru a identifica diferitele măsuri de bunăstare oferite angajaților.

 Să cunoască satisfacția lor față de măsurile de bunăstare

 Pentru a înțelege modul în care măsurile de bunăstare îmbunătățesc motivația

Angajați.
  Pentru a afla preferințele angajaților cu privire la măsurile de bunăstare pe care doresc să

le aibă în viitor.

1.1.5 METODOLOGIA CERCETĂRII

Definiția cercetării

"Manipularea lucrurilor, conceptelor sau simbolurilor în scopul generalizării pentru a extinde,

corecta sau veridica cunoștințele, indiferent dacă aceste cunoștințe ajută la construirea teoriei sau
la practicarea unei arte."
- D. Slesinger și M. Stephenson

1.1.5.1 PROIECTAREA CERCETĂRII:

Un proiect de cercetare este aranjarea condițiilor pentru colectarea și analiza datelor într-
o manieră care urmărește să combine relevanța pentru scopul cercetării cu economia în
procedură. În ceea ce privește acest proiect, preocuparea de proiectare a cercetării descriptive cu
descrierea percepției fiecărui individ sau nararea faptelor privind măsurile de bunăstare și
proiectarea diagnosticului ajută la determinarea frecvenței cu care se întâmplă ceva sau este
asociat cu altceva. Aceste două proiecte de cercetare ajută la înțelegerea caracteristicii într-o
situație dată. Gândiți-vă sistematic la aspecte în situația dată, oferă idei pentru sondă și ajutor de
cercetare pentru a lua anumite decizii simple.

CERCETARE DESCRIPTIVĂ

În această cercetare se ocupă de tipul de cercetare descriptivă. Acesta include sondaje și

anchete de constatare de diferite tipuri. Scopul major al cercetării descriptive este descrierea
stării de lucruri așa cum există în prezent.

1.1.5.2 PROIECTAREA EȘANTIONULUI

Un model de eșantion este un plan definit determinat înainte ca orice date să fie
colectate efectiv pentru obținerea unui eșantion de la o anumită populație. Eșantionarea este
utilizată pentru a colecta date de la un număr limitat, în timp ce recensământul este utilizat pentru
numere mari. Pentru cercetare, a fost utilizată metoda de eșantionare.

Există diferite tipuri de proiectare a eșantionului bazate pe doi factori, și anume baza de
reprezentare și tehnica de selecție a elementelor . Există două categorii principale în care pot fi
introduse diferite metode de eșantionare. Există

1. Eșantionarea probabilistică
2. Eșantionare non-probabilistică
În această cercetare specială, studiul A se referă la eșantionarea probabilităților. Și în eșantionul
aleatoriu simplu este folosit.

EȘANTIONAREA PROBABILISTICĂ:
Eșantionarea probabilistică se bazează pe conceptul de selecție aleatorie; Eșantionul
poate fi nerestricționat sau restricționat. Atunci când fiecare element de eșantion este extras
individual din populația în general, eșantionul astfel prelevat este cunoscut sub numele de
"eșantion fără restricții", în cazul în care toate celelalte forme de eșantionare sunt acoperite de
termenul "eșantion restricționat".
 Cele mai frecvent utilizate eșantioane probabilistice sunt:
 Eșantion aleatoriu simplu
 Eșantion sistematic
 Eșantion stratificat (proporțional și disproporționat)
 Eșantion cluster

EȘANTIONAREA NON-PROBABILISTICĂ:
Eșantionarea non-probabilistică este acea procedură de eșantionare care nu oferă nicio
bază pentru estimarea probabilității ca fiecare element al populației să fie inclus în eșantion.
 Eșantionarea hotărârilor judecătorești
 Eșantionare convenabilă
 Eșantionarea cotelor.
 Eșantionarea bulgărelui de zăpadă

METODA DE EȘANTIONARE

În această cercetare, metoda sistematică de eșantionare este utilizată pentru colectarea

datelor primare prin utilizarea chestionarului.

EȘANTIONAREA SISTEMATICĂ

Oprobă s ystematică este selectată prin eșantionare aleatorie. Atunci când este disponibilă o listă
completă a populației, se utilizează această metodă. Dacă trebuie selectat un eșantion de 10 elevi
din 100 de elevi, conform acestei metode elementul kth este preluat din cadrul eșantionului și k
este intervalul eșantionului.

MĂRIMEA POPULAȚIEI

Dimensiunea totală a populației este de 500 .

DIMENSIUNEA EȘANTIONULUI:

Dimensiunea totală a eșantionului de 110 a fost luată pentru acest studiu. Atât angajații
de sex masculin, cât și cei de sex feminin au fost intervievați.
1.1.5.3. METODA DE COLECTARE A DATELOR

Sursa primară de date

Datele primare sunt cunoscute ca datele colectate pentru prima dată prin sondaj de teren.
Astfel de date sunt colectate cu un set specific de obiective pentru a evalua starea actuală a
oricărei variabile studiate.

INSTRUMENT DE CERCETARE:

În cadrul acestui proiect, datele au fost colectate prin chestionar structurat.

CHESTIONAR

Un chestionar este un program care constă dintr-o serie de serii coerente și

formulate de întrebări legate de diferitele aspecte ale studiului. În această metodă, o listă pre-
tipărită de întrebări aranjate în ordine este folosită pentru a obține răspuns de la important.

Tipuri de întrebări

Următoarele sunt tipurile de întrebări, care sunt utilizate în cercetare. Sînt:

a) Întrebare deschisă
b) Închidere întrebare încheiată
a) Chestionar deschis:
O întrebare deschisă oferă respondenților libertatea deplină de a decide lungimea
formularului și detaliile formularului.

b) Chestionar închis:
Întrebarea închisă este de două tipuri: acestea sunt următoarele:
i) Întrebare dihotomică
Acest tip are doar răspunsuri sub formă de "DA" sau "NU", "ADEVĂRAT" sau
"FALS" etc.

ii) Întrebare cu răspunsuri multiple.

 În acest caz, respondenților li se oferă două sau mai multe opțiuni, iar pârâtul
trebuie să indice care este aplicabilă în următoarele cazuri.

1.1.5.4. INSTRUMENTE STATISTICE APLICATE

 Analiza procentuală
 Ponderată
 ANOVA într-un singur sens

ANALIZĂ PROCENTUALĂ:

Procentul se referă la un tip special de raport. Testul de analiză procentuală se face pentru a
afla procentul de răspuns al respondenților. În aceste instrumente, diferite procente sunt
prezentate prin diagrame cu bare, diagrame radiale pentru a înțelege mai bine analiza.

FORMULĂ:

Numărul de respondenți

Procent = ------------------------------------------------ × 100

Numărul total de respondenți

PONDERATĂ:

Media în care fiecare element care face obiectul mediei este înmulțită cu un număr
(greutate) bazat pe importanța relativă a elementului. Rezultatul este însumat și totalul este
împărțit la suma greutăților. Mediile ponderate sunt utilizate pe scară largă în analiza statistică
descriptivă, cum ar fi numerele indexului. Numită și medie ponderată.
FORMULĂ:

MEDIE PONDERATĂ = ΣWXi / ΣWi

ΣWXi = Suma greutăților (fie x1, x2, x3... xn)

ΣXi = apar cu greutăți (w1, w2, w3... wn)

ANOVA UNIDIRECȚIONALĂ:

În cadrul ANOVA unidirecțional, luăm în considerare un singur factor și apoi observăm că

motivul pentru care factorul menționat este important este că mai multe tipuri posibile de probe
pot apărea în cadrul acelui factor .

Analiza tabelului de varianță pentru ANOVA unidirecțională

SURSE DE SUMA GRADE DE PĂTRATUL RAPORTUL F

VARIAȚIE PĂTRATELOR LIBERTATE MEDIU

ÎNTRE n 1 (X1-X)2 +...+ (k-1) SS ÎNTRE SM ÎNTRE

EȘANTIOANE n k(Xk-X)2 (k-1) MS ÎN

ÎN ∑(Xij-X)2+....+ (n-k) SS ÎN
EȘANTIOANE ∑(Xki-X k)2 (n-k)

TOTAL ∑(Xij-X)2
(n-1)
i=1,2,...
j=1,2..

Acest raport este utilizat pentru a judeca dacă diferența dintre mai multe mijloace este
semnificativă sau este doar o chestiune de fluctuații de eșantionare.

1.1.6 LIMITĂRILE STUDIULUI

 Timpul este limitarea importantă. Din cauza constrângerilor de timp, doar populația

limitată este luată pentru studiu.

 Rezultatele bazate pe acest studiu nu pot fi utilizate în alte organizații.

 Există șanse de răspunsuri denaturate.

 Punctul de vedere părtinitor al pârâtului este o altă cauză a limitării

1.2 REVIZUIREA LITERATURII:

P.L. Rao, în lucrarea sa "Legislația muncii în devenire", opinează că organismele profesionale

precum Institutul Național de Management al Personalului ar trebui să constituie o comisie
permanentă care să monitorizeze procedurile din Parlament cu privire la măsurile de bunăstare a
muncii.
"Cooperative Unionism and Employee Welfare" de Michael R. White , (Universitatea din
Westminster - Institutul de Studii Politice), Industrial Relations Journal, Vol. 36, No. 5, pp. 348-
366, septembrie 2005.http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=796332 - #

Folosind datele sondajului național britanic, acest articol evaluează impactul sindicatelor asupra
practicilor de management pentru a reduce costurile forței de muncă, pentru a implementa
sisteme de muncă de înaltă performanță și pentru a face prevederi privind bunăstarea angajaților.
În raport cu locurile de muncă non-sindicale, se constată că cei cu sindicate au practici care sunt
în concordanță cu rezultatele "câștigurilor reciproce".

"Dezvoltarea personalului și practicile de bunăstare a angajaților și efectul acestora asupra

productivității"

Ghana Library Journal Vol. 19 (1): 2007, pp. 83-96

Dezvoltarea personalului și bunăstarea angajaților sunt active valoroase într-o organizație,

deoarece obiectivele principale ale unei organizații sunt productivitatea și profitabilitatea.
Fiecare organizație are nevoie în primul rând de personal dedicat și dedicat, care va ajuta
organizația să-și îndeplinească obiectivele tactice și strategice.

Studiul examinează dacă există politici de dezvoltare a personalului în trei biblioteci speciale din
Ghana și dacă sunt oferite programe de formare pentru a spori competența, eficiența și
performanța personalului. De asemenea, a avut ca scop evaluarea practicilor de bunăstare a
personalului și modul în care acestea afectează productivitatea și performanța.

În realizarea sondajului, au fost elaborate două seturi de chestionare. Un set a fost administrat
conducerii, iar celălalt a mers la personalul bibliotecii. Studiul a arătat că toate organizațiile
studiate au politici de dezvoltare a personalului și programe de formare pentru personal pentru a-
și spori capacitățile și eficiența. Din nou, sondajul a arătat că bunăstarea personalului este
asigurată, deoarece sunt disponibile mai multe căi motivaționale și pachete de stimulente pentru
a le spori moralul.
1.2.1 PROFILUL INDUSTRIEI

Căile ferate au fost introduse în țară în 1853de către britanici aproape imediat după ce
a apărut în Anglia. De la un început modest de 53 km între Mumbai și Thane, căile ferate au
făcut o călătorie lungă și au apărut ca principalul mod de transport din țară. După independență,
căile ferate ale țării au fost complet integrate și aduse sub conducerea unificată a Consiliului
Căilor Ferate. Astăzi, Căile Ferate Indiene (IR) au o rețea răspândită pe 63.000 km de rută. Și
7000 de stații pe toată lungimea și lățimea țării. Acesta transportă zilnic 12 milioane de pasageri
și peste 1,2 milioane de tone de mărfuri, reprezentând aproximativ 40% din transportul de
mărfuri și 2% din traficul de pasageri din țară.

CĂILE FERATE ININDIENE:

Căile ferate indiene sunt a doua cea mai mare rețea feroviară din lume, aducând oamenii
și locurile împreună. Calea ferată indiană joacă un rol esențial în creșterea economiei țării
noastre. Pentru eficiența funcțională, Căile Ferate Indiene sunt împărțite în 16 căi ferate zonale,
cuprinzând 67 de divizii și 6 unități de producție, cu Consiliul Feroviar în partea de sus a
ierarhiei generale de management.

Căile Ferate Indiene, cu 62.000 de kilometri de rută, sunt al doilea cel mai mare sistem
feroviar din lume sub un singur management în cele patru decenii. De la obținerea independenței,
căile ferate indiene au jucat un rol vital în dezvoltarea socio-economică a țării, precum și în
păstrarea unității și integrității sale, prin conectarea regiunilor scafandrului prin creșterea sa vastă
și, de asemenea, contribuind la pregătirea apărării țărilor.

Sistemul nostru feroviar continuă să fie principala linie de salvare a țării, transportând cea mai
mare parte a traficului de pasageri și mărfuri pe distanțe lungi, cu o creștere a volumului
traficului mutat, mai degrabă decât atingerea vitezelor mari.
CONFIGURAREA CĂILOR FERATE INDIENE DINTR-O PRIVIRE:

Căile Ferate Indiene sunt cele mai mari naționale luate de Guvernul Indiei Transportul de
oameni și materiale pe scară largă este afacerea lor. Activele lor de capital sunt de aproximativ
Rs.6000 crore. Căile ferate stabilesc fața dezvoltării industriale, care depinde de transport. Ele
contribuie, de asemenea, la echilibrarea economiei țării și la promovarea creșterii economice.
Având în vedere importanța de mai sus, la nivel central a fost format un minister separat al căilor
ferate. Consiliul căilor ferate asistă Ministerul Căilor Ferate.

Fabrica integrală de vagoane de la Perambur (Tamilnadu) și nou înființata fabrică de

vagoane de cale ferată de la Kapurthala din Punjab au contribuit semnificativ la reproiectarea
vagoanelor de clasa a doua și de dormit pentru un confort mai bun al pasagerilor. Aceste două
fabrici de vagoane au ajutat, de asemenea, Indian Railway să introducă nivelurile AC2 / AC3 și
AC Chair

LISTA UNITĂȚII DE PRODUCȚIE:

Căile Ferate Indiene au fost formate din diferite unități de producție care se desfășoară în
diferite state ale țării noastre. Acestea sunt descrise mai jos:

CLW;-

Diesel Locomotive Works (CLW) la Chittaranjan în Bengalul de Vest produce diverse

locomotive electrice.

DLW: -

Uzinele de locomotive diesel (DLW) la Varanasi, în Uttar Pradesh, producători de

locomotive diesel.

ICF:-

Integral Coach Factory (ICF) din Chennai, Tamil Nadu, produce diferite vagoane de
pasageri.
1.2.2 PROFILUL COMPANIEI

Fabrica de vagoane integrale este o unitate de producție renumită de vagoane de cale

ferată. Antrenorul integral, adesea numit ICF, a fost inaugurat pentru prima dată de fostul prim-
ministru al Indiei, Pandit Jawaharlal Nehru, în anul 1955. Fabrica este situată la Perambur în
Chennai. În etapele inițiale, această fabrică de vagoane a fabricat șapte cochilii de cale ferată de
clasa a treia, iar acum a crescut într-o unitate cu o capacitate de a lansa mai mult de mii de
vagoane complet mobilate. ICF este o companie certificată ISO-9000 și ISO-14000.

Există aproximativ 13000 de angajați în ICF. Este organizat în 8 departamente

funcționale, care se întind pe două divizii - diviziile Shell și Furnishing. Departamentele sunt:
Administrație Generală, Contabilitate, Electrice, Inginerie Civilă, Mecanice, Medicale, Personal,
Securitate și Magazine.

Inițial, producția a fost planificată pentru a asambla 200 de nu-uri de aripi de vagoane
pentru asamblare, primite de la colaboratori în stare de knockdown, iar mai târziu aceasta a fost
urmată de fabricarea regulată a dreptului vagonului din componentele detaliate.

După cum s-a simțit, vagoanele rezultate din ICF ar putea fi mobilate cel mai economic,
în loc să fie trimise la diferite căi ferate pentru a fi mobilate în atelierul lor. Ministerul Căilor
Ferate a luat decizia de a construi o anexă mobilată a fabricii de vagoane integrale, astfel încât
fiecare vagon construit în această fabrică să poată ieși complet mobilat.

ICF, care s-a întins pe suprafețe de 193,47 hectare de teren. În scopuri administrative,
ICF a fost împărțit în două divizii.

 Divizia Shell

 Divizia de mobilier
DIVIZIA SHELL

Fabricarea vagoanelor începe de la divizarea cochiliei, unde se realizează ansamblurile

caroseriei și boghiului. Un ansamblu de caroserie are un design integrat sudat și constă din
ansambluri de pereți laterali sub cadru, acoperiș și pereți de capăt. O carcasă realizată dintr-o
caroserie montată pe două boghiuri.

Un magazin de tablă produce toate articolele din tablă necesare pentru fabricarea sub
cadru, perete lateral, perete de capăt și acoperiș.

 Un atelier principal de asamblare asamblează cadrul inferior, peretele lateral,

peretele de capăt și acoperișul pentru a forma un tub ca o cochilie.
 Asamblarea finală, vopsirea carcasei și montarea aranjamentului frânei
pneumatice se fac în atelierul de asamblare finală.
 Boghiurile sunt fabricate prin asamblarea suportului boghiului, a seturilor de roți,
a cutiei de osii și a arcului împreună.
Învelișurile caroseriei montate pe boghiuri sunt expediate diviziei de mobilier pentru lucrări de
mobilier.

DIVIZIA DE MOBILIER

Când fabrica a fost planificată inițial, s-a decis ca proiectilele de vagoane produse să fie
furnizate în atelierele feroviare. Odată cu creșterea ritmului activităților din cadrul celui de-al
doilea plan cincinal și creșterea în consecință a volumului de muncă în atelierele feroviare,
Consiliul Feroviar a decis în 1956 să instaleze un mobilier anexat ICF, astfel încât fabrica să
poată livra vagoane complete gata de serviciu în loc de carcase de oțel. Lucrările preliminare de
examinare pentru înființarea unității de mobilier Rs.3.69 crores au fost luate în mână la
17.02.1956 și primul vagon mobilat a fost semnalat de shri. K.Awarup, CAO(R) la 16.01.1962, a
declarat oficial divizia deschisă. Mobilarea autocarului se face în zece etape, prin., pardoseală,
cablare, lambriuri pe peretele lateral, fixarea ferestrelor, panouri despărțitoare, instalații sanitare,
turnarea podelei, lumini și ventilatoare și scaune, fixarea danei și rafturilor și reglarea înălțimii
tamponului.
 Pentru a satisface cererea crescută a Căilor Ferate Zonale, producția a fost intensificată
treptat în ICF. În intensificarea producției, planul de producție a fost reformat pentru producția
diversității. Această fabrică este acum orientată pentru a produce o serie de varietăți de stocuri de
unități multiple cu ecartament larg, metru și electric, inclusiv autoturisme și autocare cu aer
condiționat, autocare cu etaj, precum și mașini de înregistrare a șinelor. Această fabrică a produs
deja autocare de șaizeci de modele diferite.

MĂSURI DE BUNĂSTARE

 Unitate medicală
 Sferturi
 Facilități cantine
 Kalyana Mandapams
 Casă de vacanță
 Fondul de beneficii pentru personal
 Banca de cărți
 Facilități de școlarizare
 Drepturi de trecere
 Alte facilități

Politica de mediu:

Integral Coach Factory, Perambur, Chennai-38, un constructor de vagoane feroviare de

prim rang din țară, crede pe deplin în prevenirea poluării și își reafirmă angajamentul de a
minimiza impactul negativ al proceselor sale asupra mediului.

ICF se va strădui să:

1. Controlați poluarea prin monitorizarea și îmbunătățirea continuă a proceselor și

activităților sale.
2. Conservați resurse precum energia, apa și materiile prime și depuneți eforturi pentru a
reduce consumul acestora.
3. Minimizați risipa de resurse prin îmbunătățirea proceselor sale și reciclați aceste
resurse ori de câte ori este fezabil din punct de vedere economic.
 4. Respectați legislația, reglementările și alte cerințe de mediu relevante.
5. Stabiliți scopuri și obiective limitate în timp și oferiți resurse adecvate pentru a le
atinge.
Misiune:

Inovațiile, îmbunătățirile și evoluțiile au fost modul de viață la ICF.

Politica de calitate:

1. Pentru a atinge și menține excelența în calitatea, fiabilitatea și siguranța produselor

noastre.
2. Pentru a satisface sau depăși în mod constant așteptările clienților.
3. Să ne străduim să ne îmbunătățim continuu în toate domeniile pentru a obține poziția
de lider pe piețele pe care le deservim.
Viitorul:

ICF își încheie cei 55 de ani de serviciu pentru națiune. A fost planificat să sărbătorească
Jubileul de Aur într-o manieră potrivită, de la un început modest de peste 1100 de autocare pe an
și asta în mai mult de 170 de soiuri. ICF poate fi comparat cu cele mai bune facilități de
producție a autocarelor și rămâne în continuare un pionier în introducerea de noi tipuri de
autocare. În cei 151 de ani ai Căilor Ferate Indiene, rolul ICF în cei 55 de ani ai săi este cu
siguranță unul remarcabil și va continua să fie așa și în anii următori.
 CAPITOLUL II

ANALIZĂ ȘI
INTERPRETARE
 2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

2.1 ANALIZA PROCENTUALĂ

TABELUL 2.1.1

GRUPA DE VÂRSTĂ A RESPONDENȚILOR

VÂRSTĂ NU. DE. RESPONDENŢI PROCENTAJ(%)

<20 ANI 0 -
21-25 ANI 27 25
26-35 ANI 45 41
36-50 ANI 29 26
>50 ANI 9 8
TOTAL 110 100

GRAFICUL 2.1.1

GRUPA DE VÂRSTĂ A RESPONDENȚILOR

AGE PERCENTAGE
45
41
40

35

30
26
25
25

20

15

10 8

5
-
-
<20 YRS 21-25 YRS 26-35 YRS 36-50 YRS >50 YRS
DEDUCŢIE:
Din tabelul de mai sus, se deduce că, 41% dintre respondenți aparțin vârstei de 26-35 de ani,
26% dintre respondenți aparțin vârstei de 36-50 de ani, 25% dintre respondenți aparțin vârstei de
21-25 de ani, iar 8% dintre respondenți aparțin vârstei peste 50 de ani, 0% dintre respondenți
aparțin vârstei mai mici de 20 de ani
TABELUL 2.1.2
SEXUL RESPONDENȚILOR

NR. DE
GEN RESPONDENȚI PROCENTAJ(%)
MASCU
L 74 67
FEMINI
N 36 33

TOTAL 110 100

GRAFICUL 2.1.2
SEXUL RESPONDENȚILOR

GENDER

67
70
60
50
40
30 33
20
10
0
MALE
FEMALE
DEDUCŢIE: Din tabelul de mai sus se deduce că din 110 respondenți, 67% au fost bărbați și
33% femei.

TABELUL 2.1.3
CALIFICAREA EDUCAȚIONALĂ A RESPONDENȚILOR

NU. DE.
EDUCAȚIE RESPONDENŢI PROCENTAJ(%)
DIPLOMĂ/
DIPLOMĂ 65 60
POSTUNIVERSITA
RE 39 35

ALȚII 6 5

TOTAL 110 100

GRAFICUL 2.1.3
CALIFICAREA EDUCAȚIONALĂ A RESPONDENȚILOR
 EDUCATIONAL QUALIFICATION
70
60
60

50

40
35

30

20

10
5

0
DEGREE/DIPLOMA POSTGRADUATE OTHERS

INFERENȚĂ: Din tabel s-a dedus că 60% dintre respondenți se încadrează în categoria
Diplomă/Diplomă, 35% dintre respondenți se încadrează în categoria Studii postuniversitare, 5%
dintre respondenți se încadrează în categoria Alții.

TABELUL 2.1.4
ANI DE SREVICE A RESPONDENȚILOR

NU. DE.
ANI DE SERVICIU RESPONDENŢI PROCENTAJ(%)
1-5 ANI 24 22
6-10 ANI 43 39
11-20 ANI 33 30
PESTE 20 DE ANI 10 9
TOTAL 110 100

GRAFICUL 2.1.4
ANI DE SREVICE A RESPONDENȚILOR
 YEARS OF SERVICE
39
40
35
30 30
22
25
20
15
10
9
5
0
1-5 YRS
6-10 YRS
11-20 YRS
ABOVE 20 YRS

DEDUCŢIE: Din tabelul de mai sus se deduce că 39% dintre respondenți au experiență de 6-10
ani, 30% dintre respondenți au experiență de 11-20 de ani, 22% dintre respondenți au experiență
de 1-5 ani, 9% dintre respondenți au experiență de peste 20 de ani.

TABELUL 2.1.5
VENITUL LUNAR AL RESPONDENȚILOR

VENIT LUNAR NU. DE. RESPONDENŢI PROCENTAJ(%)

10000-20000 17 15.45
20001-30000 37 33.64
30001-40000 42 38.18
40001-50000 14 12.73
>50000 0 0
TOTAL 110 100

GRAFICUL 2.1.5
VENITUL LUNAR AL RESPONDENȚILOR
 MONTHLY INCOME
45.00

40.00 38.18

35.00 33.64

30.00

25.00

20.00
15.45
15.00 12.73
10.00

5.00
0.00
0.00
10000-20000 20001-30000 30001-40000 40001-50000 >50000

INFERENȚĂ: Din tabelul de mai sus s-a dedus că 38,18% dintre respondenți au venituri
30001-40000/lună, 33,64% dintre respondenți au venituri 20001-30000/lună, 15,45% dintre
respondenți au venituri 10000-20000/lună, 12,73% dintre respondenți au venituri
40001-50000/lună și 0% dintre respondenți au venituri peste 50000/lună.

TABELUL 2.1.6

CONȘTIENTIZAREA DIFERITELOR MĂSURI DE BUNĂSTARE ALE ORGANIZAȚIEI

CONȘTIENTIZARE
A DIFERITELOR
MĂSURI DE NU. DE.
BUNĂSTARE RESPONDENŢI PROCENTAJ(%)

DA 80 72.73

NU 30 27.27

TOTAL 110 100

GRAFICUL 2.1.6

CONȘTIENTIZAREA DIFERITELOR MĂSURI DE BUNĂSTARE ALE ORGANIZAȚIEI

 AWARENESS OF WELFARE MEASURES

72.73
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
27.27
30.00
20.00
10.00
0.00
YES
NO

DEDUCŢIE: Din tabelul de mai sus se deduce că 72,73% aveau cunoștință de diferitele măsuri
de bunăstare oferite de companie, iar 27,27% nu aveau cunoștință de diferitele măsuri de
bunăstare oferite de companie.

TABELUL 2.1.7

EVALUAREA BENEFICIILOR FACILITĂȚII

Facilități Procentaj procen Procentaj Procentaj procentaj

oferite 1 (%) 2 t(%) 3 ( %) 4 (%) 5 (%)
Medical 50 45.45 39 35.45 7 6.64 6 5.45 8 7.27
Educație 29 26.36 50 45.45 19 17.27 7 6.36 5 4.55
Locuinţe 24 21.82 28 25.45 40 36.36 8 7.27 10 9.09
Călătore
sc 12 10.91 13 11.82 26 23.64 20 18.18 39 35.55
Recreare 13 11.82 14 12.73 28 25.45 33 30 22 20
11 11 11 11
Total 0 100 0 100 0 100 110 100 0 100

GRAFICUL 2.1.7
EVALUAREA BENEFICIILOR FACILITĂȚII:
50.00

45.00

40.00

35.00

30.00 MEDICAL
EDUCATION
25.00
HOUSING
20.00 TRAVELLING
RECREATION
15.00

10.00

5.00

0.00
1 2 3 4 5

DEDUCŢIE:

Din acest tabel se deduce că 45,45% dintre respondenți au evaluat unitatea medicală ca fiind
prima cea mai beneficiată facilitate, 45,45% dintre respondenți au evaluat unitatea de învățământ
ca fiind a doua cea mai beneficiată facilitate, 36,36% dintre respondenți au evaluat facilitatea
locativă ca fiind a treia cea mai beneficiată facilitate, 25,45% dintre respondenți au evaluat
facilitatea de recreere ca fiind a patra cea mai beneficiată facilitate și 35,45% dintre respondenți
au evaluat facilitatea de călătorie ca fiind a cincea cea mai beneficiată facilitate.

TABELUL 2.1.8

NIVELUL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE FACILITĂȚILE MEDICALE OFERITE

FOARTE FOARTE
FACILITATI MULȚUM MULȚUM NESATISFĂC NEMULȚUMI TOTA
MEDICALE IT IT NEUTRU UT T L
RUTINA SE
ÎNCURCĂ 27 56 16 7 4 110
PROCENTE(
%) 24.55 50. 91 14. 55 6.36 3.63 100
PRIMUL
AJUTOR 13 55 32 4 6 110
PROCENTE(
%) 11. 82 50 29.09 3.63 5.45 100
MEDICAME
NTE
FURNIZATE 18 60 25 3 4 110
PROCENTE(
%) 16.36 54. 55 22. 73 2.72 3.63 100
SERVICIUL
DE
AMBULANȚ
Ă 14 54 32 5 5 110
PROCENTE(
%) 12. 73 49. 09 29. 09 4.54 4.54 100

GRAFICUL 2.1.8

NIVELUL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE FACILITĂȚILE MEDICALE OFERITE

60

50

40

30
ROUTINE CHK UP
20 FIRST AID
MEDICINE SUPPLIED
10 AMBULANCE SERVICE

0
ED
D

ED
L
D
IE

RA
IE

FI
FI
SF

SF

IS
UT

IS
TI

AT
TI

AT
NE
SA

SA

SS
SS
LY

DI
DI
GH

LY
GH
HI

HI

DEDUCŢIE:

Din tabelul de mai sus se deduce că pentru controlul de rutină 24,55 % dintre respondenți sunt
foarte mulțumiți, 50,91 % dintre respondenți sunt mulțumiți, 14,55 % dintre respondenți sunt
neutri, 6,36 % dintre respondenți sunt nemulțumiți și 3,63 % dintre respondenți sunt foarte
nemulțumiți, pentru acordarea primului ajutor 11,82 % dintre respondenți sunt foarte mulțumiți,
50 % dintre respondenți sunt mulțumiți, 29,09% dintre respondenți sunt neutri, 3,63% dintre
respondenți sunt nemulțumiți și 5,45% dintre respondenți sunt foarte nemulțumiți, pentru
medicamentele furnizate 16,36 % dintre respondenți sunt foarte mulțumiți, 54,55 % dintre
respondenți sunt mulțumiți, 22,72 % dintre respondenți sunt neutri, 2,72 % dintre respondenți
sunt nemulțumiți și 3,63 % dintre respondenți sunt foarte nemulțumiți, Pentru serviciul de
ambulanță 12,73% dintre respondenți sunt foarte mulțumiți, 49,09% dintre respondenți sunt
mulțumiți, 29,09% dintre respondenți sunt neutri, 4,55% dintre respondenți sunt nemulțumiți și
4,55% dintre respondenți sunt foarte nemulțumiți.

TABELUL 2.1.9

SATISFACȚIE GENERALĂ PROSOAPE FACILITĂȚI MEDICALE FURNIZATE

NU. DINTRE PROCENTAJ(%

 GENERAL
SATISFACȚI
E RESPONDENȚI )
DA 90 81. 82
NU 20 18. 18
TOTAL 110 100

GRAFICUL 2.1.9

SATISFACȚIA GENERALĂ FAȚĂ DE FACILITĂȚILE MEDICALE OFERITE

OVERALL SATISFACTION OF
MEDICAL FACILITY
90.00
81.82
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00 18.18

10.00
0.00
YES NO

DEDUCŢIE:

Din tabelul de mai sus se deduce că 81,82% dintre respondenți sunt mulțumiți de ansamblul
facilității medicale oferite, iar 18,18% dintre respondenți nu sunt mulțumiți de ansamblul
facilității medicale.

TABELUL 2.1.10 :NIVELUL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE INSTITUȚIILE DE

ÎNVĂȚĂMÂNT
EDUCAȚIE FOARTE FOARTE
FACILITĂȚI MULȚU MULȚU NEUTR NESATISFĂ NESATISFĂ TOT
OFERITE MIT MIT U CUT CUT AL
RAMBURSARE
DIN TAXA DE
ȘCOLARIZARE 33 56 15 5 1 110
PROCENTE(%) 30 50. 91 13. 64 4.54 0.90 100
BURSĂ 17 57 29 6 1 110
PROCENTE(%) 15.45 51. 82 26.36 5.45 0.90 100
EDUCAȚIONA
L
ÎMPRUMUT 13 57 28 10 2 110
PROCENTE(%) 11. 82 51. 82 25.45 9.09 1.81 100

GRAFICUL 2.1.10

NIVELUL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE FACILITĂȚILE EDUCAȚIONALE OFERITE

60

50

40

30

20
REIMBURSEMENT OF TUTION FEE
10 SCHOLARSHIP
EDUCATIONAL LOAN
0
L
D

IED
D

IED
RA
FIE
FIE

ISF
UT

ISF
TIS
TIS

AT
NE

AT
SA
SA

SS

SS
LY

DI

DI
GH

LY
HI

GH
HI
DEDUCŢIE:

Din tabelul de mai sus se deduce că Rambursarea taxei de școlarizare 30 % dintre respondenți
sunt foarte mulțumiți, 50,91 % dintre respondenți sunt mulțumiți, 13,64 % dintre respondenți
sunt neutri, 4,54 % dintre respondenți sunt nemulțumiți și 0,90 % dintre respondenți sunt foarte
nemulțumiți, pentru bursă 15,45 % dintre respondenți sunt foarte mulțumiți, 51,82 % dintre
respondenți sunt mulțumiți, 26,36% dintre respondenți sunt neutri, 5,45% dintre respondenți
sunt nemulțumiți și 0,90% dintre respondenți sunt foarte nemulțumiți, pentru împrumutul
educațional 11,82% dintre respondenți sunt foarte mulțumiți, 51,82% dintre respondenți sunt
mulțumiți, 25,45% dintre respondenți sunt neutri, 9,09% dintre respondenți sunt nemulțumiți și
1,81% dintre respondenți sunt foarte nemulțumiți.
 TABELUL 2.1.11

SATISFACȚIA GENERALĂ FAȚĂ DE INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT

MULȚUM
IT NU. DE.
GENERAL RESPONDENŢI PROCENTAJ(%)
DA 97 88.18
NU 13 11. 82
TOTAL 110 100

GRAFICUL 2.1.11

SATISFACȚIA GENERALĂ FAȚĂ DE INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT

OVERALL SATISFACTION OF
EDUCATIONAL FACILITIES
100.00
90.00 88.18

80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00
11.82
10.00
0.00
YES NO

DEDUCŢIE:

Din tabelul de mai sus se deduce că 88,18% dintre respondenți sunt mulțumiți de ansamblul
facilității de învățământ oferite, iar 11,82% dintre respondenți nu sunt mulțumiți de unitatea de
învățământ în ansamblu.

TABELUL 2.1.12

NIVELUL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE FACILITĂȚILE CANTINEI

CANTINĂ FOARTE MULȚUM NEUTRU NESATISFĂC FOARTE TOTA

 MULȚUM NEMULȚUM
IT IT UT IT L
CALITATE
A
ALIMENTE
LOR 17 66 17 5 5 110
PROCENTE(
%) 15.45 60 15.45 4.54 4.54 100
CANTITAT
EA DE
ALIMENTE 14 63 27 6 0 110
PROCENTE(
%) 12.73 57.27 24.55 5.45 0 100
PREȚ 17 60 26 6 1 110
PROCENTE(
%) 15.45 54.55 23.64 5.45 0.9 100

GRAFICUL 2.1.12

NIVELUL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE FACILITĂȚILE CANTINEI

70

60

50

40

30
QUALITY OF FOOD
20 QUANTITY OF FOOD
PRICE
10
D
D

IE

0
IE

SF
D

IE
SF

A
IE

TI
SF
TR
TI

SF

SA
TI
SA

EU
TI

IS
SA
SA
LY

D
IS
H

LY
D
IG

H
H

IG
H

DEDUCŢIE:

Din tabelul de mai sus se deduce că, în ceea ce privește calitatea alimentelor, 15,45 % dintre
respondenți sunt foarte mulțumiți, 60 % dintre respondenți sunt mulțumiți, 15,45 % dintre
respondenți sunt neutri, 4,54 % dintre respondenți sunt nemulțumiți și 4,54 % dintre respondenți
sunt foarte nemulțumiți, pentru cantitatea de alimente 12,73 % dintre respondenți sunt foarte
mulțumiți, 57,27% dintre respondenți sunt mulțumiți, 24,55% dintre respondenți sunt neutri,
5,45% dintre respondenți sunt nemulțumiți și 0% dintre respondenți sunt foarte nemulțumiți,
pentru prețul alimentelor 15,45% dintre respondenți sunt foarte mulțumiți, 54,54% dintre
respondenți sunt mulțumiți, 23,64% dintre respondenți sunt neutri, 5,45% dintre respondenți sunt
nemulțumiți și 0,90% dintre respondenți sunt foarte nemulțumiți.

TABELUL 2.1.13

NIVELUL GENERAL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE FACILITĂȚILE CANTINEI

GENERAL
SATISFACȚIE NU. DE. RESPONDENŢI PROCENTAJ(%)

DA 87 79.09

NU 23 20. 91

TOTAL 10 100

GRAFICUL 2.1.13

NIVELUL GENERAL DE SATISFACȚIE FAȚĂ DE FACILITĂȚILE CANTINEI

OVERALL SATISFACTION OF
CANTEEN FACILITIES

20.91

YES
NO

79.09

DEDUCŢIE:
Din tabelul de mai sus se deduce că 79,09% dintre respondenți sunt mulțumiți de ansamblul
cantinei oferite, iar 20,91% dintre respondenți nu sunt mulțumiți de ansamblul cantinei
disponibile.

TABELUL 2.1.14

PERSOANELE CARE BENEFICIAZĂ DE CREDITE PENTRU LOCUINȚĂ:

UTILIZAREA
ÎMPRUMUTULUI NU. DE.
PENTRU LOCUINȚĂ RESPONDENŢI PROCENTAJ(%)

DA 78 70. 91

NU 32 29. 09

TOTAL 110 100

GRAFICUL 2.1.14

PERSOANELE CARE BENEFICIAZĂ DE CREDITE PENTRU LOCUINȚĂ:

AVAILING HOUSING LOAN

29.09

YES
NO

70.91

DEDUCŢIE:
Din tabelul de mai sus se deduce că 70,91% dintre respondenți beneficiază de credit pentru
locuință și 29,09% dintre respondenți nu beneficiază de credit pentru locuință.

TABELUL 2.1.15

SATISFACȚIA FAȚĂ DE FACILITATEA LOCATIVĂ:

LOCUINȚE NU. DE.

MULȚUMITE RESPONDENŢI PROCENTAJ(%)

DA 62 56.36

NU 48 43.64
TOTAL 110 100

GRAFICUL 2.1.15

SATISFACȚIA FAȚĂ DE FACILITATEA LOCATIVĂ:

SATISFACTION TOWARDS
HOUSING FACILITY

YES
NO
43.64

56.36

DEDUCŢIE:

Din tabelul de mai sus se deduce că 56,36% dintre respondenți sunt mulțumiți de facilitatea
locativă oferită și 43,64% dintre respondenți nu sunt mulțumiți de facilitatea locativă oferită.
TABELUL 2.1.16

FACILITATE DE RECREERE CARE PREȚUIEȘTE CEL MAI MULT:

FACILITATE DE NR. DE
RECREERE RESPONDENȚI PROCENTAJ(%)
CASE DE
VACANȚĂ 70 63. 64
TREFLĂ 26 23. 64
EVENIMENTE
SPORTIVE 14 12.72

TOTAL 110 100

GRAFICUL 2.1.16

FACILITATE DE RECREERE CARE PREȚUIEȘTE CEL MAI MULT:

RECREATION THAT BENEFITS MOST

12.73

HOLIDAY HOMES
23.64 CLUBS
SPORTS EVENTS

63.64

DEDUCŢIE:
 Din tabelul de mai sus se deduce că 63,64% dintre respondenți apreciază casele de vacanță ca
fiind benefice, 23,64% dintre respondenți apreciază cluburile ca recreere benefică și 12,73%
dintre respondenți apreciază evenimentele sportive ca o recreere benefică.

TABELUL 2.1.17 :EVALUAREA INSTALAȚIILOR INTRAMURALE

FACILITĂȚI OFERITE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL

APĂ POTABILĂ 66 16 14 5 4 1 2 2 0 0 110

PROCENT% 60.00 14.55 12.73 4.55 3.64 0.91 1.82 1.82 0.00 0.00 100
ARANJAREA
SCAUNELOR 51 35 11 2 2 3 1 2 1 2 110

PROCENT% 46.36 31.82 10.00 1.82 1.82 2.73 0.91 1.82 0.91 1.82 100
APARATE DE PRIM
AJUTOR 12 16 20 26 14 4 5 3 6 4 110

PROCENT% 10.91 14.55 18.18 23.64 12.73 3.64 4.55 2.73 5.45 3.64 100

LATRINE &PISOARE 5 12 20 25 15 15 5 9 0 4 110

PROCENT% 4.55 10.91 18.18 22.73 13.64 13.64 4.55 8.18 0.00 3.64 100

SPITTOONS 5 6 14 15 12 11 15 8 8 16 110

PROCENT% 4.55 5.45 12.73 13.64 10.91 10.00 13.64 7.27 7.27 14.55 100

ILUMINAT 45 18 13 10 13 2 5 1 1 2 110

PROCENT% 40.91 16.36 11.82 9.09 11.82 1.82 4.55 0.91 0.91 1.82 100

LOC DE SPĂLARE 5 7 7 12 18 19 20 10 7 5 110

PROCENT% 4.55 6.36 6.36 10.91 16.36 17.27 18.18 9.09 6.36 4.55 100

VESTIARE 2 10 3 5 9 10 17 27 14 13 110

PROCENT% 1.82 9.09 2.73 4.55 8.18 9.09 15.45 24.55 12.73 11.82 100
CAMERE DE
ODIHNĂ 3 7 5 6 8 10 9 20 23 19 110
PROCENT% 2.73 6.36 4.55 5.45 7.27 9.09 8.18 18.18 20.91 17.27
 100

CANTINĂ 20 15 9 9 7 15 6 4 9 16 110

PROCENT% 18.18 13.64 8.18 8.18 6.36 13.64 5.45 3.64 8.18 14.55 100

GRAFICUL 2.1.17

EVALUARE PENTRU FACILITĂȚI INTRAMURALE:

70.00

60.00

50.00 RANK 1
RANK 2
40.00 RANK 3
RANK 4
30.00 RANK 5
RANK 6
20.00 RANK 7
RANK 8
10.00 RANK 9
RANK 10
0.00 N
G
NS

S
.
..

E
I...
ER

..

R..

OM
IN

EE
RI.

AC
N.

PL

OO
AT

HT

NT
NG
RA

&U

PL
AP

RO
W

ITT

LIG

CA
AR

GI
ES

NG
G

ST
AN
SP
IN
KIN

AI
G

HI

RE
IN

TR

CH
AS
ST
IN

AT

LA
FIR

W
DR

SE

DEDUCŢIE:

Din acest tabel se deduce că 60% dintre respondenți au acordat primul calificativ pentru Apă
potabilă, 31,82 % dintre respondenți au acordat calificativul al doilea pentru dispunerea
scaunelor, 11,82 % dintre respondenți au acordat calificativul al treilea pentru iluminat, 18,18 %
dintre respondenți au acordat calificativul al patrulea pentru aparatele de prim ajutor, 13,64 %
dintre respondenți s-au clasat pe locul cinci pentru latrine și pisoare, 13,64 % dintre respondenți
au acordat calificativul șase pentrucantine, 18,18% dintre respondenți au evaluat șapte pentru
locul de spălare, 7,27% dintre respondenți au evaluat opt pentru scuipat, 12,73% dintre
respondenți au evaluat nouă pentru vestiare și 17,27% dintre respondenți au evaluat zece pentru
toalete.
TABELUL 2.1.18

BENEFICIILE BUNĂSTĂRII ANGAJAȚILOR

BENEFICII 1 2 3 4 5 TOTAL
CREEAZĂ
EFICIENȚĂ 58 30 5 7 10 110
PROCENTAJ(%) 52.72 27.27 4.54 6.36 9.09 100
IMP PHY &;
SĂNĂTATE
MINTALĂ 29 44 19 12 6 110
PROCENTAJ(%) 26.36 40 17.27 10.90 5.45 100
CREȘTEREA
NUMĂRULUI DE
PERSOANE 34 38 24 10 4 110
PROCENTAJ(%) 30.90 34.54 21.81 9.09 3. 64 100
LOIALITATE
FAȚĂ DE
MUNCĂ 27 33 14 21 15 110

PROCENTAJ(%) 24. 55 30 12.72 19.09 13.63 100

PROMOVAȚI IR
SĂNĂTOS 28 22 27 23 10 110

PROCENTAJ(%) 25.45 20 24. 55 20.90 9.09 100

GRAFICUL 2.1.18

BENEFICIILE BUNĂSTĂRII ANGAJAȚILOR

60

50

40
CREATS EFFICIENCY
IMP PHY& MENTAL HEALTH
30
INCREASE STANDRD OF LIVING
LOYALTY TOWARDS THE WORK
PROMOTE HEALTHY IR
20

10

0
1 2 3 4 5

DEDUCŢIE:

Din acest tabel se deduce că pentru 52,73% dintre respondenți bunăstarea creează eficiență față
de muncă, pentru 40% dintre respondenți bunăstarea îmbunătățește sănătatea fizică și mentală,
pentru 24,55% dintre respondenți bunăstarea promovează relații industriale sănătoase, pentru
19,09% dintre respondenți bunăstarea creează loialitate față de muncă și pentru 4% dintre
respondenți bunăstarea crește nivelul de trai.

TABELUL 2.1.19

BUNĂSTAREA OFERĂ MOTIVAȚIE:

FACTOR NU. ASUPRA

MOTIVAȚIONAL RESPONDENȚILOR PROCENTAJ(%)

DA 72 65.45

NU 38 34.55

TOTAL 110 100

GRAFICUL 2.1.19

BUNĂSTAREA OFERĂ MOTIVAȚIE:

 MOTIVATIONAL FACTOR

34.55
YES
NO

65.45

DEDUCŢIE:

Din tabelul de mai sus se deduce că pentru 65,45% dintre respondenți bunăstarea acționează ca
factor motivațional, iar pentru 34,55% dintre respondenți bunăstarea nu acționează ca factor
motivațional

TABELUL 2.1.20

FRECVENȚA OBȚINERII FEEDBACK-ULUI:

FRECVENȚA OBȚINERII NU. DINTRE

FEEDBACK-ULUI RESPONDENȚI PROCENTAJ(%)
ADESEA 20 18.18
UNEORI 74 67.27
NICIODATĂ 16 14.55
TOTAL 110 100

GRAFICUL 2.1.20

FRECVENȚA OBȚINERII FEEDBACK-ULUI

 FREQUENCY OF GETTING FEEDBACK

14.55
18.18

OFTEN
OCCASIONALLY
NEVER

67.27

DEDUCŢIE:

Din tabelul de mai sus se deduce că 67,27% dintre respondenți sunt întrebați ocazional despre
feedback-ul cu privire la măsurile de bunăstare, 18,18% dintre respondenți sunt adesea întrebați
feedback-ul și 14,55% dintre respondenți nu sunt niciodată întrebați feedback-ul.

TABELUL 2.1.21

MODUL DE DETERMINARE A CERINȚELOR DE BUNĂSTARE:

DETERMINAREA PRIN NU. DE. RESPONDENŢI PROCENTAJ(%)

OBSERVARE 20 18.18
SUGESTII 44 40.00
PERFORMANȚĂ 37 33.64
INTERVIU 9 8.18
TOTAL 110 100

2.1.21

MODUL DE DETERMINARE A CERINȚELOR DE BUNĂSTARE:

 DETERMINING WELFARE REQUIREMENTS

18.18
8.18

OBSERVATION
33.64 SUGGESTIONS
PERFORMANCE
INTERVIEW

40.00

DEDUCŢIE:

Din tabelul de mai sus se deduce că 18,18% cerința bunăstării este determinată prin observație,
40% cerința bunăstării este determinată prin sugestie, 8,18% bunăstarea este determinată prin
interviu și 33,64% cerința bunăstării este determinată de performanță.

TABELUL 2.1.22

RESPECTAREA MĂSURILOR GENERALE DE BUNĂSTARE:

MULȚUMIT
CU GENERAL
MĂSURI DE
BUNĂSTARE NU. DE. RESPONDENŢI PROCENTAJ(%)
DA 72 65.45
NU 38 34.55
TOTAL 110 100

GRAFICUL 2.1.22

RESPECTAREA MĂSURILOR
 DE BUNĂSTARE GLOBALĂ

OVERALL SATISFACTION TOWARDS WELFARE

MEASURES

34.55
YES
NO

65.45

DEDUCŢIE: Din tabelul de mai sus se deduce că 65,45% dintre respondenți sunt mulțumiți de
măsurile sociale generale oferite, iar 34,55% dintre respondenți nu sunt mulțumiți de măsurile
sociale generale furnizate.

2.2 ANALIZA STATISTICĂ

2.2.1. MEDIE PONDERATĂ

SCOP:

Pentru a afla opinia angajaților față de evaluarea diferitelor facilități medicale

Tabelul 2.2.1.1

Nivelul de satisfacție față de diverse facilități medicale

Facilitati Foarte mulțumit Neutru Nesatisfăcut Foarte

medicale mulțumit Nesatisfăcut
 Control de 27 56 16 7 4
rutină(X1)
Primul 13 55 32 4 6
ajutor(X2)
Medicină 18 60 25 3 4
Furnizat(X3)
Serviciul de 14 54 32 5 5
ambulanță
(X4)

Rang 1 2 3 4 5
Greutate(W) 5 4 3 2 1

X1 WX1 X2 WX2 X3 WX3 X4 WX4

27 135 13 65 18 90 14 70
56 224 55 220 60 240 54 216
16 48 32 96 25 75 32 96
7 14 4 8 3 6 5 10
4 4 6 6 4 4 5 5
∑WX1=425 ∑WX2=395 ∑WX3=415 ∑WX4=397

∑W=(5+4+3+2+1)=15

MEDIE PONDERATĂ=(∑WXi) / (∑W)

MEDIE PONDERATĂ=(∑WXi) / (∑W)

(Unde i=1,2,3,4....)

W1=425/15=28.33

W2=395/15=26.33

W3=415/15=27.67

W4=397/15=26.47
 FACILITATI MEDICALE PONDERATE RANG
MEDIE
Controlul de rutină 28.33 1

Primul ajutor 26.33 4

Medicină 27.67 2
Furnizate
Serviciul de ambulanță 26.47 3

CONCLUZIE:

Se concluzionează că majoritatea respondenților au declarat că societatea oferă respondenților

cea mai bună facilitate de verificare de rutină. greutatea acordată pentru controlul de rutină este
de 28,33, greutatea acordată pentru medicamentele furnizate este de 27,67, greutatea acordată
pentru serviciul de ambulanță este de 26,47 și greutatea acordată pentru primul ajutor este de
26,33

SCOP:

Pentru a afla opinia angajaților față de evaluarea diferitelor facilități de învățământ

Tabelul 2.2.1.2

Nivelul de satisfacție față de diverse facilități educaționale

Facilități Foarte mulțumit Neutru Nesatisfăcut Foarte

educaționale mulțumit Nesatisfăcut
Rambursarea 33 56 15 5 1
 taxei de
școlarizare (X1)
Bursă (X2) 17 57 29 6 1
Credit 13 57 28 10 2
educațional
(X3)

Rang 1 2 3 4 5
Greutate(W) 5 4 3 2 1

X1 WX1 X2 WX2 X3 WX3

33 165 17 85 13 65
56 224 57 228 57 228
15 45 29 87 28 84
5 10 6 12 10 20
1 1 1 1 2 2
∑WX1=445 ∑WX2=413 ∑WX3=399

∑W=(5+4+3+2+1)=15

MEDIE PONDERATĂ=(∑WXi) / (∑W)

(Unde i=1,2,3,4....)

MEDIE PONDERATĂ=(∑WXi) / (∑W)

W1=445/15=29.67

W2=413/15=27.53

W3=399/15=26.60
 FACILITATI PONDERATE RANG
EDUCATIONALE MEDIE

Rambursarea taxei de 29.67 1

școlarizare

Bursă 27.53 2

Credit educațional 26.60 3

CONCLUZIE:

Se poate concluziona că majoritatea respondenților sunt mulțumiți de rambursarea taxei de

școlarizare furnizate de companie.ponderea acordată pentru rambursarea taxei de școlarizare este
de 29.67, ponderea acordată pentru bursă este de 27.53 și ponderea acordată pentru împrumutul
educațional este de 26.60.

2.2.2 ANOVA ÎNTR-UN SINGUR SENS

SCOP: Pentru a afla cantitatea de variație în cadrul fiecăruia dintre aceste eșantioane, în raport
cu cantitatea de variație dintre eșantioane în ceea ce privește rangul atribuit de angajați cu privire
la diferite facilități.

TABELUL 2.2.2.1 EVALUAREA BENEFICIILOR FACILITĂȚII

Facilități 1 2 3 4 5
oferite
 Medical 50 39 7 6 8
Educație 29 50 19 7 5
pentru copii

Locuinţe 24 28 40 8 10
Călătoresc 12 13 26 20 39
Recreare 13 14 28 33 22
TOTAL 128 144 120 74 84

IPOTEZA (H0): Nu există nicio diferență de rang atribuită de respondenți pentru diferite
facilități.

IPOTEZA (H1): Există diferențe de rang atribuite de respondenți pentru diferite facilități.

T=Totalul tuturor valorilor individuale ale n elemente.

Aici , T=550 și n=25, k=5

Factor de corecție=(T)2/n=(550*550)/25

=12,100

Total SS(suma pătratelor)=suma pătratelor tuturor observațiilor - (T)2/n

=∑Xij 2-(T)2/n

SST=50 2+39 2+7 2+6 2+8 2+29 2+50 2+19 2+7 2+5 2+242+28 2+40 2+8 2+10 2+12 2+13
2+26 2+20 2+

392+132+142+282+332+222 -12100

=16702-12100

= 4602

SS ÎNTRE=∑(T j)2/nj --(T)2/n

= (128) 2/5+(144) 2/5+(120) 2/5+(74) 2/5+(84) 2/5

=3276.8+4147.2+2880+1095.2+1411.2

=12810.40 -12100

=710.4
SS ÎN==∑Xij 2 - ∑(T j)2/n j

= 16702-12810.40

= 3891.6

TABEL ANOVA CU SENS UNIC

SURSE DE SUMA GRADE DE PĂTRATUL Raportul F RAPORTU

VARIAȚIE PĂTRATEL LIBERTATE MEDIU LF
OR (5% limită
F)

ÎNTRE 710.4 (k-1) 710.4/4=177.6 177.6/194.58 F(4,20)

EȘANTIOAN (5-1)=4 =0.9127 =2.87
E

ÎN 3891.6 (n-k) 3891.6/20=194.58

EȘANTIOAN (25-5)=20
E
TOTAL 4602 (n-1)
(25-1)=24

La un nivel de semnificație de 5%, valoarea tabelară este de 2,87

Valoarea calculată = 0.9127

Deci

Valoarea calculată(0,9127) < valoarea tabelară(2,87)

Prin urmare, H0 este acceptat și H1 este respins.

CONCLUZIE:

S-a observat că nu există o diferență semnificativă în rangul atribuit de respondenți pentru

diferite

Facilități oferite.

SCOP: Pentru a afla cantitatea de variație în cadrul fiecăruia dintre aceste eșantioane, în raport
cu cantitatea de variație dintre eșantioane în ceea ce privește rangul atribuit de angajați cu privire
la diferite facilități.

TABELUL 2.2.2.2 BENEFICIILE BUNĂSTĂRII ANGAJAȚILOR

BENEFICII 1 2 3 4 5
 Creează 58 30 5 7 10
eficiență față
de muncă
Îmbunătățește 29 44 19 12 6
sănătatea
fizică și
mentală
Crește nivelul 34 38 24 10 4
de trai
Loialitate față 27 33 14 21 15
de muncă
Promovarea 28 22 27 23 10
unor relații
industriale
sănătoase

IPOTEZA (H0): Nu există nicio variație între respondenți în evaluarea beneficiilor

IPOTEZA (H1): Există variații în rândul respondenților în evaluarea beneficiilor.

T=Totalul tuturor valorilor individuale ale n elemente.

Aici , T=550 și n=25, k=5

Factor de corecție=(T)2/n=(550*550)/25

=12,100

Total SS(suma pătratelor)=suma pătratelor tuturor observațiilor - (T)2/n

=∑Xij 2-(T)2/n

SST=58 2+29 2+34 2+27 2+28 2+30 2+44 2+38 2+33 2+22 2+5 2+19 2+24 2+14 2+27 2+7
2+12 2+10 2+21 2+

232+102+62+42+152+102 -12100

=16354-12100

= 4254

SS ÎNTRE=∑(T j)2/nj --(T)2/n

 = (176) 2/5+(167) 2/5+(89) 2/5+(73) 2/5+(45) 2/5

=6195+5577.8+1584.2+1065.8+405-12100

=14828-12100

=2728

SS ÎN==∑Xij 2 - ∑(T j)2/n j

= 16354-14828

= 1526

TABEL ANOVA CU SENS UNIC

SURSE DE SUMA GRADE DE PĂTRATUL Raportul F RAPORTU

VARIAȚIE PĂTRATEL LIBERTATE MEDIU LF
OR (5% limită
F)

ÎNTRE 2728 (k-1) 2728/4= 682 682/76.3 F(4,20)

EȘANTIOAN (5-1)=4 =8.93 =2.87
E

ÎN 1526 (n-k) 1526/20=76.3

EȘANTIOAN (25-5)=20
E
TOTAL 4254 (n-1)
(25-1)=24

La un nivel de semnificație de 5%, valoarea tabelară este de 2,87

Valoarea calculată = 8.93

Deci

Valoarea calculată(8.93) > valoarea tabelară(2.87)

Prin urmare, H0 este respins și H1 este acceptat.

CONCLUZIE:

S-a observat că există variații între respondenți în evaluarea beneficiilor.

 CAPITOLUL III
REZUMAT
ȘI
CONCLUZIE
3.1 CONCLUZIILE STUDIULUI
1) S-a constatat că 0% dintre respondenți aparțin vârstei mai mici de 20 de ani, 25% dintre
respondenți aparțin vârstei de 21-25 de ani, 41% dintre respondenți aparțin vârstei de 26-35 de
ani, 26% dintre respondenți aparțin vârstei de 36-50 de ani și 8% dintre respondenți aparțin
vârstei de peste 50 de ani.

2) 67% au fost angajați bărbați și 33% au fost angajați de sex feminin.

3) 60% dintre respondenți se încadrează în categoria Diplomă/Diplomă, 35% dintre respondenți

se încadrează în categoria Studiilor postuniversitare, 5% dintre respondenți se încadrează în
categoria Alții.
4) 22% dintre respondenți au experiență de 1-5 ani, 39% dintre respondenți au experiență de 6-10
ani, 30% dintre respondenți au experiență de 11-20 de ani, 9% dintre respondenți au experiență
peste ani.
5) 15,45% dintre respondenți au venituri 10000-20000/lună, 33,64% dintre respondenți au
venituri 20001-30000/lună, 38,18% dintre respondenți au venituri 30001-40000/lună, 12,73%
dintre respondenți au venituri 40001-50000/lună și 0% dintre respondenți au venituri peste
50000/lună.

6) 72,73% erau conștienți de diferitele măsuri de bunăstare oferite de companie și 27,27% nu

erau conștienți de diferitele măsuri de bunăstare oferite de companie.

7) 45,45% dintre respondenți au evaluat unitatea medicală ca fiind prima unitate cu cele mai
multe beneficii, 45,45% dintre respondenți au evaluat unitatea de învățământ ca fiind a doua cea
mai beneficiată facilitate, 36,36% dintre respondenți au evaluat facilitatea locativă ca fiind a treia
cea mai beneficiată facilitate, 25,45% dintre respondenți au evaluat facilitatea de recreere ca
fiind a patra cea mai beneficiată facilitate și 35,45% dintre respondenți au evaluat facilitatea de
călătorie ca fiind a cincea cea mai beneficiată facilitate

8) Pentru controlul de rutină 24,55 % dintre respondenți sunt foarte mulțumiți, 50,91 % dintre
respondenți sunt mulțumiți, pentru Primul ajutor 11,82 % dintre respondenți sunt foarte
mulțumiți, pentru medicamentele furnizate 16,36 % dintre respondenți sunt foarte mulțumiți,
Pentru serviciul de ambulanță 12,73 % dintre respondenți sunt foarte mulțumiți

9) Majoritatea respondenților sunt mulțumiți de toate facilitățile medicale oferite.

10). Pentru rambursarea taxei de școlarizare, 30 % dintre respondenți sunt foarte mulțumiți,
50,91 % dintre respondenți sunt mulțumiți, 13,64 % dintre respondenți sunt neutri, 4,54 % dintre
respondenți sunt nemulțumiți și 0,90 % dintre respondenți sunt foarte nemulțumiți, pentru bursă
15,45 % dintre respondenți sunt foarte mulțumiți, 51,82 % dintre respondenți sunt mulțumiți,
26,36 % dintre respondenți sunt neutri, 5,45% dintre respondenți sunt nemulțumiți și 0,90%
dintre respondenți sunt foarte nemulțumiți, pentru creditul educațional 11,82% dintre respondenți
sunt foarte mulțumiți, 51,82% dintre respondenți sunt mulțumiți, 25,45% dintre respondenți sunt
neutri, 9,09% dintre respondenți sunt nemulțumiți și 1,81% dintre respondenți sunt foarte
nemulțumiți.

11) Majoritatea respondenților sunt mulțumiți de toate facilitățile de învățământ oferite.

12) În ceea ce privește calitatea alimentelor, 15,45 % dintre respondenți sunt foarte mulțumiți, 60
% dintre respondenți sunt mulțumiți, 15,45 % dintre respondenți sunt neutri, 4,54 % dintre
respondenți sunt nemulțumiți și 4,54 % dintre respondenți sunt foarte nemulțumiți, pentru
cantitatea de alimente 12,73 % dintre respondenți sunt foarte mulțumiți, 57,27 % dintre
respondenți sunt mulțumiți, 24,55 % dintre respondenți sunt neutri, 5,45 % dintre respondenți
sunt nemulțumiți și 0 % dintre respondenți sunt foarte nemulțumiți, pentru prețul alimentelor
15,45 % dintre respondenți sunt foarte mulțumiți, 54,54 % dintre respondenți sunt mulțumiți,
23,64 % dintre respondenți sunt neutri, 5,45 % dintre respondenți sunt nemulțumiți și 0,90 %
dintre respondenți sunt foarte nemulțumiți.

13) Majoritatea respondenților sunt mulțumiți de ansamblul cantinei oferit

14)56,36% dintre respondenți sunt mulțumiți de facilitatea locativă oferită și 43,64% dintre
respondenți nu sunt mulțumiți de facilitatea locativă oferită.

15) 63,64% dintre respondenți apreciază casele de vacanță ca fiind benefice, 23,64% dintre
respondenți apreciază cluburile ca recreere benefică și 12,73% dintre respondenți apreciază
evenimentele sportive ca o recreere benefică.

16)60 % dintre respondenți au acordat primul calificativ pentru apa potabilă, 31,82 % dintre
respondenți au acordat calificativul al doilea pentru amenajarea scaunelor, 11,82 % dintre
respondenți au acordat calificativul al treilea pentru iluminat, 18,18 % dintre respondenți au
acordat calificativul al patrulea pentru aparatele de prim ajutor, 13,64 % dintre respondenți au
acordat calificativul cinci pentru latrine și pisoare, 13,64 % dintre respondenți au acordat
calificativul șase cantine, 18,18 % dintre respondenți au acordat calificativul șapte pentru locul
de spălare, 7,27% dintre respondenți au evaluat opt pentru spittoons, 12,73% dintre respondenți
au evaluat nouă pentru vestiare și 17,27% dintre respondenți au evaluat zece pentru toalete.
17) Pentru 52,73% dintre respondenți bunăstarea creează eficiență față de muncă, pentru 40%
dintre respondenți bunăstarea îmbunătățește sănătatea fizică și mentală, pentru 24,55% dintre
respondenți bunăstarea promovează relații industriale sănătoase, pentru 19,09% dintre
respondenți bunăstarea creează loialitate față de muncă și pentru 4% dintre respondenți
bunăstarea crește nivelul de trai.

18) Majoritatea angajaților au opinat că măsurile sociale joacă un rol motivațional.

19)67,27 % dintre respondenți sunt solicitați ocazional pentru feedback cu privire la măsurile de
bunăstare, 18,18 % dintre respondenți sunt adesea întrebați pentru feedback și 14,55 % dintre
respondenți nu sunt niciodată întrebați pentru feedback.

20)18,18% cerința bunăstării este determinată prin observație, 40% cerința bunăstării este
determinată prin sugestie, 8,18% bunăstarea este determinată prin interviu și 33,64% cerința
bunăstării este determinată de performanță.

21) 65,45% dintre respondenți sunt mulțumiți de măsurile sociale generale oferite, iar 34,55%
dintre respondenți nu sunt mulțumiți de măsurile sociale generale oferite.
3.2 SUGESTII
1. Managementul trebuie să îmbunătățească calitatea și elementele adecvate ale alimentelor,
care este una dintre cele mai importante facilități de bază și ajută la satisfacerea
angajaților.
2. Numărul de scuipători furnizați la locul de muncă nu este suficient, astfel încât compania
trebuie să crească numărul de scuipători care păstrează mediul curat.
3. Spațiul de odihnă trebuie să fie dotat suficient.
4. Facilitatea de locuit poate fi îmbunătățită.
5. Trebuie prevăzut un număr adecvat de aparate de prim ajutor.
3.3 CONCLUZIE

Măsurile de bunăstare a angajaților sunt susținute pentru a menține o forță de muncă

consolidată atât fizic, cât și mental. Studiul diferitelor măsuri de bunăstare scoate la iveală faptul
că măsurile actuale luate de companie. Îmbunătățirea condițiilor de muncă este sugerată pentru a
îmbunătăți eficacitatea măsurilor de bunăstare a angajaților, cum ar fi facilitatea cantinei, apa
potabilă, scuipătoarele, toaletele și facilitățile de locuit care, la rândul lor, ar construi moralul și
ar crește productivitatea angajaților.
BIBLIOGRAFIE
REFERINȚE CĂRȚI:

1. Ganasekaran.P, ediția 1ST , 2008, Legislația muncii, Aruma Pathippagam, pagina nr: 46-
59.

2. Kothari C.R., ediția a 2-a, 2004, Metode și tehnici de metodologie de cercetare, New age
international (P) Ltd, Pagina nr: 1-7.

3. Punekar.S.D, ediția a 12-a, 1999, Sindicalismul muncii și relațiile industriale, Editura

Himalaya, pagina nr. 51-60.

REFERINȚE SITE-URI:

www.google.com

www.wikipiedia.com

www.educationplus.com

www.scribd.com

REFERINȚE CORPORATIVE:

www.icf.gov.in
APENDICE
 CHESTIONAR

UN STUDIU PRIVIND "MĂSURILE DE BUNĂSTARE A

ANGAJAȚILOR" ÎN

INTEGRAL COACH FACTORY-CHENNAI

Stimate domn /doamnă,

Eu sunt M.Thamarai selvi ; Ca parte a curriculum-ului meu, fac proiectul meu de vară pe titlul

"Eficacitatea măsurilor de bunăstare a angajaților" în organizația dvs. V-aș fi recunoscător dacă

vă rezervați timpul prețios pentru a răspunde la întrebări.

1. Nume:

2. Vârsta:

a) Sub 20 de ani b) 20-25 de ani c) 26-35 de ani d) 36-50 de ani e) Peste 50 de ani

3. Sexul:

a)Masculin b)Feminin

4. Calificarea educațională:

a) Diplomă/Diplomă b) Studii postuniversitare c) Alte specify_____________________

5. Desemnare: __________

6. Ani de serviciu:

a) 1-5 ani b)6-10 ani c)11-20 ani d)Peste 20 ani

7. Venit lunar:

a) 10000-20000 b) 20001-30000 c) 30001-40000 d) 40001-50000 e) 50001 >

8) Sunteți la curent cu diferitele măsuri de bunăstare oferite de ICF?

 a) Da b) Nu

8.1) care sunt toate măsurile de bunăstare pe care le cunoașteți?

______________________________________________________________________________

9) Clasificați următoarea facilitate care vă avantajează cel mai mult?

Facilități 1 2 3 4 5
oferite
Medical
Educație
pentru copii
Locuinţe
Călătoresc
Recreare

10) Evaluați nivelul de satisfacție față de facilitățile medicale oferite de ICF

Facilitati Foarte mulțumit Neutru Nesatisfăcut Foarte

medicale mulțumit Nesatisfăcu
t
Controlul de
rutină
Primul ajutor
Medicină
Furnizate
Serviciul de
ambulanță

11) Sunteți mulțumit de facilitățile medicale generale oferite de companie?

a) Da b) Nu

12) Evaluați nivelul de satisfacție față de facilitățile educaționale oferite de ICF

Facilități Foarte mulțumit Neutru Nesatisfăcut Foarte

educaționale mulțumit Nesatisfăcut
Rambursarea
 taxei de
școlarizare
Bursă
Credit
educațional

13) Sunteți mulțumit de facilitățile educaționale generale oferite de companie?

a) Da b) Nu

14) Evaluați nivelul de satisfacție față de facilitatea cantinei oferită de ICF

Facilități Foarte mulțumit Neutru Nesatisfăcut Foarte

cantine mulțumit Nesatisfăcut
Calitatea
alimentelor
Cantitatea de
alimente
Preț

15) Sunteți mulțumit de facilitățile generale ale cantinei oferite de companie?

a) Da b)Nu

16) Vi se oferă împrumuturile pentru locuințe?

a) Da b) Nu

17) Sunteți mulțumit de facilitatea locativă oferită?

a) Da b) Nu

18) Care este eligibilitatea pentru facilitatea de utilizare a locuinței?

______________________________________
19) Ce valoare / beneficii ale facilității de recreere vă avantajează cel mai mult?

a)Case de vacanță

b) Cluburi

c) Evenimente sportive

20) Clasificați următoarele facilități intramurale în funcție de nivelul dvs. de satisfacție.

Facilități 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
oferite
Apă
potabilă
Aranjarea
scaunelor
Aparate de
prim ajutor
Latrine &
Pisoare
scuipători
Iluminat
Loc de
spălare
Vestiare
Camere de
odihnă
Cantină

21) În funcție de percepția dvs., vă rugăm să evaluați următoarele beneficii ale bunăstării
angajaților

BENEFICII 1 2 3 4 5
Creează
eficiență față
de muncă
Îmbunătățește
sănătatea
 fizică și
mentală
Crește nivelul
de trai
Loialitate față
de muncă
Promovarea
unor relații
industriale
sănătoase

22) Beneficiile sociale oferite de organizație joacă un rol de factor motivațional?

a) Da b) Nu

23) Cât de des primește organizația feedback de la dvs. cu privire la măsurile de bunăstare?

a) Adesea b) Ocazional c) Niciodată

24) Cum determină compania cerințele dvs. de bunăstare?

a) Prin observații b) Prin sugestii c) Prin performanță

d) Prin interviu

25) Sunteți mulțumit de măsurile generale de bunăstare oferite de organizație?

a) Da b) Nu

25.1) Dacă nu, why__________________________________________________________

26) Aveți sugestii pentru îmbunătățirea măsurilor actuale de bunăstare?

Dacă da, vă rugăm să vă oferiți

suggestion_______________________________________________

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________