Planul Global de Utilizare A Terenurilor Makati 2013-2023 (CLUP)

Volumul 1: Partea 2 –
Utilizarea terenurilor
CUPRINS
VOLUMUL 1 PARTEA 2: UTILIZAREA TERENURILOR
2.6 Programe și proiecte prioritare .. .................................................. 71..............3

Lista figurilor..............................................................................................................4
Utilizarea terenurilor..........................................................................................................1
Volumul 1...........................................................................................................................1
Partea 2...............................................................................................................................1
Misiune........................................................................................................................1
2.2.1 Obiectivele....................................................................................................2
2.2.2 Strategii.........................................................................................................4
• Îmbunătățit Utilităţi (putere, Apă Canalizare și...................................................8
2.3.1 Cadrul Național și Regional de Dezvoltare................................................10
2.3.2 Planul conceptual........................................................................................11
• Makati ca centru global pentru afaceri și finanțe...............................................11
• Cartiere vibrante (vibrație tematică pentru a defini unicitatea cartierelor)...............9
• Comunități sigure și securizate..........................................................................11
• Oraș locuibil.......................................................................................................13
• Conectivitate locală, metropolitană și internațională.........................................14
• Mediu verde............................................................................................................18
• Spații și repere iconice............................................................................................19
2.4.1 Obiective de dezvoltare fizică....................................................................21
• Infrastructură Utilităţi și Servicii cerute de cele existente.................................25
Activităţi și pentru a susține creșterea viitoare. Planuri fizice și........................25
• Facilități de transport și comunicații și sisteme de management:......................23
2.4.3 Strategii de utilizare a terenurilor.....................................................................23
• Extinderea oportunităților de afaceri......................................................................23
Creșterea capacității de afaceri, menținând în același timp calitatea mediului.........25
Dezvoltări orientate spre tranzit, pietonalizare și alte proiecte cheie de transport....29
• Model de oraș pentru rezistența la dezastre și schimbări climatice........................27
• Creșterea și îmbunătățirea calității spațiilor deschise........................................33
• Creșterea stocurilor de locuințe.........................................................................33
2.4.4 Planul de utilizare a terenului.....................................................................30
2.4.5 Zone de utilizare a terenurilor....................................................................37
2.4.6 Utilizări admisibile ale terenurilor..............................................................40
2.5.1 . Introducere...................................................................................................53
Alin. makat i .gov.

2.5.2 Temeiuri juridice............................................................................................54

2.5.3 Cadrul conceptual...........................................................................................53
2.5.4 Planificarea pentru reducerea riscului de dezastre și adaptarea la schimbările
climatice(DRR-CCA) în Metro Manila........................................................................54
Figura 19. Harta de localizare a orașului Makati......................................................53
• Foto 1. Makati City ca Capitala Financiara............................................................53
Makati City și Metro Manila.....................................................................................53
2.5.5 Evaluarea riscurilor de dezastre în orașul Makati................................................54
Falia Valea de Vest...................................................................................................55
Zone predispuse la lichefiere....................................................................................55
Impactul cutremurelor asupra liniilor de viață..........................................................56
Zone predispuse la inundații.....................................................................................57
Cele mai vulnerabile comunități din orașul Makati..................................................57
• Figura 22. Zone susceptibile la inundații în orașul Makati................................59
2.5.6 Utilizarea terenurilor și propuneri de proiectare urbană......................................60
Securizarea faliei West Valley (WVF).....................................................................60
Controlul densității clădirilor în zonele predispuse la lichefiere..............................62
Creșterea limitelor de înălțime a clădirilor pentru zonele predispuse la inundații....63
Curățarea servituților râurilor și pâraielor.................................................................63
Creșterea parcurilor și a spațiilor deschise................................................................64
Reamenajarea urbană – Inițiative de reziliență la dezastre pentru enclavele
vulnerabile (DRIVE).................................................................................................66
• Figura 27. Harta enclavelor vulnerabile............................................................68
a. Site-ul DRIVE 1: Reamenajarea unei relocări în oraș.......................................69
Barangays Rizal și Pembo.........................................................................................69
b. Site-ul DRIVE 2: Reamenajarea blocurilor pentru atenuarea inundațiilor........69
Barangay Tejeros......................................................................................................69
c. Site-ul DRIVE 3: Reamenajarea zonei predispuse la alunecări de teren...........70
Barangay Vest Rembo-Est Rembo............................................................................70
d. Transformarea servituților din zonele de falie în parcuri și spații deschise.......70
2.5.7 CONCLUZIE.......................................................................................................75
2.6.1 Legături interne și externe..........................................................................76
2.6.2 Locuinţe......................................................................................................78
2.6.3 Programul Parcuri/Open Space și Ecologizare...........................................78
2.6.4 Programul de conservare a patrimoniului cultural și de patrimoniu..........78
2.6.5 Mediu și reducerea riscului de dezastre și măsuri de adaptare la
schimbările climatice................................................................................................78
2.6.6 Programe de reînnoire și reamenajare........................................................79
Alin. makat i .gov.

2.6.7 Programe economice..................................................................................79

2.1
Viziune.................................................................................. 2
Misiune.............................................................……………...………… 2
2.2 Obiective și strategii ................................................................................. 2

2.2.1 Obiectivele.............................................................................. 2
2.2.2 Strategii........................................................................ 4
2.3 Planul-cadru fizic ................................................................. 6

2.3.1 Cadrul Național și Regional de Dezvoltare ...................... 6
2.3.2 Planul conceptual ................................................................. 7
2.4 Planul de utilizare a

solurilor .................................................................................... 21
2.4.1 Obiectivele de dezvoltare fizică ................................................. 21
2.4.2 Obiective de dezvoltare fizică ........................................ 22
2.4.3 Strategii de utilizare a
terenurilor ............................................................ 23
2.4.4 Planul de amenajare a
teritoriului ................................................................. 30
2.4.5 Zone de utilizare a
terenurilor ................................................................. 36
2.4.6 Utilizări admisibile ale
terenurilor................................................................. 37
2.5 Integrarea reducerii riscului de dezastre și a adaptării la schimbările

climatice (DRR-CCA) în noul plan cuprinzător de utilizare a terenurilor
de la Makati ................................ ................................................. 47
2.5.1 Introducere..................................................................... 47
2.5.2 Temeiuri juridice......................................................................... 48
2.5.3 Cadrul conceptual................................................................. 50
2.5.4 Planificarea reducerii riscului de dezastre și a schimbărilor
climatice
Adaptarea (DRR-CCA) în Metro Manila................................ 51
2.5.5 Evaluarea riscurilor de dezastre în orașul Makati..........................
54
2.5.6 Propuneri privind utilizarea terenurilor și proiectarea
urbană ................................. 59
2.5.7 Concluzie.....................................………...……………………… 71
2.6 Programe și proiecte prioritare .. .................................................. 71

2.6.1 Legături interne și externe............................................. 72
2.6.2 Locuinţe......................................................................... 74
2.6.3 Programul Parcuri/Spații Deschise și Ecologizare...........................
Alin. makat i .gov.

74
2.6.4 Programul de conservare a patrimoniului cultural și de
patrimoniu........................... 74
2.6.5 Mediu, reducerea riscului de dezastre și măsuri de adaptare la
schimbările climatice .......................................………………..… 74
2.6.6 Programe de reînnoire și reamenajare ......………...…………… 75
2.6.7 Programe economice..................................………...…………… 75
Lista figurilor
2.6 Programe și proiecte prioritare .. .................................................. 71..............3

Lista figurilor..............................................................................................................4
Utilizarea terenurilor..........................................................................................................1
Volumul 1...........................................................................................................................1
Partea 2...............................................................................................................................1
Misiune........................................................................................................................1
2.2.1 Obiectivele....................................................................................................2
2.2.2 Strategii.........................................................................................................4
• Îmbunătățit Utilităţi (putere, Apă Canalizare și...................................................8
2.3.1 Cadrul Național și Regional de Dezvoltare................................................10
2.3.2 Planul conceptual........................................................................................11
• Makati ca centru global pentru afaceri și finanțe...............................................11
• Cartiere vibrante (vibrație tematică pentru a defini unicitatea cartierelor)...............9
• Comunități sigure și securizate..........................................................................11
• Oraș locuibil.......................................................................................................13
• Conectivitate locală, metropolitană și internațională.........................................14
• Mediu verde............................................................................................................18
• Spații și repere iconice............................................................................................19
• Infrastructură Utilităţi și Servicii cerute de cele existente.................................25
Activităţi și pentru a susține creșterea viitoare. Planuri fizice și........................25
• Facilități de transport și comunicații și sisteme de management:......................23
2.4.3 Strategii de utilizare a terenurilor.....................................................................23
• Extinderea oportunităților de afaceri......................................................................23
Creșterea capacității de afaceri, menținând în același timp calitatea mediului.........25
Dezvoltări orientate spre tranzit, pietonalizare și alte proiecte cheie de transport....29
• Model de oraș pentru rezistența la dezastre și schimbări climatice........................27
Alin. makat i .gov.

• Creșterea și îmbunătățirea calității spațiilor deschise........................................33

• Creșterea stocurilor de locuințe.........................................................................33
2.4.4 Planul de utilizare a terenului.....................................................................30
2.4.5 Zone de utilizare a terenurilor....................................................................37
2.4.6 Utilizări admisibile ale terenurilor..............................................................40
2.5.1 . Introducere...................................................................................................53
2.5.2 Temeiuri juridice............................................................................................54
2.5.3 Cadrul conceptual...........................................................................................53
2.5.4 Planificarea pentru reducerea riscului de dezastre și adaptarea la schimbările
climatice(DRR-CCA) în Metro Manila........................................................................54
Figura 19. Harta de localizare a orașului Makati......................................................53
• Foto 1. Makati City ca Capitala Financiara............................................................53
Makati City și Metro Manila.....................................................................................53
2.5.5 Evaluarea riscurilor de dezastre în orașul Makati................................................54
Falia Valea de Vest...................................................................................................55
Zone predispuse la lichefiere....................................................................................55
Impactul cutremurelor asupra liniilor de viață..........................................................56
Zone predispuse la inundații.....................................................................................57
Cele mai vulnerabile comunități din orașul Makati..................................................57
• Figura 22. Zone susceptibile la inundații în orașul Makati................................59
2.5.6 Utilizarea terenurilor și propuneri de proiectare urbană......................................60
Securizarea faliei West Valley (WVF).....................................................................60
Controlul densității clădirilor în zonele predispuse la lichefiere..............................62
Creșterea limitelor de înălțime a clădirilor pentru zonele predispuse la inundații....63
Curățarea servituților râurilor și pâraielor.................................................................63
Creșterea parcurilor și a spațiilor deschise................................................................64
Reamenajarea urbană – Inițiative de reziliență la dezastre pentru enclavele
vulnerabile (DRIVE).................................................................................................66
• Figura 27. Harta enclavelor vulnerabile............................................................68
a. Site-ul DRIVE 1: Reamenajarea unei relocări în oraș.......................................69
Barangays Rizal și Pembo.........................................................................................69
b. Site-ul DRIVE 2: Reamenajarea blocurilor pentru atenuarea inundațiilor........69
Barangay Tejeros......................................................................................................69
c. Site-ul DRIVE 3: Reamenajarea zonei predispuse la alunecări de teren...........70
Barangay Vest Rembo-Est Rembo............................................................................70
d. Transformarea servituților din zonele de falie în parcuri și spații deschise.......70
2.5.7 CONCLUZIE.......................................................................................................75
2.6.1 Legături interne și externe..........................................................................76
Alin. makat i .gov.

2.6.2 Locuinţe......................................................................................................78
2.6.3 Programul Parcuri/Open Space și Ecologizare...........................................78
2.6.4 Programul de conservare a patrimoniului cultural și de patrimoniu..........78
schimbările climatice................................................................................................78
2.6.6 Programe de reînnoire și reamenajare........................................................79
2.6.7 Programe economice..................................................................................79
Iii
Alin. makat i .gov.

Volumul 1: Partea a II-a –
Volumul 1
Partea 2
2.0 PLANUL CUPRINZĂTOR DE UTILIZARE A TERENURILOR

2.1 VIZIUNE/MISIUNE DEZVOLTARE
Viziunea de dezvoltare a Makati este o declarație care reflectă aspirațiile

poporului său. Este inspirațional, dar are și rezultate măsurabile. Planul
cuprinzător de utilizare a terenurilor 2013-2023 (CLUP) are un orizont de
planificare de 10 ani. Obiectivele de dezvoltare sunt idealurile detaliate sau
scopurile care vor ajuta la ghidarea CLUP spre realizarea viziunii. Strategiile
sunt abordările care trebuie adoptate pentru atingerea obiectivelor de
dezvoltare.
Viziune
Makati va conduce Filipine în secolul 21; întreprinderile sale globale și naționale,

conducând la crearea unei noi economii responsabile și durabile; cetățenii săi,
productivi, împuterniciți și iubitori de Dumnezeu.
Alin. makat i .gov.

Misiune Utilizarea terenurilor
Guvernul orașului Makati va fi modelul pentru guvernarea locală de clasă

mondială: asigurarea bunăstării cetățenilor săi prin furnizarea celui mai înalt
nivel de servicii de bază, sociale și economice cu tehnologii revoluționare,
finanțare durabilă și funcționari publici competenți, responsabili și profesioniști.
2.2 OBIECTIVE ȘI STRATEGII
2.2.1 Obiectivele
Obiectivele generale de dezvoltare identificate pentru realizarea viziunii

sunt următoarele:
a. Recunoașterea internațională ca centru global pentru afaceri,

finanțe, externalizarea proceselor de cunoaștere (KPO),
întâlniri - stimulente-conferințe-exponate (MICE) turism,
economie creativă și model pentru buna guvernare
Makati a fost recunoscut ca principalul centru financiar al țării în

ultimele trei decenii. Această statură este foarte evidentă a
orizontului în continuă schimbare, a numărului mare de instituții
financiare și unități comerciale situate în oraș. Pe măsură ce se
maturizează și evoluează în continuare ca centru financiar și
comercial al țării, este imperativ ca orașul să fie recunoscut la nivel
internațional ca un centru global - unul dintre puținele din regiunea
Asia-Pacific - care servește ca o legătură internațională
Alin. makat i .gov.

finanțe, promovează cooperarea internațională și un model de
guvernanță urbană. Deja un centru global de Business Process
Outsourcing (BPO), orașul încearcă să fie un lider mondial în
industria emergentă de externalizare a proceselor de cunoaștere
(KPO).
Fiind în primul rând orientat spre servicii, Makati se poate

poziționa, de asemenea, pe piața turismului Meetings-Incentives-
Conferences-Exhibits (MICE) prin infrastructuri inovatoare și
branding și marketing bine concepute ale orașului. Orașul ca
destinație turistică urbană principală va fi consolidat prin
dezvoltarea și îmbunătățirea facilităților existente, creșterea
numărului și îmbunătățirea calității hotelurilor și a serviciilor
conexe.
Economia creativă a animației, modei, designului și publicității care

se conturează în oraș ar trebui, de asemenea, să fie valorificată și
cultivată pentru a face orașul nu numai progresiv din punct de
vedere economic, ci și îmbogățit și vibrant din punct de vedere
cultural. În plus, prezența unor astfel de industrii creative va face
orașul energic, mai plin de viață și un loc la modă pentru a trăi și a
vizita.
b. Mediu sigur, securizat și locuibil
Orașul se va strădui să fie un model de rezistență la dezastre, să

dezvolte o cultură a siguranței și să stabilească un mod de viață
durabil care îl va face un loc sigur și sigur în care să trăiești.
Calitatea înaltă a vieții va fi întotdeauna un semn distinctiv al

orașului. Va continua să susțină un mediu ideal pentru a hrăni și a
crește o familie și care să conducă la îndeplinirea viselor.
c. Infrastructuri inovatoare
Makati va continua să ofere sprijin pentru infrastructura de bază,

cum ar fi drumurile și podurile, pentru a îmbunătăți circulația
internă și pentru a oferi legături mai bune cu facilitățile regionale și
internaționale, cum ar fi autostrăzile, aeroporturile și porturile
maritime. Clădirile și structurile publice trebuie construite și
modernizate pentru a fi sensibile la riscul de dezastre. Se
stabilește un cadru de colaborare pentru a permite companiilor de
utilități să investească și să furnizeze servicii durabile chiar și în
caz de dezastru. Furnizorii de tehnologie a informației și
comunicațiilor vor fi încurajați să sprijine continuu extinderea și
creșterea cererii de lățime de bandă, inclusiv o gamă largă de
facilități de comunicații pentru a face orașul conectat.
d. Oraș imaginabil
Alin. makat i .gov.

Urmând marile orașe ale lumii, Makati este o lucrare în curs de
desfășurare, în continuă schimbare, orizonturile sale fiind
întotdeauna ale țării
Alin. makat i .gov.

reper al modului în care ar trebui dezvoltate orașele. Un tribut
Utilizarea potrivit este de a
terenurilor
face orașul mai încântător din punct de vedere vizual. Ca model de dezvoltare,
Makati nu ar trebui să fie doar un model de sustenabilitate, vibrație și incluziune,
ci și un mediu urban inspirator, plin de spații și structuri iconice bine integrate în
structura orașului. Este de așteptat ca orașul, împreună cu sectorul privat și
comunitățile, să valorifice și să dezvolte zone în acest scop.
e. Locuințe pentru toți
Locuințele holistice și incluzive reprezintă o componentă de bază

și prioritară a dezvoltării orașului. Orașul, în colaborare cu agențiile
guvernamentale naționale și sectorul privat, va construi locuințe
accesibile, va ajuta oamenii să beneficieze și va oferi sprijin pentru
locuințe membrilor vulnerabili ai comunității sale. În parteneriat cu
diferitele părți interesate, inclusiv partenerii internaționali de
dezvoltare, orașul va căuta continuu modalități inovatoare (de
exemplu, locuințe universale concepute pentru a fi utilizabile pe
parcursul tuturor etapelor de viață sau locuințe care permit
"îmbătrânirea în loc") pentru a oferi locuințe pentru a servi diferite
niveluri de cerere.
2.2.2 Strategii
Aceste obiective vor fi urmărite în conformitate cu următoarele strategii:
• Consolidarea guvernanței locale și a sustenabilității finanțelor

publice. Orașul va continua să-și consolideze capacitatea instituțională,
astfel încât să-și poată gestiona și maximiza mai bine activele. Makati va
găsi în permanență modalități de a genera și mobiliza resurse. Orașul își
va aloca în mod judicios resursele, astfel încât infrastructura și instituțiile
necesare să poată fi puse în aplicare și să susțină economia sa robustă.
• Creșterea numărului și îmbunătățirea calității facilităților și

serviciilor în sprijinul turismului de afaceri și de investiții. Creșterea
cantității și îmbunătățirea calității facilităților și serviciilor atrag mai multe
întreprinderi și investiții în turism. În afară de furnizarea de zone pentru
aceste tipuri de utilizare a terenurilor, orașul va crea un mediu care
încurajează afacerile, serviciile și turismul.
• Un parteneriat public-privat (PPP) puternic. O economie sănătoasă

care oferă oportunități atât pentru afacerile private, cât și pentru
dezvoltarea generală a orașului va convinge sectorul privat să creeze
parteneriate cu guvernul orașului, care nu numai că vor fi profitabile, ci și
benefice în dezvoltarea orașului.
Alin. makat i .gcv.

• Îmbunătățirea climatului politic pentru investiții și întreprinderi.
Planul de utilizare a terenurilor propus va oferi zonele care vor atrage
investiții și noi afaceri. Acest lucru ar trebui completat cu politici care să
faciliteze desfășurarea afacerilor în oraș.
• Resursă umană îmbunătățită capacitate. Afaceri noi și

Activitățile economice necesită resurse umane educate și calificate
pentru a le susține. Orașul va oferi programele educaționale necesare
pentru a satisface această cerere viitoare și pentru a se asigura că
aceste programe sunt accesibile cetățenilor săi.
• Model pentru reziliența la dezastre și la schimbările climatice.

Makati are mai multe zone care sunt considerate vulnerabile la
pericolele geologice și hidrometeorologice. Orașul va formula programe
pentru îmbunătățirea rezistenței la dezastre a acestor comunități
vulnerabile identificate.
• Creșterea incluziunii sociale și a accesului la serviciile sociale.

Orașul alocă un procent mare din resursele sale serviciilor sociale.
Incluziunea nu înseamnă doar furnizarea de beneficii tuturor, ci orașul ar
trebui, de asemenea, să încurajeze participarea publicului la construirea
unui oraș incluziv din punct de vedere social.
• Reducerea criminalității și a incidenței incendiilor. Un sentiment

predominant de siguranță și securitate crește atracția orașului ca centru
de afaceri și ca loc de reședință.
• Promovarea unui mediu mai ecologic. Urbanism durabil

promovează un mediu curat prin reducerea gazelor cu efect de seră.
Ecologizarea Makati înseamnă că obiectivele pot fi atinse nu doar prin
plantarea de copaci și plante ornamentale, ci și prin utilizarea tehnologiei
verzi și a designului verde. Recuperarea și crearea mai multor spații
pentru ca oamenii să interacționeze și să fie mai aproape de natură.
Acest lucru poate fi realizat prin reciclarea resurselor, utilizarea energiei
regenerabile, dezvoltări orientate spre tranzit și întreținerea parcurilor,
printre altele.
• Creșterea conectivității (fizice și logice) și a mobilității (bunuri,

persoane și servicii). Pentru ca orașul să obțină recunoașterea
internațională ca centru de afaceri și finanțe, trebuie să aibă cea mai
bună infrastructură de transport și comunicații pentru a-l menține
conectat la toate părțile țării și la restul lumii.
• Îmbunătățit Utilităţi (putere, Apă Canalizare și

comunicații). Sistemele de utilități ar trebui să poată satisface nevoile
viitoare ale orașului. Companiile private care furnizează aceste servicii
sunt, de asemenea, suplimentate de serviciile furnizate de administrația
locală.
Alin. makat i .gcv.

Ph
5
Alin. makat i .gcv.

Ph
Prin urmare, orașul va încuraja concesionarii privați și companiile de
utilități să-și extindă și să-și îmbunătățească serviciile.
• Prezența spațiilor și reperelor iconice. Pentru ca orașul să devină viu

imaginabil, trebuie să creeze spații și repere iconice care să dea
identități distincte anumitor zone din oraș și orașului în ansamblu.
• Comunități mixte vibrante. Orașul are resurse limitate de teren, astfel

încât pentru a maximiza spațiul disponibil, CLUP va oferi un amestec
vibrant de utilizare și activități.
• Exudă cosmopolitul1 lui Makati brand și rol de poartă

internațională/diplomatică. Central Business District (CBD) va rămâne
principala zonă de activitate economică a Makati. CLUP ar trebui să
permită acestei zone centrale să crească în continuare și să conducă
orașul în obținerea recunoașterii ca un oraș internațional semnificativ de
afaceri și finanțe. Se identifică, de asemenea, alte amplasamente de
diferite dimensiuni în care pot înflori dezvoltări cu utilizare mixtă.
• Cultură și artă urbană diversă. Makati are mai multe zone cu

caracteristici și culturi distincte (de exemplu, patrimoniu, afaceri, malul
râului, divertisment). Aceste zone trebuie conservate și chiar
consolidate, astfel încât orașul să rămână un oraș multidimensional și
cosmopolit.
• Creșterea stocurilor de locuințe la prețuri accesibile. Există

necesitatea de a crește stocurile de locuințe existente ale orașului pentru
a satisface cererea tot mai mare de la diferite niveluri economice ale
orașului.
2.3 PLANUL CADRU FIZIC
2.3.1 Cadrul Național și Regional de Dezvoltare
• Cadrul Național de Planificare Fizică (NFPP) 2001-2030
Makati, în formularea CLUP, este ghidată și ancorată de scopurile și

obiectivele sale, inclusiv strategiile de utilizare a terenurilor, pe
principiile de bază ale dezvoltării și creșterii durabile cu echitatea
socială a NFPP.
• Un plan cadru de dezvoltare fizică pentru Metropolitan Manila / Metro

Manila Greenprint 2030
1 Un oraș cosmopolit este un oraș populat de oameni din mai multe țări care trăiesc împreună
cu obiceiuri, culturi și limbi diferite, care contribuie la îmbogățirea economiei și urbanității
orașului.
6
Alin. makat i .gcv.

Ph
Orașul, în căutarea sa continuă de modalități inovatoare de cooperare
cu unitățile sale guvernamentale locale adiacente și cu restul orașelor
și municipalităților din Metro Manila, adoptă caracteristici ale Metro
Manila Greenprint 2030, practic ancorate pe declarațiile sale de
viziune și elementele sale.
2.3.2 Planul conceptual
Planul conceptual sau planul de structură identifică potențialele și

constrângerile unei zone pentru dezvoltarea urbană. Zonele potențiale
trebuie să fie valorificate și direcționate către dezvoltarea urbană dorită,
în timp ce zonele cu constrângeri trebuie abordate, astfel încât să poată fi
atribuite utilizări adecvate.
Planul conceptual pentru orașul Makati:
• Prezintă zonele existente care susțin proeminența Makati ca

capital financiar și noi domenii cu potențialul de a-și susține rolul
de Centru Global pentru Afaceri și Finanțe;
• Identifică resursele și inițiativele care vor contribui la realizarea

unui mediu sigur, securizat și locuibil;
• evidențiază infrastructura existentă care a diferențiat-o de alte

orașe din țară și noile infrastructuri inovatoare necesare pentru
a contribui la aducerea sa la o importanță internațională;
• Indică site-uri potențiale și oportunități care pot contribui la crearea

mărcii Makati și la apariția unui oraș imaginabil.
• Conectivitate internă și externă – conectarea orașului prin

rețeaua rutieră, pasarele pietonale, căi ferate, căi navigabile către
coridoare și porți regionale și internaționale.
Mai multe planuri conceptuale sunt prezentate în această secțiune pentru

a arăta grafic potențialul de dezvoltare al Makati. Planul de structură
(figura 11) de la sfârșitul secțiunii încearcă să consolideze toate
informațiile pertinente și să arate zonele viitoare de dezvoltare ale
orașului, precum și siturile care necesită atenție imediată.
• Makati ca centru global pentru afaceri și finanțe
Makati trebuie să-și mențină proeminența ca și capital financiar al

țării, dar și să aspire să devină un jucător global recunoscut în
afaceri și finanțe în regiunea Asia-Pacific. The Makati
7
Alin. makat i .gcv.

Ph
Central Business District (MCBD) va fi în continuare
Utilizarea terenurilorprincipalul
motor economic al orașului, dar va trebui să depășească toate
succesele anterioare prin introducerea de noi dezvoltări urbane și
inovații care îl vor diferenția și mai mult de alte orașe. Trebuie să
fie pionier în dezvoltarea de noi industrii și afaceri (de exemplu,
externalizarea procesării cunoștințelor sau KPO, întâlniri-
stimulente-convenții-exponate sau turism MICE, economie
creativă) unde poate excela și, în cele din urmă, să obțină
recunoaștere internațională.
Makati CBD va continua să fie casa marilor corporații și a

instituțiilor internaționale. Există o mulțime de spațiu pentru
extindere, deoarece clădirile existente nu au atins nici măcar
întregul potențial al rapoartelor de suprafață (FAR) luate în
considerare în Ordonanța de zonare din 2001 (ZO). Cu toate
acestea, noi tipuri de dezvoltări pentru industriile inovatoare și
întreprinderile inovatoare ar putea dori să se localizeze departe,
dar încă la îndemâna zonei principale Makati CBD sau Fort
Bonifacio. Acestea pot fi amplasate în zone periferice în care
utilizările terenurilor au fost transformate în 2001 din funcția lor
inițială (de exemplu, producție, rezidențial) în dezvoltări cu utilizare
mixtă. Makati CBD, de exemplu, s-a răspândit în mod natural în
loturi de-a lungul bulevardului Chino Roces (folosit anterior pentru
producție), Sen. Gil Puyat Avenue, Makati Avenue, J.P. Rizal
Avenue (de exemplu, Rockwell) datorită proximității lor. Cu toate
acestea, transformarea completă a loturilor de pe bulevardul Chino
Roces în utilizări de teren cu valoare mai mare este de așteptat să
se întâmple în următorii câțiva ani.
Zona Fort Bonifacio, care a fost transformată într-o zonă specială

cu utilizare mixtă, și alte zone, cum ar fi Rockwell, Century City și
Picar Place, printre altele, au potențialul de a completa dezvoltarea
din Makati. Perspectiva creării unui "super CBD" este enormă prin
conectarea eficientă a MCBD și a altor zone din Makati.
Provocarea va fi de a conecta toate aceste zone cât mai ușor
posibil. Adiacent MCBD, satele rezidențiale își vor păstra probabil
utilizarea terenurilor rezidențiale cu densitate scăzută în viitorul
imediat, menționând că aceste sate au avut un rol esențial în
atragerea liderilor de afaceri și a factorilor de decizie care au
permis MCBD să mențină prima de care s-a bucurat în restul țării
(Figura 1).
Alin. makat i .gov.

Figura 1. Makati 2023: Un centru global pentru afaceri și finanțe
• Cartiere vibrante (vibrație tematică pentru a defini unicitatea

cartierelor)
Vibrația este o calitate care a fost utilizată pentru a măsura activitatea

economică și interacțiunea socială într-un oraș sau comunitate. Makati
este cunoscut pentru oportunitățile de angajare și economice pe care le
oferă multora, inclusiv rezidenților non-Makati și facilităților de agrement
pe care alte orașe nu le au (de exemplu, terenuri de golf, club de polo,
centre comerciale). "Creșterea favorabilă incluziunii" este un concept
care înseamnă creștere comună sau creștere amplă, în cadrul căreia
beneficiile sunt împărțite de toată lumea, indiferent de vârstă, sex, religie
sau statut social. Creșterea favorabilă incluziunii se străduiește să reducă
sărăcia și încurajează participarea oamenilor la procesul de creștere a
orașului.
Există multe modalități de a aloca resursele orașului și, în același timp,

de a implica profund sectorul marginalizat în construirea orașului. În afară
de furnizarea forței de muncă calificate și a serviciilor care susțin
economia orașului Makati, locuitorii trebuie, de asemenea, să fie implicați
în comunitate pentru a ajuta la îmbunătățirea stării sale. De exemplu,
furnizarea de spații deschise în zonele dens populate poate îmbunătăți
semnificativ calitatea aerului, poate răci clima în timpul verii, poate
încuraja interacțiunea socială, poate îmbunătăți pregătirea pentru
dezastre și poate îmbunătăți sănătatea comunității.
Alin. makat i .gcv.

Mulți din elita politică și de afaceri din Filipine locuiesc
Utilizarea în comunitățile
terenurilor
exclusiviste închise ale orașului Makati. Majoritatea locuitorilor din aceste
sate de pluș sunt elita corporativă și de afaceri a societății filipineze care
contribuie la economia orașului și oferă oportunități de angajare și de trai
pentru mulți. Astfel de barangays bogați pot fi descriși ca fiind vibranti,
deoarece au acces la parcuri și facilități comunitare. În acest nou CLUP,
Makati CBD se află sub jurisdicția Barangays Bel-Air, San Lorenzo, Pio
del Pilar și San Antonio.
În afara acestor enclave rezidențiale și districte de afaceri sunt comunități

mai puțin bogate, care sunt totuși înzestrate cu legături comunitare
puternice și economii mai mici, dar totuși înfloritoare. Apropierea de CBD-
ul primar al țării, combinată cu cererea de noi zone pentru afaceri și
comerț, prezintă oportunități în care se pot localiza noi întreprinderi și
pentru ca aceste cartiere să participe la economia orașului. Ar trebui
introduse măsuri pentru barangays la periferia districtelor de afaceri și a
zonelor speciale cu utilizare mixtă pentru a trece la utilizări de teren cu
valoare mai mare.
Multe orașe bogate și foarte urbanizate din lume, unde costul terenurilor
a devenit foarte scump, au recurs la clădiri înalte pentru a maximiza
valoarea terenurilor lor. IRR al NBC (PD 1096) definește clădirile înalte ca
având șaisprezece (16) etaje sau mai înalte în înălțime (adică de la 48
mts. peste înălțimea stabilită). Singapore și Hong Kong, două orașe care
încearcă să depășească deficitul de terenuri, au trecut deja la
dezvoltarea unor clădiri extrem de înalte (40 până la 60 de etaje) datorită
utilizării eficiente a terenurilor lor limitate. Expansiunea Makati este
limitată în mod similar de suprafața sa limitată de teren. Pentru a se
asigura că cererea de spații de birouri și rezidențiale poate fi satisfăcută,
clădirile înalte devin din ce în ce mai necesare. Clădirile înalte ca
strategie de dezvoltare au multe virtuți, dar nu sunt lipsite de detractorii
lor.
Criticile variază de la consumul ridicat de energie al clădirii înalte până la

lipsa de spirit comunitar a locuitorilor. Cu toate acestea, clădirile înalte
par să funcționeze bine în CBD și în alte dezvoltări speciale cu utilizare
mixtă, deoarece sunt mai bine conectate cu împrejurimile lor (adică
nivelul solului și clădirile adiacente). Gruparea clădirilor înalte, mai ales
dacă acestea înconjoară o stație de tranzit în masă, este considerată pe
scară largă ca fiind mai eficientă în ceea ce privește transportul. Skyline-
ul plin de zgârie-nori al orașului este, de asemenea, o imagine
recunoscută care emană vitalitate economică și contribuie la marca sa
cosmopolită. (Figura 2)
1
0
Alin. makat i .gov.

Figura 2. Makati 2023: Un oraș cu cartiere vibrante
• Comunități sigure și securizate
Siguranța și securitatea sunt considerente majore care sporesc

încrederea investitorilor în oraș ca loc de desfășurare a afacerilor, precum
și de ședere. Planificarea utilizării terenurilor este unul dintre cele mai
influente mijloace de asigurare a siguranței împotriva pericolelor geologice
și hidrometeorologice, deoarece determină tipul și intensitatea adecvată a
utilizării terenurilor pentru toate zonele din oraș. Destul de des, cel mai
bine este ca zonele identificate ca fiind predispuse la pericole să fie lăsate
nedezvoltate. În cazul orașului Makati, multe zone care au fost evaluate
ca fiind predispuse la pericole au fost ocupate ca urmare a urbanizării
neînfrânate în anii 1970 și 1980.
Reînnoirea urbană este o strategie care își propune să inverseze

creșterea urbană neatenuată și să controleze răspândirea buzunarelor de
mizerie urbană prin reamenajare. Reînnoirea urbană poate implica
transferul de întreprinderi, demolarea structurilor, relocarea gospodăriilor
și utilizarea unui domeniu eminent ca instrument juridic pentru
consolidarea terenurilor private pentru un proiect de dezvoltare considerat
benefic pentru majoritate. Zonele ocupate cu pericole naturale sunt
principalii candidați pentru reamenajarea urbană
1
1
Alin. makat i .gcv.

pentru a elimina gospodăriile situate în astfel de zoneterenurilor
Utilizarea de pericolul inerent
și amenințarea dezastrului. În plus, prezența pericolelor naturale
descurajează dezvoltarea din cauza vulnerabilității siturilor sau a
incertitudinii siguranței persoanelor care trăiesc în ele.
O evaluare a pericolelor naturale ale orașului a arătat că există zone
expuse pericolelor geologice (figura 3) și hidrometeorologice (figura 4).
Deoarece toate aceste zone cu risc ridicat sunt construite și locuite, ar
trebui să existe eforturi de reamenajare pentru a face față pericolelor
prezente.
Figura 3. Zone predispuse la pericole – Pericole geologice - 2012
1
2
Alin. makat i .gov.

499750 500500 SOI 250 502000 502750 503500 504250
50S000 505750 506500 507250
499750 500500 501250 502000 502750 503500 504250 505000 505750 506500 507250
Figura 4. Zone predispuse la pericole – Pericol de inundații - 2012
• Oraș locuibil
Un alt concept în planificarea și gestionarea orașelor este "viabilitatea".

Au existat mai multe cadre (de exemplu, Banca Mondială, Centrul Global
de Cercetare) care au fost utilizate pentru a evalua viabilitatea orașelor.
Conceptul de "viabilitate" se concentrează pe îmbunătățirea calității vieții,
care necesită un habitat fizic și social pentru realizarea sa. Calitatea vieții
este definită ca "calitatea vieții", așa cum este experimentată de locuitorii
care trăiesc într-un oraș, care este legată de capacitatea lor de a accesa
servicii de bază, cum ar fi: oportunități de angajare, servicii de sănătate,
educație, transport, comunicare, apă curată, salubritate, aer curat,
alimente și locuințe decente. Calitatea vieții analizează, de asemenea,
accesul rezidenților la parcuri și spații deschise, precum și tipul de
învățare socială și interacțiune socială disponibile acolo. Cele patru mari
"dimensiuni ale viabilității" care au fost identificate sunt bunăstarea
personală, bunăstareamediului, lumea vieții și guvernarea.
Subdimensiunileinclud, dar nu se limitează la: mijloacele de subzistență,
sănătatea, educația, siguranța și securitatea, calitatea apei și a aerului,
gestionarea deșeurilor solide, absența mahalalelor, comunitatea activă și
societatea civilă, guvernanța participativă, practicile și facilitățile culturale,
spațiile comunitare, publice și civice etc. (Douglass 2002)
1
3
Alin. makat i .gcv.

• Conectivitate locală, metropolitană și internațională
Locația centrală a orașului Makati și disponibilitatea infrastructurii de

transport îl fac unul dintre cele mai accesibile orașe din Metro Manila. Cu
toate acestea, există încă multe perspective pentru o nouă infrastructură
de transport de care va beneficia Metro Manila, dar va contribui, de
asemenea, în continuare la conectivitatea orașului cu alte părți ale
Filipinelor și ale lumii (de exemplu, autostrăzi expres către aeroporturile
internaționale, liniile de tranzit). Multe dintre aceste infrastructuri de
transport sunt inițiate și vor fi implementate de agențiile naționale (adică
DPWH, DOTC), dar orașul Makati trebuie încă să facă lobby pentru
proiectele care vor fi favorabile intereselor sale. Proiectele de
infrastructură care vor îmbunătăți conectivitatea orașului Makati cu restul
metropolei și dincolo de aceasta (adică provinciile din regiunea Tagalog
de Sud și regiunea centrală Luzon) includ drumul conector NLEX-SLEX,
legătura Skyway-FTI, NAIA Expressway faza 2, rampele South Luna din
zona Fort Bonifacio, legătura lipsă C-3 Sud, extinderea și integrarea MRT-
LRT și funcționarea eficientă a feribotului râului Pasig. Proiectele
suplimentare care vor îmbunătăți circulația internă și conectivitatea sunt
Makati BRT, Senator Gil Puyat Avenue Grade Separation, Global Cities
Transit System, Riverside Parkway, Pasong Tamo – EDSA Underpass,
Expanded Pedestrian Network, Bikeway Network și Greenroutes Network.
(Figurile 5, 6, 7, 8 și 9)
Natura construită a orașului și densitatea ridicată a populației în timpul

zilei îl fac, de asemenea, un oraș compact, care este destul de potrivit
pentru dezvoltări mai durabile orientate spre tranzit (TOD). Sistemele de
tranzit în masă ar trebui să fie completate de medii eficiente și plăcute de
mers pe jos pentru a oferi o mobilitate pietonală perfectă. Makati CBD și
celelalte dezvoltări speciale cu utilizare mixtă au facilități pietonale de
ultimă generație (ridicate, la nivel de nivel și pasarele subterane), dar
acestea trebuie extinse pentru a îmbunătăți în continuare mobilitatea.
Sistemele de transport și comunicații trebuie să fie modernizate în mod
constant pentru a menține avantajul competitiv al orașului. (Figura 9)
Sistemele de comunicare completează sistemele de transport, deoarece

pot înlocui interacțiunile față în față. Infrastructura digitală (de exemplu,
internetul, telefonul mobil) joacă un rol major în munca modernă, afaceri,
educație, accesarea informațiilor, tranzacții economice, interacțiune
socială și divertisment. Furnizorii privați de servicii investesc, în general,
în infrastructură în zonele în care proiectează o cerere uriașă pentru
serviciile lor. Guvernul orașului investește, de asemenea, în infrastructura
legată de transport (de exemplu, pasarele, piste pentru biciclete),
gestionarea traficului și infrastructura de comunicații pentru a completa
serviciile de transport și comunicații furnizate de corporații private.
1
4
Alin. makat i .gcv.

Legătura
LA Mesa Parkway
terminalului
NLEX-LRT7
CALOOCAN
Quezon City-Dingalan Road ?
NLEx
Lu NORD
Segmentul 8-
1
ni,
"
ORAȘUL
QUEZON
Manila - Bataan
NLEx
Segmentul 8-
2
Drumul expres
C6
NLEx Segmentul
10
NLEx - Link SLEx — (3

aliniere alternativă)
MANILA
PASIG
MANDALUYONG
Autostrada Manila Bay
Autostrada Pasig
GOLFUL
MANILA IAKAT1
ORAȘU
L
PASAY
C-5/FTI/Skyway
Drumul
TAGUIG
conectorului
Metro Manila Skyway

(Faza-1)
R-1 Expressway Ext.

(faza 3) LAGUNA DE BAY
PARANAQUE
LEGEND
Ă În curs de desfășurare
m-am angajat
Propus
Autostrada
Nord - Sud MUNTINLUPA
CALA Tollway
Figura 5. Metro Manila Drumuri expres propuse

Sursa: Studiul Masterplanului privind dezvoltarea rețelei de autostrăzi la standarde
înalte", DPWH
15
Alin. makat i .gov.

Figura 6. Metro Manila proiecte feroviare propuse
1
6
Alin. makat i .gov.

GARCIA GUERRERC
AVENUE
OAMENI SUPPCI
BUENDIA MRT
30
BRONZ
EAZA
RIZAL DRVE
MARt ET
LEGEND
Ă
:YHILL
GUADALUPE - SALCEDO
Figura 7. BRT și sistemul de alimentare

propuse
Pateros
Figura 9. Integrarea legăturilor externe și interne (extins

Rețea pietonală)
• Mediu verde
Urbanizarea este un factor major care contribuie la emisiile de carbon,

epuizarea resurselor și poluarea mediului. Urbanismul durabil (Farr, 2008),
denumit și urbanism verde, îmbrățișează tehnologii mai sensibile la mediu,
transportul public, construirea ecologică și principiile de proiectare ecologică,
dar, mai important, o schimbare majoră a stilului de viață care favorizează
mersul pe jos, bicicleta și practicile de reducere a energiei.
În Makati, apa este foarte mult o parte a mediului orașului, cu râuri și pâraie
care definesc majoritatea granițelor orașului și alte canale de apă care trec
prin ea. Râul Pasig este un corp semnificativ de apă din Metro Manila care
leagă două corpuri de apă la fel de importante (adică Golful Manila și Golful
Laguna de Bay). Programul de Dezvoltare Riverside a fost identificat chiar
înainte de formularea CLUP 2001, dar trebuie susținut și extins pentru a
crește în continuare suprafața alocată spațiilor deschise. Spațiile verzi se pot
extinde în continuare prin recuperarea servituților de-a lungul căilor navigabile
și transformarea în parcuri liniare și amenajarea peisagistică a drumurilor
principale și a pasarelelor, creând
1
8
Alin. makat i .gcv.

Utilizarea
astfel o succesiune de căi verzi. Aceste inițiative terenurilor
ecologice vor contribui la
îmbunătățirea mediului și vor contribui la facilitățile orașului.
• Spații și repere iconice
Deși orașul este un centru de afaceri internațional recunoscut, există

puține clădiri sau spații care simbolizează în mod clar orașul. Cu toate
acestea, există mai multe oportunități în care astfel de repere pot fi
stabilite. GCZ și RDZ sunt două zone proeminente în care pot fi
dezvoltate noile spații și repere iconice ale orașului. Cele două zone
sunt conectate prin Pasig River Waterfront Development. (Figura 10)
Clădirile iconice și spațiile civice au puterea de a crea o imagine

pozitivă și de neșters a unui oraș. Multe orașe au obținut recunoaștere
instantanee prin introducerea unei noi arhitecturi spectaculoase (de
exemplu, Marina Bay Sands în Singapore, Taipei 101 în Taipei,
Petronas Towers în Kuala Lumpur) și proiecte verzi (de exemplu,
Cheongyecheon River în Seul, High Line în New York City). Deoarece
orașul are nevoie de clădiri civice (de exemplu, săli de spectacole,
muzee, centre de convenții), aceste noi structuri trebuie proiectate în
modul cel mai modern, inovator și unic care ar ajuta la portretizarea
importanței internaționale a orașului. Propunerile de design urban de
referință pot fi, de asemenea, elemente educaționale și informative care
oferă referință geografică (de exemplu, porți de acces, hărți de relief)
sau valoare educațională (de exemplu, istorie, mediu, geologie,
biologie).
Structuri sau facilități iconice pot fi, de asemenea, instalate în locații

proeminente, cum ar fi la intersecția bulevardului Gil Puyat și a
bulevardului Ayala și la intersecția bulevardului Chino Roces,
bulevardului metropolitan și Vito Cruz. Locurile imaginabile includ
facilități și spații care prezintă cultura și moștenirea Makati. Structurile
de patrimoniu, evenimentele culturale și bunurile necorporale (de
exemplu, dans, festivaluri, muzică, literatură, costume și bucătărie)
contribuie, de asemenea, la marca orașului.
1
9
Alin. makat i .gcv.

Figura 10. Makati 2023: Un oraș al căilor navigabile și al căilor verzi
Figura 11. Plan de structură
2
0
Alin. makat i .gov.

2.4 PLANUL DE UTILIZARE A TERENULUI Utilizarea terenurilor
(OBIECTIVE DE DEZVOLTARE FIZICĂ, OBIECTIVE)
Obiectivele de dezvoltare fizică, obiectivele și strategiile corespunzătoare de

utilizare a terenurilor ale orașului oferă direcția care va ajuta la transpunerea
viziunii într-un plan de utilizare a terenului. Scopurile și obiectivele de dezvoltare
fizică prezintă dimensiunea fizică a scopurilor și obiectivelor de dezvoltare ale
orașului. Ele sunt, de asemenea, integrarea spațială a diferitelor preocupări
sectoriale implicate în dezvoltarea orașului.
2.4.1 Obiective de dezvoltare fizică
Scopul dezvoltării fizice a Makati este de a gestiona creșterea orașului, astfel

încât mediul construit rezultat, inclusiv tipul, întinderea și locația utilizării
terenurilor:
• Sprijină dezvoltarea orașului Makati pentru a deveni un centru global

de afaceri și financiar. Pentru a obține recunoașterea internațională ca
centru financiar și de afaceri, Planul de utilizare a terenurilor trebuie să
ofere domenii suplimentare în care să poată fi găzduită creșterea
afacerilor și a serviciilor. Zonele de extindere includ posibila creștere a
densității clădirilor (adică prin creșteri FAR), precum și noi zone adiacente
districtului central de afaceri și dezvoltări speciale cu utilizare mixtă, unde
dezvoltările se pot extinde. Dezvoltarea zonelor subutilizate, precum și a
zonelor cu potențial de creștere ca noduri de sprijin. Transportul și
infrastructura ar trebui, de asemenea, să se poată îmbunătăți pentru a
răspunde nevoilor viitoare și așteptărilor mai mari.
• Îmbunătățește productivitatea economică, integrarea socială și

fizică, accesul la un nivel mai ridicat de servicii, accesul regional și
circulația locală. Creșterile preconizate în zonele de afaceri și servicii
trebuie să fie susținute de sisteme de transport suficiente și moderne,
sisteme de comunicații și alte sisteme de utilități care pot menține orașul
competitiv pe plan internațional. Districtul Central de Afaceri, Centrul
Guvernamental și Dezvoltările Speciale cu Utilizare Mixtă trebuie să fie
conectate perfect prin infrastructura de transport și comunicații, astfel
încât să poată juca roluri vitale care se completează reciproc.
• Încurajează progresul tehnologic. Planul de utilizare a terenurilor ar

trebui să ofere un mediu pentru inovare în care noile tehnologii și tehnici
de gestionare urbană să poată fi integrate cu ușurință. Ar trebui să existe
mai multe oportunități de testare a noilor tehnologii și de pionierat în
tehnici inovatoare în domeniul dezvoltării urbane.
2
1
Alin. makat i .gcv.

• Creează un mediu urban durabil. Competitivitatea orașelor lumii de
astăzi și de mâine va pune accentul pe calitatea mediului (de exemplu,
calitatea aerului, prezența parcurilor, calitatea apei râurilor, accesul la
alimente proaspete, energia regenerabilă, programele de reciclare,
sistemele de tranzit în masă și mediile pietonale). O alta este creșterea
inventarului spațiilor deschise care ajută la absorbția poluării aerului,
promovează agricultura urbană și creează un mediu pietonal. Încurajarea
energiei regenerabile, utilizarea eficientă a energiei, recoltarea apei de
ploaie și reciclarea resurselor contribuie, de asemenea, la susținerea
agendei verzi a orașului.
Planul de utilizare a terenurilor ar trebui, de asemenea, să ia în

considerare măsuri de reducere a riscurilor pentru a îmbunătăți siguranța
și a spori reziliența comunităților.
• Oferă oportunități pentru repere și spații iconice. Majoritatea orașelor

de renume mondial au repere și spații iconice care ajută la identificarea lor
și, de asemenea, contribuie la marca lor. Aceste imagini puternice pot fi
clădiri iconice, structuri și artă publică sau spații publice inovatoare
populare în rândul populației rezidente. Cele mai renumite și recunoscute
repere și spații nu se întâmplă întâmplător. Sunt create oportunități pentru
a le face să se întâmple. Planul de utilizare a terenurilor din orașul Makati
ar trebui să creeze aceste medii fizice care să devină oportunități pentru
repere și spații iconice.
2.4.2 Obiective de dezvoltare fizică
Obiectivul specific al obiectivului de dezvoltare fizică este de a crea un mediu

fizic care să ofere:
• Cerințele existente și viitoare privind locuințele, afacerile, recreerea

și instituțiile orașului. Deși economia orașului este condusă de zonele
sale de servicii și comerciale, trebuie menținut un echilibru între utilizarea
terenurilor pentru a promova un stil de viață live-work-play.
• Un model de utilizare a terenurilor care promovează integrarea și

rezistența la dezastre. Orașul trebuie evaluat din punct de vedere
geologic și
pericole hidrometeorologice, astfel încât să poată fi identificate zonele
vulnerabile și să poată fi prevăzute tipul și intensitatea adecvate de
utilizare a terenurilor.
• Infrastructură Utilităţi și Servicii cerute de cele existente

Activităţi și pentru a susține creșterea viitoare. Planuri fizice și
Programele de infrastructură ar trebui să anticipeze cererea viitoare de
drumuri, poduri, sisteme de comunicații și sisteme de utilități și ar trebui să
fie în vigoare înainte de a apărea necesitatea.
Alin. makat i .gcv.

Ph
22
Alin. makat i .gcv.

Ph
• Utilizarea
Facilități de transport și comunicații și sisteme deterenurilor
management:
1) Extern și legăturile locale între producție/serviciu

furnizorii și piețele sunt comparabile cu alte orașe mari din Asia;
2) consolidarea integrării locale;
• Un mediu atractiv, curat, verde și iconic construit și natural. Planul de

utilizare a terenurilor ar trebui să permită mai multe parcuri, drumuri și
pasarele amenajate și să încurajeze clădirile care aderă la principiile
arhitecturii durabile sau ecologice.
• Oportunități de a crea elemente iconice care stabilesc imaginea

cosmopolită unică a lui Makati. Alocarea unor suprafețe mari pentru
spații civice creează oportunități pentru arhitectura iconică care ar putea
stabili imaginea anumitor cartiere. Zonele de patrimoniu și spațiile
deschise care au caracteristici unice pot ieși în evidență și în contextul
clădirilor moderne mari. Contrastul în formă, textură și masă creează
imagini urbane de neșters.
2.4.3 Strategii de utilizare a terenurilor
Următoarele strategii ghidează formularea Planului-cadru fizic, care sunt

transpuse ulterior în Planul de utilizare a terenurilor și, în cele din urmă, într-o
Ordonanță de zonare. Strategiile descriu logica prin care au fost derivate
caracteristicile cheie ale planurilor. Acestea vizează atingerea scopurilor și
obiectivelor de dezvoltare fizică, pe baza unei înțelegeri a condițiilor și tendințelor
existente, așa cum sunt descrise în secțiunile anterioare.
• Extinderea oportunităților de afaceri
Pentru a fi un jucător global recunoscut în afaceri, finanțe și turism urban,

orașul trebuie să-și susțină dominația internă în aceste sectoare și, în
același timp, să preia conducerea în noi activități economice care se
așteaptă să crească și să devină noi centre de creare de înaltă valoare.
Acestea pot include dezvoltarea și aplicarea KPO, a industriilor creative,
de design și de afaceri legate de petrecerea timpului liber, recreere și
asistență medicală. Este important ca Makati să nu încerce să conducă și
să participe în multe sectoare sau în multe segmente de piață ale
sectoarelor de afaceri, finanțe și turism. În schimb, trebuie să se
concentreze pe segmentele cu valoare ridicată ale acestor sectoare și să
permită altor orașe din zona metropolitană și din alte țări să se ocupe de
restul. Chiar
2
3
Alin. makat i .gcv.

dacă orașul se concentrează pe furnizarea Utilizarea
de serviciiterenurilor
de înaltă valoare, ar
trebui să se asigure, de asemenea, că producția de astfel de servicii
implică întregul spectru al populației orașului.
Planul de utilizare a terenurilor ar trebui să permită siturilor să își
îmbunătățească eficiența pentru a-și îndeplini noile funcții de sate
comerciale și de afaceri. De exemplu, liniile directoare de dezvoltare vor
oferi rapoarte bonus ale suprafeței podelei (FAR) pentru parcelele care se
consolidează pentru a forma loturi mai mari sau pentru loturile care
renunță la porțiuni pentru lărgirea străzilor. Introducerea unei noi zone
speciale care va îmbunătăți mediul urban în aceste cartiere și va promova
creșterea comună, în care mai mulți oameni pot participa la economia
orașului, este o altă nouă intervenție pentru a induce creșterea în locații
strategice.
Incintele speciale pentru reamenajarea urbană (SPUR) au fost

conceptualizate pentru a face zonele subutilizate sau în declin cu
densitate scăzută până la medie adiacente sau accesibile CBD-ului
Makati, zonelor speciale cu utilizare mixtă sau arterelor majore care sunt
concepute pentru a deveni noi zone pentru noi industrii sau întreprinderi
start-up. Cele mai multe dintre aceste zone periferice sunt mai puțin
bogate decât zonele comerciale / de afaceri învecinate. Cu toate acestea,
aceste zone situate strategic au potențialul de a se transforma în
dezvoltări cu valoare mai mare, care ar putea alimenta noi întreprinderi de
afaceri, ar putea distribui oportunități economice comunității locale și ar
putea adăuga la inventarul de spații comerciale al orașului. Site-urile
SPUR propuse au un puternic simț al comunității, antreprenoriatului și alte
calități care vor permite ca activitatea economică să se răsfrângă în mod
natural asupra lor.
În afară de SPUR, extinderea zonelor speciale cu utilizare mixtă pentru

a include zonele necesare pentru a facilita și a atrage noi industrii de mare
valoare să se localizeze.
Zona de conservare a patrimoniului (HPZ) a fost, de asemenea,

recunoscută oficial ca zonă separată în ceea ce privește conservarea
caselor și structurilor de patrimoniu existente, a bunurilor culturale
imateriale, cum ar fi tradițiile, cântecele, bucătăriile, dansurile și modul de
viață pentru a înflori și pentru a promova vibrația culturală filipineză prin
zona menționată. Nișa de piață și întreprinderile sunt de așteptat să
prospere în zonă.
Zona de Dezvoltare Riverside (RDZ) a fost, de asemenea, recomandată

să fie îmbunătățită pentru a-și spori potențialul de a fi locul pentru spații și
repere iconice pentru oraș. Reclamele pentru zonă, cum ar fi restaurantele
și cafenelele în aer liber, sunt încurajate ca utilizări accesorii, pietonii și
joggerii vor fi, de asemenea, încurajați să urmeze traseul. Creșterea
activităților și evenimentelor din zona menționată poate genera atenție
pentru conservarea și aprecierea râului Pasig.
2
4
Alin. makat i .gov.

Utilizarea
Creșterea capacității de afaceri, menținând terenurilor
în același timp calitatea
mediului
Competitivitatea internațională nu ar trebui să se limiteze la excelența în

industriile orientate spre mediul urban (de exemplu, KPO, economia
creativă, MICE): aceasta trebuie urmărită pe toate fronturile, de la
infrastructura de ultimă generație la un mediu mai ecologic. În timp ce
densitățile sunt de așteptat să crească, orașul trebuie, de asemenea, să
se asigure că mediul rezultat nu compromite calitatea mediului - care, așa
cum am menționat mai devreme, se află în centrul activităților sale de
servicii de înaltă valoare și care se așteaptă să o diferențieze de alte
orașe ale țării și ale regiunii. Prin urmare, densitățile nu pot fi crescute fără
discriminare; Acestea trebuie să fie însoțite de controale și de alte măsuri
și orientări de mediu care să le facă compatibile cu obiectivele de
dezvoltare și, în cele din urmă, cu viziunea de ansamblu.
Controalele de densitate sunt definite luând în considerare utilizările

terenurilor adiacente, infrastructura existentă și viitoare și capacitatea de
utilități, precum și alte obiective strategice ale orașului. Prezența
pericolelor geologice și hidrometeorologice în anumite zone este, de
asemenea, un factor care trebuie luat în considerare în gestionarea
densității clădirilor.
Makati CBD a jucat un rol major în realizarea și susținerea rolului Makati

ca capital financiar al țării. Prin urmare, este de așteptat ca MCBD să fie
principalul motor în efortul orașului de a deveni un centru global pentru
afaceri și finanțe. Pentru a susține primatul MCBD, controalele de
densitate trebuie să favorizeze furnizarea unui mediu de lucru, inclusiv a
spațiilor sale de sprijin necesare, care să răspundă cererii viitoare și să
îndeplinească rolul orașului ca centru global de afaceri și financiar.
Dezvoltările planificate ale unităților (PUD) au crescut pentru a

răspunde extinderii preconizate a serviciilor oferite de oraș. Serviciile
sociale și economice sunt planificate și proiectate să crească pentru a
oferi furnizarea în timp util și receptivă a serviciilor cu impact pe termen
lung, cum ar fi, dar fără a se limita la locuințe.
Definirea limitelor de densitate va permite, de asemenea, planificarea

proiectelor de infrastructură și a altor proiecte necesare pentru abordarea
deficiențelor în materie de servicii și utilități. Controalele de densitate
aplicate corect contribuie, de asemenea, la realizarea formelor preferate
de proiectare urbană (de exemplu, densități mai mari în centru, înălțimi
reduse ale clădirilor adiacente parcurilor).
2
5
Alin. makat i .gcv.

În planul de utilizare a terenurilor, controalele de densitate vor fi stabilite în
conformitate cu următoarele orientări:
o Întregul oraș este supus unei forme de control al densității.
o Controalele de densitate stabilite în Ordonanța de zonare din 2001

vor
să fie reexaminate dacă pot fi majorate pentru a satisface cererea
viitoare fără a perturba terenul piață către
în detrimentul competitivității Makati cu alte orașe din Asia.
o Hărțile pentru a determina prezența pericolelor geologice și

hidrometeorologice, precum și a altor factori de vulnerabilitate vor
ajuta la determinarea dacă densitățile clădirilor vor fi reduse.
Zonele tampon adiacente zonei de falie vor fi desemnate ca "zone
fără dezvoltare".
Dezvoltări orientate spre tranzit, pietonalizare și alte proiecte cheie

de transport
Cerințele de transport și trafic ale orașului trebuie abordate la două

niveluri: accesul regional și circulația locală. Pentru a-și atinge obiectivul
de a deveni un centru global de afaceri și financiar, Makati trebuie să
rămână accesibil la nivel regional.
Investitorii nerezidenți, antreprenorii, managerii, angajații și vizitatorii au

nevoie de mijloace fiabile de transport către și dinspre oraș, la fel cum
rezidenții trebuie să acceseze alte părți ale Metro Manila. Cel mai eficient
mod de a transporta mai multe persoane este prin facilitățile de tranzit.
Există patru stații MRT-3 (adică Guadalupe, Gil Puyat Avenue, Ayala
Avenue și Magallanes), trei stații ale Căilor Ferate Naționale Filipine
(adică Magallanes, Gil Puyat Avenue, Vito Cruz). Proiectele suplimentare
de tranzit, cum ar fi bucla Makati propusă, vor spori și mai mult
accesibilitatea. Capacitatea și conectivitatea dintre aceste sisteme de
tranzit existente și alte infrastructuri de transport (și anume, aeroportul)
sunt esențiale pentru îmbunătățirea fluidității călătoriilor.
Râul Pasig este, de asemenea, un canal interurban viabil pentru un feribot

fluvial care oferă acces direct la orașul principal al Metro Manila, Manila.
Orașul are două stații existente de feribot Pasig River situate în
Barangays, Guadalupe, Nuevo și Valenzuela. În plus, există două stații
care oferă traversarea cu feribotul fluvial (tawiran) la / de la orașul
Mandaluyong la Barangay Poblacion și la / de la orașul Pasig la
Barangays Cembo- West Rembo.
Pentru a completa sistemele de tranzit existente și propuse, trebuie să

existe legături rutiere esențiale și proiecte de îmbunătățire a accesului
regional, precum și a circulației interne. Tunelul Gil Puyat Avenue de pe
Makati Avenue/Paseo de Roxas, tunelul Gil Puyat Avenue de la Ayala
Alin. makat i .gcv.

Ph
26
Alin. makat i .gcv.

Ph
Avenue, tunelul Chino Roces de la EDSA, Utilizarea terenurilor
legătura Skyway între NLEX și
SLEX, drumul Airport Express, segmentul lipsă C-3 care leagă bulevardul
Senator Gil Puyat de bulevardul Araneta și îmbunătățirea altor legături
rutiere cheie vor îmbunătăți, de asemenea, accesibilitatea regională a
orașului și circulația locală.
Îmbunătățirea și îmbunătățirea facilităților pietonale prin punerea la

dispoziție a trotuarelor, a pasarelelor acoperite, a amenajării teritoriului, a
măsurilor de segregare a traficului și a pasarelelor separate în trepte
suplimentare (și anume, pasarele subterane, pasarele suspendate) ar
trebui, de asemenea, integrate în planul de utilizare a terenului.
Asigurarea unui mediu pietonal sigur și plăcut poate elimina o mulțime de
automobile de pe drumuri, ceea ce reduce traficul vehiculelor și gazele cu
efect de seră. Multe dintre clădirile înalte din Makati au, de asemenea,
heliporturi pentru accesul la transportul aerian.
• Model de oraș pentru rezistența la dezastre și schimbări climatice
O evaluare a pericolelor naturale din Makati a arătat că majoritatea

zonelor expuse pericolelor geologice și hidrometeorologice sunt populate.
Deoarece toate aceste zone cu risc ridicat sunt construite și locuite, este
necesară o formă de reamenajare pentru a face față pericolelor inerente.
Consolidarea rezilienței comunităților vulnerabile trebuie să fie inițiată de
guvernul orașului, deoarece familiile individuale au resurse limitate pentru
a aborda riscurile implicate. Fie acești ocupanți părăsesc zonele
predispuse la dezastre, fie intervențiile de proiectare sunt utilizate pentru a
reduce semnificativ riscurile. În orice caz, problema nu poate fi ignorată,
deoarece dezastrele perturbă sau neagă dezvoltarea socială, economică
și fizică. Decesele, rănirile, dislocarea comunității, deteriorarea
infrastructurii, distrugerea industriilor și întreruperea activităților economice
ca urmare a dezastrelor pot crește sărăcia.
Recunoașterea riscurilor și atenuarea și prevenirea dezastrelor este

avantajoasă atât pentru comunitățile afectate, cât și pentru administrația
orașului. Neabordarea riscurilor de dezastre se va dovedi a fi mai
costisitoare. Având în vedere resursele limitate ale autorităților naționale și
locale și imprevizibilitatea dezastrelor, unele dintre resursele care ar fi
utilizate pentru dezvoltare vor trebui să fie redirecționate pentru răspuns și
ajutor de urgență atunci când apar astfel de calamități. Abordarea directă
a riscurilor va elimina impactul negativ al dezastrelor naturale care se vor
produce în mod inevitabil.
În afară de potențialele pierderi de vieți omenești și rănirea familiilor care

trăiesc în comunități vulnerabile, calamitățile naturale solicită, de
asemenea, resursele financiare ale orașului. Bugetele limitate destinate
finanțării serviciilor de bază pot fi ușor luate și realiniate pentru a
reconstrui și reabilita zonele afectate de dezastre. Integrarea principiului
"Reducerea riscului de dezastre și adaptarea la schimbările climatice" în
planificarea dezvoltării
2
7
Alin. makat i .gcv.

ajută la orientarea dezvoltării și alocă resurse pentru protecția vieții și a
activelor, refacerea sistemelor productive și a activităților economice,
recâștigarea accesului pe piață și reconstruirea capitalului social și uman
și a sănătății fizice și psihologice.
Deoarece multe zone identificate cu risc ridicat au fost ocupate de

comunități, trebuie întreprinse eforturi drastice de reamenajare pentru a
evita potențialele dezastre.
Crearea unei noi zone speciale de dezvoltare pentru a aborda aceste

vulnerabilități este inevitabilă, astfel încât inițiativele rezistente la
dezastre pentru enclavele vulnerabile (DRIVE) sunt propuse și
introduse ca intervenție în zonele predispuse la dezastre. Pe baza studiilor
tehnice, Makati este expus la trei pericole naturale (inundații, alunecări de
teren și cutremure și impactul acestora), iar identificarea zonelor pentru
aceste DRIVE-uri este o sarcină crucială pentru aceste activități de
utilizare a terenurilor. Se recomandă apoi identificarea zonelor ca model
pentru măsurile de reducere a riscului de dezastre pe baza celor trei (3)
pericole, iar următoarele domenii sunt:
o DRIVE - Zona de reamenajare comunitară West Valley Fault din

Barangays Pembo-Rizal
Odată ce alinierea faliei West Valley este verificată prin studii la sol,
clădirile și adăugirile la clădirile existente pe loturi/structuri care
traversează falia ar trebui să fie interzise. Scopul final este de a curăța
servitutea de zece metri (cinci (5) metri pe fiecare parte a liniei de falie
Valea de Vest), astfel încât să poată fi transformată într-un parc liniar.
Barangays Pembo și Rizal vor fi site-ul DRIVE for West Valley Fault
Community Development, unde într-o zonă dedicată va fi dezvoltată
într-o comunitate rezidențială mixtă ca relocare pentru zonele
predispuse la dezastre. Un plan general de dezvoltare pentru zonă va
fi formulat împreună cu liniile directoare de dezvoltare. (Figura 13)
o DRIVE - Zona predispusă la alunecări de teren, Barangays din West

Rembo-East Rembo
O porțiune din Barangays West Rembo și East Rembo, există o zonă

predispusă la alunecări de teren, fie de cutremur, fie de ploi abundente
induse. Această zonă este un alt pilot pentru reducerea riscului de
dezastre pentru alunecări de teren. Un șablon de dezvoltare va fi
formulat sub forma unui plan general de dezvoltare și a unor orientări
de dezvoltare. (Figura 13)
o DRIVE - Atenuarea inundațiilor și reamenajarea, Barangay Tejeros
Orașul Makati are mai multe barangays despre care se știe că sunt
susceptibile la inundații. Unii barangays din grupul de nord-vest, cum
ar fi Barangay Tejeros, au zonele lor întregi considerate inundații
Alin. makat i .gov.

28
Alin. makat i .gcv.

Ph
predispus. Multe dintre cartierele care sunt susceptibile la inundații au nevoie, de
asemenea, de reînnoire urbană care consolidează loturi individuale mici și
aglomerate, astfel încât o dezvoltare de locuințe medii / mixtă, care este mai
rezistentă la dezastre, spațioasă și convivială, să le poată înlocui. Noua
dezvoltare ar trebui să conțină dispoziții pentru recoltarea apei pluviale, iazuri de
retenție pentru îndiguirea scurgerilor excesive de suprafață și amenajări
peisagistice și suprafețe permeabile care contribuie, de asemenea, la absorbția
scurgerilor. Trebuie întreprinse proiecte de reamenajare a controlului inundațiilor
pentru a îmbunătăți rezistența la dezastre a comunităților predispuse la inundații.
(Figura 13)
• Creșterea și îmbunătățirea calității spațiilor deschise
Biophilia este definită ca dragostea umană pentru natură bazată pe

interdependența intrinsecă dintre ființele umane și alte sisteme vii. 2
Planeta Pământ primește lumina soarelui, curăță în mod natural apa,
produce oxigen și susține plantele care hrănesc oamenii și alte animale.
Pe măsură ce oamenii s-au mutat în orașe, oportunitățile de a întâlni
medii cu vegetație naturală, pline de aer proaspăt și corpuri curate de apă,
au devenit mai puțin disponibile. Orașele trebuie să ofere astfel de
oportunități cetățenilor lor de a se reconecta cu natura și cu sistemele vii.
Una dintre prioritățile orașului Makati ar trebui să fie transformarea unora
dintre zonele sale construite în barangays congestionate în noi parcuri și
spații deschise.
Makati City are o distribuție inegală de parcuri și spații deschise, cu sate

închise care se bucură de parcuri și facilități comunitare, în timp ce mulți
barangays dens populate au puține sau deloc spații deschise. Dezvoltarea
de noi parcuri pentru zonele care au acces limitat la spații deschise ar
trebui să fie unul dintre proiectele prioritare.
Servituțile legale vor fi recuperate pentru a mări suprafețele spațiului

deschis și pentru a spori funcționalitatea acestuia. Zonele tampon
generate de falia West Valley vor fi, de asemenea, transformate în spații
deschise.
• Creșterea stocurilor de locuințe
Consolidarea programului de locuințe existent pentru a include cerințele

diferitelor niveluri economice, zonele specifice vor fi intensificate în ceea
ce privește densitatea, alte zone vor fi încurajate să se dezvolte în
rezidențiale mixte medii spre înalte. Complexele rezidențiale cu utilizare
mixtă vor fi promovate de oraș prin programul său de dezvoltare
comunitară, cum ar fi Dreamlandville din San Jose del Monte, Bulacan și
Calauan Housing Project din Calauan, Laguna. Ambele proiecte de
relocare sunt dezvoltate în colaborare cu ONG-uri, agenții
guvernamentale naționale și sectorul privat. (Anexele 1 și 2)
2 Douglas Farr, Urbanism durabil, John Wiley și fiii, Inc. 2008

29
Alin. makat i .gcv.

Ph
2.4.4 Planul de utilizare a terenului Utilizarea terenurilor
Planul de utilizare a terenurilor pentru perioada 2013-2023 este o traducere

detaliată a Cadrului fizic/Planurilor Conceptuale. Distribuția rezultată a destinației
terenurilor din Planul de utilizare a terenurilor 2013-2023este rezumată și
comparată cu Planul de utilizare a terenurilor 2001-2011 în tabelul 1.
Utilizarea existentă a terenurilor în 2012 (figura 12) arată că zona rezidențială

cuprinde 35% din suprafața totală a terenului Makati, urmată de drumuri cu
23,6%, comerciale 14,8% și SMU reprezentând 14,6%. Rămân foarte puține
utilizări industriale; există, de asemenea, o cantitate relativ mică de parcuri și
spații deschise.
În ceea ce privește planul de utilizare a terenurilor propus pentru perioada 2013-

2023, (figura 13), zona rezidențială va fi în continuare utilizarea dominantă a
terenurilor (30,8 %), deși ponderea sa scade în comparație cu utilizarea existentă
a terenurilor din 2012 din cauza conversiei unor loturi rezidențiale în dezvoltări
comerciale/mixte cu densitate scăzută. Există schimbări minime în Zona
Comercială, dar mai multe blocuri din Zona Comercială sunt acum rezonate în
incinte speciale pentru reamenajare.
Trei noi zone de utilizare a terenurilor sunt introduse în Planul de utilizare a

terenurilor pentru perioada 2013-2023 ca strategie de reamenajare a zonelor
care fie nu și-au atins întregul potențial, fie au cea mai mare nevoie de
îmbunătățire (din cauza activelor semnificative ale orașului pe care le conțin), fie
de restructurare din cauza vulnerabilității lor la pericolele geologice și
hidrometeorologice. Programele de redezvoltare urbană pentru zonele cu
rezultate slabe sunt desemnate ca SPUR, care reprezintă 0,85 sq.km. (3,1% din
suprafața totală a orașului), în timp ce pentru comunitățile din zonele critic
periculoase se numesc DRIVE. Suprafața totală a terenului pentru site-urile
DRIVE este de 0,23 sq.km. (0,8% pondere în suprafața totală a orașului). O
zonă de conservare a patrimoniului (HPZ) este, de asemenea, introdusă
pentru a desemna spațial zona din Poblacion care găzduiește istorie, artă și
facilități culturale. Zonele menționate se adaugă zonelor speciale de dezvoltare
existente, care sunt deja stabilite în CLUP 2001-2011, și anume: Zona Centrului
Guvernamental (GCZ), Zona de Dezvoltare Riverside (RDZ) și Dezvoltarea
Unităților Planificate (PUD).
Rețineți că majoritatea scăderilor sau creșterilor suprafețelor de teren și

ponderea procentuală corespunzătoare în suprafața totală a terenului din
utilizarea propusă a terenului pentru perioada 2013-2023 pot fi atribuite delimitării
mai multor blocuri de cartier în SPUR, DRIVE sau HPZ.
3
0
Alin. makat i .gov.

Figura 12. Harta existentă a utilizării

terenurilor, 2012
Figura 13. Harta propusă a utilizării terenurilor, 2023
31
Alin. makat i .gov.

Tabelul 1. Schimbarea destinației
terenurilor, 2012 și 2023 Propusă pentru perioada
Propusă 2001-2010 Existent 2012
2013-2023
Suprafață Distribuiți în Suprafață Distribuiți Suprafață Distribuiți în
(sq.km.) Total (sq.km.) în Total (sq.km.) Total
Rezidențial 9.49 34.7% 9.57 35.0% 8.44 30.8%
Comercial 4.09 15.0% 4.06 14.8% 3.90 14.3%
Industrial 0.00 0.0% 0.02 0.1% 0.00 0.0%
Zona de conservare a patrimoniului 0.00 0.0% 0.00 0.0% 0.03 0.1%
(HPZ)
Zona de dezvoltare Riverside (RDZ) 0.25 0.9% 0.06 0.2% 0.25 0.9%
Dezvoltarea planificată a unităților 0.10 0.4% 0.00 0.0% 0.04 0.2%
(PUD)specială cu utilizare mixtă
Zona 4.00 14.6% 4.00 14.6% 4.17 15.2%
(SMU)
Incinte speciale pentru
reamenajarea urbană (SPUR) 0.00 0.0% 0.00 0.0% 0.85 3.1%
Inițiative de reziliență la dezastre
pentru enclavele vulnerabile (DRIVE) 0.00 0.0% 0.00 0.0% 0.23 0.8%
Zona Centru Guvernamental (GCZ) 0.07 0.3% 0.07 0.3% 0.07 0.3%
Instituțional 0.51 1.9% 0.85 3.1% 0.57 2.1%
Spații deschise 0.12 0.4% 0.31 1.1% 0.24 0.9%
Agrement 0.79 2.9% 1.00 3.6% 1.04 3.8%
Utilitate 0.14 0.5% 0.12 0.4% 0.10 0.3%
Cimitir 0.87 3.2% 0.87 3.2% 0.87 3.2%
Drumuri 6.93 25.3% 6.45 23.6% 6.55 23.9%
TOTAL 27.36 100.0% 27.37 100.0% 27.36 100.0%
Alin. makat i .gov.

Similar cu CLUP 2001-2011, noul Plan de utilizare a terenurilor prevede

aplicarea limitelor de densitate a clădirilor în zonele comerciale cu densitate
medie și mare ale orașului. Modelul densității (figura 14) prezintă grafic
densitățile maxime admise pentru întregul oraș. Pentru a aprecia modul în
care orașul a crescut și se așteaptă să crească de-a lungul anilor, este util să
comparăm Construcțiile existente în 2012 (Figura 15) cu Densitățile proiectate
(Figura 16) și densitățile maxime prevăzute în noua Ordonanță CLUP și
Zonare.
Densitățile existente până la sfârșitul anului 2012 numai în CBD reprezintă

doar aproximativ o treime din ceea ce este teoretic și legal posibil în CLUP
anterioare și ZO 2001-2011. Cele mai mari densități din oraș, care păstrează
practic limitele existente, se găsesc în zonele comerciale / mixte (CBD). Zona
Makati CBD și Fort Bonifacio combinate are cea mai mare concentrație de
spații de birouri și comerciale, reprezentând 68% din spațiile tradiționale de
birouri din întregul Metro Manila și 41% din totalul site-urilor BPO la nivel
național. În prezent, acest mega CBD găzduiește, de asemenea, cel mai mare
număr de birouri locale, multinaționale și internaționale, grupuri de reflecție,
hoteluri de lux și unități rezidențiale premier. Este, de asemenea, locația
preferată a comercianților cu amănuntul, ambasadelor și consulatelor globale.
La vibrația sa se adaugă învățământul superior de calitate și instituțiile
specializate (de exemplu, școli de afaceri de top, școli de arte și design), firme
de arhitectură / design și agenții creative și facilități medicale excelente. În
ciuda apariției unor noi cartiere de afaceri în Metro Manila, Makati și Fort
Bonifacio continuă să se bucure de cele mai mari valori de capital din întreaga
țară.
Urmând strategia de menținere a competitivității și atractivității Makati CBD,

limitele existente sunt menținute pentru a păstra avantajul de piață al acestui
district față de alte părți ale metropolei. În prezent, acest CBD de înaltă
densitate nu a atins nici măcar jumătate din limita teoretică maximă, ceea ce
înseamnă că există încă o mulțime de spațiu pentru a crește.
În conformitate cu efortul orașului de a extinde oportunitățile economice, CBD

este extins pentru a include coridorul de creștere deja plin de viață al Sen.
Bulevardul Gil Puyat și blocurile comerciale de-a lungul bulevardului Chino
Roces și Extension, unde se anticipează o creștere ulterioară. Limitele de
densitate din acest CBD extins vor fi definite cu atenție, astfel încât creșterea
viitoare să fie adaptată fără a sacrifica avantajele actuale de care se bucură
orașul, asigurându-se că noile dezvoltări nu vor intra în conflict cu utilizările
adiacente, nu vor împiedica mișcarea sau nu vor tensiona utilitățile în
detrimentul întregului. Aceste densități se reduc în zonele comerciale
adiacente pentru o formă și o scară urbană mai eficiente. Densitățile din
aceste districte adiacente cu densitate scăzută comerciale/mixte au fost ușor
crescute pentru a găzdui spații comerciale / mixte suplimentare.
Cele mai scăzute limite de densitate sunt încă în satele rezidențiale existente
Alin. makat i .gov.

cu densitate scăzută și medie, sub formă de restricții de înălțime și regres.
Densitatea 33
Tabelul 1. Schimbarea destinației
terenurilor, 2012 și 2023
Alin. makat i .gov.

Controalele pentru satele rezidențialecu Utilizarea
densitateterenurilor
scăzută rămân
neschimbate, în timp ce proprietarilor rezidențiali cu densitate medie li se oferă
opțiunea de a crește limita de înălțime a structurilor lor pentru a face față
incidentelor de inundații din zonă.
Pentru celelalte utilizări care au dezvoltări verticale unice sau minime (spațiu
deschis/parc, malul râului, cimitir, zone utilitare), controlul densității este definit
de gradul maxim de ocupare a lotului pentru a controla și regla creșterea.
Ipotezele privind ratele de creștere și locurile probabile în care acestea pot

apărea sunt făcute în scopul planificării. Cu un flux constant de construcții noi
(creștere suplimentară de 3% pe an față de cea anterioară), în zece ani,
densitățile clădirilor din CBD sunt estimate a fi mai aproape de maximul
admisibil din 2023. Ca și în cazul CLUP 2001-2011, condițiile de transport și
îmbunătățirile planificate ale infrastructurii, precum și perspectivele
macroeconomice vor rămâne principalii factori determinanți ai creșterii
efective. Rețeaua de drumuri din oraș se apropie deja de pragul maxim. Pe de
altă parte, sistemul de utilități și serviciile de asistență (de exemplu,
alimentarea cu apă, canalizarea, alimentarea cu energie electrică,
telecomunicațiile) sunt furnizate în cea mai mare parte de furnizori privați de
servicii și sunt în pas cu cerințele preconizate până la sfârșitul perioadei de
planificare.
În afară de creșterea intensificată a CBD (folosind prognoza constantă a ratei

anuale de creștere de 3% bazată pe cererea continuă orientată spre servicii),
o mare parte din noile dezvoltări din următorii zece ani sunt anticipate în
zonele care au fost convertite, cum ar fi SMU (bandă subutilizată de-a lungul
bulevardului Chino Roces), Fort Bonifacio, SPUR, HPZ și DRIVE. Este de
așteptat ca aceste zone speciale nou desemnate să catalizeze dezvoltarea în
vecinătate. Mai mult, blocurile mari recunoscute ca având un potențial
imobiliar ridicat vor contribui probabil semnificativ la modelarea formei urbane
(de exemplu, fosta zonă militară de-a lungul Lawton Avenue, pista de curse
Santa Ana, extinderea Rockwell, fosta școală internațională (IS), banda
Nicanor Garcia Avenue). Chiar și pe măsură ce aceste noi zone se dezvoltă,
zonele comerciale tradiționale din Poblacion și de-a lungul bulevardului JP
Rizal vor experimenta, de asemenea, probabil o dezvoltare intensă, deoarece
orașul revarsă investiții în modernizarea infrastructurii și utilităților și
îmbunătățirea peisajului în aceste zone. Diferitele proiecte de tranzit și
infrastructură în care orașul va investi și pentru care va face lobby sunt, de
asemenea, de așteptat să servească drept impuls pentru extinderea
oportunităților economice de-a lungul coridoarelor și nodurilor de tranzit și
pentru integrarea perfectă a dezvoltării în diferite părți ale orașului.
Cu un Master Plan care va ghida dezvoltarea în districte speciale, HPZ și RDZ

sunt concepute pentru a adăuga diversitatea, distincția și proeminența
orașului. Îmbunătățirile din aceste zone sunt de așteptat să declanșeze
reamenajarea ulterioară a cartierelor înconjurătoare, deservind segmente de
3
4
Alin. makat i .gov.

piață rezidențiale mai largi și oferte culturale și recreative.
În toate aceste zone, orașul se va asigura că mixul și amploarea activităților de
utilizare a terenurilor sunt organizate și dezvoltate într-un mod eficient și
durabil.
3
5
Alin. makat i .gov.

eu
Figura 14. Densitățile maxime admisibile de utilizare a

terenurilor, 2023
Figura 15. Densități existente de utilizare a

terenurilor, 2012
3
6
Alin. makat i .gov.

Figura 16. Densități preconizate de utilizare a terenurilor, 2023
2.4.5 Zone de utilizare a terenurilor
Planul de utilizare a terenului arată diferitele zone de utilizare a

terenurilor din oraș, pe baza Planului-cadru fizic. Majoritatea zonelor
prezintă un amestec de utilizări, cu un caracter dominant (de exemplu,
rezidențial, comercial, cartier central de afaceri, instituțional, recreativ,
centru guvernamental etc.) care se reflectă în clasificarea zonelor.
Zonele din cadrul fiecărei clasificări majore sunt diferențiate prin
densitate și/sau prin caracteristici specifice de utilizare a terenurilor
care trebuie luate în considerare și sunt descrise mai detaliat în
ordonanța de zonare însoțitoare. Următoarele sunt principalele zone și
subzone din oraș:
• Zone rezidentiale:
o Zona rezidențială cu densitate scăzută
o Zona rezidențială/mixtă cu densitate medie
o Zona rezidențială/mixtă de înaltă densitate
3
7
Alin. makat i .gcv.

• Zone comerciale
o Zona comercială cu densitate scăzută
o Zona comercială cu densitate medie
o Zona comercială de înaltă densitate o Districtul central de
afaceri (CBD)
• Zona specială cu utilizare mixtă (SMU)
• Dezvoltarea planificată a unităților (PUD)
• Incinte speciale pentru reamenajarea urbană (SPUR)
• Inițiativa privind reziliența la dezastre pentru enclavele vulnerabile

(DRIVE)
• Zona de conservare a patrimoniului (HPZ)
• Zona instituțională
• Zona Centru Guvernamental (GCZ)
• Zona de agrement
• Spațiu deschis
• Cimitir
• Utilitate
2.4.6 Utilizări admisibile ale terenurilor
Utilizările admisibile ale terenurilor pot fi diferențiate în funcție de

utilizările principale și accesorii, în care o utilizare principală este
utilizarea sau activitatea dominantă într-un lot, iar utilizările accesorii
sprijină principalele utilizări permise într-un lot sau într-o zonă.
Următoarea este o listă generală a principalului și accesoriului, sub
rezerva cerințelor și restricțiilor suplimentare, astfel cum sunt definite în
Ordonanța de zonare, pentru fiecare zonă.
ZONĂ REZIDENȚIALĂ CU DENSITATE SCĂZUTĂ. Această zonă

este utilizată în principal pentru locuințele unifamiliale cu utilizări
auxiliare obișnuite și accesorii compatibile la scară de vecinătate.
UTILIZĂRI PRINCIPALE:
• Duplex
• Facilitatea guvernamentală
• locuință multifamilială
Alin. makat i .gcv.

37
Alin. makat i .gcv.

• parc, parcuri de buzunar, parc, promenadă, locuri de joacă
pentru copii, teren de sport/teren, grădină: pentru uzul
comunității rezidențiale imediate
• locuință unifamilială detașată, cu utilizări auxiliare obișnuite,
cum ar fi cartierul angajaților casei, garajul privat și casa de
pază
UTILIZĂRI ACCESORII:
• Centru de zi
• Biroul de acasă
• lăcaș religios închina
• Prescolari/gradinita școală (maximum două
săli de clasă)
• instalatie utilitara pentru uzul ocupantilor zonei/lotului
ZONĂ REZIDENȚIALĂ/MIXTĂ CU DENSITATE MEDIE. Această zonă

va fi utilizată în principal pentru locuințe cu densitate medie, cu sprijin
comercial, servicii și utilizări instituționale la scară de cartier sau
barangay.
• Principalele utilizări permise în zonele rezidențiale cu
densitate scăzută
• pensiune/pensiune, dormitor/apartament
• Biroul asociației comunitare/sătești
• centru de zi
• stație de pompieri/securitate
• bibliotecă, muzeu, zonă de expoziții, galerie de artă
• Lăcaș de cult religios
• Grădiniță, grădiniță, școală elementară, liceu (maxim 12 săli
de clasă)
• instalație de utilitate publică
• han rezidential/apartelle/condotel/condominiu
• Townhouse
• Centru de asistență socială/instituție caritabilă/centru de
reabilitare
• Utilizări accesorii permise în zona rezidențială cu densitate
scăzută
• Casă club, sală/cameră multifuncțională
• activitate legată de tehnologia informației/tehnologiei
informației
• Comerț cu amănuntul / magazin alimentar / coș / chioșc /
tarabă (numai serviciul de cartier)
• dans/voce/muzică, alt studio de specialitate
• Service general/reparații
Alin. makat i .gcv.

• feronerie fără cherestea, pietriș și nisip
38
Alin. makat i .gcv.

• centru de sănătate/clinică/club sportiv, sală de gimnastică
• Serviciul de asistență Office
• Amanet / Magazin unic de plată
• service/reparații personale
• restaurant, cantină, altă unitate de servire a hranei
• showroom/display store
• industria casnică la scară mică
• Școală de specialitate / unitate de formare
• Baza sportiva/recreativa
ZONĂ REZIDENȚIALĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE. Această zonă este

utilizată în principal pentru locuințe cu densitate mare/zgârie-nori și
pentru activități limitate de sprijinire a serviciilor în scopuri de locuit.
• hotel
• Birou/ambasadă
• Structura parcării
• parcuri, parcuri de buzunar, parc, promenadă, grădină, locuri
de joacă, teren de joacă, teren de sport/teren de sport
• han rezidential/apartelle/condotel/condominiu
• Comoditate / Magazin cu amănuntul / Magazin alimentar /
Coș / Chioșc / Stand
• Centru de zi
• restaurant, cantină sau unitate de servire a mesei
• Bază sportivă/de recreere
• stație de telecomunicații
• Stație/terminal de tranzit
ZONĂ COMERCIALĂ/MIXTĂ CU DENSITATE REDUSĂ. Această

zonă este utilizată în principal pentru utilizări mixte și dezvoltări
comerciale la scară locală.
densitate medie și mare
• sală de spectacole, teatru, performance/centru civic
39
Alin. makat i .gcv.

• Magazin auto (piese, vânzări, reparații/service)
• bancă, bancomat, finanțe, asigurări, servicii de schimb valutar
• cinema
• Casă club/sală polivalentă/cameră
• cocktail lounge, discotecă, sală de dans, KTV/music bar
• Colegiu/Universitate, Centru Cultural/Educațional
• activitate legată de tehnologia informației/tehnologia
informației
• Comoditate / Magazin cu amănuntul / Magazin alimentar /
Coș / Chioșc / Stand (numai cartier)
• mănăstire, seminar și utilizări conexe
• Facilitatea pentru convenții/reuniuni
• Centrul cultural și educațional
• Centru de divertisment/distracții
• Serviciu funerar/memorial
• spital general/specializat, centru medical
• feronerie cu cherestea, pietriș și nisip
• hotel
• Clinica de culcat
• Atelier de mașini/sudură/metal/vechituri/mobilă
• Centrul naturii/voliera
• Cămin de asistență medicală/convalescență
• Amanet/Magazin unic de plată
• stație de alimentare / service benzină
• post de radio/televiziune;
• Magazin de articole sportive/suveniruri
• stadion
• supermarket/băcănie
• depozit/depozit
• centru wellness
• Piața umedă/uscată
• Magazin en-gros/distribuitor
4
0
Alin. makat i .gcv.

ZONĂ COMERCIALĂ/MIXTĂ CU DENSITATE MEDIE. Această zonă
este utilizată în principal pentru utilizări mixte de densitate medie și
dezvoltări comerciale.
• Principalele utilizări permise în zonele comerciale cu
densitate redusă
• centru comercial
ZONĂ COMERCIALĂ/MIXTĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE. Această zonă

este utilizată în principal pentru utilizări mixte de înaltă densitate și
dezvoltări comerciale la scară metropolitană.
• Principalele utilizări permise în zonele comerciale cu
densitate medie, cu excepția comercianților de cherestea,
pietriș și nisip
ZONA CENTRALĂ A DISTRICTULUI DE AFACERI. Această zonă

centrală a districtului de afaceri va fi utilizată în principal pentru
dezvoltări rezidențiale și de birouri de înaltă densitate la scară
metropolitană, cu diverse utilizări de sprijin.
• sală de spectacole/teatru/centru de spectacole (nu
cinematograf comercial)
• Magazin auto
• magazin auto (piese, vânzări, service, reparații)
• bancă, bancomat, finanțe, asigurări, servicii de schimb
valutar
• pensiune/pensiune/cămin/apartament
• cinema
• Club/sală polivalentă/sală
• Colegiu/Universitate
• activități de servicii informatice/informatice legate de
tehnologia informației
• comoditate/ magazin cu amănuntul/magazin
alimentar/cărucior/ chioșc/tarabă
• Centrul cultural și educațional
• Studiouri de dans, voce, muzică și alte specialități
• centru de zi
• Duplex
• Elementar, Liceu
• ambasadă
Alin. makat i .gcv.

41
Alin. makat i .gcv.

• feronerie fără stație de cherestea, pietriș și nisip
• centru de sănătate, clinică, club sportiv, sală de gimnastică
• Biroul de acasă
• hotel
• Atelier de mașini/metal/sudură/vechituri/mobilă
• locuință multifamilială
• birou
• parc, parcuri de buzunar, parc, promenadă, locuri de joacă,
teren de joacă pentru copii, teren de sport, grădină
• service personal reparatii
• stație de alimentare / service benzină
• Grădiniță / grădiniță
• post de radio/televiziune, serviciu media
• han rezidential, condominiu/condotel/apartelle
• restaurant, cantină, altă unitate de servire a mâncării
• centru comercial
• locuință unifamilială detașată
• Magazin de articole sportive/suveniruri
• stadion
• Baza sportiva/recreativa
• supermarket/băcănie
• Townhouse
• depozit/depozit
• instituție de asistență socială/caritate
• centru wellness
• Piața umedă/uscată
• Magazin en-gros/distribuitor
42
Alin. makat i .gcv.

UTILIZĂRI ACCESORII
• Biroul comunității/asociației
• Magazin/magazin de vânzare cu amănuntul/magazin
alimentar/ cărucior/ chioșc/tarabă
• Centru de zi
• centru de sănătate/clinică/sportclub sală de gimnastică
• chioșc de umplere cu benzină
• unitate rezidențială la penthouse nivel numai
• restaurant, cantină și altunitate de servire a mesei
• centru wellness
ZONĂ INSTITUȚIONALĂ/MIXTĂ: Aceste zone sunt utilizate în principal

pentru utilizări guvernamentale, religioase, culturale, educaționale,
medicale, civice, rezidențiale și pentru sprijinirea utilizărilor comerciale
și de servicii.
densitate medie
• sală de spectacole, teatru, centru civic (nu cinematograf
comercial)
• Club House / sală multifuncțională / cameră
• Colegiu/Universitate, Centru Cultural/Educațional
informației
• parcuri, parcuri de buzunar, parc, promenadă, locuri de joacă
pentru copii, teren de sport, teren de sport, grădină
• post de radio/TV
• stadion
Alin. makat i .gcv.

43
Alin. makat i .gcv.

UTILIZĂRI ACCESORII
• comoditate/ magazin de vânzare cu amănuntul/ magazin
alimentar/ cărucior/ chioșc/tarabă
• restaurant, cantină, altă unitate de servire a mâncării
ZONA CENTRULUI GUVERNAMENTAL (GCZ): Această zonă va fi

utilizată în principal pentru funcțiile guvernamentale ale orașului Makati,
activitățile instituționale și civice și sprijinirea utilizării comunității locale.
• Principalele utilizări permise în zona instituțională
• Utilizări accesorii permise în zona instituțională
• Magazin auto (piese, vânzări, reparații/service)
• bancă, bancomat, finanțe, asigurări, servicii de schimb valutar
• Serviciu funerar/memorial
• birou
• Casă de amanet/ghișeu unic
ZONĂ DE AGREMENT. Aceste zone sunt utilizate în principal în

scopuri recreative.
• Club House / sală multifuncțională / cameră
• parc, parcuri de buzunar, parcuri, promenadă, locuri de joacă,
teren de sport/teren
• teren de sport/baza de agrement/teren
• stadion
• Auditoriu, Teatru, Spectacol/Civic centru
• Centru de zi
44
Alin. makat i .gcv.

• articole sportive/suveniruri magazin
• instalație utilitară pentru utilizare de ocupanții
zonei/lotului
• centru wellness
a. SPAȚIU DESCHIS. Această zonă este utilizată ca spațiu deschis

pentru parcuri și locuri de joacă.
• piste pentru biciclete
• parcuri, parcuri de buzunar, parc, promenada, gradina
• loc de joacă și locuri de joacă
b. ZONA DE DEZVOLTARE DE PE MALUL RÂULUI. Această zonă este

utilizată în principal pentru parcuri în aer liber și Activități conexe
și sprijin
dezvoltări comerciale, culturale, de divertisment și turistice. Amenajările
din zona RDZ trebuie să fie conforme cu un plan general de dezvoltare
pregătit pentru această zonă. Planul general de dezvoltare RDZ va
cuprinde și va păstra un parc general și un mediu de spațiu deschis,
combinat cu un caracter de recreere cu densitate medie, pietonal și
turistic.
• Principalele utilizări permise în zonele cu densitate
medie/mixte
• sală de spectacole, teatru, performance/centru civic
• Magazin auto (piese, vânzări, reparații, service)
• bancă, ATM, finanțe, asigurări, servicii de schimb valutar
• cinema
informației
• comoditate/ magazin cu amănuntul/ magazin alimentar/ coș/
chioșc/ tarabă
• dans, voce, muzică, alt studio de specialitate
• centru de zi
• Reparații generale de service
• centru de sănătate, clinică, club sportiv, sală de gimnastică
• hotel
• Atelier de mașini/metal/sudură/vechituri/mobilă
Alin. makat i .gcv.

• centru natural, voliere
45
Alin. makat i .gcv.

• birou
• service personal reparatii
• benzinărie
• post de radio/TV
• restaurante, cantină, alte unități de servire a mâncării
• depozit/depozit
• centru wellness
• Utilizări accesorii permise în zone rezidențiale/mixte cu
densitate medie
• centru de sănătate/clinică/club, sală de gimnastică
c. ZONA CIMITIRULUI (CEM): Această zonă va fi utilizată în principal

pentru înmormântare și activități conexe.
• cimitir
• columbar
• crematoriu
• mausoleu
• parc, parcuri de buzunar, parc, promenadă, grădină
ZONA DE UTILITATE (UTL): Această zonă va fi utilizată în principal

pentru funcții de utilitate.
46
Alin. makat i .gcv.

• parc, parcuri de buzunar, parc, promenadă, grădină,
loc de joaca, locuri de joaca
• instalație utilitară pentruUtilizarea ocupanților zonei/lotului
• chioșc de umplere cu benzină
2.5 INTEGRAREA REDUCERII RISCURILOR DE DEZASTRE ȘI A ADAPTĂRII LA SCHIMBĂRILE
CLIMATICE ÎN NOUL PLAN CUPRINZĂTOR DE UTILIZARE A TERENURILOR (2013-2023)
2.5.1 . Introducere
S-a recunoscut că dezastrele naturale din întreaga lume au avut loc cu o
frecvență și o severitate mai mare în ultimii douăzeci de ani, ducând la
pierderea resurselor economice, umanitare și ecologice în zonele lovite de
acestea. Multe zone din Filipine, fie ele urbane sau rurale, sunt cunoscute a fi
vulnerabile la dezastre naturale, cum ar fi taifunuri, inundații, alunecări de
teren, vulcani, cutremure și tsunami.
În 2010, s-a estimat că aproximativ 66,40 % din populația totală din Filipine
locuia în zone urbane.3 Multe dintre orașele vechi din Filipine s-au dezvoltat
fără a lua în considerare pericolele geo-fizice și hidrometeorologiceale
așezărilor lor și, prin urmare, nu au fost capabile să evite sau să atenueze
riscurile potențiale cauzate de cutremure și inundații. Sarcinile dificile de
gestionare a dezastrelor și de răspuns în orașe au fost făcute cu atât mai
dificile de urbanizarea rapidă și de creșterea numărului de așezări informale
dens populate. Sectorul marginalizat este adesea cel mai grav afectat de
dezastre naturale, în mare parte din cauza locației proaste și a lipsei de
planificare fizică a comunităților lor.
Studii mai recente și mai cuprinzătoare ale geologiei din Filipine au furnizat
informații geofizice mai precise, cum ar fi prezența liniilor de falie (locația
cauzală a cutremurelor) și localizarea zonelor predispuse la lichefiere. În
mega-orașul Metro Manila, de exemplu, există trei linii geologice de falie care
traversează unitățile guvernamentale locale (LGU) componente ale orașului
Taguig, orașului Makati, Pateros, orașului Pasig, orașului Marikina și
3 www.indexmundi.com, accesat în 5 aprilie 2012

47
Alin. makat i .gcv.

Orașul Quezon.4
Schimbările climatice reprezintă o altă preocupare recentă care se referă la

schimbări semnificative și durabile în distribuția statistică a modelelor
meteorologice în lume, care se confruntă în prezent și se așteaptă să apară în
continuare în deceniile următoare. În ultimii ani, taifunurile mai frecvente și
precipitațiile fără precedent au dus la inundații distructive în Filipine. În
septembrie 2009, Metro Manila a fost lovit de taifunul Ketsana (numele
PAGASA: Ondoy), considerat cel mai devastator taifun din 1970. Cu toate
acestea, inundațiile cauzate de taifun au oferit informații valoroase care ar
putea fi folosite pentru a atenua potențialele inundații din Metro Manila în viitor.
Astfel de experiențe reale și condiții meteorologice preconizate în viitor care
sunt atribuite schimbărilor climatice trebuie să fie luate în considerare la
formularea tuturor planurilor de dezvoltare, inclusiv a planului cuprinzător de
utilizare a terenurilor. Este imperativ ca orașele să utilizeze cele mai recente
date geofizice și hidrometeorologicepentru a identifica zonele care trebuie
reamenajate, luând în considerare reducerea 5 riscului de dezastre și
adaptarea la6 schimbările climatice.
2.5.2 Temeiuri juridice

Pe baza Codului administrației locale din Filipine (Legea Republicii 7160),
toate orașele și municipalitățile sunt mandatate să formuleze un plan
cuprinzător de utilizare a terenurilor (CLUP) care va desemna tipul (de
exemplu, rezidențial, comercial) și intensitatea utilizării terenurilor în întregul
oraș sau municipiu. Ordonanța de zonare este instrumentul juridic care pune
în aplicare Planul de utilizare a terenurilor al orașului sau al municipiului.
În 2005, Cadrul de acțiune de la Hyogo (HFA) a solicitat punerea în aplicare la

nivel mondial a inițiativelor privind RRC pentru a reduce substanțial, până în
2015, pierderile de vieți omenești, precum și resursele socioeconomice și de
mediu cauzate de dezastre. Ca răspuns la apelul HFA, Biroul de Dezvoltare
Regională al Autorității Naționale pentru Dezvoltare Economică și Dezvoltare
(NEDA) a pregătit un set de orientări în 2008 pentru a integra reducerea
riscurilor în planificarea dezvoltării și a utilizării terenurilor.
Ca parte la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările

climatice, Filipine a adoptat Legea Republicii nr. 9279 - Legea privind
schimbările climatice din 2009. Este o lege care integrează schimbările
climatice în formulările politicilor guvernamentale, stabilind strategia-cadru și
programul privind schimbările climatice, creând în acest scop Comisia privind
4 ncr.denr.gov.ph
5 "reducerea riscului de dezastre (DRR)" – este un termen folosit pentru tehnicile care se concentrează pe
prevenirea sau minimizarea efectelor dezastrelor. Termenul a fost adoptat de Organizația Națiunilor Unite, care a
elaborat o "Strategie internațională pentru reducerea dezastrelor".
6 Adaptarea la schimbările climatice este un răspuns la schimbările climatice care încearcă să reducă
vulnerabilitatea sistemelor biologice la efectele acestora.
48
Alin. makat i .gov.

schimbările climatice și în alte scopuri. Legea privind schimbările climatice

adoptă obiectivul final al
Alin. makat i .gov.

Convenție, care este stabilizarea concentrațiilor de gaze cu
Utilizarea efect de seră din
terenurilor
atmosferă la un nivel care să prevină interferențele antropice periculoase cu
sistemul climatic, care ar trebui realizate într-un interval de timp suficient
pentru a permite ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările
climatice, pentru a se asigura că producția alimentară nu este amenințată și
pentru a permite dezvoltarea economică să continue într-un mod durabil.
recunoscând vulnerabilitatea arhipelagului filipinez și a comunităților sale

locale, în special a celor săraci, a femeilor și a copiilor, la potențialele
consecințe periculoase ale schimbărilor climatice, cum ar fi creșterea nivelului
mărilor, schimbarea peisajelor, creșterea frecvenței și/sau gravității secetelor,
incendiilor, inundațiilor și furtunilor, bolile și bolile legate de climă, deteriorarea
ecosistemelor, pierderea biodiversității care afectează mediul, cultura țării, și
economia, statul cooperează cu comunitatea globală pentru soluționarea
problemelor legate de schimbările climatice, inclusiv reducerea riscului de
dezastre. Politica statului este de a impune participarea guvernelor naționale și
locale, a întreprinderilor, a organizațiilor neguvernamentale, a comunităților
locale și a publicului pentru a preveni și reduce efectele negative ale
schimbărilor climatice și, în același timp, pentru a maximiza beneficiile
schimbărilor climatice.
Recunoscând în continuare că schimbările climatice și reducerea riscului de
dezastre sunt strâns legate între ele și că reducerea eficientă a riscului de
dezastre va spori capacitatea de adaptare la schimbările climatice, statul va
integra reducerea riscului de dezastre în programele și inițiativele privind
schimbările climatice.
Conștient de necesitatea de a se asigura că politicile, planurile, programele și

proiectele guvernamentale naționale și subnaționale se bazează pe
considerente solide de mediu și pe principiul dezvoltării durabile, Legea
Republicii nr. 9279 a declarat că este o politică de stat să integreze
sistematic conceptul de schimbări climatice în diferite faze de formulare
a politicilor, planuri de dezvoltare, strategii de reducere a sărăciei și alte
instrumente de dezvoltare și tehnici ale tuturor agențiilor și instrumentelor
guvernului. De asemenea, în conformitate cu HFA, Congresul filipinez a
adoptat Legea Republicii nr. 10121 (RA 10121) sau "Legea filipineză privind
reducerea și gestionarea riscurilor de dezastre din 2010" pentru a consolida
sistemul filipinez de reducere și gestionare a riscurilor de dezastre, pentru a
asigura cadrul național de reducere și gestionare a riscurilor de dezastre,
pentru a instituționaliza Planul național de reducere și gestionare a riscurilor
de dezastre, și fonduri adecvate, prin urmare, și în alte scopuri. Secțiunea 2
(g) din RA 10121 afirmă că este o politică a statului de a "integra reducerea
riscului de dezastre și schimbările climatice în procesele de dezvoltare, cum ar
fi formularea politicilor, planificarea dezvoltării socio-economice, bugetarea și
guvernanța, în special în domeniul mediului, agriculturii, apei, energiei,
sănătății, educației, reducerii sărăciei, utilizării terenurilor și planificării
urbane, precum și infrastructurii publice și locuințelor, printre altele.
4
9
2.5.3 Cadrul conceptual
Figura 17. Cadrul pentru integrarea RRC în amenajarea teritoriului Sursa:

Integrarea reducerii riscului de dezastre în dezvoltarea subnațională și
pe terenuri
Utilizare/Planificare fizică în Filipine, NEDA, 2008
Legea privind schimbările climatice din 2009 (RA 9279) definește "
schimbările climatice" ca o schimbare a climei care poate fi identificată prin
modificări ale mediei și / sau variabilității proprietăților sale și care persistă
pentru o perioadă extinsă, de obicei decenii sau mai mult, fie datorită
variabilității naturale, fie ca urmare a activității umane. 7 "Adaptarea la
schimbările climatice" este răspunsul la schimbările climatice care vizează
reducerea vulnerabilității sistemelor biologice la efectele acestora. Adaptarea
la schimbările climatice este deosebit de importantă în țările în curs de
dezvoltare, cum ar fi Filipine, unde se așteaptă să apară efectele grave ale
schimbărilor climatice. Capacitatea8 de adaptare este strâns legată de
dezvoltarea socială și economică, deoarece costurile economice ale
adaptabilității la schimbările climatice vor costa miliarde de dolari în
următoarele decenii. Cel mai frecvent și răspândit dezastru legat de
schimbările climatice din Metro Manila vor fi inundațiile. Pentru orașele
adiacente golfului Manila, acestea vor experimenta, de asemenea, creșterea
7 Legea Republicii nr. 9279 - Legea privind schimbările climatice din 2009. 50
8 Capacitatea adaptivă – este capacitatea și potențialul oamenilor de a se adapta la schimbările climatice.
Alin. makat i .gov.

nivelului mării și creșterea furtunilor. Alte probleme care pot apărea legate de
schimbările climatice sunt taifunurile, bolile și bolile legate de climă și verile
calde și umede. Ar trebui să ne dăm seama că provocarea adaptării crește
odată cu magnitudinea și rata schimbărilor climatice.
Conform Mainstreaming Disaster Risk Reduction (Autoritatea Națională pentru
Dezvoltare Economică, 2008), evaluarea riscului de dezastre (DRA) este
procesul de studiere a riscurilor cauzate de pericolele naturale și a efectelor
acestora asupra elementelor expuse riscului (de exemplu, persoane, clădiri și
structuri, infrastructură, activități economice și servicii publice). 9 Evaluarea
riscului este procesul de cuantificare și evaluare a riscului. Cuantificarea
riscurilor poate fi prezentată ca numărul de elemente pierdute (de exemplu,
pierderea de vieți omenești), proporția elementelor afectate (de exemplu, 30 %
din clădiri) și valoarea monetară a bunurilor deteriorate. DRA implică:
a. Caracterizarea pericolelor/analiza frecvenței;

b. Analiza consecințelor;
c. Estimarea riscurilor; și
d. prioritizarea riscurilor.
În procesul de formulare a noului plan cuprinzător de utilizare a terenurilor

Makati (2013-2023), a fost finalizată caracterizarea pericolelor/analiza
frecvenței. Ceilalți pași (adică analiza consecințelor, estimarea riscurilor și
prioritizarea riscurilor) trebuie să fie finalizați într-o întreprindere mai detaliată
care implică mai mulți experți și consultarea cu comunitățile din toate
barangays din Makati. Un astfel de proces consultativ va necesita mai mult
timp și resurse pentru a fi finalizat. Cu toate acestea, prin
caracterizarea/analiza frecvenței și analiza informațiilor disponibile, pot fi
identificate mai multe domenii critice care necesită intervenție imediată. DRA a
fost încorporat în procesul de planificare a utilizării terenurilor în:
a) analiza mediului de planificare;
b) identificarea problemelor și problemelor;
c) formularea scopurilor, obiectivelor și țintelor;
d) formularea strategiilor de dezvoltare; și
e) identificarea programelor, proiectelor și activităților.
2.5.4 Planificarea pentru reducerea riscului de dezastre și

adaptarea la schimbările climatice(DRR-CCA) în Metro
Manila
Dezastrele pot perturba dezvoltarea socială, economică și fizică și chiar pot
anula câștigurile. Decesele, rănirile, dislocarea comunității, deteriorarea
9 Integrarea reducerii riscului de dezastre, Autoritatea Națională pentru Dezvoltare Economică (NEDA), Programul
Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Ajutor umanitar al Comisiei Europene, VJ Graphics Arts, Inc. (2008)
51
Alin. makat i .gov.

infrastructurii, distrugerea industriilor și întreruperea activităților economice ca

urmare a dezastrelor pot crește sărăcia. Din cauza resurselor limitate ale
administrațiilor naționale și locale și a imprevizibilității
Alin. makat i .gov.

dezastre, unele dintre resursele care altfel ar fi utilizate
Volumulpentru dezvoltare,
1: Partea a II-a – vor
trebui să fie redirecționate pentru răspuns și ajutor de urgență
Utilizarea atunci când apar
terenurilor
astfel de calamități. Ar trebui subliniat faptul că riscurile de dezastre pot rezulta,
de asemenea, din politicile de dezvoltare greșite și din planificarea deficitară a
utilizării terenurilor. Amplasarea așezărilor, a zonelor de producție și a
infrastructurii, creșterea și dezvoltarea urbană și utilizarea resurselor trebuie
planificate și gestionate cu atenție pentru a preveni dezastrele.
Politicile de dezvoltare durabilă reduc riscurile de dezastre. Un oraș sau
barangay cu o economie înfloritoare este de așteptat să aibă mai multe
oportunități de angajare și de trai, servicii sociale mai bune și infrastructură
bună. Existența unor astfel de condiții într-o comunitate o va face mai rezistentă
la dezastre sau mai capabilă să depășească pericolele naturale. Opusul
rezilienței la dezastre este vulnerabilitatea la dezastre. Comunitățile care sunt
expuse pericolelor naturale și se află într-o stare economică, socială și fizică
precară sunt considerate extrem de vulnerabile.
Integrarea reducerii riscului de dezastre și adaptarea la schimbările climatice

DRR-CCA) în procesul de planificare a utilizării terenurilor în Metro Manila este
deosebit de dificilă din cauza naturii extrem de construite a metropolei. De
exemplu, studiul Metro Manila Earthquake Impact Reduction Study (MMEIRS)
din 2002 a furnizat informații geofizice care ar trebui luate în considerare în
planificarea Metro Manila. Cu toate acestea, nu a fost surprinzător să
descoperim că dezvoltările urbane au ocupat deja zone în care sunt prezente
pericole geologice. Structura și utilizările terenurilor în LGU-urile componente
ale Metro Manila ar fi fost foarte diferite în zonele în care există pericole
geologice și hidrometeorologicedacă informațiile ar fi fost disponibile la început.
Pentru a reduce pierderile de vieți omenești, rănirile și daunele mai grave ale
infrastructurii cauzate de dezastre, zonele care au fost identificate ca fiind "cu
risc ridicat" pot fi planificate pentru reamenajare sau reînnoire urbană pe baza
informațiilor disponibile astăzi.
5
2
Cele mai dens populate orașe din Filipine sunt în Metro Manila și periferia sa (Zone
Orașul Navotas
Orașul Kalookan
Orașul Manila San Juan City

Mandaluyong City
Laguna de Bay
Makati
( Locație
Figura 18. Harta densității

populației Metro Manila
care sunt colorate
Figura 19. Harta de localizare a

orașului Makati
Makati City este la sud-est de Metro

Manila.
• Foto 1. Makati City ca

Capitala Financiara
Makati City este unul dintre cele mai
bogate orașe din Filipine. Are centrul
Afacere District
(prim-plan) și noul cartier de afaceri
Bonifacio Global City (fundal).
Makati City și Metro Manila
Cu o suprafață totală de numai 638,55 kilometri pătrați (0,2% din suprafața

totală a Filipinelor), Metropolitan Manila reprezintă aproximativ 13% din
populația națională și 33% din produsul intern brut național. Makati este una
dintre cele 17 unități guvernamentale locale (LGU) care cuprind Metro Manila. În
ciuda suprafeței limitate a orașului Makati de 27,36 kilometri pătrați, acesta a
fost în mod constant în lista primelor cinci cele mai bogate orașe din țară. Fiind
capitala financiară a Filipinelor, Makati găzduiește cele mai mari bănci și
5
3
Alin. makat i .gcv.

Ph
corporații, cel mai mare număr de ambasade și cele mai bogate enclave
rezidențiale. În mod ironic, orașul are, de asemenea, partea sa de zone
rezidențiale cu densitate ridicată, care sunt extrem de vulnerabile la dezastre.
Pentru noul plan cuprinzător de utilizare a terenurilor Makati (2013-2023), orașul

va avea posibilitatea de a utiliza mai multe date științifice (hărți de pericol) și de
a integra reducerea riscului de dezastre în procesul de planificare a utilizării
terenurilor. Este cu multă așteptare că CLUP actualizat va îmbunătăți în mod
eficient rezistența la dezastre a comunităților sale.
2.5.5 Evaluarea riscurilor de dezastre în orașul Makati

Coloniștii săraci și informali sunt considerați cei mai vulnerabili la dezastre,
deoarece au cele mai puține resurse și li se acordă adesea cea mai mică atenție
de către guvernele locale.10 Locuințele urbane ieftine sunt adesea situate în
zone cu drumuri înguste și condiții aglomerate, în timp ce așezările informale
sunt situate în cele mai periculoase locații, aproape de locul în care există
oportunități de trai (de exemplu, de-a lungul căilor ferate, pârâurilor și râurilor,
sub poduri)
Makati City
Metro Manila
Legendă:
- Drumul principal
Drum secundar
Barangay Boundar
Sistemul fluvial
Harta locației
Manila
Golf Orașul
Makati
NORD 00.5 1
• Figura 20. Harta Barangay a orașului

Makati • Makati City are o
suprafață totală de teren de 27,36 kilometri pătrați și
Se compune din 33 de barangays.
10 Christine Wamsler, Gestionarea riscului de dezastre urbane, Capitolul 1, 2007
5
4
Alin. makat i .gcv.

Falia Valea de Vest
Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA), Institutul Filipinez de

Vulcanologie și Seismologie (PHIVOLCS) și Autoritatea Metropolitană de
Dezvoltare Manila (MMDA) au efectuat Studiul de reducere a impactului Metro
Manila (MMEIRS) din august 2002 până în martie 2004 pentru a formula un plan
general pentru reducerea impactului cutremurului în Metro Manila. Studiul
MMEIRS (2004) a identificat 18 scenarii posibile de cutremur care pot afecta
puternic Metro Manila. Cele trei scenarii luate în considerare pentru estimarea
daunelor sunt următoarele:
• Model 13, care este un cutremur uriaș de tip subducție cu magnitudinea

7,9
de-a lungul Gropii Manila care generează un tsunami;
• Model 18, care este un cutremur cu magnitudinea 6,5 care amintește de
cutremurul din 1863 din Golful Manila; și
• Model 8, care este un cutremur cu magnitudinea 7,2 care are loc de-a
lungul segmentului de 67 de kilometri al faliei West Valley.
Printre cele optsprezece scenarii, Model 8, care este de așteptat să producă

niveluri ridicate de cutremur la sol, este considerat cel mai rău scenariu pentru
orașele traversate de falia West Valley.11 Sistemul de falii din Valea de Vest este
format din două falii, sistemele de falii din Valea de Est și de Vest. Scenariile
prezentate în studiu ilustrează vulnerabilitatea orașelor puternic urbanizate, cum
ar fi Metro Manila, la cutremure.
Toate cele 16 orașe și 1 municipiu din Metro Manila sunt vulnerabile la

cutremure, dar zonele traversate de falia West Valley sunt considerate "cu risc
ridicat" pentru scenariul Model 8. Falia West Valley traversează Marikina City,
Quezon City, Pasig City, Pateros, Makati City și Taguig City. Cu toate acestea,
densitatea mai mare și zonele rezidențiale planificate mai inadecvat pe care le
traversează sunt situate în orașele Makati și Taguig. Falia Valea de Vest
traversează porțiunea estică a orașului Makati prin Barangays East Rembo,
Pembo, Comembo și Rizal.12 Deplasarea orizontală sau verticală a solului sau o
combinație a celor două poate rezulta din ruperea suprafeței sau din ruperea și
deplasarea solului de-a lungul urmelor active de defect. Clădirile sau structurile
care stau pe falii sunt expuse riscului de deteriorare structurală atunci când are
loc un cutremur.
Zone predispuse la lichefiere
Lichefierea se referă la cazurile în care solul își pierde rezistența din cauza unei
creșteri a presiunii apei porilor pe subsolul saturat cauzată de zguduirea solului
în timpul unui cutremur cu magnitudine mare. Un subsol format din nisip afânat
cu nivelul static al apei aproape de nivelul solului este în general considerat
11 Studiul de reducere a impactului cutremurelor Metro Manila (MMEIRS), 2004

12 Alfredo Mahar A. Lagmay, Raport de evaluare a pericolelor geologice pentru orașul Makati (raport preliminar), 2012
5
5
Alin. makat i .gcv.

susceptibil la lichefiere. Agitarea solului va face ca nisipul să se comporte ca un
lichid cu un flux ascendent spre suprafață, ceea ce ar duce, în consecință, la o
așezare diferențială. Potențialul de lichefiere în orașul Makati variază de la
scăzut la zero în zonele care au tuf Guadalupe ca subsol și moderat în zonele
care au aluviuni cuaternare dedesubt.
Viitoarele dezvoltări planificate ale unităților (PUD) și proiectele de reînnoire

urbană trebuie să se confrunte cu această limitare.
Impactul cutremurelor asupra liniilor de viață
Liniile de viață sunt infrastructuri esențiale pentru funcționarea unei comunități

(de exemplu, drumuri, linii de alimentare cu apă, linii de canalizare, linii electrice
și sisteme de telecomunicații). Raportul MMEIRS (2004) a prezentat estimări ale
impactului unui cutremur M7.2 provenit din falia West Valley (WVF) asupra
liniilor de salvare ale orașului Makati. Cutremurele pot deteriora la fel de ușor
sistemele subterane (alimentare cu apă, canalizare, electricitate, comunicații) la
fel de mult ca și infrastructura de suprafață. Pe baza raportului, cea mai mare
parte a orașului Makati va suferi daune foarte mici la sistemele de conducte
subterane în cazul unui cutremur M7.2 provenit din falia West Valley. Sistemele
de conducte din Barangays Comembo, San Lorenzo, San Antonio, Santa Cruz,
Tejeros, La Paz, Palanan, San Isidro, Bangkal și Dasmariñas sunt puțin mai
expuse riscului de deteriorare, deși sunt considerate gestionabile într-un
scenariu post-dezastru.
Harta
pericolelor de
lichefiere
Makati City
Metro Manila
Drumul principal
Drum secundar
Limita Barangay
Sistemul fluvial
Pericol ridicat
Pericol moderat
Pericol scăzut sau
fără pericol
Valea de Vest
Linia de falie
Kilometri
Scara 1: 40.000
• Figura 21. Falia Valea de Vest și zonele predispuse la lichefiere în

orașul Makati
• Patru barangays din partea de est a orașului Makati se întind pe vest
5
6
Alin. makat i .gcv.

Linia de falie a văii. Există, de asemenea, secțiuni mari pe laturile de vest
și nord ale orașului Makati, care sunt "moderat" predispuse la lichefiere
(zone în maro).
Lipsa sau inadecvarea răspunsului la dezastre poate duce la mai multe decese
și răniri după un cutremur, mai degrabă decât în timpul evenimentului în sine.
Răspunsul în caz de urgență este esențial pentru salvarea de vieți omenești și
bunuri. Pe lângă calitatea echipamentelor și a personalului instruit,
accesibilitatea este, de asemenea, un considerent în reducerea pierderilor de
vieți omenești și a daunelor materiale. Zonele trebuie să fie permeabile (pot fi
accesate prin mai multe rute), ceea ce înseamnă că nu ar trebui să existe
fundături, iar drumurile trebuie să fie suficient de largi pentru ca echipele de
intervenție în caz de urgență să poată trece.
Zone predispuse la inundații
În orașul Makati, majoritatea inundațiilor au loc în zonele adiacente râurilor și

pârâurilor, mai ales dacă acestea sunt joase (în aval) și au pante blânde. Pe
baza hărții de hazard la inundații a Biroului Minelor și Geoștiințelor (MGB) al
Departamentului de Mediu și Resurse Naturale (DENR), zonele care sunt
predispuse la cicluri de inundații de 2 până la 10 ani sunt zonele de-a lungul
pârâurilor, de-a lungul râului Pasig și cu altitudini joase. Ciclurile de inundații de
50 și 100 de ani, pe de altă parte, afectează zonele de-a lungul râului Pateros și
în zonele în care se unește cu râul Pasig. Volumul precipitațiilor din timpul
taifunului Ondoy (taifunul Ketsana) din 2009 a fost considerat un eveniment de
precipitații extreme de 150 de ani.
Inundațiile din oraș apar în general în zonele din jurul râurilor și pârâurilor, cu
excepția unor barangays occidentale, unde inundațiile sunt mai răspândite pe o
topografie foarte joasă și plată. În barangays de vest, nivelurile de inundații
variază de la 1 la 3 metri de-a lungul pârâurilor și 0,15 până la 1,0 metri pentru
zonele rezidențiale de-a lungul acestor pâraie. Întinderea zonelor rezidențiale
afectate de inundații se întinde pe aproape un kilometru în anumite secțiuni. În
partea de est a orașului, nivelurile inundațiilor ajung de la 1 la 3 metri de-a
lungul râului Pateros și de la 0,15 la 1,0 metri pentru o zonă îngustă adiacentă
râului. 13 Barangays de est (Barangays East Rembo, Pembo, Comembo, Rizal)
și barangays de nord-vest (Barangays Kasilawan, Tejeros, Singkamas,
Olympia) au unele dintre cele mai mari densități ale populației din oraș, ceea ce
înseamnă că mai mulți oameni sunt afectați de inundații în aceste zone.
Cele mai vulnerabile comunități din orașul Makati
O mare parte din Makati este compusă din ceea ce a fost o tabără militară de
25,78 kilometri pătrațiînființată în perioada colonială americană, cunoscută sub
numele de Fort Mckinley, și mai târziu redenumită Fort Bonifacio când a fost
13 Alfredo Mahar A. Lagmay, Raport de evaluare a pericolelor geologice pentru orașul Makati (raport preliminar), 2012
5
7
Alin. makat i .gov.

predată
5
8
Alin. makat i .gcv.

Filipinelor în 1949. Privatizarea Fort Bonifacio în 1995 a transformat treptat o
mare parte a taberei militare într-un cartier de afaceri planificat numit Bonifacio
Global City (BGC), care are o gamă completă de dezvoltări rezidențiale, de
birouri și mixte la prețuri ridicate. Cu toate acestea, la nord și est de Bonifacio
Global City se află unele dintre cele mai vulnerabile comunități din Makati. Multe
dintre aceste așezări au fost înființate în anii 1950 ca locuințe pentru familiile
bărbaților înrolați care servesc în tabăra militară, dar au fost ulterior ocupate de
alte familii care căutau locuințe urbane low-cost în anii 1970 până în anii 1990.
Aceste așezări sunt acum cunoscute sub numele de Barangays Cembo, South
Cembo, West Rembo, East Rembo, Comembo, Pembo și Rizal.
Deoarece majoritatea părților barangays care aparțin clusterului Eastside s-au
dezvoltat într-o manieră spontană, pericolele geo-fizice și hidrometeorologice au
fost pur și simplu trecute cu vederea sau ignorate atunci când așezările
informale au început să se dezvolte. După câțiva ani de când proprietatea
asupra pământului a fost în cele din urmă acordată, mulți dintre coloniști și-au
transformat casele în structuri permanente, în ciuda prezenței pericolelor
naturale. Comunitățile din aceste barangays pot fi caracterizate ca având străzi
înguste, loturi mici și practic fără spații deschise. Multe dintre familiile din dens
populatul Barangay Rizal aparțin grupului cu cele mai mici venituri din Makati.
• Figura 22. Zone susceptibile la inundații în orașul Makati

• Zonele din oraș care sunt cele mai sensibile la inundații ciclice de 2 până
la 10 ani (zone în galben) sunt barangays nord-vest care se învecinează
cu orașul Manila. Barangay Magallanes care este drenat de
5
9
Alin. makat i .gov.

Maricaban Creek are zone adiacente pârâului și alte canale de drenaj, de
asemenea, predispuse la inundații. Barangays Eastside (zone în
albastru) sunt susceptibile la inundații ciclice de 50 până la 100 de ani.
2.5.6 Utilizarea terenurilor și propuneri de proiectare urbană

În conformitate cu manualul NEDA din Filipine intitulat "Integrarea reducerii
riscului de dezastre", măsurile privind RRC pot fi clasificate în patru categorii
majore, după cum urmează:
a. Evitarea sau eliminarea riscului – eliminarea factorului declanșator al

riscului prin nelocalizarea în zone cu impact potențial de pericol,
neachiziționarea/utilizarea terenurilor sau clădirilor vulnerabile sau
negarea unui risc prin refuzul de a se angaja într-o funcție care ar putea fi
afectată de riscuri;
b. Reducerea sau diminuarea riscurilor – reducerea frecvenței apariției sau

a gravității consecințelor prin modificarea caracteristicilor fizice sau a
funcționării unui sistem sau a elementului expus riscului;
c. Partajarea riscurilor sau transferul riscurilor – transferul responsabilității

purtătoare de risc către o altă parte, implicând măsuri financiare, în
special utilizarea sistemului de asigurări pentru acoperirea și plata
daunelor viitoare; și
d. Reținerea sau acceptarea riscului – abordarea de "a nu face nimic", în

care riscurile sunt pe deplin acceptate și se fac aranjamente pentru a
plăti pierderile financiare legate de impactul pericolului.
Deoarece planificarea fizică se referă în principal la primele două categorii,

propunerile de utilizare a terenurilor și de proiectare urbană prezentate aici nu
vor insista deloc asupra ultimelor două categorii. Intervențiile de utilizare a
terenurilor care se încadrează în categoria "Evitarea sau eliminarea riscurilor"
vor fi, de asemenea, limitate în ceea ce privește aplicarea, având în vedere că
practic toate terenurile din oraș au fost construite. Ar fi ușor să se desemneze
sau să se zoneze o zonă de falie ca o centură verde sau o câmpie inundabilă ca
rezervație de zone umede dacă zonele planificate sunt "terenuri verzi", dar nu și
atunci când aceste zone sunt deja ocupate de comunități.
Securizarea faliei West Valley (WVF)
Cunoașterea existenței și locației faliei West Valley (WVF) a oferit guvernului

orașului următoarele niveluri de răspuns la planificarea fizică:
a. Nicio clădire nouă, adăugare sau renovare la politica imobiliară existentă
6
0
Alin. makat i .gcv.

de-a lungul servituții de 10 metri (5 metri pe ambele părți) a liniei WVF
care
6
1
Alin. makat i .gov.

este în prezent parțial executată;
b. Îndepărtarea/demolarea clădirilor publice aflate în proprietatea

administrației locale care se află pe servitutea WVF pentru a garanta
siguranța ocupanților și pentru a servi drept exemplu de urmat pentru alții;
și
c. Condamnarea clădirilor sau curățarea treptată de către proprietarii privați

a clădirilor situate de-a lungul WVF.
Al treilea nivel de răspuns este considerat cel mai dificil de pus în aplicare (a se
vedea figurile 7 și 8).
Figura 23. Falia Valea de Vest din • Figura 24. Servitutea zonei de
orașul Makati falie Valea de Vest
West Valley Fault (linia roșie
întreruptă) traversează Barangays
East Rembo, Comembo, Pembo și
Rizal.
• Desenul prezintă clădirile, inclusiv o școală publică, care au fost construite
deasupra servituții liniei WVF.
Controlul densității clădirilor în zonele predispuse la lichefiere
Zonele care au fost identificate ca fiind predispuse la lichefiere trebuie, de

asemenea, să fie abordate în noul plan cuprinzător de utilizare a terenurilor
Makati (2013-2023). Înălțimea și densitatea clădirilor noi din aceste zone vor
6
2
Alin. makat i .gcv.

trebui controlate pe baza a ceea ce vor permite condițiile subterane. Proiectele
de inginerie structurală care sunt capabile să reziste impactului lichefierii vor
trebui, de asemenea, să fie necesare.
6
3
Alin. makat i .gov.

Creșterea limitelor de înălțime a clădirilor pentru zonele predispuse la
inundații
Pentru a face față frecvenței și nivelurilor în creștere ale inundațiilor din orașul
Makati, zonele predispuse la inundații, cum ar fi zonele rezidențiale, au fost
luate în considerare pentru creșterea limitelor de înălțime a clădirilor. O astfel de
dispoziție va permite clădirilor existente și noi din aceste zone predispuse la
inundații să ridice nivelurile podelelor care ar preveni sau reduce daunele
cauzate de inundații. Astfel de măsuri de adaptare la schimbările climatice care
permit creșterea limitelor de înălțime a clădirilor vor fi reflectate în ordonanța de
zonare.
Curățarea servituților râurilor și pâraielor
Hărțile de hazard la inundații au arătat că cele mai multe inundații din Makati se
află în zone adiacente canalelor de drenaj, cum ar fi râurile și pârâurile.
Precipitațiile mai frecvente și extreme atribuite schimbărilor climatice vor pune
zonele adiacente canalelor de drenaj în pericol de inundații, mai ales dacă
servituțile căilor navigabile sunt ocupate ilegal de coloniști informali. Una dintre
primele sarcini este de a aplica cu strictețe servituțile standard ale acestor
canale de drenaj, deoarece acestea măresc volumul de apă care poate fi
transportat. În plus, programele constante de prevenire a aruncării gunoiului în
pâraie și dragarea vor permite acestor canale să continue să-și facă treaba de
drenare a scurgerilor din Makati. Toate râurile și pârâurile principale din Makati
sunt de fapt granițele naturale cu orașele adiacente. Acest lucru înseamnă doar
că toate programele care vizează îmbunătățirea canalelor de drenaj ar trebui
planificate și gestionate în colaborare cu orașul învecinat.
De asemenea, ar fi o idee bună ca clădirile și locuințele mai mari să instaleze

sisteme individuale de colectare a apei de ploaie care stochează apa de ploaie
la fața locului, mai degrabă decât să se deverseze în sistemele de drenaj pluvial
ale orașului. Această practică durabilă de gestionare a apei va reduce presiunea
asupra râurilor și pârâurilor în timpul evenimentelor extreme de precipitații. Cu
noile dezvoltări mixte anticipate de-a lungul bulevardului Chino Roces, sistemele
de colectare a apei pluviale pot fi impuse noilor dezvoltări înainte de a li se
permite să construiască. Loturi uriașe de-a lungul bulevardului Chino Roces trec
de la clădiri de tip depozit la dezvoltări mixte înalte. Noile dezvoltări de-a lungul
bulevardului Chino Roces sunt în mare parte în Barangays, Pio del Pilar,
Bangkal și Magallanes. Barangays Post Proper Southside și Post Proper
Northside sunt zone în care au loc și noi dezvoltări de înaltă densitate.
Barangays Pio del Pilar, Bangkal și San Lorenzo au pârâuri care în cele din
urmă se scurg în Estero Tripa de Gallina, în timp ce Barangays Forbes Park,
Dasmariñas, Post Proper Northside, Post Proper Southside și Magallanes se
scurg în Maricaban Creek. Barangay Magallanes este situat în aval de pârâul
Maricaban și este granița naturală sudică cu orașul Pasay.
Apa de ploaie colectată poate fi utilizată pentru udarea, amenajarea teritoriului și

curățarea terenurilor și a zonelor pavate. Pentru a încuraja proprietarii de
clădiri / proprietăți să investească în astfel de sisteme de colectare a apei
6
4
Alin. makat i .gcv.

pluviale, scutirile de taxe sau alte stimulente pot fi
Oferite.
În zonele rezidențiale adiacente orașului Manila (barangays de vest) care sunt

situate la altitudini joase, trebuie înființate iazuri de retenție sau de detenție
comunitară pentru a ajuta la îndiguirea scurgerilor de suprafață. Astfel de iazuri
de detenție trebuie să fie proiectate creativ, astfel încât să poată fi folosite ca
parcuri, locuri de joacă și alte spații comunitare în perioadele uscate.
Creșterea parcurilor și a spațiilor deschise
Makati are o distribuție disproporționată de spații deschise în care comunitățile

închise exclusive au parcuri uriașe, dar subutilizate, în timp ce barangays cu
densitate mare (de exemplu, barangays eastside) nu au niciunul. Parcurile și
spațiile deschise au potențialul de a servi roluri secundare ca centre de
evacuare sau zone de așteptare pentru răspuns de urgență și ajutor în timpul
dezastrelor. În plus, creșterea suprafețelor nepavate sau a suprafețelor
permeabile oferă oportunități pentru ca scurgerile de suprafață să se percoleze
în sol, reducând astfel severitatea inundațiilor. Un alt răspuns politic la
schimbările climatice este atenuarea schimbărilor climatice, care urmărește să
reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și / sau să sporească eliminarea
acestor gaze din atmosferă. Pe lângă reducerea utilizării combustibililor fosili,
parcurile cu copaci și vegetație naturală contribuie, de asemenea, la
compensarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Utilizările multiple oferite de
parcuri și spații deschise oferă impulsul de a crește efectiv inventarul orașului de
astfel de facilități.
Servitutea de 10 metri a liniei de falie West Valley, dacă va fi vreodată curățată

de structuri, este o oportunitate excelentă pentru transformarea într-un parc de
benzi.
6
5
Alin. makat i .gov.

ORAȘUL MAKATI
499800 500200 500000 501000 501400 501800 502200 502600 503000 503400 503800 504200 504600 505000 505400 505800 506200 506600
507000
Parcuri, Agrement,
Spatiu Deschis si Complex Sportiv
• Figura 25. Inventarierea spațiilor deschise și a zonelor de agrement

• Mulți barangays din Makati sunt privați de spații deschise. Potențialele spații deschise pot fi
recuperate prin reblocarea dezvoltărilor existente.
Legend
ă
Teren de sport
Public
Teren de sport
privat
RDZ privat
Public RDZ
Complex sportiv
privat
Complexul Sportiv
Părți publice
Public
Limita Barangay
- 499800 500200 500600 501000 501400 501800 502200 502600 503000 503400 503800 504200 504600 505000 505400 505800 506200 506600
507000
6
6
Alin. makat i .gov.

• Figura 26. Harta densității populației 2012

• Cele mai dens populate barangays din Makati City sunt Barangays
Pitogo, South Cembo și Cembo. Din păcate, aceste zone au acces limitat
la spații deschise.
Reamenajarea urbană – Inițiative de reziliență la dezastre pentru

enclavele vulnerabile (DRIVE)
Reamenajarea zonelor degradate a fost o preocupare constantă a orașelor

timp de secole. Multe dintre proiectele de reînnoire urbană la scară largă din
secolul al XX-lea au fost întreprinse pentru a elimina stricăciunea urbană,
pentru a îmbunătăți condițiile sociale și economice ale comunităților și pentru a
preveni deprecierea în continuare a valorilor imobiliare. Reînnoirea urbană
poate implica transferul de întreprinderi, demolarea structurilor, relocarea
gospodăriilor și utilizarea unui domeniu eminent ca instrument juridic de
consolidare a terenurilor private pentru un proiect de dezvoltare care este luat
în considerare în beneficiul majorității.
O evaluare a pericolelor naturale din Makati a arătat că multe zone sunt expuse
pericolelor geologice și hidrometeorologice. Deoarece toate aceste zone cu risc
ridicat sunt construite și locuite, ar trebui să existe un fel de eforturi de
reamenajare pentru a face față pericolelor prezente. Vulnerabilitatea
comunităților care ocupă zonele periculoase ar trebui să fie un motiv suficient
de convingător pentru reamenajarea lor. Un program de reînnoire urbană axat
pe vulnerabilitate numit "Inițiativa de reziliență la dezastre pentru enclavele
vulnerabile" sau DRIVE este propus să se concentreze asupra comunităților
6
7
Alin. makat i .gcv.

extrem de vulnerabile. Pe baza prezenței pericolelor naturale și a altor factori

de vulnerabilitate (prezentați în hărțile anterioare
6
8
Alin. makat i .gcv.

), a fost formulată o hartă compozită pentru a evidenția comunitățile din oraș

care sunt considerate cele mai vulnerabile (a se vedea figura 10 - zone în
albastru închis și albastru).
Eu Eu
121*00’28"
121*0157"
121*03’26” HARTA
ENCLAVELOR VULNERABILE
Makati City
Metro Manila
Legendă:
Drumul principal
Drum secundar
Limita Barangay
Sistemul fluvial
Falia Valea Vestului (10

m zona tampon est)
Zonele predispuse la
inundații timp de 2 până
la 10 ani ciclu de
inundații
Zona de lichefiere cu
pericol moderat | Foarte
vulnerabil
Enclave
Enclave
moderat
vulnerabile
NORD 0
05
1
Scara de kilometri 1 40.000
• Figura 27. Harta enclavelor vulnerabile

• Harta enclavelor vulnerabile este o hartă compozită care încorporează
toate hărțile tematice care indică locația pericolelor naturale și a altor
factori care determină vulnerabilitatea. Pe baza prezenței pericolelor
naturale și a altor factori de vulnerabilitate, au fost identificate mai multe
zone din Makati care necesită atenție imediată (zone în albastru închis și
albastru).
Departe de districtul central de afaceri Makati și de enclavele rezidențiale de

pluș sunt unele dintre cele mai aglomerate și mai afectate zone care sunt
vulnerabile la dezastre. În astfel de zone, reînnoirea urbană și reducerea
riscului de dezastre sunt posibile numai dacă comunitatea se reunește și
proprietarii de loturi își pun în comun loturile, astfel încât să poată fi desenat un
aspect eficient, mai rezistent la dezastre. O astfel de inițiativă voluntară de
reînnoire urbană într-o zonă puternic urbanizată nu a fost niciodată executată
cu succes, dar ar trebui totuși încercată dacă se dorește evitarea unui dezastru
natural. Alte mijloace de consolidare a loturilor includ exproprierea de către
administrația locală (domeniu eminent) și banca funciară prin cumpărare.
6
9
Alin. makat i .gcv.

Au fost elaborate planuri conceptuale pentru trei situri pilot DRIVE care
demonstrează intervenții de proiectare urbană care ar face față pericolelor
specifice prezente într-un sit. Cele trei locuri demonstrative sunt următoarele:
7
0
Alin. makat i .gcv.

a. Site-ul DRIVE 1: Reamenajarea unei relocări în oraș
Barangays Rizal și Pembo
Barangays Pembo și Rizal sunt două dintre cele mai aglomerate și inadecvat
planificate zone din orașul Makati. Cele două barangays au utilizări
predominant medii ale terenurilor rezidențiale (2-3 etaje), drumuri înguste și
aproape niciun spațiu deschis. Drumurile înguste vor încetini orice echipe de
intervenție în caz de urgență în timpul dezastrelor, iar absența spațiilor
deschise privează locuitorii de refugiu sigur în timpul evacuării. West Valley
Fault traversează barangays din Eastside Cluster, care include Barangays
Pembo și Rizal. Structurile de-a lungul faliei West Valley sunt considerate
"enclave extrem de vulnerabile" (vezi harta zonelor periculoase). Deoarece mai
multe clădiri sunt deja expuse riscului de deteriorare structurală deoarece stau
pe falii, trebuie întreprins un fel de reînnoire urbană în zonă, care implică
îndepărtarea gospodăriilor situate pe falia West Valley, precum și a altor zone
vulnerabile și relocarea într-un nou ansamblu de locuințe în oraș. Servituțile de
cinci metri de pe ambele părți ale faliei West Valley trebuie curățate treptat și
transformate într-un parc liniar (a se vedea Drive Site 3). S-a estimat că există
aproximativ 115 parcele (11.560 metri pătrați) în Barangay Pembo și alte 115
parcele (11.030 metri pătrați) în Barangay Rizal traversate de falia West Valley.
Zonele din Barangays, Pembo și Rizal trebuie identificate pentru reamenajare

într-un complex de locuințe cu creștere mică până la medie, unde familiile
afectate pot fi relocate. Amplasamentul pentru noul complex de locuințe medii
și înalte ar putea fi mai multe parcele consolidate într-un lot mai mare. Noul
complex locativ trebuie proiectat astfel încât cel puțin 30% din lotul consolidat
să fie alocat pentru spații deschise. Acest lucru va asigura că comunitatea va
avea un spațiu pentru recreere, precum și pentru evacuare în timpul situațiilor
de urgență.
b. Site-ul DRIVE 2: Reamenajarea blocurilor pentru atenuarea

inundațiilor
Barangay Tejeros
Mai multe zone din Makati au fost, de asemenea, identificate ca zone

predispuse la inundații, cu severitate variind de la ciclul de 50-100 de ani până
la ciclul mai frecvent de 2-10 ani. Multe dintre barangays predispuse la
inundații (ciclu de inundații de 2-10 ani) sunt situate în clusterul de nord-vest.
Întreaga zonă Barangays Kasilawan, Singkamas și Tejeros, de exemplu, sunt
considerate predispuse la inundații. A fost conceptualizat un proiect DRIVE
pentru Barangay Tejeros, care constă în reamenajarea unor blocuri întregi,
inclusiv un proiect de locuințe BLISS. Proiectul va implica locuințe, spații
comerciale complementare și punerea la dispoziție de spații deschise. Pentru a
atenua inundațiile din zonă, se propune ca spațiul deschis să fie proiectat ca un
7
1
Alin. makat i .gov.

parc scufundat, care va funcționa și ca iaz de detenție în timpul evenimentelor

cu precipitații extreme. Spațiul deschis scufundat poate confisca temporar
scurgerile excesive pentru a preveni inundarea străzilor și a caselor. Unele
dintre facilitățile de recreere / comunitate care pot fi introduse includ un parc de
skateboard (X-Park sau parc de sporturi extreme), amfiteatru sau loc de
spectacole în aer liber și un loc de joacă pentru copii.
Proiectul de locuințe BLISS din Barangay Tejeros poate fi, de asemenea,

redezvoltat pentru a crea mai multe unități rezidențiale care pot găzdui nu
numai rezidenții existenți, ci și unități suplimentare care pot fi vândute la prețuri
de piață liberă. Acordurile de parteneriat public-privat vor permite proiectului de
reînnoire DRIVE din Barangay Tejeros să se amortizeze. Proiecte similare pot
fi dezvoltate pentru alți barangays predispuși la inundații odată ce proiectul pilot
DRIVE din Barangay Tejeros se dovedește a fi de succes.
c. Site-ul DRIVE 3: Reamenajarea zonei predispuse la alunecări de

teren
Barangay Vest Rembo-Est Rembo
O porțiune din Barangays West Rembo și East Rembo, există o zonă

predispusă la alunecări de teren, fie de cutremur, fie de ploi abundente induse.
Această zonă este un alt pilot pentru reducerea riscului de dezastre pentru
alunecări de teren. Un șablon de dezvoltare va fi formulat sub forma unui plan
general de dezvoltare și a unor orientări de dezvoltare.
d. Transformarea servituților din zonele de falie în parcuri și spații

deschise
Eastside Cluster a fost identificat în mod constant pentru vulnerabilitatea sa la

dezastre. Falia West Valley traversează mai multe clădiri și reședințe din
Eastside Cluster, expunând mulți dintre locuitorii săi la riscuri care le pun viața
în pericol. Prezența atâtor case și clădiri peste falia West Valley este probabil
cel mai grav risc de dezastru prezent în clusterul Eastside, în special Barangay
Rizal. Zonele adiacente râului Taguig sunt, de asemenea, susceptibile la
inundații frecvente, în timp ce restul barangays sunt considerate susceptibile la
inundații de 50-100 de ani. Alți factori care contribuie la vulnerabilitatea
clusterului Eastside sunt susceptibilitatea la lichefierea jumătății sale estice, în
special Barangay Rizal, densitatea ridicată a populației, aspectul slab (adică
drumuri înguste, obstacole individuale minime), lipsa spațiilor deschise și, în
general, veniturile mai mici ale gospodăriilor).
Planul conceptual pregătit pentru Barangay Rizal în cadrul proiectului de

planificare a redezvoltării urbane sensibile la risc Makati (Proiectul MRSURP)
ar trebui să ia în considerare prevederile noii ordonanțe CLUP și zonare, cum
ar fi interzicerea construirii de noi structuri de-a lungul servituții identificate de
10 metri lățime a faliei West Valley (5,0 metri pe ambele părți ale faliei). Loturile
7
2
Alin. makat i .gov.

care stau pe falie trebuie, de asemenea, să fie achiziționate, astfel încât să nu

fie puse gospodării
7
3
Alin. makat i .gov.

calea răului. Scopul este de a recupera servitutea de zece metri, astfel încât să
poată fi transformată într-un parc liniar care crește, de asemenea, inventarul
spațiilor deschise din barangay. Parcul liniar va îmbunătăți mediul, va oferi o
pistă sigură de mers pe jos și cu bicicleta și va crește mobilitatea locuitorilor.
Parcul liniar ar trebui să se termine într-un parc mai mare în partea de vest a
barangay-ului, lângă Drumul Circumferențial 5. Recuperarea loturilor care se
află pe falia West Valley pentru a fi transformate într-un parc de benzi este de
așteptat să dureze câțiva ani, dar fiecare gospodărie eliminată va însemna o
familie mai puțin expusă riscului. Proiectul DRIVE poate fi pilotat în Barangay
Rizal, dar poate fi întreprins simultan și pentru toți barangays traversați de
INIȚIATIVE PRIVIND REZILIENȚA LA

DEZASTRE PENTRU
VULNERABIL ENCLAVE
(UNITATE)
Reamenajarea blocurilor pentru
atenuarea inundațiilor, Barangay
Tejeros
West Valley Fault.

Figura 28. Barangay Tejeros este unul
dintre barangays nord-vest care sunt • Foto 2. Barangay Tejeros
considerate atât predispuse la este, de asemenea, unul
inundații, cât și moderat susceptibile la dintre dens Populate
lichefiere. barangays în orașul
Makati.
Figura 29. Prin alocarea unei zone • Figura 30. Reamenajarea

pentru un spațiu deschis scufundat, blocurilor strategice ar
acesta poate servi și ca iaz de detenție putea atenua inundațiile
în caz de precipitații extreme. și ar putea crea noi spații
deschise pentru
comunitate.
7
4
Alin. makat i .gcv.

Figura 31. Spațiul deschis scufundat Figura 32. Un nou spațiu

poate avea un amfiteatru și un parc deschis cu prevederi de
de skateboard. atenuare a inundațiilor va
îmbunătăți mediul de
vecinătate și ajutor
genera
oportunități economice.
INIȚIATIVE PRIVIND REZILIENȚA LA DEZASTRE
PENTRU VULNERABILE (DRIVE)
ENCLAVE
transformarea servituții liniei de falie în
parcuri;
Figura 33. Falia West Valley traversează cinci Figura 34. O

barangays în partea de est a orașului Makati, propunere liniar
inclusiv Barangay Rizal în prim-plan. Parcul va tăia
peste 9 blocuri și
se termină într-un
parc mai mare de-a
lungul C-5.
7
5
Alin. makat i .gov.

Figura 35. Se propune ca servituțile de cinci metri Figura 36. Planul de pe

ambele părți ale faliei West Valley să fie curățat de spectacole, conversia
clădirilor și transformarea într-un parc liniar. servitute în liniar
parc.
Figura 37. Desen conceptual al intrării în "Linia verde" a lui Barangay

Rizal la blocul 9. Curățarea servituții reduce vulnerabilitatea comunităților
din Barangay Rizal.
7
6
Alin. makat i .gov.

2.5.7 CONCLUZIE
Guvernul național a făcut din reducerea riscului de dezastre-adaptarea la
schimbările climatice (DRR-CCA) o prioritate națională și a luat măsurile
necesare pentru a împuternici administrațiile locale să pregătească planuri de
dezvoltare care să ia în considerare reducerea riscului de dezastre. Agențiile
naționale care sunt însărcinate să colecteze și să analizeze date geologice,
hidrometeorologice și vulcanice au fost, de asemenea, instruite să pună
informațiile la dispoziția orașelor și municipalităților. La fel ca majoritatea
orașelor din Filipine, orașul respectă politica națională de integrare a DRR-CCA
în formularea planului său cuprinzător de utilizare a terenurilor (2013-2023).
Makati și-a finalizat evaluarea riscului de dezastre și a cartografiat majoritatea

pericolelor naturale identificate. Au fost propuse utilizări adecvate ale terenurilor
și intervenții de proiectare urbană pentru a reduce riscurile de dezastre
identificate.
O parte importantă a reducerii riscului de dezastre – adaptarea la schimbările

climatice este diseminarea informațiilor privind riscurile de dezastre și utilizarea
cunoștințelor, inovării și educației pentru a construi o cultură a siguranței și
rezilienței la toate nivelurile. Educația joacă un rol esențial în conștientizarea
pericolelor geo-fizice și hidrometeorologice și cel mai bine este ca aceste
cunoștințe să fie introduse devreme. Natura pericolelor naturale face parte din
orele de științe din programa școlară. Mai important, exercițiile de urgență se
desfășoară în mod regulat, nu doar ca o reamintire a amenințărilor constante, ci
mai important pentru a fi pregătiți pentru astfel de eventualități.
Protocolul de la Hyogo solicită "pregătirea pentru dezastre pentru un răspuns

eficient la toate nivelurile", iar orașul Makati a luat inițiativa de a-și moderniza
capacitățile de răspuns la dezastre, centrele medicale și facilitățile pentru situații
de urgență. Cu toate acestea, ar trebui să se înțeleagă că atunci când are loc
un dezastru natural, cel mai apropiat loc de unde va veni asistența și salvarea
este comunitatea însăși. Un puternic sentiment de comunitate trebuie să fie
susținut de membrii comunității pentru ca aceștia să se ajute singuri. O mare
parte din succesul propunerilor de utilizare a terenurilor și de dezvoltare urbană
depinde de participarea comunităților locale și de dorința de a le pune în
aplicare.
2.6 PROGRAME ȘI PROIECTE PRIORITARE

Chiar dacă orașul se bucură de avantaje competitive, există totuși riscuri pentru
a-și menține poziția preeminentă. Realizarea unui număr de proiecte cu impact
ridicat, care vor schimba jocul, care vor defini ceea ce reprezintă orașul și ceea
ce aspiră să fie, este, prin urmare, esențială în menținerea primatului său,
Îmbunătățirea semnificativă a mediului fizic, lărgirea bazei economice,
reducerea disparităților sociale și îmbunătățirea rețelelor de transport sunt
esențiale pentru atingerea standardelor globale ale orașului în toți indicii de
creștere și viabilitate Următoarele sunt programele și proiectele prioritare pentru
susținerea acestor obiective:
7
7
Alin. makat i .gov.

2.6.1 Legături interne și externe
• Proiecte rutiere - Aceste drumuri pot oferi rute alternative

vehiculelor care utilizează în prezent drumurile care servesc
drept porți Makati.
o Sen. Separator de grad Gil Puyat (tunel) – îmbunătățirea

circulației interne, precum și îmbunătățirea legăturilor
regionale.
■ Ocolind Paseo de Roxas și Makati Ave.
" Ocolind Ayala Ave. Intersecție
o Proiectul Connector Road (conectarea NLEX și SLEX)

Proiectul va utiliza spațiul aerian al liniilor de cale ferată
pentru aproape întreaga sa porțiune, cu excepția autostrăzii
Osmena, unde conectorul va fi ridicat deasupra autostrăzii
existente.
o C-3 de-a lungul South Avenue

Îmbunătățirea conectivității regionale a orașului.
o Tunelul Pasong Tamo-EDSA

Proiect propus pentru introducerea de soluții inginerești
pentru îmbunătățirea fluxului de trafic.
o Parcul râului Pasig

Proiect propus pentru dezvoltarea parcului de-a lungul
râului Pasig ca parte a zonei de dezvoltare Riverside.
• Proiecte de tranzit
o Extinderea MRT3 în CBD
o Makati Autobuz Tranzit rapid (BRT)

Proiectul propus va asigura o circulație internă strategică și
conectivitate. Faza sa inițială, numită Red Line, se va
desfășura de-a lungul Ayala Avenue și Sen. Bulevardul Gil
Puyat, oferind astfel conectivitate directă între LRT 1 și
MRT 3 prin Sen. Stația Gil Puyat și, respectiv, Stația Ayala.
o Proiectul Monorail
Un proiect propus pentru conectarea locațiilor vitale și
îmbunătățirea sistemului de transport în masă din oraș.
7
8
Alin. makat i .gcv.

o Linia de navetiști PNR (proiectul feroviar de sud și nord)

Componenta Metro Manila a proiectului Northrail este pe
extinderea Northrail în curs de desfășurare folosind liniile
PNR, care intenționează să fie integrate cu proiectul
Connector Road.
• Acces aeroport
o NAIA Expressway Faza 2

Acest proiect va conecta NAIA Expressway Faza 1
existentă și va rula ridicat în urma alinierii Sales Avenue,
Andrews Avenue, Domestic Road și NAIA Road.
• Mobilitate și accesibilitate
o Rețeaua pietonală
Rețeaua extinsă de pasarele pietonale propusă va extinde
acoperirea rețelei pietonale existente în Central Business
District până la Nord-Est Cluster. Acest lucru este destinat
să consolideze în continuare integrarea districtului financiar
cu sediul administrației locale și al rezidenților din Barangay
Poblacion.
o Rețea de piste pentru biciclete

Există o rețea propusă de piste pentru biciclete care are ca
scop promovarea utilizării bicicletelor nemotorizate pentru
deplasare prin intermediul unor piste de biciclete delimitate.
• Hub-uri și terminale de transport

o Centrul de transport Guadalupe
Interconectarea tuturor facilităților de tranzit și rutiere
pentru a servi și îmbunătăți accesul estic al orașului.
o Centrul de transport Magallanes

Interconectarea tuturor facilităților de tranzit și rutiere
pentru a servi și îmbunătăți accesul sudic al orașului.
o Clădiri de parcare
Construirea de clădiri de parcare cu mai multe etaje în
afara CBD pentru a decongestiona străzile vehiculelor
parcate ilegal și pentru a ușura fluxul de trafic.
• Sistem de feribot
Conectarea orașului prin râu prin îmbunătățirea legăturii orașului
cu terminalele fluviale.
7
9
Alin. makat i .gcv.

• Semnalizarea traficului
Instalarea semafoarelor la toate intersecțiile strategice pentru a
îmbunătăți fluxul și siguranța traficului.
• Masterplanul de transport Makati

Raționalizarea sistemului de transport și rutier al orașului,
eficientizând rețeaua de circulație internă și externă a orașului.
2.6.2 Locuinţe
• Componenta locativă a relocării DRIVE și WVF
o Reabilitarea și protecția comunităților împotriva dezastrelor
o Relocarea comunităților în zonele periculoase
• Reamenajarea proiectului de locuințe Guadalupe BLISS
• Reamenajarea proiectului de locuințe Tejeros Garden BLISS
• Programul de Dezvoltare Comunitara - locatii in afara orasului
o Makati-Gawad Kalinga – San Jose del Monte, Bulacan
o Calauan, Laguna
2.6.3 Programul Parcuri/Open Space și Ecologizare

• Codul verde Makati
o Raționalizarea efortului de mediu al orașului pentru
includ modele și arhitectură ecologică
• Planul general de dezvoltare Pasig Riverside
• Dezvoltarea parcurilor
• Prevederi Open Space în implementarea SPUR, DRIVE, HPZ,
RDZ
• Programul de îmbunătățire a servituții căilor navigabile
• Conversia servituții WVF în spațiu deschis/parc/drum verde
2.6.4 Programul de conservare a patrimoniului cultural și de patrimoniu

• Implementarea Masterplanului de conservare a patrimoniului
Poblacion

schimbările climatice
• Masterplanul și implementarea drenajului Makati
• Programul de îmbunătățire a căilor navigabile Makati
• Modernizarea sistemului de salubritate și drenaj la nivel de oraș
• Instalații de retenție a inundațiilor
• Actualizarea și implementarea Master Planului de Mediu Makati
• Programul de gestionare a deșeurilor la nivel de oraș
• Îmbunătățirea facilităților de recuperare a materialelor
8
0
Alin. makat i .gcv.

2.6.6 Programe de reînnoire și reamenajare

• Formularea planurilor generale și a liniilor directoare DRIVE /
SPUR
• Programul de reamenajare urbană sensibil la risc Makati
• Formularea unui plan strategic de redresare și reabilitare
• West Valley Fault / Open Space Zone Guidelines și implementare
• Cadrul și planul privind schimbările climatice
• Evaluarea pericolelor și a riscurilor multiple
2.6.7 Programe economice

• Codul investițiilor și stimulentelor
• Masterplan de turism
• Programul de potrivire abilități-locuri de muncă
• Extinderea CBD și a facilităților de asistență
8
1
Alin. makat i .gcv.

ANEXA 1 - SUBDIVIZIUNEA DREAMLANDVILLE, Brgy. Kaypian,San Jose

Del Monte, Bulacan
ALOCAREA SUPRAFEȚELOR DE
TEREN
Suprafata totala :
Mai puțin : Zona comercială :
Zona neta pentru dezvoltare 32.341 m.p.
: 988 m.p.
Mai puțin: Open Space 31.326 m.p.
A) DRUMURI/ALEI 12.125 m.p.
B) SERVITUTE LEGALĂ 9.685 m.p.
C) PARCURI/LOC DE 417 m.p.
JOACĂ 2.023 m.p.
Zona rezidentiala : 19.201 m.p.

Nr. total. Rezidențial: 471 loturi
U$
PLAN DE
BAZĂ
8
2
Alin. makat i .gov.

Suprafața brută a proiectului:

ANEXA 2 - PROIECT LOCUINTE CALAUAN, Calauan, Laguna
DATE PRIVIND
Zona exclusă: ALOCAREA LOTURILOR
Zona de dezvoltare: Numărul de loturi comercializabile:
Drumuri:
Parcuri & Loc de joacă:
Facilități comunitare :
Servitute:
Alin. makat i .gov.

Dimensiuni standard ale lotului:
400,418.00 m.p.
1.284 m.p.
399.159,46 m.p.
6,169
113.702,09 m.p.
16.087,91 m.p.
6.993,03 m.p.
70,53 m.p.
77
40,00 m.p.
Alin. makat i .gov.

REFERINȚE PENTRU INTEGRAREA REDUCERII RISCULUI DE DEZASTRE

ȘI A ADAPTĂRII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN NOUL PLAN
CUPRINZĂTOR DE UTILIZARE A TERENURILOR (2013-2023)
Michael V. Tomeldan, Reînnoirea urbană rezistentă la dezastre, 2012

Interuniversitar
Seminar despre mega-orașele asiatice (17th IUSAM), Khabarovsk, Rusia,
septembrie 2012
Christine Wamsler, Gestionarea riscului de dezastre urbane, 2007
Douglass Farr, Urbanism durabil: design urban cu natură, John Wiley and Sons,
Inc., 2008
Alfredo Mahar A. Lagmay, Raport de evaluare a pericolelor geologice pentru orașul
Makati (raport preliminar), 2012
Studiul de reducere a impactului cutremurelor Metro Manila (MMEIRS), 2004
Integrarea reducerii riscului de dezastre, dezvoltarea economică națională
Autoritatea (NEDA), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Ajutor
umanitar al Comisiei Europene, VJ Graphics Arts, Inc. (2008)
Autoritatea Metropolitană de Dezvoltare Manila, www.mmda.gov.ph
Codul administrației locale, Legea Republicii 7160, 1991
Modelele de model de plan de utilizare a terenurilor sensibile la risc (RSLUP) și de
ordonanță de zonare sensibilă la risc (RSZO), C2CSI pentru DRR (Makati-Quito-
Kathmandu)
7
8
Alin. makat i .gov.

Planul Global de Utilizare A Terenurilor Makati 2013-2023 (CLUP)

Hochgeladen von

Dokumentinformationen

Originaltitel

Copyright

Verfügbare Formate

Dieses Dokument teilen

Dokument teilen oder einbetten

Freigabeoptionen

Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

Sind diese Inhalte unangemessen?

Copyright:

Verfügbare Formate

Planul Global de Utilizare A Terenurilor Makati 2013-2023 (CLUP)

Hochgeladen von

Copyright:

Verfügbare Formate

Volumul 1: Partea 2 –

VOLUMUL 1 PARTEA 2: UTILIZAREA TERENURILOR

2.6 Programe și proiecte prioritare .. .................................................. 71..............3

Alin. makat i .gov.

2.5.2 Temeiuri juridice............................................................................................54

Alin. makat i .gov.

2.6.7 Programe economice..................................................................................79

2.2 Obiective și strategii ................................................................................. 2

2.3 Planul-cadru fizic ................................................................. 6

2.4 Planul de utilizare a

2.5 Integrarea reducerii riscului de dezastre și a adaptării la schimbările

2.6 Programe și proiecte prioritare .. .................................................. 71

Alin. makat i .gov.

2.6 Programe și proiecte prioritare .. .................................................. 71..............3

Alin. makat i .gov.

• Creșterea și îmbunătățirea calității spațiilor deschise........................................33

Alin. makat i .gov.

Alin. makat i .gov.

2.0 PLANUL CUPRINZĂTOR DE UTILIZARE A TERENURILOR

Viziunea de dezvoltare a Makati este o declarație care reflectă aspirațiile

Makati va conduce Filipine în secolul 21; întreprinderile sale globale și naționale,

Alin. makat i .gov.

Guvernul orașului Makati va fi modelul pentru guvernarea locală de clasă

2.2 OBIECTIVE ȘI STRATEGII

Obiectivele generale de dezvoltare identificate pentru realizarea viziunii

a. Recunoașterea internațională ca centru global pentru afaceri,

Makati a fost recunoscut ca principalul centru financiar al țării în

Alin. makat i .gov.

Fiind în primul rând orientat spre servicii, Makati se poate

Economia creativă a animației, modei, designului și publicității care

b. Mediu sigur, securizat și locuibil

Orașul se va strădui să fie un model de rezistență la dezastre, să

Calitatea înaltă a vieții va fi întotdeauna un semn distinctiv al

Makati va continua să ofere sprijin pentru infrastructura de bază,

Alin. makat i .gov.

Alin. makat i .gov.

e. Locuințe pentru toți

Locuințele holistice și incluzive reprezintă o componentă de bază

Aceste obiective vor fi urmărite în conformitate cu următoarele strategii:

• Consolidarea guvernanței locale și a sustenabilității finanțelor

• Creșterea numărului și îmbunătățirea calității facilităților și

• Un parteneriat public-privat (PPP) puternic. O economie sănătoasă

Alin. makat i .gcv.

• Resursă umană îmbunătățită capacitate. Afaceri noi și

• Model pentru reziliența la dezastre și la schimbările climatice.

• Creșterea incluziunii sociale și a accesului la serviciile sociale.

• Reducerea criminalității și a incidenței incendiilor. Un sentiment

• Promovarea unui mediu mai ecologic. Urbanism durabil

• Creșterea conectivității (fizice și logice) și a mobilității (bunuri,

• Îmbunătățit Utilităţi (putere, Apă Canalizare și

Alin. makat i .gcv.

Alin. makat i .gcv.

• Prezența spațiilor și reperelor iconice. Pentru ca orașul să devină viu

• Comunități mixte vibrante. Orașul are resurse limitate de teren, astfel

• Exudă cosmopolitul1 lui Makati brand și rol de poartă

• Cultură și artă urbană diversă. Makati are mai multe zone cu

• Creșterea stocurilor de locuințe la prețuri accesibile. Există

2.3 PLANUL CADRU FIZIC

2.3.1 Cadrul Național și Regional de Dezvoltare

• Cadrul Național de Planificare Fizică (NFPP) 2001-2030

Makati, în formularea CLUP, este ghidată și ancorată de scopurile și

• Un plan cadru de dezvoltare fizică pentru Metropolitan Manila / Metro

Alin. makat i .gcv.