CUVANT DE MULTUMIRE F ndemaul de a scrie aceasta carte il datorez, pe de o parte, numerosilor pacienti, numerosilor oameni, care mi-au cerut mereu kimuriri asupra fenomenelor reflexogene. La intrebarile lor, ei asteptau o manier’ de pre si persoanelor fara pregitire medi- fl. Agteptau si li se indice posibilititile de a intreprinde ceva, cu anga- jarea propriei raspunderi, pentru imbundatitirea stirii lor de sanatate. Pe de alta parte, la seminarii si la conferintele sustinute in fata studen- tilor medicinisti, care incep si se ocupe cu medicina complementara, mi sa cerut in repetate randuri o trecere in revista, care si permitt peneru inceput un prim contact cu tematica reflexologiei, urmand apoi ca cei interesati si consulte personal o bibliografie diversificata. Cu cartea de fati, am incercat si rispund ambelor solicitari, adunind laolalt cunostintele tuturor celor ce au abordar tematica reflexologici Este vorba, in parte, de o stiingi empiric’, mostenita din timpuri s' vechi, dar gi de prezentarea unor cercetari de ultima ora, bazate pe conceptii stiintifice. ‘Tuturor acestor terapcuti si vindecitori devotati le multumesc pentru ceea ce ne-an transmis Plangele, care constituie un suport vizual pentru intelegerea temei, sau niscut din colaborarea mea cu domnul J. BorNpMany. fi mulqumesc pentru marea sa receptivitate. Mulyumesc oamenilor de pretutindeni din tume, apartinand celor 1 diferite civilizatii, pentry ceca ce mi-au ingaduit si cunose si pentru c: micau dat prilejul sa acumulez experientaMulcumesc numerosilor pacienti care, in practica medical de zi cu zi, m-au pus in situatia de a trata gi astfel, dincolo de studiul de specialitate, mau condus spre dobandirea unei intuitii ce a facut din mine, in ultima instanta, un instrument pentru implinirea a ceva, fara de care near exista viata si fiinga, Dorese sit muljumesc taturor celor ce m-au ajutat in realizarea lucrarii mele si mai ales editurii, care a facut posibila aparitia unei cirti atat de dificile. Aduc multumirile mele celui ce ma ficut sa inteleg care mi-e datoria Rot STUHMERPREFATA D rag cititorule, Aceasta carte se adreseaza atat terapeutului, care a adoptat deja in mod deschis principiile medicinei holistice sau are intentia de ao face, cat gi profanului, pregatit sa stea afectuos de vorba cu propriul sau trap, sa asculte graiul Liuntric, pentru a cuprinde cu toate simfurile functiona- rea lui minunat de armonioasi, Prin reflexologie, ne putem intalni in chip nemijlocic cu noi insine, pe planurile spirituale si fizice ale flintei noastre, da facem acest lucru si daci ingiduim ca el si se invimple. Cu toate acestea, eu nu am scris un manual de medicina, ci mai curind doresc si recomand cititorului interesat ciile, pe care poate si-si ajute siesi si altora, furnizandu-i informatiile necesare pentru a face aceasta in conditii de mai mare siguranta. Totodata, cartea mea are menirca de ad ajuta pe pacient sa inteleaga mai bine actiunile terapeutului siu, adept al medicinei holistice. Faptul ci bolnavul tratat stic ce se petrece cu el gi de ce anume, este de mare insemnatate pentru succesul oricarei terapii. De accea am pref clltre ori ‘erat o forma de exprimare simpli, usor de inteles de ine. Celor ce dorese sa zabboveasca mai in detaliu asupra acestel tematici, iner-un spirit mai medical, le stau la dispozitie titlurile cuprinse in bibliografia de la sfarsitul cartii In reflexologic gasim un sistem, care face din noi niste vindecatori, in cel mai adevarat sens al cuvantului, Folosindune de mainile noastre, putem ajunge la noi insine sau la cel de alituri, ne putem cuprinde pe noi sau pe el in totalitatea unei relatiireciproce. Cu mainile noastre, putem stabili pe plan senzitiv si spiritual legatura dintre noi si cosmos, pentru ca, in acest fel, s procesele naturale ce apartin existentei, in ansamblul ei. ne reintegram in Pentru a lucra cu mainile, avem nevoie de curaj si de disponibilitatea de ane deschide unei intercomunicari cu noi ingine sau cu alti, Yom per- cepe legatura sensibila dintre gindirea noastra si puterea pe care o pur- maini, gata sf iasa la iveala. Nu este lipsit de importanta, cum si ce gandim, atunci cand ne tratam pe noi sau pe altcineva. Gandu- tam ascun: rile noasice sunt informatii energetice, care se transmit imaterial si con- cret in acclasi timp. $i in medicin4, fizica cuantica arunca o punte citre co alti fal a lucruriloc. Si parisim izolarea, care nu cunoaste nici responsabilitatea fayi de propria persoand, nici cea fata de aluii, Sa devenim constienti de fapuul ca omul este un sistem cibernetic de comunicare, cuplat la uriaga retea a vietii univer: sale, si ca in acest sistem nu existi functii izolate, nici un proces, de nici un tip, care sii nu se reflecte in intreg si si nu se deschida spre el. Daca, prin punctele de pornire si experientele ci spiritualc, reflexologia este 0 filozofie a naturii, fundamentarea ei medicala face din ea o stiinga a naturii Putem face din mainile noastre soli purtitori ai unor mesaje, pe care le im mai departe, primind alte mesaje in schimb, prin contactul direct al mi inifor noastre cu omul din preajmé sau cu noi insine. De asemenea, putem lucra strict functional, eliminand campurile perturbatoare, formate undeva, fa nivelul pielii. In cazul ideal, reusim si facem ambele Incruri deodata. Este ceea ce iti dorese. AL ctu, ROrr STOLMERCE ESTE REFLEXOLOGIA SI CUM POATE FI EA ABORDATA? nul dintre cei mai mari medici refiexologi contemporani, prof dr W. KOMTRALSCH, a spus odata: ,Orice proces fizie si, in primul rand, orice boalit interna se manifesta printro modificare a tensiunilor la suprafata corpului* Astazi stim ci nu numai procesele fizice pot avea drept rezultat o tensionare a pielii, muschilor si tendoanelor si, in consecint’, aparitia unor ciimpuri perturbatoare cutanate, ci si acele exigente si modele de comportament care, impuse find individului, ii depisesc capacititile, pot declanga asemenca reactii, Zonele reflexogene ar putea fi comparate cu instalatia electrica a unei case: dack intrun punct al retelei electrice sa produs un scurtcircuit, Tumina se stinge in toati casa In zilele noustre, suprasoticitarea a atins proportii inimaginabile. in profesie, in familie, in societate, pe terenul de sport, Ia volan, s.a.m.d. suntem expusi unui stres excesiv sau ne suprasolicitaim noi insine, pan’ Ia limita posibilitagilor noastre si adesea dincolo de ele, prints-o gindire orientata permanent spre exigenta si performanta. Totodata, pierdem din vedere si compensai aceste faze de megastres cu perioade de rela- xare. In multe cazuri, de aici rezultd refugiul in droguri, medicamente, alcool $i nicotina, Ele sunt insi niste instrumente inadecvate pentru res. tabilicea echilibrutui si rezolvarea problemelor noastre. Nici cincmato- graful, televiziunea, casetele video sau revistele nu ofera, decat in cazuri extrem de rare, o destindere cu rol compensator, ci deseori accen- tucaza stresul in mod subtil,Gandirea negativa, agresivitatea, invidia se exprima in planul procesclor fizice prin indispozitii si boali. Noi fie nu cunoastem, fic ignoram deli berat intrepatrunderea dintre stirile de spirit si procesele fizice, bio-mo- leculare, in majoritatea cazurilor, luaim cunostinti de ca abia in prezen- ta durerii sia bolii, Pentru multi dintre noi, psihosomatica, studiul le: turilor dintre psihic si trup, continu’ si rimana un cuvant st nu iam pitruns continutul si sensul n, caruia Si totusi, reflexologia ne-ar oferi sansa de a deveni mai ugor transparenti, deoarece toate dizarmoniile psihice si fizice se tradeaz’ prin aspecte neobisnuite ale pielii: > tensiuni, um uri sau protuberante la nivelul pielii, > tigidizari ale muschilor, profilati dureros sub piele, > contractii ale tendoanelor, care fac ca miscarile sa fie insotite de dureri, dureri musculare, noduli subcutanagi, de tipul boabelor de mazire sau fasole, iritatii si inrosiri ale pielii, inflamatii dureroase pe picle, senzatii patologice de rece sau cald in anumite zone ale pili dureti difuze in anumite puncte ale piclii, eens tensiuni/rezistente electrice diferite pe suprafata pieli , Ce pot fi puse in evident prin masuritosi, © modificari sesizabile ale pulsului, > portiuni de picle rigide sau cu descuamari, © schimbari de culoare ale pielii, pete galbene sau de alte culori, 2 modificiri ale dermei, diferente de mobilitate ale piclii ‘Tot ce am avea de facut ar fi doar si acordim la timp atentie unor asemenea simptome, st le observim, si le simtim, iar, in calitate de terapeuti, sf le includem in tratament, Astfel, multe disfunctii ar putea fi depistate si inlaturate, inci tn perioada premergitoare declararit unel boli. 10Un om de afaceri foarte stresat simte dureri ascutite in piept, iar cind respira, are 0 senzatie de apasare, Se adreseazi unui medic, care ii reco- mandi 0 electrocardiograii si o analizi de laborator, pentru a exclude, atit cit o permit mijloacele medicale, varianta unci imbolniviri a inimii Intr-adevar, mu se constati deficiente organice. Acum pacicatul ar putea fi trimis acasa, cu o medicatie adecvara, de exempiu un beta-blocant sau aun sedativ. Terapeutul, care practic’ medicina holistick, va cerceta mai inti coloana vertebrala pe segmentcle ce corespund inimii, descoperind probabil rigidizari sau portiuni dureroase. Prin diferite proceduri, el va elimina acest blocaj si nu rare sunt cazurile, cand pacientul ii anunta un rezultat instantancu.. Cu ochii mariti de uimire, cici impunsaturile durcroasc, toata starea de riu, care provoca panica, au disparut fara urma, intro clipa Nu intotdeauna se obtine ins un efect spontan. Se prea poate ca tensiu nile de acest fel sa trebuiasca tratate in mai multe sedinge, in special atunci cind ele dureaza de un timp mai indclungat. Insa, odata cu inki- turarca lor, inccteaz’ si suferintele. Tar, in cazul cAind realmente sa cons- (atat un proces organic, suprimarea cAmpurilor perturbatoare reflexo- gene este cu atat mai important, CAta vreme exista nulburati reflexogene, orice alta terapie va Himine fiird efect, indiferent dacd este vorba de un tratament medi- cameatos, de acupuncturi, acupresurii, raze, electrofizioverapie, bai sau impachetari Dar, din punct de vedere holistic, ar fi gresit sa ne mulpamim cu acest remultat. Ce probleme il preocupan pe pacient? De ce a trebuit inima sa se manifeste in acest mod ? . uuMai intai, terapeutyl va aves o convorbire cu pacientul, incercand si clarifice imprejuririle care au dus la aparitia simptomelor, Daca nu izbuteste, mai are gi posibilitatea ca, prin anumite proceduri, aplicate gonelor reflexogene, si ajute pacientul, punandu in situayia si constientizeze o intamplare, poate refulata in subconstient, saui eventual si se detaseze de ea, chiar Firi a o exprima in cuvinte. Prin metodele reflexologici, el are sans de a1 sustine si psihic pe pacient, astfel incat perturbarile sit nu recidiveze. ‘Terapeutul poate ajuta la: 4 disparitia agresivitatii si a stirilor anxioase, ‘ prevenitea si combaterea geloziei, ¢ inlatusarea dezechilibretor hormonale, care au dus la instalarea unor depresii nemanifestate in cazul depresiilor nemanifestate, aspiratiile majore ale individu- lui, nerealizate sau insuficient satisfticute duc la tensiuni si dureri lipsite de o justificare organic’, Bolnaval se plange de esecul sau prin dureri si, in cele din urma, prin boala intre organele interne si suprafita corpului exist legaturi reflexogene: + in indispozitii stomacale sau afectiuni grave ale stomacului, abdomenul se intarcste ca piatra, eventual devine fierbinte si se Inrogeste, 4 imanghina pectorala, durerile radiazi in bravul sting, 4 durerile de ficat, colicile vericulei biliare si imbolnavirea acestor organe produc o jend intre omoplati, etc. ‘Toate maladiile igi pun amprenta asupra punctelor sau zonclor reflexo- gene care le corespund, dupsi cum se poate vedea in aceasta carte. in nu: meroase cazuri, avem astizi posibilitatea de a masura si dovedi aceasta Fira nici un dubiv.insi mu intotdeauna este vorba de fenomene explicabile prin cauze neuro-psihice. Totusi, datorita cercetirilor recente din domeniul psiho- neuro-cndocrino-imunologici, subtextcle polilor devin tot mai tansparente in acele cazuri, in care nu dispunem inci de o explicatie stiintificd, & perienta ~ acumulata adesea dea lungul unor decenii - va trebui si tind locul dovezilor, pana cand yom descoperi si aici motivele imbolnivirii Faptul cai deocamdata nu le cunoastem n-ar trebui sil ne determine a re- nunta Ja perspectiva de a ajuta pe cineva s8 se insinatoseasca. Medicina, chiar si cea clasica, se intemeiazA in mare parte pe cunostintele dobandite pe calea experientei, care inst mu sunt mai putin pretioase pentru omul aflat in suferiny Asa cum organele interne se exprimi la suprafata pielii, desigur ci gi fenomenele produsc la nivelul pielii se reflecta in organe. Nu avem dea face cu 9 circulatie in sens unic. Tensiunile musculare, rinirile pielii s.um.d. exercivi intotdeauna, la randul lor, o influenta negativa asupra sistemelor de organe cu care comuni Descoperirile reflexologiei trebuie sa ne determine si ou ne limitam la o inventuriere a simptomelor, ci sa ne ineepem investigarea, cxaminand pacientul prin intermediul diferitelor zone reflexogene. privim, si vedem, mirosim, si palpiim, dar inainte de toate si, tratam omul in cel mai autentic sens al cuvantului, ceea ce inseam- atinge cu mainile. nia Fiindca mainile noastre sunt cele mai bune instrumente de diagnostic $i (ratament, pe care ni le putem inchipui. Sa ne gindim ta faptul ca orice om si chiar animal igi freaca sau igi maseaza locurile dureroase, pentru a si ugura durerea, Acest comportament instinctiv poate fi folosit in reflexologie, de asta data deliberat, in scopuri de vindecare. 1B1, Terapeutul calificat are posibilitatea ca, verificand zonele refle- xogene, si formuleze un diagnostic cauzal sau sa cecomande alte investigatii, precis orientate. Reflexologia realizeaz ecografii sau radiografii cu ajutorul palmelor si al degetelor. Astfel se scurteazi drumul pana la focarul evolutiei patologice. Sa ne giindim la amig- dalita cronica, Ia inflamatiile apicale nedepistate de stomatolog, la sinuzita cronica, nemanifestati prin secretii nazale, etc. Reflexolo- gia inscamna cheltuieli mai mici, un ajutor mai rapid si fundamen- tat pe cauzelc bolii, iar nu pe simptome, eventual renuntarea fa un tratament medicamentos de durata. In concluzie: mai putine solicitari pentru pacient. 2. Terapeutul calificat poate ajuta boinavul, fie numai intervenind In nivelul pielii, fie folosind aceasta ca un adaos Ia alte proceduri. EL dispune de o intreaga paleti de posibiliviti, explicate pe larg in carte, in cadrul capitolelor dedicate diverselor zone refle- xogene. Astfel, el este in misuri si actioneze direct asupra proce- sului patologic, eventual si impiedice transformarea Ini intro ma- ladie cronica si, totodati, si elimine cimpurile perturbatoare, ce ar bloca efectcle unui tratament general. Terapeutul are sansa ea, prin mainile sale, si intre intrun consens intim cu pacientul. Prin atingerea benefice’ a mainilor lui, cl crceazi o relatie intemeiata pe incredere si in acest fel stabileste premizele optime in favoarca posibilititilor sale de a Yeni in ajutorul pacientului. aceast Pe calea transferului de energie, terapeutul poate transmite cu mai- nile mesaje, ce se comunici organismului la nivel biomolecular (medicina cuantica). Deoarece corpul uman este un transmititor electro-fizic, el poate fi armonizat printr-un schimb de potentiale electromagnetice Este indicat ca diagnosticele bazate pe reflexologie si fie puse in- totdeauna exclusiv de catre un terapeut cu pregatire de specialita- te. Numai el va sti si evalueze corect aspectele nefiresti ale pielit 14in momentul cand partenerul nosiru sau noi insine descoperim fie vizual, fie prin palpare, modificari sau tensiuni pe anumite por- tiuni ale piclii, cea ce avem de ficut, in [oc sa intram imediat in panici, este si ne consultim terapeutul Sa ne imaginam, ci venim de la o plimbare cu bicicleta, ca ni sa facut foame si sete. La intoarcere am intrat intr-un restaurant grecese, unde am fost serviti cu mancarea si bautura traditional. Ajunsi acasi, simtim tensiuni puternice in zona stomacului. Ar fi total gresit s4 ne punem singuri un diagnostic precipitat, sii tragem concluzia c& stomacul nostru sa imbolndvit si si incepem masajul Desigue, ar fi posibil ca, de pild’, felurile de mancare cu care nu suntem obisnuiti sau faptul ci le-am ingurgitat in mare graba sa fi declangat 0 criza de gastriti, Aceasta nu 0 poate constata decat terapeutul De asemenea, nar fi exclus ca rigidizarea muschilor si se datoreze efortului special, impus de mersul pe bicicleta. Dincolo de aceasta, specialistul ar trebui sa verifice daci sub tensiunile respective nu se ascunde cumva o afectiune latent, inci nemanifestata, a stomacului. In medicina alternativa se vorbeste despre o stare bioti Intelegem prin aceasta predispozitia pentru o boald, care nua imbracat inca forme patologice. In asemenea cazuri, terapeutul are sansa de a interveni fa timp, Canoasterea accstor realititi Constituia motivul pentru care, in vechea China, medicul era pkitit mumai atata timp, cat pacientul isi pastra sanatatea, Daca se imbolnavea, insemna ca terapeutul trecuse cu vedcrea importante semne prevestitoare si nu-si primea bani Profilaxia competenta este cel mai bun tratament, Asadar, nu este recomandabil si ne punem singuri un diagnostic, asumam © boala si sa stergem de pe piele simptome care au o anumita semnificatic pentcu terapeut, Si recurgem Ia reflexologie, doar cand demersul nostru este justificat. Atunci ins’, in aproape toate cazurile, inesu cesul ~ obtinut fie de sine stitiitor, fie in combinatie cu alte terapii - va avea darul si convingi pe oricine. 3. Tinnd seama de considerentele amintite mai sus, reflexologia poate fi folosita si in tratamentul proprici persoane sau al unui partener Cu ajutorul mainilor, stabilim un contact intim, de afectuoasi prictenie, cu noi sau cu partenerul. Poate pentru prima oard in viati, lum cunostinté de noi insine, privind acest fapt important cu toati seriozitatea. Ne putem atinge si intelege. A te cufunda intr- © liniste si impicare profund’ si ati mangtia pielea cu dragoste ~ acesta nu este nicidecum un gest de autosatisfacere perversa, cio marturisire de devotament, adresata siesi. sTubeste-ti aproapele ca pe tine insuti’. Daca ne-am cuprins si recunoscut cu mainile, cu acelcasi maini ne putem adresa partenerului, diruindwi afectiune. Ar tebui si regdsim curajul de a impartisi ccluilalt suferintele noastre si s& nu stiruim in convingerca ca avem obligatia de a fi mereu puternici si in forma, Daca ii vom icsi in intimpinare cu incredere, atunci si partenerul ne va putea fi de ajutor cu mainile Jui, actionand asupra zonelor noastre reflexogenc. Reflexologia coistruieste o punte intre un om si altul. Cand celilalt ne traeazi, descoperim sentimentul solidaritatii umane, intelegem ci cineva se ocupa de noi cu tandrete si ne da ajutor. De ce sa nu tratam cu tandrete zonele reflexogene ale colegei noastre, ale colegilor de birou, care au stat incordati si au dureri de cap si de spate, sau dureri de umeri? Ar trebui sa fi inteles deja ci, oferind celuilalt atentia noastra plina de iubire, profitam in acclasi timp si noi de acest gest de solidaritate. Ar trebui sa fi intcles deja ci nu putem supravictui singuri, intr-un univers egocentric, De ce si nu ne tratim seara copilul, cind nu reugeste si adoarmi?... 16Mereu dai $i primesti, mereu gasesti in tratament o relatie reciproca de calda solidaritate si daruire catre celalalt. 4, Terapia zonelor reflexogene este intovdeauna o maniera pkicuta de tratament, chiar dact in primele momente ea poate fi dureroasa, din pricina muschilor incordati. Cand cineva se intoarce de Ia uctu sleit de oboseali, mu mai are chef de nimic, doarme prost, iar dimineata se trezeste extenuat, ar fi un cadou frumos ca partenerul sii facd un tratament al zonelor reflexogenc. Vanzitoarca, care vine seara acasd cu picioarele obosite si umflate, isi ingiduie pkicerea unui tratiment reflexogen sau rongi pe partenerul ei si id fac: ‘Tantra, care se teme de zilele menstruatiei, fiindea ii aduc intotdea- una dureri si crampe violente, igi trateazi din timp zonele reflexo- gene corespunziitoare, $i mama sau sopul o pot ajuta, Femeia de 0 anumita varsta, aflata Ia menopauza si suferind de un deficit hormonal, poate incerca si-si combata neplicerile somatice prin stimularea organclor producatoare de hormoni, in Joc de a apela imediat la plasturele cu hormoni sau la tablete. Cine este mereu amenintat de migrene, igi va explora corpul cu miinile, apoi, dupa ce a descoperit motivul suferintei sale, it va trata prin intermediul zonelor reflexogene. In mumeroase cazuri, ctiza nu se mai produce sau cel putin va fi atenuata, se va consuma fara greyuri si varsaruri, sensibilitate la lamina, etc, De ce are cineva picioarele reci gi i sc incalzesc cu greutate, chiar $i sub plapuma ? Sa stabilim un diagnostic cu ajutorul zonelor refle- xogene si si tratim punctele sau portiunile de corp respective. a7ina doua parte a acestei carti, sunt reunite cateva exemple de tratament Interesant este faptul cd, aproape in toate cazurile, se va trata nu locul dureros, ci zonele lui reflexogene. O recomandare importanti pentru tratamentul personal: Gnd durerile si indispozitiile fizice sau cronicizat si revin cu insistenta, trebuie s ne adresam mai inti unui terapeut calificat, El va hotari daca si unde anume avem permisiunea de a ne ajuta singuri cu un tratament al zonelor reflexogene. De mare inscmnatate este tratamentul profilactic, aplicat prin zoncle reflexogene. Si facem la timp ceva in folosul nostru - aceasta este cea mai buna terapie. $i si nu ne justificim cu scuza cA nu avem timp, altfel, intt-o buna zi, boala ne va consteainge si gisim timpul necesar pentru 2 de ne ingriji, Ar fi bine dacd am invita si ne asumim cispunderea corpul si sufletul nostru, Acesta este un lucru de extrema importanta, avind in vedere interesul general al socievitii si situatia noastra individual, inu-o lume in care prejurile explodeazi, iar somajul creste. Nu € minunat si plecim in concediu, fard a trebui sii twim cu noi, din spirit de prevedere, o sumedenie de medicamente? Stim ce efect bineficator au mainile noastre si ale partenerului, Cu ele putem ocoli aproape toate pericolele, daca respecttim regulile jocului. Ne putem stimula sistemul imunitar, astfel incat sa prevenim infec tiile, ne putem trata picioarele obosite si umflate, putem controla o durere de dinti, pana Ja urmatoarea vizita 1a dentist, etc. - totul numai cu mainile. 18Putem actiona oricand si neconditionat asupra zonelor reflexogene? In principiu, gravidele pot fi tratate numai de citre terapeut. Bolnavii febrili si persoanele cu rezistenta fizica scazuta nu se vor trata Totusi, in colaborare cu terapeutul, se pot lua unele masuri, cum ar fi stimularea prin zonele reflexogene a sistemului imunitar si climinarea toxinelor existente in corp. La fel se procedeaza in cazul articul acute de naturd reumatismali, apirute pe anumite portiuni ale pielii si muschilor. Fri a interveni direct ta locul inflamat, pot fi tratate in schimb zonele reflexogene. Liilor tumefiate sau al inflamatiilor De exemplu, avem o tumefactic acuta si dureroasa a articulatici umarului, Fie terapeutul, fie noi personal putem trata fara nici o re- tinere zona corespunzatoare de Ia ureche, de la cap, dinti sau picior. Yom obtine macar disparitia duterii si vom sprijini vindecarea, Profanii nu au permisiunea de a trata negi, dureri produse de zona Zoster, pete de origine hepatica si varice. $i in aceste cazuri, ne vom adresa terapeutului, care poate aplica un tratament indirect, prin zonele reflexogene. Absolut excluse de la orice terapie a zonelor reflexogene sunt tumorile si metastazele, scleroza multipli, maladia Parkinson sau paraliziile de provenicnti necunoscuti. Totusi, chiar si in aceste cazuri, putem beneficia de colaborarea unui terapeut, care are posibilitatea de a influenta pozitiv o serie de fenomene secundare supi “pot fi suprimate durcrile, ‘poate fil activat procesul de eliminare a toxinelor, in multe cazuri, poate fi restabilit controlul asupra intestinului sau a colecistului, watoare:se poate recistiga o anumiti normalitate a miscarilor, % pot fi diminuate starile anxioase si nervozitatea, se poate obtine o stare generald de calm si relaxare. In concluzic, vom retine urmatoarcle: in cazul bolilor cronice, suficient investigate si in final clarificave prin mijloace medicale, un tratament al zonelor reflexogene, cu rol auxiliar pozitiv si curativ, poate fi administrat si de c&tre profani. In fazele acute gi in bolile grave, se va apela mai intdi fa terapeut, inr el decide ce se poate intreprinde in continuare va Un vast domenin, in care reflexologia isi giseste aplicarc, este detecta- tea cimpurilor perturbatoare, ce pot duce la boli cronice sau la aparitia unor dureri. © atentic special trebuie acordati danturii, ce ascunde adesea focarele unor asemenca cvolutii, Dupa cum se poate observa, pri- vind planscle respective, fiecare dinte se afli in legiturd cu un organ. Daca in intcriorul dintelui sau in maxilar exist inflamatii, o predispo: tie pentru reactii alergice sau cimpuri perturbatoare, produse de le- ziuni cicatrizante, acestea conduc intotdeauna Ia disfunctii ale organe. lor corespunzitoare. In multe cazuri, as spune in cele mai multe, o radio grafic nu ne da réspunsul dorit, Daca terapeutul care investigheaz’ pa- cientul nu dispune de aparatura adecvat’i pentru masurarea unor aseme- nea perturbari (de exemplu, dr. Voll recomanda EAY), el are totusi posi- bilitatea de a trage concluzii pretioase pentru stabilirea diagnosticulvi din totalitatea reactiilor observate in diverse zone reflexogene. Cat de indelungat si intens trebuie sa fie tratamentul, ce se poate intimpla? © zona situati pe torace nu trebuie tratati niciodata mai mult de zece minute si se va lucra asupra ei printr-o apasare blanda. Intensitatea apasarii va depinde de durerile resimtite de pacient. O interventie prea cnergica poate agrava procesul patologic 20Pentru picivare sunt suficiente, in mod normal, cAte zece mimute de fiecare picior. Reguli general valabile nu exist, Intotdeauna tratamentul trebuie sa fie ponderat, Nu Las sfiitui niciodara pe terapeut si incerce cu orice pret si- si demonstreze capacitatile. in majoritatea situatiilor, mai putin inseamna mai mult Indata ce sc obscrva ca piclea s-a umezit, ci au apirut palpitatii, anxie- tate sau o stare de indispozitie generala, tratamentul trebuie intrerupt. Imediat dupa incheierca lui, locurile tratate se pot fricliona cu unguente sau uleiuri potrivite in acest scop. De fiecare data, uleiul sau unguentul va fi mai inti incdlzit in mana terapeutului, pentru a evita orice reactit nepkicute. Ca auxiliare ale terapiei pot fi folosite ulterior si impacheti- rile cu aport de caldura. Adesea, specialistul va folosi dupa tratament uleiuri eterice sau remedii homeopatice cu destinatie precisti si actiune transdermica, La sfarsitul fiecarci sedinte de terapic, vom rimane intot deauna un timp culcati si inveliti, la cildura. Si nu plonjim imediat in stresul cotidian. Si ne gandim mereu Ia faptul ca, in felul su, corpul nostra doreste sii ne povesteasca ceva si e bine stl ascultam ‘At tratamen- tul Cindiferent daca va fila picidare sau pe suprafata corpului) si ne fie administrat de o persoand apropiata sau de terapeut. Se va crea o atmos- fera de incredere, din care vom iesi fortificati. Daca nu ave cui ne adre- sa, este pref Ori de cate ori este posibil, ar trebui sii facem in asa fel, in abil si ne tratam singuri doar accle pirti ale corpului, care nie sunt usor accesibile. Sa ne abtinem de la exercitii acrobatice. Pentru ci existil posibilitatea si ne destindem inteun punct, dar s tam in alc ne contrac 2Diferite moduri de a trata punctele sau zonele F important si mu ne supunem niciodata unui tratament reflexogen, dact ne simfim stresagi sau ave impresia ci nu dispunem de timpul necesar. Si ne oferim momente de adevirata liniste, pentru a ne aseza mAinile pe trupul nostru sau al altuia, Si ne zambim Luntric, cu un gest de tandra daruire, iar acest zambet interior se va transmite miinilor noastre, 1. Vom aplica apasari repetate cu varfurile degetelor sau, strangind pumpul, yom apisa cu incheiewura dintre falangele degetelui mijlociu. Punctele sau zonele se pot trata si cu o mica baghera de lemn, conceputi special pentru reflexologie. Ne putem limita la apasari sau putem roti epiderma in punetul care ne intereseaza. Rotirea in sensu! acelor ceasornicului stimuleaza, cca in sens contrar linisteste La autotratament ne vom concentra toatd atentia asupra trupului nostru, pentre a observa ce anume ii face bine. Terapeutul va sti de Ja bun inceput ce i cum trebuic sa intreprind’. Descori, cand avem dureri mari, este de ajuns ca mai intai sa ne asezim doar mana sau mdinile pe locurile afectate si abia dupa un timp si incepem lucrul asupra lor. 2. Portiunile afectate se pot frimanta, printro migcare de apropiere a degetelui mare de celelalte patru. Este 0 manevri executat in mod curent de maseuri Aceasti metoda de tratament se recomanda cu precidere penteu tensiunile de Ia suprafata pielii, Totodat’, in functic de constitutia pielii, zona poate fi masata cu unguent sau ulci, inainte sau dupa tratament, 23. Locului tratat i se poate imprima o migcare de vibratic, cu varfu- tile degetelor sau cu toata mana. Atingand punctul sau zona cu o presiune moderati, facem epiderma si vibreze in toate directiile. 4, Punctele sau zonele pot fi netezite cu varfurile degetelor sau cu toati mina, ca si cum am dori si stergem, sii dim Ia 0 parte si sa aruncim ceva. Aceasta lerapic se recomanda in special la contra Vile din imediata apropiere a coloanei vertebrale. Vom mangaia foarte bland cu varfurile degetelor, plimbanduie in sus si in jos, de © parte si de alta in hungul coloanei vertebrale. Trebuic si termi nam intotdeauna cu o miscare indreptata in jos, pentru a evita durerile de cap. 5. Pot fi folosite aparate electrice adecvate, achizitionate din co- mert. Este vorba de dispozitive care au fost omologate de Oficiul de control tehnic (TUV) si /sau care siau dovedit eficienta in prac tica medicaki. $4 cerem sfatul specialistilor. Acelasi Inctu si in ce priveste unguentele $i uleinrile pentru masaj, pentrn care ar fi bine, de asemenea, si cerem o consultatie de specialitate. Un tratament deosebit de blind, de plicut si totusi cficace al zone- lor reflexogene poate fi aplicat cu noul (de fapt, vechiul) procedeu Roll Tit, prezentat in ultima parte a acestei carti. Este lipsit de riscnti si sia demonstrat cu prisosinta valabilitatea in practic 6. Punctele sau zonele pot fi tratate cu lumina si culori. Aceasta mo- dalitate de tra calificat, ament Wrebuie insi rezervati exclusiv terapeutului 7. Tratamentul trebuie facut intotdeauna in liniste. Pe toata durata ui, chiar dacd e vorba de numai cinei minute, si ne cufundim in el si si ne abandonam integral. $4 ne retragem intro incapere, ne asigura atmosters ure accesara, Indiferent daca stim in povitie sezand sau culcati, corpul trebuie sa pastreze o atitudine destinsiNu ne vom trata niciodata cu mainile reci si nici cu unghii lungi, din pricina posihilelor raniri; de asemenea, vom scoate bijuteriile. Yomi evita orice imixtiuni din exterior; daca avem posibilitatea, vom face si se auda in surdina o muzica relaxanta. Nu ne vom indrepta privirea spre o lumina stridenta, eventual vom micsora lumina, Daci ne tatim culcati, suprafata pe care ne-am intins trebuie si fie rigida sisi nu cedeze sub greutatea corpului nostru, Vom dezveli locurile sau zonele ce urmeazi a fi tratate si vom, dezbrtica sau descheia toate hainele strinse pe corp. 8, Sa avem intotdeauna Ia indemana cAteva prosoape, cu care s: putem acoperi portiunile pe care nu fe tratam. Altfel, riscdim sa fim cuprinsi de o senzatic de frig, Daca, de pilda, tratim piciorul drept, trebuie si incdlzim piciorul sting, invelindul. Daca ne tratim jumiitatea superioara a corpului, trebuie si ne acoperim jumatatea inferioara. 9, Si_nu tratim niciodata pe altcineva, in momentele cand noi insi- ne nu ne simfim bine. $4 nu itm ca, prin intermediul méainilor, are loc un permanent schimb de energii si mesaje. 10. Pe cat posibil, n-ar trebui si stim de vorba cu partenerul, in timp ce il tratam. Sa ne concentram cu totul asupra a ccea ce facem Adesea nc ¢ de ajutor sa hictam cu ochii inchisi, pentru a ne lisa pe deplin condusi de mainile noastre, ca si cum am vedea cu ele. Séi dam $i celuilalt posibilitatea de a se destinde total, Cand tratim, sii nu ne [asim gindurile si eaticcasca, Si participam la terapie cu toaté flinja moastra. DacA vom pitrunde in zoncle reflexogene gi cu spiritul, vom afla foarte repede cum si ce trebuie sa facem sila ce si renunyim, daca trebuie sa apisim cu putere sau cu blandete, daca producem celuilalt o senzatie agreabila sau una de durere. 11. S4 nu uitim cA si noi, cei ce aplicim tratamentul, trebuic sa stim comod, indiferent de pozitie: in picioare, in genunchi sau 24sezand. Si nc tinem spatele mereu drept, astfel ca energiile noastre si circule nestingherite si sii putem respira liber. Niciodata sa mu tratdm pe cineva de mantuiala, participarea noastra si fie deplina In clipa cind am obosit, sa intrerupem. De asemenea, sa nu teatim © persoana, atta yreme cat intre noi nu exist o rclatic armonioasa. Pe de alta parte insa, daca realmente avem dorinta si disponibilit«- tea necesara, exist posibilitatea ca prin tratament si restabilim ar monia. Fiecare sedinti de tratament ne prilejuieste 0 now’ expe- ricnta, 0 noua cunoastere de sine, o now cunoastere a celuilalt 12. Se pune mereu intrebarea, ce zona reflexogend trebuie tratata. E indicat sa ne facem o imagine de ansamblu, examinand piciorul, deoarece in mod normal aceasta este calea cea mai simpli, Putem {ua piciorul in mana, orientindu-ne relativ usor. Apoi ne vom decide si tratim mai multe zone reflexogene sau una singura Reflexologia este 0 terapie de tip holistic, care nu se ghideazd dupa simptome. De accea, si nu ne mirim niciodaui, viizdnd ci terapeutul trateazi cu totul alte zone decat cele care credeam noi ca ar trebui si-] intereseze. Sa retinem, ci reflexologia este gi rlimAne o terapie prin contact si ca, in timpul tratamentului, doi oameni se contopesc, formand o unitate. Si nu uitam ci orice tratament asupra unei zone reflexogenc, de pe picior sau din orice parte a corpului, este un tratament global, care include, pe lang’ trup, si psihicul. Iara de ce un tratament reflexogen, efectuat cu afectiune, da nastere intotdeauna unui sentiment de incredere, unei stiri de bine. Encrgiile, tinute in blocaj de atitudini tensionate, sunt lasate sa circule liber. Reflexologia este o disciplina medical, care trebuie luata in serios. Nu inseamna ca am devenit specialisti, duck am citit aceasta carte. Ea ne va ajuta si cunoastem posibilititile acestei terapii, dupa care abia vom invita s- abordam, cu prudent gi dragoste. 25in nici un caz nu trebuie si va inchipuiti ci studierea acestei cArti nat din voi niste specialisti, care acum ar i in misura si puna in practica cele citite, tratind in mod calificat alte persoane. Din pacate, astazi se intampla adesca ca, dupa audierea unor cursuri sumare, de regula in- complete, unii si se lanseze in practicarea masajului pe zonele reflexo- gene ale piciorului, firvia putea evalua riscurile la care isi expun pacien- Uii, Ce va face un asemenea vindecitor, cand va declanga 0 coliea biliara sau renaki, deplasind niste calculi din veziculd, ori un cheag de sange, aruii meni nu ia binuit existenta? ni Medicina complementara, din care face parte si reflexologia, trebuic practicata intoemai ca orice altd disciplind medical. ‘Daca veti porni pe acest drum, vi dorese mult succes si rabdare. Planga 1: Zone reflexogenc - Conexiuni psihosomatice 26ZONE REFLEXOGENE - FATA sa cum se vede in desen si cum o atest cercetarile mai recente din domeniul acupuncturii, in cuprinsul fetei poate fi proiectat omul intreg. Pornind de la aceasta premiza, putem actiona asupra organismului prin intermediul unor puncte si zone ale fetei, folosind diverse metode ale reflexologiei Terapeutul Acupunctura, cu si fara stimulare electricd, neuroterapie, + cromoterapic, + homeosiniatrie, + masaj in punctele nervilor. in cazul unor dureri in regiunea fetei, terapeutul poate interveni prin alte zone reflexogene, de exemplu urechea, Localizarea precisii a punctelor sc poate face cu un potentiometru electric sau cu dispozitival RAC, cecomandat de dr. Nogier. Profanul Masaj circular, prudent, cu varfurile degetelor sau cu bagheta de Iema, cu sau fra ulei, respectiv unguent (ochii vor fi tot timpul acoperiti), * pentru dureri faciale ~ tratament auxiliar prin zonele reflexo- gene ale picioarclor, bai cu abur cald de musetel sau comprese. 27ZONE REFLEXOGENE — COLOANA VERTEBRALA onele reflexogenc ale coloanci vertcbrale au o importanti deosebi- 1a, datorita prezentei aici a unui intreg ansamblu de formatiuni ner voase, Nervii ramificati din coloana fac ca spatele st cunoasca o imps tire aproape geometric’, pe segmente. Ca nici un alt organ din corpul nostru, coloana vertebralii exprima forma de existenta a omului in lume. Prof, dr. Karlfried Guar v. DURCKHEIM obisnuia sa spuna mereu pacienti- lor, care se plingeau de dureri de spate: ,Coloana vertebraki este mai mult decat o schela, care sustine static corpul uman. Ea reprezinta felul cum omul exist in fume.” Perturbarile de diferite tipuri, aparute de o parte si de alta a coloanei vertebrale, se reflecti cu deosebiti claritate in sistemele de organe, aflate in legatura cu segmentele respective. De cxemplu, dacd nervii sunt presati de o vertebri deplasata, sau daca microstructura zonelor de emergenti a ramificatiilor nervoase este afectatd, aceasta produce nu numai dureti in regiunea coloanei, ci totodati si in sistemele de organe ce corespund segmentelor date. Plangele redau sistematic concxiunile dintre coloana vertebrald si organe. Tulburarile organice, durcrile sau indispozitiile, care isi au punctul de plecare intrun proces petrecut in regiunea coloanei, sunt intotdeauna de competenta terapeutului calificat. Pacientul nu poate si mu trebuie sa 29intervina singur, decat in cazul unor tensiuni temporare, a ciror cauzi este cunoscuta, dar, chiar si atunci, cu maxima precautie si dupa ce a cerut sfatul terapeutului. Terapeutul El va recurge in primul rand la neuroterapie. Paringii neuroterapiei sunt medicii Ferdinand si Walter Hunexe. Ei au descoperit in anul 1925 efectul procainei. Deoarece astizi din ce in ce mai multi pacienti manifesta o sensibilitate alergicd la procaind, se folosese alte substante, similare cu procaina, avand acelasi efect. De asemenea, sa dovedit eficace si administrarea acestor substange in combinatic cu un remediu homeopatic. Fratii Huneke au descopetit c4 procaina si substantele inrudite cu ea pot fi injectate in scopuri terapeutice nu numai direct in vasele sanguine, ci siacolo unde are loc procesul dureros, de exemplu in punctele de iesire a ramificatiilor nervoase din coloana, in articulatii sau in diverse segmente ale spatelui Cicatricile, rimase dupa operatii si accidente, pot deveni cimpuri per- turbatoare. Infectiile cronice ale amigdalelor, dintii bolnavi, tumefactii- e articnlatiilor sau mugchilor pot constitui motivul aparitiei unor dureri in cu total alte parti ale corpului Gisim in mod frecvent campuri perturbatoare cronice im: © sinusurile maxilare, © colecist, cicatricile formate in urma unor operatii ale colecistului, ©) stomac, sechele ale unor boli vechi de stomac, © tensiuni nervoase in plexul solar, > ficat, 2 prostata,> apendice, canalele seminale, vu verica semina testicule, epididim, ete. oe De aceea, atunci cind pacientii acuzi dureri sau prezinta inflamatii dureroase, mai ales in regiunca coloanei vertebrale sau a segmentelor ci, principiile neuroterapici recomanda pentru inceput injectarea tuturor cicatricilor. Terapeutul cu pregitire de specialitate poate examina in Prealabil cu dispozitivul pentru auriculopunctura RAC ficcare cicatrice in parte, stabilind in ce masurd ea este sau nu un cdmp perturbator. Nu are nici o importanta, cat de veche sau de proaspata este cicatricea, Abia dupa aceea se va incerca influentarea procesului patologic in sine, prin intermediul segmentelor coloanei vertebrate. in terapia campurilor perturbatoare, intalnim uneori asa-numita »feacti¢ la secunda”, Aceasta inseamna ca, la tratamentul cu procaina sau cu alta substanta injectabila similar’, durerea, pana atunci persistent’, dispare chiar in timpul sau imediat dupa injectarea medicamentului Nu este obligatoriu ca durcrile din coloana vertebrala sisi aibi cauza tot acolo. Nici de asta data nu avem dea face cu o circulatie in sens unic. Durerea sau perturbarea se poate reflecta din coloana inte-un anumit organ sau invers, din organ sau segment in coloana Tata un exemplu, in nenuma ate rinduri, au venit la cabinet paciente dupa cezariene au interventii chirurgicale asupra aparatului genital, efectuate cu deschiderea abdomenului, pliaginduse de dureri cronice de spate, devenite insuportabile. Toate tratamentele clasice, aplicate coloanci vertebrale, ramasesera {ard rezultat. La examinarea cicatri- cii, sa detectat cimpul perturbator si sa recurs la neuroterapie Dupd injectie, pacientcle sgu putut ridica fara dureri‘Terapia segmentelor coloanei vertebrale se foloseste cu pre urmiitoarele afectiuni: © nevralgii sciatice, afectiuni ale organclor genitale, att Ia femet eat si la barbati, dureri menstruale, lumbago, > dureri in articulatii, > astm, cefalee cronici, mergind pani {a migrene, disfunctii ale ficatutui gi colecistului, aos *) tensiuni in regiunea plexului solar, © simptome gastrice de natura nervoasi, toate sulcrintele reumatice, © in general, pentru inlaturarea sau ameliorarea durerilor de provenicnt’ diversi. Sa luim ca exemplu afectiunile cardiace. in tratamentul segmentelor aferente inimii, invecinate cu coloana verte: bralei, se va folosi ca terapie de baz, pe linga eliminarea cimpurilor per- turbatoare, si injectarea zonelor reflexogene corespunzatoare inimii, pe spate, de o parte si de alta a coloanci vertebrale, eventual si pe piept Accasta se recomanda in urmatoarele boli ale cordului © afectiuni cardiace valvulare, © leziuni ale muschiului cardiac, © afectiuni ale vaselor coronariene, "> nevroze cardiace. Jn majoritatea cazurilor, efectul va fi o dilatare a vasclor coronariene, ceea ce face ca inima si functioneze cu randament sporit, influenyind pozitiv si aparauul respirator. Absorbtia de oxigen va fi activaul, in avantajul intregului organism. Aproximativ 30% din totalul bolilor inimii isi au originea in campurile perturbatoare. 32Tratarea rigidizirilor si durerilor musculare prin injectarea procainei sau a unuia dintre inlocuitorii ci este deosebit de important’. Dupa opinia prof. Pisc1uNGen, durerile din muschi si tendoane reprezinet blocaje masive, fird a céror desfiintare nici o maladie nu poate fi tratata cu succes. Neuroterapia porneste de la premiza cunoscuta, cA toate procesele in- dispensabile victii ~ respiratia, digestia, mentinerea temperaturii corpu- lui, activitatea glandelor, circulatia singclui, ete. - sunt dirijate de catre sistemul nervos vegetativ. Daca in aceasti retea, lunga de cinci sute de mii de kilometri si numarand patruzeci de trilioane de celule, care leaga toate pi tile corpului intrun circuit unic, intervine 0 dereglare, pot apare perturbari in alte zone ale corpului, chiar daci ele sunt situate la mare distanja de punctul unde sa declansat procesul. Neuroterapia are rolul de a regla sistemul netvos vegetativ. Chiar cea mai neinsemnata leziune, aparuta in derm: sau in peretele unui vas sanguin, poate produce o reactie nespecifica in corpul nostru. Existenta unui camp perturbator solicit neintrerupt organismul, iar el trebuie sa compenseze in permanenta accasta iritare. Prof. PiscHINGER vede in ficcare celula a corpului o mini-bateric, cu 0 tcnsiune cuprins’ intre patruzeci si nouzeci de milivolti. Atunci cand potentialul unei celule se diminueazi, de pild pe portiunea unei cica- tici, are loc o cadere de tensiune. In conditii normale, celula este rein- cdrcata pe cale natural, Adesea ins’, stresul, stirile maladive, rinirile sau cimpurile perturbatoa re impiedic’ acest lucru, Celula trebuie sustinuta prin aportul de procai- ni, Prof, PISCHINGEN a stabilit 4, dupa injectarea cu procaina, celula dez- volt 0 tensiune de 290 milivolti, pentru ca ulterior sa revina Ia nivelul normal. SEEGER, FLECKENSTEIN si HARDT sunt de parere ca, din pricina cimpurilor perturbatoare, se ajunge la o depolarizare a incareaturii bioelectrice atrebni si ne acord’im un rastimp de odihna. in tratamentul reciproc, bencficiem de puterca vindecatoare a mainilor partenerului. Metode ca EAS, Reiki, sau pur si simplu un masaj, executat cu blindete, pot face descori minuni, De asemenea folositoare sunt terapiile respirator Deoarece stirile psihice se manifesti foarte frecvent in regiunea coloanei vertebrate, este de mare important’ invatarea unei metode de relaxare © antrenamentul autogen, © autosugestia prin repetarea unor afirmatii, > meditatia, © vizualizirile, etc. © metodit americana, cu rezultate verificate medical, este accea dea pa trunde cu gandul in segmentele coloanci, inlaturand durerile si tulbura- tile prin rememorarea unei stari de bine, *Coloana vertebral ne indeamni sa facem ordine in viaja noastra, Plansa 2: Zone reflexogene Coloana vertebralit a) Plan: 3: Zone reflexogene Coloana vertebral b) 36ZONE REFLEXOGENE — ZONELE LUI HEAD ceste zone au fost denumite astfel, pentru a aminti de medicii Arengtezi HH. Heap giJ. N. MACKENziE, care au intreprins cercetiri inde- pendent unul de celilalt, insa in aceeasi directie: problematica zonelor algice ale pielii sau ale straturilor aflate mai in profunzime. Hi au fost cei dintai, care au descoperit si au afirmat categoric existenta unci structuci pe segmente in organismul uman. Dr. Mackenais a publicat inca in anul 1884 rezulcatele cercetitrilor sale asupra conexiunilor dintre mucoasa nazal si functiile aparatului uro- genital. Apoi sia concentrat atenti asupra influentelor exercitate de tulburarile interne din organism asupra stratului muscular, Dr. Han sit prezentat in anul 1893 observatiile sistematice si precise supra zonelor algice ale piclii, iar, in continuarea activitatii sale de cercetare, sa specializat in acest domeniu. Lor le datoriim asadar cunostinte de importan respondentele dintre organele interne, sup! apitaki, privind co- fata pielii $i stracul muscu- Jar, ca si configuratia segmentelor din organismul uman, Si aici, din nou, reflexele opereaza in ambele directii: zona de pe piele se reflect in organ, iar organul - in zona corespunzatoare a pielii Schimbul de informatii se desfasoara printe-un segment anume al maduvei spinarii, cc are rolul unui post central de comanda Deoarece, in segmentele precis delimitate ale maduvei spinarii, fibrele nervoase ale organelor interne se unesc cu cele ce pleaci spre suprafava corpului si astiel iau nastere convergentele reflexogene. =Perturbitrile existente de o parte sau de cealalei nu se manifest in mod obligacoriu in intregul segment. De reguli, intilnim aga-numitele puncte maximale, unde se acumuleaza durerile sau indispozi Acestea sunt punctele relevante pentru aplicarea reflexoterapici. Ele atrag atentia fic prin semne exterioare, de exemplu descuamarile, inrosirea, inflam: Terapeutul calificat poate face uz si de alte indicii, cum ar fi, in cazul unor tulburici in regiunea capului, reactiile pupilelor. ile, fic prin tensiunile insotite de senzatia de durere. ‘Toate aceste puncte si zone sunt de mare importanta, atat din punctul de vedere al formutirii diagnosticului, cat si din cel terapentic, intrucat, datorita pozitiei lor, accesul la ele nu presupune nici o dificultatc. Terapeutul El poate trata recurgind la cele mai diverse sisteme, in functie de natura afectiunilor, de locul unde este amplasata zona si de constitutia ei neuroterapie, * ventuze cu si fard lasare de sange, metoda Baunscheidi, lipitor, cromoterapie, electrofizioterapie, acupuneturi, forme speciale de masaj, fitoterapic, homeosiniatrie, ooo owe eo ae aromaterapie, ete. Asociind zonelor lui Head si alte zone reflexogene, devine posibil un tratament pe doua sau mai multe nivele. Specialistul poate completa reflexoterapia accstor sisteme cu alte masuri de stabilire a diagnosti- cului sau de tratament.Totodati, modul cum reactioneazi zonele ii furnizeara informatii referitoare la evolutia maladiei respective, astfel incit el isi poate adapta corespunzitor terapia. Profanut ‘Tintind seama de regulile expuse in accasta carte, cl poate face uz de toate posibilitatile, cei sunt ingaduite. In primul rind masajul, cu si fra ulci sau unguent, aplicat cu varfurile degetelor sau incheieturile falangelor, precum si cu bagheta de lemn. Utilizarea bilelor Rol-Fit s-a dovedit deosebit de eficace in aceste zone de tratament, cu suprafata mai mult plana. Apoi metoda Baunschcidt, firi Lisare de singe, se, impachetiri, duguei, presopunctura Shiatsu, EAS si Reiki etc. eee eae La randul s: i, $i Profanul poate include suplimentar in tratament alte zone reflexogene, de exemplu cele de la maini sau picioare. Posibilitatile de intretinere a sinatitii si de prevenire a bolilor prin observarea si tratarea zonelor fui Head sunt multiple si ar trebui sé avem suficienta initiativa si responsabilitate, pentru a le valorifica Planga 4: Zonele Jui Head a) Plansa 5: Zonele Ini Head b) Planga 6: Zonele Ini Head ¢) 39ZONE REFLEXOGENE — SUPRAFATA ABDOMENULU escoperirea legiturilor reflexogene dintre suprafata abdomenului si organele interne se datoreazi acupuncturii asiatice clisice. Aceast stiingi sa dezvoltat mai ales in Japonia, devenind 0 metodi uzuali de stabilire a unui diagnostic global, care mu se oprea Ia evaluarea simptometor, ci lua in considerare persoana umani, privit’ ca un intreg, Si psihicul omului isi pune amprenta asupra fiecirei zone reflexogene in parte. Admitand aceasta, vom intelege de ce indiciile ce conduc Ia diagnostic, precum si cfectele terapeutice ale diverselor zone, a ciiror existenta a fost confirmata, nu se limiteaza doar la organul, de la care ele siau primit denumirea, Zonele reflexogene ale abdomenului nu trebuic privite ca nigte stricte proiectii anatomo-organice, asemanatoare unor imagini in oglinda, ci ca o cuprindere a omului intreg, cu multitudinea fayetelor lui, atit de diferite. in forma traditionala de stabilire a diagnosticului, mostenita din timpuri straveehi, sectoarele de la suprafata abdomenului intruchipau cele cinci ctape ale metamorfozei” din acupunctura clasict: foc ~ metal - pimant ~ lemn ~ ap’. In cartea de fata, mu vom zabovi mai detaliat asupra principiilor acupunc- turii clasice, cu toate ca ca constituie unul dintre cele mai ample $i mai substantiale domenii ale reflexologiei, caci am depigi cadrul acestei carti De altfel, celor interesai te sta In dispozitic o bogat’ literatura de spe- cialitate, care nu prezinta dificultati de intelegere nici pentru profitni. Modalitatile de diagnosticare bazate pe cercetarea suprafetei abdome- nului au fost multi vreme neglijate in Europa, fiind partial inlocuite cu malsurarea pulsului. 4Este meritul dr. Yamamoro faptul c& ele ocupi astizi din nou un loc bine stabilit in activitatea multor terapeuti, oferindwie instrumentele nece- sare pentru o apreciere globala a starii pacientilor sia cailor terapeutice de urmat, Metoda permite concluzii rapide si sigure si creeazi posibilitati optime de control asupra desfisurarii procesului terapeutic. Cistigarea mitiestriei se face in timp si printr-o practica neobosita Pe Langa aceasta, dr. Yamamoto a adus 0 contributie valoroasa la comple- tarea cunostintclor despre vechile zone traditionale, cirora lea addugat experienta rezultata din cereetarile sale in domeniul noii craniopuncturi. Cand palpam propriul nostru abdomen sau pe al partenerului, vor aseza palma rand pe rind pe fiecare zona, apisind usor, prudent, c varful aratatorului si al degetului mijlociu, pentru a simti porjiunile incordate. Dac& observim tensiuni sau anumite suprafete dure, daci apare o senzatic de durere, vom masa locul cu toataé mana, cu degetele sau cu bilele Rol-Fit. Vom folosi un ulei sau un unguent. Un masaj precaut al intregului abdomen cu Roll-Fit, dimineata sau ta sfarsitul zilei, este o masura profilactica salutari, Ne revitalizeaza si ne dit o stare de bine, Chiar frd a fi informati in amanuntasupra fenomenelor complexe, care se produc in cursul tratarii unci zone, vom remarca un efect bineRicdtor, relaxant si teconfortant. Sa permanentizam aceasta practica si, vitand pentru moment dorintele si asteptirile noastre, st ne sim in voia unei metode, care ne face bine intr-un mod atat de simplu. Tot ce depageste aces calificat, nivel face parte din atributiile terapeutultsi itii de orice fel, ne vom In cazul cand autoterapia ne va produce indispoz adresa neinvirziat terapeutului nostra. PI sa 7: Diagnosticul pus la suprafata abdomenului a2ZONE REFLEXOGENE ~— MAINILE dinile au jueat intotdeauna un mare rol in reflexologie. Marturiile M ce he-au rimas din antichitatea egipteana, din cea a Asiei sia Ame- FiGii de Sud, atesta faptul cl aceasta tehinic sa folosit in scopuri terapeu- ce, inca din cele mai vechi timpuci Ca sila picioare, gisim la maini puncte reflexogene sensibile, aflate in corespondentl cu diverse organc. Mainile reprezinté, in mai mare masura decat picioarelc, o expresie a omului intreg, regasita pe diferite Planuti, $i modul cum cineva isi foloseste mainile, atitudinea si gesturile mainilor permit concluzii clare asupra persoanei sale. Cu mainile putem comunica, ne putcm adresa afectuos unul altuia, putem exprima cmotii. Cu mainite putem lua totul in posesie, putem aduce sindtare, dar, in acelagi timp, putem smulge, rani si ucide. Cu mai. nile putem aplauda, sau ne putem exprima dezaprobarea, Putem intinde miinile noastre omului de alaturi sau i le putem refuza. Mainile sunt instrumentele, cu care omul se infaitiseazt lumii, o modeleaza, participa Creator la ea, comunica activ cu toi semenii hui si cu fiecare din ei. Mainile sunt mijlocitorul dintre spirit si matcrie. Cu mainile chemam viata muzica si pictura. In arta, cu mainile dim chip concret scntimentelor. Gu miinile putem binecuvanta, ne putem incarca cu forta pe noi si pe alti, putem face din varfurile degetelor noastre antene, cu care s1 ne conectim Ia encrgia cosmica a cAmpului cuantic, ne putem impreuna inile in rugaciune, cu mainile putem implora sau respinge. ma In chicomantie, ne straduim si descifram din liniile palmei informatii asupra unui om sia cursnlui vietii sale. 3in studiul comparatiy al tipurilor constitutionale, configuratia mAinii ne permite si tragem concluzii asupra unui tip uman, 2 inclinatiilor si capacitatilor sale. fn criminalistici, amprentele unui om sunt considerate ca o pecete a sa, unica si inconfundabila. in reflexologie, mainile ne ofera avantajul de a fi mai usor accesibile decat majoritatea celorlalte zone, fiindea sunt libere gi ne stau mereu Ia dispozitic, oricind avem nevoic de cle. Astfel ne putem trata mai des si fird pregitiri si conditii speciale, in tren, in avion, ori de cate ori suntem obligati si pierdem timpul in asteptare sau bagam de seama ca suntem so- licitati peste limita puterilor noastre, Ja locul de munca, in restaurant, Ia cinematograf, la teatru, in masina prinsa intrun blocaj de circulatic etc © remarca trebuie ficut totus: din punct de vedere al cficacititii terapeutice, picioarele sunt evident superioare mainilor. Ble asigura un i rapid si mai profund decat mainile. Aceasta constatare nu urmireste insa in nici un caz s teflexologie, ci doar o plaseaza intr-un context mai larg, succes mi minimalizeze importanga mainilor in Posibilitatea unei interventii mai simple si mai rapide ne ingaduie si ne tratam mai des, intensificand astfel efectul asupra organismului. ‘Totodata, aceste afirmatii nu trebuie generalizate, Rezultatele, ce se pot obtine cu ajutorul terapiei reflexogene a mainilor, difera de la o persoa- na la alta. Succesul optim il vom dobindi incluzand mainile in terapia altor parti ale corpului, fie ele picioarele, urechea, toracele sau capul. Astfel, yom dispune intotdeauna de o alternativa, in momentul cind alte zone reflexogene nu ne sunt accesibile. Sila suprafata mainilor, fibrcle nervoase vegetative, cuplate cu maduva spinirii si cu nervii adrenergici, dau nastere unor reflexe cutano-visce- 44rale Cintre picle si organe), cutano-musculare Gintre picle si muschi), musculo - viscerale (intre musculatura $i organele interne) si viscero- viscerale (intre diferite organe interne) Stim ci, in consecinta, poate avea loc o manifestare reflexoge pornind din profunzime spre suprafatd sau invers, dinspre exterior spre interior. Iritarile $i tulburarile organelor isi anuna prezenya in zoncie mainilor, dupa cum ranicile sau tensiunile mAinilor se reflecta in organc. Asadar, pipaindu-ne mainile, in citutarea unor puncte dureroase sau modificari in constitutia pielii, putem descoperi uncle lucruri despre starea organelor si sistemelor interne, aflate in Iegatura cu aceste organ, Daci avem dureri intr-un loc oarecare din corpul nostru, vom wisi undeva pe maini punctul reficxogen. Inst organul care produce durcrea nu se manifesta intotdeauna, in mod obligatorin, in punctul reflexogen attibuit lui. Reflexologia nu este 0 medicina hazata pe simptome. Este perfect posibil ca durerile sau tulburarile sa provina dintr-o stare patologic’, existenta intr-o alta parte acorpului, De exemplu, un dinte, chiar daca nu doare, iar obrazul nu este umflat, poate fi responsabil pentru o afectiune reumatica etc. Mana poate furniza un prim diagnostic, rapid si necomplicat, printr-o simpla inspectare vizuala si palpare. Trebuic cercetate de fiecare data ambele miini, Apiisarea nu va fi prea puternici, deoarece altfel pot fi camuflate unele indicii pretioase. Se recomanda palparea mai intai a unei maini $i apoi a celeilalte, prin migcari circulare ale degetelui mare. Ca toate celelalte zone reflexogene, si ma a ponte fi folosita pentru tratarea unui spectru larg de maladii, cu respectarea principiilor si regulilor generale. Ea este mai ales adecvata pentru inliturarea sau ameliorarca durerilor aparatului locomotor. Daca tratamentul se face cu seasibilitate si prudengi, nu trebuie sa ne temem de efecte secundare nepkicute,rale Cintre picle si organe), cutano-musculare Gntre piele si muschi), musculo - viscerale (inte musculaturd si organele interne) si viscero- viscerale (intre diferite organe interne) Stim ci, im consecing’, poate avea loc o manifestare reflexogend, pornind din profwnzime spre suprafatd sau invers, dinspre exterior spre interior. Iritarile si tulburarile organelor isi anunvt prezenga in zoncle mainilor, dupa cum rinicilc sau tensiunile mainilor se reflecta in organe. Asadar, pipaindu-ne miinile, in citutarea unor puncte dureroase sau modificari in constitutia pielii, putem descoperi uncle lucruri despre starea organelor si sistemelor interne, aflate in legatura cu aceste organe. Daci avem dureri intr-un loc oarecare din corpul nostru, vom wisi undeva pe maini punctul reflexogen. Ins organul care produce durerca nu se manifesta intotdeauna, in mod obligatoriu, in punctul reflexogen atribuit [ui, Reflexologia nu este o medicinal bazata pe simptome. Este perfect posibil ca durerile sau tulburarile sa provina dintr-o stare patologici, existenta intro alta parte @ corpului. De exemplu, un dinte, chiar daca nu doare, iar obrazul nu este umflat, poate fi responsabil pentru o afectiune reumatici etc. Mana poate furniza un prim diagnostic, rapid si necomplicat, printro simpla inspectare vizual si palpare, Trebuic cercetate de fiecare data ambele mini. Apéisarea nu va fi prea puternici, deoarece altfel pot fi cumuflate unele indicii pretioase. Se recomanda palparea mai intai a unei maini $i apoi a celeilalte, prin migciri circulare ale degetelui mare. Ca toate celelalte zone reflexogene, si mina poate fi folosita pentru tratarea unui spectru larg de maladii, cu respectarea principiilor si regulilor generale. Ea este mai ales adecvata pentru inliturarea sau ameliorarea durerilor aparatului locomotor. Daca tratamentul se face cu seusibilitate si prudent, nu trebuic sa ne temem de efecte secundare neplicute. 45ZONE REFLEXOGENE - PICIOARELE eflexoterapia picioarelor a fost lansata la inceputul secolului Roos. medicwt american care a conceputo, dr. FITZGERALO, a denumito terapia zonelor. Si alti medici, cum au fost dr. George Starr Wire, dr. Bowens si dr. RILEY, au luceat in acest domeniu, dezvoltind tn parte metode proprii. O eleva a dr. Ruy a fost Eunice INGHAM, care a adus un aport substantial la raspandicea cunostintclor privind zonele reflexogene ale picioarefor. Ea a cilitorit prin Statele Unite, a tinut seminarii, a instruit terapenti si sia sintetizat intreaga experienya, dind-o publicitatii in cartea ,Povesti pe care ni le spun picioarete’, Scepticii au incercat sa conteste aceasta procedura de tratament. Printre isa numarat un medic austriac, dr. Erich Raucn, care, ajutat de 0 chi} de colaboratori, a verificat indelung, posibilitatile oferite de aceas metoda, pentru ca in final sisi schimbe total opinia. Concluzionand asupra cercetarilor sale, cl a formulat urmatorul punct de vedere: ,Dupa mai multe sute de cazuri, n-a mai existat pentru noi nici un dubiu ca relatarile doamnei INcHam si descoperirile profesorului ei, dr. Firzcrratp, nu sunt iluzii, ci reali obicctive. li, care rezista unei critici lucide gi Cea mai documentata reprezentanta a reflexoterapici picioarelor in spatiul de limba germani este doamna Hanne MarQuarn. Cartile scrise de ea pe aceasti tema au o insemnatate fundamental: Astazi coexista diferite variante, dar tehnica Eunicei Ingham rimfne inca neintrecuta. Prin metoda ei, daca este bine aplicati, se pot obtine rezultate bune, uncori chiar surprinzitoare. Sensibilitatea la apisare in zonele piciorului difera in functie de gravitatea bolii. Succesul tratamentului depinde de calificarea si de abilitatea terapeutului. 49Prin reflexoterapia picioarelor se infatur unele tensiuni existente in corp si astfel se restabileste fluxul sanguin normal, care fusese perturbat de aceste tensiuni, celulele sunt din nou aprovizionate cu substantele nutritive necesare, se stimuleaza intregul organism, Terapeutul inarmat cu pregitire de specialitate si cu experienta poate folosi zonele reflexogene si pentru stabilirea unui diagnostic prompt si fir gres. Bazinduse pe cunostintele acumulate din practic’, el poate evalua starea generala de sindtate a pacientului, orientandugi precis interventia. Pe ling aceasta, el poate desprinde de aici sugestii importante pentru investigatiile medicale ce urmeaza a fi efectuate, In profilaxic, este greu de gasit o metoda mai bu picioarelor. decat reflexoterapia Atunei cand tulburarile pacientului dureazi de mai mult timp, vindecatea va fi mai dificila. Pot beneficia de tratament oameni de varste diferite, Reflexotcrapia picioarclor imparte corpul uman in trei sectoare transversale gi alte zece verticale, dispuse uniform, care se intind de la cap pana la mAini si prin vorace pani la picioarc. Accasta grila orizontal- vertical faciliteazi o orientare anatomo-topografica, utila tratamentului Reflexoterapia picioarelor trebuie privita in contextul mai larg al posibilitatilor oferite de celelalte zone reflexogene si al procedurilor propuse de medicina complementara. Ea nu trebuie preluati mecanic si aplicata pretutindeni si nelimitat, ci numai in colaborare cu un Stine ferim cu mare atentic de acele persoane care, dupa ce au freeven: tat un curs sumar, de -alitate indoielnica, tinut la sfarsitul siptimanii, se considera autorizate sit practice aceasti terapic gi 0 fac contra cost, din considerente pur materiale. 50Pentru a obtine efect, terapia nu se concentreazi numai la nivelul Gilpii, cise ocupi de toata laba piciorului, pe partea superioar’ si inferioar’, pe fata externa si cea intern. Organele din jumitatea dreapta a corpului corespund piciorului drept, cele din stinga ~ piciorului sting. Organele perechi se intalnesc si la picioare in doua zone, pe dreapta si pe stinga, cele nepereche apar o singura dati, fie pe stanga, fie pe dreapta, in functie de pozitia lor anatomica, Organele situate in mijlocul corpului se regisesc in zona de mijloc a ambelor picioare alipite, deci pe fata intern’ a fiectirei labe. Cum trebuie efectuata reflexoterapia picioarelor? Pacientul se va intinde comod si se- va acoperi cu o paturd usoard, pentru a evita picrderea de cildura. Imbricimintea stransa pe corp va fi desfa cuta. Coapscle si gambele pacientului se vor rasuci usor, pentru a ajunge intr-o pozitic Icjera. Talpile vor fi agezate in asa fel, incat terapeutul aiba acces nestanjenit la ele. Nu vor fi sprijinite de genunchii terapeutu- lui, ci vor sta pe canapea. Capul va fi Gnut astfel, ca pacientul si terapeutul si se poati privi reci proc, Pentru terapeut, mimica pacientului este important, deoarece ti 4 posibilitatea, de pilda, sa-si difcrentieze tratamentul, iar pacientul, la randul sau, poate participa vizual la tratament. Prin apasare si palpare, terapcutul isi formeaza mai inti o parere de an- samblu, examineazié temperatura pielii, tonusul tesuturilor, statica picio- rului si abia apoi incepe tratamentul. Pentru terapeut, piciorul pacientu- Ini reprezinti un instrument important pentru punerea unui diagnostic, ‘Toate semnele ce se abat de la normal pot indica tulburari organice. © bolti plantar intins’, aplatizata, la piciorul drept poate semnala nereguli in centura scapulara, in aparatul respirator, precum sila ficat gi colecist; acclasi lucru, de asta dati Ja piciorul stang, poate sugera 51anumite tulburari cardiace. Din deformarile degetelor se pot deduce imbolnaviti ale organclor capului si ale dintilor. Perturbarile existent in bazin si la gold se proiecteaz reflex prin seme prezente la nivelul gleznclor, pe fata interna si externa. Anomaliile coloanei vertebrale coincid frecvent cu pribusirile de bolta si platfusul, in timp ce oasele cuneiforme tasate trideaza neplaceri intestinale ete. © sedinta de tratament va decurge in liniste si intro atmosfera de ineredere reciproca. Forma insisi a tratamentului depinde de stiinta si maiestria terapeutu- Jui, Solutii general valabile nu exist, finde’ nu toti oamenii reactionca- wi identic, Chiar una si aceeasi persoana rispunde in mod diferit Ia stimuli, in momente distincte, Si sensibilitatea la durere este diferita, de Jao zoni la alta a piciorului. Limita de tolerare fara efort a durerii nu tre. buie in nici un caz depasita. Terapeutul va atinge tot timpul piciorul pacientului cu ambele maini: cu una il va sprijini, iar cu cealalta va luera In mod normal, tratamentul se administreazd de doua sau trei ori pe saptamana, pe o durata cuprinsa intre 30 si 40 minute pentru ambele picioare. Freeventa cu care trebuic tratat un pacient, pentru a se obtine rezultate optime, difera de la un caz la altul si nu poate fi stabilita de la bun inceput. Este recomandabil si nu intrerupem tratamentul prea curand, ci mai degraba si muirim intervalele dintre sedinte. In principiu se poate afirma ci un pacient, care prezinta semnele unei mari tensiuni si incordari, trebuie tratat lent, cu delicatete si prudenta Dimpotriva, cel ce vine la cabinet epuizat si extenuat va fi abordat in sens stimulator si tonifiant, dar cu aceeasi precautie. Cind pacientul are nervii deosebit de solicitati si parcurge o fara caracterizata prin anumite reactii acute, chiar si atingerea blind’, circumspect, a unei zone reflexogene poate produce o reactic de intensitate considerabila. Raman la latitudinea terapeutului, si decid’ daca il va trata pe acest pacient, sau daca il va ajuta doar si se relaxeze, utilizind alte metodeAici, mana experimentata a tcrapeutului va gsi intotdeauna calea de mnijloc, cea mai potrivita, intre ce este necesar si ce se poate evita. in timpul tratamentului nu se vor folosi uleiuri, creme sau alte substante pentru ungerea piclii. La incheierea sedintei insa, picioarcle se pot frictiona cu 0 alifie biologic sau un ulei eteric (aromaterapie), pentru a spori efectul activarii prin manevre manualc a circulatiei sanguine. in schimb, folosirea spray-urilor chimice pentru Picioare este cu desivarsire interzisit, deoarece cle blocheaza climinarea substantelor loxice prin transpiratic. Prezenta unei transpiratii a picioarelor, de ccle ‘mai multe ori urat mirositoare, constituie intotdeauna semnul cliberarii corpului de otravuri. in timpul sedintei de tratament, terapeutul este constient in permanenta de faptul ca, lucrand asupra picioarelor, se adreseazii omului in intregul siiu Autotratamentul presupune o anumita mobilitate a corpului si, de regula, ar trebui acceptat mumai ca masura de prim ajutor sau de prevenire a imbolnavirilor si mentinere a siniititii. Cel ce se trateazi singur este doar arareori suficient de bine pregitit, pentru a intelege toate conexiunile si implicatiile. Pentru intretinerea zilnica si imbundtitirea stiri generale de sinatate, este totusi preferabila folosirea bilelor Roll-Fit, fiindea astfel se poate trata tot piciorul, Cate 5 minute in fiecare sear, inainte de culcare, au darul de a ne destinde, fra sa ne dinamizeze prea mult si, in mod normal, n-ar trebui si ne influenteze negativ calitatca somnului, Ori de cite ori ne simtim suprasolicitati, chiar si in cursul zilei, putem apela la aceasti metoda. De aceea, si nu asteptim pind cand ne-am imbolnavit, ci sa faccm uz, din timp si cu consecventa, de posibilitatile binevenite ale profilaxiei. Dupa fiecare gedinta de tra- tament, administrat de tcrapeut sau de noi personal, sa ramanem 33.catva timp in cclaxare. Daca in aceastil faz de odihna vom bea pu- tim’ apd, nu prea rece, vom observa ci efectul terapici se amplifica Nu de putine ori vom constata ci medicamentele sau alte forme de interventie medical actioneaza cu mult mai bine dupa tratarea zonclor reflexogene ale picioarelor. Doza poate fi redusi, eventual ulterior medicatia se poate suprima total. Reziduurile din corp, climinate prin intestine, rinichi sau picle, pot avea un miros dezagrcabil. Otravurile depozitate in organism sunt expulzate: Secretiile din nas si esofag devin abundente, incit sar crede ci am contractat un guturai. $i aici este vorba de o eliminare mai intemsd a toxinelor. Ffectele asupra pacientilor sunt diferite. Unul se va siti obosit si va atipi. Daca simtim nevoia de soma, nu trebuic si-i rezistam. Un altul va fi vioi gi activ. Cu toate acestea, este recomandabil ca gi el sa sc relaxeze si sa respecte timpul de odihna. ‘Atunci cand se suspecteaza sau se cunoaste cu certitudine prezenta unor calculi biliari sau renali, in cazul existentei unei tumori sau dupa interventii chirurgicale de urgent, terapeutul este tntotdeauna singurul care poate decide asupra oportunitatii tratamentului. Desigur ca refle- xoterapia picioarelor poate fi combinata cu tratarea altor zone reflexo- gene, sustinand.o pe aceasta din urma, cu cfecte deseori cert pozitive. Experienta dovedeste ci, la o serie intreagi de maladii, enumerate mai jos, reflexoterapia picioarelor poate fi folosita cu rezultate pozitive. ‘Airmatia nu trebuic insa interpretatd ca un angajament ferm sau o promisiune. Desi toate aceste date au fost verificate in practic’, totusi decizia in fiecare caz in parte apartine numai si numai terapeutului. > Alergii, > astm, "> congestic cerebraki, 4sufetinte ale bratelor si umerilor, artritd, artroza, diferite tipuri de afectiuni ale picioarclor, bronsitt, diabet, epilepsie sau stari asemai afectiuni ale colecistului, glaucom, boli de inima si circulatie, rinita alergica, 339 & GSBS8 suferinte ale coloanei vertebrate cervicale, dorsale si lombare, hiper- si hipotonie, sciatic’, lumbago, cefalee si migrene, varice, tulburari ale circulatiei limfatice, boli de stomac, boli specifice ale managerilor, neplaceti menstruale, boli de rinichi, constipatii, spastice sau atone, flebiti, tulburari ale circulatiei sanguine periferice, afectiuni ale prostatei, > urinari dese, cistite, boli de natura reumatic’, afectiuni ale tiroidei, insomnii, sinuziti, amigdalita, ulceratii ale gambei, distonie vegetativa, dureri de dint, tensiuni ale diafragmei, Provocate de cauze diverse. & Plana 10: Zoncle de pe fata externa a piciorului Plansa 11: Zoncle de pe fata interna a piciorului Plansa 12: Talpa stanga Planga 13: Talpa dreapta 55ZONE REFLEXOGENE — ZONE INTERDEPENDENTE FN Practica sa demonstrat ca intre anumite zone ale corpului exista Ticpendente reciproce. Tinand seama de aceastt constatare, vom obtine deseori rezultate mult mai rapide si mai profunde. Sa facem pur si simplu o incereare, pentru a verifica prin proprie expericati adevirul acestor afirmatii, Vom masa mai intdi mana si apoi piciorul, incheietura mainii si glezna, ancebracul gi gamba, cowul si gemunchiul, bratul si coapsa, articularia umarutui si articulatia soldului, umerii gi salele. Vom icra de fiecare dati pe acceasi parte, deci vom trata intordeauna ambele zone, consecutiv. Plansa 14: Zone interdependenté 37ZONE REFLEXOGENE — ZONE CORELATE Jone, corelate reflexogen, situate i ste vorba de patru regiunea E patelui CAnd se trateaz4 zona | din partea de sus a corpului, terapia ar trebui aplicata si sectorului corespunzator de la sold. in mod identic se va proceda si cu zonele 2-4. ‘Tratamentul se va desfagura in forma obisnuitd, cu observatia cd tera- peutul, cunoscand in detaliu diagnosticul si implicatiile, va avea cu mult mai multe posibilitati decat pacientul, care lucreaza singur. Mai ales in. profilaxie, ar fi o greseali sii ignordm sau si subestimam san- sele oferite de acest sistem. Datorita pozitici incomode a zonelor core- late, se recomanda tratamentul cu ajutorul unui partener. Sd incercam gi si ne convingem noi insine | Plansa 15: Zone corelate 59ZONE REFLEXOGENE - URECHEA € peste doua mii de ani se cunoaste faptul ca, actionand asupra anu- Diario puncte ale urechii, poate fi influentata starea unor organe din corpul uman. In Egipt $i Persia, impotriva unci dureri produse de o criza de sciatica, de exemply, se folosca cauterizarea, adicd arderea Metodele auriculopuncturii, practicate astizi in medicina cu ajutorul acelor de aur, argint, otel sau molibden, cu iaser sau stimulare clectrica, ‘tu fost initiate de medicul francez Paul Noam de fa Lyon. De aceea se vorbeste de o acupuncturd franceza, diferita de cea chinezi. Noein a descoperit cz nu numai nervul sciatic are un punct reflexogen in pavilionul urechii, ci ca, practic, regasim in ureche intreg organisniul uman. Cunoscand interconexiunile cibernetice, existente in toate sistemele, stim cl prin intermediul urechii dispunem de posibilitati terapeutice nu numai in planul fizic, ci si in domeniul psibic si spiritual, Auriculo- Dunctura este de accea, in mai mare masura decat orice alt specialitate a medicinei, o terapie realmente tridimensionala. Dr. Nocir, fiul siiu Raffael si o echipa international de medici sau de- dicat studiului aprofundat al acestei descoperiri. Auriculopunctura sa dezvoltat, devenind aproape o ramuri independenti a medicinei, care aplicati corect, ajuta corpul si psihicul, asigurand beneficii optime, fiir efecte secundare, daumatoarc pacicntului, Se apeleaza frecvent la ea si in Prevenirea unor imbolnaviri, pe cale si se produc. Pentru toate aceste motive, ca corespunde, mai mult decat celelalte domenii ale medicinei, Principiilor diagnosticacii si terapici holistice Punetele urechii, presupuse a fi specifice pentru diverse organe, au fost verificate stiintific, prin masurdtori efectuate pe animate. in momentul 6cand s-au tansmis stimuli anumitor organe, sa confirmat existenta in topografia urechii a unor puncte reflexogene, corespunzitoare lor. Cand stimulul sia incetat actiunea asupra organului, a disparut si punctul sesizabil din ureche. Daca, de exemplu, vom prinde cu o clema un anumit deget al unei persoane siinatoase, vom regasi in ureche punctul corespunzitor, Prin asemenea experiente poate fi dovedit faptul ci vom detecta un punct in ureche numai atunci cand organul corespunzitor este afectat de o tulburare, o imbolnavire sau solicitat de un stimul, lnsa, chiar daca s-a constatat ci tulburirile de navura fizica si psihici ale anumitor organe au facut si parvina un mesaj de rispuns in punctele urechii, aferente lor, aceasta nu inseamna, fireste, ci toate afectiunile depistate vor fi si trat O suferinta a inimii poate fi semnalata ca perturbare. Ar fi ins’ o utopie sa presupunem ca, de exemplu, un infarct sar putea trata prin auriculopunctura. ile prin intermediul urechi In pavilionul urechii, acupunctorii vad un cmbrion uman, cu capul plasat jos, in lob, cu gatul si spatele in zona de mijloc, iar picioarele ridicate Ia marginea superivari a urechii, flecare organ al acestui embrion imaginar detinaind un punct reflexogen propriu in cuprinsul pavilionului auricular. Pe Kings aceste puncte, strict specifice organelor, exist o serie intreaga de alte puncte, care exerciti o influengi curativa asupra starilor de natura psihici, de pildi punctul bucuriei, punctul agresivitatii, al depresiei ete. Datorita cercetirilor din domeniul bio-ciberneticii $i concluziilor rezultate din cle, cu privite Ia interconexiunile tuturor tetele ascunse ale acestor fenomenc. De o insemnitate deosebiti este recunoasterca faptului ca gindirea si credinta se repercuteaz asupra sistemelor de organe din corpul uman sia modului lor de functionare. sistemelor, am reusit astazi si exploram in mai mare masura fa 62Un alt aspect foarte important il constituic descoperirea si reglarca lateralitatii, asa cum este ea descrisi in capitolul referitor la zonele reflexogene ale dintilor si gurii Alaturi de posibiliuivile terapeutice pe care le oferd, urechea omului are © valoare exceptionala gi ca instrument de diagnosticare. Ea da terapeutului posibilitatea si trateze mu numai simptomele, ci si cauzele. Constatirile ficute vor fi evaluate atent de catre terapeut, constituind eventual chiar punctul de plecare pentru o serie de exploriri de laborator. De exemplu, daca diagnosticul auricular lasd s4 se presupuni 0 imbolnavire a stomacului si in special daca suferinga este mai veche, se va considera necesarit intotdeauna si o investigare medicala a organului Abia dupa ce cauza a fost clarificati, terapeutul va apela, daca este cazul, 1a auriculopunctura, fie ca unic tratament, fie in combinatie cu alte proceduri sau cu administrarea de medicamente. Diagnosticul auricular poate simplifica si scusta calea stabilitii unui tre tintd. In afard de aceasta, punctele detectate permit concluzii pretioase, privitoare Ia cauzele afectiunii, mai ales acolo unde este vorba de tulburiri psihosomatice. diagnostic, indreptind-o mai rapid Diagnosticul se poate pune, folosinduse aparate electrice de masurare, concepute special in acest scop, care anunta prezenta unor perturbari prin semnale optice sau acustice, ori cu ajutorul dispozitivalui cunoscut sub denumirea RAC (reflex auriculo-cardial). ‘Terapeutul ia cu o mana pulsul pacientului, jar cu cealalta, in care tine aparatul destinat unor asemenca misuratori, cerceteaza rind pe rand acele puncte ale urechii, ce ar putea avea legaturd cu suferintele persoanci in cauzi, Terapeutul examineazi urechea in functie de ateralitate, adic: dreapti Ja dreptaci si urechea stingt la stiingaci, luand in acelasi timp pulsul la braqul opus. Dac un organ este bolnav sau are functiile perturbate, se va manifesta in puls un reflex urechea 63negativ sau pozitiv, care ii va transmite terapeutului o informatie. El va sti astfel, dact are dea face cu o hoal deja dec pregiteste sit debuteze sau cu un proces psihosomatic. ata, cu una care Se Se inspecteaza si partea anterioard, si cea posterioara a pavilionului ure- chit, Rezultatul examinarii ii va spune terapeutului cum si cu ce trebuie tratavi urechea pacientului: ace de argint, ace de aur, ace de orel, ace de molibden, laser cu diferite frecvente, stimulare electrica. Independent de rezultatul examina uunu pind la trei milimetri, cu grija de a nu penetra in nici un caz cartila accle se infig la o adincime de jul. O asemenea intepatura produce durere, Ea este cu atat mai dureroa- sd, cu cit punctul vizat are in mai mare méasurd nevoic de tratament, deci cu cit organul, asupes caruia trebuie s4 se actioneze, ¢ mai bolnav. in timp ce este introdus in tesut, acul se rasuceste o dati ceasornicului si 0 dati in sens contrar in sensul acelor ‘Acele pot fi stimulate electric cu anumite aparate, special prevazute pentru aceasta, folosindwse diferite frecvente. De asemenea, punctul poate fi stimulat numai electric, fra aplicarea unui ac. ‘Utilizarea unui laser, special proiectat pentru auriculopunctura, este u7uali astizi, cu conditia ca maladiile de care suferi pacientul sa permi- ta acest lucru. Si de asta data se folosesc frecvente diferite, in functie de conchuziile trase de terapeut in urma examinairii urechii. Cu dispozitivul Inser se transmite un stinvul curativ punctului ce trebuie tratat si impli- cit, prin reflex, organului corespunzator La nivelul urechii se poate aplica insa si neuroterapia, Aceast’i modalita- te de tratament isi dovedeste eficacitatea, printre altele in cazul dureri- 64lor, mai ales a celor provenind din coloana vertebeala si din articulatii Punctul dureros analog din ureche se injecteaza cu o cantitate mica de anestezie. in acest mod se poate obtine si ai te interventii neuroterapeutice, 0 ,reactie Ia secunda”, ceea ce inseamna ci durerea , ca sina dispare chiar in momentul injectarii in cursul gravidititii, dupa solicitari fizice sau psihice intense si in perioadele de menstruatie sc recomanda intreruperea sau cel putin restringerea tratamentului, in afara de aceasta, vor fi considerate ca absoluta contraindicatie toate bolile infcctioase si venerice. Totusi, in cazul infectiilor, existd posibili- Toa- tatea de a intaei sistemul imunitar al pacientului prin acupunctu: tc bolile in care sa ecomandat interventia chirurgical, maladiile dege nerative ale maduvei spinarii ca, de exemplu, poliomielita, scleroza mul- Upli, afectiunile congenitale, depresiile cadogene, schizofrenia, psiho- zele, precum si carcinoamele vor fi tratate exclusiv de terapeutul calif cat, pe baza diagnosticului pus de cl si in contextul general al starii de anditate a pacientului. Launele dintre aceste boli, cercetirile de dati mai recent au pus in cvi- denta faptl ca acupunctnra, si in primul rind auriculopunctura, oferd certe posibilitati terapeutice, chiar dacd eventual numai pentru supri- marea unor fenomene secundare, pentru intarzierea declansarii crizelor sau pentru intaricea sistemului imunitar. La carcinom, intr-o serie intrea. gi de cazuri, durerea poate fi controlatt cu ajutorul auriculopuncturii, renuntindu-se Is administrarea medicamentetor tari dea tre- Auriculopunctura poate fi aplicata in paralel cu alte terapii, buie precedatt intotdeauna de o anamnezd amanuntita si vn diagnostic precis, Rezultatele diagnosticixii prin auriculopunctura pot trimite Ia efectuarea unor examene medicale si analize de laborator mai aprofun- date, restrangand aria de explorare. Astfel se scurteazi perioada de in- vestigare a bolnavului cu utilizarea aparaturii medicale si, in ansamblu, 65intreaga period’ de stabilire a diagnosticului. Pe aceasta cale se reduc cheltuiclile si se evita uncle influente negative asupra pacientului In urmatoarele afectiuni, auriculopunctura se dovedeste a fi o terapic eficace, singura sau asociati altor proceduri ¢ tulburari in functionarea ficatului, colecistului, stomacului, rinichilor si pancreasului, 4 hipo- sau hipertiroidie, 4 insuficienta cardiacd de natura vegetati manifestari alergice, cum ar fi rinita alergica, astm alergic, & nevralgii, % terapia generala a durexii, 4 dureri ale coloanei vertebrale, retinaind insa faptul ca in prealabil trebuie ficuta o radiogratie sau tomografic, pentru a se exclude eventualitatea unci hernii de disc. “ Inainte de tratarea durerii, deplasarile din regiunea coloanci trebuie remediate prin osteopatie. ‘ Dupa cum au demonstrat cercetatorii ameri durerile coloanei vertebrale reprezinta expresia unor depresii nemanifestate, sunt asadar de natura psihosomatic. In aseme nea cazuri se impune descoperirea si climinarea cauzelor, fie ex clusiv prin intermediul urechii, fie in asociere cu alte metode. ‘ani, multe dintre La nastere, durerile mami pot fi recuse in mare masura sau total supri- mate. Stinmlind secretarea anumitor hormoni si neuroteansmitatori, rama este calmatd si din punct de vedere psihic. La acest proces biomo- lecular copilul participa si el Ia randul sau. Pentru copil, se diminueaz’ stresul pe care il implicd evenimentul nasterii, intreaga ei desfagurare este influentata pozitiv. Consecintele traumelor suferite la nastere, din cauza travaliului indelun- gat si dificil, pot fi indepartate complet sau sensibil diminuate prin auriculopunctura. 66fnlaturarea traumelor prenatale pare, in majoritatea cazurilor, posibili prin intermediul auriculopuncturii. Experienta curenta confirmd succe sul unor asemenea tentative terapeutice, acolo unde s-a ivit necesitatea. Metoda se mai recomandi la: * nevralgii sciatice, dureri articulare, nevraigii in zona Zoster, neyralgii de trigemen, dureri de dinti, cu observ inlocuitor al stomatologuhui, tensiuni ale colecistului, stomacufui, intestinului, mai ales cand sunt de natura psihica, dureri menstruale, angina pectoral (eventual in paralel cu tratamentul medicamentos obisnuit), dezechilibre psihice, depresii (inclusiv in climacteriu, cind cle sunt pricinuite de deficientele hormonale), ageesivitate, gelo- zie, tulburiri ale comportamentului sexual, conflicte cu parte- nerul, enurezis nocturn (dupi ce sau exclus cauzele organice), nevroze cardiace si gastrice, tensiuni in plexul solar, cu senzatii de satierate si great, insomnii, diverse stiri de dependenta pax tologica, de exemplu fumatul, se rezolvit prin auriculopunctu ra, in timp ce Ia altele, cum ar fi dependenta de droguri puter- nice, bulimia, obezitatea fird cauze organice, acupunctura se va asocia cu alte metode de tratament. cd acupunctorul nu va fiun Auriculopunctura se poate combina cu acupunetura generala. Terapeu- tul calificat va decide, in functic de diagnostic si de necesitati, ce cale preferd si urmeze. Alicuri de punctele clasice ale auriculopuncturii franceze, mai exista, Ia 0 distangi de circa un centimetru, asa-numitele puncte maximale, ce pot fi de ajutor in numeroase cazuri, Aceste puncte provin dintr-o metoda de 67teatament asiatic’. In terapia reflexogeni, ele sau dovedit adesea extrem de utile, Terapeutul le va trata prin procedeele obisnuite ale acupuncturii, iar profanul - printeun masaj corespunzitor al punctelor sau al zonelor. Profanul Desi acele si celelalte proceduri, expuse in acest capitol, sunt rezervate terapeutului, nici profanul nu este catusi de putin oprit si foloscasea in jnteresul su, in primul raind in preocuparea permanent pentru men: tinerca siimitisii, posiblitatile reflexogene pozitive ale urechii, 1, Amandowa urechile vor fi masate pe rind cu palma, Mana dreap- tase va aseza pe urechca stanga, iar mana stinga pe urechea dreap- ta, intreaga ureche, impreuna cu pielea capului din imediata apro- piere, vor fi masate prin miscati circulare, apasiind usos, de noud ori in sensul acelor ceasornicului side trei ori in sens inves. 2, Dr. HELMBOLD recomandi frictionarea urechii, att pe partea an terioari, cat si pe cea posterioara a pavilionului, cu un waguent intreaga ureche, cu toate curburile si fatetele ci, se masenza printe-o strangere si blanda intre degetul mare si aravator, Se incepe de la marginea superioari a pavilionulni, coborand treptat, iar dupa ce am masat si fobul, refacem drumul in sens invers, pentru a incheia masajul acolo de unde am pornit, in partea superioara ionic, preparat special in acest scop. Apo fisare ‘Aceasti metoda terapeutici reprezinta o excelent misura de prevenire 4 problemelor de sinitate si ne ajuta si ne simtim bine toata ziua, Ar trebui sé facem din ea un ritual nelipsit, de dimineatit sau de seara Planga 16: Urechea Planga 17: Urechea, punctele maximale asiatice Planga 18: Urechea, posterior stings Plansa 19: Urechea, posterior dreapta. 6sZONE REFLEXOGENE — CARTILAJUL NAZAL 1 interiorul nasului se gisese patra zone reflexogene, fiecare avind LL. spectru de actiune precis delimitat (dupa ,Manualul de neurotera- pic” al dr. Peter Doscu): 1. zona urogenital, 2. zona plexului solar, 3. zona cervicala, 4. zona pulmonara, zona psiho-vegerativi. Nasul a detinut dintotdeauna un roi important in medicina. Deja medi- cul englez dr. Mackenzis a atras atentia asupra faptului ci exist o legit- turd intre mucoasa nazala si menstruatie. $i alti ginecologi au obser ci, in fiecare perioad’ de menstruatic, apar modificdri in mucoasele nazale ale femeii. Interconexiunile dintre nas si aparatul genital sunt cu noscute multor terapeuti. Acelasi lucru este valabil si in ceea ce priveste legatura dintre nas si glanda tiroida. O serie de cercetatori au pus in evident faptul ct zonele reflexogene se afl situate in diagonala in raport cu organele, deci nara dreaptit influenteazi organele de pe partea sting a corpului, iat nara stanga pe cele de pe dreapta. Dispunem de diverse posibilitati de a aplica nasului o terapie reflexogenit. Terapeutul Masaj teflexogen in interiorul nasului, cu o sonda si un ulei volatil special, preparat anume pentru aceasti intrebuintare. In functic de dia conostic, se pot folosi si alte uleiuri cu actiune reflexogena. Caile nazale sunt masate prudent, cu un tampon de yati, imbibat in ulei eteric gi ins- uilat pe capatul sondei. Aceasti modalitace de tratament va fi rezervata in exclusivitate terapeutului, intrucat, in lipsa unor cunostinte temeinice de anatomie, profanul isi poate provoca riniri in zone sensibile ale nasului, LUrmatoarele afectiuni pot fi tratate de catre terapeut prin masajul refle- xogen al nasului: 4 tulburari de menstruatie, + zona Zoster, cefalee, migrene, vertij deciansat de mirosuri, +» toate formele de pierdere a memorici, insomnii, suferinte gastrice, lipsa poftei de mincare, hiperaciditate, + palpitatii, acitmii cardiace de origine nervoasi, tuse, astm bronsic (atentie 1a alergii), 4 scnzatie de frig, insotitd de frisoanc, 4% nevralgii de diverse tipuri, junghiuri intercostale, 4% dureri de sale, + perturbiri ale secretiilor interne, + alterari ale stirii generale a organismului, guturai, amigdalita, viroze, infectii acute si cronice ale amigdalelor, tulburiri de dinamied sexual, frigiditate sau impotent, dificuluagi de erectie, absenta libidoului, stati de epuizare, in scopuri de stimulare vegetativa, pentru restabilirea echilibrutui. ‘Tratamentul se poate asocia cu: neuroterapie, cromoterapie. Profanul Isivva spala caile nazale, trigind pe naci apa curata, usor inealzita. O sedinta de teatament asupra zonelor reflexogene ale nasului se va incheia intotdeauna cu o compresa. Muiem un prosop in apa 70rece, il stoarcem, il infasurdm strans in jurul gatului, il acoperim cu un fular cAlduros si il Lisim sa stea aproximativ doa ore. Dupa fie- care folosire, prosopul trebuic fiert, deoarece sa incarcat cu toxi nele eliminate prin piele (risc de reinfectare). Pein respiratie putem intra in legatura, cu o deosebita intensitate, cu cnergia universala a bioplasmei Constientizim faptul ca, odata cu ficcare inspiratic, primim in corpul nostru, in afar de oxigen, si un potential energetic, compus din parti cule fine, Putem amplifica aceste posibilitati, printr-o respiratie dirijata Se cunosste diferenta dintre functiile emisferei cerebrale stingi si ale celei drepte (vezi mai departe, in capitolul consacrat zonelor reflexoge- ne ale dintilor $i gurii), O echipa de oameni de stiintt de la Universitatea din San Diego a descoperit c4, in cursul unei zile, omul schimba automat, din doua in dowa ore, nara pe care inspird un volum mai mare de acr. Cand respiratia sc face preponderent pe nara dreapti, se stimuleaz: activitatea emisferci stingi si astfel se tntireste capacitatea noastra de gindice logic-analitica si de concentrare. Respirind mai mult pe nara stingi, se accentueaai calivitile noastre emotionale si creative, Devine evident ca, prin respiratie, omul se armonizeaza pe cale naturala... cu conditia sa nu perturbe acest circuit prin nestiinta sa. Yoghinii au cunoscut dintotdeauna respiratia dirijata si au folosit-o in scopuri precise. Dimineata si seara, stim in pozitic sezind, cu spinarea perfect dreapti, nesprijiniti, Cu arititorul mainii stangi inchidem nara dreapvi, respirim fortat, dar calm pe nara stiagi, retinem aerul in plimani pentru circa doud-trei secunde, apoi inchidem nara sting cu degemul mare al mainii stangi, eliberim nara dreapta gi respirim peea 71Respiram de doua - trei ori pe zi pe ambele nari Apoi repetiim exercitiul de trei ori. Procedam identic si pe cealall te a nasului. Prin evaporarea unor ulejuri eterice, de pilda cu ajutorul kimpii pentru arome, aceasta stimulare deliberaci a energiei poate fi intensificata. Sa constatat fara nici un dubiu ca diferitele uleiuri eterice wransmit dicect informatii la nivelul sistemutui limbic si al hipotalamusului, ine auxiliar uleiurile cterice, poate fi practicata cu bune rezultate si in activitagile de grup. Se ajunge la o armonizare general « participantilor ta.un asemenea cer, creinduse un model energetic comun si echilibrat, ca energetic’ prin respiratic dirijata, mai ales folosindu-se ca in cadrul unei familii sau al unei colectivieati resirinse, acest model poate fi reactualizat, de exemplu la sfarsitul saptamanii, sau ori de cite ori se simte nevoia. Astfel, membrii familiei isi pot realimenta si armoniza potentialele energetice, epuizate sau perturbate din cauza unor solicitari diverse, asa incat si sc asigure © convietuire armonioasa. Ca extrase concentrate din plante, ulciurile cterice naturale (spre deo- sebire de cele produse chimic, prin sinteza) detin un inalt potential energetic, cu actiune specificd si in mod evident capabil si transmit informatii. Pentru sporirea puterii de concentrare, printr-o actiune preponderenti asupra emisferei cerebrale stingi, vorn folosi 9 picituri de ulei de lamaie, 6 picaturi de anason, 3 picaturi de extras de portocala Pentru calmarea unor emotii puternice sau cnervari, actionand cu precadere asupra emisferei cerebrale drepte, se recomanda:3 picituri de ulei de trandafi 7 picaturi de lavanda, 3 picaturi de lori de portocal, 3 picdwuri de roinita. Pentru a obtine o destindere profunda si totodati o regenerare, prin actiune pe intreaga suprafara a pielii si prin nari, vom face o baie general, in care picuram uleiuri eterice si pe care 0 putem insoti cu vizualiziri, Vom intrebuinta urmatoarcle uleiuri 3 picituri de vetiveria, 3 picdturi de salvie, 3 picaturi de verbina, 2 picdturi de extras de Limiie. Apa va fi suficient de calda, insa nu fierbinte. Durata baii nu va depasi 15 minute. Apoi ne vom odihni, intinsi pe pat Efectul acestei bai poate fi sustinut de o vizualizare. Ne inchipuim si incercim si vedem imaginile descrise mai jos. Stim in mijlocul unei poieni, scildindwne inteun izvor cu apa caldi, care se retnnoieste continua. In jurul nostru domneste pacea si linistea, nimic nu ne wulbuca. Simtim caldura apei, ca 0 atingere bineficatoare pe piele. Observam cum parfumul florilor si aromele tuturor plantelor ne invaluie intr-un nor luminos. Parfumutile ne dau un sentiment de puritate, de curatic exterioara si Kiuntrica, Inacele parfumuri puter Kisa sii se topeascit tot ce ne impoviireaza mintea, durerile si grijile.Observam momentul cind neam golit cu totul si avem o stare de bine. Puterea apei si a aromelor face si se nasci in noi o energie luminoasa, vibratorie, care ne inspira si ne intireste certitudinea ca ev-ul nostru este liber, necontrolat de nimeni, Cind Hsim sa se scurgi apa din cada, vizualizim cum toate jucrurile, de care ne-am eliberat, plutesc si dispar odata cu ea. Asemenea vizualizari si altele similare se folosese astazi din ce in ce mai des in clinicile americane, in scopuri terapeutice si cu bune rezultate. Planga 20: Cartilajul nazal "4ZONE REFLEXOGENE ~ NASUL i exteriorul nasului constituic un sistem reflexogen de puncie ‘Terapia nazald poate fi privitd ca o forma aparte a acupuncturii. Ea provine din tezaurul experientei chineze si poate duce foarte repede la rezultate remarcabile, posibil de verificat prin mijloace medicale. Cu conditia, desigur, ca topografia diverselor puncte si fic precis i tratate in acelasi mod ca in acupunctura. cunoscuta. Ele pot Punctele se pot localiza cu aparatele electrice de misurat, folosite in auriculopunctura. O alti posibilitate, descoperita de dr. Norm, de ase- menea in auriculopunctura, este utilizarea dispozitivului RAC, conco- mitent cu Juarea pulsului la brayul pacientului. Punctele reflexogene ale nasului se afl in legdturd cu alte zone rellexo- gene. Asadar, pornind de la nas, se poate actiona terapeutic asupra celoz alte zone ale corpului, dupa cum se poate aplica si tratamentul in sens invers. Tocmai aceste posibilitati de interactiune permit obsinerea unor remultate excelente, dupa cum $a demonstrat, de exemphu, in starile patologice de dependenta Punctul INN TRANG, denumit adesea gi, ,punctul miraculos”, situat pe lt nia mediana dintre sprancene, arc o insemnatate deosebita. El influen- jeazii mai ales starea psihicd a pacientului, in sensul unei armonizari a tuturor sistemelor. I se atribuie o actiune directa asupra hipofizei. La fel ca in acupunctura general, si Ia nivelul nasului cunoastem puncte Yin si Yang, Toate se trateaza dup’ regulile acupuncturii clasice chineze 75