Relatii micro-organism- gazda 1. De indiferenta; 2. Micro-organisme simbiotice (relatie favorabila macro-organismului); 3. Micro-organisme patogene; 4.

Micro-organisme potential patogene= oportuniste; Rolurile florei bacteriene: flora e variabila, dinamica: - In metabolismul hranei, sinteza vitaminelor K, B, factorului X; - Protectia fata de micro-organismele patogene (blocheaza concurenta pt nutrienti, secretie de substante BC/BS ); - Stimulare continua a sistemului imunitar;

receptorii,

Distributia in organism a florei microbiene normale: - Zone sterile : mediul intern, tesuturile si cavitatile seroase - Zone contaminate putin si tranzitoriu: sinusurile paranazale, urechea medie, cai biliare, urinare de la rinichi la uretra proximala, organe genitale interne - Zone contaminate dar necolonizate: stomac, duoden, ileon proximal - Zone colonizate: tegumente, mucoase, conjunctiva, cavitatea nazala si bucala, colon, ileon terminal, uretra distal, vagin De la zonele colonizate micro-organismele florei normale/patogene pot ajunge fiziologic sau pathologic in circulatia sg bacteriemie; dc exista deficiente imunesepticemie sau leziuni organice Micro-organismele patogene au 3 proprietati esentiale: infectiozitate (capacitatea de a patrunde in organism si de a se multiplica in tesuturi), patogenitate (capacitatea de a declansa fenomene morbid in organismul-gazda si de a produce boala) si virulenta = agresivitate (capacitatea de a produce boala cu un numar mic de membri). Patogenia bacteriilor depinde de: - Factori de adeziune (interactiunea adezine bacteriene- receptori celulari); - Invazia (capacitatea bacteriilor de a depasi poarta de intrare si de a disemina in organism); - Prezenta unor structure antifagocitoza: capsula (meningococ, pneumococ); - Capacitatea de a sintetiza enzime (hialuronidaza, coagulaza stafilococului, streptokinaza streptococului piogen, penicilinaze, -lactamaze); - Capacitatea de a sintetiza toxine: EXOtoxine (produse de bacilii G+ aproape in totalitate, cu exceptia vibrionului holeric; sintetizate de bacteriile vii, sunt structuri proteice ce modifica mecanisme biochimice, nu produc leziuni; Clostridium tetanii, Corynebacterium diphteriae/ botulinum sunt patogene doar prin exotoxine, primele 2 secretandu-le doar la poarta de intrare, in timp ce C. botulinum secreta toxina in exterior; alte exotoxine au rol in producerea bolii: eritrotoxina Streptococului hemolytic de grup A, toxinele necrotice/hemolitice ale anaerobilor) si ENDOtoxine (lipopolizaharide membranei externe a peretelui celular al G-, ce se elimina odata cu distrugerea bacteriei de catre

organismul uman prin sistemul imun sau in urma administrarii de AB socul endotoxinic); Multiplicarea bacteriana: 3 tipuri de bacterii: cu multiplicare extracelulara obligatorie (sunt distruse de fagocite, s.n bacterii piogene ), cu multiplicare intracelulara facultativa (se multiplica atat extracelular cat si in macrofage; sunt bacterii ce se multiplica lent- Brucelle, mycobacterii) si cu multiplicare intracelulara obligatorie (cu specificitate de tesut- chlamydiiile se multiplica in tesutul epitelial; ricketsiile in tesutul endotelial); Patogenia virusurilor: datorata efectului citopatic inactivarea functiilor celulare/ distrugerea celulei; si virusurile au celule tinta: virusul gripal- celulele tractului respirator, rabic- neuronii SNC, HIV- limfo T CD4+; Patogenia fungilor e legata de patrunderea lor tisular se multiplica sub forma de filamente distrugerea tesutului + reactie inflamatorie locala; Patogenia parazitilor: protozoare: legata de localizarea si multiplicarea intracelulara si de celula tinta; metazoare: patogenia e in functie de ciclul de dezvoltare si locul de fixare ulterioara a viermilor adulti. Contaminare= prezenta unor micro-organisme pe suprafata, fara multiplicare si fara reactie a gazdei; Colonizare= prezenta micro-organismelor si multiplicarea lor, fara reactie a gazdei; Infectie= prezenta micro-organismelor patogene in organismul uman, multiplicarea lor si producerea de anticorpi specifici, ca reactie a gazdei; Boala= infectie urmata de leziuni in diferite organe si tesuturi; e mai rara ca infectia; -un micro-organism patogen poate produce mai multe boli diferite, producerea bolii depinzand atat de organismul uman (de poarta de intrare, de capacitatea imuna), cat si de micro-organism si proprietatile lui. Exista si situatia in care o boala e produsa de mai multi agenti patogeni (ex: pneumonia) sau in care un patogen determina strict o singura boala (ex: varicela, rujeola). -exista boli specific umane (rujeola, poliomielita, dizenteria) pot fi eradicate prin vaccinare, si boli comune (tetanos, leptospiroza, rabie, bruceloza). Aparitia unei boli, modul de evolutie, gravitatea si manifestarile ei depind de 3 factori: micro-organism, macro-organism si mediu extern. Micro-organismul: actioneaza prin toxine, enzime, capacitatea patogenica, virulenta, doza infectanta (DMI= doza sub care niciodata nu apare boala si peste care boala se poate produce, in functie de capacitatea de reactie a organismului); Macro-organismul: intervine cu rol essential prin sistemul imun (deficitul imun favorizeaza transformarea infectiei in boala si evolutia severa; un sistem imun hiperactiv favorizeaza o evolutie rapid nefavorabila), factori genetici, boli cornice, factori psihologici; Factorii de mediu: anotimpul, subnutritia, conditiile de viata, clima;