PAVEL FLORENSKI | BIBLIOTECA | PMITROVOLIED TAST i Fond. ae cora FO SA ‘Coperda st riztuned grafic Hearice DL MITRE Aceasia Carte este sponsorizata de NCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE (B.8.D.) Traducerca a fast Gita choi velit CTVTTITEN AK HARES OPEHCKHE - COUNHERID B YEMRIPEX TOMAR, TOM 1. Hogemestcmeo MBIT MOCKUA 1994, de unde au fost traduse cseurile. SMIIMPEM M SMUFPRE K HOWRCTH BRTDTPO SHAT Hepria xapanrepe leper Mamenmak .LOVMATHaM MW OPMATHKA: LH TEDW BOTOMATEPH. gi: HABE 2 COPEHCKHAL (HPA TAHHE ROCMOCA, Hagamesseman Barcumns Mytenwmapeax Kypeoa, CAAKT TETEPBYPE, 1994, de unde a fost tadus eseul: TOT WH YTREPACIEMHE MCTHEL ONT TPABOCIABHOWN TEOIMILEN 0 LO EMALTILAIH THE MAN GL, Konema retin: 2. Mite neriep ie: Cue Hermie), ANASTASIA penini prezenta edtitie romadncascd Ste. Venere 13, sector 2 Bucurest. Tel fae 2116745 ISBN 973-9259: 0 + Prt PAVEL FLORENSKI DOGMATICA $1 DOGMATISM Studi si eseuri teologice Traducere din limba rusd, yefata sf note de Flena DULGHERU onNr. INV, PREFATA Existd oameni care par ci se nase ,cu creclinta in bra- te", Acestia devin repede izyoare de lumina, alaturi de care sute de suflete isi gascsc mantuirea. Din vietile lor pilduitoare sunt a lor induhovnicite a inchegat Sfanta Traditie. Mai rare si mai dramatice sunt marturiile despre cei ce primese che- atuite Patericele, iar lumina gandirii marea la varsta maturitagii, In familia convertitilor tirzii, asemeni Sfintului Pavel, se numara (respectand, desigur, proportiile, insa pe acestea numai Dumnezeu le cunoas- te) si parintele Pavel. Personalitatea parintelui Pavel Florenski este deja cu- noscuta cititorului roman, multumita editurilor Anastasia $i Humanitas, care au publicat Iconostasul (1994), in tradu- cerea lui Boris Buzild, respectiv Perspecttud tnversd st alte seriert (1997), in traducerea colectiva a Tatianei Nicolescu, Alexundrei Nicolescu si Anei Maria Brezuleanu. ‘Tematica textelor aparute panda acum este vastd, oferind nu numai o privire teologica asupra unor damenii consi- derate indeobste profane Cingvistica, geometria, fiziologia ci si dovada unei posibile valorificari a profanului in slujba receptirii sacrului. Aceasta are darul de a-l descum- paini atat pe teolog, de obicei .neexersat in stiintele lumii ssteia, cat si pe exeget, pentru care ultimul soc fusese invazia in teritoriul siu a matematicii sau a stiintelor expe- rimentale, ins, in nici un caz, a diseursului religios. at: