Sie sind auf Seite 1von 55

EXEMPLUL 1: VERIFICAREA PRIN CALCUL A UNUI SILOZ CILINDRIC CU

CAPACITATEA DE 50 M
3
PROCEDURA SIMPLIFICATA.

Se cere sa se verifice prin calcul corpul unui siloz cilindric pentru ciment, cu o capacitate
de inmagazinare de ~50m
3
, amplasat in Iasi, n conformitate cu prevederile SR EN 1991-
4-1: 2007 si SR EN 1991-4: 2006 (verificarea nu cuprinde structura suport a silozului).

A. GEOMETRIA SILOZULUI (vezi Fig. 1.1):
Diametrul interior al silozului, d
c
= 2450mm;
Grosimea peretelui silozului, t = 6mm;
Inaltimea suprafetei continutului, h
c
= 11600mm;
Inaltimea de calcul a palniei, h
h
= 1600mm;
Unghiurile si la palnie: = 52.6; = 37.4
Raza silozului, 1225mm



Fig. 1.1: Geometria silozului care se verifica prin calcul
2
c
r d = =

Silozul considerat n exemplul de calcul este fara excentricitate la umplere si cu palnia
conica simetrica, adica fara excentricitate la golire (situatie ntalnita curent la silozurile
care inmagazineaza ciment).

B. CARACTERISTICILE MATERIALULUI CONTINUT (vezi tabel E1 din SR EN
1991-4-2006)
In conformitate cu tabelul 2.1. din SR EN 1991-4:2006, reprodus mai jos, silozul poate fi
clasificat in clasa 1 de evaluare a incarcarilor.
















Pentru determinarea corecta a efectului frecarii continutului de peretele silozului se
consulta tabelul 4.1 din SR EN 1991-4: 2006. In conformitate cu prescriptiile din acest
tabel, suprafata interioara a silozului poate fi clasificata n categoria D2 otel carbon
neted moale (constructie sudata), care implica o frecare moderata a continutului pe
peretele silozului
Caracteristicile materialului continut, necesare in evaluarea incarcarilor, sunt extrase din
tabelul E.1 care se gaseste in Anexa E din SR EN 1991-4: 2006. Pentru ciment rezulta
urmatoarele date:
Greutatea specifica, = 13 kN/m
3
16 kN/m
3
(la calculul incarcarilor, se foloseste
valoarea maxima a lui )
Unghiul suprafetei libere,
r
= 36
Unghiul de frecare interna,
m
= 25 37 (ntrucat silozul care se verifica prin
calcul se incadreaza n clasa 1 de evaluare a ncarcarilor, se poate face calculul
utilizand valoarea medie = 30)
Raportul presiunilor laterale, K
m
= 0.450.65 (ntrucat silozul care se verifica prin
calcul se incadreaza n clasa 1 de evaluare a ncarcarilor, se poate face calculul
utilizand valoarea medie K = 0,54)
Coeficientul de frecare cu peretii,
m
= 0,430,49 (ntrucat silozul se incadreaza n
clasa 1 de evaluare a ncarcarilor, se poate face calculul cu valoarea medie = 0,46)
Factorul de referinta al incarcarii locale pentru material, C
op
= 0,50

C. EVALUAREA INCARCARILOR PE MANTAUA SILOZULUI
Incarcarile se determina conform prevederilor din SR EN 1991-4:2006, relatiile de calcul
prezentate in continuare fiind extrase din capitolul 5 din respectivul normativ. Pentru a se
putea face evaluarea incarcarilor pe peretii verticali ai silozului, trebuie sa se determine
zveltetea silozului. Pentru aceasta se face raportul h
c
/ d
c
= 4,73 2,0 (conform capitol
5.1 (2) din SR EN 1991-4:2006) ceea ce incadreaza silozul in tipul de SILOZ ZVELT

C.1. Incarcari permanente asupra peretilor verticali - greutatea proprie a mantalei,
greutatea acoperisului si greutatea diverselor echipamente si utilaje de pe acoperis

Se considera la nivelul acoperisului o incarcare permanenta, uniform distribuita, din
utilaje si echipamente. Valoarea acestei ncarcari se determina n fiecare situatie. In
acest exemplu se considera aceasta incarcare: G
u
= 5 kN/m
2
.
Greutatea proprie a acoperisului este
2 2
(2, 45) 6
7850
4 4 1000
c
acop
d
G t

= = = 222 kg
Aceasta se majoreaza cu 50% pentru a se tine cont de rigidizarile tablei. Rezulta o
greutate totala a acoperisului G
a
= 1,5 x 222 = 333 kg 3,33 kN
Aria sectiunii transversale a silozului, A =
2
4
c
d
= 4714352,5 mm
2

Perimetrul interior al sectiunii transversale, U =
c
d = 7696,9 mm
Rezulta la nivelul acoperisului o compresiune distribuita pe circumferinta cu valoarea
caracteristica egala cu:

6
3 3
5 4714352, 5/10 3, 33
3, 50 /
7696, 9/10 7696, 9/10
u a
a
G A G
q kN m
U U

= + = + =
Valoarea caracteristica a fortei verticale de compresiune in perete distribuita pe
circumferinta, n
zSkp
la adancimea h
c
la care se face verificarea, din greutatea mantalei
si greutatea acoperisului este:

9,30 kN/m

C.2. Incarcari utile ncarcari la umplere asupra peretilor verticali (silozuri zvelte
cap.5.2.1.1 din SR EN 1991-4:2006) se ia in considerare doar situatia de incarcare
simetrica la umplere pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a ncarcarilor
Aria sectiunii transversale a silozului, A =
2
4
c
d
= 4714352,5 mm
2

Perimetrul interior al sectiunii transversale, U =
c
d = 7696,9 mm

Inaltimea caracteristica Janssen, 2466 mm

Presiunea orizontala asimptotica, 21,30 kN/m
2

Valorile caracteristice ale presiunilor la silozurile care contin materiale pulverulente se
calculeaza atat in ipoteza materialului nefluidizat ct si in ipoteza materialului fluidizat in
0
1 A
z
K U
= =
ho o
p K z = =
( ) 3, 50 0, 006 12, 30 78, 50
zSkp c a b
n h q th = + = + =
totalitate sau partial. Fluidizarea totala sau partiala apare in cazul in care se utilizeaza
transportul pneumatic al materialului continut.



















Fig. 2.1: Presiuni simetrice la umplere n peretele vertical

Valorile caracteristice maxime ale presiunilor simetrice la umplere se calculeaza la baza
corpului cilindric n cele doua ipoteze considerate:

a. Ipoteza materialului nefluidizat
Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, p
hf
(h
c
):

21,11 kN/m
2


n care: 0,991

Frecarea cu peretele, n lungul peretelui, p
wf
(h
c
):

9,71 kN/m
2


Presiunea verticala, la baza mantalei cilindrice, p
vf
(h
c
):

39,09 kN/m
2


Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din
frecarea materialului continut pe acesta, distribuita pe circumferinta, n
zSkf
(h
c
):

112,63 kN/m

( ) ( )
hf c ho J c
p h p Y h = =
( )
/
1
c o
h z
J c
Y h e

= =
( ) ( )
wf c ho J c
p h p Y h = =
( ) ( )
ho
vf c J c
p
p h Y h
K
= =
( ) ( ) ( )
0
0
c
h
zSkf c wf ho c J c
n h p z dz p h z Y h = = = (

( ) ( )
( ) 1, 4 1 0, 4 1, 40
we c w wf c
w c
p h C p h
C e d
= =
= + =
( ) ( ) ( )
0
0
c
h
zSke c we w ho c J c
n h p z dz C p h z Y h = = = (

( ) ( )
( ) 1,15 1, 5 1 0, 4 1, 90
he c h hf c
h c op
p h C p h
C e d C
= =
= + + =
b. Ipoteza materialului fluidizat
In ipoteza de fluidizare a materialului nu se mai considera frecarea cu peretele, iar
presiunea este de tip hidrostatic, adica actioneaza n toate sensurile in fiecare punct. In
aceasta situatie, presiunea maxima apare la baza corpului cilindric.
Presiunea maxima la adancimea h
c
, p(h
c
):

148,48 kN/m
2


C.3. Incarcari utile - ncarcari la golire asupra peretilor verticali (silozuri zvelte
cap.5.2.2.1 din SR EN 1991-4:2006) se ia in considerare doar situatia de incarcare
simetrica la golire pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a ncarcarilor

a. Ipoteza materialului nefluidizat
Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, p
he
(h
c
) :

40,11 kN/m
2



In relatiile de mai sus, e = cea mai mare dintre excentricitatile la umplere sau la golire a
continutului = 0 (siloz cu incarcare si golire simetrica)

Frecarea cu peretele, n lungul peretelui, p
we
(h
c
) :

13,59 kN/m
2



Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din frecarea
materialului continut pe acesta, distribuita pe circumferinta, n
zSke
(h
c
)

157,68 kN/m


b. Ipoteza materialului fluidizat
La golirea materialului fluidizat pot sa apara accidental suctiuni importante datorita
defectiunilor aparute la instalatiile de transport pneumatic (se prevede n normativul SR
EN 1991-4:2006 cap.3.4(8)). Valoarea caracteristica maxima a suctiunii accidentale este
de 40 kN/m
2
in orice punct.

C.4. Incarcarea din zapada
Pentru exemplul de calcul se considera un amplasament pentru care valoarea
caracteristica a ncarcarii din zapada pe sol este s
o,k
= 2,5 kN/m
2
(Iasi). Coeficientul de
expunere al amplasamentului este c
e
= 1,00 (expunere partiala). Coeficientul de forma al
ncarcarii din zapada este pentru acoperis plat = 0.80
Rezulta o ncarcare din zapada s
k
= c
e
s
o,k
= 2.0 kN/m
2
care, distribuita perimetral,
conduce la o forta de compresiune perimetrala in manta egala cu n
z
= 1,22 kN/m

1
( ) 0, 8
c c c
p h h h = = =
C.5. Incarcarea din vnt
Se considera o distributie a presiunii vantului in jurul silozului circular conforma cu
Anexa C din SR EN 1993-4-1: 2007. Variatia presiunii vantului in jurul unui siloz izolat
poate fi definita in termenii coordonatei circumferentiale , cu originea in centrul
silozului, masurata fata de o axa paralela cu directia vantului (vezi fig. C2 din Anexa C
SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos).
Silozul este sustinut de o structura metalica care nu face obiectul calculului din acest
exemplu numeric, cu inaltimea de 2,40 m masurata de la teren pana la capatul de jos al
mantalei silozului. Inaltimea structurii suport este necesara pentru a putea calcula
inaltimea H totala a silozului, care intra in calculul coeficientului de presiune c
p
(vezi
relatia C1 din Anexa C SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos).
Pentru silozul cilindric din exemplu (siloz izolat) variatia circumferentiala a presiunii
(pozitiva catre interior) este data de relatia C.1 din Anexa C SR EN 1993-4-1: 2007
reprodusa mai jos.





























Pentru silozul calculat, coeficientul de presiune are o distributie simetrica, valoarea
acestuia in fiecare punct depinzand de unghiul pe care il face raza vectoare care uneste
punctul respectiv cu directia de actiune a vantului (vezi figura C2). Valorile calculate
pentru puncte situate echidistant pe circumferinta, la unghiuri multiplu de 22,5 sunt
prezentate n tabelul de mai jos:

c
p
c
p

0.0 1.00 202.5 -0.20
22.5 0.60 225.0 -0.34
45.0 -0.43 247.5 -1.01
67.5 -1.44 270.0 -1.65
90.0 -1.65 292.5 -1.44
112.5 -1.01 315.0 -0.43
135.0 -0.34 337.5 0.60
157.5 -0.20 360.0 1.00
180.0 -0.28

Considerand presiunea de referinta a vantului pe amplasament ca fiind q
ref
= 0,7 kN/m
2

(Iasi) si coeficientul de expunere c
e
= 2,75 (corespunzatoare la inaltimea de 14,70 m la un
amplasament in camp deschis) rezulta urmatoarea distributie a vantului normala pe
peretii silozului considerand presiunea medie pe fiecare panou din figura de mai jos
(panourile cu acelasi numar sunt identic incarcate):






Panou
nr.
w()
<kN/m
2
>
1 1.54
2 0.16
3 -1.80
4 -2.97
5 -2.56
6 -1.29
7 -0.52
8 -0.46





In tabelul de mai sus semnul + inseamna actiune din exterior spre interior (presiune) iar
semnul - inseamna actiune din interior catre exterior (suctiune).
( )
e p ref
w c c q =
2, 75 0, 2
0, 393
1, 4
g
a
c
qg


= = =
Facand rezultanta presiunilor din vant distribuite normal pe circumferinta va rezulta o
incarcare uniform distribuita paralela cu directia din care bate vantul, care va actiona
asupra ansamblului silozului, ducand la o incovoiere generala a acestuia.

2.08 kN/m

n care l
i
= 481.1 mm este lungimea circumferentiala a panourilor (egala cu perimetrul U
impartit la numarul total de panouri, 16) iar este presiunea / suctiunea medie in
panoul i .
Momentul incovoietor la baza mantalei cilindrice va fi:

157,34 kNm

Din acest moment incovoietor apar eforturi de compresiune / intindere verticale in
mantaua silozului. Valoarea caracteristica maxima a fortei verticale de compresiune in
perete distribuita pe circumferinta, q
zw
la adancimea h
c
la care se face verificarea, este
data de relatia:

39,97 kN/m


n care W
siloz
este modulul de rezistenta al sectiunii silozului (inel cilindric) egal cu
23.62x10
6
mm
3
iar t este grosimea mantalei silozului.

C.6. Incarcarea exceptionala din seism
Valoarea caracteristica a incarcarii data de catre seism se evalueaza considerand un grad
de umplere al silozului de 80% (conform cap.3.3 (4) din SR EN 1998-4: 2007).
Amplasamentul silozului care se verifica se caracterizeaza printr-o acceleratie a terenului
pentru proiectare a
g
= 0,20g si o perioada de colt T
c
= 0,7s (Iasi).
Factorul de comportare are valoarea q = 0,7 x 2 = 1,4 (conform tabel 6.2 (d) din SR EN
1998-1:2004 si cap.3.3 (5) din SR EN 1998-4: 2007)
Coeficientul seismic pentru calculul static va avea valoarea:




Calculul ncarcarii gravitationale pentru determinarea fortei seismice se face folosind pct.
C1.
Greutatea proprie a acoperisului, G
1
= G
a
= 3,33 kN (la nivelul acoperisului)
Greutatea utilajului la nivelul acoperisului, G
2
= G
u
A = 23,57 kN (la nivelul
acoperisului)
Greutatea totala a mantalei cilindrice, G
3
= 68,96 kN (concentrata la mijlocul inaltimii
mantalei adica la 0,5 x h
b
= 6,15m)
Greutatea zapezii purtate, G
4
= 0,4 q
z
U = 0,4 x 1,22 x 7,969 = 3,89 kN (la nivelul
acoperisului)
( )
8 __
1
cos i
w i
i
q w l
=
= =

( )
__
i w
2 2
2, 08 12, 3
2 2
w b
w
q h
M

= = =
w
zw
siloz
M
q t
W
= =
Greutatea continutului: G
5
= 0,8 A h
c
= 0,8 x 4,714 x 16 x 11,6 = 699,9 kN
(considerata concentrata la mijlocul inaltimii volumului continut, adica la 0,4 x h
c
=
4,64m)
In acest exemplu se considera ca nivelul acoperisului se gaseste la inaltimea h
c
adica la
11,60m fata de linia de rezemare.

G = G
1
+G
2
+G
3
+G
4
+G
5
= 799,65 kN

Forta seismica totala: S = c G = 0,393 x 799,65 = 314,2 kN

Distributia fortei seismice pe inaltime se face pentru a putea determina diagrama
momentului incovoietor care actioneaza asupra sectiunii circulare a silozului. Pentru
aceasta se utilizeaza relatia (4.6) din P100-2006. Forta seismica care actioneaza la nivelul
i se calculeaza cu relatia:
1
i i
i n
i i
i
mh
S S
mh
=
=



1
n
i i
mh =

4050,36 kNm

La nivelul h
1
= 4,64 m rezulta o forta seismica S
1
= 251,9 kN.
La nivelul h
2
= 6,15 m rezulta o forta seismica S
2
= 32,9 kN.
La nivelul h
3
= 12,30 m rezulta o forta seismica S
3
= 29,4 kN.

Momentul incovoietor maxim din actiunea seismica si valoarea caracteristica maxima a
fortei de compresiune in mantaua cilindrica, distribuita pe circumferinta, pe directie
verticala sunt date mai jos:





440,2 kN/m



D. COMBINATII DE ACTIUNI
Pentru silozurile din clasa de efecte 1 se pot lua in considerare urmatoarele combinatii
simplificate de actiuni (conform pct. A.1. din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007)
Permanente + zapada + vant + incarcari umplere (variabila principala);
Permanente + zapada + vant + incarcari golire (variabila principala);
Permanente + zapada + vant cu silozul gol (variabila principala);
Permanente + zapada + incarcari golire + vant (variabila principala);
Permanente + zapada + incarcare siloz 80% + seism

3
max
1
1732, 77
i i
i
M S h kNm
=
= =

max
,max zs
siloz
M
q t
W
= =
D.1. Evaluarea efectelor actiunilor
Eforturile de membrana din mantaua silozului determinate mai sus se amplifica cu
coeficientul k
M
= 1,1 (conform pct. A.2.(1) din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007) pentru a
tine cont de efectul incovoierii locale.

D.1.1. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie verticala in mantaua
cilindrica (tensiuni in punctele de maxima solicitare)
a. Tensiunea de compresiune in membrana (ncarcari permanente):


x1
= k
M
n
zSkp
/ t = 1,1 x 9,30 / 6 = 1,71 N/mm
2


b. Tensiunea de compresiune in membrana din zapada (variabila):

x2
= k
M
n
z
/ t = 1,1 x 1,22 / 6 = 0,22 N/mm
2


c. Tensiunea de compresiune in membrana din vant (variabila):


x3
= k
M
q
zw
/ t = 1,1 x 39,97 / 6 = 7,33 N/mm
2


d. Tensiunea de compresiune in membrana la umplere (ncarcare variabila la care
coeficientul ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006) material nefluidizat


x4
= k
M
n
zSk
(h
c
)/ t = 1,1 x 112,63 / 6 = 20,65 N/mm
2


(matrialul fluidizat nu conduce la compresiuni in sens vertical in manta la umplere)

e. Tensiunea de compresiune in membrana la golire (ncarcare variabila la care
coeficientul ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006) material nefluidizat


x5
= k
M
n
zSke
(h
c
)

/ t = 1,1 x 157,68 / 6 = 28,90 N/mm
2


(matrialul fluidizat nu conduce la compresiuni in sens vertical in manta la golire)

f. Tensiunea de compresiune in membrana din seism (exceptionala):


x6
= k
M
q
zs,max
/t = 1,1 x 440,2/6 = 80,7 N/mm
2


D.1.2. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie circumferentiala in
mantaua cilindrica (tensiuni in punctele de maxima solicitare)

a. Tensiunea de intindere in membrana la umplere (ncarcare variabila la care coeficientul
ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006):

4,74 N/mm
2
(material nefluidizat) - presiune

33,34 N/mm
2
(material fluidizat) - presiune
1
h
M
p r
k
t

= =

b. Tensiuni in membrana la golire (ncarcare variabila la care coeficientul ncarcarii se ia
= 1,35 conform SR EN 1991-4-2006):

9,00 N/mm
2
(material nefluidizat) - presiune

- 8,99 N/mm
2
(material fluidizat) - suctiune

c. Tensiuni in membrana datorate vantului:

0.35 N/mm
2
(presiune)

-0.67 N/mm
2
(suctiune)


D.2. Combinarea efectelor actiunilor
Gruparea 1: Permanente + zapada + vant + incarcari din umplere (principala)
(conform tabel A.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008)
Material nefluidizat
Sens vertical (compresiune):

x
= 1,35
x1
+ 0,6 (1,5
x2
+ 1,5
x3
) + 1,35
x4
= 36,98 N/mm
2

Sens circumferential (intindere):

= 1.35
1
= 6,40 N/mm
2

Material fluidizat
Sens vertical (compresiune):

x
= 1,35
x1
+ 0,6 (1,5
x2
) + 1,5
x3
= 13,50 N/mm
2

Sens circumferential (intindere):

= 1.35
1
= 45,01 N/mm
2


Gruparea 2. Permanente + zapada + vant + incarcari golire (principala) (conform
tabel A.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008)
Material nefluidizat
Sens vertical (compresiune):

x
= 1,35
x1
+ 0,6 (1,5
x2
+ 1,5
x3
) + 1,35
x5
= 48,12 N/mm
2

Sens circumferential (intindere):

= 1.35
2
= 12,15 N/mm
2

Material fluidizat
Sens vertical (compresiune):

x
= 1,35
x1
+ 0,6 (1,5
x2
) + 1,5
x3
= 13,50 N/mm
2

Sens circumferential (compresiune):

= 1.35
2
= 12,14 N/mm
2


Gruparea 3. Permanente + zapada + vant cu siloz gol (principala)
Sens vertical (compresiune):

x
= 1,35
x1
+ 0,6 (1,5
x2
) + 1,5
x3
= 13,50 N/mm
2

2
he
M
p r
k
t

= =
( )
3 M
w r
k
t


= =
Sens circumferential
o presiune maxima normala pe perete: 1,5 x 1,54 = 2,31 kN/m
2

= 1.5
3
= 0,55 N/mm
2
(compresiune)
o suctiune maxima normala pe perete: 1,5 x -2,97 = - 4,45 kN/m
2

= 1.5
3
= 1,05 N/mm
2
(ntindere)

Gruparea 4. Permanente + zapada + incarcari golire + vant (principala)
Material nefluidizat
Sens vertical (compresiune):

x
= 1,35
x1
+ 0,6 (1,5
x2
) + 1,5
x3
+ 1,35
x5
= 52,52 N/mm
2

Sens circumferential (intindere):

= 1.35
2
= 12,15 N/mm
2

Material fluidizat
Sens vertical (compresiune):

x
= 1,35
x1
+ 0,6 (1,5
x2
) + 1,5
x3
= 13,50 N/mm
2

Sens circumferential (compresiune):

= 1.35
2
= 12,14 N/mm
2


Gruparea 5. Permanente + zapada + 80% incarcare siloz nefluidizata + seism
Sens vertical (compresiune):

x
=
x1
+ 0,3
x2
+ 0,8
x5
+
x6
= 105,60 N/mm
2

Sens circumferential (intindere):

= 0,8
2
= 7,2 N/mm
2



E. VERIFICARI PENTRU MANTAUA CILINDRICA

E.1. Starea limita plastica (A.3.2.1. Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)

Gruparea 1.

Material nefluidizat: 40,56 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


Material fluidizat: 53,06 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 2.

Material nefluidizat: 55,20 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


Material fluidizat: 12,87 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 3.

Siloz gol: 12,75 14,05 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


2 2
, e Ed x x
= + =
2 2
, e Ed x x
= + =
2 2
, e Ed x x
= + =
2 2
, e Ed x x
= + =
2 2
, e Ed x x
= + =
Gruparea 4.

Material nefluidizat: 59,53 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


Material fluidizat: 12,87 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 5.

109,4 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2




E.2. Starea limita de pierdere a stabilitatii din compresiune axiala in sens vertical
(A.3.2.2. Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)

Efortul critic de pierdere a stabilitatii peretelui: 622,3 N/mm
2


Zveltetea relativa a mantalei: 0,615


Coeficientul de reducere al imperfectiunii elastice: 0,237


Zveletile relative la care se schimba expresia coeficientului
x
:

0,2 ; 0,770

Conform relatiei (A.9) din SR EN 1993-4-1: 2007, coeficientul de flambaj se calculeaza
cu expresia:
__ __
0
__ __
0
1 0, 6
x
x
p


| |

|
= =
|

\
0,564

Efortul critic de flambaj va fi prin urmare: 120,48 N/mm
2


Gruparea 1.

Material nefluidizat : 36,98 N/mm
2
< 120,48 N/mm
2


Material fluidizat : 13,50 N/mm
2
< 120,48 N/mm
2


Gruparea 2

Material nefluidizat: 48,12 N/mm
2
< 120,48 N/mm
2


2 2
, e Ed x x
= + =
,
0.605
x Rcr
t
E
r
= =
__
,
y
x
x Rcr
f

= =
__
o =
0.72
0.62
1 0.035
r
t
= =
| |
+
|
\
__
2, 5 p = =
,
1
/ x Rk
x y M
f = =
, x Ed =
, x Ed =
, x Ed =
2 2
, e Ed x x
= + =
2 2
, e Ed x x
= + =
, x Ed =
( ) 691 63 16, 9
18
691 6 180
i i
i
G
i
i
A x
x mm
A

= = =
+

Material fluidizat : 13,50 N/mm


2
< 120,48 N/mm
2


Gruparea 3

(siloz gol) 13,50 N/mm
2
< 120,48 N/mm
2


Gruparea 4

Material nefluidizat: 52,52 N/mm
2
< 120,48 N/mm
2


Material fluidizat: 13,50 N/mm
2
< 120,48 N/mm
2


Gruparea 5

105,60 N/mm
2
< 120,48 N/mm
2



E.3. Starea limita de pierdere a stabilitatii sub presiune externa, vacuum partial si
vant (A.3.2.3. Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)

Presiunea critica de flambaj extern: 233,74 kN/m
2


In relatia de mai sus l este distanta dintre inelele de rigidizare.
Pe corpul silozului care se verifica prin calcul exista inele de rigidizare situate pe manta
la o distanta maxima l = 1700 mm. Valoarea de proiectare a presiunii exterioare maxime
trebuie sa satisfaca urmatoarea conditie:



n care
n
=0,5 si
M1
= 1,1.
1. Presiunea pe perete rezultata din suctiunea externa maxima din vant este egala cu
p
max,1
= 4,45 kN/m
2
< 106,24 kN/m
2

2. Presiunea pe perete rezultata din suctiunea accidentala la care se adauga si presiunea
maxima a vantului p
max,2
= 40 x 1,1 x 1,35 + 2,31 = 61,7 kN/m
2
< 106,24 kN/m
2


E.3. Verificarea inelelor de rigidizare (conform SR EN 1993-1-1:2006)
Inelele de rigidizare sunt realizate din profil cornier L60x60x6 sudate cu aripa catre
exterior. In conformitate cu prevederile cap. 9 din SR EN 1993-1-5:2007, se considera ca
rigidizarea antreneaza o latime de placa egala cu 15t de fiecare parte a rigidizarii, ceea
ce inseamna in cazul de fata o latime de placa de 180 mm.
Se determina pozitia centrului de greutate xG a axei neutre verticale:





, x Ed =
, x Ed =
, x Ed =
, x Ed =
2.5
,
0.92
n Rcru
r t
p E
l r
| || |
= =
| |
\ \
2
, , 1
/ 106, 24 /
n Ed n n Rcru M
p p kN m =
( )
2
2
6 4
6 180 18 691 63 16, 9 18
228000 1,123 10
I
mm
= + +
+ =
6
1,123 10
25,18
691 6 180
I
i mm
A

= = =
+
0, 667 0, 667 1225 2566
cr
L r mm = = =
__
1
2566
1, 09
25,18 93, 9
cr
L
i

= = =

( ) ( )
__
__
2
2
0, 5 1 0, 2
0, 5 1 0, 34 1, 09 0, 2 1, 09 1, 245

| | | |
| |
= + + =
| |
\ \
= + + =
__
2 2
1
0, 54

= =
+
3
,
1
0, 54 (691 6 180) 235
1 10 204, 3
1,10
y
Rd
M
A f
N kN

+
= = =
6
, max,2
1225 1700 61, 7 10 128, 49
Ed
N r l p kN

= = =
,
,
128, 49
0, 63 1, 0
204, 3
Ed
Rd
N
N

= =
( )
( )
6 3 3
min 1
3 3 6 4
1,123 10 max ; 0, 08
1225
max 0,1 12300 6 ; 0, 08 1, 6 1225 6 0, 49 10
6
b w
I I k h t C rt r t
mm
= = =
= =

Momentul de inertie al rigidizarii fata de axa neutra
verticala:




Raza de giratie:





Lungimea de flambaj a rigidizarii:

Zveltetea redusa:


Coeficientul :




Coeficientul :



Rezistenta de calcul a rigidizarii la flambaj:




Valoarea de calcul a efortului de compresiune



Verificarea la flambaj



Verificarea rigiditatii inelului:





F. CALCULUL PALNIEI CONICE SUDATE (conform procedeului de proiectare
simplificat din pct. A.3.3 Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)



















F.1. Date geometrice
- Unghiul al palniei, = 37,4
- Inaltimea palniei considerata de la varful conului pana la baza mantalei este h
h
=
1600mm
- Volumul palniei este: V = 2,51 m
3

- Volumul corpului cilindric: V
1
= 54,66 m
3

- Aria laterala a conului A
h
= 7,75 m
2


F.2. Incarcari
- Greutatea materialului din palnie este W = V = 16 x 2,51 = 40,16 kN
- Greutatea materialului din corpul silozului incarcat W
1
= V
1
= 874,54 kN
- Greutatea palniei W
2
=
s
A
h
t = 3,65 kN
- Greutatea totala sustinuta de palnie este G = W + W
1
+ W
2
= 918,35 kN

Valoarea de proiectare a fortei meridiane de membrana pe unitatea de cicumferinta este:

n
h, Ed, s
= 1,35 G / (U cos ) = 1,35 x 918,35 / 7, 697 / 0,79 = 203,9 kN/m

n
h, Ed
= g
asym
x n
h, Ed, s
= 1,2 x 203,9 = 244,7 kN/m

Verificarea palniei se face utilizand relatia (A.16 din Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)

n
h, Ed
k
r
t f
u
/
M2
= 0,9 x 6 x 360 / 1,25 = 1555,2 N/mm = 1555,2 kN/m (verifica)

3
, 2 2
0
143,83 10
99, 74 / 235 /
1442
y Ed
et M
f N
N mm N mm
A


= = =
G. IMBINAREA DE TRECERE (conform procedeului de proiectare simplificat de la
pct. A.3.4 Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)

Notatiile folosite pentru o imbinare de trecere simpla sunt date in figura de mai jos:
























Valoarea de proiectare a fortei cicumferentiale de compresiune este:

N
, Ed
= (n
h, Ed
) r sin = 193,32 kN/m x 1,225 m x sin 37,4 = 143,83 kN


Aria totala utila a inelului : 1442 mm
2



n care t
s
= 6 mm; t
h
= 6 mm; t
c
= 6 mm; r = raza silozului = 1,225 m. A
p
este aria inelului
de la mbinarea de trecere care are dimensiunile propuse de 10 x 80 mm

Efortul circumferential mediu in inel trebuie sa satisfaca urmatoarea relatie:






3/ 2
3/ 2 3/ 2
0.4
cos
h
et p c s
t
A A r t t

| |
= + + + =
|
|
\
( )
2,43
1,6
2
,
cos
2, 65 tan 24, 42 /
n Rcr
t
p E kN m
r

| |
= =
|
\
2
, , 1
/ 0, 7 24, 42/1,1 15, 54 /
n Rd p n Rcr M
p p kN m = = =
2 2
, ,
10, 25 / 15, 54 /
n Ed n Rd
p kN m p kN m = =
H. ACOPERISUL CONIC CIRCULAR (conform procedeului de proiectare de la pct.
7.3 din SR EN 1993-4-1:2007)

Se calculeaza presiunea exterioara critica de pierdere a stabilitatii. Pentru un acoperis
conic, izotrop, aceasta are valoarea:




In care este panta conului de acoperis care rezulta din geometria silozului
(= 4,67).

Presiunea exterioara de pierdere a stabilitatii are valoarea:



Pe acoperis exista urmatoarele incarcari:
- Incarcari permanente greutate proprie: G
a
= 3,33 kN
- Incarcare utila utilaje si echipamente: G
u
= 5,0 kN/m
2

- Incarcare din zapada s
k
= 2,0 kN/m
2

Combinatia cea mai defavorabila este data de relatia:

p
n,Ed
= 1,35 x G
a
/A + 1,5 G
u
+ 0,9 s
k
= 10,25 kN/m
2


Verificarea acoperisului:
EXEMPLUL 2: VERIFICAREA PRIN CALCUL A UNUI SILOZ
RECTANGULAR (BUNCAR) CU CAPACITATEA DE 50 m
3
PROCEDURA
SIMPLIFICATA.

Se cere sa se verifice prin calcul corpul unui siloz rectangular (buncar) pentru boabe de
soia, cu o capacitate de inmagazinare de ~50m
3
, amplasat in Iasi, n conformitate cu
prevederile SR EN 1991-4-1: 2007 si SR EN 1991-4: 2006 (verificarea nu cuprinde
structura suport a silozului).

A. GEOMETRIA SILOZULUI (vezi Fig. 2.1):
Latura silozului cu sectiune patrata: a = 4000mm
Diametrul echivalent al silozului, d
c
= 4000mm;
Grosimea peretelui silozului, t = 6mm;
Inaltimea suprafetei continutului, h
c
= 7000mm;
Inaltimea de calcul a palniei, h
h
= 2000mm;
Unghiurile si la palnie: = = 45



Fig. 2.1: Geometria silozului care se verifica prin calcul

Silozul considerat n exemplul de calcul este fara excentricitate la umplere si cu palnia
trunchi de piramida simetrica, adica fara excentricitate la golire (situatie ntalnita curent).

B. CARACTERISTICILE MATERIALULUI CONTINUT (vezi tabel E1 din SR EN
1991-4-2006)
In conformitate cu tabelul 2.1. din SR EN 1991-4:2006, reprodus mai jos, silozul poate fi
clasificat in clasa 1 de evaluare a incarcarilor.
















Pentru determinarea corecta a efectului frecarii continutului de peretele silozului se
consulta tabelul 4.1 din SR EN 1991-4: 2006. In conformitate cu prescriptiile din acest
tabel, suprafata interioara a silozului poate fi clasificata n categoria D2 suprafata
neteda din otel carbon neted moale (constructie sudata), care implica o frecare moderata a
continutului pe peretele silozului
Caracteristicile materialului continut, necesare in evaluarea incarcarilor, sunt extrase din
tabelul E.1 care se gaseste in Anexa E din SR EN 1991-4: 2006. Pentru boabe de soia
rezulta urmatoarele date:
Greutatea specifica, = 7 kN/m
3
8 kN/m
3
(la calculul incarcarilor, se foloseste
valoarea maxima a lui )
Unghiul suprafetei libere,
r
= 29
Unghiul de frecare interna,
m
= 22 29 (ntrucat silozul care se verifica prin
calcul se incadreaza n clasa 1 de evaluare a ncarcarilor, se poate face calculul
utilizand valoarea medie = 25)
Raportul presiunilor laterale, K
m
= 0,570,70 (ntrucat silozul care se verifica prin
calcul se incadreaza n clasa 1 de evaluare a ncarcarilor, se poate face calculul
utilizand valoarea medie K = 0,63)
Coeficientul de frecare cu peretii,
m
= 0,330,44 (ntrucat silozul se incadreaza n
clasa 1 de evaluare a ncarcarilor, se poate face calculul cu valoarea medie = 0,38)
Factorul de referinta al incarcarii locale pentru material, C
op
= 0,50

C. EVALUAREA INCARCARILOR PE MANTAUA SILOZULUI
Incarcarile se determina conform prevederilor din SR EN 1991-4:2006, relatiile de calcul
prezentate in continuare fiind extrase din capitolul 5 din respectivul normativ. Pentru a se
putea face evaluarea incarcarilor pe peretii verticali ai silozului, trebuie sa se determine
zveltetea silozului. Pentru aceasta se face raportul 1,0 h
c
/ d
c
= 1,75 2,0 (conform
capitol 5.1 (2) din SR EN 1991-4:2006) ceea ce incadreaza silozul in tipul de SILOZ CU
ZVELTETE INTERMEDIARA

C.1. Incarcari permanente asupra peretilor verticali - greutatea proprie a mantalei,
greutatea acoperisului si greutatea diverselor echipamente si utilaje de pe acoperis

Se considera la nivelul acoperisului o incarcare permanenta, uniform distribuita, din
utilaje si echipamente. Valoarea acestei ncarcari se determina n fiecare situatie. In
acest exemplu se considera aceasta incarcare: G
u
= 5 kN/m
2
.
Greutatea proprie a acoperisului este
2
2
4000 6
7850
1000 1000
acop
G a t
| |
= = =
|
\
754 kg
Aceasta se majoreaza cu 50% pentru a se tine cont de rigidizarile tablei. Rezulta o
greutate totala a acoperisului G
a
= 1,5 x 754 = 1130 kg 11,30 kN
Aria sectiunii transversale a silozului, A =
2
a = 16000000 mm
2

Perimetrul interior al sectiunii transversale, U =4a = 16000 mm
Rezulta la nivelul acoperisului o compresiune distribuita perimetral cu valoarea
caracteristica egala cu:

6
3 3
5 16000000 /10 11, 3
5, 70 /
16000/10 16000/10
u a
a
G A G
q kN m
U U

= + = + =
Valoarea caracteristica a fortei verticale de compresiune in perete distribuita
perimetral, n
zSkp
la adancimea h
c
la care se face verificarea, din greutatea mantalei si
greutatea acoperisului este:

9,0 kN/m

C.2. Incarcari utile ncarcari la umplere asupra peretilor verticali (silozuri cu
zveltete intermediara cap.5.3.1.1 din SR EN 1991-4:2006) se ia in considerare doar
situatia de incarcare simetrica la umplere pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a
ncarcarilor
Aria sectiunii transversale a silozului, A =
2
a = 16000000 mm
2

Perimetrul interior al sectiunii transversale, U =4a = 16000 mm

Inaltimea caracteristica Janssen, 4177 mm

Presiunea orizontala asimptotica, 21.05 kN/m
2

Valoarea caracteristica maxima ale presiunii simetrice la umplere se calculeaza la baza
mantalei astfel:

Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, p
hf
(h
c
):

15,74 kN/m
2



0
1 A
z
K U
= =
ho o
p K z = =
( ) 5, 70 0, 006 7, 00 78, 50
zSkp c a c
n h q th = + = + =
( ) ( )
hf c ho R c
p h p Y h = =
( )
( )( )
0
0 0
0 0
1 1
tan
4
1 tan 1
n
c
R c
c
o r
r
h h
Y h
z h
d
h
n h z
| |
= + =
` |

\ )
= =
= + =
( )
( )
( )
( )
1
0 0
0 0 0
0 0
( ) ( )
2
1
1
vf c V c
n
c
V c n
p h Z h
h z h
Z h h z h
n
z h

+
= =
| |
+
= = |
|
+

\
Frecarea cu peretele, n lungul peretelui, p
wf
(h
c
):

5,98 kN/m
2



n care: 0,748


554 mm

-1,348

Presiunea verticala, la baza mantalei, p
vf
(h
c
):

43,61 kN/m
2



3671 mm


Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din
frecarea materialului continut pe acesta, distribuita perimetral, n
zSkf
(h
c
):

26,63 kN/m





















Fig. 2.2 : Presiuni simetrice la umplere n peretele vertical

( ) ( ) ( )
0
c
h
zSkf c wf ho c V c
n h p z dz p h Z h = = = (

( ) ( )
wf c ho R c
p h p Y h = =
( ) ( )
( ) ( ) 1, 0 0, 4 1 0, 4 1 1, 30
we c w wf c
w c c c
p h C p h
C e d h d
= =
= + + =
( ) ( ) ( )
0
c
h
zSke c we w ho c V c
n h p z dz C p h Z h = = = (

( ) ( )
( ) ( ) 1, 0 [0,15 1, 5 1 0, 4 ] 1, 0 1, 62
he c h hf c
h c op c c
p h C p h
C e d C h d
= =
= + + + =
C.3. Incarcari utile - ncarcari la golire asupra peretilor verticali (silozuri cu zveltete
intermediara cap.5.3.2.1 din SR EN 1991-4:2006) se ia in considerare doar situatia de
incarcare simetrica la golire pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a ncarcarilor

Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, p
he
(h
c
) :

25,50 kN/m
2



In relatiile de mai sus, e = cea mai mare dintre excentricitatile la umplere sau la golire a
continutului, egala cu 0 n acest caz (siloz cu incarcare si golire simetrica)

Frecarea cu peretele, n lungul peretelui, p
we
(h
c
) :

7,78 kN/m
2



Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din
frecarea materialului continut pe acesta, distribuita perimetral, n
zSke
(h
c
)

34.62 kN/m


C.4. Incarcarea din zapada
Pentru exemplul de calcul se considera un amplasament pentru care valoarea
caracteristica a ncarcarii din zapada pe sol este s
o,k
= 2,5 kN/m
2
(Iasi). Coeficientul de
expunere al amplasamentului este c
e
= 1,00 (expunere partiala). Coeficientul de forma al
ncarcarii din zapada este pentru acoperis plat = 0.80
Rezulta o ncarcare din zapada s
k
= c
e
s
o,k
= 2.0 kN/m
2
care, distribuita perimetral,
conduce la o forta de compresiune perimetrala in manta egala cu n
z
= 2,0 kN/m

C.5. Incarcarea din vnt
Se considera o distributie a presiunii vantului in jurul silozului rectangular conforma cu
NP-082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor.
Actiunea vantului.
Silozul este sustinut de o structura metalica care nu face obiectul calculului din acest
exemplu numeric, cu inaltimea de 5,00 m masurata de la teren pana la capatul de jos al
mantalei silozului. Conform datelor geometrice initiale, naltimea totala a silozului pana
la nivelul acoperisului rezulta H = 13,00m.
Considerand presiunea de referinta a vantului pe amplasament ca fiind q
ref
= 0,7 kN/m
2

(Iasi) si coeficientul de expunere c
e
= 2,35 (corespunzator pentru inaltimea de 13,00 m la
un amplasament in camp deschis) rezulta ca presiunea vantului, normala pe peretii
silozului, este data de relatia:



e p ref
w c c q =


Presiunea vantului pe peretele silozului expus direct la vant este:

w
1
= 0,8 x 2,35 x 0,70 = 1,32 kN/m
2

Suctiunea vantului pe peretele silozului care nu este expus la vant este:

w
2
= -0,3 x 2,35 x 0,70 = -0,50 kN/m
2

Suctiunea vantului pe peretii laterali este:

w
3
= -0,8 x 2,35 x 0,70 = -1,32 kN/m
2


In relatiile de mai sus semnul + inseamna actiune din exterior spre interior (presiune)
iar semnul - inseamna actiune din interior catre exterior (suctiune).
Facand rezultanta presiunilor din vant distribuite normal pe peretii silozului va rezulta o
incarcare uniform distribuita paralela cu directia din care bate vantul, care va actiona
asupra ansamblului silozului, ducand la o incovoiere generala a acestuia.

7.28 kN/m

__ __
1 2
w
q w w a
| |
= + =
|
\
2, 75 0, 2
0, 393
1, 4
g
a
c
qg


= = =
n care
__
i w este presiunea/suctiunea vantului in valoare absoluta.
Momentul incovoietor la adancimea h
c
in manta va fi:

232,96 kNm

Din acest moment incovoietor apar eforturi de compresiune / intindere verticale in
mantaua silozului. Valoarea caracteristica maxima a fortei verticale de compresiune in
perete distribuita perimetral, q
zw
la adancimea h
c
la care se face verificarea, este data de
relatia:

10,90 kN/m


n care W
siloz
este modulul de rezistenta al sectiunii silozului (cheson rectangular) egal cu
128,19x10
6
mm
3
iar t este grosimea mantalei silozului.
Distributia in perete a compresiunii se face in functie de directia din care bate vantul
astfel:
a) directia vantului normala pe peretii silozului:

q
zw
= 10,9 kN/m distribuit uniform pe perete

b) directia vantului la 45 fata de peretii silozului:

q
zw1
= 7,6 kN/m q
zw2
= 15,2 kN/m pe peretele cel mai solicitat


C.6. Incarcarea exceptionala din seism
Valoarea caracteristica a incarcarii data de catre seism se evalueaza considerand un grad
de umplere al silozului de 80% (conform cap.3.3 (4) din SR EN 1998-4: 2007).
Amplasamentul silozului care se verifica se caracterizeaza printr-o acceleratie a terenului
pentru proiectare a
g
= 0,20g si o perioada de colt T
c
= 0,7s (Iasi).
Factorul de comportare are valoarea q = 0,7 x 2 = 1,4 (conform tabel 6.2 (d) din SR EN
1998-1:2004 si cap.3.3 (5) din SR EN 1998-4: 2007)
Coeficientul seismic pentru calculul static va avea valoarea:




Calculul ncarcarii gravitationale pentru determinarea fortei seismice se face folosind pct.
C1.
Greutatea proprie a acoperisului, G
1
= G
a
= 11,30 kN (la nivelul acoperisului);
Greutatea utilajului la nivelul acoperisului, G
2
= G
u
A = 80,00 kN (la nivelul
acoperisului);
Greutatea totala a mantalei, G
3
= 60,47 kN, concentrata la mijlocul inaltimii mantalei
adica la 0,5 x (h
c
+1,0) = 4,00m;
( )
2
2
1, 0
7, 28 8, 0
2 2
w c
w
q h
M
+

= = =
w
zw
siloz
M
q t
W
= =
Greutatea zapezii purtate, G
4
= 0,4 q
z
U = 0,4 x 2,0 x 16,0 = 12,80 kN (la nivelul
acoperisului)
Greutatea continutului: G
5
= 0,8 A h
c
= 0,8 x 16,0 x 8 x 7,0 = 716,8 kN (considerata
concentrata la mijlocul inaltimii volumului continut, adica la 0,4 x h
c
= 2,80m)
In acest exemplu, nivelul acoperisului se gaseste la inaltimea h
c
+1,0 adica la 8,0 m fata
de linia de rezemare.

G = G
1
+G
2
+G
3
+G
4
+G
5
= 881,37 kN

Forta seismica totala: S = c G = 0,393 x 881,37 = 346,4 kN

Distributia fortei seismice pe inaltime se face pentru a putea determina diagrama
momentului incovoietor care actioneaza asupra sectiunii silozului. Pentru aceasta se
utilizeaza relatia (4.6) din P100-2006. Forta seismica care actioneaza la nivelul i se
calculeaza cu relatia:
1
i i
i n
i i
i
mh
S S
mh
=
=



1
n
i i
mh =

3081,72 kNm

La nivelul h
1
= 2,8 m rezulta o forta seismica S
1
= 225,6 kN.
La nivelul h
2
= 4,0 m rezulta o forta seismica S
2
= 27,2 kN.
La nivelul h
3
= 8,0 m rezulta o forta seismica S
3
= 93,6 kN.

Momentul incovoietor maxim din actiunea seismica si valoarea caracteristica maxima a
fortei de compresiune in manta, distribuita perimetral, pe directie verticala sunt date mai
jos:





69,7 kN/m


Distributia in perete a compresiunii se face in functie de directia din care actioneaza
seismul astfel:
a) directia seismului normala pe peretii silozului:

q
zs
= 69,7 kN/m distribuit uniform pe perete

b) directia seismului la 45 fata de peretii silozului:

q
zw1
= 48,8 kN/m q
zw2
= 97,6 kN/m pe peretele cel mai solicitat
3
max
1
1489, 28
i i
i
M S h kNm
=
= =

max
,max zs
siloz
M
q t
W
= =

D. COMBINATII DE ACTIUNI
Pentru silozurile din clasa de efecte 1 se pot lua in considerare urmatoarele combinatii
simplificate de actiuni (conform pct. A.1. din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007)
Permanente + zapada + vant + incarcari umplere (variabila principala);
Permanente + zapada + vant + incarcari golire (variabila principala);
Permanente + zapada + vant cu silozul gol (variabila principala);
Permanente + zapada + incarcari golire + vant (variabila principala);
Permanente + zapada + incarcare siloz 80% + seism

D.1. Evaluarea efectelor actiunilor
Eforturile de membrana din mantaua silozului determinate mai sus se amplifica cu
coeficientul k
M
= 1,1 (conform pct. A.2.(1) din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007) pentru a
tine cont de efectul incovoierii locale.

D.1.1. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie verticala in mantaua
silozului (in punctele de maxima solicitare)
a. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din ncarcari permanente:

n
y1
= k
M
n
zSkp
= 1,1 x 9,0 = 9,9 kN/m

b. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din zapada:

n
y2
= k
M
n
z
= 1,1 x 2,0 = 2,2 kN/m

c. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din vant:

n
y3
= k
M
q
zw
= 1,1 x 10,9 = 12,0 kN/m (distributie uniforma)

n
y3,1
= k
M
q
zw1
= 1,1 x 7,6 = 8,4 kN/m (distributie neuniforma)
n
y3,2
= k
M
q
zw2
= 1,1 x 15,2 = 16,7 kN/m

d. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, la umplere (ncarcare variabila la
care coeficientul ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006)

n
y4
= k
M
n
zSk
(h
c
) = 1,1 x 26,63 = 29,3 kN/m

e. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, la golire (ncarcare variabila la
care coeficientul ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006)

n
y5
= k
M
n
zSke
(h
c
)

= 1,1 x 34,62 = 38,1 kN/m

f. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din seism (incarcare exceptionala):

n
y6
= k
M
q
zs,max
= 1,1 x 69,7 = 76,7 kN/m (distributie uniforma)

n
y6,1
= k
M
q
zs,1
= 1,1 x 48,8 = 53,7 kN/m (distributie neuniforma)
n
y6,2
= k
M
q
zs,2
= 1,1 x 97,6 = 107,4 kN/m

D.1.2. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie orizontala in mantaua
silozului (tensiuni in punctele de maxima solicitare)
a. Presiunea orizontala pe perete la umplere (ncarcare variabila la care coeficientul
ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006):

p
hf
= 1,1 x 15,74 = 17,3 kN/m
2
(material nefluidizat)

b. Presiunea orizontala pe perete la golire (ncarcare variabila la care coeficientul
ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006):

p
hf
= 1,1 x 25,5 = 28,1 kN/m
2
(material nefluidizat)

c. Presiuni pe perete datorate vantului:
1. vant normal p
hf
= 1,45 kN/m
2
(presiune din exterior spre interior)
p
hf
= -1,45 kN/m
2
(suctiune din interior spre exterior)

2. vant la 45 p
hf
= -2,0 kN/m
2
(suctiune din interior spre exterior)

D.2. Combinarea efectelor actiunilor
Gruparea 1: Permanente + zapada + vant + incarcari din umplere (principala)
(conform tabel A.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008)
Compresiune verticala:
n
y
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
+ 1,5 n
y3
) + 1,35 n
y4
= 65,7 kN/m (vant normal)

n
y1
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
+ 1,5 n
y3,1
) + 1,35 n
y4
= 62,5 kN/m (vant la 45)
n
y2
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
+ 1,5 n
y3,2
) + 1,35 n
y4
= 69,9 kN/m (vant la 45)
Presiune pe peretele vertical:
p
hf,max
= 22,5 kN/m
2
(vant normal)

p
hf,max
= 23,1 kN/m
2
(vant la 45)

Gruparea 2. Permanente + zapada + vant + incarcari golire (principala) (conform
tabel A.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008)
Compresiune verticala:
n
y
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
+ 1,5 n
y3
) + 1,35 n
y5
= 77,6 kN/m (vant normal)

n
y1
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
+ 1,5 n
y3,1
) + 1,35 n
y5
= 74,4 kN/m (vant la 45)
n
y2
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
+ 1,5 n
y3,2
) + 1,35 n
y5
= 81,8 kN/m (vant la 45)
Presiune pe peretele vertical:
p
hf,may
= 35,7 kN/m
2
(vant normal)

p
hf,may
= 36,2 kN/m
2
(vant la 45)

Gruparea 3. Permanente + zapada + vant cu siloz gol (principala)
Compresiune verticala:
n
y
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
) + 1,5 n
y3
= 12,20 kN/m

n
y1
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
) + 1,5 n
y31
= 12,20 kN/m
n
y2
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
) + 1,5 n
y32
= 12,20 kN/m
Presiune pe peretele vertical:
p
hf,may
= 2,1 kN/m
2
(vant normal)
p
hf,min
= -2,1 kN/m
2
(vant normal)

p
hf,min
= -3,3 kN/m
2
(vant la 45)

Gruparea 4. Permanente + zapada + incarcari golire + vant (principala)
Compresiune verticala:
n
y
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
) + 1,5 n
y3
+ 1,35 n
y5
= 84,8 kN/m

n
y1
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
) + 1,5 n
y31
+ 1,35 n
y5
= 78,8 kN/m
n
y2
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
) + 1,5 n
y32
+ 1,35 n
y5
= 91,2 kN/m
Presiune pe peretele vertical:
p
hf,may
= 36,5 kN/m
2
(vant normal)

p
hf,may
= 37,7 kN/m
2
(vant la 45)

Gruparea 5. Permanente + zapada + 80% incarcare siloz nefluidizata + seism
Compresiune verticala:
n
y
= n
y1
+ 0,3 n
y2
+ 0,8 n
y5
+ n
y6
= 117,8 kN/m

n
y1
= n
y1
+ 0,3 n
y2
+ 0,8 n
y5
+ n
y61
= 94,8 kN/m
n
y2
= n
y1
+ 0,3 n
y2
+ 0,8 n
y5
+ n
y62
= 148,5 kN/m

Presiune pe peretele vertical:
p
hf,may
= 34,4 kN/m
2


E. VERIFICARI PENTRU PERETELE VERTICAL

Peretii silozului sunt rigidizati la eyterior cu o retea de nervuri de rigidizare asezate dupa
cum urmeaza:
Rigidizari verticale, cu sectiunea T, amplasate la distante de 0,50 m pe orizontala
Rigidizari orizontale din platbande amplasate la distante de 0,50 m pe verticala
Pentru verificarea peretelui se considera ca panorile de tabla sunt rezemate pe nervurile
de rigidizare si preiau presiunile normale pe pereti pe care le transmit la rigidizarile de pe
contur. Nervurile de rigidizare orizontale sunt grinzi simplu rezemate la capete, care
preiau efectele presiunii orizontale transmise de panourile de tabla si le transmit la
nervurile verticale. Nervurile verticale sunt deasemenea elemente simplu rezemate la
capete care preiau incarcarile normale pe peretei, transmise de panourile de tabla si de
nervurile orizontale, si compresiunea din pereti.
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t

= =
= =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t

= =
= =
Calculul panourilor de tabla se face in conformitate cu SR EN 1993-1-7 (Anexa B)

E.1. Starea limita plastica
Gruparea 1.
1. Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete:
Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

44,7 N/mm
2


44,7 N/mm
2



44,7 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


2. Verificare in cazul in care vantul este la 45 fata de perete:
Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

45,9 N/mm
2


45,9 N/mm
2



45,9 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2



Gruparea 2.
1. Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete:
Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286



2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
= + =
2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
= + =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t

= =
= =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t

= =
= =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t

= =
= =
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

70,9 N/mm
2


70,9 N/mm
2



70,9 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


2. Verificare in cazul in care vantul este la 45 fata de perete:
Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

71,9 N/mm
2


71,9 N/mm
2



71,9 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2



Gruparea 3.
1. Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete:
Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

4,2 N/mm
2


4,2 N/mm
2



4,2 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


2. Verificare in cazul in care vantul este la 45 fata de perete:
Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
= + =
2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
= + =
2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
= + =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t

= =
= =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t

= =
= =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t

= =
= =
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

6,6 N/mm
2


6,6 N/mm
2



6,6 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2



Gruparea 4.
1. Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete:
Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

72,5 N/mm
2


72,5 N/mm
2



72,5 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


2. Verificare in cazul in care vantul este la 45 fata de perete:
Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

74,9 N/mm
2


74,9 N/mm
2



74,9 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 5.
Raportul laturilor panoului, b/a = 1
2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
= + =
2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
= + =
2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
= + =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t

= =
= =
( ) 6 60 33
8
6 60 6 186
i i
i
G
i
i
A x
x mm
A

= = =
+

( )
2
2
3 6 4
6 186 8 6 60 33 8
6 60 /12 0, 404 10
I
mm
= + +
+ =
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

68,3 N/mm
2


68,3 N/mm
2



68,3 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


Intrucat singura solicitare la care sunt supuse placile de tabla ale peretilor verticali este
presiunea normala pe perete (care conduce la intindere pe doua directii), nu mai e necesar
sa se verifice alte stari limita la panourile de tabla

E.2. Verificarea inervurilor de rigidizare orizontale (conform SR EN 1993-1-1:2006)
Nervurile de rigidizare orizontale sunt realizate din platbande sudate cu dimensiunile
6x60. Ele sunt supuse la incovoiere (camp) sau forta taietoare (reazem). In conformitate
cu prevederile cap. 9 din SR EN 1993-1-5:2007, se considera ca rigidizarea antreneaza o
latime de placa egala cu 15t de fiecare parte a rigidizarii, ceea ce inseamna in cazul de
fata o latime de placa de 186 mm.
Se determina pozitia centrului de greutate x
G
a axei neutre verticale:





Momentul de inertie al rigidizarii fata de axa neutra
verticala:




Incarcarea pe rigidizare se determina utilizand cea mai
mare presiune orizontala din cele 5 combinatii de
incarcari prezentate mai sus:

q = p
h,max
b = 37,7 x 0,5 = 18,9 kN/m

Eforturile de calcul ale rigidizarii orizontale:

M
max
= M
Ed
= q l
2
/8 = 18,9 x 0,5
2
/8 = 0,6 kNm
T
max
= V
Ed
= q l/2 = 18,9 x 0,5/2 = 4,8 kN

2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
= + =
6
6
,
0, 60 10 55
0, 35 1, 0
0, 404 10 235
Ed Ed
el y
c Rd
MO
M M
W f
M


= = =

( ) 300 6 153 150 10 308
167
6 300 6 186 150 10
i i
i
G
i
i
A x
x mm
A
+
= = =
+ +

6 4
74, 81 10 I mm =
6
74, 81 10
130, 2
4416
I
i mm
A

= = =
8000
cr
L mm =
__
1
8000
0, 65
130, 2 93, 9
cr
L
i

= = =

( )
3
,
4, 8 10
0,1 1, 0
6 60 235/ 3
/ 3
Ed Ed
c Rd
y
MO
V V
V
A f

= = =

Verificari:









E.3. Verificarea inervurilor de rigidizare verticale (conform SR EN 1993-1-1:2006)
Nervurile de rigidizare orizontale sunt realizate din platbande sudate cu dimensiunile
6x160 inima si 10x150 talpa. In conformitate cu prevederile cap. 9 din SR EN 1993-1-
5:2007, se considera ca rigidizarea antreneaza o latime de placa egala cu 15t de fiecare
parte a rigidizarii, ceea ce inseamna in cazul de fata o latime de placa de 186 mm.
Se determina pozitia centrului de greutate x
G
a axei neutre verticale:















Momentul de inertie al rigidizarii fata de axa neutra verticala:



Raza de giratie:




Lungimea de flambaj a rigidizarii:


Zveltetea redusa:


( ) ( )
__
__
2
2
0, 5 1 0, 2
0, 5 1 0, 34 0, 65 0, 2 0, 65 0, 79

| | | |
| |
= + + =
| |
\ \
= + + =
__
2 2
1
0, 81

= =
+
3
1
0, 81 (4416) 235
10 764, 2
1,10
y
Rd
M
A f
N kN


= = =
148, 5 0, 5 74, 3
Ed y
N n a kN

= = =
0, 83 1, 0
Ed Ed
Rd Rd
N M
N M
+ =
6
532104 235
10 125
1, 00
el y
Rd
MO
W f
M kNm

= = =
91, 7
Ed
M kNm =
100, 6
Ed
M kNm =
91, 2 0, 5 45, 6
Ed y
N n a kN

= = =
0, 86 1, 0
Ed Ed
Rd Rd
N M
N M
+ =


Coeficientul :




Coeficientul :



Rezistenta de calcul a rigidizarii la flambaj:




Rezistenta de calcul a rigidizarii la incovoiere



Valoarile de calcul ale eforturilor in rigidizare:
1) Forta axiala maxima, moment corespunzator (Gruparea 5 seism la 45)


(distributie triunghiulara pentru incarcare)

2) Forta axiala corespunzatoare, moment maxim (Gruparea 4 vant la 45)


(distributie triunghiulara pentru incarcare)

Verificarea nervurii de rigidizare:

1)


2)


Momentele incovoietoare efective pe rigidizarea calculata au rezultat considerand o
distributie triunghiulara (hidrostatica) pe inaltimea silozului a presiunii normale pe
perete. Valorile de mai sus au fost calculate cu un program de element finit.




F. CALCULUL PALNIEI PIRAMIDALE SUDATE (conform SR EN 1993-4-1:2007)


Tensiunea
y
















F.1. Date geometrice
- Unghiul al palniei, = 45
- Inaltimea palniei considerata de la varful piramidei pana la baza mantalei este h
h
=
2000mm
- Volumul palniei este: V = 10,6 m
3

- Volumul continutului silozului: V
1
= 112 m
3

- Aria laterala a palniei silozului A
h
= 22,6 m
2


F.2. Incarcari
- Greutatea materialului din palnie este W = V = 8 x 10,6 = 84,8 kN
- Greutatea materialului din corpul silozului incarcat W
1
= V
1
= 896 kN
- Greutatea palniei W
2
=
s
A
h
t = 10,6 kN
- Greutatea totala sustinuta de palnie este G = W + W
1
+ W
2
= 991,4 kN

Valoarea de proiectare a fortei meridiane de membrana distribuita perimetral este:

n
yh
= 1,35 G / Ucos = 1,35 x 991,4 / 16 / 0,707 = 118,3 kN/m

yh
= n
yh
/ t = 118,3/6 = 19,7 N/mm
2
(intindere)

Pe aceeasi directie apare un moment incovoietor care o tensiune suplimentara
yM
. Palnia
este rigidizata cu rigidizari orizontale asezate la distante de 0,70 m. Acestea sunt reazeme
pentru placa astfel incat considerand la limita plastificarea tablei, se poate conta pe
redistribuirea plastica a momentelor incovoietoare. Momentul maxim pe placa de tabla va
fi:

M
O
= 0,062 p
n
(l)
2
= 1,5 kNm/m
p
n
= p
v
cos
2
+ p
h
sin
2
= 48,3 kN/m
2

yM
= M
O
/(t
2
/4) = 166,7 N/mm
2
(intindere)

Pe directie orizontala apare o intindere datorata presiunilor orizontale pe peretii opusi.
Efortul unitar are valoarea:

x
= p
h
l / 2 t= 12,6 N/mm
2


Verificarea palniei la starea complexa de tensiuni

180,4 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2



G. ACOPERIS
Structura acoperisului este alcatuita dintr-o retea de rigidizari peste care este asezata tabla
de acoperis. Calculul pentru elementele componente se face in acelasi mod ca la peretii
laterali, ochiurile de placa fiind mai largi datorita incarcarii mult mai mici. Intrucat acest
exemplu de calcul nu este un exemplu de proiectare ci unul de aplicare practica a
normativului, nu se reia procedeul de verificare de la pereti intrucat procedura a fost deja
explicitata.
Reteaua de rigidizari se calculeaza cu ajutorul programelor de calcul cu ajutorul carora se
determina rapid momentele incovoietoare si fortele taietoare cu care se face verificarea in
mod identic cu cea de la rigidizarile orizontale ale mantalei silozului.
2 2
,
( ) ( )
eq Ed x x yh yM yh yM
= + + + =
EXEMPLUL 3: VERIFICAREA PRIN CALCUL A STARILOR LIMITA
PENTRU MANTAUA CILINDRICA A UNUI SILOZ CALCUL DETALIAT.

Se cere sa se verifice prin calcul starile limita pentru mantaua unui siloz cilindric pentru
ciment, cu o capacitate de inmagazinare de 100m
3
, amplasat in Iasi, n conformitate cu
prevederile SR EN 1991-4-1: 2007 si SR EN 1991-4: 2006 (verificarea se refera doar la
corpul cilindric din tabla al silozului).

A. GEOMETRIA SILOZULUI (vezi Fig. 3.1):
Diametrul interior al silozului, d
c
= 3700mm;
Grosimea peretelui silozului, t = 8mm;
Inaltimea suprafetei continutului, h
c
= 9800mm;
Inaltimea de calcul a palniei, h
h
= 1850mm;
Unghiurile si la palnie: = 45; = 45
Raza silozului, 1850mm



Fig. 3.1: Geometria silozului care se verifica prin calcul

2
c
r d = =
Silozul considerat n exemplul de calcul este fara excentricitate la umplere si cu palnia
conica simetrica, adica fara excentricitate la golire (situatie ntalnita curent la silozurile
care inmagazineaza ciment).

B. CARACTERISTICILE MATERIALULUI CONTINUT (vezi tabel E1 din SR EN
1991-4-2006)
In conformitate cu tabelul 2.1. din SR EN 1991-4:2006, reprodus mai jos, silozul poate fi
clasificat in clasa 2 de evaluare a incarcarilor.
















Pentru determinarea corecta a efectului frecarii continutului de peretele silozului se
consulta tabelul 4.1 din SR EN 1991-4: 2006. In conformitate cu prescriptiile din acest
tabel, suprafata interioara a silozului poate fi clasificata n categoria D2 otel carbon
neted moale, care implica o frecare moderata a continutului pe peretele silozului
Caracteristicile materialului continut, necesare in evaluarea incarcarilor, sunt extrase din
tabelul E.1 care se gaseste in Anexa E din SR EN 1991-4: 2006. Pentru ciment rezulta
urmatoarele date:
Greutatea specifica, = 13 kN/m
3
16 kN/m
3
(la calculul incarcarilor, se foloseste
valoarea maxima a lui )
Unghiul suprafetei libere,
r
= 36
Unghiul de frecare interna,
m
= 25 37
Raportul presiunilor laterale, K
m
= 0.450.65
Coeficientul de frecare cu peretii,
m
= 0,430,49
Factorul de referinta al incarcarii locale pentru material, C
op
= 0,50

C. EVALUAREA INCARCARILOR PE MANTAUA SILOZULUI
Incarcarile se determina conform prevederilor din SR EN 1991-4:2006, relatiile de calcul
prezentate in continuare fiind extrase din capitolul 5 din respectivul normativ. Pentru a se
putea face evaluarea incarcarilor pe peretii verticali ai silozului, trebuie sa se determine
zveltetea silozului. Pentru aceasta se face raportul h
c
/ d
c
= 2,64 2,0 (conform capitol
5.1 (2) din SR EN 1991-4:2006) ceea ce incadreaza silozul in tipul de SILOZ ZVELT

( )
/
1
c o
h z
J c
Y h e

= =
C.1. Incarcari permanente asupra peretilor verticali - greutatea proprie a mantalei,
greutatea acoperisului si greutatea diverselor echipamente si utilaje de pe acoperis

Se considera la nivelul acoperisului o incarcare permanenta, uniform distribuita, din
utilaje si echipamente. Valoarea acestei ncarcari se determina n fiecare situatie. In
acest exemplu se considera aceasta incarcare: G
u
= 5 kN/m
2
.
Greutatea proprie a acoperisului este
2 2
(3, 70) 8
7850
4 4 1000
c
acop
d
G t

= = = 675 daN
Aceasta se majoreaza cu 50% pentru a se tine cont de rigidizarile tablei. Rezulta o
greutate totala a acoperisului G
a
= 1,5 x 675 = 1015 daN 10,15 kN
Aria sectiunii transversale a silozului, A =
2
4
c
d
= 10,747 m
2

Perimetrul interior al sectiunii transversale, U =
c
d = 11,62 m
Rezulta la nivelul acoperisului o compresiune distribuita pe circumferinta cu valoarea
caracteristica egala cu:

5 10, 747 10,15
5, 50 /
11, 62 11, 62
u a
a
G A G
q kN m
U U

= + = + =
Valoarea caracteristica a fortei verticale de compresiune in perete distribuita pe
circumferinta, n
zSkp
la baza corpului cilindric, din greutatea proprie a mantalei si
greutatea acoperisului este:

11,65 kN/m

C.2. Incarcari utile ncarcari simetrice la umplere asupra peretilor verticali
(silozuri zvelte cap.5.2.1.1 din SR EN 1991-4:2006)
Valorile caracteristice ale presiunilor la silozurile care contin materiale pulverulente se
calculeaza atat in ipoteza materialului nefluidizat ct si in ipoteza materialului fluidizat in
totalitate sau partial. Fluidizarea totala sau partiala apare in cazul in care se utilizeaza
transportul pneumatic al materialului continut.
Valorile caracteristice maxime ale presiunilor simetrice la umplere se calculeaza la baza
corpului cilindric n cele doua ipoteze considerate:

a. Ipoteza materialului nefluidizat
Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, p
hf
(h
c
):

32.62 kN/m
2


In care: 0,948

- Inaltimea caracteristica Janssen, 3309 mm


- Presiunea orizontala asimptotica, 34,4 kN/m
2

( ) 5, 50 0, 008 9,80 78, 50
zSkp c a c
n h q th = + = + =
( ) ( )
hf c ho J c
p h p Y h = =
0
1 A
z
K U
= =
ho o
p K z = =
( )
/
1
c o
h z
J c
Y h e

= =
( )
/
1
c o
h z
J c
Y h e

= =
Conform tabelului 3.1. din SR EN 1991-4:2006 in calculul presiunii orizontale maxime
se considera valoarea inferioara pentru coeficientul de frecare cu peretele = 0,43 si
valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65

Frecarea cu peretele, n lungul peretelui, p
wf
(h
c
):

14,3 kN/m
2


In care: 0,966

- Inaltimea caracteristica Janssen, 2904 mm


- Presiunea orizontala asimptotica, 30,2 kN/m
2

Conform tabelului 3.1. din SR EN 1991-4:2006 in calculul frecarii verticale maxime se
considera valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele = 0,49 si
valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65

Presiunea verticala, la baza mantalei cilindrice, p
vf
(h
c
):

66.61 kN/m
2


In care: 0,871

- Inaltimea caracteristica Janssen, 4780 mm


- Presiunea orizontala asimptotica, 34,4 kN/m
2

Conform tabelului 3.1. din SR EN 1991-4:2006 in calculul presiunii verticale maxime se
considera valoarea infperioara pentru coeficientul de frecare cu peretele = 0,43 si
valoarea inferioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,45

Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din
frecarea materialului continut pe acesta, distribuita pe circumferinta, n
zSkf
(h
c
):


103,51 kN/m


In calculul acestei rezultante s-au utilizat valorile considerate la calculul frecarii maxime
cu pertele silozului (valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele =
0,49 si valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65)



( ) ( )
wf c ho J c
p h p Y h = =
( ) ( )
ho
vf c J c
p
p h Y h
K
= =
( ) ( ) ( )
0
0
c
h
zSkf c wf ho c J c
n h p z dz p h z Y h = = = (

0
1 A
z
K U
= =
ho o
p K z = =
0
1 A
z
K U
= =
ho o
p K z = =
( ) ( )
1,15
he c h hf c
h
p h C p h
C
= =
=




















Fig. 3.2: Presiuni simetrice la umplere n peretele vertical

b. Ipoteza materialului fluidizat
In ipoteza de fluidizare a materialului nu se mai considera frecarea cu peretele, iar
presiunea este de tip hidrostatic, adica actioneaza n toate sensurile in fiecare punct. In
aceasta situatie, presiunea maxima apare la baza corpului cilindric.
Presiunea maxima la adancimea h
c
, p(h
c
):

125,44 kN/m
2


Incarcarile locale care apar la umplerea silozului se pot neglija la silozurile care contin
materiale pulverulente care sunt aerate pe durata umplerii (pct.5.2.1.2 (3) din SR EN
1991-4:2006)

C.3. Incarcari utile - ncarcari simetrice la golire asupra peretilor verticali (silozuri
zvelte cap.5.2.2.1 din SR EN 1991-4:2006)

a. Ipoteza materialului nefluidizat
Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, p
he
(h
c
) :

37,51 kN/m
2



Conform tabelului 3.1. din SR EN 1991-4:2006 in calculul presiunii orizontale maxime
se considera valoarea inferioara pentru coeficientul de frecare cu peretele = 0,43 si
valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65. Se aplica metoda
1
( ) 0, 8
c c c
p h h h = = =
( ) ( )
1,10
we c w wf c
w
p h C p h
C
= =
=
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
0
0
1 1
c
h
zSke c pe we pe w ho c J c
n h C p z dz C C p h z Y h = + = + = (

( ) ( ) ( )
,
1,5 1
1 0, 5
0, 42 1
c
c
he u c pe he c
h
d
pe op
p h C p h
C C e
(

(

= + =
| |
|
= =
|
\
( ) ( ) ( )
,
1,5 1
1
0, 42 1
c
c
we u c pe we c
h
d
pe op
p h C p h
C C e
(

(

= + =
| |
|
= =
|
\
alternativa de crestere uniforma a presiunilor pentru incarcarea locala la golire
(prezentata la par.5.2.3. din normativul SR EN 1991-4:2006).

41,12 kN/m
2


0,192


Frecarea cu peretele, n lungul peretelui, p
we
(h
c
) :

15,73 kN/m
2



Conform tabelului 3.1. din SR EN 1991-4:2006 in calculul frecarii verticale maxime se
considera valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele = 0,49 si
valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65. Se aplica metoda
alternativa de crestere uniforma a presiunilor pentru incarcarea locala la golire
(prezentata la par.5.2.3. din normativul SR EN 1991-4:2006)

18,75 kN/m
2



0,192

Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din frecarea
materialului continut pe acesta, distribuita pe circumferinta, n
zSke
(h
c
)


135,72 kN/m

In calculul acestei rezultante s-au utilizat valorile considerate la calculul frecarii maxime
cu pertele silozului (valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele =
0,49 si valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65)

b. Ipoteza materialului fluidizat
La golirea materialului fluidizat pot sa apara accidental suctiuni importante datorita
defectiunilor aparute la instalatiile de transport pneumatic (se prevede n normativul SR
EN 1991-4:2006 cap.3.4(8)). Valoarea caracteristica maxima a suctiunii accidentale este
de 40 kN/m
2
in orice punct.

C.4. Incarcarea din zapada
Pentru exemplul de calcul se considera un amplasament pentru care valoarea
caracteristica a ncarcarii din zapada pe sol este s
o,k
= 2,5 kN/m
2
(Iasi). Coeficientul de
expunere al amplasamentului este c
e
= 1,00 (expunere partiala). Coeficientul de forma al
ncarcarii din zapada este pentru acoperis plat = 0.80
Rezulta o ncarcare din zapada s
k
= c
e
s
o,k
= 2.0 kN/m
2
care, distribuita perimetral,
conduce la o forta de compresiune perimetrala in manta egala cu n
z
= 1,85 kN/m

C.5. Incarcarea din vnt
Se considera o distributie a presiunii vantului in jurul silozului circular conforma cu
Anexa C din SR EN 1993-4-1: 2007. Variatia presiunii vantului in jurul unui siloz izolat
poate fi definita in termenii coordonatei circumferentiale , cu originea in centrul
silozului, masurata fata de o axa paralela cu directia vantului (vezi fig. C2 din Anexa C
SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos).
Silozul este sustinut de o structura metalica care nu face obiectul calculului din acest
exemplu numeric, cu inaltimea de 4,50 m masurata de la teren pana la capatul de jos al
mantalei silozului. Inaltimea structurii suport este necesara pentru a putea calcula
inaltimea H totala a silozului, care intra in calculul coeficientului de presiune c
p
(vezi
relatia C1 din Anexa C SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos).
Pentru silozul cilindric din exemplu (siloz izolat) variatia circumferentiala a presiunii
(pozitiva catre interior) este data de relatia C.1 din Anexa C SR EN 1993-4-1: 2007
reprodusa mai jos.





























Pentru silozul calculat, coeficientul de presiune are o distributie simetrica, valoarea
acestuia in fiecare punct depinzand de unghiul pe care il face raza vectoare care uneste
punctul respectiv cu directia de actiune a vantului (vezi figura C2). Valorile calculate
pentru puncte situate echidistant pe circumferinta, la unghiuri multiplu de 22,5 sunt
prezentate n tabelul de mai jos:

c
p
c
p

0.0 1.00 202.5 -0.20
22.5 0.60 225.0 -0.33
45.0 -0.41 247.5 -0.99
67.5 -1.41 270.0 -1.62
90.0 -1.62 292.5 -1.41
112.5 -0.99 315.0 -0.41
135.0 -0.33 337.5 0.60
157.5 -0.20 360.0 1.00
180.0 -0.28

Considerand presiunea de referinta a vantului pe amplasament ca fiind q
ref
= 0,7 kN/m
2

(Iasi) si coeficientul de expunere c
e
= 2,75 (corespunzatoare la inaltimea de 15,00 m la un
amplasament in camp deschis) rezulta urmatoarea distributie a vantului normala pe
peretii silozului considerand presiunea medie pe fiecare panou din figura de mai jos
(panourile cu acelasi numar sunt identic incarcate):






Panou
nr.
w()
<kN/m
2
>
1 1.93
2 1.16
3 -0.80
4 -2.72
5 -3.12
6 -1.91
7 -0.64
8 -0.39





( )
e p ref
w c c q =
In tabelul de mai sus semnul + inseamna actiune din exterior spre interior (presiune) iar
semnul - inseamna actiune din interior catre exterior (suctiune).
Facand rezultanta presiunilor din vant distribuite normal pe circumferinta va rezulta o
incarcare uniform distribuita paralela cu directia din care bate vantul, care va actiona
asupra ansamblului silozului, ducand la o incovoiere generala a acestuia.

3,18 kN/m

n care l
i
= 726,25 mm este lungimea circumferentiala a panourilor (egala cu perimetrul U
impartit la numarul total de panouri, 16) iar este presiunea / suctiunea medie in
panoul i .
Momentul incovoietor la adancimea h
c
in manta va fi:

175,30 kNm

Din acest moment incovoietor apar eforturi de compresiune / intindere verticale in
mantaua silozului. Valoarea caracteristica maxima a fortei verticale de compresiune in
perete distribuita pe circumferinta, q
zw
la adancimea h
c
la care se face verificarea, este
data de relatia:

16,28 kN/m


n care W
siloz
este modulul de rezistenta al sectiunii silozului (inel cilindric) egal cu
86,16x10
6
mm
3
iar t este grosimea mantalei silozului.

C.6. Incarcarea din scaderea temperaturii mediului ambiant
In conformitate cu prescriptiile cap.5.6.2. din SR EN 1991-4: 2006 trebuie sa se
considere situatia in care temperatura mediului ambiant scade considerabil intr-o perioada
scurta de timp.
Presiunea suplimentara orizontala care apare la orice nivel in siloz este:

( ) 1
w
hT T w
w
sU
E
p C T
E r
t E

= =
(
+
(

1,31 kN/m
2

In care:
3
1,5 2
2
7 7 16 66, 61 29840 /
sU vft
E p kN m = = =
C
T
= 3
T = 50

C.7. Incarcarea exceptionala din seism
Valoarea caracteristica a incarcarii data de catre seism se evalueaza considerand un grad
de umplere al silozului de 80% (conform cap.3.3 (4) din SR EN 1998-4: 2007).
Amplasamentul silozului care se verifica se caracterizeaza printr-o acceleratie a terenului
pentru proiectare a
g
= 0,20g si o perioada de colt T
c
= 0,7s (Iasi).
( )
16 __
1
cos i
w i
i
q w l
=
= =

( )
__
i w
2 2
3,18 10, 5
2 2
w b
w
q h
M

= = =
w
zw
siloz
M
q t
W
= =
2, 75 0, 2
0, 393
1, 4
g
a
c
qg


= = =
Factorul de comportare are valoarea q = 0,7 x 2 = 1,4 (conform tabel 6.2 (d) din SR EN
1998-1:2004 si cap.3.3 (5) din SR EN 1998-4: 2007)
Coeficientul seismic pentru calculul static va avea valoarea:




Calculul ncarcarii gravitationale pentru determinarea fortei seismice se face folosind pct.
C1.
Greutatea proprie a acoperisului, G
1
= G
a
= 10,15 kN (la nivelul acoperisului)
Greutatea utilajului la nivelul acoperisului, G
2
= G
u
A = 53,74 kN (la nivelul
acoperisului)
Greutatea totala a mantalei cilindrice, G
3
= 71,51 kN (concentrata la mijlocul inaltimii
mantalei adica la 0,5 x h
c
= 4,90m)
Greutatea zapezii purtate, G
4
= 0,4 q
z
U = 0,4 x 1,85 x 11,62 = 8,60 kN (la nivelul
acoperisului)
Greutatea continutului: G
5
= 0,8 A h
c
= 0,8 x 10,747 x 16 x 9,8 = 1348,1 kN
(considerata concentrata la mijlocul inaltimii volumului continut, adica la 0,4 x h
c
=
3,92m)

G = G
1
+G
2
+G
3
+G
4
+G
5
= 1492,1 kN

Forta seismica totala: S = c G = 0,393 x 1492,1 = 586,4 kN

Distributia fortei seismice pe inaltime se face pentru a putea determina diagrama
momentului incovoietor care actioneaza asupra sectiunii circulare a silozului. Pentru
aceasta se utilizeaza relatia (4.6) din P100-2006. Forta seismica care actioneaza la nivelul
i se calculeaza cu relatia:
1
i i
i n
i i
i
mh
S S
mh
=
=



1
n
i i
mh =

6396,096 kNm
La nivelul h
1
= 3,92 m rezulta o forta seismica S
1
= 484,5 kN.
La nivelul h
2
= 4,90 m rezulta o forta seismica S
2
= 32,1 kN.
La nivelul h
3
= 10,50 m rezulta o forta seismica S
3
= 69,8 kN.

Momentul incovoietor maxim din actiunea seismica si valoarea caracteristica maxima a
fortei de compresiune in mantaua cilindrica, distribuita pe circumferinta, pe directie
verticala sunt date mai jos:



259 kN/m

3
max
1
2789, 43
i i
i
M S h kNm
=
= =

max
,max zs
siloz
M
q t
W
= =
D. COMBINATII DE ACTIUNI
Pentru silozurile din clasa de efecte 2 se pot lua in considerare urmatoarele combinatii de
actiuni (conform pct. A.4. din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007)

1. D: Golire continut.: Permanente + incarcari golire + zapada + vant + termice;
Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
n
xa
= 1,35 x 11,65 + 1,35 x 135,72 + 0,6 (1,5 x 1,85 + 1,5 x 16,28) = 215,3 kN/m

xa
= n
xa
/ t = 215,3 / 8 = 26,9 N/mm
2
(compresiune)
b. Material fluidizat
n
xb
= 1,35 x 11,65 + 0,6 (1,5 x 1,85 + 1,5 x 16,28) = 32,1 kN/m

xb
= n
xb
/ t = 32,1 / 8 = 4,0 N/mm
2
(compresiune)
Presiune normala pe perete
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
p
ha
= 1,35 x 41,12 + 0,9 x 3,12 + 0,6 x 1,5 x 1,31 = 59,5 kN/m
2
(presiune)

a
= p
ha
x r / t = 59,5 x 10
-3
x 1850 / 8 = 13,8 N/mm
2
(intindere)
b. Material fluidizat
p
hb
= -1,35 x 40 0,9 x 1,93 = -55,7 kN/m
2
(suctiune)

b
= p
hb
x r / t = -55,7 x 10
-3
x 1850 / 8 = -12,9 N/mm
2
(compresiune)
Forta taietoare
a. Material nefluidizat
T
a
= 0,6 x 1,5 x 3,18 x 9,80 = 28,1 kN

xa
= T
a
/ r t = 28,1 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 0,6 N/mm
2

b. Material fluidizat
T
b
= 0,6 x 1,5 x 3,18 x 9,80 = 28,1 kN

xb
= T
b
/ r t = 28,1 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 0,6 N/mm
2


2. I: Umplere continut: Permanente + incarcari umplere + zapada + vant + termice;
Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
n
xa
= 1,35 x 11,65 + 1,35 x 103,51 + 0,6 (1,5 x 1,85 + 1,5 x 16,28) = 171,8 kN/m

xa
= n
xa
/ t = 171,8 / 8 = 21,5 N/mm
2
(compresiune)
b. Material fluidizat
n
xb
= 1,35 x 11,65 + 0,6 (1,5 x 1,85 + 1,5 x 16,28) = 32,1 kN/m

xb
= n
xb
/ t = 32,1 / 8 = 4,0 N/mm
2
(compresiune)
Presiune normala pe perete
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
p
ha
= 1,35 x 32,62 + 0,9 x 3,12 + 0,9 x 1,31 = 48,0 kN/m
2
(presiune)

a
= p
ha
x r / t = 48,0 x 10
-3
x 1850 / 8 = 11,1 N/mm
2
(intindere)
b. Material fluidizat
p
hb
= 1,35 x 125,44 + 0,9 x 3,12 + 0,9 x 1,31 = 173,3 kN/m
2
(presiune)

b
= p
hb
x r / t = 173,3 x 10
-3
x 1850 / 8 = 40,1 N/mm
2
(intindere)
Forta taietoare
a. Material nefluidizat
T
a
= 0,6 x 1,5 x 3,18 x 9,80 = 28,1 kN

xa
= T
a
/ r t = 28,1 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 0,6 N/mm
2

b. Material fluidizat
T
b
= 0,6 x 1,5 x 3,18 x 9,80 = 28,1 kN

xb
= T
b
/ r t = 28,1 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 0,6 N/mm
2


3. S: Zapada: Permanente + zapada + incarcari umplere;
Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
n
xa
= 1,35 x 11,65 + 1,35 x 103,51 + 1,5 x 1,85 = 158,3 kN/m

xa
= n
xa
/ t = 158,3 / 8 = 19,8 N/mm
2
(compresiune)
b. Material fluidizat
n
xb
= 1,35 x 11,65 + 1,5 x 1,85 = 18,5 kN/m

xb
= n
xb
/ t = 18,5 / 8 = 2,3 N/mm
2
(compresiune)
Presiune normala pe perete
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
p
ha
= 1,35 x 32,62 + 0,9 x 1,31 = 45,2 kN/m
2
(presiune)

a
= p
ha
x r / t = 45,2 x 10
-3
x 1850 / 8 = 10,5 N/mm
2
(intindere)
b. Material fluidizat
p
hb
= 1,35 x 125,44 + 0,9 x 1,31 = 170,5 kN/m
2
(presiune)

b
= p
hb
x r / t = 170,5 x 10
-3
x 1850 / 8 = 39,4 N/mm
2
(intindere)
Forta taietoare
a. Material nefluidizat
T
a
= 0,0 kN

xa
= T
a
/ r t = 0,0 N/mm
2

b. Material fluidizat
T
b
= 0,0 kN

xb
= T
a
/ r t = 0,0 N/mm
2


4. WF: Vant cu siloz plin: Permanente + incarcari umplere + vant + termice;
Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
n
xa
= 1,35 x 11,65 + 1,35 x 103,51 + 1,5 x 16,28 = 179,9 kN/m

xa
= n
xa
/ t = 179,9 / 8 = 22,5 N/mm
2
(compresiune)
b. Material fluidizat
n
xb
= 1,35 x 11,65 + 1,5 x 16,28 = 40,2 kN/m

xb
= n
xb
/ t = 40,2 / 8 = 5,1 N/mm
2
(compresiune)

Presiune normala pe perete
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
p
ha
= 1,35 x 32,62 + 1,5 x 3,12 + 0,9 x 1,31 = 49,9 kN/m
2
(presiune)

a
= p
ha
x r / t = 49,9 x 10
-3
x 1850 / 8 = 11,5 N/mm
2
(intindere)
b. Material fluidizat
p
hb
= 1,35 x 125,44 + 1,5 x 3,12 + 0,9 x 1,31 = 175,2 kN/m
2
(presiune)

b
= p
hb
x r / t = 175,2 x 10
-3
x 1850 / 8 = 40,5 N/mm
2
(intindere)
Forta taietoare
a. Material nefluidizat
T
a
= 1,5 x 3,18 x 9,80 = 46,8 kN

xa
= T
a
/ r t = 46,8 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 1,0 N/mm
2

b. Material fluidizat
T
b
= 1,5 x 3,18 x 9,80 = 46,8 kN

xb
= T
b
/ r t = 46,8 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 1,0 N/mm
2


5. WE: Vant cu siloz gol: Permanente + vant + zapada;
Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
n
x
= 1,35 x 11,65 + 0,9 x 1,85 + 1,5 x 16,28 = 41,8 kN/m

x
= n
x
/ t = 41,8 / 8 = 5,2 N/mm
2
(compresiune)
Presiune normala pe perete
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
p
h1
= 1,5 x 1,93 = 2,9 kN/m
2
(dinspre exterior)

1
= p
h1
x r / t = 2,9 x 10
-3
x 1850 / 8 = 0,7 N/mm
2
(compresiune)
p
h2
= 1,5 x 3,12 = 4,7 kN/m
2
(dinspre interior)

1
= p
h1
x r / t = 4,7 x 10
-3
x 1850 / 8 = 1,1 N/mm
2
(intindere)
Forta taietoare
T = 1,5 x 3,18 x 9,80 = 46,8 kN

x
= T / r t = 46,8 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 1,0 N/mm
2


6. T: Termice: Permanente + incarcari umplere + temperatura;
Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
n
xa
= 1,35 x 11,65 + 1,35 x 103,51 = 155,5 kN/m

xa
= n
xa
/ t = 155,5 / 8 = 19,4 N/mm
2
(compresiune)
b. Material fluidizat
n
xb
= 1,35 x 11,65 = 15,7 kN/m

xb
= n
xb
/ t = 15,7 / 8 = 2,0 N/mm
2
(compresiune)
Presiune normala pe perete
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
p
ha
= 1,35 x 32,62 + 1,5 x 1,31 = 46,0 kN/m
2
(presiune)
2 2 2
,
3
e Ed x x x
= + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x
= + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x
= + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x
= + + =

a
= p
ha
x r / t = 46,0 x 10
-3
x 1850 / 8 = 10,6 N/mm
2
(intindere)
b. Material fluidizat
p
hb
= 1,35 x 125,44 + 1,5 x 1,31 = 171,3 kN/m
2
(presiune)

b
= p
hb
x r / t = 171,3 x 10
-3
x 1850 / 8 = 39,6 N/mm
2
(intindere)
Forta taietoare
a. Material nefluidizat
T
a
= 0,0 kN

xa
= T
a
/ r t = 0,0 N/mm
2

b. Material fluidizat
T
b
= 0,0 kN

xb
= T
b
/ r t = 0,0 N/mm
2


7. SF: Seism cu siloz plin: Permanente + seism + incarcari umplere + variabile;
Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
n
x
= 11,65 + 259 + 0,8 x 103,51 + 0,3 x (1,85 + 16,28) = 358,9 kN/m

x
= n
x
/ t = 358,9 / 8 = 44,9 N/mm
2
(compresiune)
Presiune normala pe perete
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
p
h
= 32,62 + 0,3 x 3,12 = 34,6 kN/m
2
(presiune)

= p
h
x r / t = 34,6 x 10
-3
x 1850 / 8 = 8,0 N/mm
2
(intindere)
Forta taietoare
T = 586,4 kN

x
= T / r t = 586,4 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 12,6 N/mm
2


E. VERIFICARI PENTRU MANTAUA CILINDRICA

E.1. Starea limita plastica LS1 (5.3.2.3. SR EN 1993-4-1:2007)
Gruparea 1. (D)
a. Material nefluidizat:

35,9 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


b. Material fluidizat:

11,5 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 2. (I)
a. Material nefluidizat:

28,7 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


b. Material fluidizat:

42,3 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2

2 2 2
,
3
e Ed x x x
= + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x
= + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x
= + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x
= + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x
= + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x
= + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x
= + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x
= + + =
Gruparea 3. (S)
a. Material nefluidizat:

26,7 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


b. Material fluidizat:

40,6 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 4. (WF)
a. Material nefluidizat:

30,0 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


b. Material fluidizat:

43,3 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 5. (WE)

6,1 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 6. (T)
a. Material nefluidizat:

26,4 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


b. Material fluidizat:

40,6 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 7. (SF)

54,0 N/mm
2
< f
y
/
M0
= 235 N/mm
2



E.2. Starea limita de plastificare ciclica LS2 (5.3.2.9. SR EN 1993-4-1:2007). In
conformitate cu prevederile paragrafului 5.3.2.9.(2) din SR EN 1993-4-1:2007, pentru
silozuri din clasa de efecte 2 (cu capacitatea intre 100 si 200 tone conform tabel 2.1 din
SR EN 1993-4-1:2007) aceasta verificare poate sa fie omisa.

E.3. Starea limita de pierdere a stabilitatii locale LS3 (capitolele 5.3.2.4. si 5.3.2.5. din
SR EN 1993-4-1:2007)
E.3.1. Pierderea stabilitatii sub compresiune axiala
Efortul critic de pierdere a stabilitatii peretelui: 549,4 N/mm
2


,
0.605
x Rcr
t
E
r
= =
, x Ed =

Zveltetea relativa a mantalei: 0,654


Coeficientul de reducere al imperfectiunii elastice: 0,224


Zveletile relative la care se schimba expresia coeficientului
x
:

0,2 ; 0,749

Conform relatiei (5.31) din SR EN 1993-4-1: 2007, coeficientul de flambaj se calculeaza
cu expresia:
__ __
0
__ __
0
1 0, 6
x
x
p


| |

|
= =
|

\
0,504

Efortul critic de flambaj va fi prin urmare: 107,7 N/mm
2


Gruparea 1. (D)
a. Material nefluidizat : 26,9 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


b. Material fluidizat : 4,00 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


Gruparea 2. (I)
a. Material nefluidizat: 21,5 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


b. Material fluidizat : 4,00 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


Gruparea 3. (S)
a. Material nefluidizat: 19,8 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


b. Material fluidizat : 2,30 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


Gruparea 4. (WF)
a. Material nefluidizat: 22,5 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


b. Material fluidizat: 5,1 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


Gruparea 5. (WE)

98,27 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


Gruparea 6. (T)
a. Material nefluidizat: 19,4 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


__
,
y
x
x Rcr
f

= =
__
o =
0.72
0.62
1 0.035
r
t
= =
| |
+
|
\
__
2, 5 p = =
,
1
/ x Rd
x y M
f = =
, x Ed =
, x Ed =
, x Ed =
, x Ed =
, x Ed =
, x Ed =
, x Rd =
, x Rd =
, x Rd =
, x Rd =
, x Ed = , x Rd =
, x Ed = , x Rd =
, x Rd =
, x Rd =
, x Rd =
, x Ed = , x Rd =
, x Ed =

b. Material fluidizat: 2,0 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


Gruparea 7. (SF)

44,9 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


E.3.2. Pierderea stabilitatii sub presiune externa, vacuum partial si vant

Presiunea critica de flambaj extern: 233,294,7 kN/m
2








In relatiile de mai sus l este distanta dintre inelele de rigidizare. Pe corpul silozului care
se verifica prin calcul exista inele de rigidizare situate pe manta la o distanta maxima l =
2450 mm. Valoarea de proiectare a presiunii exterioare maxime trebuie sa satisfaca
urmatoarea conditie:



n care
n
=0,5 si
M1
= 1,1.

1. Presiunea pe perete rezultata din suctiunea externa maxima din vant este egala cu
p
max,1
= 2,9 kN/m
2
< 133,9 kN/m
2


2. Presiunea pe perete rezultata din suctiunea accidentala la care se adauga si presiunea
maxima a vantului p
max,2
= 55,7 kN/m
2
< 133,9 kN/m
2


Inelele de rigidizare se realizeaza din profile laminate sau din platbande sudate si se
dimensioneaza conform prevederilor SR EN 1993-1-1:2005.

E.3.3. Pierderea stabilitatii sub eforturi tangentiale de membrana

Efortul tangential critic de pierdere a stabilitatii se calculeaza cu relatia:



Valoarea de proiectare a efortului tangential de pierdere a stabilitatii este:



2.5
,
0.92
1, 0
2, 2
1, 643
1 0,1
n Rcru b w
b
w
b
r t
p C C E
l r
C
C
r r
C
l t
| || |
= =
| |
\ \
=
= =
+
2
, , 1
/ 0, 5 294, 7 /1,1 133, 9 /
n Ed n n Rcru M
p p kN m = =
, x Ed = , x Rd =
, x Rd =
0,5 1,25
2
,
0, 75 151, 8 /
x Rcr
r t
E N mm
l r

| | | |
= =
| |
\ \
, 2
,
1 1
min 0, 80 ; 0, 57 110, 4 /
y x Rcr
x Rd
M M
f
N mm


| |
= =
|
\
Verificarea se face in gruparea de actiuni in care apar eforturi tangentiale maxime
(gruparea 7 (SF)).
Valoarea efortului tangential maxim
x
= 12,6 N/mm
2
<
x,Rd
= 110,4 N/mm
2


E.4. Starea limita de oboseala LS4 (capitolele 5.3.2.8. din SR EN 1993-4-1:2007)
In conformitate cu capitolul 5.3.2.8 (2) din SR EN 1993-4-1:2007 pe durata de viata a
constructiei nu se depaseste numarul de 10000 de cicluri de incarcare descarcare
complete (> 50 ani), ceea ce implica ca nu se efectueaza verificarea la starea limita de
oboseala.

Das könnte Ihnen auch gefallen