Dr. ing.

PAUL POPESCU

DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR
Editia a II -a

http://www.edituraromaniademaine.ro/ Edituri recunoscuti de Ministerul Educa(iei, Cercetarii, Tineretului si Sportului prin Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (COD 171) Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romiiniei POPESCU, PAUL Degradarea constructiilor /Paul Popescu. Ed. a 2-a. - Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine, 2010 Bibliogr. ISBN 978-973-163-563-7 624.059.22(075.8)

Editura Fundatiei Romania de Maine, 2010

Reproducerea integrals sau fragmentara, prin orice forma si prin orice mijloace tehnice, este strict interzisa si se pedepseste conform legii. Raspunderea pentru continutul si originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

CUPRINS

9 9 10 13 15

15 I. DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR. OBIECTUL STIINTEI 16 PATOLOGIEI CONSTRUCTIILOR............................................. 28 I. 1 . Introducere....................................... 31 I2.Cauzele degradArii constructiilor...... 32 I0.Noi concepte in studiul degradArilor. 32 33 II. EXPLICITAREA EXIGENTELOR ESENTIALE IMPUSE CONSTRUCTIILOR PRIN DIRECTIVA EUROPEANA........ II.~ . Reconsiderarea cerintelor societatii fatd de constructii........... 35 II2.Exigenta esentiald nr. 1 Rezistenta mecanicd si stabilitatea" II3.Exigenta esentiald nr. 2 Siguranta in caz de incendiu"........... 35 II4.Exigentaesentialdnr. 3 Igiena, sAnAtatea simediulinconjurator". 37 II5.Exigenta esentiald nr. 4 Siguranta in exploatare".................. 39 II6.Exigenta esentiald nr. 5 Protectia contra zgomotului"........... II7.Exigenta esentialdnr. 6 Economie de energie si izolareatermic5" 44 FACTORUL TIMP IN CONCEPTIA SI COMPORTAREA 44 III. 46 CONSTRUCTIILOR .................................................................... 48 III. 1 . Importanta factorului timp in conceptia si comportarea constructiilor.......................................................................... III.2. Exemple referitoare la influenta factorului timp asupra structurilor din beton armat ............................................... III.3. Clasificarea agentilor ce actioneaza asupra constructiilor .. IV. DURABILITATEA SI DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR DINBETON .................................................................................. IV. 1. Durabilitatea betonului .......................................................... IV2.Degradarea betonului simplu ................................................. IV3.Degradarea betonului armat ..................................................

61 61 62 62 V. DURABILITATEA SI DEGRADAREACONSTRUCTIILORDIN ZIDARIE ............................................................................... 68 V1.Domenii de utilizare a ziddriilor .............................................. V2. Degrad5ri din cauze mecanice 68 V3.DegradAri din cauze fizico - chimice ...................................... 70
................................................

DIAGNOSTICAREA DEGRADARILOR CONSTRUCTIILOR 73 D I N LE MN . 73 VI.1 . Avantajele i dezavantajele utilizarii lemnului in constructii 74 VI.2. Investigarea i diagnosticarea constructiilor din lemn 78 CAZURI DE CONSTRUCTII DEGRADATE DIN CAUZA FENOMENULUI DE COROZIUNE, CARE PERICLITEAZA 87 SIGURANTA SI STABILITATEA IN EXPLOATARE ............... 87 VII.1 . Cercet5ri efectuate dupd 1990 obiective examinate 87 VII.2. Rezultate obtinute 89 VII.3. Masuri de interventie propuse 90 DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR METALICE 103 VIII.1. Avantajele i dezavantajele constructiilor metalice VIII.2. Alte metale, in afard de oteluri, care se folosesc pentru 104 elemente de constructii 114 VIII.3. Domeniile de folosire a elementelor de constructii metalice VIII.4. Influenta fenomenului de coroziune asupra elementelor de constructii din otel 115 VIII.5. Influenta calitatii otelurilor asupra coroziunii elementelor structurale exploatate in medii climatice severe ............ VIII.6. Conditii generale de proiectare pentru asigurarea rezistentei 125 la coroziune a structurilor metalice ................................... VIII.7. Actiunea temperaturilor ridicate asupra structurilor din otel 125 VIII.8. Exemple de cazuri de coroziune a elementelor de constructii, 126 intalnite in practicd ........................................................... 127 128 DEGRADARI CURENTE ALE SUPRASTRUCTURII CLADIRILOR. RECOMANDARI PRIVIND1NTRETINEREA SIREPARAREA ........................................................................... IX1.Elementele componente din beton i beton armat .................... IX2. Degradarea curent5 i intretinerea plan eelor IX3. Peretii i elementele de zid5rie din cardmidA IX4.Deterior5rile i repararea acoperi urilor ...............................
VI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .......... ......... ................................................................ . ............ ... .... ........ ....... .......... . .... .. .. .. .. ..... ............ . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . .. . . . .. .. . . . .. .

.................................................

.....................................................

DEGRADAREA FUNDATIILOR SI SUBSOLURILOR . I CLADIRILOR. RECOMANDARI PENTRU INTRETINERE SIREPARARE ..............................................................................

X.

X1.C mbaterea umiditatii ............................................................ X2. Intretinerea si 'ingrijirea s luril r X3.DegradAri ale instalatiil r subs luril r ................................... X4. Cauzele degradArii fundatiil r
............................................ ................................................

134 134 135 136 137 139 139 140 143 145 147 150 150 151 152 155 156 159 159 161 175 188

BIODETERIORAREA CONSTRUCTIILOR

.............................

XI.1 . Generalitati. Bi deteri rarea ca fen men general XI2. B i d e t e r i r a r e a c l a d i r i l r XI3. Met de de diagn zd si investigare XI4. Rec manddri preliminare privind diminuarea fen menului demucegaire ...................................................................... XI5. Rec mandAri tehnice de fungicizare a l cuintel r
................ ...................................................... ........................................ . .. .. .. .. .. .. .. .

DEGRADAREA SI DURABILITATEA FINISAJELOR FATADELOR CLADIRILOR ...................................................... XII.1. Clasificarea finisajel r fatadel r XII.2. Fact ri care acti neaza asupra finisajel r fatadel r ............. XII.3. DegradArile finisajel r cauze si mecanisme de pr ducere XII.4. C mp rtarea un r 6inisaje aplicate pe cladiri ..................... XII.5. Rec mandAri privind alegerea finisajel r fatadel r COMPORTAREA CLADIRILOR CIVILE DIN ROMANIA LA ACTIUNEA CUTREMURULUI DE PAMANT DIN 4 MARTIE 1977 XIII.1. C nsiderente intr ductive .................................................. XIII.2. C mp rtarea la cutremur a cladiril r de l cuit XIII.3. C mp rtarea la cutremur a cladiril r s cial-culturale siadministrative................................................................................. PRINCIPII PENTRU REABILITAREA SI MODERNIZAREA CLADIRILOR ...............................................................................
.......................................... ............ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...................

XI.

XV. PRINCIPII DE BAZA ALE DIAGNOSTICARII SI MONITORIZARII CONSTRUCTIILOR CU RISC RIDICAT DE AVARIERE SI DEGRADARE.................................................................. 199 XV1. Imp rtantam nit rizrii c nstructiil r 199 XV2.Situatia pe plan nati nal si internati nal in d meniul m nit rizarii c nstructiil r ............................................. XV3.Principiile echiparii cu aparaturd pentru m nit rizarea 201 c nstructiil r, din punctul de vedere al sigurantei structurale 205
...............................

XV4. Met de m derne de diagn sticare si m nit rizare a cnstructiilr ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ~~ 214 XV5. Aplicarea met del r inf rmati nale la m nit rizarea cnstructiil r 230 XV6. Elabrareadenrmativesistandarde~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 233 XV7. Aplicarea met d l giil r de diagn sticare si m nit rizare la c nstructiile degradate cu caracter de m nument ist ric 233
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

BIBLIOGRAFIE

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

242

I. DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR . OBIECTUL STIINTEI PATOLOGIEI CONSTRUCTIILOR

I.1. Introducere
Prin similitudine cu medicina, termenul de patologie" pentru construcffii a fost adoptat pentru a sublinia o noud ramurd a tiinffei construcffiilor i anume cea care se ocupd cu studiul cau%elor degradarilor construcffiilor. Din pdcate, s-a constatat ca majoritatea construcffiilor existente sunt afectate de degraddri, mai mult sau mai puffin importante, care au cau%e multiple. La fel ca i in alte domenii, de%voltarea implicd riscuri i, uneori, nereu ite i in domeniul construcffiilor; accidentele produse la construcffii trebuie privite ca un risc i un tribut al progresului tehnicii de a construi. Viaffa a demonstrat faptul ca este necesard, dar i deosebit de interesantd, studierea cau%elor degraddrii construcffiilor, precum i studiul unor ca%uri de construcffii degradate, pentru ca nimic nu este mai instructiv dec-t descrierea accidentelor i modalitffilor tehnice de remediere. Atragem, insd, de la inceput, atenffia asupra faptului ca se face, deseori, gre eala de a considera ca accidentele care au drept cau%e cutremurele de pdmant, alunecdrile de teren, explo%iile, incendiile sunt mai importante" dec-t degraddrile care apar in decursul timpului, ca urmare a acffiunii factorilor de mediu (dintre care cele mai cunoscute sunt coro%iunea i biodeteriorarea). Este important de reffinut cd, spre exemplu, la un cutremur major, in Romania, pot fi cateva mii de morffi, pe cand, din cau%e provocate de mediul exterior i interior construcffiei se imbolndvesc sute de mii de oameni i, evident, imbolndvirea std la ba%a mult mai multor decese in timp de %eci de ani faffd de cele provocate de cutremur. Ca in majoritatea situaffiilor, este vorba de schimbarea mentalitffii faffd de construcffii. Prin Directiva Europeand nr.89/106, aceastd schimbare de mentalitate s-a reflectat in enunffarea celor ase exigenffe esenffiale impuse

constructiilor, care vi%ea%d in sens mult mai larg toate aspectele legate de siguranta constructiilor, dar i de igiena i sandtatea oamenilor. Uneori, un detaliu, aparent minor, poate sta la ba%a unor degraddri i accidente majore, sau a unor probleme sociale deosebite. Spre exemplu, in slile de operatii, sterili%are, reanimare, ale cldirilor spitalice ti, deficiente datorate unor cau%e care, de cele mai multe ori, nu se iau in considerare, pot produce desprinderi ale aparatelor de monitori%are i scoaterea temporary din functiune a acestora. In conclu%ie, tiinta patologiei constructiilor are drept obiect anali%area cau%elor degraddrilor constructiilor, precum i prevenirea acestora, furni%and i recomandari privind principiile de remediere a defectelor i de reabilitare complexa a constructiilor. Abordarile ce se vor de%volta in continuare vor trata, in mod unitar, cau %ele degradarilor precum i degradarile in sine, fie ca sunt ale structurii de re%istenta, fie ca sunt ale elementelor nestructurale. Patologia constructiilor nu se poate desparti ca tiinta, in parti componente, deoarece aceasta ar duce la conclu%ia ca fenomenele nu se interconditionea%d. Toate aspectele degradarilor, accidentelor i avariilor constructiilor sunt la fel de importante;este inadmisibil ca inginerii buni speciali ti, de altfel, in domeniul lor s anali%e%e i s experti%e%e o constructie, acordnd important numai aspectelor care cred ei ca sunt importante. Este vorba de o intreaga culturd fundamentald, i interdisciplinary, atunci c-nd se abordea%d studiul degraddrii constructiilor.

1.2. Cauzele degradarilor constructiilor

Tinand seama de cele expuse, tratarea schematics, intr-o clasificare scolastica, a cau%elor degraddrilor constructiilor ar aparea ca o abordare care nu tine seama de suprapunerea i interdependenta unor aspecte i fenomene i de faptul ca orice constructie lucrea%d" in ansamblul sau. Totu i, se pot distinge urmatoarele aspecte principale privind cau %ele degradarilor constructiilor: Factorul timp o prima cau%a a deteriordrii generale a constructiilor Odata intrata in exploatare, constructia se afla in relatie directs cu mediul inconjurator, care creea%d un intreg sistem de solicitari asupra ei, ce se adauga solicitarilor care re%ultd din programul functional pentru care a fost reali%atd.

Incepe un lung proces de adaptare a constructiei la o suits de evenimente, avand drept re%ultat o continua transformare a caracteristicilor materialelor i elementelor componente. Nu este de loc exagerat a se admite ca o constructie este un mecanism complex care consemnea%d permanent, prin starea ei, consecintele exploatrii ei i ca pentru fiecare eveniment de solicitare i de degradare trebuie s o judecam i functie de varsta ei. Se obi nuie te a se pune in legatura degradarea constructiilor cu a a-%is u%urd normald", care, la randul ei, este legat de durata de serviciu" Consideram ca durata de serviciu"(care este cuprins, in general, intre 30-100 ani) constitue un factor important din punctul de vedere al evaludrilor economice ale constructiilor i al reali%rii lucrarilor de intretinere curente i de reparatii capitale. In realitate, durata de viata reald a constructiilor este i trebuie s fie mult mai mare decat durata de serviciu. U%ura normal" a fiecarui element in parte al constructiei este in functie de natura i caracteristicile materialelor din care este executat, precum i de conditiile de exploatare;u%ura generald a cldirii re%ult ca o medie ponderat a diferitelor elemente componente (repetam, este vorba de u%ura normald i de considerente economice). In conclu%ie, se admite ca anumite degradari ale constructiilor sunt inerente, in special datorit comportarii previ%ibile a materialelor i elementelor componente. Nu trebuie s se uite faptul ca in termenul de constructie"sunt incluse i dotrile", adica instalatiile i echipamentele aferente constructiei. Tot in legaturd cu factorul timp, apar cau%e importante ale degraddrilor constructiilor, nepreva%ute prin conceptie i proiectare, legate de actiunile i efectele mediului ambiant asupra constructiilor. Mediul inconjurtor poate fi definit i considerat ca natural", atat timp cat caracteristicile lui nu sunt modificate de activitatea umand. Putem considera ca mediul natural a actionat, singur, asupra constructiilor pand la aparitia industriei, dupd care exploatarea resurselor de materii prime i prelucrarea acestora au introdus in mediul natural poluantii. Din acest moment, mediul natural cunoa te o limitare tot mai accentuate, crescand aria de r#spandire a unui mediu cu caracteristici modificate, i anume mediul industrial". Mediul natural poate fi terestru" sau marin". De asemenea, mediul ambiant (natural i industrial) poate fi diferentiat i ca mediu interior constructiei i mediu exterior constructiei.

0 a treia grupd important-a de cau%e ale degrad#rilor constructiilor, precum i ale accidentelor i avariilor acestora, este constituitd de lipsa de intretinere si reparare la timp a defectiunilor. In acest ca%, u%urap#rtilor constructiei devine anormald i scurtea%d durata normatd de exploatare a clddirilor. De exemplu, lipsa de intretinere i reparare a canali%drii, a conductelor de alimentare cu apd dulce, a scurgerilor interioare, a teraselor, a invelitorii (inclusiv jgheaburile i burlanele), a trotuarelor de protectie din jurul clddirilor constituie cau%e care conduc la degradarea acceleratd a acestora. U%ura anormald a clddirilor se produce i din cau%a lipsei de intretinere a interioarelor locuintelor de c#tre locatari (mai ales instalatiile i p#rtile comune). Sifoane i chiuvete defecte i infundate, coloane de scurgere infundate, subsoluri inundate, capace de vi%itare ale coloanelor de scurgere din subsol desf#cute, trotuare degradate, terase neingrijite sau deteriorate prin strapungerea hidroi%olatiilor cu antene de televi%or sunt cau%e obi nuite i frecvente ale degraddrii clddirilor. Faptul ca aceste defectiuni nu sunt inldturate timp indelungat (luni, ani) conduce la infiltratii de apd de la terase prin plan ee, deteriorarea finisajelor, pdtrunderea apei in subsoluri, tas#ri, ruperi de conducte (apa, ga %e). Alte cauze ale degradrilor unor constructii: Acfiunea curenfilor de dispersie asupra elementelor din beton armat; curentii de dispersie se produc , in special, datorit instalatiilor de retele de tractiune electricd (tramvaie, trenuri electrice, metrouri) alimentate cu curent continuu, la care intoarcerea curentului se efectuea% prin ine, care sunt in contact cu pmntul. Atunci c-nd o conduct metalicd subteran este a e%at in apropierea conductorului de intoarcere, se produce un schimb de curent intre conduct i solul invecinat.0 parte din curentul de intoarcere va trece din pmnt in conduct, dup care va intra in armtura metalicd a structurii de re%istenta din beton armat, provocnd un proces de electroli%. Apar %one anodice i %one catodice, solutia de s#ruri din compo%itia betonului constituind electrolitul i, ca urmare, apar produse de coro%iune. Aceste produse de coro%iune ocup un volum dublu fat de cel al armturii i creea% eforturi interioare in beton, de pn la 300 daN/cm2, duc-nd, evident, la fisurarea betonului.

1.3. Noi concepte in studiul degradarilor

Un aspect deosebit in studiul degradrilor unei constructii il constituie faptul c, in multe ca%uri, degradrile nu pot fi constatate numai pe cale vi%ual, sau, mai bine %is, atunci c-nd sunt u or vi%ibile, ele sunt intr-o fa% prea inaintat. Se impun, deci, inspectia si evaluarea tehnich" a degradh"rilor, prin metodologii, metode si tehnici experimentale specifice. In anumite ca%uri, se vor indica metodele experimentale mecanice i fi%ico-chimice, nedistructive, semidistructive sau distructive, care au ca re%ultat stabilirea nivelului de deteriorare i amplasarea degradrilor. Trebuie mentionat c, relativ recent, a fost introdus, la nivel european, conceptul proiectare pentru durabilitate" care are i o strategie de ba%, prin care constructiile sunt monitori%ate", astfel incat durata lor de exploatare s fie pstrat cat mai mare, in raport cu costul intretinerii. In aceast ordine de idei, se mentionea% i conceptul de proiectarea intretinerii " astfel incat s fie asigurat, prin proiectare, accesul la orice %on a constructiei, care s poat fi inspectat, evaluat i, eventual, remediat. Iat, deci, c, prin aceste dou concepte, se schimb mentalitatea proiectantilor, executantilor i utili%atorilor constructiilor, dar i rspunderea lor fat de degradrile care vor apare. In ceea ce prive te experti%area constructiilor existente, se sublinia% rolul determinant al nivelului de culturh" tehnich" al expertului , care trebuie s aib in vedere cunoa terea, in primul rand, a limitelor sale i s apele%e, neconditionat, la speciali tii necesari, pentru problemele complexe care apar. In acela timp, expertul este dator s solicite i determinrile experimentale in situ i in laborator, care s ii confirme valabilitatea constatrilor i ipote%elor pe care le face in procesul de experti%are. In sensul celor afirmate anterior, in ca%ul in care expertul are in anali% o constructie degradat din beton armat, spre exemplu, va trebui s apele%e la speciali ti in chimie, in coro%iune, fi%ic, in materiale de constructii i, pentru anumite determinri, la speciali ti in electronic. In legtur cu depistarea unor degradri sau defecte, se mentionea% i unele situatii, extrem de dificile, care presupun urcarea la mari inltimi sau coborarea in subsoluri, in conditii periculoase, a speciali tilor care anali%ea% constructia. De aceea, in ca%ul constructiilor existente, la care nu au existat un proiect i o conceptie de facilitare a inspectiei i a intretinerii, va trebui s se elabore%e, separat, documentatia tehnic necesar acestor operatiuni.

14

ACTIUNI DIN MEDIUL INCONJURATOR

Degraderi fizico-chimice ale materialelor (coroziune) Degraderi mecanice (incerceri)

NOTA: Substante agresive = toate substantele chimice naturale (biologice sau minerale) si substantele rezultate din activitatea industriale, care modifice caracteristicile fizico-chimice si/sau mecanice. Observatii : Lista din tabel nu este exhaustive.

EFECTE ASUPRA STRUCTURILOR CONSTRUCTIILOR

Modificarea sau pierderea : Functiunii Rezistentei, stabilittii Durabilitatii.

EFECTE ASUPRA ELEMENTELOR NESTRUCTURALE SI ASUPRA DOTARILOR

Modificarea sau pierderea: Functiunii Performantelor constructiei Propriettilor materialelor, durabilittii, fiabilittii.

II. EXPLICITAREA EXIGENTELOR ESENTIALE IMPUSE CONSTRUCTIILOR PRIN DIRECTI)A EUROPEANA

II.1. Reconsiderarea cerintelor societatii fata de constructii

Degradarea construc fiilor ~i efectele ei au determinat reconsiderarea cerin felor societ fii fa f de construc fii.Exigen fele utilizatorilor exprim necesit file obiective ale acestora, legate de folosirea construc fiei sau a subansamblurilor ei. In general, exigentele personalului uman si ale animalelor se referd la siguranta constructiei in conditii normale de exploatare, precum si la asigurarea confortului, igienii si sandtatii. In Directiva Europeand nr.89/106/21 XII 1988, se afirmd, pentru prima data, ca statele membre ale CEE trebuie s se asigure ca, pe teritoriile lor, lucrarile de constructii, de orice fel, sunt concepute si reali%ate de o asemenea manierd, incat s nu compromit securitatea persoanelor, a animalelor domestice si a bunurilor". Directiva se aplicd produselor de constructii", prin care se inteleg toate produsele care sunt reali%ate in vederea incorporarii lor in lucrari de constructii atat clddiri, cat si constructii ingineresti. In ceea ce priveste exigentele esentiale, se mentionea%a ca, sub re %erva unei intretineri normale a constructiilor, aceste exigente trebuie respectate si asigurate pe o duratd de viata re%onabild" din punct de vedere economic.De asemenea, se presupune ca actiunile care se exercita asupra constructiilor sunt, de reguld, previ%ibile. Semnificatia termenilor este urmatoarea: Intre finere normal : prin intretinere" se inteleg o serie de masuri preventive sau de alt fel, care permit constructiilor sa-si indeplineasca toate functiunile pe durata lor de viata. Este vorba, in special, de curatire, de asistenta tehnica, de lucrari de vopsitorii, de reparatii, ca si de inlocuiri ale unor parti ale constructiei, in ca%ul in care sunt necesare. Intretinerea normald comportd, in general, inspectii, si lucrarile respective au in vedere si costul interventiilor necesare, inclusiv costurile indirecte.

Utilizarea previizutii a unui produs : desemnea% rolul pe care il joac produsul in satisfacerea exigentelor esentiale. j Durata de viafii rezonabilii din punct de vedere economic este perioada in care performantele constructiei sunt mentinute la un nivel compatibil cu satisfacerea exigentelor esentiale. 0 durat de viat re%onabil din punct de vedere economic presupune luarea in considerare a tuturor aspectelor importante: p c costul conceptiei, al executiei i al utili%rii; c costul cau%at de imposibilitatea de utili%are; riscurile i consecintele unei cedri a constructiei pe durata sa d de viat i costul asigurrii care acoper asemenea riscuri; r renovrile partiale anvisajate; c costurile inspectiilor, intretinerii i reparatiilor; c costurile de exploatare i gestiune; a aspectele ecologice; c costurile demolrii i reciclrii materialelor. Acfiuni actiunile susceptibile de a compromite conformitatea fat de exigentele esentiale sunt exercitate de agenfi care actionea% asupra intregii constructii sau asupra unor prti ale acesteia. Ace ti agenti sunt de natur mecanic, chimic, b biologic, termic i electromagnetic. Performanfe expresia cantitativ (valoare, grad, clas sau nivel) a comportrii unei constructii (sau prti ale acesteia) sau a unui produs .
EXIGENTELE ESENTIALE IMPUSE CONSTRUCTIILOR: 1)rezistenta mecanicA $i stabilitatea; 2)siguranta in caz de incendiu; 3)igiena, sAnAtatea si mediul inconjurator; 4)siguranta in exploatare; 5)protectia contra zgomotului; 6)economia de energie si izolarea termicA.

11.2. Exigenta esentiala nr.1 Rezistenta mecanica si stabilitatea

Constructia trebuie conceput i executat astfel incat sarcinile susceptibile de a actiona in timpul executiei i in timpul exploatrii s nu antrene%e niciunul din urmtoarele evenimente: a)cedarea constructiei sau a unor prti ale constructiei; b)deformatii de o amploare inadmisibil;

c)avarierea unor prti ale constructiei, ale instalatiilor sau echipamentelor, ca urmare a deformatiilor mari ale elementelor portante; d)avarieri re%ultate din evenimentele accidentale, disproportionate in raport cu cau%a lor initial. In fapt, enuntarea acestei cerinte arat c o constructie trebuie s fie fiabil (s pre%inte i s mentin in timp siguranta structural i aptitudinea pentru exploatare), la actiunile agentilor mecanici (statice, dinamice, i%olate sau combinate). S Semnificatia termenilor este urmtoarea: Elemente portante = structura = ansamblu organi%at de prti legate intre ele, c conceput pentru a conferi constructiei re%istent mecanic i stabilitate. Sarcini susceptibile de a se exercita asupra constructiei = actiuni sau alte influente care pot s antrene%e eforturi unitare, deformatii sau d degradri ale structurii, pe durata executiei i utili%rii. Priibucire= diferite forme de cedri, care invalidea% ipote%ele ce au stat la ba%a determinrii stabilittii, re%istentei mecanice sau aptitudinii pentru exploatare a constructiei, sau care antrenea% o reducere important a durabilitatii. Avarii rezultand din evenimente accidentale, disproportionate in raport cu cauza lor initialii% avariile suferite de cldire, importante in raport cu cau%a lor initial (provocate de evenimente precum o explo%ie, un oc, o supraincrcare sau o consecint a unei erori umane) i care ar fi putut fi evitate sau limitate fr a crea dificultti tehnice insurmontabile sau a antrena cheltuieli inacceptabile. Principii de bazii pentru verificarea respectiirii exigentei esentiale rezistenta mecanicii ci stabilitatea" Verificrile se ba%ea% pe conceptul de stare -limit i sunt efectuate cu modele de calcul adecvate, completate, dup ca%, prin incercri experimentale. Se presupune c modelele de calcul sunt suficient de precise pentru a prevedea comportarea structurii, tin5nd cont de calitatea minimal a executiei, de ipote%ele privind intretinerea, de fiabilitatea" informatiilor pe care este ba%at conceptia. Se recurge la incercri experimentale atunci cand metodele de calcul nu sunt aplicabile sau sunt necorespun%toare. Avariile ce re%ult din evenimente accidentale i sunt disproportionate in raport cu cau%a lor initial pot fi limitate sau evitate prin msuri ca: evitarea, eliminarea sau reducerea riscurilor la care poate fi expus structura;

alegerea unei forme structurale mai puffin sensibile la riscurile a avute in vedere; in%estrarea structurii cu o ductilitate convenabild, pentru absorbffie de energie. Metode de verificare a rezistenfei mecanice ci a stabilitiifii Stdrile limitd sunt situaffii dincolo de care exigenffele de performanffd nu mai sunt satisfa',cute (la modul general). Definiffia corespun%dtoare exigenffei nr.1 pentru stdri limitd este: Stare limitd" = o situaffie particulard a construcffiei (sau a unui element sau parte a construcffiei), dincolo de care, sub efectul acffiunilor, cel puffin unul dintre criteriile de performanffd, asociate exigenffelor de performanffa de stabilitate, re%istenffa, ductilitate i rigiditate, nu mai este satisfcut, comparativ cu nivelul de performanffa stabilit prin proiectare (de exemplu pierderea stabilit#ffii de ansamblu, ruperea unui element, fisurarea excesivd a betonului). Preci%dri: In sensul larg al noffiunii, cerinffa de fiabilitate structurald" se referd la toate subsistemele construcffiei (parffile componente) care pot fi afectate de acffiunile agenffilor mecanici i nu numai la structure (a a cum se inffelege adesea). Subsistemele construcffiei care pot fi afectate de acffiunile agenffilor m mecanici: t terenul de fundare; i infrastructura (fundaffii directe, fundaffii indirecte, %iduri de sprijin); s suprastructura (elemente i subansambluri portante, verticale i ori%ontale); e elemente nestructurale de inchidere; e elemente nestructurale de compartimentare; i instalaffii diverse aferente construcffiei; echipamentele electro-mecanice aferente clddirii Cerinfele de siguranfii structuralii ci de aptitudine pentru exploatare pot fi formulate folosind patru exigenffe de performanffd, definite prin noffiunile de : a) Stabilitate Prin aceasta se inffelege excluderea oricdror consecinffe defavorabile, c care ar putea re%ulta din: deplasarea construcffiei ca un corp rigid (translaffie sau r rasturnare), singurd sau impreund cu masivul de fundaffie; deformaffii de ansamblu excesive (care modificd starea de e eforturi i de deplasdri prin efecte de ordinul 2); deformaffii locale excesive (flambajul sau voalarea unor elemente). b)Rezistentii Prin aceasta se intelege excluderea oricdror avarii care s-ar putea produce ca urmare a intensitatii eforturilor unitare intr-o sectiune sau
.

intr-un element al constructiei, a a cum acestea re%ultd din caracteristicile mecanice i geometrice respective (tinand seama i de eventualele degraddri in timp ale acestor caracteristici). Re%istenta implicd: * rezistenta ultimii - care se referd la capacitatea de re%istenta f#rd atingerea sau depd irea stdrilor limitd ultime, in conditiile unor intensitati de vdrf ale actiunilor; * rezistenta in timp - care se referd la capacitatea de re%istenta la diferite actiuni mecanice de duratd, f#rd aparitia unei modificari, in sens defavorabil, in timp; * rezistenta la priibu~ire progresivii - care se referd la capacitatea de re %istenta f#rd atingerea ceddrii sau prdbu irii pe ansamblul clddirii, atunci cdnd se produc ceddri locale (distrugeri, deformatii remanente mari etc.), provenite din diferite cau%e (incdrcdri accidentale, explo%ii, incendii, ocuri mecanice, incdrcdri repetate sau incdrcdri prelungite de duratd excesivd). c)Ductilitate Prin aceasta se intelege aptitudinea de deformare post-elastics (deformatii specifice, rotiri) a elementelor, a p#rtilor de constructie sau a constructiei in ansamblu, f#re reducerea semnificativd a capacitdtii de re%istentd ((n ca%ul actiunilor statice) i f#rt reducerea semnificativd a capacitatii de absorbtie a energiei ((n ca%ul actiunilor dinamice i al celor seismice). d)Rigiditate Prin aceasta se intelege capacitatea constructiei de a asigura l limitarea: deplasdrilor i deformatiilor excesive ale structurii, ale elementelor nestructurale, ale i instalatiilor i echipamentelor aferente; valorilor parametrilor raspunsului dinamic (amplitudinile i acceleratiile vibratiilor); a fisurarii-pentru elemente de beton, beton armat, beton precomprimat i de %iddrie (limitarea numdrului de fisuri i a deschiderii acestora). In general, se definesc urmdtoarele stari limit-a: a)Stiiri limitii ultime sunt asociate cerintei de sigurantd structurald i corespund valorii maxime a capacit-atii portante a constructiei (sau a unei parti a acesteia).

Dep-airea unei st-ari limit-a ultime conduce elementul de constructie (subansamblul sau constructia in intregime)la diferite forme de cedare structural-a (pierderea integrit-atii fi%ice ). St-arile limit-a ultime sunt asociate exigentelor de performant-a de s stabilitate i re%istent-a: a1 starea limit-a ultim-a de stabilitate; a2 starea limit-a ultim-a de re%istent-a. Observa;ie: sub efectul actiunii seismice, satisfacerea cerintei de re %istent-a trebuie s-a fie asociat-a, intotdeauna, i cu satisfacerea cerintei de ductilitate. b)Stri limit ale aptitudinii pentru exploatare (ale exploat-arii normale) sunt asociate cerintei de aptitudine pentru exploatare i se refer-a la utili%area normal-a a constructiei in raport cu functiuneaprev-a%ut-a prin proiect. Prin dep-airea uneia din aceste st-ari limit -a, elementul de constructie, subansamblul sau constructia in intregime nu mai satisfac conditiile normale de exploatare, ceea ce poate da natere unor consecinte negative, c cu implicatii multiple: implica;ii constructive : afectarea integrit-atii elementului de constructie i a elementelor al-aturate, a imbin-arilor dintre acestea, sc-aderea durabilit-atii, distrugerea i%olatiilor, m modificarea pantelor etc.; implica;ii tehnologice : impiedecarea function-arii normale a utilajelor i echipamentelor montate in cl-adire sau pe unele elemente ale constructiilor; c implica;ii fiziologice : provocarea unor actiuni d-aunatoare s-an-at-atii sau cau%area unor sen%atii de disconfort (in special in ca%ul vibratiilor cu acceleratii sau amplitudini excesive); v implica;ii estetico-psihologice : producerea unor impresii nepl-acute din punctul de vedere al aspectului exterior sau interior, precum ia sen%atiei de pericol. Observa;ii : st-arile limit-a ale aptitudinii pentru exploatare sunt asociate, de regul-a, cu exigenta de performant-a de rigiditate. Pentru construc;iile obinuite , se au in vedere dou-a st-ari limit-a ale aptitudinii pentru exploatare: b1 starea limit-a de deformatie; b2 starea limit-a de fisurare. Starea limit-a de deformatie trebuie satisf-acut-a pentru toate categoriile de constructii i pentru toate materialele de constructii, in timp ce starea limit-a de fisurare se refer-a numai la elementele de beton, beton armat, beton precomprimat i %id-arie.

Pentru anumite constructii sau elemente de constructii, sterile limitd a ale aptitudinii de exploatare pot fi clasificate in: stari limita ireversibile : raman dep# ite chiar dacd actiunile care au provocat atingerea lor sunt inlaturate; a stari limita reversibile : nu mai sunt dep# ite dacd actiunile care au provocat atingerea lor sunt inlaturate. D De exemplu: starea limitd de fisurare la elementele din beton precomprimat (partial) este o stare limits reversibild, deoarece fisurile, care sunt acceptate prin proiectare pentru intensitatea maxima a incarcarilor utile, se inchid dupd ce varful de sarcind a incetat s mai actione%e asupra elementului r respectiv; fisurarea unui panou de %iddrie sub efectul cutremurului (fisuri inclinate sau in X") este un proces ireversibil (fisurile nu se inchid cand actiunea seismica incetea%d). Se poate, deci, trage conclu%ia ca, din punctul de vedere al cerintei de fiabilitate structurald, proiectarea repre%intd ansamblul demersului conceptual, de alcdtuire generald de calcul i de detaliere constructive, care are ca scop evitarea atingerii de catre constructie a starilor limits sub actiunile agentilor susceptibili de a se manifesta in timpul executiei i pe durata de exploatare. eglementrile tehnice actuale referitoare la siguranta structurald se ba%ea%d pe metoda starilor limita , in care se considerd ca siguranta structurald este asigurata dacd valorile performantelor structurale (efectele actiunilor)sunt inferioare valorilor functiilor limits (capacitatile elementului sau ale constructiei in ansamblu). Metoda curenta de evaluare a sigurantei, care sta la ba%a reglementarilor europene (EUROCODE) i a celor romane ti, este metoda coeficientilor partiali. A Aceastd metodd presupune ca: performantele mecanice ale constructiei sau ale elementului de constructie sunt calculate, pentru fiecare grupare de incarcdri, pe ba %a valorilor de calcul ale incarcdrilor i cu coeficienti de grupare c corespun%atori; valorile functiilor limits sunt calculate pe ba%a dimensiunilor nominale ale elementelor de constructie i cu valorile de calcul ale re%istentelor materialelor (valori de calcul"= valori de proiectare). Caracterul probabilistic al conceptului de fiabilitate structurala Evaluarea performantelor a teptate necesita utili%area unor modele p pentru cuantificarea elementelor care intervin in aceste operatii: a actiunile agentilor mecanici; proprietatile materialelor;

comportarea elementelor de constructii de la solicitarea %ero " pan-a la rupere; p comportarea structurii in ansamblu (structur-a i elemente nestructurale). Modelarea se ba%ea%-a pe concepte teoretice adecvate i pe re %ultatele experiment-arilor. Deoarece toate elementele mentionate mai sus au un caracter aleator (variabil in sens statistic, pe multimea respectiv-a de elemente), atat valorile functiilor de stare limit-a, cat i valorile performantelor a teptate trebuie intelese in sens statistic adic-a asociate cu o anumit-a probabilitate de a se reali%a. Prin urmare, notiunea de fiabilitate structural-a nu poate avea un caracter absolut (nu exist-a fiabilitate cert-a"). Cu alte cuvinte, pentru orice constructie, exist-a cu o probabilitate mai mic-a sau mai mare posibilitatea producerii unor avarii, prin atingerea sau dep-a irea unor st-ari limit-a, pe timpul duratei de exploatare prev-a%ute prin proiect. Ca atare, fiabilitatea structural-a trebuie evaluat-a, prin probabilitatea ca, pe toat-a durata de exploatare, r-aspunsul a teptat al structurii (al elementului sau al constructiei), pentru toate grup-arile de inc-arc-ari, s-a r-aman-a mai mic decat capacitatea respectiv-a . In abord-arile curente, aceast-a probabilitate nu este explicit-a, ci re %ult-a indirect din metodologia de modelare a inc-arc-arilor, a r-aspunsului constructiei i a functiilor de stare limit-a. Valoarea acestei probabilit-ati exprim-a, de fapt, nivelul (gradul) de fiabilitate al elementului sau constructiei pentru gruparea respectiv-a de inc-arc-ari. Pentru grup-arile fundamentale de inc-arc-ari (cu caracter persistent pe toat-a durata de exploatare), probabilitatea de atingere a st-arilor limit-a de stabilitate i re%istent-a trebuie s-a fie extrem de redus-a, in timp ce probabilitatea de atingere a diferitelor st-ari limit-a ale aptitudinii pentru exploatare poate fi ceva mai ridicat-a. Pentru grup-arile speciale de inc-arc-ari (cele care includ i inc-arc-ari exceptionale, cum sunt cele datorate actiunii seismice) i numai pentru anumite categorii de constructii, dep-a irea, in anumit-a m-asur-a, controlat-a i locali%at-a a st-arii limit-a de re%istent-a i a unor st-ari limit-a ale aptitudinii pentru exploatare, este acceptat-a cu o probabilitate relativ ridicat-a. Avariere structuraki Atingerea i/sau dep-a irea st-arilor limit-a conduc la degradarea fi%ic-a a elementelor de constructie i, eventual, a constructiei in intregime, i se materiali%ea%-a prin avariere (a a cum se tie, cerinta de fiablitate structural-a poate fi formulat-a i ca mentinerea integrit-atii fi%ice" lipsa avariilor).

Avarierea constructiilor se poate produce datorit# uneia sau mai m multora din urmdtoarele cau%e: solicitari efective mai mari decat cele ateptate (cele luate in calcul la proiectare); c re%istente efective ale materialelor mai mici decdt cele luate in calcul (cele garantate de producdtorul de materiale de c constructie); degradarea in timp a proprietatilor fi%ico-mecanice ale materialelor (coro%iunea otelului, carbonatarea betonului, putre%irea l lemnului etc.); exploatarea constructiei in conditii improprii, mai severe decat cele prevd%ute prin proiect; c lipsa lucrarilor de intretinere i reparatii curente. Avariile suferite de o constructie sau de unele elemente sau p#rti ale acesteia, caurmare a depairii st#rilor limit#, pot fi clasificate dupd cum urmea%r: d de%ordini locale: deformatii excesive, v vibratii cu acceleratii i amplitudini excesive, degradarea elementelor nestructurale i a f finisaj elor, fisurarea elementelor structurale din beton i %idarie; avarii locale depdirea stgrilor limitd ultime pentru unul sau mai multe elemente ale constructiei (structurale sau nestructurale) f#rd a fi afectatd integritatea ansamblului ; a avarii generali%ate depdirea starii limitd ultimd, pentru un numdr mare de elemente, ceea ce poate antrena prdbuirea partiald sau totald a clddirii. Prin proiectare se urmarete ca nivelul de asigurare in raport cu stdrile limitd (probabilitatea de depdire a unei stdri limitd) s fie diferentiat i in functie de amploarea i de gravitatea avariilor ateptate in ca%ul depdirii st.rii limit'd respective. In acest ca%, trebuie luate in considerare urmdtoarele elemente de a apreciere: c caracterul local sau generali%at al avariilor; f frecventa de aparitii pe constructii similare; e efectul avariei asupra elementului de constructie; importanta elementului avariat pentru integritatea ansamblului c constructiei; importanta consecintelor avariei (materiale i/sau umane i sociale). Nivelurile de fiabilitate stabilite prin reglementgri repre%intd valori minime, acceptabile pentru societate, iar respectarea lor prin proiectare este strict obligatorie.

Prin implicatiile lor asupra constructiilor, ele reflect, in esent, capacitatea economic a unei tri, intr-o anumit perioad. In timp, de regul, aceste niveluri minime prev%ute in reglementri cresc, ca urmare a acumulrii unor noi cunostinte in domeniul stiintei si tehnicii constructiilor, sau a cresterii resurselor economice ale societtii. Produse de constructii si caracteristicife for care satisfac exigenta esentiaf nr.1 Directiva European pre%int produsele sau familiile de produse care pot fi livrate pe piat si care contribuie la satisfacerea exigentei esentiale nr.1 Re%istenta mecanic si stabilitatea". Lista acestor produse serveste la elaborarea normelor si ghidurilor de agrement tehnic european si nu este exhaustiv. In ceea ce priveste caracteristicile enumerate pe list se fac u urmtoarele preci%ri: tolerantele dimensionale trebuie s fie luate in considerare in raport cu conceptia general; r dup ca% (de exemplu pentru materialele plastice), este bine s se preci%e%e gama de temperaturi in care c caracteristicile sunt valabile; durabilitatea indic limita p-n la care valorile caracteristicilor sunt mentinute pe durata de viat, tin-nd cont de procesul natural de modificare a caracteristicilor, exclu%-nd efectul actiunilor exterioare agresive. In continuare, sunt pre%entate extrase din anexa la Documents interpretatifs, 1993. Unefe produse de constructii care inffuenteaz direct rezistenta mecanic si stabifitatea (extras) 1.Produse pentru %idrie

2. .Produse din lemn pentru elemente structurale

3. .Beton si produse pentru beton(simplu, armat, precomprimat)

4. Produse pentru constructii metalice

5. Alte produse

Lista produselor i caracteristicilor lor pertinente (anex la Documentele Interpretative la Directiva CEE) referitoare la exigenta e esential nr.1 Re%istenta mecanic i stabilitatea" cuprinde i: p produse prefabricate pentru canali%ri, pentru ap i ga%; e elemente metalice (scri, galerii, pasrele, fatade); p panouri derivate din lemn; e elemente de legtura mecanic sau gujoane; c conectori; a aditivi pentru betoane; p produse pentru consolidarea solurilor (de exemplu, geotextile); produse pentru stabili%area solurilor (de exemplu, pentru i injectii sub presiune); a ancoraje in sol; produse pentru constructii rutiere etc. Este deosebit de important s se remarce faptul c se pre%int toate caracteristicile pertinente, care ar putea influenta negativ re%istenta mecanic i stabilitatea constructiilor. Aceasta implic responsabilitatea atat a furni%orilor, cat i a proiectantilor i executantilor, nelsand loc la interpretri. Pentru studiul degradrilor constructiilor, aceast modalitate de pre%entare, la nivel european, a produselor i caracteristicilor lor apare ca un instrument de prim necesitate, constituind baza de la care se pleac in evaluarea si expertizarea constructiilor.

11.3. Exigenta esentiala nr. 2 Siguranta in caz de incendiu"

C Constructia trebuie conceput i executat astfel incat, in ca% de incendiu: stabilitatea elementelor structurale s poat fi pre %umat pe o perioad determinat; p aparitia i propagarea focului i fumului in interiorul constructiei s fie limitate; s s s fie limitat extinderea focului la constructiile invecinate; ocupantii cldirii s poat prsi teferi cldirea sau s poat fi s salvati in alt mod; s fie luat in considerare securitatea echipelor de salvare. Strategia este ba%at, deci, in mod esential pe prevenire . Directiva cuprinde aspecte privind capacitatea portant a constructiilor in ca% de incendiu, limitarea aparitiei i propagrii focului i fumului, prevenirea aprinderii initiale, evacuarea ocupantilor etc.

In ceea ce prive te produsele, se mentionea%-a c-a este in curs de definitivare armoni%area in vederea evalu-arii modului de reactie la foc a acestora (experiment-ari la scar-a natural-a sau in laborator, in corelare cu scenariile de incendiu reale). Criteriile de apreciere sunt: inflamabilitatea, debitul calorific, vite%a de propagare a fl-ac-arilor, cantitatea de fum, ga%ele toxice, formarea de pic-aturi sau particule inflamate. Produsele de constructii pot fi compuse din materiale omogene s sau compo%ite: produse pentru pereti, plafoane, plan ee, inclusiv acoperirile de s suprafat-a; e elemente de constructii; p produse incorporate in elemente de constructii; e elemente de tev-arie i de conducte, inclusiv i%olarea exterioar-a; produse pentru fatade sau pereti exteriori, inclusiv straturile de i%olare. Criteriile de baz~ pentru caracterizarea rezisten;ei la foc a unui p produs (exprimate in minute): c capacitatea portant-a; e etan eitatea; i%olarea termic-a. Simboluri utili%ate: R-pentru capacitatea portant-a (re%istenta); E-pentru etan eitate; Ipentru i%olare termic-a. D Diferitele clase sunt exprimate dup-a cum urmea%-a: Pentru elementele structurale: P Timp REI" = timpul minimal in care toate criteriile (capacitate portant-a, etan eitate i i%olare) s sunt satisf-acute Timp RE" = timpul minimal in care criteriile de capacitate portant-a i etan eitate sunt satisf-acute e Timp R" = timpul minimal in care criteriul de capacitate portant-a este r respectat. Pentru elementele nestructurale: P Timp EI" = timpul minimal in care criteriile de etan eitate i de i%olatie sunt satisf-acute s Timp E"= timpul minimal in care criteriul de etan eitate este satisf-acut. Pa ii sunt dati in minute, indicand timpul in care criteriile sunt

30

satisf-acute, respectiv:15', 20', 30', 45', 60', 90', 120', 180', 240', 360'.

Se pot, deci, defini urmtoarele clase:

S

REI 15, REI 30, REI 45, HH. RE 15, RE 30; R 15, R 30 Astfel, un element de constructie pentru care capacitatea portant este de 155 minute, etan eitatea de 80 minute i i%olarea termic de 42 minute, este de clas R 120/RE 60/REI 30. Un element de constructie care are capacitatea portant (la experimentare) de 70 minute i o etan eitate de 35 minute va fi de clas R60/RE30 . I In directive se tratea% aspecte privind: Elementele structurale fr functie de compartimentare (grin%i, stalpi) c care au clasele R15, R20, R30, R45.R60, R90, R120, R180, R240. Elementele structurale care au i functie de compartimentare. Criterii:REI, RE, REI-M (M-in ca% de oc mecanic)-varia% de la 20 l la 240. Produse i sisteme destinate a proteja elementele sau prtile de c constructie: p plafoane suspendate; i imbrcminti, tencuieli i ecrane de protectie. P Produse pentru elemente nestructurale: p pereti desprtitori (inclusiv cei vitrati) - E, EI, EI-M; fatade, pereti exteriori (inclusiv cei vitrati) E 15 30 60 90 EI 15 30 6 60 90; membrane de plafon" (plafon care pre%int re%istent la foc intrinsec, independent de elementele situate deasupra, deci diferite d de plafoanele suspendate); plan ee suprapuse" (utili%ate impreun cu un plan eu structural, s situat dedesubt); u i i voleti re%istente la foc i dispo%itivele lor de inchidere
H
H H . .

EI 15 ........... 240 E 15 ............. 240; 2

u i de ascensoare (inclusiv prtile vitrate) E 15

90 EI.......... 15......... 90; 9

i inchideri de pasaje (treceri) pentru scri rulante; r rosturi de penetrare pentru cable i canali%ri; c conducte tehnologice; emineuri.

3 30

S Sisteme de ventilatie: c conducte de ventilatie; c clapete. Instalatii tehnice.

Produsele sunt, uneori, autori%ate pentru o utili%are normal, dar aceasta nu include automat durabilitatea performan-telor in materie de siguran-t in ca% de incendiu (de exemplu, produsele sensibile la influen-ta mediului-efectele intemperiilor, efectele chimice - cum sunt produsele ignifuge; inchiderile mobile dac nu se inchid in timp normal pre%int risc in ca% de incendiu). P Pentru evaluarea duratei de via-t se utili%ea% metode ca: i incercri in care intervin procedurile de splare i cur-tare; i incercri de expunere la intemperii de scurt i lung durat; i incercri mecanice (incercri de inchidere, de vibra-tii, de impact); incercri de coro%iune. Indica-tiile despre durata de via-t a unui produs nu pot fi interpretate ca o garan-tie dat de fabricant, dar pot constitui o modalitate de a alege un produs adecvat, pe ba%a duratei de via-t re%onabile din punct de vedere economic.

11.4. Exigenta esentiala nr.3 Igiena, sanatatea li mediul inconjurator"

Construc-tia trebuie conceput i executat astfel incat s nu constitue o amenin-tare pentru igiena sau sntatea ocupan-tilor sau a vecinilor, p privind, in special: d degajarea de ga%e toxice; p pre%en-ta in aer de particule sau ga%e periculoase; p poluarea sau contaminarea solului; e emisia de radia-tii periculoase; defecte in evacuarea apelor, a fumului sau a de eurilor solide sau lichide; s pre%en-ta umidit-tii pe pr-ti ale construc-tiei sau pe suprafe-te interioare construc-tiei. S Sunt tratate urmtoarele aspecte: m mediul interior; a alimentrile cu ap; e evacuarea ga%elor u%ate; e evacuarea de eurilor solubile; mediul exterior. Respectarea exigen-tei nr.3 este asigurat i printr-o serie de msuri c conexe: c concep-tia general i detaliat a construc-tiei, execu-tia i intre-tinerea, propriet-tile, performan-tele i utili%area produselor de construc-tii.

Sunt tratate, me larg, toate commonentele smre exemmlu, mentru mediul interior: calitatea aerului, umiditatea, %gomotul, eclerajul, mediul termic. In ceea ce mrive te merformantele mroduselor de constructii, in msura mosibilitatilor, caracteristicile acestora trebuie descrise in termeni de merformant.

11.5. Exigenta esentiala nr.4 Siguranta in exploatare"

Constructia trebuie concemut i executat astfel Inc-t exmloatarea (utili%area) sau functionarea ei s nu mre%inte riscuri inaccemtabile de accidentri ca: alunecri, cderi, ocuri, arsuri, electrocutri sau rniri ca urmare a unor exmlo%ii. Acesta exigent se refer, deci, la 3 familii de riscuri: alunecri, cderi, ocuri; arsuri, electrocutri, exmlo%ii; accidente legate de vehiculele in mi care.

11.6. Exigenta esentiala nr.5 Protectia contra zgomotului"

Constructia trebuie concemut i executat astfel Inc-t %gomotul mercemut de ctre ocumanti sau de ctre mersoanele care se afl in amromiere s fie mentinut la un nivel mrin care nu este amenintat sntatea i s mermit oamenilor s doarm, s se odihneasc i s munceasc in conditii satisfctoare. Protectia contra %gomotului se refer la urmtoarele asmecte: mrotectia contra %gomotului aerian, mrovenind din exteriorul constructiei; mrotectia contra %gomotului aerian, mrovenind din alt smatiu inchis; mrotectia contra %gomotului mrodus de ocuri; mrotectia contra %gomotului mrodus de echimamente; mrotectia contra %gomotului reverberat excesiv; mrotectia mediului contra %gomotului emis de surse exterioare constructiei sau legate de constructie. Promrietti acustice: Volum V m3 Arie S m2 Arie de absorbtie echivalent A m 2 Durata de reverberatie Ts Nivelul mresiunii acustice L dB

Evaluarea propriettilor acustice ale produselor implic definirea urmtoarelor proprietti: i%olarea acustic; absorbtia (sau reflexia) acustic; radiatia acustic; amorti%area. Dup tipul de produs i utili%area sa, se iau in considerare: dimensiunile; densitatea; elasticitatea; rigiditatea dinamic; re%istenta la scurgerea" aerului. Familii de produse: ferestre i vitraje; u i; imbrcminti de sol, dale flotante; produse pentru ecrane anti%gomot; echipamente hidraulice.

11.7. Exigenta esentiala nr.6 Economia de energie li izolarea termica"

Constructia, precum i instalatiile sale de incl%ire, de conditionare i ventilare trebuie s fie concepute i executate astfel incat consumul de energie necesar pentru exploatare s rman moderat, avand in vedere conditiile climatice locale, fr s fie afectat confortul termic al ocupantilor. In Directiv, sunt tratate pe larg aspecte privind cerintele utili%atorilor (evaluarea confortului termic, atat vara, cat i iarna, evaluarea necesittilor de ap cald, calitatea aerului in interior sau necesitti de ventilare ), ca i cerintele de economie de energie (coeficientul de transmisie termic-sau nivelul de i%olare termic al anvelopei-evaluarea permeabilittii la aer, sisteme de ventilare mecanic, randament nominal al sistemelor de incl%ire i rcire). Produsele ~i caracteristicile lor, in raport cu exigenta esential nr.6: * Produse: materiale pentru straturi de finisaj; mortare, ipsos i tencuieli; betoane de toate tipurile;

lemn, materiale pe ba%a de lemn, piatrd naturald etc.; pietris, nisip, pam5nt; sticld, plastic, metal; materiale de i%olare termicd. * Ansamblul de caracteristici pentru materiale este urmdtorul: mass volumetricd, geometrie, stabilitate dimensionald; conductivitate termicd sau re%istenta termicd pentru mai multe conditii de umiditate; cdldurd masicd; coeficient de dilatare termica; coeficient de inertie termicd; transmisie de energie solard; re%istenta la difu%ia vaporilor de apd; coeficient de dilatare hygricd; coeficient de dilatare hygroscopicd; coeficient de absorbtie de apd; permeabilitate la aer; caracteristici mecanice: re%istenta la compresiune, re%istenta la tractiune, modul de elasticitate, coeficient Poisson; emisivitatea pentru radiatii de unde lungi; transfer de umiditate; re%istenta la ploaie torentiald; permeabilitate la aer; suprafatd utild si caracteristici de debit pentru deschideri de ventilatie.

III. FACTORUL TIMP IN CONCEPTIA SI COMPORTAREA CONSTRUCTIILOR

III.~ . Importanta factorului timp in conceptia si comportarea constructiilor

Factorul timp se refer la toate elementele care concur la procesul de constructie: actiunile ce se exercit asupra constructiilor, inclusiv sub aspectul istoriei lor; conditiile de mediu; propriettile materialelor i elementelor de constructie; interactiunea dintre constructie i mediul inconjurtor; conditiile de exploatare i intretinere in vederea mentinerii performantelor. Este inclus, aici, evident, i conceptul de durabilitate.La reali%area unei constructii va trebui s se dispun de materiale durabile i de sisteme constructive durabile. Relevarea importantei factorului timp in conceptia i comportarea constructiilor implic i o pregatire profesionala corespunzatoare a inginerilor ci arhitectilor constructori. Inginerii proiectanti i arhitectii, ca i cei ce lucrea% in executie sau asigur exploatarea constructiilor vor trebui s- i insu easc notiuni din disciplinele care concur la asigurarea durabilittii: tiinta i ingineria materialelor, reologia i comportarea in timp a materialelor de constructii, actiunile fi%ice, chimice i biologice i efectele lor.Va trebui s se schimbe mentalitatea in favoarea atitudinii de concepere a unor constructii durabile. Conceptul de arts de a construi exprim foarte bine efortul de de %voltare a omului in spatiu, spatiu supus fortelor naturii, cu care omul este obligat s se acomode%e. Patologia constructiilor are ca obiectiv in%estrarea inginerilor i arhitectilor cu cuno tintele necesare pentru a putea examina i evalua starea de degradare i a lua msuri tehnico-economice de reabilitare corespun%toare.

De-a lungul istoriei, oamenii au construit pentru nevoile lor de viata, dar i pentru a- i proiecta epoca in viitor, constructiile devenind, prin firea lucrurilor, adevrate jaloane ale timpului, mrturii ale spiritului creator al omenirii. A sosit momentul s ne punem intrebarea in ce masurd conventionalismul actualelor metode de calcul, utili%ate in proiectarea curent-a, nu a creat, in munca de %i cu %i, un schematism ablonard i periculos, prin care ne-am parali%at capacitatea de a anali%a, a intelege i a trata in mod corespun%ator constructia la scara sa reald, desprins din plan a proiectantului, trecuta in momentul implementarii ei in naturd i lsat apoi, in timp, pe amplasamentul ei. S ne punem, deci, intrebarea, in cate dintre ca%urile re%olvate in activitatea noastra am avut i raga%ul de a medita asupra faptului ca i timpul este el $nsu~i o solicitare esenfiali in viafa unei construcfii, care ii conditionea%d buna comportare i siguranta in exploatare. A a cum s-a aratat, constructia, odata intrat in exploatare, se afl in relatie direct cu mediul inconjurtor, care creea%d asupra ei un sistem de solicitri, ce se adauga acelora ce re%ult din programul functional. Asistam la o suits de evenimente de solicitare, avand drept re%ultat o continua transformare a caracteristicilor de capacitate portant-a i de deformare a sistemului structural i constructiv. Tocmai aceasta perioadd i ceea ce se intampl in acest timp cu constructia proiectata se gsesc in afara oricarui control, f#rd luarea in considerare, prin calcul, a durabilittii, de i este evident ca resursele totale la care constructia face apel in momentul unor solicitri de exceptie sunt legate direct de tot ceea ce constructia a consemnat, ireversibil, datorita evenimentelor prin care a trecut anterior. Admitand ca o constructie este un mecanism complex care consemnea%d permanent consecintele exploatarii ei i ca pentru fiecare eveniment de solicitare trebuie s o judecam dupd varsta ei (intelegand prin aceasta variatia in sens negativ a caracteristicilor ei), vom putea intelege cat de putin cunoa tem, in realitate, despre constructiile proiectate, in contextul schemati%rilor conventionale. Apare evident ca raspunsul constructiei in ceea ce prive te re%istenta i stabilitatea sub actiunea unei sarcini accidentale sau exceptionale va fi diferit de cel anticipat la proiectare, din urmtoarele cau%e: starea de solicitare anterioard a constructiei a creat, in mod aleatoriu, o variatie a distributiei rigidittilor in cadrul ansamblului structural i constructiv, fat de considerentele de proiectare i fat de momentul t0", care marchea%d intrarea constructiei in exploatare; procesul de adaptare la teren a constructiei impune o noud formula de echilibru general al ansamblului, prin redistribuiri succesive;

materialele componente sufera o variatie a caracteristicilor fi %ico-mecanice in limite apreciabile, ca urmare a stresarii" lor pe intervale mari de timp, putandu-se vorbi de o pierdere a calitatilor initiale, prin efectul de oboseala insumata, chiar i in ca%ul unor solicitari cu regim static i constant (atat caracteristicile de re%istenta, cat i cele de deformare post-elastica); solicits rile seismice anterioare creea%a o stare de microfisurare in masa a elementelor componente, ceea ce provoaca o depreciere a calitatilor acestora; mediul inconjurstor impune constructiilor o permanents stare de solicitare, ca urmare a proceselor intretinute de coro %iune i biodegradare, ceea ce conduce la deteriorarea caracteristicilor initiale. Putem vorbi, f#ra exagerare, de un consum de siguranta", care se produce in timp, pe parcursul exploatarii constructiei.Problema se complicd in momentul in care ne propunem sa cuantificam acest proces de degradare a sigurantei in timp".

111.2. Exemple referitoare la influenta factorului timp asupra structurilor din beton armat (incarcari de lunga durata sau repetabile in timp)
Crecterea in timp a deforma;iilor de compresiune ale betonului datorit curgerii lente poate fi privita ca o reducere treptat a rigidittii elementelor structurale.In primul rand, putem vorbi de efectefavorabile (in ca%ul solicitarii de deformatii impuse tasri de rea%eme, variatii de temperatur) c-nd eforturile direct proportionale cu rigiditatea betonului scad o data cu reducerea rigiditatii.Sunt, ins, i efecte defavorabile, de amplificare a eforturilor, acolo unde mic orarea rigidittii expune elementul la eforturi suplimentare, adicd la elemente comprimate, cu coeficienti ridicati de %veltete, la care intervin efecte de ordinul II. In afara stalpilor %velti, fenomenul e interesant i pentru plcile curbe subtiri (una din cau%ele prabu irii acoperi ului halei de sport din Cluj-Napoca). Oboseala statics a betonului apare la elementele de beton comprimate, la care efortul unitar de conpresiune are valori mari, prea apropiate de re%istenta de calcul (din cau%a nereali%rii, la executie, a mrcii de beton sau din cau%a unor supraincarcari de lung durata in procesul de exploatare). Starea de microfisurare vertical a betonului sub actiunea eforturilor de compresiune se de%volt in timp i, in consecinta, re%istenta la compresiune a betonului scade, in loc s creasca in timp, ajungandu-se chiar la cedare.

Exemplu: ruperea unor stalpi interiori i prbu irea %onei de plan ee aferente la un depo%it comercial cu plan ee monolite in Fgra (aici sau acumulat ambele cau%e:nereali%area mrcii de beton i dep irea de ctre beneficiar a incrcrilor utile pe plan ee). Ac;iunea in timp a unor inceirceiri repetate cu un numeir redus de cicluri (deci, nu oboseal), care produce fenomene defavorabile . Exemple:silo%urile de cereale cu celule cilindrice : fluctuatiile efortului de intindere din peretii celulelor, din cau%a incrcrilor i descrcrilor repetate, au condus la o deteriorare progresiv a aderentei dintre armturi i beton, avand drept consecint alunecarea barelor de armtur in beton, ceea ce a generat fisuri verticale in peretii celulelor (exemplu :la silo%ul de la Bucu, avariile au fost mult mai pronuntate la celulele de manevr pentru usctorul de cereale, la care incrcrile i descrcrile s-au fcut intr-un ritm mult mai mare decat la celelalte celule). Comportarea la inceirceiri repetate a imbineirilor umede la grin%ile de rulare prefabricate: articulatiile plastice (admise la proiectare la imbinri) s-au deteriorat, provocand avarii. Ca o concluzie general, in ceea ce priveste constructiile de beton armat si beton precomprimat, influenta incrcrilor de lung durat i repetabile in timp constituie o problem care dep e te cadrul unor studii teoretice. Durabilitate-mentenabilitate Durata de serviciu a constructiei se poate proiecta cu o bun aproximatie, prin impunerea unor msuri la conceptie, proiectare, executie i exploatare, astfel incat s se cunoasc nivelul degradrilor admisibile pan la prima reparatie, s se programe%e intretinerea, reparatiile, consolidrile sau moderni%area, comportarea in timp a constructiei. Pentru atingerea de%ideratelor mentionate trebuie introdus, sub diferite forme adecvate, un nou criteriu, i anume criteriul de durabilitate . In primul rand, din conceptie, este necesar conformarea structurii din punct de vedere al durabilitatii, adic, in special, alctuirea structurii din elemente adecvate exploatrii in medii coro%ive.Trebuie avute in vedere: procesul de penetrare a agentilor coro%ivi in beton; carbonatarea betonului; actiunea compu ilor a%otului i sulfului; actiunea produs de inghet-de%ghet; actiunea apelor deduri%ate ((n pre%enta bacteriilor anaerobe i aerobe);

efectul uleiurilor; actiunea ben%inelor; actiunea ba%elor (Na OH, KOH). Trebuie impuse cerinte de calitate pentru executant i conditii de exploatare i intretinere pentru utili%ator. Ca masurd a durabilittii se poate adopta notiunea de fiabilitate probabilitatea ca o lucrare de constructii s- i indeplineascd, in mod adecvat, misiunea pentru care a fost reali%atd, cel putin un timp dat. Un alt concept ce caracteri%ea%d produsele de constructii este mentenabilitatea , insu ire care pre%int doud aspecte: calitativ aptitudinea constructiei de a fi supravegheatd, intretinutd i reparatd; cantitativ probabilitatea repunerii in stare de functionare, la aparitia unui defect. Operand cu aceste notiuni i introducandu-le in practica de proiectare, executie i exploatare, viata constructiilor poate fi mrit considerabil.

111.3. Clasificarea agentilor ce actioneaza asupra constructiilor

Agentii care actionea%a in timp i pot influenta performantele constructiilor se clasificd dupd naturd i origine, caracteri%andu-se prin marimi fi%ice, in functie de amplasamentul constructiei, forma ei, destinatia, modul de concepere i exploatare. Exemplificativ, in tabelul 1, se pre%inta unele categorii de agenti care trebuie avuti in vedere la intocmirea specificatiilor de performanta pentru clddiri. Terminologie: Utili%ator personal uman (ocupant, vi%itator, lucrdtor etc.), animale, obiecte (materii prime, materiale i produse finite), procese de productie i fluxuri tehnologice. Exigenta utili%atorului enuntarea unei necesitati fata de clddirea (constructia) ce trebuie utili%atd. Conceptul de performanta concept ce consta in abordarea sistemica i globald a problematicii obtinerii calit-tii in proiectarea, executarea i exploatarea constructiilor, plecand de la activitatile i exigentele utili%atorilor, in mod independent de mijloacele materiale i solutiile folosite, punand un accent deosebit pe comportarea in exploatare a constructiilor.

Cerinta de calitate exprimarea calitativd a caracteristicilor clddirii (in ansamblu, sau a p#rtilor componente), pe care aceasta trebuie sd le indeplineascd pentru a satisface exigentele utili%atorilor, tinand seama de diver ii agenti care actionea %a asupra constructiei. Agent factor care actionea%a asupra clddirii (constructiei) sau a diverselor sale parti componente. Actiune influenta exercitatd de un agent asupra constructiei. Efect re%ultatul unei actiuni. Conditie tehnicd exprimarea i detalierea, in termeni tehnici de performantd, a cerintei de calitate. Criteriu de performantd caracteristicd ce trebuie luatd in considerare la detalierea i cuantificarea conditiilor tehnice, in cantitdti numite nivele de performanta". Nivel de performantd valoare impusd pentru un anumit criteriu de performantd, in functie de conditiile tehnice i de influenta agentilor care actionea%a asupra constructiilor. Performantd comportarea unui produs in raport cu utili%area sa.Prin produs se intelege constructia, in ansamblu, sau orice parte a ace steia. Clddire constructie, avdnd ca scop reali%area unor spatii inchise, ce addpostesc activitati umane i/sau procese tehnologice. Element component produs reali%at ca unitate distinctd, destinat a fi incorporat in clddire pentru a indeplini una sau mai multe activitati specifice. Subsistem al clddirii grupare de elemente componente care indeplinesc impreund mai multe functiuni necesare satisfacerii exigentelor utili%atorului. Ansamblu reunirea mai multor elemente componente, care asigurd reali %area unor functiuni. Tabelul 1 exemplificd agentii care actionea%a asupra clddirilor, natura i originea lor. Ace ti agenti actionea%a la intervale de timp oarecare, in functie de mediul natural, mediul industrial, din interiorul i exteriorul clddirilor, i pot cau%a degraddri importante ale constructiilor.

~~. DURABILITATEA SI DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR DIN BETON

~~.1. Durabilitatea betonului Preocuprile privind durabilitatea betonului armat au aprut, practic, o dat cu observarea comportrii in timp a constructiilor i cu constatarea unor degradri premature ale constructiilor din beton armat aflate in diferite medii. Deja, la nivelul anilor '50, existau studii referitoare la patologia betonului armat. Importanta durabilittii este legat de dou aspecte: durabilitatea in relatie direct cu siguranta structural, ratiuni economice: o constructie durabil repre%int, prin ansamblul duratei de viata, cea mai bun investitie (cca 40% din totalul productiei de materiale de constructii, in trile de%voltate, se indreapt ctre operatiile de reparare/intretinere). Durabilitatea nu apare explicit, ca o exigent fundamental in Directiva CEE.Dar, avnd in vedere c exigentele esentiale sunt functii de timp (trebuie indeplinite in orice moment al duratei de viat a constructiei), se poate afirma c durabilitatea este o inf urtoare a unor cerinte esentiale, sau chiar, un de%iderat fundamental. In EUROCODE nr.2-cap.4.1 Proiectarea structurilor din beton se define te durabilitatea astfel: Cerinta pentru care o structur are o durabilitate adecvat in timpul duratei de serviciu este ca aceasta s- i indeplineasc functionalitatea, cu asigurarea re%istentei i stabilittii, far pierderi semnificative ale functionalittii, in ca%ul unei mentenante u%uale". Preocuprile din ultimii ani, pe plan international, pentru durabilitatea constructiilor din beton au cptat o amploare fr precedent. Studierea durabilittii constructiilor necesit cuno tinte multidisciplinare, de la chimia materialelor, comportarea elementelor de diferite tipuri de solicitri, pan la tiintele fundamentale sau aplicative. Se utili%ea% tehnici sau metode de experimentare din ce in ce mai performante i complexe pentru cercetrile de laborator i pentru investigarea unor constructii existente.

Cuantificarea factorilor care influentea% durabilitatea apare specificat la nivelul reglementrilor internationale de executie. In ca%ul examinrii constructiilor existente, nu exist ins relatii directe, care s indice influenta strii de degradare asupra caracteristicilor specifice, necesare anali%elor structurale. Un aspect semnificativ il constituie faptul c durabilitatea constructiilor de beton armat sau precomprimat nu este considerat o problem numai in ca%ul mediilor agresive, ci i in ca%ul mediilor curente", in care se gsesc cele mai multe dintre constructii i la care s-au inregistrat, de asemenea, fenomene ingrijortoare. In Schemal se pre%int o sinte% a fenomenelor care caracteri%ea% durabilitatea constructiilor din beton armat, a a cum re%ult la nivelul unor propuneri ale Comitetului European al Betonului. Procese fizice, chimice, biologice ci agresivitatea mediului Procesele fi%ice chimice i biologice se datorea%, in special, actiunii mediului. Schema 2 pre%int relatiile dintre factorii care influentea% durabilitatea betonului. Degradarea betonului nu are, in mod practic, niciodat o singur cau %;de aceea, clasificarea proceselor de deterioarare trebuie fcut cu prudent. Evident, tipul i gradul proceselor de degradare pentru beton (fi%ice, chimice, biologice), ca i pentru beton armat (coro%iunea)influentea%, in sens negativ, re%istenta i rigiditatea materialelor i elementelor ce compun structura constructiilor. Mecanismele de migrare a substantelor in interiorul betonului. intelegerea fenomenelor de migrare a substantelor/solutiilor in masa betonului este esential pentru stabilirea mecanismelor si proceselor care influenteaz durabilitatea. In Schema 3 se pre%int interdependenta factorilor care intervin in relatia mediu/structur (element). Transportul apei, ga%elor, solutiilor, in interiorul elementului de beton este dependent de porii elementului i de fisuri. Betonul poate suferi reduceri de durabilitate prin: a)procese fi%ice fisurare, inghet, de%ghet, ero%iune; b)procese chimice (atacul substantelor chimice), procese biologice.

Particularitiitile betonului armat, in ceea ce privete durabilitatea Betonul armat pre%int probleme legate de : protectia armaturilor; mecanismele coro%iunii; protectia contra coro%iunii; carbonatarea; penetrarea clorurilor; coro%iunea betonului armat; coro%iunea la nivelul fisurilor si influenta lor; efectul coro%iunii; grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor; permeabilitatea betonului; continutul si tipul de ciment; mediul.

W.2. Degradarea betonului simplu a) Procese fizice Fisurarea - in Schema 4 este data o clasificare a fisurilor care influentea%a durabilitatea betonului. Cau%ele fisurtrii betonului sunt multiple si ele apar atunci c-nd o solicitare, la care este supus betonul, depaseste re%istenta de Intindere a acestuia. Din Schema 4 se observe ca mecanismele de fisurare a betonului sunt intrinseci (cau%ate, de exemplu, de contractia la uscare, contractia datorita temperaturii, contractia plasticd a betonului neint#rit) si extrinseci (avand cau%e exterioare ca, de exemplu, supraincarcari, oboseald la actiuni repetate, variatii de temperaturd, deplasari Impiedicate, vent, cutremure etc.). Fenomenul de inghet-dezghet (schema 5 ) In ca%ul inghetarii apei, in porii materialelor de constructii cum ar fi pasta de ciment urmatoarele procese fi%ice sunt importante: cresterea volumului cu 9%, prin tran%itia de la apd la gheatd; evaporarea unei cantitati Insemnate de apd (prin trecerea de la gheata la apd ); reducerea energiei potentiale a porilor cu apd" si o reducere a punctului de inghet; difu%ia apei Inca neinghetate, din porii mai mici in cei mari. Observatie: Se atrage atentia asupra substantelor ce reali%ea%d topirea ghetii de suprafatd; ele pot produce o crestere substantiald a temperaturii la suprafata betonului, diferenta de temperaturd Intre interior si exterior ducand la fisurarea betonului.

Substanta cea mai des folositd fiind NaCl, intervine i actiunea chimicd a clorurilor asupra betonului. b)Procese chimice (pentru constructii de beton armat situate in medii agresive) Actiuuea acizilor asupra betouului lute,' rit Aci%ii transformd toti compu ii de calciu (hidroxidul de calciu, hidrosilicatul de calciu) in sdruri de calciu. Acidul clorhidric produce NaCl, care e foarte solubild. Acidul sulfuric produce sulfatul de calciu, care precipitd ca ghips. La fel actionea%a i aci%ii organici. Rezultatul actiuuii acizilor : distrugerea capacitdtii de legdturd a cimentului. Actiuuea sulfatilor Sunt pre%enti in soluri, in apele freatice de suprafatd i in apele industriale; repre%intA unii din cei mai agresivi ioni. Intr-o clasificare a celor mai agresivi factori care produc degradarea betonului, sulfatii se situea%d pe locul al doilea, dupd coro%iunea armdturilor. Infrastructurile clddirilor, cu fundatii de beton slab, situate in soluri ce contin sulfati, sunt foarte sensibile la actiunea acestor ioni agresivi.Betonul are un aspect albicios, degradarea incepand cu muchiile elementelor, apoi fisuri i exfolieri progresive (fenomene de expansiune). Actiunea sulfatilor cu alti constituenti ai pietrei de ciment provoacd formarea ghipsului: SO42- + Ca(OH)2 +2H20 = (CaSO4) x 2H20 Ghips + 20HDeoarece este o relatie directd intre permeabilitate i factorul A/C, se recomandd : A/C 0, 6 pentru agresivitate slabd; A/C 0, 5 pentru agresivitate moderatd; A/C 0, 4 pentru agresivitate ridicatd. Se mai limitea%d aluminatul tricalcic (pans la 5% i chiar 3%) i se recomandd cimenturile cu adaos de %gurd. Actiuuea substautelor alcaliue Reactii alcalino-silicate: silicatii continuti in agregate pot fi atacati de solutiile alcaline re%ultate din formarea gelurilor alcalinosilicate, ceea ce duce la distrugerea betonului in pre%enta unei cantitati suficiente de apd. Principalul parametru ce influentea%a este reactivitatea agregatelor care contin silicati ((n principal).

 Reactii alcalino-carbonatate: mineralele ce contin carbonat pot fi susceptibile la atacuri alcaline, ducand la fisurare.
c) Procese biologice Deteriorarea poate fi determinat $i de substante de naturd organics, vegetale (licheni, alge, radacini de plante care ptrund in beton prin fisuri sau %one cu re%istenta redus ), cau%and degradri datorate presiunilor interne sau/$i retinerii apei la suprafatd, ducnd la cre$terea riscului de deteriorare prin inghet. In practica, cel mai important tip de atac biologic al betonului (l intalnim la sistemele de canali%are. In conditii anaerobe, hidrogenul sulfurat (care nu este agresiv pentru beton) poate fi format prin sulfatii sau proteinele din canal. Dupd degajarea hidrogenului sulfurat, el poate fi oxidat prin actiunea bacteriologica, formnd acid sulfuric, care atacd pasta de ciment din beton, putandu-l transforma complet in ghips.

IV.3 Degradarea betonului armat

Protectia otelului in beton Otelul in beton este protejat impotriva coro%iunii prin pasivitatea data de alcalinitatea betonului (valoarea pH-ului in porii umpluti cu apd trebuie s fie mai mare de 12, 5). La asemenea valori ale pH-ului , formarea peliculei microscopice la suprafata otelului face imposibild degradarea lui, chiar in pre%enta ume %elii P$i oxigenului. Mecanisme de coroziune Prin carbonatarea sau prin actiunea ionilor de clor, pelicula microscopica formatd la suprafata otelului poate fi distrus local sau pe %one mai mari (Schema 6). Carbonatarea betonului Carbonatarea este reaclia chinic ce are loc Intre hidroxizii de calciu si bioxidul de carbon, care ptrunde prin pori in interiorul betonului. Penetrarea CO se face de la suprafata spre interior.Dupd ce betonul a fost carbonatat, va?oarea pH-ului scade spre 9. Observafie important : Fenomenul de carbonatare nu conduce in mod automat la coro%iunea armturii. Dacd nu sunt indeplinite anumite conditii de umiditate, chiar dacd betonul e carbonatat, armtura poate s# nu corode%e. Acest aspect a fost evidentiat prin cercetari in situ , efectuate la constructii vechi.
,

Astfel, au fost depistate armaturi in stadii avansate de coro%iune in medii cu umiditate ridicata (bdi, bucatarii) i armaturi neafectate, in medii uscate", pentru acelea i valori ale pH-ului betonului. De aceea, pare ha%ardata afirmatia ca, durata de viata a unei constructii din beton poate fi consideratd drept timpul dupd care adancimea de carbonatare a betonului este egald cu adancimea stratului de acoperire cu beton a armaturii (teorie pre%entd in unele studii tiintifice). Carbonatarea este mai rapidd cand umiditatea relativd este de 50-60% Penetrarea clorurilor in beton In afard de C02, ionii de clor (provenind, de exemplu, din apa marii) patrund prin pori in interiorul betonului.Difu%ia clorurilor este un proces care are loc total sau partial in porii umpluti cu apd, existand, Intotdeauna, un echilibru Intre clorul legat i ionii de clor liberi. Dupd carbonatare, clorul este desf#cut Inca o data, crescand riscul de coro%iune. Observatie: Acest fenomen se intalne te i in ca%ul folosirii substantelor pentru de%ghet, cand, din cau%a ume%irii i uscarii suprafetei betonului, ionii de clor patrund in beton prin suctiune capilard, iar prin uscare, apa migrea%d in exterior, producand o imbogatire in cloruri a %onei afectate de ume%ire i uscare. Grosimea acestei suprafete are o mare importanta, in special in legaturd cu acoperirea cu beton a armaturilor (Schema 7). Depasivizarea in zona fisurilor Atat C02, cat i clorul pot patrunde la armaturile din otel prin fisuri, mai repede decat prin betonul nefisurat, timpul de depasivi%are depin%and de deschiderea fisurilor. Coroziunea otelului Simplificat, procesul de coro%iune a otelului poate fi separat in: procesul catodic; procesul anodic. Procesul anodic provoacd, de fapt, distrugerea fierului: F F 2 + 2e e Surplusul de electroni in otel se va combina cu apa i 02 i va forma ioni hidroxil: 2 e- +1/2 02 +H20 = 2(H0)- *

Fierul i ionii hidroxil se vor combina, formand oxidul de fier Fe203 (rugina). Ca o consecinta a celor descrise, coro%iunea nu poate avea loc in betonul uscat, procesul electrolitic fiind impiedecat, dar nici in betonul saturat cu apd (lipseste 02).

In procesul anodic, pelicula microscopica de pe suprafata otelului se distruge. Procesul catodic poate avea loc chiar dacd pelicula este intactd. In ca%ul coro%iunii prin cloruri, acest efect cau%ea%d coro%iunea prin puncte, pentru ca pelicula va fi distrusa numai pe suprafete mici; vor avea, astfel, loc reduceri substantiale ale sectiunii otelului, in adancime. Efecte ale coroziunii : reducerea sectiunii de armaturd din otel; reducerea sau chiar pierderea aderentei armaturii cu betonul; desprinderea stratului de acoperire cu beton a armaturilor. Din Schema 8 se observe gravele implicatii ale efectelor coro%iunii asupra comportarii elementelor din beton armat. Parametrii care influentea%a coro%iunea sunt conditionati de procese de difu%ie (Schema 9): carbonatarea difu%ie de CO2 prin porii umpluti cu aer; penetrarea clorurilor difu%ia clorurilor prin porii umpluti cu apd; coro%iunea difu%ia de O2in porii umpluti cu aer ai betonului armat. Toti parametrii sunt legati de aspectul grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii, definitd prin: grosime; permeabilitate. In Schema 10 se pre%inta influenta grosimii stratului de acoperire asupra carbonatarii sau penetrarii clorurilor. Permeabilitatea stratului de acoperire este influentata, in mod decisiv, de raportul a/c. Cand a/c>0, 6, permeabilitatea cre te considerabil, o data cu cre terea poro%itatii capilare. In ca%ul unei protectii insuficiente (uscare prematurd a suprafetei betonului), permeabilitatea suprafetei poate fi influentata considerabil. Vantul i temperaturile inalte sunt periculoase dacd actionea%a in timpul uscarii betonului. De asemenea, o compactare necorespun%atoare poate duce la cre terea permeabilitatii de %ece ori. Do%ajul de ciment prea mare conduce la cre terea capacitatii de legarea CO2 i Cl~~. In mod normal, un beton cu 300Kg/m3 ciment este suficient pentru a mentine o permeabilitate corespun%atoare, cu conditia ca a/c 0, 5....0, 6. In ceea ce prive te mediul, dacd umiditatea este mai mica de 60%,

riscul de coro%iune este scd%ut, chiar dacd betonul e carbonatat.

51

In betonul saturat cu ap-a, riscul este, de asemenea, redus, din cau%a lipsei de oxigen (exist-a, ins-a, riscul activ-arii proceselor anodice i catodice la suprafata otelului). Cele mai favorabile conditii de coro%iune a otelului in beton sunt atunci cand exist-a o variatie umiditate-uscare, combinat-a cu temperaturi inalte. In Schema 11 se pre%int-a conclu%iile referitoare la influenta diferitilor factori care intervin direct sau indirect asupra durabilitatii betonului. Prezenfa umezelii Toate procesele de degradare presupun pre%enta apei, un factor important fiind ume%eala pre%ent-a in atmosfer-a. In aceste conditii, betonul preia apa mai repede decdt o pierde i astfel cre terea umidit-atii interne este mai mare decdt aceea a mediului.

Risc: 0 = neglijabil ; 1 = slab; 2 = mediu; 3 = ?nalt

Nivelul de temperature De i influenta temperaturii tinde s-a fie ignorat-a in definirea agresivit-atii, ea este important-a in ceea ce prive te reactiile chimice, care sunt accelerate prin cre terea temperaturii. Spre exemplu, o cre tere a temperaturii cu 10 C cau%ea%-a o dublare a reactiilor care produc coro%iunea. Acoperirea cu beton Capacitatea betonului armat de a avea o bun-a comportare la coro %iune depinde de grosimea stratului de acoperire cu beton, de calitatea acestuia (permeabilitate i alcalinitate) i de interactiunea dintre suprafata elementului i mediu. Permeabilitatea este legat-a direct de raportul a/c.

Comentarii Intr-o anumitd perioadd, constructiile au fost proiectate i executate f#rd a se tine seama de costurile" suplimentare ce apar din operatiile de intretinere i reparatii ulterioare (viata constructiei").Atingerea unui timp egal cu durata de serviciu a constructiei nu inseamnd, neapdrat, demolarea la acest termen.Mentinerea, in continuare, a constructiei implicd operatii suplimentare de reparatii i/sau consoliddri, iar alegerea, ca variants, a construirii unei clddiri noi se face i pe ba%a unor calcule economice. Foarte sugestivd pentru importanta asigurdrii unei durabilitdti core spun%dtoare, din fa%ele de proiectare /executie este a a-%isa reguld a celor 5 dolari". Aceasta indicd faptul ca pentru obtinerea unei bune durabilitati, in fa%a initiald, este necesard cheltuirea unui dolar, pentru intretinere 5 dolari, pentru reparare i intretinere 25 dolari, iar pentru reconditionare 125 dolari. Observatie extrem de importantii: Din cercetdrile efectuate asupra unor constructii aflate in conditii variate de mediu, s-a constatat ca o mare pondere in asigurarea durabilitatii corespun%dtoare o repre%intd calitatea initialii a elementelor componente beton fi otel. Doud aspecte sunt fundamentale: Primul este legat de calitatea stratului de acoperire, de asigurarea compactit#tii betonului, f#rd de care, indiferent de reteta de beton utili %atd, sau de alte mdsuri, comportarea elementului de beton poate fi compromisd. Calitatea betonului de acoperire depinde, in special, de factori legati de executie (mod de punere in lucru, vibrare, tratare ulterioard), fiind, deci, destul de sensibild la posibile erori. Al doilea aspect il repre%intd neasigurarea prin executie a grosimii stratului de acoperire prevd%ut in proiect. In pre%ent, in reglementdrile europene, una dintre conditiile receptiondrii unei lucrdri este controlul statistic al respectdrii acestei caracteristici esentiale. Categorii de degradiiri la constructiile din beton Se va face o distinctie intre degraddrile care apar in medii agresive i cele care apar in medii curente. a)Prima categorie este specificd acelor constructii industriale ce addpostesc procese de productie in care sunt utili%ate sau din care re %ultd substante agresive. b)A doua categorie este specificd acelor constructii de locuit i social culturale, ce se afld in medii curente.

51

FENOMENUL DE PA'TRUNDERE A SUBSTANTELOR IN BETON

Schema 58

ACTIUNEA iNGHETULUI ASUPRA BETONULUI 1. CRESTEREA DE VOLUM DUPA iNGHET (+9%)

2. SCADEREA PUNCTULUI DE iNGHET

COROZIUNEA OTELULUI DUPA DISTRUGEREA PELICULEI DE PE SUPRAFATA

Schema 6

Schema 60

Schema 8 PARAMETRll DEClSlVl Al COROZlUNll

Schema 61

INFLUENTA GROSIMII STRATULUI DE ACOPERIRE CU BETON ASUPRA CARBONATARII SAU PENETR,RII CLORURILOR

Schema 10

Schema 62

V. DURABILITATEA SI DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE

V.1. Domenii de utilizare a zidariilor

Zidria este una dintre cele mai vechi metode de constructie din lume. Termenul de %idrie se aplic, de obicei, unei constructii executate din materiale unitare ca piatra, argila sau betonul, unite intre ele prin mortar, sau a e%ate fr mortar, iar uneori, armate, astfel incat s creasc re %istenta la intindere i forfecare. Cldirile cu pereti portanti din %idrie repre%int un sistem traditional, folosit in mod curent pentru: Cldiri parter i etajate:locuinte sau cldiri cu functiuni similare (hoteluri, moteluri, cmine, internate, cre e), cldiri pentru invtmnt i ocrotirea snttii, alte tipuri de cldiri social-culturale care nu necesit spatii libere mari. Cldiri tip sal" cu deschideri i inltimi moderate (9-12 m, respectiv 6-8m ), pentru ateliere, depo%ite, cldiri agro%ootehnice etc. Peretii din %idrie pot fi reali%ati din crmid, blocuri ceramice, blocuri din beton greu sau u or. Crmi%ile sau blocurile pot fi pline, cu goluri verticale sau forme speciale. Mortarele utili%ate sunt mortare obi nuite pentru %idrii i tencuieli. Peretii portanti se pot executa din %idrie simpl sau armat. Zidria armat se obtine prin asocierea %idriei cu bare din otel, a e%ate in rosturile ori%ontale sau cu elemente din beton armat, astfel: centuri ori%ontale i stalpi ori verticali (%idrie complex); inim de beton, armat cu otel ductil (%idrie cu inim armatZIA). Cele mai utili%ate %idrii, in constructii, au fost cele de crmid, care pre%int o serie de avantaje: sunt durabile pan la cateva sute de ani; sunt bune i%olatoare termice - e 0, 7 Kcal, m.h.grad; asigur o bun i%olare acustic.

V.2. Degradari din cauze mecanice

Din punct de vedere mecanic, la %idariile de caramidd (ca i la celelalte) se pot constata doud tipuri principale de avarii: crapaturi pronuntate care indica, dislocari masive de %idarie; crapaturi mai mici, ins numeroase, care arat o de%agregare a %idariei. Aceste degraddri aratate mai sus au drept cau%e principale: cutremurul, taserile inegale ci sterile indelungate de umezire: tasarea inegald a terenului conduce la degradarea %idariei portante, in special in ca%ul terenurilor sensibile la ume%ire sau al pmnturilor de umpluturd; cutremurele produc degraddri, avarii i prabu iri (care vor fi tratate ulterior). Calitatea executiei zideriei are o mare influents asupra comportarii ei in timp. Zidariile executate din cardmi%i de calitate inferioard, nearse, cu inclu%iuni, avnd rosturi mari, inegale i neumplute cu mortar, vor fi, evident, supuse degradarilor. De asemenea, punerea in opera a carami%ilor prfuite, neume%ite, precum i folosirea unui mortar de calitate necorespun%atoare, confectionat din nisip murdar, favori%ea%d reali%area unei %iddrii cu re %istenta sca%utd. Degradarea %iddriei este cau%at i de instalatori, cu oca%ia efectuarii unor goluri, lituri sau strapungeri in %idarie.

V.3. Degradari din cauze fizico-chimice

Din punct de vedere izico-chimic, %idaria este deteriorate i degradata din urmatoarele cau%e: Cauze interne: - defecte de compo%itie - defecte de coe%iune cristalind Cauze externe - de origine umand: - defecte de conceptie: arhitecturd mediu structure - defecte de executie: producerea materialelor protectia materialelor manopera

defecte de utili%are: destinatie transformdri defecte de intretinere de origine fi%icd - apd i umiditate inghet punti termice actiunea vntului de origine chimicd - poluanti atmosferici saruri solubile de origine biochimicd plantatii

vegetatii bacterii

Principalii agenti ambianti care deteriorea%d i degradea%d %idaria sunt urmdtorii:

Observa;ii : Depunerile i petele constituie aspecte ale degradarii %idariei, dovedind probleme interne ce pot genera, la randul lor, probleme structurale.Cele mai importante cau%e ale depunerilor, petelor i de %integrarilor sunt: contactul cu umiditatea i sdrurile din sol, poluarea aerului, agentii biologici i elementele metalice coro%ive. *Umiditatea Umiditatea este principalul agent (de origine fi%icd) al procesului de degradare a %iddriei. Umiditatea constituie un catali%ator care favori%ea%d degradarea,

prin intermediul sdrurilor solubile, poluarii aerului i agentilor biologici. De aceea, este esentiald intelegerea fenomenului de penetrare a apei in materialele %idariei i a modului in care este retinuta. Toate materialele de %idOrie sunt mai mult sau mai putin poroase i permeabile la apO i la vapori de apO, potrivit structurii capilare.AceastO poro%itate oferO o mare suprafatO internO, susceptibilO de a retine fluide prin absorbtie i solide prin adsorbtie. 0 cOdere bruscO de temperaturO face sO inghete apa in porii unei %idOrii, al cOrui volum cre te cu 10%. AceastO actiune cau%ea%O o presiune mecanicO, ce poate sparge peretii porilor i, in cele din urmO, provoacO de %integrarea materialelor de %idOrie.Este de retinut faptul cO umiditatea migrea%O in %idOrie. ZidOria absoarbe umiditatea: - din sol, din aer, din elementele de constructii adiacente. In %idOrie, umiditatea poate migra: ascendent, descendent, ori%ontal. Apa de langO ba%a unei constructii poate determina o umiditate ascendentO, din cau%a mi cOrii de drenare.Apa de ploaie, care love te suprafata %idOriei, poate intretine o umiditate descendentO i o mi care ori %ontalO a umiditOtii in pori. Umiditatea care penetra%O %idOria este insotitO, adesea, de sOruri i alte substante solubile. *Ac;iunea capilarii in materialele poroase ale %idOriei creea%O o suctiune, care produce urcarea apei din sol, ce contine, adesea, sOruri in solutie. 0 %idOrie cu microporo%itate ridicatO are o presiune capilarO ridicatO. AceastO aptitudine, de atragere i retinere a apei, conduce la riscul unei degradOri rapide. *Presiunea osmoticii se creea%O prin sOruri solubile de diverse concentratii, care circulO in %idOrie prin actiune capilarO.Presiunea osmoticO poate influenta asupra intinderii i directiei de deplasare a apei.Ea atrage apa tot mai sus, pentru crearea unui echilibru cu solutia concentratO de sOruri. Spre deosebire de actiunea capilarO, care are o limitO teoreticO de migrare, actiunea osmoticO poate face apa sO urce din ce in ce mai sus. La %idOriile vechi, umiditatea, in aceste conditii, poate urca pOnO la 10m deasupra solului. *Penetrarea vaporilor de apii, care sunt intotdeauna pre%enti in aer.Condensarea acestora este urmatO de penetrare, panO c-nd este retinutO o umiditate specificO, de echilibru cu umiditatea relativO a aerului. * Siirurile solubile . Cimenturile si mortarele conCin numeroase

minerale care sunt mai mult sau mai puCin solubile in solvenCi comuni, ca apa si aci%ii slabi. Exemple tipice: carbonatul de calciu, carbonatul de magne%iu, silicaCii, sulfatul de calciu, de magne%iu si de sodiu, diverse minerale argiloase.Se mai gsesc sruri solubile in sol (nitraCi de sodiu, de potasiu si de calciu ) si in aer (clorura de sodiu). Srurile utili%ate in se%onul rece pentru topirea %pe%ii constituie o alt surs. Srurile solubile pot acCiona direct pe suprafaCa %idriei, sau pot fi aspirate in structura poroas, prin acCiuni capilare.Ele pot conduce la degradarea %idriei, c-nd cristali%ea%. Cristali%area (fluorescenCele) se produce in soluCia care se afl intre starea de saturaCie si suprasaturaCie.Pierderea solventului permite dilatarea cristalelor si spargerea porilor. EflorescenCa este cristali%area srurilor solubile, la extremitatea porilor, in momentul c-nd umiditatea se deplasea% spre exteriorul %idriei. Pe %idurile de crmid, eflorescenCa se vede usor, datorit contrastului cu culoarea crmi%ii. * Poluarea aerului const in particule, aerosoli si substanCe ga%oase. Poluarea aerului prin ga%e acide este principala cau% a degradrii elementelor componente ale %idriei. Aerul din %onele cu populaCie dens conCine, in medie, mai multe impuritaCi solide si ga%oase, care accelerea% degradarea %idriei, dec-t aerul de la Car; totusi, aceast poluare varia% considerabil de la o regiune la alta. Vaporii , o cau% de degradare adesea neglijat, condensea% pe %idrie si atrag agenCii poluanCi. Vdntul accelerea% toate formele de degradare cau%ate de poluarea aerului. * Agenti biologici - pre%enCa arborilor si a plantelor, pe o construcCie sau in vecintatea ei, risc s favori%e%e degradarea acesteia si s deranje%e evaporarea apei din pereCi. ExistenCa vegetaCiilor indic, in general, o umiditate ridicat a materialelor.Rdcinile plantelor nu penetrea%, de obicei, o piatr sntoas, fr fisuri, sau rosturile de mortar bine cimentate. Ele cresc in lungul suprafeCelor rugoase, unde interacCionea% chimic cu mineralele si extrag rarele substanCe nutritive, atac-nd suprafeCele. * Degradarea mortarului este atribuit unei interacCiuni complexe a materialelor constituente, factorilor de mediu si practicilor de construcCie. Mortarul si crmi%ile sunt materiale poroase, care absorb umiditatea aerului ambiant, umiditate ce este factorul cel mai important in deterioararea mortarului.

Tipuri de deteriorare a mortarului:

fisurarea, de%integrarea, scorojirea, ero%iunea, decaparea. dezintegrarea se manifestd prin pre%enta fisurilor, orientate la intamplare; are la origine diverse mecanisme:actiunea inghetului, atacul chimic, pre%enta substantelor organice, cristali%area sdrurilor solubile, coro%iunea metalelor. De%integrarea mortarului poate fi asociatd cu deteriorarea elementelor de %iddrie; scorojirea este separarea mortarului de la suprafatd, sub formd de felii" fine sau de bucdti mici;din punct de vedere fi%ic, ea este un efect secundar al de%integrdrii; eroziunea se caracteri%ea%d printr-o distrugere a mortarului la suprafatd, care este luat"de agenti abra%ivi mecanici ca: jetul puternic de apd, furtuna de nisip, circulatia umand; decaparea este o deteriorare superficiald, caracteri%atd printr-o fatd rugoasd a mortarului, fiind cau%atd de solutii acide din diferite surse. Mecanisme de deteriorare a mortarului de %iddrie Reactiile alcaline ale nisipului De i nisipul este considerat, in general, ca un material de amestec inert in mortare, se produc, totu i, unele reactii chimice intre nisip i ciment sau var. Reactiile chimice intre anumite tipuri de nisip i alcalii din pasta de ciment pot cau%a dilatarea mortarului, care conduce la de %integrare. In general, reactiile alcaline ale nisipului se ba%ea%d pe pre%enta umidit#tii i sunt accelerate de cre terea continutului in alcali ale pastei de ciment i de cre terea temperaturii. Cristalizarea seirurilor solubile Numeroase sdruri solubile din apd sunt pre%ente in mortar.Ele sunt transportate in mortar de umiditatea provenitd din sol sau alte surse.Sdrurile solubile includ sulfati, carbonati i silicati de sodiu, de potasiu, de calciu i de magne%iu. Cimentul Portland este o sursd de sulfati de sodiu i de potasiu. Atunci c-nd umiditatea se evapord, aceste sdruri cristali%ea%d i pot forma eflorescente.De%integrarea mortarului se produce c-nd, in interiorul porilor, se formea%d cristale; efectul distructiv este cau%at de cre terea volumului prin cristali%are.

Carbonatarea este reactia chimic-a intre bioxidul de carbon din atmosfer-a i hidroxidul de calciu din elementul int-arit. Efectul carbonat-arii cre te cu diminuarea alcalinit-atii mortarului, care favori%ea%-a eventuala coro%iune a metalelor. Atacul chimic - sulfatii solubili pre%enti in mortar pot reactiona cu aluminatul tricalcic, care se g-ase te in cimentul Portland.Produ ii de reactie au un volum mai mare i, in consecint-a, se creea%-a o fort-a care produce de%integrare. Coroziunea metalelor inglobate produce fisurarea i de%integrarea mortarului, din cau%a ruginii care re%ult-a din coro %iune i care are un volum de dou-a ori mai mare decat fierul din care provine. Concluzii Scopul inspect-arii lucr-arilor de constructii din %id-arie const-a in depistarea defectelor, cunoa terea cau%elor i stabilirea m-asurilor de remediere necesare. Diagnosticarea dup-a deterior-arile aparente comport-a o bun-a cunoa tere a cau%elor principale de deteriorare a %id-ariei. S-a v-a%ut c-a exist-a multe cau%e interdependente, al c-aror efect este cumulativ. Umiditatea excesivii este cauza principalii in procesul de degradare a lucriirilor de zidiirie, expuse la actiunea agentilor fizici, chimici ~i biologici. De aceea, este esential-a intelegerea fenomenului de penetrare a apei in materialul %id-ariei. Este important-a stabilirea unui diagnostic cat mai precis posibil, f-ar-a a deteriora constructia prin prelevarea unor materiale care nu se vor mai putea reamplasa. Cea mai mare parte a problemelor de deteriorare poate fi legat-a direct sau indirect de practicile de constructie (conceptia, detaliile, calitatea executiei) i de intretinere. Dac-a este posibil i necesar, evolutia constatat-a a degrad-arilor se urm-are te intr-o perioad-a de timp mai lung-a.Toate simptomele trebuie consemnate, fotografiate i relevate. Este evident c-a mentinerea intr-o stare cat mai bun-a a %id-ariei presupune cunoa terea cau%elor principale de degradare i a mecanismelor de deteriorare a %id-ariei. In afara %id-ariilor portante, exist-a i %id-arii de umplutur-a, la cl-adirile cu schelet de re%istent-a din beton armat, la care %id-aria se execut-a dup-a turnarea i int-arirea structurii din beton. Toate cau%ele indicate sunt comune i acestor tipuri de %id-arie. Exceptie fac solicit-arile din cutremur, care produc degrad-ari specifice, deosebite de cele ale %id-ariei portante.

VI. DIAGNOSTICAREA DEGRADARILOR CONSTRUCTIILOR DIN LEMN

VI.5. Avantajele si dezavantajele utilizrii lemnului in constructii Lemnul este utili%at pe scars largd in constructii, datorit-a urm#toarelor avantaje: prelucrare u oard in fabrici i ateliere; indice de eficientd" mare, fatd de beton sau otel (exprimat prin raportul intre re%istenta de calcul i densitate);

este un bun i%olator termic (e redus), durabilitatea constructiilor din lemn este dependent-a de regimul de exploatare al acestora, precum i de reali%area mdsurilor de protectie impotriva putre%irii i focului. Dezavantaje: structura ani%otropd i neomogend, care duce la valori diferite ale re%istentelor mecanice, functie de unghiul format de directia efortului cu cea a fibrelor lemnoase.

Valorile maxime ale re%istentei mecanice se obtin in ca%urile in care directia fortei coincide cu cea a fibrelor, iar valorile minime, in ca %ul in care aceste directii sunt perpendiculare; umiditatea afectea%d puternic proprietatile fi%ico-mecanice ale lemnului.In toate ca%urile de solicitare, re%istenta lemnului scade cu cre terea umiditatii.Reducerea se observe numai pand la atingerea punctului de saturatie a fibrelor (25-30%); temperatura >50 C, care actionea%a timp indelungat;prin cre terea temperaturii, de la 25 la 50 C, re%istenta la intindere i forfecare scade cu 15-20%, iar re %istenta la compresiune, cu 20-40%; E" se reduce cu 20% (la intindere) i de 2-2,5 ori pentru compresiune; defectele naturale (de forma, de structure, crapaturile); putre%ireaprovocata de ciuperci i insecte xilofage;cunoa terea ciupercilor ce daunea%a materialului lemnos este importantapentru solutiile de remediere; contragerea i umflarea sunt dependente de specia lemnoasd i de directiile de solicitare; inflamabilitatea pentru temperaturi mai mari de 105 C, lemnul se descompune termic in mod progresiv, iar in pre %enta aerului i caldurii, la o anumita temperaturd i dupd o anumita durata de actiune a focului, lemnul incepe s arda. Lemnul nu poate fi fa',cut incombustibil, dar poate fi facut greu combustibil, prin masuri constructive sau masuri chimice impregnarea cu substante ignifuge (de obicei, inainte de punerea in opera). Diferite incercari au aratat ca, la elementele masive, se consume prin ardere 0, 6-0, 7mm/min, deci o grosime de 1 cm, intr-un sfert de ore; astfel, se poate calcula durata re%istentei de foc a constructiei. Preocuparile pentru cunoa terea performantelor structurale i a re %istentei in timp a structurilor din lemn pun in evidenta doud probleme distincte: pe de o parte, constructia trebuie s re%iste actiunilor exterioare, pe de altd parte, intervine necesitatea cunoa terii lemnului ca material de constructie. Anali%a performantelor mecanice poate fi f#cutd pe 2 directii: a) directia wait and see", anali%a structurilor vechi constituind un test de fiabilitate structurald; cunoa terea cau%elor degraddrilor furni%ea%d elemente pentru deci%iile viitoare; b) efectuarea de incercari de laborator asupra materialului, a elementelor componente, a imbinarilor, precum i de incercari in situ (directia here and now").

VI.2. Investigarea si diagnosticarea constructiilor din lemn

Aspecte specifice: determinarea umidit-atii lemnului i depistarea %onelor degradate prin putre%ire, stabilirea p-artilor afectate de atacul insectelor, evaluarea re%istentei elementelor structurale. Moduri concrete de abordare: Umezirea ci putrezirea lemnului Se vor examina cu prioritate: elementele de imbinare (mai ales in ca%ul fermelor); %onele de incastrare in %id-arie ale panelor la arpantele acoperi urilor, ca i ale grin%ilor plan eelor; toate %onele expuse unei umiditati excesive:coamele acoperi urilor, doliile coamele inclinate etc. Examinarea se face vi%ual, verific-ndu-se i elimin-ndu-se totodat-a cau%ele. De exemplu, in ca%ul arpantelor, se va urm-ari dac-a ventilatia existent-a este suficient-a pentru evacuarea vaporilor de ap-a condensati sub invelitoare. Depistarea atacurilor insectelor Elementele atacate se vor epura de %onele afectate, acestea indep-artAndu-se in intregime, pan-a la lemnul s-an-atos. Sectiunile reduse vor necesita consolid-ari, in vederea aducerii la capacitatea portant-a initial-a. Este necesar-a verificarea atent-a i a celorlalte elemente (de exemplu- arpante). Evaluarea rezisten;ei elementelor degradate ~ a cum s-a ar-atat, se vor lua m-asuri de inlocuire sau de consolidare a %onelor la care s-au mic orat sectiunile, in urma indep-art-arii p-artilor degradate. Distrugerea partial-a a imbin-arilor (la arpante) poate periclita stabilitatea de ansamblu a structurii. Valorile mari ale s-agetilor panelor i grin%ilor de plan ee contribuie la deformarea invelitorilor sau plan eelor. Exemple: Sarpantele din lemn In ca%ul %onelor atacate de ciuperci, dup-a indep-artarea p-artilor degradate, se vor arde cu flac-ar-a ramificatiile acestora, pentru a evita extinderea ciupercilor.

Elementele noi se tratea%es in prealabil, iar arpanta va primi un tratament curativ. Elementele ce au suferit un grad puternic de degradare se vor inlocui cu elemente noi, din lemn tratat cu antiseptice, cu elemente din lemn lamelar incleiat sau cu elemente metalice protejate impotriva coro%iunii. Elementele la care sectiunea devine insuficientes trebuie consolidate prin: cesmes uire" cu lemn sau metal; reali%area unor rea %eme intermediare; consolidarea cu grin %i metalice. * Buretele de case,' ci actiunea lui asupra lemnului de constructie Ciupercile xilofage consumes substantele componente ale lemnului i ii alterea%es structura de re%istentes, transformandu-l intr-o mases pulverulentes. Cea mai frecventes i periculoases este ciuperca Merulius lacrimans, sau buretele de cases. Ea provoaces o putre%ire distructives a lemnului, de culoare ro ie-brunes, fesres a pre%enta inses gesurile caracteristice putre%irii coro%ive. Lemnul de constructie atacat de buretele de cases, dupes un anumit timp, se imbibes puternic cu apa, devine moale i se poate tesia foarte u or cu cutitul.Dupes putre%ire, lemnul suferes o uscare puternices, crapes, i se fragmentea%es in prisme, care se desprind u or cu mana i se transformes in pulbere. Cel mai amenintat este lemnul de res inoase, dar ciuperca poate ataca i lemnul de foioase. Buretele de cases ataces i distruge i alte materiale care contin celulo%es (tapete, covoare etc.) sau obiecte de piele, stofe etc., aflate in interiorul clesdirilor afectate. Propagarea se face prin spori i resspandirea se face prin: utili%area unui lemn dej a infectat; mutarea mobilei dintr-o locuintes infectates in alta, neinfectates; transportul cesrbunilor sau lemnelor infectate. Germenii ciupercii prosperes in conditii favorabile de umiditate, temperatures, aerisire. Buretele de cases obi nuit ( i are limitele de viates intre 4C i 22C. De %voltarea lui initiales este conditionates de o umiditate a lemnului cuprinses intre 20% i 22 %, umiditate optimes 30-35%. Ciuperca este capabiles ses provoace o autoume%ire a lemnului uscat i ses- i cree%e, singures, conditii de de%voltare. Aerul umed i stagnant oferes cele mai bune conditii de de%voltare. De aceea, este intalnites in subsoluri, beciuri, WC-uri, besi, de unde se extinde, apoi, in restul clesdirii.

Udarea lemna.riei acoperi ului, ca urmare a infiltra.rii apelor de precipitatii prin invelitorile nereparate, condensarea vaporilor pe lemna.rie in inca.perile neinca.l%ite, ume%irea lemna.riei de ca.tre apele din instalatiile sanitare sparte sau introducerea in constructie a lemna.riei insuficient uscate creea%a. conditii favorabile pentru de%voltarea buretelui de casa.. Utili%area ca.ra.mi%ilor provenite de la demola.ri de case care au fost atacate de buretele de casa. este un pericol evident. Trebuie tinut seama ca. distrugerea radicala. i sigura. a buretelui de casa. este practic imposibila..Totu i, trebuie luate anumite ma.suri: indepa.rtarea lemnului sau a materialului infectat, cura.tirea i de%infectarea. Exemple : La noi in tara., in cateva regiuni de munte, o serie de cla.diri au fost afectate de buretele de casa..Au fost luate urma.toarele ma.suri: indepa.rtarea cau%elor ce produc umiditatea; indepa.rtarea ta.lpilor sau grin%ilor atacate de la ba%a peretilor, inlocuirea lor cu ca.ra.mida. imbibata. cu bitum; indepa.rtarea du umelelor, inlocuirea lor cu du umele impregnate cu fungicol sau alt antiseptic omologat; executarea sub du umele a unui strat de beton cu adaos hidrofug, pentru impiedecarea ridica.rii umidita.tii; reali%area unei ventilatii sub pardoseala. (uneori, umplerea cu %gura. a golului de sub du umele); tratarea lemna.riei sa.na.toase cu fluorosilicat de magne%iu; expunerea peretilor de lemn la aer, timp suficient; indepa.rtarea i inlocuirea tampla.riei atacate cu alta, tratata. antiseptic.

VII. CAZURI DE CONSTRUCTII DEGRADATE DIN CAUZA FENOMENULUI DE COROZIUNE, CARE PERICLITEAZA SIGURANTA SI STABILITATEA IN EXPLOATARE VII.1. Cercetari efectuate dupa 1990 obiective examinate
Cercetrile efectuate dupd 1990, in Cara noastr (in cadrul INCERC), s-au referit la studiul construcCiilor existente cu degraddri deosebit de grave, in special din cau%a proceselor tehnologice de fabricaCie. Re%ultatele studiilor i cercetrilor au fost sinteti%ate sub forma unor fi e de pre%entare, pentru fiecare obiect de construcCie in parte. Fi ele de pre%entare cuprind date i informaCii cu privire la tipul i destinaCia construcCiei, alcatuirea constructive, modificari constructive i intervenCii asupra construcCiei/instalaCiei tehnologice pe durata exploatarii, caracteri%area naturii i gradului de agresivitate a mediului (tehnologic i natural), starea actuald de degradare, cu evidenCierea degraddrilor specifice prin coro%iune existente la elementele structurale i nestructurale, dar i a celor provocate sau accentuate de alte acCiuni (seisme, tasdri, acCiuni mecanice, acCiuni climatice etc.), descrierea cau%elor i modului de degradare, a materialelor/elementelor de construcCiii, conclu%ii i propuneri de moduri de intervenCie in vederea prevenirii producerii unor accidente cu victime omene ti, avarii, distrugeri de bunuri materiale, de%astre ecologice. Obiectivele examinate au fost urmtoarele: 1. Cldirea de fabricaCie a formaldehidei de sodiu, acidului formic i acidului oxalic-Carbosin (Cop a Mica). 2. Cldirea de fabricaCie a nitrocalcarului-Nitramonia (Fagara ). 3. Turnurile de granulare a%otat de amoniu Nitramonia (Fagara ). 4. Cldirea de fabricaCie a ingra dmintelor complexe Doljchim (Craiova-I alniCa). 5. Turnurile de granulare ingr minte complexe Doljchim (Craiova-I alniCa). 6. Turn de racire ape acide cu tiraj forCat (tipHamon) Doljchim (Craiova-I alniCa). 7. Hala de purificare saramurd -UTC - Turda.

8. Hala electroli% cu catod de mercur UTC Turda. 9. Cldire de fabricatie a acidului clorhidric de sinte%UTC Turda. 10. Cldire de fabricatie a clorurii de var UTC Turda. 11. Castel de ap UTC Turda. 12. Estacada pentru conducte i rampa de incrcare splare UTC Turda. 13. Cldire de prelucrare a srii Salina Ocna Dej. 14. Cldire de fabricatie a acidului clorosulfonic Romfosfochim Valea Clugreasc. 15. Hala de acoperiri metalice UMARO Roman. 16. Hala de decapare bare-COS- Trgovi te. 17. Hala de turntorie font FORTUS Ia i. 18. Hala de %incare TEPRO Ia i.

VII.2. Rezultate obtinute

Constructiile anali%ate au fost situate in medii agresive industriale (tehnologice), constituite din agenti chimici, sub form ga%oas, lichid i solid, in pre%enta umidittii ridicate a aerului. Mediile agresive industriale au fost acide (anorganice i organice); alcaline i sruri (solutii, pulberi + umiditate, topituri) cu caracter neutru, acid, sau alcalin. In cele mai multe ca%uri, asupra constructiilor au actionat, simultan, doi sau mai multi agenti agresivi, de concentratii i temperaturi ridicate, determinnd accelerarea proceselor de coro%iune. Din punctul de vedere al agresivittii lor asupra constructiilor, mediile anali%ate dep esc nivelul clasei/gradului de agresivitate puternic/ sever, prescris prin norme, fiind necesar incadrarea lor in categoria de ca%uri speciale". Nivelul de agesivitate existent se datorea%, in majoritate, functionrii defectuoase a instalatiilor i utilajelor tehnologice de fabricatie, inclusiv a instalatiilor de captare i evacuare a agentilor agresivi. Astfel, au existat: stagnri temporare sau permanente de solutii pe suprafata elementelor; depuneri de pulberi agresive, care, in pre%enta umidittii, se transform in solutii de concentratii maxime i in slamuri agresive; scurgeri i infiltratii de solutii; stropiri (purjri) cu solutii (topituri); formarea condensului pe suprafata elementelor, care poate di%olva sau poate reactiona cu agentii agresivi din atmosfer.

Principalele tipuri de coro%iune In cazul betonului: coro%iune acid, coro%iune produs de a%otatii de amoniu, coro%iune alcalin (distruge piatra de ciment), coro%iune sulfatic; coro%iune datorat apelor moi, care di%olv hidrocarburile de calciu, duc-nd la de%alcalini %are i distrugeri; coro%iune produs de sruri. In cazul armaturii inglobate in beton: coro%iune fisurant intergranular (fisurare+rupere fragil la otel-OB37, PC), fr reducerea sectiunii(inmedii cu a%otat de amoniu); coro%iune general - sub actiunea solutiilor acide, puternic alcaline i a srurilor; conduce la reducerea general a sectiunii de otel, mergand pan la disparitia armturii i la rupere. coro%iune local sub actiunea solutiilor de sruri (in special a clorurilor). In cazul otelului (elemente de otel): coro%iune general reducerea general a sectiunii profilelor; coro%iune local reducerea local a sectiunii i penetrarea intregii sectiuni. Principalele categorii de degradri prin coro%iune (la beton armat i beton precomprimat) a)asupra betonului; b)asupra armturii; c)asupra betonului i armturii; d)asupra otelului. Efectul coro%iunii asupra capacittii portante: reducerea capacittii/sectiunii de beton; reducerea capacittii/sectiunii de armtur; reduceri simultane ale capacittilor / sectiune la beton i armtur; reducerea sectiunii de otel. St alp i degradarea in profun%ime a betonului (coro%iune alcalin) cu reducerea sectiunii, fr s afecte%e armtura; degradarea in profun%ime a betonului (coro%iune acid)+coro%iunea general a armturii, cu reducerea sectiunii de beton armat ;survine disparitia armturii in unele %one;

degradarea in profun%ime a betonului din cau%a coro%iunii provocate de mediile pe ba%d de a%otat de amoniu, cu ruperi fra gile ale etrierilor; coro%iune avansata a armaturii i ruperi ale etrierilor. Grinzi degradari similare cu cele de la stalpi; ruperea tuturor armaturilor longitudinale i transversale prin coro %iune fisurantd; degradari locale ale grin%ilor din beton armat. Placi (planee) degraddri in %onele strapungerilor tehnologice i in %onele pardoselilor; cedarea i prdbu irea unor %one de plan ee din cau%a ruperii fragile a armaturii prin coro%iune fisurantd. Perefi degradari i desprinderi locale de beton i ruperi fragile ale armaturii prin coro%iune fisurantd; degradari i desprinderi de beton pe suprafete intinse i coro%iune avansata a armaturilor. Elemente de acoperi~ degraddri generali%ate ale chesoanelor de acoperi din beton armat;coro%iune avansata a armaturilor din nervuri i placi; degraddri grave ale elementelor ECP de acoperi din beton precomprimat;coro%iune avansata a barelor PC i a toroanelor pretensionate din nervuri, dislocari de betoane. Fascicule exterioare de precomprimare ruperi ale sarmelor pretensionate din cau%a coro%iunii generale ce produce de%membrarea unor fascicule, sub actiunea mediului natural cu umiditate ridicatd. Elemente nestructurale degraddri avansate la scari, balustrade, tamplarie, platforme tehnologice, podete, suporti, constituind pericole permanente de prdbu ire. Alte aspecte importante Degradari grave la stalpii camd uiti din beton armat i la grin%ile camd uite din beton armat, supuse mediilor agresive de clor. Solutiile adoptate in aceste ca%uri nu au dat re%ultatele scontate, atat din cau%a calitatii lor necorespun%atoare, cat i, mai ales, din cau%a continuarii procesului de coro%iune in interiorul %onei cdmd uite, ca urmare inglobarii unor portiuni impregnate"cu agenti agresivi, care nu au fost curatite i neutrali%ate".

Cauze ~i condifii favorizante producerii degraddrilor Degradarile grave ale constructiilor survin din exploatarea in medii cu agresivitate puternicd. Se remarcd urmdtorii factori: a) Factori legafi de exploatare: functionarea defectuoasd a instalatiilor i utilajelor tehnologice, permitEind: deversdri (purjdri) de solutii agresive direct pe suprafata elementelor, degajari de ga%e, vapori, pulberi i abur tehnologic, scurgeri prin neetan eit#ti; functionarea ineficientd sau absenta instalatiilor i sistemelor de captare i dirijare/evacuare a agentilor agresivi degajati prin procesul tehnologic de fabricatie; ineficienta instalatiilor de ventilare (locale i generald); infundarea sifoanelor de pardoseald i a canalelor colectoare interioare cu lamuri; lipsa rebordurilor, indltimea lor insuficientd i neprotejarea lor prin continuarea structurii de protectie a pardoselii; pante necorespun%dtoare ale pardoselii, care permit acumularea i stagnarea solutiilor agresive pe suprafatd; strapungeri i goluri tehnologice in plan ee, nereparate i neetan ate; degradarea hidroi%olatiei acoperi ului i retelei interioare de scurgere a apelor pluviale; degradarea elementelor laterale de inchidere; lipsa preocuparii pentru activitatea de reparatii periodice (curente i capitale) i intretinerea instalatiilor tehnologice. b) Factori legafi de concepfie/proiectare: prevederea, prin proiect, a unor elemente de constructiii din beton armat (in continuare b.a.) i beton precomprimat (in continuare b.p.) cu durabilitate redusd pentru exploatarea in medii agresive, in principal, din cau%a grosimii insuficiente a stratului de acoperire cu beton a armdturii i a utili%arii incorecte a betonului de calitate necorespun%dtoare (mdrci, grad de impermeabili%are); exemplu: chesoane de acoperi din b.p. contraindicate in medii agresive; prevederea prin proiect a unor elemente din otel cu durabilitate redusd (elemente cu pereti subtiri, grin%i cu %abrele) in medii puternic agresive;

absenta mdsurilor sau prevederea unor mdsuri insuficiente de protectie anticoro%iva a elementelor de constructii, in raport cu natura i gradul de agresivitate ale mediului; g l lipsa conceptului de proiectare a intretinerii; goluri de strapungere prevd%ute prin proiect pentru conducte tehnologice, f#rd indicarea solutiilor de etan are i protectie a anticoro%iva; proiectarea prinderii grin%ilor metalice de sustinere a cdilor de rulare la podurile rulante de talpa inferioard a grin%ilor din b.p., f#rd prevederea unor mdsuri suplimentare de protectie anticoro%iva a plcilor metalice inglobate in beton i a i imbinarilor sudate; adaptareaunormdsuri de consolidare a elementelorputernic degradate prin coro%iune, f#rd prevederea unor solutii eficiente de neutrali%are" a agentilor agresivi din elementele degradate i/sau unor mdsuri de protectie anticoro%iva a elementelor consolidate corespun%ator agresivit#tii mediului; c) Factori legafi de execufie: utili%area unor elemente din b.a./b.p. prefabricate, cu defecte de executie (segregari i goluri, tirbituri, fisuri, armdturi aparente sau cu strat foarte mic de acoperire ) care favori%ea % %d degradarea prin coro%iune; betoane monolit de calitate inferioard (mdrci, grad de impermea bilitate); b folosirea distantierilor din otel (in loc de plastic) pentru po %itionarea armdturilor repre%entand puncte de initiere a coro % %iunii; etan area /monoliti%area necorespun%atoare sau chiar neetan area rosturilor intre elementele structurale (elemente de acoperi , g grin%i, stalpi); g goluri i strapungeri tehnologice neprevd%ute in proiect; protectie anticoro%iva de calitate slabd. VII.3. Msuri de interventie propuse 1) Dezafectare, demolare ~i reconstrucfie (obiectivele 1, 2, 3, 9, 12, 14, 17) Factori care pledea%d pentru de%afectare: F risc de prbusire totald sau partiald, mai ales la seism, supra incarcare cu %apadd; i dezvoltarea fenomenului de coroziune fisurant a armturilor, asociat cu reducerea necontrolat a caracteristicilor fi %ico-mecanice a betoanelor din cau%a coro%iunii; ale complexitatea i costul ridicat al lucrarilor de consolidare +protectie

anticoro%iva; durabilitatea redus a structurilor consolidate; c oprirea, pe o perioadd indelungatd, a unor procese tehnologice.
a

Exemplu: turnurile de granulare a%otat de amoniu (obiectivul 3) la care s-a adoptat varianta demoldrii i reconstructiei. 2) Inlocuirea unor elemente structurale puternic degradate: elemente ECP de acoperi din b.p. (obiectivul 15) i reali %area unui acoperi nou; sprijinirea provi%orie a acoperi ului halei pand la Inlocuirea elementelor ECP; e Inlocuirea chesoanelor prefabricate din b.a (obiectivul 16); 3) Consolidarea elementelor /structurii (obiectivele 6, 13, 18): consolidarea i protectia anticoro%ivd a constructiei (obiectivul 6); 6 consolidarea constructiei i protectia anticoro%ivd a tuturor elementelor, concomitent cu moderni%area fluxului tehnologic. Din cercet#rile efectuate s-au evidentiat 3 categorii de constructiii degradate: 1)Construc;ii aflate in stare graviide degradare care periclitea%d siguranta i stabilitatea i pot conduce la avarii, accidente tehnologice, distrugeri, victime omene ti i implicatii majore. Acestea sunt surse de mare risc necesitand miisuri urgente de interven;ie. 2)Construc;ii aflate in stare de degradare evolutivii contaminate" cu agenti agresivi, in profun%ime, care repre%intd surse poten;iale de mare risc , in special in ca%ul unor actiuni suplimentare (seismice, actiuni climatice); ele necesitd inter ven;ii eficiente ( reparatii, consolidari, inlocuiri de elemente, protectii). 3)Construc;ii aflate intr-o stare satisfiiciitoare , f#rd degradari

semnificative cau%ate de coro%iune, care necesitd o inspectie/ urmarire sistematicd i mdsuri de interventie. Detalii privind toate aspectele semnalate sunt pre%entate in figurile 1-16.

Figura 1. Rupere fragild a armaturii longitudinale si transversale la o grindd, din coroziune fisurantd

Figura 2. GrindA din beton armat cedarea grinzii din cauza ruperii armaturilor prin coroziune fisurantA

Figura 3. Planseu din beton armat cedarea plcii datorit ruperii armturilor prin coroziune fisurant si degradrii betonului sub actiunea azotatilor, necesitfind sprijinirea planseului

Figura4. Stfilp perimetral rupere Figura5. Stfilp din otelcoroziunea fragil a etrierului prin coroziune in profunzime a otelului (straturi fisurant. Degradarea betonului groase de rugin) sub actiunea din cauza coroziunii mediului acid

Figura 6. Chesoane de acoperis si grind transversal din beton armat; degradarea insemnat a nervurilor chesoanelor si a tlpii inferioare a grinzii, din cauza coroziunii avansate a armturilor si a betonului, sub actiunea mediului agresiv pe baz de clor

Figura 7. Coroziunea puternic a profilelor metalice si a carcasei de armturi; ruperi de armtur prin coroziunea general (dizolvarea) dup indeprtarea betonului de cmsuire

Figurile 8-9. Degradarea avansat a stfilpilor din beton armat consolidati prin cmsuire (pe inltimi variabile); fisurarea puternic a betonului cmsuielii, din cauza coroziunii armturilor; degradarea avansat prin coroziune a betonului si armturilor, in zonele neconsolidate ale stfilpilor, sub actiunea mediului agresiv pe baz de clor

Figura 10. Scar din beton armat fisurarea (crparea betonului) ca urmare a coroziunii produse de azotati; cedri locale ale elementului

Figura 11. Fascicule exterioare de precomprimare: deteriorarea tesaturii de shrma si a mortarului de protectie, ca urmare a coroziunii generale a shrmelor pretensionate

Figura 12. Fascicule exterioare de precomprimare: ruperea sarmelor pretensionate din cauza coroziunii i dezmembrarea fasciculului superior

Figura13. Prdbusireauneizone de plansee ca urmare a ruperii arm?turilor din grinzi si placd prin coroziune fisurant?

Figura 14. Sta.lp estacadd: ruperea consolei din beton armat din cauza coroziunii armturilor sub actiunea mediului agresiv pe bazd de clor

Figura15. ~talp estacad; ruperea consolelor din beton armat din cauza coroziunii armturilor; consolidarea consolelor cu profile metalice Figura 16 . Estacade din beton armat; degradarea avansat a stalpilor si plcii din beton armat sub actiunea solutiilor de HCl si lesii, a gazelor a b si vaporilor de Cl2 si HCl; coroziunea in profunzime a betonului; desprinderea betonului de acoperire ca urmare a coroziunii puternice a armturilor; ruperi de armturi prin coroziune general

VIII. DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR METALICE

VIII.1. Avantajele si dezavantajele constructiilor metalice

A Avantaj e: siguranfa in exploatare, obtinut prin echilibrul dintre calculul de re%istent i comportarea efectiv a materialului; d raportul riclicat clintre rezistenfele mecanice ci greutatea proprie, care situea%metalele deasupra altor materiale de constructie ( (beton, lemn); compactitatea, respectiv etanceitatea, caracteri%at prin faptul c elementele metalice sunt etan e la trecerea lichidelor sau ga%elor.Imbinrile cu sudur pot asigura i ele aceast etan eitate. In consecint, unele metale i aliaje se folosesc cu succes i la reali%area de recipiente i conducte, situatii in care peretii sunt supu i la solicitri importante (presiuni i suctiuni); i posibilitatea cle realizare pe cale inclustriale': a subansamblelor metalice. D De%avantaj e: rezistenfa recluse': la acfiunea corosive': a umidittii din atmosfer i mai ales a altor factori agresivi, cum sunt unele substante chimice. Proiectarea judicioas a elementelor metalice poate s reduc ins mult efectele negative ale coro%iunii; e rezistenfa recluse': la acfiunea temperaturilor riclicate.

VIII.2. Alte metale, in afara de oteluri, care se folosesc pentru elemente de constructii

Aluminiul i aliajele de aluminiu

Pentru anumite elemente de constructii ((n special pentru acoperi uri) se folose te destul de frecvent aluminiul de puritate 99, 95%. Mai frecvent i pentru o mai mare varietate de elemente de constructii sau chiar pentru

constructii metalice se folosesc aliaje de aluminiu de tip Al Mg3 $i Al Mg2,5 $i aliaje de tip Al Cu. Ca exemplu de folosire a tablei din aliaj Al Mg2,5 se poate da invelitoarea acoperi$ului pavilionului Romexpo din Bucure$ti, care este in intregime confectionata din acest aliaj. Avantajul principal al aluminiului $i aliajelor de aluminiu de tip Al Mg este constituit de puternica lor re%istenta la coro%iune atmosferica in medii cu agresivitate urband $i marina, f#r# a mai avea nevoie de nicio altd protectie anticorosiva suplimentard, deoarece ele se autoprotejea%a prin autooxidare (cu oxigenul din atmosferd se acoperd instantaneu prin formarea unui strat de Alp care le i%olea%a de majoritatea factorilor agresivi). Un alt grup de aliaje de aluminiu care se folosesc destul de frecvent in industria constructiilor metalice sunt aliajele de tip AlCu, care au caracteristici mecanice mai ridicate decat cele ale aluminiului $i aliajelor de tip AlMg, dar care necesita o protectie anticorosiva suplimentard (in special prin v vopsire), atat in mediile urbane, cat $i in cele marine $i industriale.
,

Zincul Zincul este un metal cu proprietati puternic anticorosive, in special in medii industriale $i marine, datorate formarii oxi%ilor albi de %inc, foarte aderenti de metal $i cu solubilitate redusa in apd $i in diferite solutii. Datoritd re%istentei sale la coro%iune, %incul se folose$te, in special, ca acoperire anticorosiva pentru oteluri. Aplicarea sa pe oteluri se poate face prin imersie la cald (obtinandu-se tabla %incata termic), prin galvani%are sau prin pulveri%are cu pistolul cu flacard oxi-acetilenica sau cu plasma. Protecfia obfinutii prin zincare a ofelurilor nu este rezistentii in mediile montane, alpine ci nici in cele cu agresivitate puternicii Pentru a deveni re%istente in aceste medii, otelurile %incate trebuie protej ate suplimentar cu vopsele, prin intermediul unor grunduri speciale, denumite grunduri reactive. Zincul nu se folose$te ca atare in industria constructiilor metalice din cau%a proprietatilor sale mecanice destul de slabe $i a punctului sau de topire foarte scd%ut (+ 419 C). C Cuprul (arama) Cuprul (arama) se folose$te mai rar in industria constructiilor metalice din cau%a re%istentei sale la coro%iune. Acest metal se utili%ea%a, in special, la invelitorile pentru acoperi$urile clddirilor cu importanta deosebitd. Exemple in Bucure$ti: invelitoarea acoperi$ului, jgheaburile $i burlanele Bibliotecii Centrale Universitare $i invelitoarea acoperi ului, jgheaburile i burlanele Ambasadei Greciei in Romania, iar in tar#, invelitoarea acoperi ului, burlanele, jgheaburile i unele elemente de fatada ale Hotelului Cioplea de la Predeal. Cu toat re%istenta sa la coro%iune, mai ales in mediu urban, elementele de constructii din cupru se acoperd cu sruri de cupru ver%i,

care, din cau%a ploilor acide din acest mediu, se scurg pe fatade, murdrindu-le. In consecinta, in special in mediile urbane cu trafic intens i poluare puternica, elementele de constructii din cupru trebuie protejate cupelicule de lacuri speciale pentru a nu deteriora aspectul estetic al cldirilor la care acestea se folosesc. Se mentionea%a ca aceste sruri de cupru ver%i sunt in cantitate mica i formarea lor nu afectea%d caracteristicile mecanice ale elementelor de constructii din cupru decat in intervale de timp de ordinul a catorva %eci de ani.

VIII.3. Domeniile de folosire a elementelor de constructii metalice

Constructii din otel Elementele de constructii metalice din otel se pot utili%a la alcatuirea tuturor structurilor, dar in special acolo unde exists cerinte deosebite privind intensitatea solicit#rilor i greutatea proprie redusa a structurii. Tipurile de constructii la care se poate utili%a otelul sunt urmatoarele: Cliidiri industriale. Halele industriale cu deschideri i inaltimi mari, cu poduri rulante de capacitate mare i regim de lucru greu, foarte greu i foarte greu continuu (hale din industria siderurgica, din industria de constructii de ma ini grele etc.) . Structuri metalice pentru acoperi~uri cu deschidere mare. In aceastd categorie se inscriu, de reguld, salile de expo%itie, de spectacole, de sport . a., precum i unele clddiri cu caracter special cum sunt hangarele i atelierele de reparatii i montaj pentru avioane sau vehicule de transport. Pentru reducerea greutatii acestor structuri se folosesc elemente de inchidere u oare din tabla de otel. Constructii cu mai multe etaje. Structuri cu schelet metalic se folosesc in ca%ul unui mare numar de etaje. Structurile din otel devin avantajoase in ca%ul in care i elementele de inchidere sunt reali%ate din materiale u oare, deoarece intreg ansamblul prime te incarcari specifice relativ reduse. Aceasta cerinta devine obligatorie atunci cand terenul de fundatie este slab. Construc;ii inalte. Turnurile sau pilonii ancorati sunt folositi in telecomunicatii la sustinerea antenelor pentru radio i televi%iune sau pentru sustinerea liniilor electrice aeriene de mare tensiune. In aceast categorie mai intr unele constructii industriale de tip special cum sunt co urile de fum i de ventilatie, pri%ele de aer, turlele i masturile de foraj, turnurile de extractie a crbunelui, stalpii de sustinere a funicularelor i telefericelor etc. Construc;ii din tables. In aceast categorie sunt cuprinse recipiente cu diferite destinatii (re%ervoare pentru lichide i ga%e, buncre etc.),

conducte, constructii din industria siderurgic (furnale, preincl%itoare de aer etc.), coloane tehnologice din industria chimic i petrochimic. Aceste constructii pot fi exploatate in conditii deosebite, la temperaturi foarte ridicate sau la temperaturi foarte joase, putand fi supuse la actiuni corosive de diverse intensitti. Structurile metalice ale utilajelorfixe sau mobile (macarale, ma ini pentru constructii, poduri rulante, instalatii pentru foraje petroliere etc.). Alte structuri. In aceast categorie se incadrea% structurile metalice pentru unele constructii speciale cum sunt: structuri pentru trambuline de schi, constructii pentru observatoare astronomice, rampe de lansare pentru nave spatiale, radiotelescoape etc. VIII.4. Influenta fenomenului de coroziune asupra elementelor de constructii din otel De peste 60 de ani, trile industriali%ate trebuie s fac fat unei poluri atmosferice din ce in ce mai puternice. Poluarea atmosferei provine din surse foarte diferite, cum sunt, de exemplu, produsele de combustie, ga%ele de e apament, fumurile industriilor diverse. La interactiunea dintre suprafetele din otel sub forma diferitelor constructii i mediile agresive pot s apar i s se manifeste fenomene de coro%iune care conduc la degradarea structurilor metalice,producand pierderi economice deosebit de grave. Din cau%a acestor fenomene de coro%iune, notiunea de calitate in constructiile metalice devine aleatorie, iar durata de exploatare a acestora este mult diminuat. Pe aceste temeiuri, problema coro%iunii metalelor a devenit in pre%ent o problem de maxim important tehnic, tiintific i economic. Cu toate msurile de prevenire i protectie care se intreprind, pagubele produse de coro%iune sunt deosebit de mari i acestea cresc, de regul, cu cat agresivitatea mediului este mai puternic. Statististici intocmite in diferite tari (inclusiv in Romania) atesta imensele pagube cau%ate de coro%iune. Spre exemplu, in tara noastra, numai in sectorul industriei chimice, pagubele anuale provocate de coro %iune s-au estimat la cca 150 milioane de dolari pentru anul 1997. Dacd se considerd ca productia anuald mondiald de otel este de cca un miliard de tone, s-a estimat ca intr-un an se pierde prin coro%iune echivalentul a peste 100. 000. 000 tone de otel (aproximativ 10%). De asemenea, in sectorul constructiilor metalice, se aprecia%d ca cca 80% din pagubele inregistrate se datorea%d coro%iunii, in special a structurilor metalice exploatate in atmosferd industriald. Aceste pierderi au un caracter relativ, o evaluare exacta, fiind practic imposibild dacd se au in vedere complexitatea i domeniul de extindere a acestor distrugeri. Efectele economice cau%ate de coro%iune se pot clasifica in pierderi

directe i pierderi indirecte. Pierderile directe repre%intd: elementele i structurile metalice corodate, scoase din u% i inlocuite cu altele, noi; i consolidarile executate pe parcursul exploatarii constructiei metalice impuse de gradul de deteriorare prin coro % %iune; costurile legate de supradimensionarea unor elemente de re%istenta pe considerentul prevenirii deteriordrilor prin coro%iune. In categoriapierderilor indirecte, mult mai mari ca valoare, se includ: costurile lucrarilor de intretinere pe parcursul exploatrii constructiilor metalice, re%ultate din verificarile periodice, i necesitatea refacerii unor straturi deteriorate ale sistemului de protectie initiald; p valoarea productiei materiale nereali%ate din cau%a efectudrii lucrarilor de refacere a protectiei anticorosive, precum i valoarea pierderilor inregistrate la materiile prime, semifabricate sau fabricate (ca urmare a cedarii unor elemente metalice corodate din structura de re%istenta a instalatiilor oprite din functionare). In acest context, trebuie mentionate i efectele coro%iunii asupra vietii sociale sau asupramediului inconjurator, in general, cum ar fi: explo%ii, incendii, degajari nocive, distrugeri de cldiri, pierderi de vieti omene ti, risipirea resurselor naturale de materii prime i energie, ca i degradarea esteticii cldirilor i a peisajului inconjurtor prin aparitia produselor de coro %iune.

VIII.4.1. Date generale privind comportarea la coroziune a metalelor

Coro%iunea este un fenomen deosebit de complex, generat i influentat simultan de o multitudine de factori, depin%and de: natura i caracteristicile mediului agresiv, natura i caracteristicile metalului, solicitarile mecanice, alcdtuirea constructive, sistemele de protectie anticorosiva. Cele mai vulnerabile materiale fata de coro%iune sunt metalele de puritate tehnica. Coroziunea prezintii o trans formare a materiei in forma ei naturalii ~i constii in procesul de distrugere a materialelor ~i in special a metalelor, sub actiunea unor agenti exteriori, ca urmare a unor reactii chimice sau electrochimice. Fenomenul respectiv se manifests prin schimbarea culorii materialului care se degradea%d i prin formarea produselor re %ultate din aceasta degradare. V Vite%a mare de coro%iune a otelului are urmatoarele doud cau%e: rugina formats pe otel nu oferd o protectie, din cau%a structurii sale afanate i a lipsei sale de aderenta. Exceptii se intalnesc la otelurile slab aliate de constructie, de tip C Corten, exploatate in climate nepoluate; stimulatorii, care favori%ea%d procesul de coro%iune a otelului; de exemplu, dioxidul de sulfformea%d, intr-o etapd intermediard, sulfat feros, care se descompune prin hidroli%a in oxid i acid. Acidul conduce la reluarea atacului. Desf# urarea procesului de coro%iune a otelului nu este lineard. Ea s se imparte in trei fa%e: p perioada de incubatie; p perioada de formare a stratului; perioada distructiva. Dupd perioda distructiv (cu vite%d mare de coro%iune) urmea%d o perioadd in care coro%iunea devine mai putin violent. Atacul coro%iunii se declan ea%d, de obicei, la suprafata elementului metalic, avansand treptat spre interiorul acestuia. Gradul de distrugere prin procese de coro%iune a unui material metalic este influentat atat de natura, cat i de caracteristicile acestuia, adica de locul pe care el il ocupd in tabelul periodic al elementelor, de structura cristalind, compo%itia chimice (puritatea), de procedeul de elaborare, de tratamentele termice i tratamentele mecanice aplicate i de starea suprafetei.

VIII.4.2. Clasificarea tipurilor de coroziune intelnite in practice

In practice, exists coro%iune chimica i coro%iune electrochimica. Coro%iunea chimica repre%inta tipul de coro%iune la care distrugerea metalului se produce in medii agresive neelectrolitice (ga%e uscate). Coro%iunea chimica este rar intalnita in constructii metalice. Prin racirea ga %elor agresive i condensarea vaporilor de ape din atmosfera pe suprafata elementelor metalice, coro%iunea chimica se transforms in coro%iune electrochimica. Clasificarea dupii criteriul naturii procesului de coroziune Coroziunea electrochimicii repre%inta tipul de coro%iune la care disrugerea metalului se produce in medii agresive electrochimice. Procesul de coro%iune electrochimica repre%inta ca%ul general de distrugere a metalelor prin coro%iune. Metalele in contact cu solutiile de electroliti au tendinta de a trimite ioni in solutie; aceasta tendinta este direct proportionala cu tensiunea de di %olvare i invers proportionala cu potentialul de electrod al metalului expus actiunii mediului agresiv. Procesul de coro%iune elecrochimica implicd, in afara de pre%enta metalului i mediului agresiv (solutia de electrolit), existenta unui anod, a unui catod i a unui conductor metalic prin care sa se poata deplasa electronii deveniti liberi prin trecerea ionilor de metal in solutia de electrolit. Procesul de coro%iune se desf# oara atat timp cat are loc transportul de sarcini electrice, cat timp functionea%a procesul anodic i procesul catodic. La anod are loc un proces de oxidare intre ionii po%itivi ai metalului i anionii solutiei de electrolit, iar la catod are loc un proces de reducere intre cationii solutiei i electronii metalului deveniti liberi prin trecerea ionilor de metal in solutie. Reactia anodicd de ioni%are a metalului este urmatoarea: Me > Me2+ + 2e(1) Reactia catodicd de acceptare a electronilor re%ultati din reactia anodicd de catre un agent de coro%iune pre%ent in mediul agresiv, denumit i depolari%ant, este urmatoarea: D+%e- > D%e(2) Reactia catodicd poate repre%enta intr-un electrolit cu caracter acid, reducerea ionilor de hidrogen: 2H+ +2e- > H2 (3)

Intr-un mediu apos alcalin sau neutru, acceptorul de electroni este oxigenul di%olvat in acest mediu, care se reduce conform reactiei: 02 + 2H2 0 + 4e- > 40H(4) In afara ionilor H+ sau a oxigenului di%olvat, ca agenti de coro%iune pot fi i unii ioni metalici, ca, de exemplu, Cu 2+, Fe" etc., care, acceptand electroni, se reduc: Fe" + e- > Fe2+ (5) Cu2+ +2e- > Cu (6) Produii acestor reactii electrochimice de coro%iune pot fi diveri compui (hidroxi%i, sdruri), uneori greu solubili i care precipita pe suprafetele metalice sub forma unor pelicule compacte, aderente i ca urmare posibil protectoare. Potentialul de electrod al unui metal are un rol esential in procesul de coro%iune i repre%intd saltul de tensiune electricd determinat de trecerea ionilor de metal in solutia de electrolit. Fiecdrui metal ii corespunde o anumita valoare a potentialului de electrod. Functie de valoarea potentialului de electrod, metalele se impart in electropozitive (cu tensiune de di%olvare redusd) i electronegative (cu tensiune de di%olvare mare). Coro%iunea bimetal apare la contactul a doud metale cu potentiale de electrod diferite. In principiu, in ca%ul contactului dintre doud metale diferite iau natere cupluri galvanice, care duc la distrugerea metalului cu tensiunea de di%olvare mai mare sau cu potentialul de electrod mai redus. Clasificarea dupa criteriul localizarii procesului de coroziune Dupes modul de locali%are a procesului de coro%iune, se disting: coroziunea de suprafa;a (generals sau locali%atd) i coroziunea interioara (intercristalind, transcristalind i selective). a)Coro%iunea continua, (generals) se caracteri%ea%a prin desf#urarea procesului de coro%iune pe intreaga suprafata a metalului. Coro%iunea continua uniforms presupune aceeai vite%a de atac a agentului corosiv in toate punctele suprafetei metalului. Coro%iunea continua neuniforma presupune vite%e de atac diferite de la o %ones la alta a suprafetei metalului. b)Coro%iunea discontinua, (locali%atd) reprezinta cazul de distrugere cel mai des int Cilnit la construc;iile metalice exploatate in conditii climatice severe i se caracteri%ea%d prin desf#urarea procesului de coro%iune numai in anumite portiuni ale suprafetei metalului. In functie de gradul de concentrare a distrugerii, coro%iunea discontinua se poate pre%enta sub forma, de pete, placi sau puncte. Coro%iunea locali%atd este mult mai periculoasa in comparatie cu cea generald, intrucat presupune reducerea caracteristicilor geometrice

ale anumitor sectiuni transversale ale elementului metalic, ceea ce implic i afectarea capacittii portante a acestor sectiuni. Coroziunea in puncte (pitting) este forma cea mai grava de coro%iune local, put-nd duce la perforarea elementului metalic. c) Coro%iunea interioar este, de asemenea, foarte periculoasa intrucat, desf urandu-se in interiorul elementului metalic, este dificil de depistat i, ca atare, poate duce la distrugeri bru te, nea teptate ale e elementului metalic. Coro%iunea intercristalin este locali%at la limita dintre cristale, acolo unde structura este imperfect. Teoriile moderne privind coro %iunea intercristalin consider c intre centrul cristalului (structur nederanjat ce are rol de catod) i periferia cristalului (structur deranjat ce are rol de anod) apare o diferent de potential ce declan ea% procesul de coro%iune i determin distrugerea periferic a cristalului, deci a %onei intercristaline. Coro%iunea intercristalin este depistat in %onele ecruisate prin deformare plastic, la profilele metalice cu perefi subfiri , la elementele metalice la care apar modificri chimice ca urmare a tratamentelor termice sau a sudurilor (in %onele de influent termic) i se caracteri%ea% prin distrugerea legturilor metalice interne, la limita cristalelor, cu efecte n negative asupra propriettilor mecanice. Coro%iunea transcristalin. In acela i fel i cu efecte negative similare se manifest i coro%iunea transcristalin . Coro%iunea transcristalin sectionea% cristalele in %one cu defecte i interioare (aprute, in special, din cau%a prelucrrilor mecanice). Coro%iunea selectiv este proprie aliajelor metalice i se caracteri%ea% prin distrugerea componentului cu potential mai sc %ut. Zonele structurale care cuprind inclu%iuni, segregri, impuritti sau compu i intermetalici locali%ati la limita dintre cristale pre%int coro % %iunea de tip selectiv. Coro%iunea fisurant sub tensiune. In mod obi nuit, constructiile metalice in perioada de exploatare sunt solicitate atat chimic, cat i mecanic de ctre strile de tensiune . Din cau%a acestui efect conjugat, metalele sufer o degradare mai rapid decat dac fiecare factor ar actiona separat. Aceste forme de coro%iune, declan ate la actiunea simultan a celor doi factori, sunt cunoscute sub denumirea de coroziunefisuranta sub tensiune i sunt influentate atat de gradul de agresivitate a mediului, cat i de valoarea tensiunilor la care sunt supuse elementele de constructii metalice. In acest ca%, cedarea elementului structural din ofel se produce brusc, momentul fiind greu de sesi%at sau de prev%ut in timpul exploatrii, deoarece elementele sectiunii transversale, ca i greutatea elementului nu se modific semnificativ. Aceast form de coro%iune se poate constata la

barele intinse ale grin%ilor cu %brele, la talpa intins a grin%ilor cu sectiune plin sau la guseele nodurilor grin%ilor cu %brele (cap.VIII.fig. 1.). Susceptibilitatea la aceast form de coro%iune este specific aliajelor eterogene (oteluri inoxidabile, austenitice, feritice, martensitice, slab aliate, aliaje de aluminiu) i depinde de macrostructura i microstructura acestora. Compo%itia chimic a compu ilor intercristalini, gradul de dispersare a acestora, precum i gradul de deformabilitate a retelei cristaline sunt hotratoare in tendinta metalelor sau aliajelor la coro %iune fisurant sub tensiune. Efectul tensiunilor mecanice const in ruperea metalului in %onele intercristaline, in urma creia ptrunderea mediului agresiv in interior devine posibil. Evolutia in timp a fisurii presupune o perioad de incubatie a microfisurii, dup care aceasta se de%volt treptat; in continuare, urmea% propagarea spontan a fisurii pan la fracturarea elementului metalic. Coro%iunea la oboseal. Dac, simultan cu actiunea mediului corosiv, o constructie metalic este supus i unor solicitiiri mecanice periodice , apare i se de%volt o form de coro%iune, cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de coro%iune la oboseal. Actiunea combinat a acestor doi factori are ca efect o sciidere apreciabilii a limitei de obosealii caracteristic metalului respectiv i a timpului normal de exploatare. Se mentionea% c influenta concomitent a solicitrilor ciclice i a atacului corosiv asupra capacittii portante a unui element metalic dep e te cu mult suma influentelor separate ale fiecruia din ace ti factori. Re%istenta la oboseal in mediu coro%iv, pentru un numr de cicluri de incrcare-descrcare, este inferioar re%istentei la oboseal in mediu necoro%iv (cap.VIII, fig.2). Re%istenta la coro%iune, cau%at de oboseala materialelor metalice, depinde atat de compo%itia mediului corosiv, cat i de temperatura inconjurtoare i de valoarea i frecventa solicitrilor mecanice ciclice. Intr-un mediu necoro%iv, solicitrile la oboseal determin aparitia unei singure fisuri, in timp ce in mediul coro%iv apar simultan mai multe fisuri cu lungimi i deschideri diferite. In constructiile metalice, aceast form de coro%iune la oboseal se manifest la grin%ile de rulare pentru podurile rulante cu regim greu sau foarte greu de functionare care servesc hale industriale cu atmosfere puternic agresive, la re%ervoare in %onele de racordare unde sunt posibile concentrri ale eforturilor etc. Literatura de specialitate mentionea% c solicitrile de intindere accelerea% procesul de coro%iune, in timp ce fortele de compresiune au un efect contrar.

VIII. 4.3. Clasificarea dupes natura sursei procesului de coroziune

Dupes natura sursei agresive care generea%es procesul de coro%iune, se disting urmestoarele forme de coro%iune: atmosferices, subteranes (inclusiv prin curenti vagabon%i), microbiologices i in imersie in apes dulce, in apes de mare sau in alte solutii. Coro%iunii atmosferice cu climate atmosferice severe ii revin cca 80% din totalul degradesrilor produse de coro%iune in constructiile metalice. VIII.4.3.1. Caracteri%area sistemelor de coro%iune metal/ atmosferes La interactiunea dintre suprafetele metalice sub forma diferitelor elemente de constructii metalice i mediile agresive, poate ses apares i ses se manifeste fenomenul de coro%iune. In acest ca%, notiunea de calitate" in constructiile metalice, ce implices reali%area unor caracteristici tehnice, ca i pesstrarea lor pe parcursul intregii perioade de utili%are, ( i va pierde valabilitatea, iar durata de exploatare a acestora va fi mult diminuates. Pagubele cau%ate de coro%iune cresc, de regules, cu cat constructiile metalice sunt amplasate i exploatate in medii cu clase de agresivitate mai mari. In tesrile puternic de%voltate industrial, pagubele din cau%a coro %iunii sunt estimate la cca 3,5% din PIB. Prevenirea i combaterea coro%iunii constructiilor metalice in conditii severe din puncte de vedere al climatului sunt probleme a cesror solutionare nu depinde exclusiv de sistemul de protectie anticoro%ives, ci i de alcestuirea constructives a elementelor, de sistemele de imbinare a acestora i de solicitesrile mecanice la care acestea sunt supuse. De asemenea, numeroase exemple din practica exploatesrii constructiilor metalice in medii cu climate naturale severe sau cu agresivitesti puternice au arestat ces aplicarea peliculelor protectoare reduce, dar nu poate elimina in totalitate, din punct de vedere practic, pericolul actiunii accidentale a factorilor de mediu agresiv (umiditate, praf, nisip, noxe in diferite stesri de agregare i in diferite concentratii etc.). VIII.4.3.2. Atmosfera ca mediu agresiv Complexitatea atmosferei ca mediu de coro%iune a metalelor re%ides nu numai in compo%itia chimices a aerului, ci i, mai ales, in pre%enta mai mult sau mai putin aleatorie a unor factori foarte numero i, care pot actiona sau nu ,cu intensitesti mai mari sau mai mici: temperatures,

umiditate, o varietate mare de agenti poluanti, deplasarea aerului (vantul) cu vite%e i in directii diferite etc. Din punctul de vedere al coro%iunii, a%otul, ca i ga%ele inerte (nobile), existente in compo%itia aerului, nu reactionea%es in conditii normale cu suprafetele metalice, fie ele feroase sau neferoase, de i el se gesse te in atmosferes in cantitesti mari. In schimb, oxigenul component principal al aerului este deosebit de reactiv i reprezinte principalul agent de coroziune . Oxigenul participes la toate reactiile de distrugere a metalelor exploatate in atmosferes sub forma diferitelor constructii. O altes caracteristices extrem de importantes a atmosferei este umiditatea, exprimates prin umiditatea relatives a aerului (UR %). Umiditatea relative a aerului influentea%es vite%a de coro%iune a metalelor. Aceasta cre te o dates cu sporirea umiditestii relative. Umiditatea relatives a aerului, la randul ei, poate varia in limite largi, fiind functie de %ona geografices, de perioada %ilei, cat i de anotimp. In general, viteza de coroziune a o;elului este de aproximativ patru ori mai mare toamna , de trei ori mai mare primesvara i de doues ori mai mare iarna, comparativ cu cea din timpul verii. Apa din atmosferes existes, in cantitesti variabile, sub toate cele 3 stesri de agregare: solides (%espades, gheates, brumes), lichides (ploaie, ceates, roues) i vapori. Apa, in special sub formes lichides, joaces rolul principal in aparitia i de%voltarea coro%iunii atmosferice. Pe langes formarea filmului de lichid pe suprafata metalices expuses, apa concures i la distrugerea peliculelor organice cu caracter protector. De asemenea, apa di%olves ga %e i particule materiale solide existente in atmosferes, transformanduse intr-o solutie de sesruri i ga%e, al cesrei pH poate scesdea mult sub valoarea core spun%estoare neutralitestii. Bioxidul de carbon (CO2), a cesrui pre%entes in apes este normales, nu depes e te 10-20% din atmosferes. Cantitesti mari de CO 2 se pot afla in %onele inchise, microclimatice. Cu toate ces solubilitatea acestui ga% este destul de mare, participarea sa la procesele de coro%iune este nesemnificatives; se poate totu i mentiona participarea sa la formarea unor produ i de coro%iune secundari ((n special, diferiti carbonati ba%ici). Se cunoa te faptul ces, in atmosfera industriales, atacul asupra metalelor este mai puternic, iar durata diferitelor sisteme de protectie este mai scurtes decat in atmosfera curates. Acest fenomen este generat de ga%ele i pulberile continute in special de atmosfera industriales. Aerul poate contine aici cantitesti considerabile de diferite ga%e, in special dioxid de carbon i dioxid de sulf. Bioxidul de sulf (SO2) repre%intes o impuritate specifices a atmosferei din ora e i din incintele intreprinderilor

industriale. Acest oxid este considerat, din punctul de vedere al coro%iunii, agentul cel mai periculos. Pre%enta sa in atmosfery se datorea%y arderii combustibililor soli%i sau lichi%i (cyrbune, pycury) care contin cantityti variabile de compu iai sulfului, in instalatiile pentru producerea energiei electrice i termice. In urma arderii, toti compu ii sulfului se transformy in dioxid de sulf i apoi, prin oxidare cu oxigenul din aer, in trioxid de sulf. Trioxidul de sulf, sub actiunea umiditytii atmosferice ridicate i a ploii, se transformy in acid sulfuric . Rolul negativ al dioxidului de sulf in coro%iunea atmosfericy a metalelor re%ulty i din solubilitatea sa deosebit de mare in apy, in comparatie cu a altor ga%e (oxigen sau dioxid de carbon). Este important de mentionat cy pentru producerea coro%iunii are mai putiny importanty continutul absolut de dioxid de sulf in atmosfery, decat acea cantitate de SO2 care actionea%y in unitatea de timp pe suprafetele din directia intemperiilor, altfel spus, decat produsul dintre continutul in SO2 i vite%a vntului. Influenta agresivy a dioxidului de sulf nu poate fi stability numai de concentratia sa. O foarte mare importanty o pre%inty umiditatea relativy a aerului i depunerea de praf . Dioxidul de sulf este mai putin dyunytor in aer uscat i mult mai dyunytor in vnt umed i in pre%enta pulberilor. In urma unor cercetyri s-au descoperit concentratii maxime numai la o distanty considerabily de sursa de emisie. In ora e se observy coro%iune diferentiaty (cau%aty de SO 2) in functie de anotimp. Cantitatea de dioxid de sulf in atmosfery este simtitor mai puternicy din noiembrie pany in februarie, din cau%a consumului mai mare de combustibili. Dintre toate de eurile industriale emise in atmosfery, anhidrida sulfuroasy este un poluant foarte nociv pentru metale. Se mai pot cita i alti agenti coro%ivi, cum sunt, de exemplu: aci%ii clorhidric, a%otic, acetic, fluorhidric, amoniacul, clorura de amoniu etc., care nu au decat un efect local i nu interesea%y decat proximitatea imediaty a anumitor u%ine foarte speciali%ate. Ga%ele de fum constituie sursa emisiei de SO2. Ele repre%inty produsele ga%oase apyrute in urma arderii huilei, cyrbunelui brun, a titeiului i a altor combustibili similari. Compo%itia atmosferei in ga%e de fum poate fi foarte diferity. Pe langy ga%e, se degajy de obicei i componente solide, producndu-se astfel o solicitare ero%iv- coro%ivy. Ga %ele de fum pot contine dioxid de sulf (oxi%i de carbon (CO + CO2), vapori de apy, aci%i organici, funingine etc. O solicitare intensy se produce ca urmare a ga%elor de fum la podurile de cale feraty, in depourile de locomotive, in apropierea co urilor de fum,

in cocserii, eventual in halele de laminoare (prin arderea uleiurilor i gra,similor de ungere), la instalatiile de sinteri%are etc. Dupa, cele mai multe cerceta,ri, umiditatea critica, pentru atacarea otelului de ca,tre dioxidul de sulf este de 60-75%. In atmosfera, se poate afla i hidrogenul sulfurat (H2S). Acest compus se ga,se te in cantita,ti mici, dar reactionea%a, in special cu metalele neferoase, formnd sulfuri de cupru, nichel, sau argint. In atmosfera marilor ora e se pot depista i alte ga%e cu caracter acid. Spre exemplu, s-au depistat oxi%i de a%ot/ m3 de aer , care au inregistrat valori foarte ridicate in incintele unor fabrici de ingra, a,minte a %otoase. Ca i in ca%ul CO2 oxi%ii de a%ot au o influenta, putin semnificativa, asupra coro%iunii iimosferice a metalelor. In incintele i in apropierea u%inelor chimice, se intillnesc in aer i clorul, hidrogenul sulfurat, amoniacul, oxi%ii de a%ot i hidrocarburile nearse. In %onele de coasta,, coro%iunea este accelerata, suplimentar de pre %enta particulelor de clorura, de sodiu din aer. Concentratia acestora este functie de distanta,, ea sca,%and pe ma,sura indepa,rta,rii de coasta, spre interior. In atmosfera urbana, i a industriilor de profil, cantita,tile de cloruri ma,surate au fost cuprinse intre 10 i 30 micrograme Cl- / m3 de aer. Unul dintre componentii atmosferei care influentea%a, coro%iunea atmosferica,, fa,cand-o mai puternica,, este praful. Wa,spandirea lui depinde de natura i structura suprafetei solului. In %onele rurale, praful din atmosfera, consta, cu preca,dere din particule organice sau anorganice provenite de la suprafata solului. In atmosfera ora elor aglomerate i a %onelor industriale, particulele de praf (solide) sunt particule de bioxid de siliciu (Si02) sau particule solubile ce contribuie la formarea electrolitului de pe suprafetele metalice. Cantitatea de praf din atmosfera, varia%a, intre 1000 i 200. 000 particule / cm3 de aer. Un alt factor ce poate contribui la caracteri%area agresiva, a atmosferei este temperatura. In diferitele %one ale planetei s-au ma,surat temperaturi cuprinse intre 84C i +58C. Pentru coro%iunea atmosferica, a metalelor, temperaturile extreme au o importanta, redusa,. La temperaturi joase sub -5 C, apa se afla, sub forma, solida, i nu va putea, deci, forma pelicule lichide de electrolit. Trebuie subliniata, lega,tura dintre modifica,rile de temperatura, i umiditatea relativa, a aerului. La umidita,ti relativ mari, o mica, sca,dere de temperatura, determina, depa, irea punctului de roua, i, drept urmare, apare posibilitatea forma,rii filmului de lichid (electrolit) i, implicit, a conditiei esentiale pentru aparitia coro%iunii. 0 inca,l%ire rapida, a aerului are un efect contrar.

Presiunea si lumina solara au o influenCa nesemnificativd asupra coro%iunii. Lumina solard, prin diferitele lungimi de unda, poate determina distrugerea prin imbatranire a peliculelor de protecCie organice aplicate pe suprafeCele metalice din cau%a reacCiilor fotochimice. Un alt factor important in favori%area coro%iunii este oscilaCia continua a temperaturii. Prin racirea bruscd a aerului, metalul r#cinduse mai repede, este favori%ata producerea de roux pe obiectele metalice. Ploaia poate forma, de asemenea, pe suprafaCa metalica un strat de diferite grosimi. Grosimea filmului de lichid este variabild, depin%and de po%iCia suprafeCelor metalice. Astfel, pe suprafeCele verticale, grosimea peliculei de apa este mai mica, pe cele ori%ontale la limita de curgere a apei, grosimea stratului de apa poate ajunge pand la aproximativ 0,2 mm. La intreruperea ploii, acest strat poate di%olva diferite particule solubile din atmosferd (de exemplu oxigen). In ca%ul unei ploi continue, toCi acceleratorii procesului de coro%iune sunt eliminaCi prin spalarile repetate, determinand o oarecare franare a coro %iunii. Avand in vedere toate elementele de mai sus privind modul aleatoriu de raspandire a impuritaCilor atmosferei, diferenCele lor de concentraCie si variabilitatea umiditaCii relative, atat in Cara noastra, cat si in alte Cari, s-au elaborat norme ((n Romania, STAS 10. 128-86) privind ProtecCia contra coro%iunii a construcCiilor supraterane din oCel. Clasificarea mediilor agresive", in care agresivitatea mediului faCa de metale este definita prin valoarea indicelui de penetraCie (mm/an) si prin valori ale principalelor noxe din atmosferd, coroborate cu valoarea umiditaCii relative Ur % a atmosferei. In conformitate cu aceste criterii, mediile agresive atmosferice se clasificii in patru clase de agresivitate: 1m- medii neagresive, 2mmedii slab agresive, 3m- medii cu agresivitate mijlocie si 4m- medii puternic agresive. In funcCie de valoarea indicelui de penetraCie, 1m corespunde la 0,010 mm/ an, 2m, la 0,011...0,10 mm/ an, 3m, la 0,11...0,50 mm/ an si 4m peste 0,50 mm/ an.

VIII.4.4. Cauzele care favorizeaxa procesele locale de coroziune

Procesele locale de coroziune iau nastere din diferite cau%e: a)Conlucrarea a cloud metale diferite in contact direct cu un electrolit. b)Contactul metalului cu incluziunile nemetalice. Inclu%iunile de oxi%i, sulfuri etc., dispersate in metal ca atare sau sub forma de soluCii solide, au o tensiune de di%olvare diferita faCa de fier si devin electro%i faCa de ei insisi, ca si faCa de metalul de ba%a.

Vite%a de coro%iune depinde de cantitatea i de felul inclu%iunilor nemetalice, precum i de diferenta de tensiune electrochimic intre elementul format din metal i inclu%iunile nemetalice. c)Pasivarea partialii a otelului, acoperirea lui partialii cu oxizi sau inveli~ul necomplet de oxizi. Otelul, dup ce a fost supus prelucrrii termice sau mecanice, are la suprafata sa un inveli de oxi%i. De asemenea, pe metalul neprelucrat se poate ca un strat de produse de coro%iune (de exemplu, oxi%i), care i%olea% suprafata metalului, s o proteje%e contra actiunii factorului coro%iv. Aceast stare a metalului se nume te pasiv . Oxi%ii metalului au totu i un potential electrochimic mai mare decat metalele din care provin. Cand acest strat de oxi%i se degradea%, se creea% elemente in care stratul de oxi%i devine catod, metalul devine anod i astfel este supus coro%iunii. d)Acces neuniform de oxigen. Procesele locale de coro%iune provenite din aceast cau% apar mai ales la imbinrile diferitelor elemente de constructie, de exemplu, sub nituri, sub uruburi i in diferite tipuri de guri. e)Gradul diferit de prelucrare a suprafetei metalice . Otelul cu o suprafat rugoas are potentialul mai mic decat otelul cu suprafat mai neted i aceast particularitate explic na terea proceselor locale de coro%iune pe o suprafat cu rugo%itti diferite. Otelurile cu suprafetele netede sunt mai re%istente la coro%iune. 0)Starea de eforturi. Portiunile deformate au potentialul electronegativ mai mic. Intre metalul nedeformat ~i cel deformat apare o diferentii de potential electrochimic care, in prezenta electrolitului, favorizeazii coroziunea. Elementele de acest gen sunt periculoase in special in medii ambiante cu noxe chimice foarte agresive. Factorii esentiali care au o influent distructiv puternic asupra metalelor se datorea%, de asemenea, compo%itiei lor chimice i procedeelor metalurgice de obtinere a acestora. Cerintele de reducere a greuttii constructiilor impun necesitatea folosirii elementelor cu pereti pe cat posibil subtiri, deci care lucrea% in conditiile unor stri de eforturi mari. De i metalul ar putea suporta aceste eforturi, pelicula protectoare de oxi%i, avand alte caracteristici fi%icomecanice decat metalul, se deteriorea% local, ea putandu-se reface de la sine numai in conditii deosebit de favorabile. In locul in care pelicula protectoare s-a deteriorat, se produce contactul direct al metalului cu mediul ambiant agresiv, iar diferenta potentialelor electrochimice intre suprafata metalului local descoperit i restul peliculei de oxi%i deteriorate incepe s produc o coro%iune puternic. Aceea i peliculd de oxi%i care protejea%d metalul contra actiunii chimice din mediul ambiant, in ca%ul in care este etan #, poate deveni factorul de accelerare a coro%iunii, in ca%ul unei degradari locale i, ceea

ce este mai grav, de concentrare a coro%iunii in locurile de distrugere a peliculei de oxi%i. In consecinta, cu toate ca o mare parte a elementului metalic a ramas aproape neatins de coro%iune, constructia poate i repede distrusts din cauza aparitiei ~i dezvolttsrii coroziunii numai in cdteva locuri.

VIII.5. Influenta calitatii otelurilor asupra coroziunii elementelor structurale exploatate in medii climatice severe
Din literatura de specialitate re%ultd ca cele mai multe din tipurile de oteluri pentru constructii metalice (OL37, OL44, OL52 i RCA57) nu au o comportare diferitd la coro%iune, la scars mare, in medii cu conditii climatice severe. Se mentionea%a insa ca, intotdeauna, otelurile pentru constructii metalice trebuie protej ate anticoro%iv, deoarece, c-nd intrd in contact diferite tipuri din aceste oteluri, ele formea%d pile electrochimice care constituie centre de coro%iune. Formarea acestor pile electrochimice se datorea%d mai putin diferentei de compo%itie chimica, cat structurii diferite a acestor oteluri, obtinutd in special prin tratamente termice, i modului lor de prelucrare. Exceptie de la aceastd reguld o constiuie otelurile re%istente la coro %iune atmosferica (STAS 500/3), de tip CORTEN.

VIII.5.1. Ofeluri rezistente la coroziune atmosferica (STAS 500/3).

Sub actiunea agresivd a agentilor naturali, otelurile pentru constructii se acoperd cu un strat de oxid a carui formare este in functie d de urmatorii factori: r re%istenta la coro%iune a otelului; g gradul de agresivitate a agentilor naturali; natura i grosimea stratului de protectie de la suprafata metalului. Rezistenta la coroziune a otelurilor pentru constructii rezultts in principal din compozitia lor chimicts. Un rol important il are alierea cu cuprul, fosforul, cromul, nichelul sau alte elemente care intrd in solutie prin reactie anodica mai lent decat fierul. Pe aceast ba%d a fost elaborat o grupd de oteluri pentru constructii, re%istente la coro%iunea atmosferica, numit grupa otelurilor patinabile (ORC), caracteri%ate prin proprietti de re%istenta la coro%iune superioare celor ale otelurilor pentru constructii obi nuite. In toate conditiile de mediu, aceste oteluri denumite patinabile inregistrea%d pierderi in greutate de 2...4 ori mai reduse dec-t otelurile de calitate curent.

Avantajoase pentru stabili%area rapidd a fenomenului de coro%iune de la suprafata otelurilor patinabile sunt expunerile care asigurd alternanta rapidd uscat-umed a suprafetei otelului. Conditiile climatice severe (de exemplu, climatul marin sau atmosfera industriald cu o agresivitate accentuate) nu permit stabili%area fenomenului de coro%iune. De aceea, in astfel de situatii este indicat protejarea suprafetelor prin vopsire. De retinut este faptul ca sistemele de protectie anticoro%iv aplicabile pe suprafetele din otel patinabil sunt mai re%istente dec-t dacd sunt aplicate pe suprafete din otel nepatinabil. Elementele de constructii care sunt exploatate in conditii climatice mai putin severe (fare noxe agresive sau cu noxe in cantitti foarte mici) pot ramane nevopsite. Dupd formarea primului strat de oxid, care se desprinde, suprafata ramane cu o culoare ro cat cafenie, persistent in timp.

VIII.6. Conditii generale de proiectare pentru asigurarea rezistentei la coroziune a structurilor metalice VIII.6.1. Domeniul i limitele de aplicare a principiilor de proiectare pentru asigurarea rezistentei la coroziune a structurilor metalice
Principiile de proiectare pentru asigurarea rezistentei la coroziune a elementelor metalice din constructiile civile, industriale, agricole i speciale (conducte nei%olate aflate la suprafata solului, recipienti supraterani nei%olati termic, exploatati la temperatura mediului ambiant) se referd la structuri de re%istenta, e afodaje, platforme de sustinere, suporti de sustinere, pasarele metalice etc., montate suprateran, confectionate din profile (laminate la cald sau formate la rece), tevi, table i ben%i din elemente compuse prin sudare. Ele sunt valabile pentru proiectarea elementelor din otel reali%ate din laminate la cald din oteluri carbon i slab aliate, care indeplinesc conditiile preva %ute in STAS 500/ 1 i in standardele de produse, dupd cum urmea%d: otel de u% general pentru constructii mrcile OL 37, OL44, OL52, conform STAS 500/ 2;

otel re%istent la coro%iunea produsd de agenti atmosferici, mrcile RCA 37 i RCB 52, conform STAS 500/ 3; oteluri de constructii sudabile cu granulatie find, conform SR EN 10. 113/ 93. Principiile de proiectare sunt valabile pentru asigurarea re%istentei la coro%iune a elementelor de constructii din otel, exploatate in medii cu clasele de agresivitate 1m, 2m, 3m, 4m, conform STAS 10.128. Proiectantul, in functie de clasa de agresivitate stability pe ba%a STAS 10. 128 i de materialele de protectie cele mai potrivite, va stabili prin proiect solutiile de protectie anticorosivd care urmea%d sd fie reali%ate. In ca%uri speciale, in care mediul se inscrie in clasa de agresivitate mai mare de 4m, proiectantul va solicita un studiu unui institut de specialitate sau unui agent economic agreati in domeniu, studiu in care i se vor indica solutiile de protectie anticorozivii corespun%dtoare agresivittii in care va fi amplasat i exploatat obiectivul de proiectat. Elementele de constructie din profile cu pereti subtiri, formate la rece, nu se vor folosi ca elemente de re%istenta in medii cu clasa de agresivitate mijlocie 3m (datoratd noxelor chimice), 4m (agresivitate puternicd) i mai mare de 4m (agresivitate foarte puternicd). Criteriile de alegere a principalelor solutii de proiectare pentru reducerea riscului de coro%iune sunt: Categoria i clasa de importantd a constructiei. La alegerea unei solutii de proiectare, se va stabili categoria de importantd a constructiei, in conformitate cu Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor. metodologia de stabilire a categoriei de importantd a constructiilor". Clasificarea mediilor in functie de clasa lor de agresivitate, conform STAS 10.128.

VIII.6.2. Condifii generale de proiectare pentru asigurarea rezistenfei la coroziune a elementelor de construcfii metalice
La proiectarea elementelor de constructii din otel, proiectantul va intocmi, in cadrul documentatiei de executie, caiete de sarcini privind executia, exploatarea i intretinerea protectiilor anticoro%ive. Proiectul de executie trebuie sd preci%e%e clasa de agresivitate, atat pentru exteriorul constructiei, cat i pentru interiorul ei i delimitarea spatiilor, tinand seama de concentratia noxelor i de umiditatea relativd a mediului. Aceastd preci%are se va face conform STAS 10.128.

La alegerea tipurilor de elemente se va tine seama $i de clasa de agresivitate a mediului in care acestea vor fi exploatate. Stabilirea clasei de agresivitate a mediului in care este amplasat $i exploatat o constructie nou se va face de ctre proiectant, pe ba%a anali%ei mediului $i a datelor furni%ate de proiectantul tehnolog privind existenta $i concentratia agentilor corosivi care vor re%ulta din procesul tehnologic. Pentru stabilirea clasei de agresivitate a mediului in care este amplasat o constructie dat deja in exploatare, in tema de proiectare vor fi preci%ate re%ultatele anali%elor calitative $i cantitative de noxe $i umidittile relative, atat pentru interior, cat $i pentru exterior, efectuate de un institut de specialitate in domeniu sau de un agent economic, abilitati pentru astfel de activitti, $i inscrise in buletine de anali%. La proiectarea elementelor de constructii din otel supuse actiunii unor medii cu agresivitate 3m $i 4m, se vor folosi cu precdere sectiunile inchise. Elementele de constructie cu sectiune inchis $i interior inaccesibil se vor inchide etan. Montarea profilelor se va face astfel, incat s impiedice stagnarea apei $i a prafului (cap. VIII, figura 3.). Folosirea profilelor trebuie s se fac dup anumite reguli, dintre c care cele mai importante sunt urmtoarele: r reali%area de suprafete convexe; evitarea profilelor a$e%ate cu concavitatea in sus, cu exceptia ca%urilor in care, prin inclinarea elementelor, se poate asigura eliminarea apei pe la capetele lor i inferioare; distantarea elementelor, astfel incat s se permit scurgerea apei sau cderea prafului; s practicarea de deschideri in locurile in care s-ar putea strange diferite depuneri favori%ante de coro%iune (cap. VIII, figura 4). Elementele de constructie din otel vor trebui s iifie accesibile pentru cur iitare ci vopsire. La proiectarea elementelor din profile, se vor respecta urmtoarele conditii: a) Alegerea profilelor $i sistemelor de asamblare sub aspectul re % %istentei la coro%iune se va face in urmtoarea ordine: s sectiuni inchise din tevi sau profile; p profile simple ; sectiuni compuse din profile deprtate, cu acces u$or pe suprafete. Profilele apropiate, greu accesibile, au re%istent la coro %iune sc%ut $i vor fi evitate. b) La profilele inchise asamblate prin sudare, se vor adopta suduri continue.

c)La profilele care nu se pot a e%a cu aripile in jos, se vor prevedea guri tehnologice pentru drenarea condensului . d)Pentru prevenirea coro%iunii, %onele de contact intre dou piese din otel trebuie s fie protejate suplimentar fat de restul constructiei. In ca%ul imbinrilor cu uruburi de inalt re%istent nepretensionate i pretensionate, interiorul prtilor care urmea% a fi imbinate se va sabla i se va proteja prin metali%are prin pulveri%are cu aluminiu sub form de sarm sau de pulbere. e)Grosimea profilelor folosite se va stabili pe considerente de re%istent, de agresivitate a mediului i de cerintele de exploatare i durabilitate ale elementelor de constructii. Remedierea suprafetelor elementelor de constructii cu protectia anticoro%iv deteriorat in timpul exploatrii constructiilor se va efectua c-nd pelicula de protectie ajunge la gradul de deteriorare R5 pentru clasele de agresivitate 1m i 2m i R4 pentru clasele de agresivitate 3m i 4m, conform STAS 10. 701/ 1. Remedierea se va face pe ba%a solutiilor date de proiectant. La elaborarea proiectului pentru constructiile existente, in functie de gradul de deteriorare provocat de factorii agresivi asupra elementelor de re%istent, se vor avea in vedere i eventualele msuri de consolidare a structurilor metalice in scopul mentinerii capacittii portante a acestora la parametrii proiectati. Gradul i tipul de curtare care trebuie reali%ate pe suprafetele pieselor elementelor de constructii din otel ce urmea% s fie protejate se vor stabili de ctre proiectant i se vor indica in proiectul de executie i caietul de sarcini al lucrrii. La stabilirea gradului de curtare, se va tine seama, atat de durata de viat estimat a acoperirii, cat i de clasa de agresivitate a mediului in care urmea% s fie amplasat i exploatat constructia, conform STAS 10. 128. Pregtirea suprafetelor elementelor de constructii (noi sau in exploatare) se va face conform STAS 10.166/ 1-77 . Proiectantul, prin caietul de sarcini, va fixa aspectul final al suprafetelor pregtite, iar la executie, acesta va fi mentionat in procesulverbal de receptie al fa%ei respective. Protectia elementelor de constructii din otel se va efectua conform tabelului 2. Pentru protectia elementelor de constructii din otel RCA 37 i RCB 52 nu se vor folosi protectiile care au la ba% grunduri cu pigment de %inc metalic i nici acoperirile pe ba% de %inc. Folosirea acestor protectii determin o comportare la coro%iune a otelurilor re%istente la coro%iunea atmosferic similar cu aceea a otelului OL 37.

Tabelul 2

Tipul de protectie anticorozive, in functie de otelul din care este confectionat elementul de constructie si de clasa de agresivitate a mediului in care este amplasat si exploatat acest element

Observatii: X se pot folosi. X* aceste protectii se folosesc ca atare in mediile cu clasa de agresivitate 3m (neprotejate suplimentar), numai in medii cu umiditate mai mare de 75% i cu pH cuprins intre 5,5 i 10 (fr noxe chimice); nu este recomandabil s se foloseasc. In medii cu clasa de agresivitate 2m, otelurile RCA 37 i RCB 52 se folosesc nevopsite numai dac sunt amplasate in exterior.

VIII.6.3. Gerin~ele de bazei privind alceituirea elementelor de construcfii metalice pentru asigurarea protecfiei lor anticorozive
a) Accesibilitatea Pentru clasele de agresivitate 3m ci 4m, toate elementele de constructie din otel trebuie sit fie accesibile in scopul de a se permite aplicarea, verificarea ci intretinerea protectiei anticorozive.

108

fnc de la proiectarea constructiei, vor fi prev%ute msuri care s permit o accesibilitate u oar pentru a se asigura executia ulterioar a lucrrilor de intretinere cu efect negativ minim asupra mediului. Pentru toate clasele de agresivitate, suprafetele care urmea% s fie protejate trebuie s fie accesibile pentru pregtirea, acoperirea i controlul lor. Suprafetele profilelor aflate spate in spate (cap. VIII, figura 5), care sunt accesibile pe ambele prti cu o inltime h 100 mm, vor avea o distant intre ele a 15 mm. In ca%ul unor distante mai mici, spatiile formate vor fi prev%ute cu fururi. Constructiv, pentru a preveni formarea de jgheaburi, furura va dep i cu putin limitele profilului. Dac peste profile urmea% s fie fixat i o platband, furura va fi sub nivelul superior al profilului. La elementele de constructii expuse la intemperii sau la solicitare coro %iv puternic, spatiile la care accesul ulterior montrii este dificil (de pan la 15 mm) vor fi evitate sau umplute, sau se vor alege procedee de protectie anticoro%iv care se pot executa in spatii inguste (de exemplu, %incare la cald). Din punctul de vedere al protectiei anticoro%ive, sunt mai avantajoase elementele structurale crora li se aplic prevederile de proiectare cuprinse in STAS 10. 108/ 0. De asemenea, sunt mai avantajoase sectiunile din profilele laminate, in comparatie cu sectiunile compuse, deoarece fiecare %on influentat de sudur constituie o regiune mai sensibil la coro%iune decat restul elementului in care nu sunt imbinri. La suprafetele profilelor aflate fat in fat, accesibile din ambele prti, cu o inltime h 200 mm, se va prevedea o distant cresctoare linear: de la a 120 mm pentru o inltime a profilului h 200 mm; pan la a 400 mm, la inltimea profilului h 1000 mm, conform figurii 6. Din punctul de vedere al protectiei anticoro%ive, sunt mai potrivite profilele inchise etan . Elementele cu sectiune inchis,compuse prin sudur, se vor vopsi in interior complet. Ultimul perete care se ata ea% va fi i el vopsit in prealabil, nelsndu-se decat %ona influentat de sudur, care va fi acoperit pe muchii cu un grund re%istent la sudur. La suprafetele interioare aflate fat in fat i accesibile numaipe o parte (cap. VIII, fig. 7), distanta a, la inltimi h pan la 100mm, va fi, de asemenea, de d cel putin 120 mm, iar peste aceast valoare va cre te linear de la: a 120 mm pentru o inltime a profilului h 100 mm;

pan la a 600 mm pentru inltimea profilului h > 500 mm. , Intre aceste valori se aplic o interpolare linear.

In proiect vor fi preva%ute detalii privind scurgerea apei, a condensului, precum i posibilitatea de eliminare a prafului industrial sau a altor substante solide provenite din fluxurile tehnologice. b)Evitarea muchiilor vii Vor fi preferate muchiile rotunjite sau racordate in locul muchiilor ascutite re%ultate din sudare sau din tdiere, deoarece acestea constituie puncte de amorsare a coro%iunii i de expul%are a vopselei datorita tensiunii superficiale. c)Utilizarea chesoanelor ~i elementelor de constructii cu goluri. La chesoanele i elementele de constructii cu sectiuni chesonate este obligatorie asigurareaposibilitatilor de acces in interiorul acestora, in vederea intretinerii sau refacerii periodice a protectiei anticorosive a acestora. d)Prevenirea coroziunii de contact. La imbinarea metalelor cu potential electrochimic diferit, in ca%ul actiunii de durata sau actiunii alternative a umiditatii care formea%d cu sdrurile din atmosferd un electrolit, apare pericolul coro%iunii. In acest ca% va coroda metalul care are potentialul electrochimic mai electronegativ. Coro%iunea de contact depinde de diferenta de potential, de raportul intre suprafetele mai bune conducatoare electric, fata de cele cu conductibilitate mai redusd, i de conductibilitatea electrolitului. Prevenirea acestui fenomen se face prin protectia anticoro%ive a celor doud metale care vin in contact. e)Necesitatea luilrii in consideratie a posibilitiltii de realizare a tehnologiei protectiei anticorozive. Dacd se prevede protectia anticoro%ive prin procedee de imersie sau alte procedee speciale (electrolitice, chimice etc.), alcdtuirea constructive a elementelor va tine seama de specificul acestor procedee. De exemplu, pentru %incarea la cald, vor fi luate in consideratie, i intre altele, urmatoarele aspecte: se vor folosi, de preferinta, forme constructive care s nu retina % %incul i s nu conduce la deformari sau de%ecruisari; se vor evita elementele compuse cu sectiuni inchise, iar acolo unde acestea se folosesc, se vor prevedea orificii dupd %incarea ulterioard alcdtuirii elementului; a se vor evita dublarile prin placi sau profile suprapuse.

VIII.6.4. Observa~tt generale prtvtnd protectarea construcfttlor metaltce, ftnand seama de protejarea lor impotrtva coroztuntt
Numeroase exemple din practica exploatarii constructiilor din otel in medii cu agresivitate puternica sau cu climate naturale severe aratti ca aplicarea

peliculelor protectoare reduce, dar nu poate elimina in totalitate, din punct de vedere practic, pericolul actiunii accidentale a actorilor de mediu agresiv (noxe chimice, umiditate, praf, nisip etc.) asupra elementelor i imbin#rilor . Chiar in conditiile unei protectii anticoro%ive, considerate din punct de vedere teoretic corespun%atoare, elementele metalice sunt adesea afectate de coro%iune in timp. Din aceasta cau%a sunt necesare i alte procedee care s mareasca s siguranta constructiilor: reducerea cu 10% a re%istentelor admisibile considerate la dimensionarea elementelor din otel e exploatate in medii coro%ive; acordarea unor sporuri empirice la grosimile re%ultate din calculul de re%istenta; d limitarea grosimii minime admise pentru profilele laminate la cald, in functie de clasa de agresivitate a mediului in care vor fi amplasate i exploatate; diferentierea valorilor minime (de la 2 la 3,5 mm) a grosimii elementelor din profile cu pereti subtiri, formate la rece, in functie de agresivitatea sau severitatea climatelor in care vor fi amplasate i exploatate. Nici luand aceasta masurd de siguranta, elementele de constructii din profile cu pereti subtiri, laminate la rece, nu se recomanda a fi folosite in medii cu clasele de agresivitate 3m (din cau%a noxelor chimice) i nici in medii cu clasele de agresivitate 4m sau peste 4m. Din cele de mai sus re%ultd importanta care trebuie data sistemelor de protectie anticoro%ive i posibilitatilor de aplicare a lor.

VIII.6.5. Exemple de elemente ci imbineiri ale structurilor metalice situate ci exploatate in medii cu clasele de agresivitate 3m (mijlocie) i 4m (puternicei)
In figura 8 sunt pre%entate unele solutii recomandabile la proiectarea constructiilor din otel expuse in exploatare actiunii agentilor coro%ivi (clasele de agresivitate 3m i 4m), in comparatie cu solutii care trebuie evitate. In figura 8.a este pre%entatd, ca solutie recomandabild pentru clasa de agresivitate 3m i obligatorie pentru clasa de agresivitate 4m, imbinarea prin suprapunere cu suduri in relief, fata de imbin#rile cu uruburi. In figura 8.b este pre%entata ca solutie recomandabild pentru clasa de agresivitate 3m i obligatorie pentru clasa de agresivitate 4m, pentru proiectare, innadirea grin%ilor cu sectiune plind, cu suduri in adancime, in comparatie cu solutiile de innadire a grin%ilor cu sectiune plind, cu eclise sudate sau cu eclise i uruburi.

In figura 8.c sunt pre%entate ca solutii recomandabile pentru clasa de agresivitate 3m i obligatorii pentru clasa de agresivitate 4m, pentru proiectare, grin%ile cu sectiune plind i grin%ile cu goluri in inimd. Grinzile cu zbrele reprezint solufii necorespunztoare, din punctul de vedere al rezistenfei la coroziune,pentru aceste clase de agresivitate.

VIII.6.6. Recomand ri privind prevenirea coroziunii ci protecfia anticoroziv la imbin ri ale construcfiilor amplas ate ci exploatate in medii cu clase de agresivitate industrial ci chimic
Capacitatea portant-a a constructiilor metalice exploatate in medii agresive, cum sunt atmosfera industriald i cea cu continut foarte ridicat de noxe chimice, depinde i de sistemul de imbinare sau inndire a elementelor componente. lipul de inndire sau imbinare , ca i materialele folosite la alcatuirea acestora sunt hotreztoare pentru durata de exploatare a constructiilor metalice in atmosfera agresiva. Coro%iunea imbinrilor elementelor constructiilor metalice poate fi declan at de actiunea separat sau simultand a unor factori ca: diferente de aerare sau concentrare ale mediului agresiv ce apar la imbinrile cu eclise sau prin suprapunere, diferente intre structura cristalind a celor doud metale care reali%ea%d imbinarea (spre exemplu, metalul de ba%d este laminat, iar uruburile folosite la imbinare strunjite, niturile forjate etc.), diferente intre modul de preluare a eforturilor de catre materialul de ba%d i materialul metalic de imbinare (fig. 9). La o imbinare cu eclise i suduri de colt, piesa poate lucra la intindere, iar cordonul de sudurd la forfecare. La o imbinare cu eclise i uruburi obi nuite, piesa lucrea%d la intindere, iar uruburile la forfecare i strivire pe peretii gdurii. De asemenea, concentrrile importante de tensiuni, care apar la imbinrile sudate din cau%a intersect-arii mai multor cordoane in acela i punct al elementului, pot declan a sau chiar acceleraprocesul de coro%iune. La acestea se pot adauga defecte de proiectare i de executie in privinta adoptrii distantei dintre uruburi i a asamblrilor gre ite care favori%ea%d aparitia coro%iunii, in aceste locuri, in urma acumuldrii de praf, de particule solubile, ca i a umidittii condensate. In ca%ul imbinrilor sudate, in apropierea cordonului de sudurd, metalul de ba%d pre%inta o sensibilitate mrit la coro%iune, ca urmare a modificarii structurii metalografice din cau%a efectului termic al sudrii. La ace ti factori se adauga diferenta intre compo%itia chimica a metalului

de ba% i cea a cordonului de sudur ca re%ultat al topirii materialului de adaos. Cand metalul din materialul de adaos utili%at la reali%area imbinrii este mai putin nobil comparatiy cu metalul de ba%, el ya deyeni %on anodic i se ya distruge primul in procesul de coro%iune. Folosirea unor tehnologii necorespun%toare la reali%area cordoanelor de sudur poate determina o concentrare nedorit a tensiunilor, i implicit, o cre tere a sensibilittii materialului la coro%iune. Acela i efect il au i tensiunile re%iduale proyenite din reali%area cordonului de sudur. Utili%area unor procedee moderne de sudare (sudur automat sub strat de flux sau in atmosfer protectoare cu ga%e), prin care %ona de sudur cu metal topit este mai bine protejat, mre te re%istenta la actiunea oxigenului i a%otului din atmosfer. La imbinrile constructiilor metalice cu uruburi obi nuite, din cau %a solicitrilor mecanice i a yariatiilor de temperatur, pot aprea neetan eitti, care fayori%ea% ptrunderea electrolitului i, implicit, coro %iunea. In ca%ul imbinrilor cu uruburi de (nalt re%istent, ce lucrea% prin frecarea suprafetelor ce yin in contact, ptrunderea mediului agresiy sub form lichid determin, in urma proceselor de coro%iune, o reducere a coeficientului de frecare i, implicit, a capacittii portante a acestui tip de imbinare. La imbinrile cu uruburi de (nalt re%istent a grin%ilor de rulare pentru poduri rulante, o reducere a capacittii portante poate fi determinat de efectul cumulat al coro%iunii, oboselii i frecrii. Tinand seama de cele de mai sus, in fa%a de proiectare a constructiilor din otel exploatate in medii cu clasele de agresivitate 3m (agresivitate industrial) ci 4m (agresivitate chimic), trebuie s se tin seama de u urmtoarele recomandri priyind %onele cu imbinri: eyitarea concentrrilor de eforturi implicate de reducerile bru te de sectiune, de sudurile punctiforme sau intrerupte; d folosirea unui numr redus de elemente puternice, in locul unui numr mare de elemente cu sectiuni reduse necesitand numeroase imbinri care determin aparitia unor %one s sensibile la coro%iune ; e eyitarea imbinrilor sub forma unor unghiuri ascutite; adoptarea cu precdere a grin%ilor cu sectiune plin i a celor cu goluri in inim in locul celor cu %brele; g adoptareaimbinrilor sudate in locul celor cutije (nituri sau u uruburi); eyitarea coro%iunii intre dou metale cu diferent de potential electrochimic intre ele prin i%olarea elementelor din astfel de metale ce yin in contact in % %ona imbinrilor prin nituire sau cu uruburi; eyitarea actiunilor care fayori%ea% aparitiaprocesului de coro%iune.

In %onele cu imbin-ari ale elementelor de constructii metalice, cei m mai importanti factori care favori%ea%-a coro%iunea sunt urm-atorii: concentr-arile de eforturi (in apropierea ,g-aurilor de nituri sau uruburi sau in apropierea cordoanelor de sudur-a). In aceste locuri, anodul este constituit din %ona cu concentr-ari de eforturi, iar catodul, din %ona f f-ar-a concentr-ari de eforturi; c contactul dintre dou-a metale cu potential de electrod diferit; imbinarea elementelor de constructii din oteluri elaborate prin m metode diferite; imbinarea elementelor de constructii din otel de marcidiferite de exemplu: (grin%i din OL52 i stlpul aferent, din OL 37) . In acest ca%, anodul este format din otel OL37, i iar catodul, din otel OL 52; imbinarea elementelor de constructii prelucrate diferit (prin laminare, turnare, forj are) . In acest ca%, anodul este constituit din nit sau sudur-a, iar catodul din metalul de ba%-a. Din punctul de vedere al mediului agresiv, factorii care favori%ea%-a p procesul de coro%iune sunt: diferenta de concentratie a electrolitului. In acest ca%, anodul este constituit din metalul imersat in %ona cu concentratie mai redus-a, iar catodul este metalul imersat in %ona cu concentratie mai mare; c diferenta de aeratie a electrolitului. In acest ca%, anodul este format din metalul imersat in %ona cu aeratie mai redus-a, iar catodul, din metalul imersat in %ona cu aeratie mai mare. Pentru a evita factorii care favori%ea%-a coro%iunea la imbin-ari, se recomand-a aplicarea unui sistem de protectie mai int-arit la imbin-ari dect cel aplicat pe elementele de constructie f-ar-a imbin-ari.

VIII.7. Actiunea temperaturilor ridicate asupra structurilor din otel

Re%istenta redus-a la actiunea temperaturilor ridicate este determinat-a de modificarea caracteristicilor otelului, incepnd cu temperatura de 200 C. Peste aceast-a temperatur-a se manifest-a o reducere a limitei de curgere, a rezistenfei la rupere ci a modulului de elasticitate. Peste 600 C, ofelul nu mai poate prelua solicitrile preconizate. Din cau%a acestui fapt, in anumite situatii, este necesar-a folosirea unor oteluri care, prin compo%itia lor chimic-a, pot asigura p-astrarea limitei de curgere chiar i la temperaturi mai ridicate.

Elementele din otel expuse la actiunea temperaturilor inalte trebuie protej ate prin placare cu materiale re%istente la foc.

VIII.8. Exemple de cazuri de coroziune a elementelor de constructii intalnite in practic

Detalii si fotografii de la o intreprindere constructoare de masini grele din Romania, situat:a in clasa de agresivitate 4 (puternic:a). Hala turn:atoriei de font:a (fig. 1 - fig. 22)

Figura 1. Zone susceptibile de aparitie a fisurdrii produse de coroziunea sub tensiune, intalnit in constructii metalice exploatate in atmosfera industriald corozivd: a) barele intinse de la grinzile cu zabrele; b) talpa intins Figura 2. Ruperea unui metal aflat c) gu'eele nodurilor grinzilor cu zabrele a grinzilor cu inimaplind; sub tensiune ciclicd: 1) in absenta coroziunii; 2) in prezenta coroziunii

Figura 4. a >15 mm Distanta intre profile pentru impiecomandate; 2) recomandate; evitarea orient?rii in sus a concavit?tii profilelor dicarea colect?rii apei, prafului etc.

Log. nr. de cicluri aplicate in timpul coroziunii

Figura 5

Figura 6

Figura 7. Acces la suprafetele interioare 116

Figura 8c

Figura 8a Figura 8b

Figura 9. Tipuri de Imbinri: a) cu sudura In relief, b) cu suruburi obisnuite

Figura 10. Stalp cu sectiune plin5, avand partea inferioara spre placa orizontala de baza, cu sistemul de protectie anticoroziva complet distrus. Penetrarile cauzate de coroziune au afectat atat talpa i inima sectiunii stalpului, cat i grosimea cordoanelor de sudura. Au fost necesare curatarea suprafetei suport a elementului de constructie respectiv i aplicarea unui sistem de protectie anticoroziva rezistent in medii cu clasa de agresivitate puternica 4m.

Figura 11. StIlp cu sectiune plina avand partea inferioara spre placa orizontall de la baza, cu sistemul de protectie anticoroziva distrus, iar metalul atacat de mediul agresiv. Valorile penetrarilor din cauza coroziunii sunt cuprinse 'ntre 0,5 i 1,5mm. Remedierea se faceprinverificarea capacitatii portante a sectiunii de la baza stalpului i, numai dup con-solidare, se va efectua protejarea prin inglobarea stalpului in beton (pe o inaltime de cel putin 80 cm de la nivelul pardoselei). 123

Figura 12. Ansamblu Invelitoare din tabl cutat, pan cu sectiune dublu T sudat, guseu, bare de contravantuire orizontale. Se observ penetrri din cauza coroziunii de 0,5...1 mm i localizarea coroziunii in zona Imbinrii sudate dintre guseu i talpa inferioar a panei i, de asemenea, in zona Imbinrii cu uruburi a diagonalelor de guseu. Pentru remediere se impun curtarea suprafetelor metalice, Inlocuirea uruburilor care nu mai prezint sigurant, refacerea custurilor sudate i a sistemului de protectie anticoroziv.

Figura 13. Ansamblu invelitoare din tabl cutat, pan cu sectiunea dublu T sudat, talp superioar i diagonal (cu sectiune chesonat) ale fermei, guseu, rezemare de ferm pe stalp cu sectiune plin. Localizarea procesului de coroziune s-a produs in zona prinderii sudate a panei de talpa superioar a fermei i in zona prinderii cu uruburi a fermei de stalp. Msuri de remediere: a) curtarea zonelor de Imbinare; b) refacerea cordoanelor de sudur; c) inlocuirea uruburilor; d) refacerea protectiei anticorozive.

125

Figura 14. Prinderea de stall)ul cu sectiune l)lind a unei bare al)artinnd contravantuirii longitudinale.Procesul de coroziune a afectat cordonul de sudurd dintre guseul sistemului de contravantuire i stall). La coml)romiterea imbindrii sudate au contribuit i fortele orizontale din seism. Msuri de remediere: a) curatarea zonei de imbinare; b) refacerea cordonului de sudurd; c) refacerea l)rotectiei anticorozive.

Figura 15. Prinderea de stall)ul cu sectiune l)lind a unei bare din sistemul de contravantuire longitudinald. Localizarea coroziunii are loc in zona imbinrilor sudate ale 127

guseului i rigidizrii cu stall)ul (l)enetrri de 0,5...1mm). Remedierea se face l)rin curatarea sul)rafetei metalice i refacerea l)rotectiei anticorozive.

Figura 16. Ansamblu Invelitoane din tabl? cutatd, pand cu sectiune dublu T sudat?, fenm? (diagonala, talpd supenioand, guseu de nigidizane), stIlp (capitel). Se obsenv? penetnani conosive mani la pane (1...5 mm) i la talpa supenioand a fenmei (0,5...2 mm). Pnocesul de conoziune a afectat condonul de sudund dintne guseu i diagonala fenmei. Remedienea se face pnin: - a) consolidanea panei; b) cunatanea supnafetelon metalice; c) nefacenea pnotectiei anticonosive.

Figura 17. Pand cu sectiunea dublu T sudatd. Penetnni conozive din cauza conoziunii (1...2 mm) localizate In special la talpa supenioand a panei. Se constat neducenea gnosimii custunii sudate talpd - inim. Remedienea se face pnin: a) consolidanea panei; b) cunatanea supontului metalic; c) nefacenea pnotectiei anticonozive.

Figura 18-19. Pan de acoperi cu sectiune dublu T sudat. Se observ penetrri corosive (1,5...2 mm), In special In zona tlpii superioare a panei. Localizarea coroziunii a avut loc In zona custurii sudate talp - inim (reducerea grosimii cordonului i a Inndirii inimii cu eclise i uruburi). Msuri de remediere: a) consolidarea panei; b) curtarea suprafetei suport ; c) refacerea protectiei anticorozive.

Figura 20. Pane de acoperi cu sectiune dublu T suda-t. Localizarea coroziunii are loc In special la nivelul -tlpii superioare unde s-au msura-t pene-trri de 1...3 mm i la cordoanele de sudur din-tre -talp i inima panei. Remedierea se face as-tfel: a) consolidarea panei; b) refacerea cordoanelor de sudur care asigur leg-tura din-tre -tlpile i inima panei; - c) refacerea pro-tectiei an-ticorozive.

Figura 21. Pane de acoperi cu sectiune dublu T suda-t. Localizarea coroziunii are loc In special la nivelul -tlpii superioare, unde s-au msura-t pene-trri de 1...3 mm, i la cordoanele de sudur din-tre -talp i inima panei. Remedierea se face as-tfel: a) consolidarea panei; 131

panei; b) refacerea cordoanelor de sudur care asigur leg- c) refacerea pro-tectiei tura din-tre -tlpile i inima ticorozive.

an-

Figura 22. Inndirea cu eclise si suruburi de inalt rezistent pretensionate a grinzii principale de acoperis

133

IX. DEGRADARI CURENTE ALE SUPRASTRUCTURII CLADIRILOR. RECOMANDARI PRI)IND INTRETINEREA SI REPARAREA

IX.1. Elementele componente din beton li beton armat

Degradarile curente, care nu necesita lucrari de consolidare, apar, in multe ca%uri, ca defecte vi%ibile: craparea betonului la colturile stalpilor, craparea betonului in lungul armaturilor, ruperea colturilor, fisuri de contractie la placi, care trec i prin grin%i. In %onele de reluare a betonarii (cand grin%ile s-au turnat cu rosturi de lucru), apar, deseori,fisuri. Un alt defect il constituie faptul ca armatura ramane neacoperita cu beton pe anumite portiuni, fiind a e%atd, uneori, prea la suprafatd. Din cau%a unei puneri in opera necorespun%atoare a betonului, raman cuiburi de pietri . Uneori, ume%eala scoate pete la suprafata pieselor de beton i beton armat, stricandu-le aspectul. Pentru repararea colturilor cd%ute la lucrarile de beton simplu se fac gduri mici in beton, in forma, de pand inversd, se a a%a armaturi subtiri i apoi se betonea%d. Repararea colturilor ca%ute ale stalpilor de beton armat se face prin tencuire sau prin torcretare ((n ca%uri speciale) cu mortar de ciment (do%aj de ciment 600-700 Kg/m3 in mortar cu nisip grauntos). Pentru o legaturd bund intre betonul vechi i betonul nou turnat, se leagd o pan%a de rabit de armaturd. Fisurile provenite din contractia betonului sunt, in majoritatea ca %urilor, superficiale i nu pre%inta pericol pentru re%istenta clddirii; totu i, ele trebuie astupate, pentru evitarea coro%iunii. Fisurile mari, produse de contractia betonului din placi, se pot inchide prin injectare cu mortar de ciment, de preferat pe timp racoros. Pentru inchiderea fisurilor mai pronuntate din grin%i, se injectea%d mortar de ciment (cu sau f#rd nisip). Petele sau eflorescentele de pe suprafata betonului sunt cau%ate de excesul de calciu (hidroxid de calciu) din ciment;ele pot fi indepartate prin spalarea suprafetei betonului cu o solutie slab acidd (recomandabil solutie de acid clorhidric).

Multe dintre defectiunile aratate pot fi evitate i prin tratarea corespun%atoare a betonului dupd turnare (mentinerea in stare umedd, apararea de curenti de aer i uscaciune), evitand fisurile de contractie. La executarea de remedieri se utili%ea%d, cu succes, mortarele i betoanele epoxidice,in special pentru: straturi de etan ei%are; %one de re%emare puternic solicitate; completari de rosturi; inglobari sau fixari de piese metalice; imbinari, remedieri de imbracaminti etc.; injectari de fisuri ( 2 mm, >2 mm), cu pistol pneumatic. Atentie: punerea in opera a mortarelor i betoanelor epoxidice se face conform prescriptiei produsului cateva minute de la preparare. Mortarele i betoanele epoxidice au i urmatoarele avantaje: permeabilitate sca%utd la apd; re%istenta la medii acide, alcaline i neutre neoxidante; capacitate de deformare f#rd tendinta de fisurare;de exemplu, ra ina utili%ata la injectare are alungirea la rupere de 1 %o; re%istenta superioard la u%urd i oc.

a.2. Degradarea curenta li intretinerea planleelor

Plan eele sunt de urmatoarele tipuri: din beton armat monolit sau prefabricat; cu grin%i metalice i bolti oare din caramida; din lemn. Pianceeie din beton necesita atentie la blocurile unde la parter sunt diferite maga%ine, fiind in pericol de a fi atacate de catre aci%ii organici i aci%ii anorganici; de exemplu, actiunea coro%iva a acidului lactic i a aci %ilor %aharici, care transformd continutul in CaO al pietrei de ciment in compu i solubili. Pianceeie aic~ tuite din grinzi metaiice ci boiticoare deasupra subsolului profilele metalice sunt expuse la coro%iune, din cau%a excesului de umiditate din subsoluri i a condensarii vaporilor de apd. Se impun curatirea de rugind i protejareaprofilelor cu minium de plumb (2 straturi). Pianceeie din iemn se intalnesc mai rar. Deteriorarea lor prea rapidd poate fi provocata atat de defectiuni de executie, cat i de o exploatare necorespun%atoare. Defectiuni de executie curente: folosirea unor grin%i de lemn umed sau insuficient tratate cu substante antiseptice;

insuficient i%olare a capetelor grin%ilor; lips de aerisire a spatiilor de sub pardoseal; ume%eal excesiv. Este foarte periculoas ume%irea sistematic a lemnului, in special in locuri putin accesibile pentru ventilare. Cnd cau%ele de mai sus nu sunt inlturate, putre%irea grin%ilor plan eului este sigur. In acest ca%, se inltur capetele putre%ite ale grin%ilor i se repar cu material nou sau se inlocuiesc grin%ile alterate cu altele noi. Repararea se poate face cu ajutorul unor eclise laterale, din scnduri btute in cuie, sau cupoane de otel U, sau prin constructia din vergele sudate cu aibe de otel. Pentru a se asigura prelungirea durabilittii plan eelor din lemn la cldirile de locuit, este necesar ca: elementele din lemn s nu fie expuse umidittii; s se asigure o bun circulatie a aerului sub pardoseal; s se evite condensul, sau producerea de umiditate prea mare (splare rufe etc.); s nu se admit executarea de pereti desprtitori sau sobe pe plan ee,fr verificarea, in prealabil, a re%istentei grin %ilor; s nu se admit intrebuintarea lemnului umed la inlocuirea elementelor alterate prin putre%ire; s nu se admit folosirea ca strat de umplutur a rumegu ului de lemn sau turb, deoarece acestea sunt combustibile, higroscopice i putre%esc u or. Pentru protectia elementelor din lemn, trebuie retinute urmtoarele msuri speciale: prevederea unor canale de aerisire, c-nd umiditatea e mai mare de 60%(la subsoluri sau poduri); protejarea cu straturi i%olatoare, la contactul elementelor din lemn cu alte materiale, unde se produc ume%iri; protej area portiunilor de lemn in contact cu %idria, in dreptul rea%emelor, cu barier de vapori (carton +pan% bituminat); capul grin%ii trebuie s fie distantat minimum 2 cm de %id, creand un loca de aerisire.

a.3. Peretii li elementele de zidArie din cArAmid A

Dup cum s-a artat anterior, una dintre cau%ele principale de deteriorare a %idriilor o constituie umiditatea, care poate fi determinat de mai multi factori:

lipsa sau deteriorarea i%olatiei hidrofuge; deteriorarea invelitorii, jgheaburilor sau burlanelor; deteriorarea conductelor de alimentare cu ap din cldire; deteriorarea canali%rii interioare a cldirii etc. Zidurile umede conduc mai u or cldura spre exterior i creea% conditii insalubre locatarilor. In afara recomandrilor care au fost deja mentionate (repararea i intretinerea invelitorii,jgheaburilor i burlanelor, instalatiilor de alimentare cu ap, de canali%are i hidroi%olatiilor), trebuie asigurat i protectia cldirii contra apelor superficiale prin trotuare de protectie i amenajarea corespun%toare a platformei in jurul cldirii, pentru indeprtarea apelor. Trebuie intretinute i reparate hidroi%olatiile verticale i ori%ontale ale %idriei subsolului; nu se admit i%olatii strpunse. In ceea ce prive te crpturile din peretii de %idrie, ele pot fi: pronuntate,marcnd dislocri masive de %idrie; mici,dar numeroase, marcnd o de%agregare a %idului. Trebuie urmrit po%itia lor in raport cu transmiterea fortelor ,pentru aprecierea pericolului. Dac aceste crpturi nu interceptea% scurgerea fortei la fundatie,nu sunt de natur prea grav. Dac sunt oblice, in raport cu sensul de transmitere a fortelor, pot s apar planuri de alunecare. Asemenea %iduri trebuie consolidate. Restabilirea legturii dintre pereti se poate face i cu ajutorul tirantilor, ancorati corespun%tor la capete. De asemenea, introducerea grin%ilor de centur din beton armat d re%ultate bune. Atentie: In unele ca%uri, sub fisurile fine din tencuial s-au gsit crpturi grave in %idrie sau lucrri a a-%ise de consolidare", efectuate necorespun%tor. In ca%ul in care %idria trebuie indeprtat i refcut,pentru legtura intre %idria nou i cea veche, la %idria veche se las strepi". Un foarte bun sistem de reparare a %idriei este cel al injectiilor de mortar sau lapte de ciment sub presiune.

DC.4. Deteriorarile li repararea acoperiprilor DC.4.1. Acoperi~ri i arpante

Locurile cele mai periculoase pentru ptrunderea apei prin acoperi sunt doliile, corni ele, locurile de racordare. 0 mare important pentru buna conservare a acoperi urilor cu arpant de lemn i invelitoare are regimul de temperatur i ume%eal al

podurilor, care trebuie aerisite vara, iar in perioada timpului friguros, trebuie evitat supraincarcarea lor. 5arpantele din lemn (astereald, capriori, pane, arpanta propriu%is) trebuie intretinute, dupd cum urmea%d: Astereala (strat suport pentru invelitoare) se deteriorea%d prin rupere sau putre%ire; scndurile rupte se pot repara din interior (se a a%a scndura noud sub cea rupt cu ajutorul unui pop); cnd suprafata este mare, repararea se face din exterior. Capriorii se pot rupe sau putre%i.Cdpriorul rupt se repard prin pltuire. Cdpriorii putre%i se inlocuiesc cu altii noi. Cnd sunt rupti 2-3 capriori vecini, se execute un sistem de sustinere cu caracter permanent, iar capriorii respectivi se repard prin pltuire. Cnd numrul cdpriorilor rupti sau deteriorati este mare, se desface invelitoarea pe portiunea respectiv i se inlocuiesc capriorii in conditii normale de executie. Cosoroaba putre%e te din cau%a infiltrrii apei prin acoperi urile defecte. In aceste ca%uri, la cca lm de %id, in interiorul podului, se execute un sistem de sustinere a capriorilor pe portiunea unde cosoroaba este putre%it, dupd care cosoroaba se taie i se inlocuie te cu una noud. Se stabilesc, apoi, penele sistemului de sprijinire i acesta se indepartea%d. Pana poate putre%i tot din cau%a infiltratiilor de apd prin invelitoare. La fel, pentru inlocuirea ei, se execute, mai inti, un sistem de sustinere a capriorilor, in sectiunea respectiva; prin impnarea acestui sistem, intreaga sarcind a panei este preluatd; portiunea de pand deteriorat se demontea%d i se inlocuie te cu alta noud. Pana de coamd poate, de asemenea, putre%i; se execute un sistem provi%oriu de sustinere pe ambele prti, bine impnat, pentru preluarea intregii sarcini a panei. Se demontea%d apoi portiunea deteriorat din pana de coamd i se inlocuie te cu alta, noud, dupd care se desfac penele i se indepartea%d praituirea. 5arpantele care pre%int un stadiu avansat de degradare se demontea%d in intregime, se sortea%d pe categorii, piesele deteriorate se inlocuiesc, dupd care se remontea%d arpanta (totul trebuie f#cut rapid). Invelitorile se deteriorea%d in timp i trebuie permanent intretinute: periodic, cel putin o data pe an revi%uire i reparare; dupd ploi torentiale, furtuni, %ape%i mari sau grinding msuri de

restabilire a etan eittii. In ce prive te invelitorile de tabl %incatd, de multe ori se desprinde stratul de %inc in punctele de indoire a foilor de tabl, la formarea falturilor i incheieturilor. In aceste locuri, apa stationea%a i se produce corodarea tablei, ramas fard strat de acoperire.

C-nd apar pete i%olate de rugind, acestea se curate cu peria de sarmd, dupd care se aplicd vopsea de miniu in cloud straturi. Alteori, invelitoarea este deteriorate prin gdurirea tablei, ca urmare a instalarii antenelor, firmelor, a circulatiei co arilor. Se repard prin peticire cu bucdti rotunde de tabld %incati i se acoperd cu vopsea de miniu in cloud straturi. Falturile i incheieturile se strng cu cle tele i se bat cu ciocanul de lemn. Foile sau fa iile de tabld deteriorate se inlocuiesc cu altele, noi, tot din tabld %incatd. Invelitorile din tabld neagrd sunt mai putin re%istente;ele trebuie protejate, pe ambele fete, cu miniu de plumb. Invelitorile de tigld se deteriorea%d prin deplasarea sau spargerea tiglelor. Cele deplasate se pot rea e%a; rosturile dintre ele trebuie s fie alternante; tiglele i coamele sparte se inlocuiesc.Coamele se %idesc cu mortar de ciment i adaos de var. Spatiile i golurile dintre tiglele profilate se umplu cu mortar de ciment i adaos de var. Verificarea etan eitatii o face, evident, ploaia torentiald.

IX.4.2. Acoperisurile terasei

La clddirile civile (locuinte, in special), terasele blocurilor au fost reali%ate cu termoi%olatie din b.c.a. i hidroi%olatie din 2 straturi PASS i un strat de CA300. Initial, protectia a fost reali%atd prin vopsitorie, care insd a fost spdlatd, hidroi%olatia rdmanand expusd direct influentei factorilor atmosferici, care au dus la o imbdtrdnire prematurd. Acest fapt este demonstrat prin numdrul mare de reclamatii ale locatarilor i prin num5rul de interventii in timp. Din pdcate, reparatiile s-au executat numai local; nici macar cu oca%ia reparatiilor capitale nu s-a ref#cut protectia. Din acestd cau%d, imbdtranirea structurii invelitorii a condus la fisuri, crdpdturi, umfldturi. Observatii: Prin comparatie, la blocurile la care s-a reali%at protectia hidroi%olatiei cu pietri margaritar, nu s-au constatat deteriorari. Rolul protectiei i intretinerii acesteia este, deci, determinant la acoperi urile terasd. Concluzie : o bund intretinere a terasei comportd: mdsuri de control i verificare; mdsuri de prevenire; mtsuri de remediere, care nu exclud obligatia verificdrii periodice.

Pe terasele necirculabile nu se admit depo%itarea de materiale i obiecte i nici accesul persoanelor; de asemenea, nu se admit str-apungeri de niciun fel; dac-a totui se fac, ele trebuie executate numai de c-atre specialiti, pe ba%a unui proiect. Nu este permis-a amenaj area de gr-adini, pelu%e, dac-a acestea nu au fost prev-a%ute prin proiect. Toamna, terasa trebuie cur-atat-a de frun%e uscate, crengi etc.; acele de r-ainoase sau frun%ele anuale care cad in jgheaburi se lipesc de peretii acestora. Prim-avara i vara,v5nturile aduc pe terase seminte de la diferite buruieni i plante, care cresc foarte repede in rosturile stratului de protectie; r-ad-acinile acestor buruieni p-atrund p5n-a la stratul hidroi%olant i-l distrug. Sunt, de asemenea, inter%ise desfacerea pl-acilor (acolo unde sunt) i indep-artarea nisipului,creterea animalelor pe terase,depo%itarea gunoaielor i aprinderea de focuri pe hidroi%olatie. Montarea de utilaje i instalatii care produc vibratii, trepidatii sau temperaturi > 40 C deasupra hidroi%olatiei trebuie evitat-a. Amenajarea sau schimbarea de destinatie a inc-aperilor de sub terase, pentru alte procese tehnologice, trebuie efectuat-a numai cu avi%ul proiectantului. (Atentie! Nu este suficient avi%ul proiectantului de re %istent-a.) In timpul iernii, %-apada i gheata se cur-at-a cu lopeti din lemn, cu atentie, evit5ndu-se deteriorarea straturilor de protectie a hidroi%olatiei. Neglijarea fenomenelor de dilatare a planeelor teras-a (in special la structurile P+4 cu %id-arie portant-a) i adaptarea unor termoi%olatii necorespun%-atoare pot conduce la degrad-ari ale cl-adirilor respective. 0 atentie deosebit-a trebuie acordat-a i%ol-arii courilor de ventilare, a tuburilor de aerisire a coloanelor sanitare,gurilor de scurgere interioar-a. Tuburile de aerisire ale coloanelor sanitare sunt, deseori, necorespun%-ator executate i f-ar-a c-aciuli" de protectie; courile de ventilare sunt acoperite, gurile de scurgere sunt f-ar-a gr-atare etc. In mod obligatoriu, dup-a refacerea teraselor, trebuie efectuat-a proba de inundare timp de 72 de ore, care, din p-acate, la noi, nu se face, ceea ce este ilegal. 0 clasificare a hidroi%olatiilor este necesar-a in pre%ent, c5nd coexist-a sistemele clasice" cu cele moderne. Hidroi%olatiile sunt de 4 feluri: a) elastice: materiale in suluri, pe ba%-a de masticuri bituminoase, bitum aditivat cu elastomeri sau plastomeri, polimeri, cu sau f-ar-a arm-aturi cu diverse posibilit-ati de aplicare (bitum topit, cu flac-ar-a, cu ade%ivi).

Hidroi%olatiile elastice au cele mai favorabile propriet:ti de adaptare la variatiile dimensionale ale stratului suport i de re%istent la intindere; b)plastice: masticuri,mortare bituminoase, betoane bituminoase, asfalt, suspensii bituminoase; au caracteristic faptul ca se adaptea%d la deformatiile lente ale stratului suport (la deformatii bru te se rup); c) rigide: din beton, mortar impermeabil, foi metalice sudate. Dacd li se impun deformatii, primele doud hidroi%olatii fisurea%d ; d)pe ba%d de vopsele: straturi de bitum, emulsii, suspensii bituminoase, paste, chituri, masticuri, fluati, in solutie sau emulsie. Ponderea cea mai mare o au hidroi%olatiile elastice. Tendinta actuald : inlocuirea materialelor i structurilor traditionale pe ba% de bitum oxidat - cu o durat de viata scurta (6-8 ani) - cu materiale i structuri pe ba%d de bitum aditivat cu elastomeri sau plastomeri sau pe ba%d de polimeri,cu o durat de viata de 3 ori mai mare (20-25 ani). Statisticile arat ca, in toate trile unde s-au utili%at sisteme traditionale de hidroi%olatie, anual, se remedia%d cca 25% din intreaga suprafatd. Dupd urmrirea comportrii in timp a lucrarilor de hidroi%olatie, pe cateva sute de mii de mp, s-au constatat defectiuni care au dus la infiltratii, dupd 12-18 luni de la executie. Observatiile fa',cute se pot grupa pe 3 categorii: in cmpul acoperi urilor; la elementele de strapungere i contur; la interiorul cldirilor. a) In cezmpul acoperi~urilor : fisuri, indiferent de structura acoperi urilor. Numdrul, lungimea i deschiderea fisurilor sunt mai pronuntate la structurile alcatuite dintr-o pan%a sau tesatura bituminat cu 2 straturi de impaslituri bituminate; la cele cu 2 pan%e +carton bituminat, fisurile sunt mai putin frecvente. Numrul fisurilor este de cca 5-10 % la 1000m2 i apar de%ordonat. Fisurile cele mai frecvente sunt orientate in directia pantei i in sensul de aplicare a foliilor bituminate, cu lungimi de 7-8m; cele transversale sunt mai reduse i cu lungimi de cca 1m (probabil, din cau%a intririi hidroi%olatiilor cu petrecerile straturilor). Deschiderea fisurilor: ajunge pand la 1cm, unele fiind ptrunse pe toat structura hidroi%olatiei. In unele ca%uri,cr#paturile se continua i in stratul de termoi%olatie, cu deschideri de 2-3 cm i lungimi > 10 m. Fisurile apar dupd anotimpul rece, in unele ca%uri chiar in primul an de exploatare. In anotimpul de vard, fisurile se stabili%ea%#,iar cele mai mici se inchid.

b)La interiorul cliidirilor: s-au constatat pete de ume%eald, locali%ate in jurul gurilor de scurgere, a %onei aticelor, a rosturilor cu rebord sau la luminatoare, in %onele de camp ale acoperi urilor infiltratiile sunt i %olate, in %onele de sprijin pe grin%i a elementelor prefabricate, s-a observat aparitia frecvent a fisurilor in stratul de termo-hidroi%olatie. c)La elementele de striipungere ci contur: defectiuni ce produc infiltratii abundente la atice i reborduri, hidroi %olatia fiind desprins la scafele de racordare i indepartata de atice la partea de sub copertind, unde s-au creat goluri mari i crapaturi, chiar i in aticele inalte, protejate cu ape armate. desprinderea hidroi %olatiei in scafe ; smulgerea sau de %lipirea la petreceri a copertinelor de tabl alunecari cau%ate de greutatea proprie a hidroi %olatiei verticale (cca 16 kg/m2); smulgerea palniilor de plumb,mai ales a celor aplicate pe contur langd

atic sau rebord. Aceste defecte apar i din cau%a materialelor dep# ite moral (bitumuri oxidate).

X. DEGRADAREA FUNDATIILOR SI SUBSOLURILOR CLADIRILOR. RECOMANDARI PENTRU INTRETINERE SI REPARARE X.1. Comb aterea umiditatii
1.Pentru cldiri, problema fundatiilor este cea mai important din punct de vedere patologic. Cauzele principale ale degradarii funda;iilor sunt apa ci umiditatea. Apa, in contact cu %idria fundatiilor i a subsolurilor, ptrunde prin pori i se ridic prin capilaritate, ume%ind i producnd igrasii. De aceea, fundatiile i subsolurile cldirilor trebuie i%olate i ferite de ap i umiditate. De multe ori, Inc din fa%a de executie a lucrrilor, hidroi%olatiile verticale ale peretilor subsolurilor sunt strpunse de diferite sprijiniri sau sunt strpunse de ctre instalatori cu oca%ia executrii diverselor bran amente sau Inlocuiri (de exemplu, teava de material plastic cu teav galvani%at etc.). Alteori, incercand s desfunde diferite coloane de scurgere, instalatorii uit capacele desfcute, ceea ce face ca apa s curg in subsol. Metodele utili%ate pentru combaterea umidittii constructiilor sunt: metode ba%ate pe interventii asupra infrastructurii cldirilor (refaceri, sub%idiri) + msuri de protectie; metode ba%ate pe stimularea ventilrii %idriilor invadate de ume%eal; metode ba%ate pe stimularea eliminrii ume%elii, prin fenomene electro-chimice; metode ba%ate pe injectarea unor substante hidrofuge i impermeabili%atoare. In ceea ce prive te hidroi%olatiile, in functie de forma sub care se gse te apa ce actionea% asupra elementelor de constructii, ele sunt de urmtoarele tipuri : a)Hidroizola;ii contra umidita;ii pamezntului: hidroi%olatii ori%ontale la pereti, hidroi%olatii verticale la pereti, hidroi%olatii la

pardoseli.

b) Hidroizola;ii contra apelor fiirii presiune hidrostaticii (apele de precipitatii sau cele re%ultate in urma proceselor tehnologice, care se scurg liber pe suprafata elementelor, fr a crea presiune hidrostatic): hidroi%olarea elementelor de constructii aflate sub nivelul terenului, hidroi%olarea elementelor de constructii aflate peste nivelul terenului, hidroi%olarea elementelor de constructii situate in incperi ude. c) Hidroizola;ii contra apelor cu presiune hidrostaticii : hidroi%olatii executate in exteriorul constructiei, cu presiune hidrostatic din exterior, hidroi%olatii executate in interiorul constructiei, cu presiune hidrostatic din exterior, hidroi%olatii executate in interiorul constructiei, cu presiune hidrostatic din interior. Tot ansamblul hidroi%olator trebuie s forme%e o cuv inchis i etan .

X.2. intretinerea si ingrijirea solurilor

intretinerea i ingrijirea solurilor se vor face prin: prevenirea inundrii subsolului de ctre apele freatice, de ctre cele superficiale, de ctre apele din conductele de alimentare cu ap sau de ctre cele provenite din canali%ri; folosirea subsolului in conformitate cu destinatia initial; asigurarea unei bune aerisiri i ventilri a subsolului; asigurarea unei bune intretineri a instalatiilor amplasate in subsol (hidrofor, ca%ane, conducte de ap i canal etc.). Observa;ii : trebuie supravegheate riguros conductele de alimentare cu ap, conductele de tur i retur ale instalatiei de incl%ire central; prevenirea inundrii subsolurilor la ploi mari, in portiunile unde canali%area ora ului este subdimensionat, trebuie prev%ute inchi%tori contra refulrii, pentru a impiedica apa din canali %area ora ului s refule%e prin sifoane in subsol; inlturarea igrasiei, prin urmtoarele metode: executarea de hidroi%olatii verticale i ori%ontale; uscarea %idurilor groase ale subsolurilor ad-nci i inlturarea igrasiei prin executarea unei galerii de-alungul %idului exterior, pe tot perimetrul cldirii. Rolul acestei galerii este de a impiedica ptrunderea apei spre %idurile exterioare i de a asigura

evacuarea apei capilare infiltrate in %id. Galeria, lat de cca 60 cm, are un perete exterior capabil s re%iste la impingerea pmntului, i un tavan re%istent la solicitrile din circulatie pe trotuare. Ea este vi%itabild i are preva%ut, la partea inferioard, un jgheab de colectare, avnd nivelul mai jos decat nivelul pardoselii subsolului. Pentru asigurarea indepartrii umidittii, galeria este preva%utd cu canale de ventilare, tdiate" in %idrie, ridicate in soclul cldirii i aparate contra apelor de precipitatie. Pentru o bun exploatare a subsolurilor, un rol foarte important il are ventilarea tuturor incaperilor acestora (aerisire la timp i in conditii bune). Inainte de sosirea anotimpului friguros vor trebui completate geamurile lipsd de la subsol, casa scarii, iar u ile i ferestrele, reparate.

X.3. Degradari ale instalatiilor subsolurilor

Instalafia de ince':lzire centrale': prezinte': : scurgeri, cau%ate de imbinarea defectuoasd a elementelor de radiator (lipsa garnituri de etan are, strangeri incomplete ale niplurilor); Observafie : trebuie efectuat#proba hidraulicd, la presiunea de regim. scurgeri pe la robinetul de reglaj, ca urmare a defect#rii garniturilor; scurgeri cau%ate de corodarea materialului, ca urmare a unei functiondri indelungate a instalatiei; trebuie fa'cutd inlocuirea elementelor corodate (sau a radiatorului); scurgeri prin fisuri la serpentine (din cau%a variatiei de temperaturd). Observafie : la unele blocuri de locuinte, inainte de darea lor in exploatare, probele de presiune a instalatiei de incdl%ire centrald s-au fcut toamna tr%iu, dupd care apa a fost ldsat'd in instalatie. Instalatia de inc#l%ire centrald nefunctionand la inceputul iernii, apa a inghetat i a spart radiatoarele, iar cnd s-a topit, a inundat etajele i a deteriorat interioarele. Instalafiile de alimentare cu ape':

La instalatiile interioare de alimentare a punctelor de utili%are pot avea loc inunddri, deteriordri i chiar accidente (apa caldd). Cau%e: manipularea necorespun%dtoare a armdturilor, lipsa de intretinere, procesul de corodare a materialelor. La conductele interioare din teava de otel apar: defecte la imbindrile cu filet, cu flan e sau cu sudurd; crdpdturi longitudinale ca urmare a inghetdrii apei in conducte; corodarea tevii. Conductele cu fevi de presiune din PVC Tevile cu presiune din PVC se folosesc numai la instalatiile de alimentare cu apd rece (la temperaturi >65 C se inmoaie). Defecfiuni : fisuri pe peretele tevii sau la fitinguri; neetan eit#ti ale imbinarilor cu mufe.

Conduc tele din fevi de plumb de presiune . Deteriordrile sunt frecvente, din cau%a re%istentei reduse a materialului la lovituri i la actiunea coro%ivd a mortarului. De fec fiuni : ruperi sau deformatii ale tevii; fisuri defecte de fabricatie; sp#rturi ca urmare a inghetdrii apei in conducte; neetan eitdti la imbinare; coro%iune. Re felele in terioare de canalizare Defectiunile constau in scdp#ri de apd la imbin#ri, din cau%a i%ol#rii insuficiente a mufelor, degrad#rii materialelor de etan are sau desfacerii imbinarii din cau%atas#rilor, alunecdrilor de teren; de asemenea, se pot infunda conductele, din cau%a suspensiilor din apd in portiunile cu pante mici. Tro tuarele de pro tec fie din jurul cleidirilor Se produc deteriordri din cau%a compact#rii superficiale a umpluturii din jurul clddirii i de sub trotuar, surp#rii terenului pe anumite portiuni, degraddrii stratului de u%urd al trotuarului.

X.4. Cauzele degradarii fundatiilor

a)Degradarea corpului funda fiei ca urmare a ac fiunii agresive a apelor sub terane sau chiar a terenului de fundare Exemplu: in acest sens este cunoscut ca%ul unei clddiri fundate pe piloti din beton armat bdtuti, care, in mai putin de doi ani, a inceput s se degrade%e, ca urmare a ced#rii i deteriordrii pilotilor. In urma cercet#rilor efectuate, s-a constatat ca aceastd clddire fusese amplasatd pe terenul unei vechi fabrici de acid sulfuric, iar terenul a avut o actiune rapidd de degradare a betonului. In ca%ul fundatiilor pe piloti de lemn, din cau%a cobor5rii nivelului apelor subterane, se produce putre%irea capetelor pilotilor (exemplu: fostul Spital Br5ncovenesc, Biserica Domnita B#la a). b)Sporirea inceirceirii funda fiilor Are loc ca urmare a unor supraetajari sau a schimbdrii destinatiei clddirii, c5nd re%istentele efective dep# esc re%istentele admisibile ale terenului de fundatie. c)Sis teme de fundare necorespunzei toare Este ca%ul clddirilor fundate pe terenuri de umpluturd (gunoaie, molo%, bdlegar etc.) la care s-au prevd%ut fundatii continue din beton simplu sub %iduri. d)Reducerea capaci tei fii por tan te a terenului de funda fie , prin infiltratii de apd, din cau%a nelu#rii mdsurilor corespun%dtoare in ca%ul pam5nturilor sensibile la ume%ire sau al neefectu#rii la timp a instalatiilor sanitare interioare sau de canali%are.

e)Executarea gre~itii a fundatiilor excentricitti, nerespectarea cotei sau a stratului pe care urmea% a se turna betonul, armturi omise sau necorespun%tor dispuse, dimensiuni ale fundatiilor neconforme. f)Amenajiiri necore spunziitoare de sub soluri la cldirile care au fost executate fr subsol. g)Reducerea rezi stentei fundatiilor , prin executarea de lucrri sub cldirile existente sau in imediata lor vecintate, fr a se lua msuri de protectie sau de prevenire a deteriorrii acestora. h)A fuierea fundatiilor. i)E fectele vibratiilor. Vibratiile produse prin baterea pilotilor, de circulatia rutier, de functionarea diferitelor ma ini sau motoare mresc gradul de indesare a nisipurilor, determinnd o coborre a suprafetei lor, ceea ce conduce la tasri suplimentare la fundatiile vecine. j)Nere spectarea addncimii minime de inghet , mai ales in terenuri acvifere. Prin adncime de inghet se intelege nivelul cel mai cobort al i %otermei de 0C. Ea varia% intre 65 i 115 cm pe teritoriul trii, pe ba%a msurtorilor ,corelate cu indicele de inghet (suma in valoare absolut a maximului i minimului curbei cumulative a temperaturilor medii %ilnice). h) Lip sa mii surilor de protectie in cazul fundiirii in terenuri acvi fere. l) Degradiiri ale fundatiilor de supra fatii din cauza vegetatiei de %voltarea, in apropiere, a rdcinilor de arbori duce la ridicarea fundatiilor (presiunea de umflare) i la reducerea umidittii pmntului in perioadele secetoase, ceea ce conduce la contractia pmnturilor argiloase active. Multe dintre deficientele constatate la fundatiile cldirilor provin din cunoa terea insuficient a terenului de fundatie. Proiectantul trebuie s se ba%e%e pe un studiu geotehnic complet, care s cuprind natura i stratificarea terenului, nivelul apelor subterane, comportarea terenului sub sarcin (curbe compresiune-tasare), re %istentele admisibile ale terenului etc. Nu trebuie, niciodat, neglijate nici constatrile ce se pot face examinnd la fata locului comportarea cldirilor vecine. Sunt multe aspecte de accidente in legtur cu fundatiile i subsolurile. Economiile prost intelese in reali%area unei fundatii pot compromite orice suprastructur, orict de bine ar fi conceput i executat. Pentru reali%area in bune conditii a fundatiilor, este necesar indeplinirea a trei conditii: cunoa terea

antecedentelor terenului; stpnirea mecanicii pmnturilor; insu irea unor elemente practice de geologie.

XI. BIODETERIORAREA CONSTRUCTIILOR

X1.1. Generalitti. Biodeteriorarea ca fenomen general Fenomenul de biodeteriorare are un camp foarte larg de actiune, de la diversitatea produselor de origine vegetald i animald, la produsele industriale, constructii, utilaje ,instalatii industriale, conducte, pand la operele de arta i culturd. Modificarile nedorite calitative, functionale i estetice ale materialelor de importanta economics i culturalartistica, ce au loc sub actiunea organismelor vii, poarta numele de biodeteriorare. Procesul de biodeteriorare poate fi produs de numeroase orga nisme, printre care un rol important il au ciupercile micro i macroscopice, bacteriile, drojdiile, insectele i, mai rar, algele, lichenii, mu chii etc. Ciupercile saprofite sunt implicate in procese de biodeteriorare din cele mai variate domenii, datorita bogatului echipament en%imatic de care dispun i care le permite s se de%volte pe numeroase produse organice pe care le folosesc pentru nutritie. Echipamentul lor en%imatic este foarte labil, avand capacitatea de a se adapta la o multitudine de substraturi. Prin organele de re%istenta pe care le formea%d, ele pot supravietui la variatiile mari ale factorilor de mediu, ceea ce explica pre%enta lor peste tot,chiar i in conditii extreme. Organismele actionea%a asupra diverselor materiale prin mecanisme ce diferd de la un grup la altul sau de la o specie la alta. Marea lor majoritate folosesc materialele respective pentru hrand. Astfel, ciupercile contin en %ime specifice pentru descompunerea unor substraturi din care ( i procura, carbonul necesar (celulo%a, hemicelulo%a, lignina, amidonul, pectina, uleiuri vegetale, grasimi animale etc.) sau degradea%d materiale ce contin compu i de natura, proteica (piele, land etc.) pentru asigurarea sursei de a %ot. Bunurile materiale mai pot fi degradate prin produ ii de metabolism ai microorganismelor,cum sunt aci%ii, care degradea%d materiale atat de naturd organica, cat i anorganica (hartia, osul, materiale textile, vopsele, chituri, piatra ,tencuiala, betonul, caramida, metalul etc.). Tot dintre produ ii de metabolism fac parte pigmentii produ i de microorganisme, care determind degradari cromatice ale substraturilor,

cu efecte inestetice. Unele microorganisme care deteriorea% produse alimentare elaborea%, in procesul de metabolism, substanffe toxice cu acffiune foarte duntoare pentru om. Ciupercile pot acffiona i prin procese mecanice asupra substratului, ptrun%and in structura materialelor infectate (lemn, hartie, vopsele, tencuieli etc.), unde determin deteriorri profunde i grave. Insectele i ro%toarele produc deteriorri ale materialelor pe mai multe ci. Ele folosesc materialele respective drept hran, adpost i loc de reproducere sau depun la suprafaffa lor produse de excreffie. Adesea, simpla pre%enff a unor organisme pe suprafaffa unor materiale sau in interiorul unor instalaffii poate fi incadrat in fenomenele de biodeteriorare. Astfel, pre%enffa ciupercilor, a drojdiilor i algelor in instalaffiile de climati%are sau in sistemele de rcire din instalaffiile industriale determin o scdere a randamentului de funcffionare a sistemului, iar uneori, chiar blocarea unor conducte. Fenomenele de biodeteriorare cau%ea%, an de an, pierderi imense de bunuri materiale, care cu greu arputea fi estimate, avnd in vedere diversitatea produselor supuse degradrii i varietatea agenffilor care le produc. De exemplu, numai la metale, anual, sunt degradate peste 20 de milioane de tone, respectiv cca 20% din intreaga cantitate de metal extras i prelucrat pe glob. In cca 60% din aceste procese de deteriorare ,un rol important il au factorii biotici: bacterii, ciuperci, alge, proto%oare. De asemenea, un tribut greu plte te omenirea in produse vegetale (cereale, legume, plante industriale, fructe etc.). Pierderi insemnate se inregistrea% i in domeniul produselor industriale, mai ales in %onele cu climat tropical.

XI.2. Biodeteriorarea cladirilor

Durabilitatea construcffiilor este re%ultatul interacffiunii dintre construcffie i factorii agresivi din mediul inconjurtor. Efectele factorilor mecanici, fi%ico-mecanici sau de natur chimic sunt mult mai bine studiate i descrise, aceste cuno tinffe stand la ba%a criteriilor de proiectare i execuffie a construcffiilor i la stabilirea msurilor de refacere i remediere a lor. Factorul biotic al mediului inconjurtor, repre %entat de acffiunea diferitelor vieffuitoare asupra construcffiilor, incepand cu microorganismele i terminnd cu omul, este mai puffin luat in consideraffie. De i se vorbe te de o patologie i terapeutic a construcffiilor", in care se imprumut o terminologie biologico-sanitar, adevratele boli " ale construcffiilor, cele produse, in special, de activitatea microorganismelor, au inceput s fie studiate mai intens relativ recent, de cca 10-25 ani.

De%voltarea mucegaiului pe pereti, prdbu irea constructiilor roase de termite, acoperirea cu vegetatie a constructiilor subacvatice sau degradarea canali%drilor sunt unele dintre cele mai cunoscute ca%uri de biodeteriorare a constructiilor. Problemele vaste pe care le ridicd biodeteriorarea necesitd studii ample interdisciplinare pentru elucidarea diverselor aspecte privind ,pe de o parte, factorii determinanti i favori%anti ai fenomenelor, iar pe de alta parte, elaborarea celor mai eficiente metode de prevenire i combatere. Este un domeniu de interferentd a mai multor specialitAti, dintre care ingineria constructiilor, biologia, chimia i fi%ica repre%intd componentele principale. Principalele aspecte ale biodeteriordrii constructiilor sunt repre%entate de : Mueegairea ela dirilor Mucegaiul care se de%voltdpe diferite elemente de constructii este constituit din asociatii complexe ,numite bioceno%e, alcdtuite din ciuperci microscopice, drojdii i bacterii, la care se adaugd, uneori, alge, licheni i mu chi. De i organisme saprofite, in marea lor majoritate, cerintele nutritive ale acestora sunt foarte reduse. In conditii reale, mucegaiul i i poate satisface necesitatile nutritive preluand substante minerale din suportul pe care se de%voltd, iar substantele organice pot fi pre%ente in aerul atmosferic, ca vapori sau aerosoli re%ultati in urma prepardrii alimentelor, fabricdrii unor produse alimentare, a unor produse tehnologice chimice i mecanice, generatoare de vapori, stropi, pulberi. Substantele organice mai pot fi pre%ente, pe suprafata peretilor, in acumularile de praf sau depunerile formate in timp, sau chiar in componenta materialelor de constructie. Mucegdirea clddirilor repre%intd fenomenul cel mai vast i cu consecintele cele mai nefavorabile asupra clddirilor i oamenilor care le utili %ea%d. Efectele negative ale mucegdirii clddirilor sunt, in principal, repre %entate de aspecte de ordin tehnic, economic, sanitar i estetic, Fenomenul de mucegdire este r#spandit pe tot globul, deoarece este determinat de pre%enta umiditdtii mari, de peste 70%. In %onele tropicale, umiditatea mare a aerului, ajungand chiar la saturatie, este o caracteristicd climatericd, iar impreund cu temperatura ridicat#, face din mucegdire un fenomen comun. Nici %onele cu climat temperat sau rece nu sunt ferite de acest fenomen, de data aceasta factorul determinant fiind formarea de condens pe peretii reci ai clddirilor. Coroziunea mierobiologiea a eanalizarilor Mirosul nepldcut ce se degajd uneori din gurile de canal se datorea%d in mai mica masurd apelor murdare care circuld prin conducte, cat degajarilor de hidrogen sulfurat i ga%e de fermentatie re%ultate in urma activitatii microorganismelor care proliferea%d in acest mediu. Mirosul nu este decat indicatia unui proces biologic prin care, din sulfatii i proteinele ce se gasesc in mod obi nuit in apele re%iduale, se formea%d

hidrogen sulfurat i, apoi, acid sulfuric. Din alti produ i organici, precum %aharurile i lipidele, se formea%a aci%ii organici. Conductele de canali%are din fontd sunt, de obicei, utili%ate pentru instalatiile sanitare din clddiri, iar cele din beton, pentru canali%arile urbane. Ambele materiale, fonta i betonul, sunt degradate de hidrogenul sulfurat, acidul sulfuric i aci%ii organici. Coro%iunea fontei, din cau%a hidrogenului sulfurat, este de naturd chimica i electro-chimicd, dar factorul determinant este de natura biologicd. Coro%iunea fontei se reali%ea%d in doud moduri: direct hidrogenul sulfurat se combing cu fierul, formnd sulfura de fier* pe cale electro-chimicd din cau%a depolari %arii catodice ce are loc in urma consumului de hidrogen pentru reducerea sulfatului de catre sulfurd. Fulingul biologic Este repre%entat de plantele i animalele ce se depun pe diverse materiale imersate in apd: pietre, stalpii de beton, de lemn sau de metal ai podurilor, coca navelor etc. Se formea%d, astfel, un strat subtire sau mai gros de organisme acvatice, o peliculd biologicd, ce a primit denumirea de fuling (in engle%d = murdar). Si in acest ca%, microorganismele au rolul principal. Ele formea%d o peliculd gelatinoasa, foarte aderenta, care inglobea%d particule minerale din apd, resturi de organisme, mici vietuitoare. Pe acest prim strat se fixea%a apoi organisme mai mari, cum sunt algele, hidro%oarele, crustacee, scoici etc. In apa marii sau oceanului grosimea acestor straturi biologice de organisme fixate unele peste altele poate ajunge la dimensiuni impresionante. Consecintelefuling-ului biologic sunt ,in primul rand, cele de actiune distructiva asupra suportului. Axeasta actiune are loc pe cale chimica, prin produsele de metabolism i de descompunere a organismelor moarte, i pe cale fi%ica, prin penetrarea in profun%imea suportului. 0 altd consecinta o constituie ingreunarea constructiei, care poate ajunge pand la limita re%istentei calculate. Un tip special de fuling este cel din sistemele industriale de reciclare a apelor de racire . In acest ca%, peliculele biologice sunt alcatuite din mase microbiene gelatinoase, in care sunt apoi inglobate particule minerale, viermi, crustacee inferioare, oua i larve de insecte etc.

Consecintele acestui tip de fuling sunt: inr#utatirea transferului termic; mic orarea diametrului conductelor, pand la infundarea lor completd; coro%iunea interioard a peretilor conductelor metalice sau din beton a ba%inelor. Biodeteriorarea produselor de protec;ie Constructiile sunt protejate impotriva agresivitatii fi%ice i chimice a mediului inconjurator cu materiale re%istente la ace ti agenti. Produsele de protectie sunt, de obicei, de naturd organics polimeri (vopsele, lacuri, chituri) sau produse petroliere (bitumuri, vaseline i uleiuri speciale). Fiind compu i organici, aceste materiale sunt supuse degradarii microbiene, ceea ce duce la scaderea eficientei protectiei anticoro%ive. De exemplu, in ca%ul ra inilor perclorvinilice, utili%ate pentru protectia peretilor unor hale industriale, in ca%ul de%voltarii mucegaiului, microorganismele folosesc perclorvinilul ca suport nutritiv, ducand la degradarea stratului de protectie. In ca%ul bitumului folosit pentru protectia infrastructurii clddirilor sau a conductelor metalice ingropate, biodeteriorarea este multipld, atat microbiand, cat i datoratd r#dacinilor de plante, care, de i delicate, reu esc s patrunda prin stratul de protectie, deschi%and cale liberd apei i agentilor coro%ivi din sol. Biodeteriorarea construc;iilor din lemn Lemnul este un material u or degradabil de o gamd largd de orga nisme vii, de la bacterii i mucegaiuri, la insecte. Du manii cei mai mari ai lemnului sunt ciupercile i insectele xilofage. Sub actiunea ciupercilor au loc doud tipuri de degradari: patarea i colorarea lemnului; putre%irea lemnului. Insectele xilofage cu o mare actiune de deteriorare sunt cele care sapd galerii in grosimea lemnului.

X.3. Metode de diagnoza si investigare

Analiza tehnico-socialii a locuin;ei ci locatarilor Cunoa terea cau%elor care au contribuit la aparitia fenomenului de mucegaire se face pe ba%a unei anali%e judicioase, completandu-se

un model de chestionar. Fara inlturarea cau%elor ce au produs mucegairea peretilor, tratarea efectului este mai putin eficient i costul tratamentului mai ridicat.

Istortcul cla dtrtt ct al locatartlor sat Aspectele principale ce trebuie preci%ate cu prilejul acestei anali%e sunt urmatoarele: data terminrii constructiei i drii ei in folosint. Este cunoscut faptul ca blocurile de locuinte la care s-au executat numeroase lucrari umede, in perioade friguroase, acumulea %d in peretii constructiei o cantitate ridicat de umiditate; tipul structurii de re%istenta, finisaje i termoi%olatii utili%ate pentru pereti i pentru terasa-acoperi ; date privind principalele deteriordri : infiltratii prin teraseacoperi , efecte ale cutremurelor(%iduri sau crapaturi neetan ei%ate etc.), desprinderi de plcute ceramice de pe peretii exteriori etc. De asemenea, se vor preci%a alte suprafete pe care s-a instalat fenomenul de mucegaire (de exemplu: mobilier,incaltminte i imbracaminte depo%itate in spatii inchise din apropierea peretilor ume%i etc.); date privind reparatiile generale efectuate. Se vor lua informatii privind frecventa %ugrvelilor (igieni%arilor) interioare i a materialelor utili%ate. Se vor solicita cat mai multe detalii privind utili%area in %ugrvire a unor produse ce constituie nutrienti (surse de hrand) pentru de%voltarea mucegaiului; date privind instalarea fenomenului de mucegaire, cu msuri luate pentru combaterea lui; in ca%ul blocurilor afectate de fenomenul de condens, anali%a va elucida i posibilitatea practica de suplimentare a termoi %olatiei, prin aplicarea sa pe la exteriorul blocului. In afard de aspectele tehnice ale acestei aplicari, este necesar s se cunoasca dacd exists acordul i posibilitatea financiard a tuturor locatarilor de a plti aceste lucrri, cu un pret de cost ridicat, mai ales in ca %ul blocurilor de locuinte cu mai mult de 4 etaje. In ca% contrar, se vor putea lua msuri de termoi%olare suplimentard doar in unele apartamente, prin aplicarea acesteia pe fata interioard a peretelui exterior. In fiecare apartament se vor stabili factorii ce favori%ea% fenomenul de mucegaire, precum: numr ridicat de plante decorative; lipsa unor msuri de ventilatie mecanica (hote absorbante, ventilatoare de fereastr etc.) la bucatrii i bai; utili%area apartamentului pentru uscarea rufelor; incal%irea suplimentard a apartamentului utili%and sursa de ga% din bucatarie; frecventa aerisirii apartamentului prin deschiderea ferestrelor.

Aspectele sociale ale acestei anali%e se vor axa pe: numrul familiilor care au locuit in apartament de la darea sa in folosint, cu preci%ri privind aspecte ce au putut favori%a mucegirea (numr de copii,persoane bolnave ce necesit ingrijiri speciale etc.); modalitti practice utili%ate de locatari pentru combaterea mucegirii, inclusiv a celor ce nu s-au dovedit eficiente sau chiar au contribuit la rspandirea fenomenului de mucegire; aspectele sanitare ale mucegirii vor evidentia starea de sntate a locatarilor, cu incidenta imbolnvirilor, in special asupra celor cu sensibilitate mrit la imbolnviri (copii, btrani). Este cunoscut faptul c mucegirea conduce la unele imbolnviri specifice precum: viro%e respiratorii, alergii, cancer pulmonar.

XI.4. RecomandAri preliminare privind diminuarea fenomenului de mucegAire

La sfar itul perioadei de observatii, este util s se fac locatarilor o serie de recomandri practice, a cror aplicare conduce la diminuarea aspectelor negative privind mucegirea locuintei; acestea trebuie s aib in vedere, in primul rand, decontaminarea suprafetelor mucegite (tavane, mobilier), utili%and o solutie fungicid (de exemplu, produsul FungostopDetersan D-115) In plus, se mai fac urmtoarele recomandri: nu se vor utili%a araga %ele la incl%irea suplimentar a incperilor; se vor limita degajrile de abur in buctrie (utili%area de vase de fiert sub presiune etc.; prevederea de hote, de preferint cu functionare mecanic); se vor inchide u ile interioare la bi i buctrii in timpul utili%rii lor; se vor deschide ferestrele la bi i buctrii, in timpul sau dup utili%are; se vor utili%a spltoriile i usctoriile de bloc; se vor limita la maximum acvariile i plantele pstrate in apartament; se va avea in vedere o corelare a gradului de etan are a u ilor i ferestrelor cu

necesittile de ventilatie; suplimentarea numrului de geamuri sau inchiderile de logii sau balcoane nu trebuie s fie in detrimentul asigurrii unei ventilatii core spun%toare ; din punctul de vedere al termoi%olatiei, cele mai eficiente suplimentri de geamuri se reali%ea% atunci cand distanta dintre ele este de 5.....15 mm; se va asigura o funcCionare corectd a canalelor de ventilaCie; b#ile f#rd ventilaCie naturald(directd) se vor dota cu ventilaCie mecanicd, acesta urmand sd intre in funcCiune la dep# irea unor valori ridicate ale umiditACii in aer; nu se vor masca pereCii reci, in special cei exteriori, cu exces de mobild,care trebuie amplasatd la o distanCd de minimum 15-20 cm, astfel inc-t sd se permitd o ventilaCie a spaCiului din spatele mobilei. Determinarea biodegradabilitiiiii finisajelor utilizate curent Biotederiorarea produselor in timpul utili%arii lor ca finisaje este cau %atd, mai ales, de atacul fungic (mucegaiuri i drojdii) i mai puCin de atacul bacterian. Biodegradabilitatea unui produs este consideratd capacitatea acestuia de a constitui substrat nutritiv (sursd de carbon i energie) pentru microorganisme (fungi i bacterii). Aprecierea biodegradabilit#Cii finisajelor s-a reali%at pe doud cei : o metodd microbiologica calitativd i o metodd oximetricd cantitativd. Din compararea datelor de biodegradabilitate obCinute s-a putut reali%a o e alonare a finisajelor utili%ate in mod curent. In ordinea cresc-ndd a susceptibilit#Cii la biodeteriorare, acestea sunt: var, vopsea alchidicd, vopsea de ulei de in, dispersii acrilice, dispersii vinilice, tapet, humd. Selectarea biocizilor ObCinerea de produse biore%istente se reali%ea%d prin aditivarea lor cu bioci%i adecvaCi. Bioci%ii sunt compu i chimici cu acCiune generald sau specificd (fungici%i, bacterici%i, algici%i etc.). Ei trebuie sd fie activi, in special faCd de tipurile principale implicate in biodeteriorare, sd fie compatibili cu produsul in care sunt introdu i i sd aibd o remanenCa mare.

Gama de bioci%i industriali ce se produc in Cara noastr# este destul de restrdnsd. Pentru biocidarea finisajelor hidrosolubile au fost testaCi urm#torii bioci%i : Eta-75; Pecefona; Tmtd i Fungostop f-101. Dupd inglobarea lor in finisaje, in diferite proporCii, s-au f#cut determindrile de biore%istenCd. In tabelul 3 sunt pre%entate valorile de concentraCii eficiente de biocid pentru dispersii acrilice de tip Crilorom Dvo i Dvl. RemanenCa biocidului in produs este afectatd de condens, care, in ca %ul bioci%ilor u or solubili, di%olvd biocidul i il elimind din finisaj. Din aceastd categorie fac parte bioci%ii Eta-75 i Pecefona, care nu pot asigura o protecCie de duratd in exploatare, dar pot asigura biore%istenCa la stocare in ambalaj.

Tabelul 3

Pecefona influentea%a culoarea finisajului, producOnd pdtare de culoare ro iaticd violacee. Produsul Tmtd este un biocid bun, dar este un compus solid, insolubil in apd, care este, deci, dificil de dispersat in emulsia acrilicd, activitatea sa fiind de scurtd duratd, din cau%a unor reactii secundare ce apar. Fungicidul Fungostop F-101 este solubil in apd, darprin amestecarea in dispersia acrilicd formea%d compu i greu solubili in apd, dispersati in vopsea, cu remanenta i activitate antimicrobiand foarte mare.

XI.5. Recomandari tehnice de fungicizare a locuintelor

Eficienfa tratamentelor de combatere a mucegaiurilor Functie de modul de inglobare a fungicidului, in conditii de exploatare normald, durata fungici%arii este: 2-3 ani, in ca%ul inglobdrii fungicidului numai in %ugrOveald; 5-10 ani, in ca%ul in care fungicidul este inglobat i in tencuieli i gleturi sau in ca%ul in care se reali%ea%d finisaje in strat gros de fungici%are; pOnd la un an, in ca%ul reali%arii unei fungici%ari provi %orii. Aceste durate se mdresc considerabil in ca%ul in care se respectd o serie de principii de utili%are corectd a apartamentelor. Se preci%ea%d ca primele semne de reaparitie a atacului fungic pe suprafetele fungici%ate, conform acestor norme provi%orii (dupa trecerea perioadei de eficientd a fungici%drii), sunt mai putin intense decat in ca %ul unor suprafete nefungici%ate i permit, astfel, o operatie de decontaminare mai u oard. Primele semne de atac se manifestd, de obicei, in %onele ce nu permit o curatire i o fungici%are corect# (in spatele tevilor, colturi, in jurul tocurilor ferestrelor etc.) sau in %onele ce constituie punti termice". Remedierea acestora, in perioada in care

fenomenul de mucegaire are o extindere mica, se poate reali%a prin aplicarea de straturi alternative de FUNGOSTOP F-136 i de clorurd de calciu, ca in ca%ul unei fungici%ari provi%orii. Preget' tirea supor tului ci decon taminarea lui implicet' urmet' toarele opera;ii: Distrugerea sporilor de mucegai i inmuierea peliculelor de mucegai i finisaj, cu ajutorul unei solutii de 2% Fungostop (Detersan) D-116, diluata in apd (par-ti in volum) i aplicatd prin pensulare sau pulveri %are. Cura-tarea mecanica a peliculei de mucegai i a finisajului vechi cu paclul, ra%ul etc. (sau prin spalare, in ca%ul humei), opera-tiune urmatd de frecarea suportului cu hartie abra%iva grosierd. In ca%ul in care procesul de degradare a afectat i suportul de tencuiald, beton, caramidd etc., acesta se va inlatura pand la suportul nedegradat. Inlaturarea, prin periere, a particulelor insuficient fixate pe suport. Decontaminarea suprafe-tei curd-tat:a mecanic, cu o solu-tie de 3% Fungostop (Detersan) D-116, diluatd in apd (par-ti in volume) i aplicatd, prin frecare energica cu o pensuld cu par scurt. Prin executarea corecta a acestei opera-tii, se distrug resturile miceliene i sporii ce au ce au ramas pe suprafa-ta cura-tat: mecanic i / sau cei ce au patruns in suport. Execu;ia repara;iilor locale sau refacerea tencuielii ci / sau gle tului in varian te fungiciza te necesi tet' : Repara-tia tencuielii se va reali%a in mod diferit, func-tie de gradul de degradare a acesteia, sau cand se dore te ca ea s constituie i o i%ola-tie termica suplimentard. In ca%ul unor degradari superficiale, repara-tiile se vor face prin reali%area unui nou strat de tinci de cca 4-5 mm grosime, din mortar de var-ciment de marca M50 sau M100, fungici %at cu 3% Fungostop F-101 (par-ti in volume). Fungicidul se adauga in apa necesard pentru prepararea mortarului. In ca%ul unor degradari mai profunde, se vor fungici%a cu 3% Fungostop F-101 (par-ti in volume), straturile extreme ale tencuielii (spritul i tinciul - stratul de finisaj). Fungicidul se adauga in apa necesara pentru prepararea mortarului. Stratul intermediar de grund (tencuiala brutd) se va fungici%a ,iar suprafa-ta lui se va asperi%a prin reali%area de linii paralele pe doud direc-tii, la distan-te de 4-6 cm. Fungostop F 126, in loc de Fungostop F-101.

In ca%ul refacerii unor betoane cu armdturd aparent#, se va utili%a fungicidul. In ca%ul reali%drii unei termoi%olatii suplimentare pe suprafata interioard a peretilor exteriori, se recomandd utili%area unor materiale poroase (granule sau pl#ci de b.c.a., perlit, granulit, granule de polistiren expandat etc., inclusiv amestecuri ale unor asemenea granule), care permit eliminarea umidittitii suplimentare din suport, in perioada uscatti a anului.

XII. DEGRADAREA SI DURABILITATEA FINISAJELOR FATADELOR CLADIRILOR

XII.5. Clasificarea finisajelor fatadelor Mult# vreme, finisajele au fost considerate simple adaosuri, avand drept scop corectarea geometriei suprafetelor va%ute ale elementelor structurale i nestructurale ale cladirilor, prevaland, deci, aspectul estetic. Rolul lor a evoluat in timp, de la cel preponderent decorativ,la cel multifunctional. A devenit evident faptul ca finisajele exterioare ale fatadelor constructiilor civile repre%inta componente nestructurale ale elementelor de constructie,f#ra de care componentele lor structurale nu pot asigura reali %area in totalitate a rolului functional al subsistemelor constructiei. Finisajele contribuie la satisfacerea unor conditii tehnice specifice elementelor de constructie, carora le apartin i, de aceea, conceptia, proiectarea i executia lor trebuie sa fie corespun%atoare. Aprecierea corecta a performantelor i durabilitatii finisajelor implicd: cunoa terea conditiilor tehnice, a criteriilor de performante specifice finisajelor fatadelor, respectiv a nivelurilor de performanta; cunoa terea factorilor care actionea%a asupra finisajelor fatadelor, atat calitativ, cat i cantitativ i a modului de solicitare a finisajelor; anali%a fenomenelor pe care diver ii factori le pot provoca finisajelor, in structura sau la suprafata lor i la interfata perete-finisaj; cunoa terea masurilor preventive pentru asigurarea comportarii corespun %atoare tipului de finisaj utili%at; cunoa terea masurilor corecte de remediere a degraddrilor finisajelor. Finisajele se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: tipul materialelor i al produselor din

care sunt reali %ate; gradul de asigurare a protectiei la apa; po%itia lor pe inaltimea cladirii; tehnologia de executie;

aspectul fetei vd%ute; intensitatea incdrcdrii lor permanente; modul de intretinere. Se sublinia%d criteriul gradul de asigurare al protectiei la apd", care implicd: a) produse i sisteme destinate impermeabili%arii; b)produse i sisteme de etan are. Observafii : La produsele din categoria a", finisajele conferd suportului lor etan eitate la apd, lichide, dar aceasta nu se mentine in ca %ul fisurdrii suportului. La produsele din categoria b", sistemele de etan are sunt capabile de a impiedicapdtrunderea apei lichide, chiar i in conditiile fisurdrii limitate a suportului (1-2 cm).

XII. 2. Factori care actioneaza asupra finisajelor fatadelor

a) agenfi factori activi ce pot provoca fenomene fi%ice, mecanice, chimice: agenti atmosferici: apa lichidd i sub formd de vapori (provenit# din ploaie, roud, %dpad#,umidi tatea aerului);

temperaturd; radiatie solard; factori poluanti; agenti mecanici i reologici: solicit:ri de forfecare in planul finisajelor,provenite din sarcini verticale,altele dec-t greutatea lor proprie i care dintr-o conceptie constructive gre itd ajung sd le solicite; solicitdri ori%ontale din ocuri mecanice accentuate de pre siunea vantului; solicit#ri de intindere sau contractie ca urmare a diferentelor de deformabilitate dintre suport i finisaj;

agenti biologici: ciuperci, alge, bacterii, plante, seminte, insecte, pdsdri etc.; b)factori CPT : erori de conceptie, proiectare, tehnologie (de executare, de intretinere, de reparare).

XII.3. Degradarile &inisajelor - cauze si mecanisme de producere

Efectele factorilor care accionea%d asupra finisajelor sunt concreti%ate prin modificari ale finisajelor de nature chimica, fi%ica, biologicd sau combinate, produse in mod instantaneu sau evolutiv la suprafacd, in structure sau la interfaca finisaj-suport. Majoritatea rapoartelor de experti%a semnalea%d: alegerea gre ita a materialelor,produs elor sau sistemelor utili%ate, in raport cu condiciile climatice sau cu suportul; punerea in opera a unor materiale cu calitaci indoielnice, f#rd agrement tehnic i f#rd certificat de calitate; comportarea defectuoasa a suportului; comportarea defectuoasa a ansamblului finisajsuport; nerespectarea tehnologiei de aplicare i a condiciilor de punere in opera, prevd%ute in normativ sau prin fi ele tehnice ale producatorului; re%olvarea gre ita a unor detalii arhitecturale. Exemple de degradari: microfisuri; fisuri; pierderea aderencei la suport; eflorescence; spectre ale rosturilor

%idariei in finisaj; nuance diferite de culoare intr-un finisaj monocolor; pete. Microfisurile pot fi cau%ate de : suprado%area cimentului: nete%irea prelungita a stratului de finisare al unei tencuieli tradicionale in vederea aplicarii unei vopsitorii; contraccia in profun%imea tencuielii; microfisurile urmaresc conturul rosturilor %idariei. Degradarile pot s apard i ca urmare a variaciilor dimensionale ale suportului din %iddrie,prin inghecarea acestuia, sau a variacilor dimensionale ale plan eelor. Din cau%a lipsei rebordului la terase,tencuielile subciri se pot desprinde, ca urmare a lipsei ortului de table la atic. Vopsitoriile se desprind de pe suport, in principal, din cau%a necuracarii suportului.

Eflorescentele sunt cau%ate de sarurile din apd din sol, ridicate prin capilaritate in structura peretelui. De asemenea, pot fi saruri in structura peretelui ,care sunt antrenate de apa de ploaie intrata prin capilaritate. Fisurile in tencuialii sunt marcate, deseori, de carbonatul de calciu ie it la suprafata o data cu evaporarea apei de ploaie. Finisajele fatadelor se patea%d la partea inferioard i din cau%a lipsei trotuarului de protectie. Patarea se mai produce i ca urmare a lipsei bordurilor de protectie la terasa, sau a ortului de tabla de peste atic, ruginit sau cu portiuni lipsd. Exists i patari cau%ate de poluarea atmosferica. Alte degradari: distrugerea tencuielii ca urmare a nerepararii conductelor de apd; distrugerea tencuielii ca urmare a deteriordrii hidroi%olatiei ori %ontale a clddirii. Un aspect deosebit il constituie aderenfa la suport. Ade%iunea finisajelor pe suprafata suportului este un fenomen molecular i se datorea%d efectului produs de tensiunea superficiald, care ia na tere intre mortarul in stare proaspata i suprafata fatadei. Toate sistemele cu finisaje aderente sunt tributare mi carilor suportului, in special in ca%ul in care se formea%d fisuri in acesta; din acest moment, finisajul incepe s fie solicitat i sa suporte o anumita alungire in %ona din dreptul fisurii; deci, fisura din suport se mare te, finisajul se poate fisura, neputandu-se alungi prea mult. Mecanica fenomenului de fisurare se ba%ea%d pe faptul ca deformatiile din sistemul de acoperire aflat deasupra unei fisuri se transmit in %onele adiacente fisurii, pe o distanta numita lungime de influenta". Alungirea maxima a materialului in dreptul unei fisuri i lungimea de influents depind de modulul lui de elasticitate, de eforturile unitare de intindere i forfecare i de grosimea stratului de finisaj. In ceea ce prive te finisajele fatadelor, consideram ca, in pre%ent, este foarte important de a se cunoa te metodele fi sistemele moderne, cercetate recent experimental, in laborator i in situ. Cercetarile intreprinse la INCERC au modelat, in laborator, comportarea finisajelor, in diferite scheme de variatie a agentilor atmosferici, in cadrul unor cicluri de imbatranire artificiald. De exemplu, s-au supus imbatranirii, concomitent, in laborator i in 3 %one din tara (deci, imbatranire accelerata i imbatranire naturald), e antioane de finisaje identice,din grupa tencuielilor, cu durata de viata cunoscuta, pand la constatarea de degradari identice.

Determinarea re%istentei la imbatranirea accelerate s-a efectuat prin: observatii vi%uale (pans la distrugerea finisajelor) pentru a observa momentul aparitiei fiecarui semn de degradare: exfolieri, baici, fisurari, pdtari, decolorari; determinarea evolutiei aderentei finisajelor la stratul suport la 25;50;100 cicluri etc., pand la scaderea acesteia cu max.10%. Concomitent, s-a urmarit imbatranirea naturald a unor eantioane de finisaje identice cu cele de laborator; urmarirea s-a efectuat prin: observatii vi%uale ,pentru a observa inceperea degradarii; determinarea evolutiei aderentei finisajelor la stratul suport la intervale de 6 luni,pand la scaderea acesteia cu max 10%. Pre%entam, in continuare, re%ultatele unor experiment#ri comparative: %ugraveald de var i 4 tipuri de vopsitorie cu: vopsea silicatica monocomponenta pe ba%d de silicat pur, f#rd hidrofobi%are suplimentard; vopsea silicatica cu adaosuri limitate (max.5%) de raini sintetice in dispersie apoasa; vopsea pe ba%d de raini acrilice, in dispersie apoasa; vopsea pe ba%d de raini siliconice in dispersie; %ugraveald de ciment-var i 3 tipuri de tencuieli: tencuieli pe ba%d de silicati; tencuieli pe ba%d de raini acrilice; tencuieli pe ba%d de raini acrilice in dispersie. Rezultate : vopselele pe ba%d de raini sintetice au suprafata inchisd, lipsita de pori, structura foarte compactd, absorbtia capilard sca%utd, permeabilitatea la vapori de apd, mica. Ele pot fi utili%ate la finisaje noi sau vechi, cu mentiunea ca, in ca%ul unor suporturi absorbante (cu poro%itate mare), acestea trebuie s se aplice cu amorse prealabile, pentru a

asigura i o aderenta ba%atd pe ancorare mecanica; vopselele pe ba%d de silicati puri sau cu adaos limitat de raini in dispersie au, ca i %ugraveala de var, o poro%itate accentuate, deschisd, deci, o re%istenta redusa la permeabilitatea vaporilor. Absorbtia mare de apd a acestor vopsele (cu exceptia celor siliconice) poate fi prevenita printr-o hidrofobi%are din fabricatie sau ulterioard aplic#rii. Aceste tipuri de vopsele se pretea%d cel mai bine in ca%ul restaurarilor unor clddiri vechi, deoarece ele sunt de nature minerald, au comportare bund fata de apa lichidd sau sub forma, de vapori. Toate tencuielile, indiferent de liant, au o structure poroasa i un comportament relativ asemanator fata de apa lichidd sau fata de vaporii de apa,, i anume : permeabilitate buna, la vaporii de apa, i un coeficient de absorbtie de apa, prin capilaritate mic. Tencuiala pe ba%a, de lianti hidraulici cu adaosuri de ra, ini sintetice i un aditiv de natura, celulo%ica, se poate aplica monostrat cu grosime 12 mm, fa,ra, a avea fisurare din contractie, cu aderenta, sporita,, fa,ra, udarea initiala, a suportului.

XII.4. Comportarea unor &inisaje aplicate pe cladiri

Comportarea unor placaje cu piatra, naturala, calcar tip Vrat%e (Bulgaria) aplicate la noi in anii 1960-1985 nu a fost corespun %a,toare, deoarece calcarul de Vrat%e are poro%itate mare, cu pori comunicanti. S-a reu it a se efectua reabilitarea printr-un tratament cu o solutie hidrofobi%anta, din categoria polimerilor silocsanici (siliconilor) SM262. Placaj din pla,ci de calcar de Vi tea imobil M.Eminescu 103 (Bucure ti). Roca, absorbanta,, poroasa,, foarte permeabila, la apa,, coeficient necorespun%a,tor la inmuiere dupa, saturare, ducand la pa,tare, de %agregarea pietrei; degrada,rile au inceput de la ba%a cla,dirii. Solutia de remediere: La ba%a cla,dirii i la jardiniere s-au inlocuit pla,cile, cele noi fiind impermeabili%ate pe toate fetele cu solutii siliconice (SM262, Kendry, Lotexan). La placajele din elevatii, nepa,tate: hidrofobi%are cu solutii siliconice. Sediul companiei; Amoco"-Chicago-1973. Este a 5-a mare cla,dire a lumii (H=345 m,suprafata 400 m2 pe nivel); a necesitat refacerea integrala, a finisajului. A fost placata, in 1973, cu pla,ci mari (S=2 m2) din marmura, de Carrara cu grosime de 3,2 cm, fixate mecanic pe structura din otel (cu prinderi discontinue); au fost montate 44.406 panouri, totali%and greutatea

de 8.500 tone(200 Kg /panou). Experti%a a dovedit urma,toarele: depa, irea eforturilor din panouri datorita, vantului la partea superioara, a cla,dirii i la colturi cu 20% fata, de cele admisibile; curbarea panourilor (sa,geti de 3,8 cm). Cau%a degrada,rilor : Inca,l%irea diferita, a panourilor, pe cele doua, fete (interioara, i exterioara,), ceea ce a produs dilata,ri i contractii diferite ale cristalelor de calcit din marmura,, ducand la curbare ireversibila,.
,

Solutia de remediere: Inlocuirea panourilor de marmura cu altele, dintr-o piatrd mai re %istenta la variatii de temperaturd, respectiv, mai compact-a, cu re%istente mecanice sporite i montarea lor prin prinderi continue pe muchiile ori %ontale. S-au ales panouri de granit de 5,08 cm grosime, cu acelea i dimensiuni in plan.Aceasta a condus la o sarcind de 2 ori mai mare, fapt ce a impus i o consolidare a structurii de re%istenta. Costurile totale ale refacerii: 80 mil dolari. Conclu%ia: marmura de Carrara nu a fost potrivit -a in acest ca%. Gara maritimd Constanta Finisajul are stratul vi%ibil reali%at prin periere ,pentru evidentierea granulelor de marmura. Deteriorarea s-a produs ca urmare a u%urii normale (mai mare de 20 de ani). S-au constatat microfisuri i fisuri in profun%ime, provocate in timp de patrunderea apei. Refacere: prin aplicarea unei tencuieli subtiri pe ba%d de liant mixt (ciment gri+ra ind acrilica) in 3 straturi, total 3 mm, dupd repararea prealabild a fisurilor cu chit pe ba%d de ra ini acrilice. Cladire in Paris, renovate cu termoi%olatie la exterior, protejata cu tencuiald subtire. Cladirea este de tipul P + 8, cu inchideri din panouri prefabricate; initial, finisajul a fost alcdtuit din tencuieli spalate. Cladirea nu mai pre%enta protectie hidrofuga i nici termica. Intr-o prima etapd, s-a aplicat un tratament de impermeabili%are finisaj subtire din tencuiald organics, apoi s-a suplimentat i%olatia termica. S-a ales sistemul de termoi%olatie prin exterior, lipita pe beton i protejata la suprafata cu o tencuiald subtire pe ba%d de mortar cu liant organic, aplicata prin intermediul unei plase din fibre de mase plastice, f#r# indepartarea finisajului aplicat anterior. La un vent mai puternic, s-a desprins finisajul, inclusiv termoi%olatia, iar smulgerea a antrenat i pdrti din finisajul aplicat anterior i chiar din cel initial. Cau%a degradarii: solutia de finisaj neadaptata la suport (ca% tipic). Finisajul ultim, mai greu i mai re%istent decat primul, s-a smuls, antrenand i finisajele anterioare, care au constituit, de fapt, strat de separatie intre ultimul finisaj i suport.

XII.5. RecomandAri privind alegerea finisajelor fatadelor

A) Pentru cid dtrtie not : aspectul; durata de viata; costurile acceptate (initiale i de intretinere). Tipuri de finisaje indicate pentru cldiri noi: a) Finisaje etance la apii : sisteme de finisaje reali%ate cu placaje fixate prin dispo%itive mecanice la structura de re%istenta, tip Bardage" sau Veture". Sunt utili%ate cnd se cer o protectie la apd mai mare a suportului i o protectie termica suplimentard; sisteme aderente la suport tencuieli din mortare gata preparate, armate cu plase din fibre de sticl sau mase plastice, vopsele cu aspect structurat pe ba%a de liant in solvent, placaje ceramice montate prin lipire, cu msuri speciale. b) Finisaje impermeabile la apii (nu pot asigura etaneitatea la apd prin ele insele, fiind tributare micrilor suportului): sisteme cu placaje din piatrd naturald, montat in tehnologie traditionald, pe suport din beton, %idrie de caramida; sisteme de placaje din piatrd naturald subtire, placi ceramice din gresie gla%uratd, dale mo%aicate sau din beton, montate prin lipire cu mortare ade%ive, cu rosturile tratate cu chituri impermeabile; tencuieli minerale in 3 straturi, din mortare pe ba%d de lianti hidraulici. tencuieli din mortare pe ba%d de lianti organici; tencuieli din mortare pe ba%d de raind siliconica; vopsitorii cu vopsele silicatice, pe ba%d de silicat pur; vopsitorii cu vopsele silicatice cu adaosuri limitate de ra'ini sintetice in dispersie; vopsitorii cu vopsele pe ba%d de raini acrilice sau polivinilice in dispersie apoas; vopsitorii cu vopsele pe ba%d de raini siliconice cu adaosuri de raini sintetice in dispersie apoas. Condiiia de realizare a finisajelor este asigurarea durabilitiiiii lor . Din punctul de vedere al duratei de viata, placajele din piatr naturald, artificiald etc., lipite cu mortare ade%ive, cu modul de elasticitate mai mic i cu rosturile dimensionate i tratate corespun%ator, au cea mai bund comportare in timp. Tencuielile pe ba%d de lianti hidraulici,aplicate pe %idrie sau beton, limitea%a cantitatea de apd susceptibild de a patrunde in perete, dar sunt incapabile sa, re%iste la micri importante ale suportului, riscand s se fisure%e. Cand e de ateptat o posibild fisurare a suportului, se va proceda la: utili%are de mortar cu tendinta de fisurare mica;

utili%area tencuielilor gata preparate, cu performante controlate de fabrics, din mortar pe ba%d de lianti cu component mixtd sau lianti organici; armarea tencuielilor.

Vopsitoriile se vor executa numai pe tencuieli armate i, de preferintd, cu vopsele cu flexibilitate mare. In ca%ul placajelor, se vor utili%a mortare ade%ive aditivate ; pentru marirea flexibilit#tii se vor utili%a chituri de rost, adecvate pentru rosturi rigide sau elastice, i se va reali%a proiectarea corespun%dtoare a rosturilor, ca dimensiuni i dispunere in planul fatadei. Observafie: c-nd finisajele se aplicd pe fatadele expuse perioade mai lungi radiatiilor solare, in special cele cu orientare S-V, din %onele de c-mpie i pe litoral, nu se vor utili%a finisaje cu culori intense. B. Pentru clikliri ce trebuie renovate Criteriile de alegere a finisajelor : Scopul urmarit:

modificarea aspectului initial; redarea performantelor pierdute (aspect initial, etan eitatea sau impermeabilitatea la apd, cu asigurarea permeabilitdtii la vapori, aderenta la suport etc.). Durata de viata a noului finisaj. Costurile de refacere ,corelate cu cele de intretinere ulterioard. Conditia de reali%are a lucrdrilor de renovare este aceea de a asigurare a durabilitdtii finisajelor renovate. La finisajele care i-au pierdut protectia la apd,se poate interveni cu: Sisteme de finisaje aderente la suport, din grupa celor etan e (tencuieli din paste gata preparate, armate cu plase de fibrt de sticld sau mase plastice, vopsele cu aspect structurat pe ba%d de liant cu solvent); sisteme de finisaje aderente la suport, din grupa celor imper meabile: tencuieli monostrat din mortare pe ba%a de lianti cu compo%itie mixtA, tencuieli impermeabile pe ba%d de lianti organici, vopsitorii cu vopsele pe ba%d de silicati sau (acolo unde suportul permite) pe ba%d de lianti organici. Sisteme de i%olare prin exteriorul clddirii.

Aceste sisteme au avantajul ca aduc i un spor de i%olare termicd. Sisteme de finisaje etan e la apd, reali %ate cu placaje fixate mecanic de structura de re%istentd, tip Bardage" sau Veture". Sisteme de finisaje etan e la apd, cu tencuieli din paste gata preparate, armate cu plase din fibre de sticld sau mase plastice, aplicate pe polistiren sau vats minerald.

XIII. COMPORTAREA CLADIRILOR CIVILE DIN ROMANIA LA ACTIUNEA CUTREMURULUI DE PAMANT DIN 4 MARTIE 1977 XIII.1. Considerente introductive
In ultima sutl de ani, o data cu de%voltarea %onelor urbane, a crescut $iamploarea distrugerilor provocate de cutremure, in toate %onele geografice ale lumii unde exists focare seismice. Preocuparile de specialitate in SUA, Japonia, Italia etc. au Inceput o data cu secolul XX, dar nu au putut fi concreti%ate in reguli pentru asigurarea constructiilor la cutremur , structurile de re%istenta fiind dimensionate numai la incarcari gravitationale. Abia in perioada dintre cele doud ra%boaie mondiale s-au elaborat norme tehnice cuprin%and prevederi pentru asigurarea antiseismica a constructiilor, dar, ba%andu-se numai pe verificarea constructiilor la forte ori %ontale, repre%entand incarcari seismice evaluate prin aplicarea unor metode statice. Concepte noi, aparute in ultimele decenii, au revolutionat intelegerea fenomenelor ce se de%volta in anumite %one ale constructiilor. Astfel, au aparut conceptul de articulatie plastica" (A.P), precum $i conceptul de rupere fragila la forte taietoare", caracteristice elementelor verticale (pereti structurali din %idarie $i beton, stalpi scurti din beton armat), care au schimbat fundamental modul de gandire ingineresc. Efectul de parter slab" (ca rigiditate $i re%istenta) implica : - soft store"- etaj slab ca rigiditate; -weak store"- etaj slab ca re%istenta. In consecinta, caracteri%area corecta a acestui nivel (parterul) este soft and weak store". Pericolul de avariere a elementelor structurale se de%volta, de regula, in %onele supuse deformatiilor postelastice, deci in %onele de A.P, pentru toate tipurile de structuri (b.a, %idarie, otel). Aceasta nu exclude de %voltarea avarierii $i in %one care ar trebui sa ramana in domeniul de comportare elastic.

Avarierea ci distrugerea articula;iilor plastice se fac prin de %voltarea efectelor de rupere fragild, determinat de urmtoarele doud cau %e: insuficienta capacittii de ductilitate; capacitate de re %istenta la forta taietoare inferioard capacittii de re %istenta la incovoiere (forta tdietoare, asociat mecanismului de plastificare ,depa e te capacitatea de re %istenta la forta taietoare a %onelor articulatiilor plastice). Responsabilitatea pentru cauzele tehnice : in spatele cau%elor tehnice se ascunde lipsa unor msuri, din partea statului, pentru protectia populatiei la seisme. De exemplu, in 1995 la Kobe (Japonia), cutremurul s-a soldat cu mii de morti. Cau%a principald a constat in insuficienta msurilor de proiectare; spre exemplu, din cau%a sudurilor in %ona articulatiilor plastice, s-au produs ruperi fragile, la constructiile metalice. Experien;a cutremurului din 1977 din Romania insumea%d 1570 de victime omene ti i peste 30 de cldiri etajate prabu ite numai in Bucure ti (marea majoritate construite inainte de 1940), un mare numr de constructii civile i industriale avariate, cu intrerupere partiald a activitatii economice pe %one mari din teritoriul trii. Zona vrnceand eliberea%d peste 95% din energia totald eliberatd, in medie, pe secol. Avem, in medie, pe secol, 3 cutremure cu magnitudine M 7,0 ;2 cutremure cu M 7,2 . Cutremurele vrncene de adncime intermediary (80-160 km) afectea%d cu intensitati ridicate prti intinse ale teritoriului. Pe lngd %ona vrnceand, sunt cunoscute %one seismogene in Muntii Fagara , in Banat, pe Trnave, in sudul Dobrogei, dar activitatea seismica este mai slabd i adncimile de focar mai mici; cutremurele sunt de important locald, dar efectele lor nu sunt de neglijat. Capitala este afectatd, in principal, de cutremurele vrncene. Intensitatea VII este atins sau depa it o data la 20 de ani, intensitatea VIII, la cca 50 de ani, intensitatea IX, la 200 de ani. In secolul XX, s-auprodus intensittile de ordinul VIII in anii 1940 i 1977. Bucure tiul se situea%d, astfel, printre ora ele cele mai periclitate din lume. Efectele cutremurului pe zone geografice ci destina;ii

Zonele in care efectele cutremurului au fost deosebite i in care constructiile au fost afectate sunt situate in exteriorul arcului carpatic i mai ales in partea de sud a tarii, cuprin%nd: Municipiul Bucure ti, sectorul agricol Ilfov, judetul Dolj, judetul Arge , judetul Teleorman, judetul Giurgiu, judetul Prahova, judetul Bu %au; de asemenea, judetul Vaslui i judetul Ia i.

Variatii mari de intensitate seismica apar chiar i in interiorul unor ora e i centre importante, cu efecte variate ale distrugerilor, cau%ate i de componentele spectrale ale mi carii seismice. Bucure tiul este situat la cca 160km de Vrancea i numai la 125 km fata, de epicentrul ultimului oc (Patarlagele-Bu%au, cel mai puternic oc al cutremurului din 4 martie 1977); de asemenea, Bucure tiul e amplasat pe directia de maxima intensitate a propagarii undelor seismice generate de acest cutremur. Intensitatea undelor seismice a fost influentata i de a a-%isul efect de mare ora ", put-nd fi delimitat o %ond centrald, cu distrugeri maxime, in care se situea%d, practic, totalitatea cldirilor prabu ite i multe din cele grav avariate. Aceast %ond este amplasat in partea de sud a Campului Bucure tilor (Dambovita+Colentina) i, partial, in Lunca Dambovitei i cuprinde, in principal, partile limitrofe arterelor Calea Victoriei i Bdul Magheru-Blcescu-1848, pand la r-ul Dambovita, cu tendinta de prelungire spre sud-vest (fig. 1). Aceste date, ca i cele din continuare, sunt preluate din lucrarea Cutremurul de peimant din Romania de la 4 martie 1977 , Editura Academiei, 1982.

XIII.2. Comportarea la cutremur a cladirilor de locuit XIII.2.1. Cleidiri vechi de locuit

~lddiri vechi de locuit din ziddrie portantd

: a)clddiri foarte vechi, cu structure din %iddrie de cardmidd (uneori piatra, paiant-a, chirpici, lemn), cu plan ee din lemn, parter, cu subsol i etaj (partial); b)clddiri cu structure din %idarie portanta P+1 (pentru locuinte unifamiliare) pand la P+3.....P+5 (pentru locuinte colective), edificate pand in 1940, cu plan ee partial din b.a, partial caramidd, lemn; c)clddiri cu structure combinat-a - P+3....P+6 E, adesea mansardate, reali%ate partial cu %iddrie portant-a (perimetrala de 2842 cm) i partial cu stalpi interiori i grin%i din b.a, plan ee, de regula, din b.a. S-au constatat urmatoarele fenomene privind comportarea la cutremure: Cladirile cu P...P+5 E au pre%entat situatii foarte diferite: prdbu iri, de exemplu, in Bucure ti (Piata Mo ilor)- prdbu ire partiald (fig. 2);

avarii grave, cu dislocari sau expul%ari de %iduri (mai ales, cele cu plan ee din lemn, insuficient ancorate in pereti);

crdpdturi i fisuri. Exemple:

prdbu iri in mass, mai ales la clddirile foarte vechi (unele din secolul XIX) cu P..P+1(P+2)Zimnicea, Bucure ti, Craiova, Ploie ti, Bu %du, Ia i (exemplu: Filipe tii de T-rg); avarii grave - crdpdturi mari i dislocari ale %iddriei portante cu planuri de rupere la 45 sau in formd de X (exemplu: in Bucure ti, str. Ion Vidu 12,P+4). A avut loc o reducere importantd a re%istentei i rigiditdtii, fa",c5nd structura incapabild s re%iste la un nou seism (fig.3a); fisuri verticale la interstitiile %idurilor insuficient tesute sau deasupra golurilor de u i, avarii la casa scarilor (ex. :Bucure ti-str.Dr.Brand %a-P+3 prdbu irea casei scarilor (fig.3b); calcanele de pod, nelegate pe lungimi mari, au fost dislocate i s-aupr#bu it, producand avarii la clddirile invecinate (Bucure ti, str. Selari 9-11, P+3). Concluzii : Efectul defavorabil al absentei legarii transversale a %idariei. Clddirile cu plan ee i centuri din b.a. au avut o comportare mult mai bund fatd de cele cu plan ee din lemn sau chiar metalice (lipsa legdturii perimetrale de re%emare pe pereti). Plan eele din grin%i metalice + bolti oare de cdr#midd sau plci din beton au avut o comportare bund, datorit-a monolitismului i rigiditatii. Formele neregulate, de%voltate pe una din directii, grupate cte doud la calcan i de inaltimi diferite, au creatprobleme foarte dificile la consolidare. Structurile combinate (%idarie portant-a perimetrald+ st-lpi interiori din beton armat)au avut o comportare slabd, chiar in ca%ul plan eelor din beton armat, din cau%a lipsei peretilor interiori de re%istenta; aceasta a dus la crdpdturi in toate %idurile i dislocari la colturi, fisuri de grin%i, plci i chiar prdbu iri (bloc P+3, Plopeni, Prahova).

Clddirile parter i P+1 din mediul rural, executate cu materiale locale (piatrd i lemn sau paiant-a), cu forme regulate, au avut o comportare mai bund; cele de chirpici sau lut au avut o comportare slabd (prdbu iri). ~lddiri vechi de locuit cu schelet din beton armat Sunt clddiri inalte, tip bloc, avand drept caracteristici: lipsa generald de conformare i de asigurare antiseismicd (uneori chiar subdimensionare la solicitarea gravitationald); efecte vi%ibile, dar i invi%ibile cau%ate de cutremurul din 1940, ramase neremediate; structuri de re%istenta subordonate, prin proiectare, intru totul, partiului arhitectural; nu este posibild reali%area efectul de cadru cu noduri rigide, din cau%a: sectiunilor reduse ale stalpilor i grin%ilor; de%axrii frecvente a grin%ilor; lipsei grin%ilor; re%emrii de ordinul 2grind peste grind; alctuirii i armrii insuficiente sau inacdevate, in special la noduri; efortului unitar de compresiune in stalpi care dep ea valoarea admisibil, chiar pentru sarcini gravitationale. Aceste aspecte au condus la structuri cu rigiditate redus. Preluarea, intr-o anumit msur, a sarcinilor seismice s-a fcut, practic, prin peretii de %idrie de umplutur, executat intre elementele scheletului de b.a., ajungandu-se, astfel, la o schimbare calitativ a rolului celor dou componente-schelet de b.a. i %idrie. Comportarea acestui tip de cldiri a reliefat o mare varietate de ca %uri: cldirile cu pereti de umplutur bine executati. S-a constatat c ace tia au suplinit o parte din deficientele scheletului de re%istent; cldirile cu pereti de umplutur executati cu deficiente (in afara planului vertical format din stalpi i grin%i, pereti de grosime foarte mic, cu mortare slabe, diminuarea numrului de pereti la parter). Peretii de %idrie au protejat ,in prima fa%, scheletul din b.a., dar, fiind incompatibili cu deformatiile mari ale structurii, ace ti pereti au fost

distru i; in continuare, solicitrile s-au transmis, in intregime, la schelet, ducand la avarierea sau distrugerea grav a elementelor acestuia, mai ales a stalpilor. Uneori, %idria a avut un efect nefavorabil, producand rete%area stalpilor. Seismul din 1940 a solicitat puternic cldirile de acest tip (avarierea stalpilor de la parter i primele niveluri, fisuri in stalpi i grin%i). La a a-%isele consolidri executate dup 1940 nu s-au luat msuri de sporire a re%istentei i rigidittii. In Bucure ti, au avut loc numeroase prbu iri la cutremurul din 4 martie 1977, cu consecinte tragice. S-au prbu it cca 10% din totalul blocurilor construite inainte de 1940. Din cele 300 de blocuri vechi, cu peste 8 niveluri, s-au prbu it 25, in centrul capitalei. Alte 3 blocuri (puternic avariate) au fost demolate ulterior . Au fost avariate aproape toate cele rmase in picioare, dintre care unele foarte grav. Cca 100 de blocuri au pre%entat avarii grave, necesitand consolidri urgente (prima urgent). Constatiri: amplasarea aproape a tuturor acestor cldiri la intersectii de str%i,

cu de%voltare in form de L pe dou laturi i in form de turn, mai inalt pe colt, unele dintre ele fiind flancate i de cldiri cu mai putine niveluri, fr a fi separate prin rosturi antiseismice (fig.4). Aceasta a amplificat efectul de torsiune general, din cau%a mririi distantei dintre centrul maselor i centrul de rigiditate, cat i a efectului ciocnirii dintre cldiri; nesimetriile cldirii: forme neregulate (cu aripi lungi i de %voltri mici pe o directie; variatii mari pe inltime, fr separare prin rosturi, orientare defavorabil fat de directia predominant a undelor seismice); partere flexibile destinate pentru functiuni libere, cu putine compartimentri; garaje la subsoluri. Aceasta a dus la fenomenul de concentrare a solicitrilor in %onele de la ba%a cldirii, fr ca elementele portante s aib capacitatea portant i de deformatie necesar; partea inferioar a constructiei a fost slbit, in unele ca %uri, i din cau%a unor modificri ulterioare pentru lrgiri de spatii (suprimri de pereti desprtitori, deteriorri ale stalpilor de la subsol i parter, fixri de vitrine, treceri de conducte) i prin actiuni agresive ale mediului (corodarea armturilor de la capetele inferioare ale stalpilor exteriori ai parterului, pe o inltime pan la 1m de la ba%a trotuarelor, precum i la stalpii subsolului, ca urmare a stratului de acoperire necorespun %tor, atat ca grosime, cat i sub aspectul compactittii), care au fcut s ptrund ume%eala i alte medii nocive, toate acestea ducand la cedarea stalpilor; scrile de serviciu se cuplau cu scara principala la care se adaug i golul liftului astfel incat intregul sistem de circulatie vertical taie in dou plan eele; se creea% puncte slabe in aibele ori%ontale. In 1940 s-a prbu it blocul Carlton turn pe colt H=47 m (2 subsoluri + parter +me%anin +11 etaje) i au fost avariate grav alte blocuri din Bucure ti: Belvedere (Bre%oianu), Agiu (Scala), Bro teni (Casata), Wilson (Blcescu), Pherekyde (Blcescu 24) . 0 parte din aceste blocuri ,la cutremurul din 1977, s-au prbu it total sau partial: Casata, Scala, Wilson, Dunrea, Continental, Belvedere, Podgoria); avarii grave s-au manifestat la altele (Pherekyde). Exemple: fig.5 i 6; avarii grave la structura de re%istent (fig.7); la stalpi: fisuri i crpturi la stalpii marginali sau de colt orientri inclinate i dislocri ale betonului; striviri de beton

la unul din capetele stalpului, in special la parter i etajul 1 , asociate cu forfecri i cu flambarea armturilor longitudinale de re%istent i cu exfolierea betonului pe una sau ambele fete, mergand pan la ruperea completd a sectlunll l cedarea st-lpllor; la grln%l : flsurl orl%ontale dlnspre rea%eme, vertlcale, la 45,sau aproape de orl %ontald; flsurl cu Imlcl dar l > 1 mm; strlvlrl ale betonulul comprlmat la fata lnferloard a grln%ll spre rea%eme sau chlar in deschldere, uneorl cu flambarea armdturll longltudlnale; la plan ee: flsurl, crdpdturl transversale sau in podestele sau rampele scarllor; la elementele nestructurale: crdpdturl ale %ldarlel de umpluturd; flsurl; dlslocdrl l prdbu lrl partlale sau totale ale unor peretl despartltorl; crdpdturl in X la peretele de fatadd, in spaletll dlntre ferestre, deterlorarl ale bulandrugllor

(flg.8). Cauzele comport~rii necorespunz~toare a blocurilor vechi : A) Proiectarea necorespunilztoare: llpsa unel conceptll de conformare l aslgurare antlselsmlcd (necunoa terea problemel); lnexlstenta prevederllor tehnlce adecvate: llpsa calcululul de aslgurare la actlunl orl%ontale; forme neregulate in plan l dlspunerea neregulatd a stalpllor; dlferente marl de rlgldltate intre nlvelurl l %one ale acelula l nlvel; dlspunerea unor mase marl la nlvelurlle superloare; retragerl gabarltlce necorespun %dtoare; st-lpl de dlmenslunl reduse, cu sollcltdrl marl (50-60Kgf/ cm2), ceea ce conduce la reducerea ductllltdtll; de%axdrl l re %emarl de ordln superlor ale grln %llor, care provoacd llpsa rlgldltdtll spatlale; reall%area lnacdecvatd a nodurllor de cadre; procente mlcl de

armare la st-lpl (< 0,5%), decl cantltatl reduse de armaturd longltudlnald; etrlerl lnsuflclentl (numal etrlerl slmpll, pe contur, f#rd a lega toate barele longltudlnale); - dlspunerea etrlerllor la dlstante marl (cca 30cm) chlar l la extremltatea st-lpllor,

innadiri de lungime insuficienta a armaturilor din stalpi; B) Execufia: calitatea necorespun %atoare a betonului, care nu a respectat nici marca ( i a a redusa B 120) u %uald, in acea epoca, cu o mare impr# tiere a calitatii reale, avand ca efect betoane slabe (cu re %istenta mai mica, 100kg/cm2), cu mult nisip i cu mare poro %itate, cu defecte de executie (segregari, includere corpuri straine, rosturi de lucru gre it amplasate); defecte la armarea elementelor: nerespectarea distantelor prescrise ( i a a mari) intre etrieri, la stalpi i la grin%i, ancorari insuficiente ale armaturilor longitudinale, graifuiri defectuoase etc.; deteriorari ale stratului de beton in timpul executiei lucrarilor de instalatii, sau al fixarii altor elemente, prin spargeri sau strapungeri mari, care reduc sectiunea de beton i, uneori, chiar taie armatura de re%istenta. C) Alte cauze : efectele distructive ale cutremurului din 10 noiembrie 1940; degradarea in timp a materialelor (beton, mortar) cu durabilitate slabd, poro%itate mare, armatura, corodatiti,

exfolieri ale betonului, betoane friabile; efectele bombardamentelor din cel de al Doilea Rd %boi Mondial; flexibili%area accentuate prin modificari ulterioare defavorabile, in timpul exploatarii, valoarea ridicata a intensitatii cutremurului din 4 martie 1977, care a dep# it prevederile din prescriptiile din 1963 (1970); apropierea intre perioada predominanta de oscilatie a mi carii terenului i perioada proprie de vibratie a structurii flexibile de beton armat, aparand fenomenul de re %onanta. Exemplu tipic de prabu ire: Blocul Belvedere", str.Bre%oianu 7 (prabu ire + incendiu). Aspecte particulare la comportarea blocurilor vechi : Avarierea grava a unor clddiri, din cau%a prabu irii unor imobile vecine, mai inalte, ca urmare a faptului ca nu s-a respectat regimul de inaltime prescris pentru %ona respective, in functie de ldtimea stra%ilor (ex.: str. Bre%oianu 7 i Hristo Botev 10). Rolul important al elementelor nestructurale uneori elemente decisive in asigurarea supravietuirii cladirilor: contributia peretilor de umpluturd la preluarea sarcinilor verticale in ca %ul cedarii locale a unor stalpi i grin%i, pana, la reali%area sprijinirilor provi%orii (ex.: blocul Pherekyde din Bdul N.Balcescu). Frecventa mare a deteriorarilor la re%emarea grin%ilor pe stalpi, in ca%ul desfiintarii unor pereti despartitori (ex.: Vasile Conta nr. 3-5)

pentru a crea inc:aperi mai mari. Cl:adiri vechi cu comportare satisf:ac:atoare aceasta gratie unor scheme constructive clare, cu st-lpi i grin%i cu sectiune mai mare, armate suficient, betoane de calitate bun:a, cu %id:aria de umplutur:a bine executat:a (re %erva de re%istent:a). Concluzie: se impune necesitatea continu:arii i adancirii preocup:arilor pentru siguranta acestor cl:adiri, prin executarea de consolid:ari in prima urgent:a.

XIII.2.2. Comportarea cleidirilor de locuit noi"

Cl:adirile noi", executate dup:a 1950, cuprind o varietate mare de scheme functionale i solutii constructive. Dup:a 1960, s-au f:acut proiecte tip, aplicate pe o scara larg:a, astfel inc-t, dup:a 1960, peste 90% din totalul cl:adirilor de locuit noi au fost reali %ate dup:a proiecte tip. Cl!'diri de locuit noi din zid!'rie portant!' In majoritate, acestea sunt de tipul P+4E. S-a efectuat o anali%:a am:anuntit:a, cuprin%5nd grupuri de cl:adiri ce insumea%:a cca 20.000 de apartamente, in Bucure ti, Ploie ti, One ti, Ia i, Suceava, Constanta, Ramnicu-Valcea, Craiova, Turnu-Severin, aflate in %one afectate de intensit:ati seismice de la 6 la 8,5. Cl:adirile din %id:arie portant:a erau proiectate i executate conform prescriptiilor tehnice mai avansate-P13/63 (P 13/78), normativului P2-75, pentru %one 7 i 8, reali %nd o bun:a conformare, avAnd: diafragme din pereti continui, pe ambele directii, cu procent limitat de goluri (in special la peretii de cap:at); asigurarea conlucr:arii spatiale prin plan eeaibe rigide; elemente de leg:atur:a din beton armat (stalpi ori, centuri, buiandrugi); acestea au pre%entat avarii neinsemnate . Cl:adirile au fost i mai rigide ,cu perioade scurte de vibratie.

Avarii: la Ploie ti(Nord), Bu%:au, Ia i (Socola, Nicolina), One ti, Craiova, Bucure ti. S-au semnalat avarii la cl:adiri proiectate pentru un grad de intensitate seismic:a mai mic decdt intensitatea real:a (Craiova-cartierul Valea Ro ie). Avarii grave: la Ploie ti-cartierul Ploie ti Nord, la P+4E, cl:adiri reali%ate intre 1963 i 1974.

Se remarc-a:

orientare cu axa longitudinal-ape directia N-S (au primit solicitarea seismic-a predominant-a in Ploie ti, in raport cu epicentrul ultimului oc); pereti portanti transversali de 25 cm la 3,6o i 2,60 interax, c-ar-amid-a plin-a de 24x11,5x6,3 cm, pereti exteriori de 30 cm, c-arami%i cu goluri 29x14x 8,8; diafragmele in %id-arie nu au fost continui pe ambele directii, fiind fragmentate i cu goluri mari; au lipsit stalpi orii i centurile; %id-aria nelegat-a la colturi i intersectii, din cau%a teserii defectuoase, determinat-a de diferenta de grosime a asi%elor intre peretii interiori i cei exteriori; plan eele din fa ii prefabricate cu goluri (f-ar-a suprabetonare) i cu re%emare direct-a pe %id-arie (f- ii subcenturi i centuri), cu monoliti%ari nesatisf-ac-atoare, nu au asigurat aiba ori %ontal-a; golurile mari pentru u i i ferestre au fost bordate cu elemente de b.a. monolit, iar buiandrugii prefabricati aveau rea%eme insuficiente (15 cm), nereali%-ndu-se incastrarea lor in %idarie; de asemenea, aveau

dimensiuni prea reduse pentru a putea prelua forta t-aietoare; calitatea materialelor slab-a: c-ar-amida 75, mortar M 25, ceea ce a dus la o capacitate portant-a a peretilor sub 30% din cea necesar-a. * Unele particularitati pentru cladirile cu zidarie portanta : utili%area c-ar-ami%ilor eficiente pentru fatade, avand alt format dec-t car-ami%ile folosite pentru %idurile interioare, a produs dificult-ati de tesere la intersectiile peretilor, din cau%a diferentelor de grosime ale asi%elor, care permiteau leg-aturi numai la 3-4 randuri, favori%-nd de%gr-adinari intre %iduri i fisuri verticale la intersectia acestora; la cl-adirile tip bar-a, fisurile produse in pereti de impingerile provocate de plan eul teras-a (insuficient i%olat termic, care deformea %-a i fisurea%-a sub variatiile de temperatura nemaiindeplinindu- i i rolul de aiba rigid-a) sau deschis mai puternic la cutremur. Ca urmare, au ap-arut avarii grave, concreti%ate prin: fisuri, cr-ap-aturi cu diferite orient-ari (ori%ontale sau inclinate), distrugeri i disloc-ari de %iduri, expul%-ari de colturi, frontoane ie ite din plan in echilibru labil,

degrad-ari mari la sc-ari. Verificarea prin aplicarea calculului in domeniul postelastic a reliefat capacitatea de re%istent-a insuficient-a a diafragmelor, mai ales a celei longitudinale, pentru preluarea fortei t-aietoare.

Cllidiri de locuit noi din panouri mari In aceasta categorie intra clddiri de tipul P+4 din Cara i P+4 i P+8 din Bucure ti. In general, sunt clddiri tip bard, cu structura fagure, diafragme pe ambele direcCii, imbinari concepute s asigure monoliti%area de ansamblu i transferul de eforturi.. Comportarea la cutremur a fost ,in general, bund, fapt explicabil prin rigiditatea ridicata data de diafragmele pe ambele direcCii, simetric dispuse i continui, cu imbindri corespun%atoare, calitate bund a betonului prefabricat. La clddirile cu mai multe niveluri, in Bucure ti, au aparut unele avarii: fisuri in %onele de monoliti%are dintre panouri, in dreptul %onei de rea%em a buiandrugilor, fisuri la 45 in pereCi. Cllidiri de locuit noi cu diafragme (pereti structurali~ din beton armat monolit Aceste clddiri constituie ponderea cea mai mare dintre sistemele constructive noi, mai ales pentru P+10E. In general, au forme de bard, dar au fost reali%ate i tip punct; in ambele ca%uri, au diafragme pe ambele direcCii. Cladirile in forma, de bard au doud scheme constructive: cu diafragme transversale dese la fiecare travee (fagure); cu diafragme transversale rare (la 2-3 travei), celular, cu grin%i transversale intermediare, re%emate pe stalpi de faCadd i pe diafragme longitudinale interioare . S-au adoptat i scheme mai particulare, pentru a permite maga%ine la parter, prin : suprimarea tuturor diafragmelor la parter i inlocuirea lor cu cadre (parter flexibil); suprimarea unor diafragme la parter. Aceste soluCii sunt de%avantajoase din punct de vedere al comportarii la cutremur, deoarece au loc variaCii bru te de rigiditate la nivelul plan eului peste parter.

Sub aspectul armdrii pereCilor din beton, in unele ca%uri, armarea s-a f#cut numai la parter i la ultimul etaj - pentru preluarea parCiald a contracCiei i dilatarii, completata cu armari locale la capetele de diafragme i la bordarile de goluri. Aceastd soluCie a accentuat gradul de fisurare. Ulterior, s-au utili%at i plasele sudate ca armatura generald constructive a diafragmelor, completate cu armaturi din oCel ductil. Comportarea la cutremur a acestei categorii de construcCii a fost, in general, satisfa'catoare (mai ales i din cau%a faptului ca nu au existat

prescriptii), si constituie prima mare experientd a acestui gen de clddiri. S-au remarcat urmdtoarele: clddirile cu P+ 4 E au avut o comportare bund (fagure +celular); clddirile cu peste P+4E au avut o comportare, in multe ca%uri, nesatisf#cdtoare, apar5nd degradari puternice, inclusiv doud ca %uri de prdbusiri in Bucuresti. Au aparut avarii frecvente de importantd medie, in special la parter si la etajele inferioare, la: riglele de legaturi intre plinurile diafragmei cu goluri, respectiv buiandrugii, ba%a diafragmelor si %onele de capdt. Influenta tehnologiilor de executie: clddirile executate in sistem de cofraje glisante au o comportare mai slabd (defecte de executie). Concluzie importantei : se vedeste comportarea mai slabd a sistemului cu diafragme in b.a. monolit dec5t a celui din panouri mari prefabricate (calitate mai slabd a betonului pe santier, betoane segregate, armare insuficientd, po%itionare defectuoasd a armdturilor). Cauzele aparitiei degradeirilor: intensitatea seismului mai mare dec5t cea prevd %utd in norme; conformare deficitard sub aspect geometric, privind distributia rigidit#tii si a legdturii intre elementele structurale; asigurarea insuficientd la forta tdietoare; deficiente la executie. La cladirile cuparter flexibil, discontinuit#tile de rigiditate pe verticald au condus la concentrarea la parter a absorbtiei energiei la cutremur, cu deformatii foarte mari si suprasolicit#ri ale st5lpilor la acest nivel, produc5nd avarii grave; s-au produs chiar prdbusiri, in Bucuresti si Ploiesti. Au aparut fisuri si crdpdturi importante, in special la clddirile cu o singurd diafragmd longitudinald si la clddirile la care au existat discontinuitati ale diafragmei in plan. Tendinte de separare au apdrut in %ona casei scdrilor, unde diafragma longitudinald este intreruptd, in ca%ul clddirilor cu o singurd diafragmd longitudinald. Avarii la placa culoarului f#r# nervuri (la clddiri cu doud diafragme longitudinale). Ruperi, ca urmare a

solicitdrilor ridicate, in ca%ul in care prescriptiile nu au fost satisfa',cdtoare. Tipuri de avarii caracteristice Avarierea buiandrugilor (prima linie de re%istenta) de la fisuri fine p5nd la ruperea completd; mai ales, la primele niveluri, apar frecvent fisuri inclinate si in X, provocate de forta tdietoare, dar si fisuri verticale; multe fisuri din buiandrugi au continuat in dalele planseelor, in special la casa scarii.

Avarierea diafragmelor pline sau a spaletilor diafragmelor cu goluri,constnd in: ruperi casante in %ona comprimata de la capetele diafragmelor (cu sau f#ra bulbi), mai ales in %one inferioare (intre soclu $i plan$eul peste parter), prin %drobirea $i expul %area betonului, flambarea longitudinala $i, uneori, desfacerea armaturii transversale; fisurare multipla a corpului diafragmei, pe mai multe etaje: fisuri fine, pans la crapaturi de 2-3 mm, repre%entand cele mai frecvente avarii. Directia preferata a fisurilor este cea oblica, specificd, pentru care diafragma este insuficient asigurata (la forta taietbare); fisuri ori%ontale in %ona rosturilor de turnare (in special la cladirile glisate); fisuri pe conturul plan$eelor la cladiri glisate. Aspecte particulare ci specifice, in Bucure$ti In Bucure$ti, peste 185.000 de apartamente in cladiri colective au fost executate in perioada 1958-1976 (60% din total). Au fost doud ca%uri de prabu$ire (partiale)- pondere 0,4 %o din totalul apartamentelor executate in acest sistem constructiv: Soseaua Stefan ce Mare

colt cu strada Li%eanu portiunea de capat. Tronsonul F al Blocului OD16 din Bdul Pdcii (Militari). Comportarea generals a clsdirilor de locuit cu diafragme de b.a. monolit din Bucurecti. Mi$carea seismica a avut, in Bucure$ti, directii preferentiale de manifestare - evidentiate atat de inregistrarile cutremurului (1NCERC), cat $i de examinarea avariilor la unele constructii - care au indicat directia predominant-a a actiunii seismice aproximativ NNE-SSV (fig.9,10,11). Acest fenomen conduce la ideea de a lega studiul comportarii constructiilor $i de amplasament $i de orientarea acestora fats de directia predominant-a a cutremurului. In fig.12 se pre%inta raspandirea in Bucure$ti a cladirilor de locuit cu structura in diafragma (sectiuni tip sunt 4 sectiuni tip importante: R,OD-fagure, M-1-F-8,M-1-F-4). In total, aceasta formula constructive este aplicata la 600 de tronsoane cu 32.000 de apartamente. Cladiri de locuit noi cu structura in cadre din beton armat Utili%area structurilor in cadre a fost mai restransa, in raport cu structurile din diafragme de beton monolit sau din panouri mari.

Anali%a comportarii pre%intd, insd, importantd, tin5nd seama i de necesitatea aplicarii in viitor a acestui sistem. Structura se caracteri%ea%d prin adoptarea unor trame, in ansamblu ordonate, cu grin%i pe ambele directii, formAnd cadre spatiale, impreund cu st-lpii, dispu i in mod regulat. Stalpii sunt din beton armat monolit (la inceput B 170, apoi B200 i B 300). Grin%ile sunt monolite i, foarte rar, prefabricate; plan eele sunt din panouri i semipanouri prefabricate, sau din predale suprabetonate; peretii despartitori, initial, au fost f#cuti din %idarie de caramidd, apoi din blocuri sau plci de b.c.a; fatadele s-au reali%at, initial, din %idarie de caramidd eficientd, ulterior din fa ii din b.c.a. sau din panouri prefabricate de b.a de tip sandwich. Regimul de indltime: P....P+3 (4) E, dar, mai ales, P+8...P+14E (chiar mai mult), cu maga%ine la parter i etajul 1 . Initial, trama a fost de 4,50mx5,0m, apoi de 6x6 m; ulterior, s-au utili%at trame mai mici 5,40x3,60m. Avariile produse de cutremur: In ansamblu, comportarea acestui tip de clddiri a fost mult mai bund, fatd de clddirile cu schelet din b.a. (vechi). Avariile au fost foarte variate, merg5nd de la avarii mici la avarii grave i, foarte rar, la prdbu iri partiale. Distrugeri. A survenit un singur ca% de distrugere clddire P+3E, Valea Calugdreascd (jud.Prahova) . Clddirea avea o structure mixtd, din b.a. i %iddrie, parter amenaj at, locuinte la etaje; stalpii parterului s-au forfecat la jumdtatea indltimii, cei perimetrali inclin5ndu-se spre exterior; clddirea s-a deplasat pe verticald; plan eul de peste parter a ajuns la nivelul subsolului. S-au constatat calitatea slabd a betonului ,etrieri necorespun%dtori la capetele superioare ale stalpilor. Degradari. Clddirile inalte, mai flexibile, au avut mai mult de suferit. Cele mai multe degradari (procentual) au apdrut la clddirile de locuit cu spatii comerciale la parter. Cauzele tipice de avarii : degradare st-lpi i grin%i; avarieri importante ale elementelor nestructurale (panouri de %iddrie mai rigide, de inchidere, de umpluturd sau despdrtitoare), amplasate intre elementele cadrelor, locali%ate la parter i in primele 2-4 niveluri. Cauza principal : intensitatea ridicatd i caracteristicile spectrale ale cutremurului din 4 martie1977; acestea au dus la solicitgri mult mai mari decdt cele prev5%ute in calcul, mai ales la constructii inalte, cu perioade de vibratie lungi (1-2 sec.), la care, din cau%a alurii curbei

spectrale B" din P13/70, cu totul nepotrivitdpentru cutremurele vrincene, au putut re%ulta forte seismice conventionale de 3...4 ori mai mici dec-t cele core spun%dtoare fortelor efective produse de cutremur. Alte cauze : insuficienta cunoa tere a modului de comportare a cadrelor din b.a. in domeniul inelastic, care este caracteristic pentru astfel de structuri supuse solicit#rilor dinamice mari, la care preluarea solicitarilor laterale se face prin deformatii de ansamblu i deplasari relative de etaje (influentate de modurile suplimentare de vibratie); modul de de%voltare a eforturilor este afectat de raportul caracteristicilor de re%istenta i rigiditate dintre grin%i i st-lpi i de modul de de %voltare a procesului de degradare, urmate de marirea periculoasd a deplasarilor relative de etaj; re%istenta i rigiditatea redusd a cadrelor din b.a., in special la forta taietoare; lipsa de reglementdri tehnice privind

modul de luare in considerare a rigiditdtii structurale i modul de conlucrare a ansamblului format din doud categorii de elemente (ce nu pot fi separate), cu caracteristici foarte diferite : cadrele din b.a. i panourile din %idarie, de reguld, impdnate intre st-lpi i grin%i. A apdrut o diferentd mare intre rigiditatea structurald, estimatd prin proiectare (f#rd luarea in consideratie a conlucrdrii structurale a %idariei de umpluturd) i rigiditatea efectivd din constructie (sporitd prin contributia panourilor din %idarie). In realitate, in prima fa%d a actiunii cutremurului, raspunsul constructiei core spunde unui sistem cu rigiditate de ansamblu mai mare decat cea re%ultat- prin calcul, apropiindu-se de comportarea unui sistem cu diafragme din %idarie inramatA". Prin aceasta, pe de o parte, se maresc incdrcdrile seismice ale cadrelor (peste cele din calcul), putand s apard nesimetrii i eforturi de torsiune de ansamblu (distribuirea neregulatd a peretilor), duc-nd la suprasolicitarea, deci la degradarea st-lpilor la forta t-aietoare; pe de altd parte, elementele nestructurale sunt antrenate de cadre, in deformatia lor (a caror deplasare nu a fost suficient limitat-a prin calcul), pe care peretii nu o pot urmari (materiale mai rigide i mai casante, %idarii de cdramidd, b.c.a etc., f#rd re%istenta la intindere). In acest mod, %iddriile, constituind primele posibilit-ati de disipare a energiei, suferd deteriorari importante (fisuri i degradari), apoi solicit-rile care se transmit cadrelor cresc considerabil.

In continuare, apar urmtoarele situatii: dac structura e bine configurat i dimensionat, cadrul de b.a. poate asigura noi re%erve de disipare a energiei prin lucrul in domeniul postelastic, iar %idria lucrea% in %onele nedegradate; c-nd structura are deficiente de configurare, apar avarii importante. Concluzii: cau%ele principale ale avariilor la cutremur aprute la acest tip de constructii : intensitatea cutremurului mai mare decat cea luat in calcul la proiectare; cunoa terea insuficient a modului de conlucrare a structurilor cu panouri de %idrie. Cau%ele comportrii mai slabe a structurilor in cadre din b.a. noi constau atat in de%avantaj area lor ,prin valoarea redus a fortelor conventionale seismice, considerate in calcul in raport cu actiunea real a cutremurului, prin insuficiente ale cuno tintelor (conlucrare,Q asociat, compresiune excentric), cat i in deficiente de executie: a)diferente sensibile de rigiditate intre parter i etaj, din cau %a gradului mai mic de umplere cu %idrie a golurilor dintre elementele cadrelor la parter, ceea ce face ca stalpii parterului s fie mai puternic solicitati; b)nesimetrii de rigiditate, cau%ate de distributia neregulat a peretilor la acela i nivel, neprinse in calcul; c)valoarea prea redus a fortei seismice considerate in calcul, pentru constructii flexibile de tipul cadrelor, ceea ce a dus la incursiuni repetate in domeniul postelastic; d)insuficiente ale prevederilor de proiectare in vigoare la data cutremurului (calcul + alctuire constructiv), in special la asigurarea ductilittii: mrimea solicitrilor de compresiune, procentul minim i maxim de armare, calculul i alctuirea armturilor transversale, calculul i alctuirea nodurilor; e)lipsa unui calcul al deplasrilor relative ale cldirii in

timpul cutremurului a condus la deteriorri grave in %idrii, spargeri de geamuri, i%biri intre constructii; f)cau%e datorit executiei: armturi necorespun %toare - lipsa etrierilor sau distante prea mari intre ei; ancorri insuficiente; petreceri defectuoase ale armturilor; graifuiri gre ite; inchiderea incomplet a etrierilor sau cu ciocuri prea scurte i amplasate incorect; betoane necorespun %atoare : %one neumplute cu beton sau cu beton de calitate slabd; segregri, rosturi de turnare amplasate in %one vitale i necorespun%ator tratate; deteriordri ale structurii de beton in timpul execut-rii lucrarilor de instalatii; %idrie de umpluturd de calitate slabd (cdrmidd + mortar), impnare insuficient.

XIII.3. Comportarea la cutremur a cladirilor social-culturale si administrative

~llidiri social-culturale ~i administrative vechi In general, clddirile vechi social-culturale i administrative pre%intd acelea i defecte ca i clddirile de locuit vechi cu structuri asemdndtoare. Prdbu iri: in afara unor ca%uri in Bucure ti, aceste cedari au avut loc la clddiri foarte vechi i mici; nu s-au semnalat prdbu iri la clddiri addpostind sdli mari de spectacol.

Avarii: au aparut la aproape toate categoriile de clddiri socialculturale i administrative din %idarie portant-a sau cu structuri de beton armat: hoteluri, spitale, coli, clddiri culturale, administrative. Clddirile de cult, bisericile i alte clddiri vechi (caracteri %ate prin deschideri de arce i bolti masive, impingeri in pereti), turnuri inalte (mase importante producand amplificari ale mi carii i acceleratii) au suferit avarii la cutremure succesive. La cutremurul din 4 martie1977 avariile au fost mai mari decat la cutremurele anterioare. In Bucure ti, situatia clddirilor social - culturale i administrative vechi, in urma cutremurului din 1977, a fost urmdtoarea: - prdbu irea a 4 clddiri importante ; a) doud clddiri inalte -S+P+M+ 7(8)E-cu schelet din b.a: clddirea Ministerului Metalurgiei blocul Carpati din str.Academiei nr.7, la care s-aprdbu it coltul dintre str.Academiei i str. Edgar Quinet; fosta cofetarie Nestor Calea Victoriei, 63-69 + clddire administrativd pentru birouri i maga %ine, la care s-a prdbu it corpul A, dinspre Calea Victoriei. Aceste clddiri aveau acelea i deficiente cu cele de la blocurile de locuinte vechi, avand i modificdri importante in timpul exploatarii (crearea de goluri i desfiintari de %iduri la parter i etajele inferioare); b)dou-a cl-adiri joase (S+P+3E) ,din %id-arie portant-a (Hotelul Victoria din Calea Victoriei nr.15 i Facultatea de Chimie - Splaiul

Independentei nr.87), pr-abu iri partiale i avarii foarte grave la portiunile ramase, necesitnd demolarea ulterioar-a (reali%ate cu materiale slabe i f-ar-a leg-aturi pentru preluarea fortelor ori%ontale, avand plan ee din lemn i metal); c)alte cl-adiri vechi avariate: Hotelul Ambasador i Union; Spitalul Colentina, Caritas, Grivita, Fundeni, Clinica Universitar-a de Stomatologie; MICM, ISPIF, BRCE, Directia Central-a de Statistic-a; d) cl-adiri monumentale avarii partiale importante: Ateneul Roman (desprinderea portalului de intrare de corpul principal, fisuri in %id-aria portant-a a s-alii principale); Palatul de Justitie (cr-ap-aturi puternice i disloc-ari in pila trii de %id-arie); Universitatea Bucure ti-Aula Rectoratului (fisuri i cr-ap-aturi in elementele de sustinere a cupolei); Facultatea de Medicin-a Generala deplas-ari ale coloanelor i dislocari la intrarea principal-a; Biserici - avarii grave i pr-abu iri partiale, in special turle; idemmonumente

funerare. Cazuri specifice de avariere a unor cld diri vechi, inalte : Palatul Telefoanelor, Palatul Administrativ MTTC, Calea Victoriei nr.39 (fost blocul Adriatica) Palatul Telefoanelor are forma de U, cu corpuri de in-altimi diferite (de la P+2 la P+10E), f-ar-a rosturi, cu schelet metalic din profile asamblate prin nituire; plan ee din b.a; fatade grele imbr-acate in placaj din piatr-a de grosime mare; au aparut avarii in %ona sc-arii i lifturilor, fisuri in plan ee, avarii la cadrul longitudinal al fatadei, paralel-a cu Calea Victoriei, care au avut deplas-ari remanente de 10...15 cm (a intrat in curgere materialul de la stalpii metalici). Deplas-arile ar putea fi atribuite i ciocnirii cu cl-adirile din Calea Victoriei nr.33. Cl-adirea MTTc - Dinicu Golescu cl-adire foarte mare, compus-a din tronsoane de in-altimi diferite (corpul frontal, spre Gara de Nord, de 58 m in-altime, P+11E, i corpurile laterale cu P+8E), separate prin rosturi de dilatare, cu schelet metalic sudat, imbr-acat in b.a. de protectie. Au ap-arut avarii la %id-aria de umplutur-a i la peretii desp-artitori (cr-apaturi i fisuri), care au lucrat ca diafragme i nu au putut urmari deplas-arile relative de nivel ale structurii, de ordinul a cativa cm. Imobilul din Calea Victoriei 39 (fost bloc Adriatica), cu P+6E, schelet metalic foarte elastic, asamblat prin bulonare; a pre%entat avarii mari ariiavariilapereti. re%istenta, dar i la peretii exteriori i desprtitori. A av la structura de = 18-20 cm la stalpi, profilele metalice intrand in curgere i ducnd La consolidare, s-a merit re%istenta, prin imbr#carea structurii metalice in b.a., dupd consolidarea sectiunii metalice. In toate cele 3 ca%uri a ie it in evidentd incompatibilitatea %idariei de umpluturd i a peretilor despdrtitori din materiale rigide, cu flexibilitatea mare a scheletului metalic, avAnd i o rigiditate redusd la torsiune. In tar#, au aparut ca%uri de avarii la clddiri din aceasta categorie din Craiova, Ploie ti, Ia i .Clddirile afectate sunt din %idarie portant-a, masivd cu re%istenta slabd-cu mortar de var f#rd ciment, plan ee in bolti oare de caramidd pe profile metalice, plan ee cu grin%i de lemn, f#rd centuri. Sunt de tipul P+1..2E, dar cu H etaj mare (5-7 m), cu bovindouri, turnuri decorative, atice i corni e grele, co uri inalte, arcade interioare. La cutremur au aparut avarii importante i unele chiar grave, ducnd la scoaterea partiald sau totald din u% a clddirii respective i la consolidari foarte costisitoare: cdmd uieli ale peretilor portanti, introducere de stalpi ori i centuri, inlocuirea plan eelor din lemn cu plan ee din b.a, introducerea de st-lpi de sustinere.

Cllidiri social-culturale ci administrative noi (clddiri pentru ca %are colectivd i hoteluri, clddiri colare, sanitare, culturale, pentru cantine, comerciale, pentru birouri, pentru sport) Clddirile de acest tip au avut o comportare mult mai bund in comparatie cu cele vechi. Exceptie face clddirea Centrului de Calcul al MTTc din Bucuresti, care s-a prdbu it. In rest, chiar i clddirile cu deschideri mari, in special ca urmare a conceptiei i conformdrii corecte la proiectare, au avut o comportare bund. Exemple: Sala Palatului, Sala Teatrului National, cinematografe etc. In ceea ce prive te clddirea MTTc, proiectatd in 1967, cu o suprafatd construit-a de 1230m2,avand 3 niveluri i 3 corpuri separate, aceasta avea o structure de re%istenta din stilpi i plan ee casetate din beton armat, ale cdror grin%i formau cadre, pe doud directii cu stalpii, cu deschideri de 12 m i console de cate 3 m la capete. Din cele doud experti%e efectuate, au re%ultat urmdtoarele: cedarea stalpilor ca urmare a solicitarilor mari de compresiune excentricd; cedarea stalpilor prin de %voltarea puternicd, in %onele de capdt, a articulatiilor plastice, dar, mai ales, prin aparitia de fisuri inclinate, ca

urmare a actiunii preponderente a fortei tdietoare. Mecanismul de rupere a fost favori%at de capacitatea redus de ductilitate a stalpilor, din cau %a solicitrilor din sarcina gravitationald si a armrii necorespun%atoare (pe directie transversald). Autorul acestei carti a participat in colectivul de specialisti care au anali%at cau%ele prabusirii cldirii si au elaborat prima experti%a tehnica, preluat in lucrarile: Cutremurul de pement din Romania de la 4 martie 1977, Editura Academiei,1982, p. 297-302; Accidente ~i avarii in construc;ii, Editura Tebnica, 1980, p.154-163.

Figura 1. Amplasarea zonei din Bucuresti cu clddirile prdbusite la cutremurul din 4 martie 1977

Figura 2. a ) Cldire veche din Bucuresti (Piata Mosilor) din zidrie portant (parter si 4 etaje)prbusit partial la cutremur; b) Cldire din Filipestii de Targ (judetul Prahova) prbusit partial la cutremur Figura 3. a ) Avarii caracteristice provocate de cutremur In zidria portant la cldiri de locuit vechi (Bucuresti, str. Ion Vidu 12, parter si 4 etaje); b) prbusirea zidriei de la casa scrii la o cldire veche din zidrie portant b (Bucuresti, str. dr. Brandz, parter si 3 etaje) a

Figura 4. Amplasarea si orientarea cldirilor vechi de loctit din centrtl Capitalei prbtsite la cttremtrtl din 4 martie 1977 (se observ c majoritatea cldirilor stnt amplasate la colttri de strzi)

Figura 5. Blocul de locuinte Casata" din Bucuresti, bd. Magheru 26: a) Vedere inainte de cutremur (cldire veche cu schelet de beton armat, parter si 6... 10 etaje;. b) Vedere dup cutremur (prbusire aproape total; partea rmas a fost demolat ulterior)

b c

schelet de beton armat, parter si 10...12 etaje); b) Vedere dup? cutremur (pr?busire

181

Figura 7. Blocul de locuinte Pherekyde" din Bucuresti, Bd. Blcescu 24. Cldire veche cu schelet de beton armat (l)arter si 8...10 etaje): a) Vedere de ansamblu; b) Avarii la fatade si la un stall) de colt Figura 8. Avarii la elementele nestructurale ale cldirilor vechi de locuit din Bucuresti: a) Distrugeri lal)eretii interior (Blocul de locuinte din str. Al)olodor 31); b) Avarii la fatade (blocul de locuinte din str. Beldiman 1)

b b

Bd. 1 Mai. Cl?dire nou? cu diafragme de beton armat monolit si parter flexibil (pa nou? cu diafragme de beton armat monolit (parter si 10 etaje): a) Vedere de ansamblu erior (parter)

183

b Figura 12. Amplasarea In Bucuresti a cladirilor de locuit noi cu sectiuni tip, avand structura cu diafragme de beton armat monolit: A sectiunea R"; + s ect i unea OD- fagure" ; sectiunea M.I.F.8"; * sectiunea M.I.F.4"

c Figura 11. Blocul de locuinte ,E3" din Bucuresti, Drumul Taberei (microraion 7). Cldire noun cu diafragme de beton armat monolit (parter si 10 etaje): a) Vedere de ansamblu; b) Avarii la o intersectie de diafragme, In zond cu defecte de executie. Vedere interioard (pozarea gresit a blocurilor de beton celular autoclavizat a redus grosimea stratului interior de beton de la 13 cm la 1 cm); c) Vedere exterioard a aceluiasi colt (segreglari flambate etc.

Figura 13. Cldirea Centrului de calcul electronic al Ministerului

Transporturilor si Telecomunicatiilor (MTTc) din Bucuresti, str. Grii de Nord. Cldire nou cu schelet de beton armat monolit (parter si 2 etaje): a) Amplasament; b) Alctuirea general a cldirii; c, d) Alctuirea structurii de rezistent, din beton armat, a corpului principal (plan planseu si sectiune vertical)

Figura 14. Cldirea Centrului de calcul electronic al MTTc din Bucuresti, str. Grii de Nord. Cl5dire noun cu schelet de beton armat monolit (parter si 2 etaje): a) Vedere de ansamblu inainte de cutremur. b) Vedere de ansamblu dupd c cutremur; Corpul central prbusit; c) Legatura corpului centralpr5busit cu corpul lateral dinspre Gara de Nord; d) Vederea cl5dirii reconstruite pe acelasi amplasament

d 186

Figura 15. Cldirea Centrului de calcul electronic al MTTc din Bucuresti, str. Grii de Nord. Cldire noud cu schelet de beton armat monolit (parter si 2 etaje). Distrugeri provocate de cutremur la stalpi: a) Stalpul 3 de la parter (distrugere la partea superioard, sub capitel); b) Stalpul 7 de la parter (distrugere la partea

inferioard); c) Stalpul 2 de la etajul I (distrugere la partea superioard); d) Stalpul 5 (central) de la etajul I (distrugere la partea inferioard); e) Stalpul 8 de la etajul II (distrugere la ambele capete)

XIV. PRINCIPII PENTRU REABILITAREA SI MODERNIZAREA CLADIRILOR

Activitatea de constructii reali%ea% elementele constitutive ale cadrului construit, inclu%and i reabilitarea i moderni%area fondului construit. Pe plan mondial, conceptul i necesitatea reabilitrii constructiilor au aprut ca o expresie a strategiei statelor in domeniul constructiilor, obiecte cu folosint indelungat (25 50 ani) ingloband materiale diverse in cantitti mari. Se poate trage conclu%ia, in ceea ce prive te constructiile, c acestea, atat cele publice, cat i cele private, pot constitui surse serioase de economie. In unele tri, fondurile pentru mentenant i reabilitare au dep it pe cele alocate pentru constructiile noi (mai ales in domeniul constructiilor de locuinte, unde, in afara aspectului economic, apare i cel al imbunttirii calittii vietii). In Romania, in perioada anterioar anului 1990, s-a construit relativ mult, in toate domeniile, fondul de locuinte sporind continuu, iar accentul a fost pus pe cantitate, i nu pe calitate. Principalele cauze care conduc la necesitatea reabilitii rii fondului construit existent sunt: neglij area intretinerii i reparatiilor efectuate la timp; schimbarea de mediu ambiant, in urma de%voltrii industriilor, care au creat o poluare intens; cutremurele de pmant repetate, in perioada 1940 1990; de%voltarea mijloacelor de transport prin sporirea gabaritelor i a frecventei de circulatie, care au afectat cile de comunicatie; evolutia atitudinii populatiei in ceea ce prive te calitatea vietii (in special, in cldirile de locuit), in legtur cu care exigentele au devenit mai mari i mai diversificate. Cateva exemple edificatoare in problema fondului locativ: locuintele preluate dup anul 1945 - sub diverse forme - de

ctre stat de la proprietarii lor, care necesit urgent interventii de natura reparatiilor, renovrii i moderni %rii, pentru ale face locuibile in conditii de sntate i decent;

locuintele existente in blocurile de aa-%is confort 3 i 4 (care, de fapt, sunt lipsite de confort in raport cu exigentele locuirii normale); exists peste 160.000 de apartamente (situate in cca 2700 de blocuri), dintre care 71 % sunt de confort 3 i 29% de confort 4; locuintele aflate in fa%a de executie la finele anului 1989, care au fost degradate fi%ic, necesit lucrari de reabilitare. Chiar dacd sistemul de proprietate este in continua modificare, in sensul trecerii unui numr din ce in ce mai mare de locuinte in proprietate privatd, raspunderea autoritatii publice nu se diminuea%d; de fapt, o mare parte din locuinte au fost executate de stat i acesta nu poate arunca responsabilitatea strii lor tehnice asupra noilor proprietari, ci trebuie sa ia msuri pentru reabilitarea lor. Statul nu este degrevat de responsabilitatea sa in fata societatii privind starea constructiilor, ci trebuie sa repare greelile trecutului, aparand sandtatea i asigurand conditiile unui trai civili%at. Fondul construit existent cuprinde constructii reali%ate in diferite perioade, cu conceptii, nivele de asigurare diferite i in continua, evolutie. Starea actuald a diferitelor categorii de constructii este diferit de la o constructie la alta. Diferentele sunt determinate, in principal, de calitatea reali%rii i de influenta conditiilor de exploatare, in special din cau%a faptului ca suprasolicitrile determinate de efectele actiunilor succesive conduc la epui%area cumulativ a capacittii de re%istenta, durabilitate i functionalitate. Etapele procesului de reabilitare a constructiilor sunt, in principal, urmtoarele: a) constatarea necesittii de reabilitare (de exemplu: neetaneitti in locuinte, poluare, frig etc.); b)diagnosticarea ca%ului implicand descrierea fenomenului i indicarea cau%elor; aceasta se reali%ea%d de catre specialiti competenti, prin observare vi%uald, investigare experimentald, anchete tehnice, cunoaterea istoriei constructiei; c)evaluarea aptitudinii pentru exploatare sub aspectul satisfacerii conditiilor de calitate (list de control" a performantelor) ; d)mdsuri de interventie (reabilitarea propriu-%isa), cuprin%hnd proiectul de reabilitare, solutiile constructive, tehnologiile i procedeele de executie; e)urmarirea comportrii in exploatare a constructiilor reabilitate (avandu-se in vedere i costul reabilit#rii). In mod curent, se considerd ca reabilitarea este avantajoasa dacd prin reali%area ei se asigurd prelungirea duratei de viata normate cu 40-50 ani, iar costul reabilitarii nu depaete 60-70 % din valoarea unei constructii noi similare.

Desigur, problema costului nu se pune la fel la constructiile de patrimoniu, inclusiv monumentele istorice. Prin reabilitarea constructiilor se intelege activitatea de refacere a calittii pierdute sau de adaptare a constructiilor la noi conditii de calitate. Procesul de interventii pe constructie poate fi descris in mod sugestiv conform schemei de mai jos.

In cadrul etapelorprocesului de reabilitare a constructiilor, vor trebui avute in vedere i urmtoarele aspecte: cunoa terea detaliat a alctuirii constructive i a echiprii cldirii, a strii sale tehnice (de degradare) i a istoriei comportrii sale anterioare momentului interventiei; acestea vor putea fi cunoscute prin cunoa terea crtii tehnice a constructiei (dac exist), inspectie in situ , constatri, informatii de la utili%atori; definirea performantelor i conditiilor de calitate; evaluarea influentei interventiilor preconi%ate asupra strii tehnice a constructiei i asupra performantelor sale ((n niciun ca% s nu fie influentat in sens defavorabil); compatibilitatea intre materialele vechi (ale constructiei existente) i cele noi (care se introduc cu oca%ia lucrrilor de reabilitare) ; se disting compatibilitti fi%ice, mecanice i chimice. Spre exemplu, in ceea ce prive te compatibilitatea chimic, se urmre te evitarea unor reactii nefavorabile i periculoase in %ona de contact a materialelor vechi i noi; asigurarea conlucrrii dintre elementele (structurile) existente i noile elemente de constructie cu care se intervine in lucrarea de reabilitare ((n special, probleme de aderent, legturi, fixare); alegerea unor tehnologii adecvate i lipsite de efecte nocive; inlturarea prealabil a cau%elor care au produs degradrile i repararea unor elemente afectate; studierea atent a produselor i materialelor oferite pe piat, care trebuie i ele s respecte exigentele esentiale impuse constructiilor i cerintele din

agrementele tehnice; dreptul de deci%ie al proprietarului (care nu trebuie, ins, considerat nelimitat, avnd in vedere evitarea unor pericole publice).

Tin5nd cont de toate cele expuse mai sus, reabilitarea constructiilor constituie o actiune deosebit de complexa, care implicd i pregtirea ba %ei materiale, precum i pregtirea ba%ei profesionale. Conceptul de performant constituie un ansamblu de proceduri care pleacd de la exigentele utili%atorilor pentru o bund comportare in exploatare a constructiilor . Pornind de la acest concept, se poate afirma ca aptitudinea pentru exploatare a constructiilor este, in fapt, suma calitatilor constructiilor. Astfel, schema relatiei comportarii in situ a constructiilor cu aptitudinea lor pentru exploatare cuprinde:

0biectivele reabilitrii clidirilor 1. Refacerea aptitudinii pentru exploatare, a capacit#tii de re %istenta i stabilitate i a durabilitatii structurale. Consolidarea terenului de fundare: consolidarea cu piloti; consolidarea prin injectare; consolidarea prin drenarea apei i uscare; alte tehnici de consolidare a terenului. Consolidarea fundatiilor (infrastructurii): reali%area presiunii admisibile pe teren (ad5ncirea i largirea fundatiei, addugarea de piloti, transformarea fundatiilor i%olate in fundatii continue, sporirea re%istentei i stabilitdtii infrastructurii etc.). Consolidarea suprastructurii clddirilor f#rd modificarea schemei constructive: consolidarea %idariilor (cdmd

uire, tencuiald armatd, tiranti, consolidare cu elemente metalice etc.); consolidarea elementelor din lemn (cu eclise i platbande, solidari %area cu elemente noi, tiranti metalici etc.); consolidarea elementelor din beton armat (cdmd uire, torcretare, inglobare de plci metalice, fibre de carbon etc.). Consolidarea cu modificarea schemei constructive: procedeele enumerate mai sus; introducerea de elemente structurale suplimentare (de reguld, pereti structurali din beton armat). 2. Reabilitarea clddirilor din punctul de vedere al etan eit#tii: repararea hidroi %olatiilor teraselor; repararea invelitorilor; repararea sistemelor de scurgere a apelor; etan area perimetrald a ferestrelor; reconditionarea prin eliminarea surselor de umiditate, uscare

(naturals sau fortatd) i impermeabili%area elementelor cu igrasie. 3. Reabilitarea clddirilor din punctul de vedere al confortului termic i al economiei de energie: i%olarea termicd a peretilor; i%olarea termicd a ferestrelor; i%olarea termicd a acoperi urilor; i%olarea termicd a plan eelor peste spatii neincdl%ite; reali%area unor sisteme de incdl%ire eficace; automati%area sistemelor de incdl %ire. 4. Reabilitarea din punctul de vedere al i%olatiei fonice: reali%area de ferestre cu i%olare bund la %gomot aerian; reali%area de pardoseli i%olatoare la %gomot de impact; reali%area in incdperi cu surse de %gomot a unor tratamente fonoabsorbante; reali%area de i %olatii elastice la conducte; reali%area de i %olatii antivibratile la sursele de vibratii; reali%area de pereti interiori u ori, cu

indice de i%olare bun la %gomot, in ca %ul modificarii compartimentdrii spatiilor; utili%area de echipamente cu nivel cobordt de %gomot. 5. Reabilitarea clddirilor din punctul de vedere al sigurantei in exploatare, privind: siguranta la circulatie; siguranta la lovire; siguranta la spargeri de geamuri (prin introducerea de geamuri securi%ate, in clddirile de locuit i intotdeauna deasupra trotuarelor circulate); siguranta la efractie i atac armat; siguranta pe scari, rampe, balcoane; siguranta la iluminat; siguranta la ascensoare, escalatoare etc. 6. Reali%area conditiilor de protectie la foc: mic orarea riscului de incendiu; tratarea unor elemente pentru a li se imbundt#ti re%istenta la foc; instalatii i dispo %itive de alarmare i

de stingere a incendiilor. 7. Refacerea finisajelor cldirilor: tratarea suprafetelor suport al finisajelor ori%ontale (pardoseli, tavane) i verticale; utili%area de finisaje adecvate conditiilor in amplasament.

8. Imbunttirea conditiilor de igien:

asigurarea spatiilor de aer strict necesare; asigurarea igienei apei; asigurarea evacurii igienice a gunoaielor; asigurarea posibilittilor de curtenie; tratarea peretilor afectati de mucegai. 9. Imbunttirea iluminatului natural i artificial. Aspecte privind repararea si consolidarea constructiilor Prin reparatii se inteleg lucrrile prin care constructiei sau prtilor ei i se asigur performante la nivelul celor initiale. Prin consolidare se intelege ansamblul lucrrilor prin care constructiei sau prtilor ei i se asigur performante superioare fat de cele initiale, pentru a asigura conditiile noi de exploatare i durat de viat sporit; consolidarea se refer la structura de re%istent. In pre%ent, este cu mult mai important focali%area eforturilor asupra consolidrii cldirilor existente dec-t asupra perfectionrii metodelor de proiectare a constructiilor noi. Se constat o mare rspandire a conceptelor i a metodelor de proiectare, dar in special a procedeelor de executie a consolidrilor .Din nefericire, nu toate confer constructiei consolidate siguranta a teptat. De exemplu, in unele ca%uri, la cm uirea %idriilor portante se contea% pe conectorii metalici, care strpung %idria, neasigurandu-se un element esential, i anume aderenta pe intreaga suprafat dintre %idrie i betonul de cm uial. In aceste conditii, se atrage atentia asupra necesittii elaborrii de urgent a unui manual care s cuprind o pre%entare sistematic a metodelor de consolidare (proiectare, elemente de calcul, executie

propriu-%is) a cldirilor existente. In ceea ce prive te tehnologia de executie a acestor tipuri de lucrri, sunt esentiale urmtoarele: Consolidarea fi repararea zidiiriilor de ciiriimidii: injectarea fisurilor i crpturilor cu mortar de ciment; tencuial armat cu plase din otel beton; cm uire cu beton turnat in situ; tiranti metalici; plombe din beton; adugarea de elemente din beton armat; consolidare cu elemente metalice; consolidarea peretilor de caramidd neportanti; re%idiri. Consolidarea elementelor de construc;ii din beton armat: remedierea fisurilor cu amestecuri pe ba%d de ciment (aplicarea peste fisuri a unei paste de ciment, respectiv injectarea fisurilor de deschidere mare cu pasta de ciment); remedierea fisurilor cu amestecuri pe ba%d de raini epoxidice (aplicarea peste fisurd a unui chit epoxidic, respectiv injectarea cu raind epoxidica a fisurilor cu deschidere mare); remedierea golurilor prin betonare; consolidarea elementelor structurale din beton armat: Grin%i : camduiald pe trei laturi, cu beton armat; camduiald pe patru

Stalpi :

laturi, cu beton armat; suplimentarea armturilor din camp; consolidare cu corniere metalice; consolidare cu tiranti metalici; introducerea de rea %eme suplimentare; consolidare cu etrieri transversali locali; consolidare cu fibre de carbon. camduiald pe 2-4 laturi, cu beton armat; consolidare cu profile metalice; consolidare cu fibre de carbon. camduiald din beton armat turnat in situ ; torcretare; consolidare cu profile metalice; consolidare cu fibre de carbon. consolidare prin suprabetonare; suplimentarea armturilor de la partea inferioard a planeului; consolidare cu profile metalice la partea inferioard a planeelor;

Pereti structurali:

Planee:

suplimentarea rea%emelor. Consolidarea elementelor de construc;ii metalice:

tiranti metalici; intarirea sectiunilor; modificarea schemei statice; consolidarea imbinarilor.

Consolidarea elementelor de construc;ii din lemn: consolidarea grin%ilor in camp; sporirea capacit#tii portante prin schimbarea schemei statice, marirea sectiunii transversale, introducerea de tiranti. Lucr iiri de protec;ie a elementelor de construc;ii: tratamente de suprafatd pentru elemente de beton i metal; pelicule de protectie pentru elemente de beton, metal, lemn; mase de paclu pentru elemente de beton i metal; chituri pentru elementele din lemn; folii pentru elementele de beton, metal, lemn; in%idiri i placari pentru elementele din beton i metal. Lucr iiri de intre;inere ci repara;ii curente: vopsitorii; hidroi%olatii la pereti; hidroi%olatii ori%ontale elastice i rigide; hidroi%olatii verticale elastice i rigide; imbundt#tirea aerisirii i ventildrii peretilor subsolurilor; repararea elementelor de constructii din beton, metal, %idarie, lemn; repararea invelitorilor. In fig.1-4 se pre%intd cateva exemple privind tehnologii de consolidare prin camd uire.

c d Figura 2. Consolidarea prin cmsuire a stalpilor de beton armat: a) Prelucrarea prin spituire a suprafetei betonului vechi pentru asigurarea aderentei cu betonul cmsuielii; b) Armarea cmsuielii stalpilor; c) Cofrarea stalpilor pentru turnarea betonului de cmsuial; d) Cmsuial de beton armat la stalpi,

executat partial

a) Armarea camasuielii grinzii; b) Trecerea etrierilor camasuielii prin g?uri acute pe 198 a b Figura 3 . Consolidarea prin camasuire cu piese metalice (armare rigida) sau mixt (piese metalice si beton armat) a stalpilor de beton armat: a) Camasuire prin armare rigida; b) Cam4uire mixtd

XV. PRINCIPII DE BAZA ALE DIAGNOSTICARII SI MONITORIZARII CONSTRUCTIILOR CU RISC RIDICAT DE AVARIERE SI DEGRADARE XV.~. Importanta monitorizarii constructiilor
Orientarea actuald, pe plan international, in domeniul constructiilor, in special al constructiilor civile, este reali%area unor obiective conform unor criterii superioare de calitate privind siguranta, fiabilitatea in timp, confortul, estetica, protectia mediului. Fenomenele produse de progresul societatii se reflects in constructii prin: importanta sporit' acordata calitatii in constructii, cu un nivel crescut al criteriilor de competitie i de agrementare; importanta sporitti acordatti protejarii mediului natural i construit; necesitati noi ale infrastructurii in constructii, determinate de aparitia unor noi %one regionale de investitii i aplicarea unor materiale i unor tehnologii de avangarda. Comunitatea tiintificd internationald a constatat ca exists un decalaj important intre aceste cerinte, tot mai stringente, i nivelul datelor de care se dispune pentru a optimi%a proiectarea i exploatarea constructiilor. Toate acestea conduc la importanta, ce se releva a fi tot mai mare, pe care o capata evaluarea performantelor constructiilor . Activitatea de monitori%are a constructiilor, atat a celor noi, cat i a celor in exploatare, corespunde unor cerinte majore ale societatii contemporane. Pe plan international, problema a fost abordatd, in mod sistematic i tiintific, in ultimele doud decenii, nu numai pentru constructiile cunoscute cu risc major pentru populatie (cum sunt barajele sau centralele nucleare), dar i pentru alte categorii de constructii , considerate ca avand importanta din punctul de vedere al calitatii vietii (monumente istorice i constructii de patrimoniu, constructii cu impact ecologic). In aceasta activitate au fost reliefate anumite principii de bath , impuse i de orientarea spre aplicarea cat mai extinsa a cerinfelor de

asigurare a calittii atat in constructii, cat i in instituirea actiunilor de monitori%are a constructiilor noi sau in exploatare. Apare, deci, clar rolul cercetrii interdisciplinare pentru stabilirea de metodologii in domeniul investigrii i monitori%rii strii constructiilor, in vederea indeplinirii urmtoarelor scopuri principale: verificarea comportamentului unor obiective, structuri sau materiale de constructii, in vederea ameliorrii conceptiei celor viitoare; asigurarea indeplinirii, de ctre obiectivul in exploatare, a conditiilor de calitate, in special a sigurantei i fiabilittii; reali%area unor bnci de date, programe de calcul, sisteme expert, care s serveasc scopurilor precedente. Considerente economice impun, de asemenea, investigarea i monitori%area constructiilor, Potrivit informatiilor RILEM, in majoritatea trilor de%voltate, peste 40% din totalul resurselor industriei de constructii sunt folosite la repararea i mentinerea constructiilor existente i mai putin de 60% sunt folosite pentru reali%area de constructii noi. Cheltuielile de intretinere i reparare ale unei constructii, a crei comportare este monitori%at, pot fi mic orate cu 4% fat de cele ale unei constructii neurmrite, inregistrandu-se totodat o mrire a duratei de serviciu. Valoarea cheltuielilor de monitori%are, care cuprind : costul aparaturii, al montrii acesteia, al culegerii de date i al interpretrii, este, in general, evaluat la 0,5-3% din costul investitiei. Introducerea unei metodologii riguroase in monitori%area sigurantei constructiilor, in special a celor care pre%int un grad mare de risc, se impune din urmtoarele considerente: aplicarea criteriilor internationale de calitate la activitatea de monitori%are a constructiilor; asigurarea unei monitori%ri eficiente i complete, ba %at pe criterii obiective i tiintifice; aplicarea metodelor de investigare i supraveghere optime, introducerea tehnicilor perfectionate; asigurarea unei proiectri care, pe lang criteriile de sigurant structural, s tin seama de necesittile de experti%are, investigare i monitori%are a comportrii structurii (inclusiv in ca%ul in care proiectul se refer la remediere); asigurarea fondurilor necesare monitori%rii constructiei, atat ca investitii (aparatur, amenajri, echipament pentru transmitere de date), cat i ca exploatare in timp a sistemului de monitori%are; posibilitatea obtinerii de date initiale privind constructia (care, in majoritatea ca%urilor, lipsesc) i de date statistice privind

comportarea in diferite

situatii. Aceste date sunt esentiale pentru evaluarea i diagnosticarea st-arii constructiei, in scopul determin-arii atat a m-asurilor de remediere, cat i a unor m-asuri mai complexe, privind declan area st-arilor de averti%are i alarmare; posibilitatea de incadrare in sisteme informationale centrali %ate de monitori%are a principalelor constructii cu risc ridicat; utili%area experientei internationale in domeniu - monitori %area unor anumite categorii de constructii - de exemplu, monumentele istorice, centralele nucleare, constructiile subterane, care sunt urm-arite in t-arile de%voltate in mod extins i cu cele mai noi tehnici .

XV.2. Situatia pe plan national si international in domeniul monitorizarii constructiilor

Monitori%area sigurantei structurale a constructiilor respectiv anali%area st-arii constructiei i supravegherea evolutiei sale este una din preocup-arile esentiale ale speciali tilor in constructii i ale celor ce r-aspund de exploatarea constructiilor. Aceasta este determinat-a de o serie de tendinte i cerinte in politica constructiilor, ap-arute in ultimii ani, din care cele mai importante sunt: Necesitatea evitrii accidentelor majore Constructiile, categorie vast-a, ce cuprinde constructii industriale, energetice, de transport, locuinte, cl-adiri i %one cu important-a culturala i istoric-a, au generat numeroase accidente, soldate cu victime omene ti, catastrofe ecologice sau pagube economice i culturale importante. Lucr-arile publice au devenit, din ce in ce mai mult, surse potentiale de accidente i avarii, din cau%a fie a unor factori naturali, fie a deficientelor de constructie, fie chiar a unor actiuni deliberate. Acestea se manifest-a din cau%a, pe de o parte, a ponderii tot mai mari pe care lucr-arile publice o au in civili%atia uman-a i, pe de alt-a parte, a faptului c-a ele devin tot mai complexe. Complexitatea este dat-a, mai ales, de de%voltarea pe suprafete mari, de dimensiunile importante pe in-altime, de tehnicile de constructie noi, de materialele noi, de destinatiile multifunctionale i de amplasarea in %one dificile. Introducerea conceptului de calitate ci asigurare a calittii Conceptului de calitate ii sunt asociate atingerea unor criterii de performant-a privind siguranta i durabilitatea, toleranta dimensional-a, functionalitatea i confortul, comportarea in timp, eficienta tehnico-economic-a. Deci, monitori%area constructiilor in scopul determin-arii sigurantei, durabilit-atii i mentinerii lor in timp este una din componentele principale ale calit-atii constructiilor. In acela i timp, se impune aplicarea criteriilor de calitate

internationale i activitatilor de monitori%are a constructiilor - actiuni care implicd utili%area unor sisteme de masurd complexe. Prin aplicarea cerintelor calitatii se asigurd : date comparabile privind comportarea unor categorii de constructii; uniformi%area pe plan european a metodelor de monitori%are, deci posibilitatea utili%arii largi a informatiei. Propunerile de evaluare statistics a calitatii corespund aplicarii din ce in ce mai insistente a metodelor statistice, component-a de ba%d a aplicarii regulilor calitatii. In utili%area acestor metode, o important foarte mare o are, pe langd culegerea propriu-%is de date, circulatia informatiilor. Res pectarea mediului construit cu valoare de patrimoniu Din ace st punct de vedere, se pune un accent tot mai pronuntat pe refacerea, in spiritul respectului fat de aspectul initial, a cldirilor avand valoare istorica, culturald sau de document. Diagnosticarea cat mai corecta, refacerea tiintifica , cu afectarea cat mai mica a structurii i finisajelor initiale, sunt insotite de echiparea acestor constructii cu sisteme complexe de monitori%are, in vederea mentinerii sigurantei i stabilitatii i evit#rii aparitiei de degradari importante. Cerinte tot mai riguroase privind protectia se,'ne,'te,'tii ci mediului Monitori%area constructiilor din punctul de vedere al sigurantei structurale are ca obiectiv atat siguranta ocupantilor unei constructii , cat i preintampinarea pericolului potential al unei constructii de a afecta, prin distrugerea ei, viata i sandtatea oamenilor sau mediul inconjurtor. Considerente economice relativ la proiectare ,ex ploatare ciintretinere A a cum s-a aratat, existenta unei bnci de date complete i sistemati%ate aduce mari beneficii proiect#rii, permitand s se cunoasca comportarea unor ansambluri, elemente sau materiale, pe o perioadd mare de timp, in cele mai diverse situatii de exploatare, deci permitand utili%area metodelor de calcul, a coeficientilor de sigurant i materialelor optime. Din punctul de vedere al exploat-arii i intretinerii, monitori%area unei constructii permite determinarea re%ervei de re%istenta, observarea din timp a tendintelor de degradare, deci posibilitatea de a lua msuri de stopare a lor sau de executare a lucrarilor de remediere intr-o fa%d incipient, deci la un pret mai sca%ut. Necesitatea existentei unor informatii cat mai extinse privind com portarea materialelor, elementelor, structurilor, la toate,' gama de solicite,' ri, inclusiv la cele extreme Din categoria solicit#rilor extreme fac parte ,in special, solicit#rile datorate seismelor, fenomen care afectea%d %one construite foarte mari, cu populatie dens. Studiul comportarii constructiilor la solicitri seismice este in stransa legaturd cu proiectarea antiseismica i constituie unul din

domeniile in continua, de%voltare ale tehnicii, din cau%a implicatiilor maj ore.

Alte solicitari extreme care trebuie luate in consideratie sunt temperaturile foarte ridicate sau foarte scd%ute, explo%ii, incendii, coli%iuni, solicitari in subteran. Avand in vedere ca aceste solicitari duc, de cele mai multe ori, materialele de constructii i structurile in domeniile limit:a, nelineare, la care legile de comportare cunoscute nu se mai aplica, singura solutie este determinarea experimentald a parametrilor care caracteri%ea%d comportarea constructiei i evolutia lor. A paritia unor zone construibile cu caracteristici noi A paritia unor materiale de constructie ~i a unor tehnologii noi A plicarea unor metode de calcul noi Este evident faptul ca aceste conditii noi pot duce la fenomene i moduri de comportare noi, pe care un calcul teoretic, oricat de complex, nu poate s le determine in mod cert. Mai ales, in aceste ca%uri, verificarea experimentald, prin incercari i prin urmarirea comportarii in timp, este esentiald pentru siguranta i durabilitate.. In acest context, monitori%area constructiilor are pe plan international urmatoarele caracteristici : Organi%area controlului sigurantei lucrarilor publice se face atat la nivel local, cat i la nivel central. La e aloanele locale, situate in vecinatatea obiectivului monitori%at, se face punerea in evidenta a evenimentelor, investigandu-se datele privind defectiunile sau posibilitatea aparitiei lor, respectiv cau%ele potentiale. La e alonul central, se adund toate informatiile necesare pentru a se constitui o arhivare completd i permanenta, se anali%ea%d informatiile de catre personalul competent i, pe ba%d de programe speciale, se interpretea%d i se evaluea%d fenomenele, o data cu propunerea masurilor de interventie necesare. Controlul rational i sistematic al sigurantei structurale a lucrarilor publice trebuie s cuprind# mai multe etape obligatorii, bine definite: determinarea necesitatilor constructiei, din punctul de vedere al monitori%arii, functie de riscul potential i de importanta constructiei; intocmirea unui plan/proiect de experti%are i monitori%are complet; supravegherea periodica prin speciali ti i experti, la intervale regulate, prin masuratori cu aparaturd adecvatd i insotita de validarea i prelucrarea masurarilor; arhivarea datelor; interpretarea observatiilor vi%uale i a datelor obtinute din masurdri, diagnosticarea sigurantei structurale a constructiei i determinarea re%ervei de siguranta. Ansamblul activittii de supraveghere a comportrii in timp se reali

%ea% pe ba%a unor proiecte de specialitate, elaborate o dat cu proiectele de executie (in ca%ul constructiilor noi) i cu proiectele de consolidare i remediere (pentru constructiile in exploatare). Existenta acestor proiecte este o conditie a aprobrii i asigurrii constructiei. Aparatura pentru monitori%area comportrii constructiilor se perfectionea% continuu, aplicandu-se progresele inregistrate in electronic, microelectronic, tehnici informationale i punerea in evident a noi fenomene i tehnologii i posibilittii de aplicare a lor in domeniul msurrilor in constructii. In trile cu activitate sustinut in domeniul supravegherii constructiilor s-au de%voltat intreprinderi speciali%ate in conceperea i fabricarea unei game largi de instrumente de msur i control. Aceste intreprinderi detin echipe de ingineri cu (nalt calificare in domeniul urmririi comportrii i grupe de tehnicieni experimentati in utili %area aparaturii de profil. Monitori%area comportrii constructiilor se execut atat dup reglementrile proprii ale fiecrei tri, cat i dup prescriptii internationale importante, cum sunt cele RILEM pentru ansamblul constructiilor i ICOLD privind barajele i constructiile aferente lor. In concluzie, in tsrile care au abordat de mai mult timp ci in mod sistematic problema monitorizsrii constructiilor cu risc ridicat, n u e x is t s c on s tr uc ti e de i mport ant s c a r e s s n u f ie at e n t supravegheats ,cu cele mai eficiente metode. Se remarc: echiparea constructiilor intr-un numr mare de puncte de interes cu aparatur de msur perfectionat; folosirea unor sisteme automate perfectionate de culegere, validare, prelucrare a datelor i lansare de semnale de averti%are; reali%area de sisteme expert i programe de calcul complexe, destinate monitori%rii sigurantei structurale a constructiilor i ansamblurilor de constructii; elaborarea de cercetri de specialitate pentru echiparea fiecrei constructii importante cu aparatur de msur i control, in vederea selectionrii tipurilor de aparate optime pentru situatia respectiv. In Romania, activitatea de monitori%are a comportrii constructiilor cu risc ridicat a avut prevederi obligatorii i abordare sistematic numai in ca%ul constructiilor hidrotehnice. Normativele aprute in ultimii ani, respectiv, Legea 10/1995 privind calitatea in constructii i P 130/1997 Normativ privind urmrirea comportrii in timp a constructiilor" prevd obligativitatea acestei activitti, dar nu

instituie criterii $i principii ferme privind modul de selectare a constructiilor ce trebuie monitori%ate $i, mai ales, nu fac referiri la complexitatea $i necesitatea aplicrii metodelor moderne de msur la echiparea constructiilor.

XV.3. Principiile echipArii cu aparatura pentru monitorizarea constructiilor din punctul de vedere al sigurantei structurale
XV.3.1 Etapele echipiirii cu aparaturii pentru monitorizarea constructiilor in exploatare Echiparea cu aparatur a unei constructii in vederea monitori%rii sigurantei structurale este eficient numai in ca%ul in care este reali%at in mod sistematic $i $tiintific, prin respectarea unor etape obligatorii. Evaluarea gradului de risc al constructiei, in urma culegerii de date privind caracteristicile constructiei ci istoria ei, ci a unei inspectii preliminare Definirea unui indice global de risc pentru o constructie implic o inventariere de caracteristici ale constructiei respective, cat $i a mediului in care este amplasat. Importanta relativ a diver$ilor factori de risc partiali pre%int o mare diversitate, functie de tipul constructiei. Factorii de risc identificati in vederea urmririi in exploatare se refer, cu preponderent, la posibilittile de aparitie a unor avarii structurale, care afectea% siguranta $i durabilitatea constructiei. Factorii partiali de risc se refer la caracteristici ale constructiei $imediului $i se pot grupa astfel: * Factori de risc produci de caracteristici constructive, determinate de proiectare ci executie: a) proiectare: infrastructura: existenta studiilor asupra terenului de fundare, adancimea de fundare, calitatea terenului, tipul de fundatie $i sensibilitatea ei, exigente structurale la proiectare; suprastructura: inltime total, sensibilitatea suprastructurii, exigenta structural la proiectare, existenta elementelor de re%istent structural redundante, grad de asigurare antiseismic, respectarea reglementrilor actuale, calitatea materialelor prev%ute in proiect, prevedereaposibilittilor de inspectare a elementelor de re%istent, existenta unui proiect de incercare $i urmrire a comportrii, modul de proiectare a amplasrii instalatiilor tehnologice, repetabilitatea constructiei.

b) executie: respectarea proiectului de executie; calitatea materialelor puse in opera; intreruperi in executie; tehnologii de executie; exercitarea controlului in timpul executiei; executarea unor incercari de proba i re%ultatele lor. * Faetori de rise determinati de elemente exterioare eonstruetiei (mediu) : a) factori de risc determinati de comportarea terenului de fundatie: alunecarea terenului de fundatie; infiltratii , nivelul apei freatice, inundatii; b) factori de risc determinati de mediul exterior constructiei: umiditate exterioara; valori absolute extreme ale temperaturii; incarcari cu %apadd; actiunea vantului; c) factori de risc determinati de mediul interior constructiei: umiditatea interioara; temperatura interioard i variatiile temperaturii; d) factori de risc produ i de poluare: agresivitatea apelor subterane; mediu coro%iv exterior; mediu coro%iv interior; actiuni biologice i biochimice; campuri electrice, magnetice, radiatii nucleare. * Faetori de rise produgi de eonditiile de exploatare a eonstruetiei : varsta constructiei; numarul seismelor majore suportate; urgente pentru

interventia seismica; evenimente survenite in viata constructiei incendii, ocuri, distrugeri datorate unor operatii militare; modificari structurale; reparatii, reabilitari, consoliddri respectiv efectuarea i calitatea lor; degraddri vi%ibile; degradari aparute la infrastructura (fisuri in talpi i pereti subsol, soclu); degradari aparute la suprastructurd: modificarea caracteristicilor dinamice ale suprastructurii; fisuri amplasarea, directia, evolutia lor; variatii ale deschiderii rosturilor; sageti ale elementelor de re %istenta ori %ontale;

inclindri ale elementelor verticale (coloane, pereti, turnuri), deplasdri relative ale elementelor structurale, tasari diferentiale (sub incarcdri directe sau adiacente, cau%ate de excavatii i lucrari subterane); vibratii, ocuri - din functionarea utilajelor i echipamentelor i din trafic; respectarea destinatiei schimbarea cu sau f#rd modificari ale structurii de re%istenta sau ale conditiilor de exploatare; comportarea materialelor de constructie i instalatiilor; comportarea globald a elementelor structurale - se referd la pierderea bruscd sau graduald a capacitatii portante, cu sau f#rd averti%are; comportarea globald a sistemului constructiv - ca%urile in care cedarea elementelor structurale duce sau nu la cedari locale sau colaps total, imediat sau gradual; urmdrirea comportdrii in timp; se aprecia%dproiectul de urmarire a comportarii, elaborat initial, i modul de aplicare : calitatea, complexitatea i gradul in care acesta raspunde necesitdtilor; respectare integrald, montarea aparaturii, respectarea programului i frecventei masuratorilor; eventuale completari i adapt#ri ale proiectului initial; fiabilitatea sistemului de monitori%are; operativitatea prelucrdrii datelor i informdrii factorilor de deci%ie. * Date privind istoria constructiei - se aplicii numai constructiilor in exploatare. Cartea tehnicd a constructiei - mdsura in care aceasta reflects datele necesare urmaririi comportgrii constructiei. Studii geotehnice de teren - executate in perioada de exploatare in urma aparitiei unor fenomene periculoase. Studii asupra mediului. Existenta datelor initiale privind constructia:

existenta proiectului i a calculelor initiale; existenta detaliilor constructive. Efectuarea de experti%e i incerc#ripentru stabilirea datelor constructiei. Existenta datelor din perioada de executie. Existenta datelor privind exploatarea - cu referire la factorii enuntati la punctul respectiv. Existenta datelor privind evolutia degraddrilor existenta unei bdnci de date privind experti%e i mdsurari anterioare , foarte necesard in ceea ce prive te interpretarea citirilor, stabilirea limitelor de averti%are i alarmare i luarea de deci%ii in ceea ce prive te necesitatea i gradul de complexitate al monitori%#rii.

Amplificarea factorului global de risc Factorul global de risc al constructiei este amplificat conform prioritestilor de urmesrire, corelate cu importanta sau riscul sporit in exploatare: A. Impactul asupra societe,' tii ci mediului; se iau in consideratie: a) siguranta vietii : probabilitatea de moarte sau resnire pentru persoanele supuse ha %ardului structural; numesrul de persoane afectate; posibilitatea de alarmare i evacuare in timp util; b) siguranta mediului natural i construit: distrugeri colaterale de constructii; distrugeri de mediuafectarea echilibrului ecologic; cre terea poluesrii; c) impactul social, determinat, in special, de importanta istorices sau culturales: valoarea arhitectonices; asociere cu evenimente sau personalitesti; importanta asupra vietii colectivitestii; impactul asupra opiniei publice. In unele tesri, s-a trecut la un sistem de cuantificare a valorii culturale, dar i de cuantificare a posibilitestilor financiare de remediere i monitori%are a constructiilor cu valoare de patrimoniu. B. Amplasarea construc tieiintr-o zone,'cu pericol seismic amplifice,' necesitatea de monitorizare ci determine,' o complexitate mai mare a sistemului de monitorizare. C. Importan ta construc tiei; determinarea importantei constructiei i complexitatea sistemului de monitori%are se fac, pentru

Romania, conform normativului P100/1992 i STAS 10100/1975. Incadrarea construc tiei in categoria de urme,'rire a comporte,'rii Urme,'rirea curente,' este obligatorie pentru toate constructiile, dimensiunile actiunii fiind, inses, determinate de gradul de risc evaluat. Inspec tia extinse,' se instituie asupra unei constructii, functie de valoarea evaluates a factorilor de risc; se face, cu prioritate, asupra domeniilor i parametrilor afectati de valori mari de risc. Pentru diagnosticarea cat mai precises a stesrii constructiei din punctul de vedere al sigurantei structurale, pot fi recomandate, in cadrul inspectiei extinse, i incercesri preliminare. rmarirea speciala se aplica atunci cnd factorul global de risc sau unul din factorii de risc pe domenii atinge valori mari sau cu evolutie periculoas. Pe plan international, aceste constructii cu risc sporit sunt echipate cu sisteme automate de culegere a datelor on-line i in timp real. Scopul final al acestor actiuni este, pe lngd asigurarea sigurantei structuraleaconstructiei,ielaborareaunui modeldecomportareaconstructieiInelaborareaproiectuluiprivindsistemulde monitorizare, trebuie sa se aiba in vedere: datele initiale ale proiectului: principalele fenomene ce urmea%d a fi monitori%ate; parametrii importanti, legati de aceste fenomene, ce urmea%d a fi masurati, tinand seama i de necesitatea completarii, validarii reciproce i coreldrii, in cadrul interpret#rii datelor, cu date complementare (exemplu: temperaturi, precipitatii, date privind mediul, vibratii, poludri etc.); principalele %one ale constructiei care urmea%d a fi urmrite. In ce prive te cerintele referitoare la aparatele ci dispozitivele de masura ci control, in scopul selectionarii tipurilor de aparate cu care urmea%d a fi echipat constructia, acestea vi%ea%d: valoarea maxima preva%utd pentru fiecare parametru i punct de masurd; variatia minima de interes pentru fiecare parametru i punct de masurd; conditii de utili%are - mediu, fiabilitate, robustete; conditii de montaj impuse de constructie - gabarit, amenajari necesare etc.; conditii impuse de constructie privind citirea datelor: accesibilitatea punctelor de masurd i citire ,necesitatile de telemsurare i centrali%are a masurarilor;

cerinte privind modul de transmitere a datelor de la masurari, prelucrarea i luarea de deci%ii - centrali%are, teletransmitere, alarmare automata. XV.3.2. Continutul proiectului de monitorizare a constructiei: Stabilirea amplasarii i a numarului de %one de mdsurare (sectiuni) pentru intreaga constructie i a amplasarii i numarului de puncte de masurd pentru fiecare %ond (sectiune). Stabilirea numarului de aparate i dispo%itive de masurd i control pentru fiecare punct.

Pentru %onele de interes deosebit, se va prevedea un numar sporit de aparate cu principii de masurd diferite, pentru validarea reciproca a datelor de la masurtri i pentru asigurarea fiabilitatii sistemului pe ansamblu. De asemenea, se vor stabili i aparatele pentru obtinerea de date privind parametrii complementari, necesari prelucrarii i interpretarii. Stabilirea tipului i metodelor de monitori%are pentru fiecare parametru i fiecare punct de masurd. Observatii vi%uale referitoare la constructia propriu%isd i la %ona aferenta. Se indica punctele i %onele supuse observatiilor vi%uale, fenomenele urmarite i situatiile ce trebuie semnalate. Datele necesare pentru echiparea cu aparate ci dispozitive de niisurii i control: a) Alegerea tipului de aparat sau dispo%itiv, functie de: preci%ia de masurd necesard - determinata de variatia minima de interes a parametrului in punctul respectiv; gama (domeniul) de masurd - determinata de valoarea maxima preva%utd a parametrului (cu un coeficient de siguranta pentru a preveni distrugerea aparatului); accesibilitatea punctului de masurd; conditii de montare i citire a indicatiilor, protectie, verificare, intretinere; compatibilitate cu restul aparaturii din sistemul de masurd; robustete i fiabilitate ; mentinerea caracteristicilor in timp; posibilitate de telemasurare i centrali%are a citirilor; costul aparatului,

anexelor, amenajarilor, operatiilor de montaj; raportul optim calitate / pret. b)Detalii privind amplasarea aparaturii in constructie i %onele adiacente, descrierea sectiunilor ce urmea%d a fi echipate; explicitarea schemei de amplasare, completata cu plan ele ce contin cotele de amplasare a aparatelor. c)Instructiuni de montaj generale pentru fiecare tip de aparat completate cu instructiuni i cu plan e cu detalii de montaj specifice fiecarui punct, cuprin%And: descriere, mod de functionare , date tehnice; descriere detaliata a montajului; mod de efectuare a lucrarilor de receptie, inainte de montare i la montare; mod de efectuare a masurdrii ,inclusiv folosirea aparaturii de citire; modul de prelucrare a re %ultatelor - prelucrare primard, corectii; program de verificare i control - etalonari, calibrari;

msuri de protectia muncii la montare i utili %are; fi a tip de montaj i formulare pentru inscrierea datelor citite. d)Stabilirea necesittilor i modalittii de alimentare cu energie a traductoarelor i aparaturii de citire, precum i a ni elor, cminelor sau camerelor de msur; necesitti de alimentare de alt natur (dispo%itive hidraulice, sonde etc.). e)Detalii de proiectare privind amenajrile anexe: trasee de cabluri pentru telemsur, modul de protectie a cablurilor ,spatii pentru comutatoare i puncte de racord; ni e, cmine i camere de msur. f)Grafic de e alonare a montajului aparatelor i dispo%itivelor de msur - referitor atat la lucrrile pregtitoare, amenajrile anexe, cat i la montajul aparatului; acestea vor fi corelate cu fa %ele de executie a constructiei sau lucrrilor de reabilitare. g)Determinarea metodei de culegere a datelor: citire direct; telemsurare i citire centrali%at; telemsurare, citire centrali%at i automati%at. Caracteristicile cerute sistemului automat de culegere a datelor Datele tehnice ale statiei automate de culegere a datelor (in ca%ul in care se achi%itionea% un tip aflat in fabricatie) sau tema de proiectare complet ,in ca%ul in care se prevede comandarea unei statii speciali%ate pentru obiectivul respectiv. Pentru executia unei statii automate de culegere a datelor se va intocmi un proiect de specialitate separat . h) Determinarea metodologiei de prelucrare i transmitere a datelor. In ca%ul in care sistemul de culegere a datelor implic conectarea la un nivel superior de prelucrare i interpretare a datelor, cat i de deci%ie, proiectul trebuie s contin: caracteristicile echipamentelor necesare pentru teletransmiterea datelor (linie telefonic, radio); eventual tema pentru un proiect de specialitate, dac sistemul de transmitere pre%int complexitate mare; lista de materiale i

conditii de receptie, transport, depo%itare;

elemente pentru telemsurare. i)Prevederea unui sistem de semnali%are ,eventual alarmare; in ca%uri deosebite se va intocmi un proiect de alarmare. j)Programul msurrilor pentru fiecare parametru i punct de msur; cuprinde frecventa msurrilor necesare in ca%ul exploatrii normale a constructiei, precum i in momente importante din viata constructiei. k)Programul prelucrrii i transmiterii datelor (inregistrare, arhivare, prelucrare primar, prelucrare complex, transmitere la factori de deci%ie). l)Program de verificare, calibrare, etalonare pentru intreg sistemul de monitori%are (conform cerintelor sistemului de calitate). 0)Componenta grupei de speciali ti pentru monitori %area constructiei (cu explicitarea specialittii, calificrii, numrului necesar): grupa de montaj al aparaturii; grupa care va executa activitatea de urmrire a comportrii; programul stagiilor de instructaj pentru personalul de specialitate. n)Program de asistent tehnic de specialitate pentru montare i utili%are. o)Devi% general privind activitatea de monitori%are a constructiei.

XV.3.3. Stabilirea metodologiei de prelucrare i interpretare a datelor

Metodologia de prelucrare i interpretare a datelor este o actiune de important la fel de mare ca i cea de culegere a datelor. Prelucrarea i interpretarea corect a datelor de la msurri i investigatii au implicatii in diagnosticarea in mod complet i operativ a strii constructiei din punct de vedere structural . Se pun urmtoarele probleme: Necesitatea existentei unei bnci de date, care s contin: datele initiale ale constructiei i ale parametrilor

importanti pentru siguranta structural; datele de exploatare inclu%and istoria constructiei (istoria degradrilor, reparatiilor) i re%ultatul observatiilor, incercrilor, experti %elor; limitele impuse prin calcul (in ca%ul constructiilor noi), sau calculate statistic, pentru parametrii constructiei supu i monitori%rii (in ca %ul constructiilor in exploatare). Stabilirea unui model de comportare pe ba%a acestor date, in scopul lurii de deci%ii de intretinere, remediere; la limit - de averti%are sau alarmare. Stabilirea corectii a valorilor de referingii ale parametrilor in vederea lurii de deci%ii este o problem deosebit de important i complex. Modelul matematic pe ba%a cruia se face anali%a constructiei lucrea% cu anumite simplificri, presupun-nd : deformatiile i eforturile uniform distribuite; modulele de elasticitate la valori medii;

coeficienti medii de variatie cu temperatura; ipote%e simplificatoare asupra comportarii reologice: variatiile dimensionale para %ite cau%ate de diferentele de temperaturd, umiditate i continut in apd la materialele poroase - neglijabile; influenta factorilor aleatori (ambient, deteriorari) - nuld; date precise privind structura, comportarea i accidentele terenului de fundatie. Din aceast cau%a, valorile de referint ale parametrilor importanti ai constructiei, care descriu starea constructiei i re%erva de sigurant, in special cei ce se referd la siguranta structurald, stabiliti initial la proiectare sau prin calcule, pot diferi foarte mult de valorile reale, in ca %ul unei experti%ri. Solutia acestei probleme o constituie stabilirea valorilor de referint prin masurari sistematice (pe perioade lungi i in toate situatiile care apar in viata unei constructii) i prelucrarea statistics a datelor. Prin aceast metodd se pot determina valorile reale de functionare a constructiei, se poate reali%a o diagnosticare corect i se pot lua deci%ii corecte privind interventiile de reabilitare, averti%are, alarmare. Valorile parametrilor importanti, determinate statistic, definesc astfel un model real de functionare a constructiei. In instalatiile de culegere de date moderne, ba%ate pe tehnica de calcul, se poate re%olva in mod automat problema limitelor, prin determinarea, de catre sistem, a unor limite corelate cu fenomenele reale. Sistemul efectuea%d controlul structural al constructiei. Valoarea citit# se compard cu limite prestabilite: fixe - introduse initial in memorie-valori minime i maxime; interval de tolerant, relativ la variatia periodica - obtinutd prin interpolare, printr-o functie periodica conform metodei Fourrier;

obtinute prin corelarea cu alte valori masurate. Datele care se inscriu in aceste limite, fiind validate in prealabil, indica o comportare normald a structurii controlate. Compararea datelor se face relativ la comportarea anterioard a constructiei, prin aplicarea a trei nivele diferite de control: plasarea valorilor in interiorul gamei de variatie a pragurilor fi %ice, definite in raport cu caracteristicile fi%ice ale parametrului sau cu evolutia in timp predeterminatd; controlul ratei de variatie a valorilor vite%a de variatie nu trebuie s depa easca un anumit prag, prestabilit, determinat de valoarea masurata anterior;

compararea intre datele furni%ate de mdsurarile reale i cele furni%ate de modelul numeric de referintd, ba%at, la randul lui pe comportarea reald a structurii.

XV.4. Metode moderne de diagnosticare si monitorizare a constructiilor

Diagnosticarea i monitori%area constructiilor utili%ea%d, in pre%ent, metode foarte variate i care fac apel la cele mai noi metode de mdsurd aparute in tehnicd, combinate cu metodele traditionale indelung verificate. Ele se pot clasifica in : metode ba%ate pe anali%a dinamicd; metode nedistructive; metode semidistructive; metode fi%ico chimice; metode electrice i mecanice. Metode de detectare a avariilor bazate pe analiza dinamich Determinarea amplasarii i dimensiunilor avariilor structurilor prin mdsurari de vibratii a luat o mare de%voltare. Cercetarile relative la aceste metode au fost initiate datoritd necesitatii imperioase a unei metode nedistructive mai precise. Tehnicile de inspectare ba%ate pe mdsurari de vibratii sunt necesare, in special, la structuri mari, deoarece nu necesitd accesul specialistului la constructie, a a cum cer tehnicile ba%ate pe observatii vi%uale, mdsurdri directe, mdsurdri cu ultrasunete, mdsurari prin emisie acusticd etc. Una din consecintele unei avarii structurale (ex: fisurd ) este o variatie a rigiditdtii locale , avAnd ca urmare scdderea frecventei naturale a constructiei, cea mai aplicata dintre aceste metode fiind cea ba%atd numai pe variatia frecventei naturale. Comparand variatiile, determinate experimental, ale modurilor de vibratie cu modelele de vibratie pre%ise teoretic, se poate presupune amplasarea i / sau dimensiunea avariei. Totu i, aceast# metodd necesitd cunoa terea teoreticd a modurilor de vibratie a structurii la diferitele deteriordri, variabile ca amplasare i dimensiune. Re%ultatul corect depinde, deci, de gradul in care modelul matematic descrie comportarea dinamicd a structurii avariate i neavariate. De fapt, determinarea avariilor prin mdsurarea schimbarilor in comportarea dinamicd pune problema inversd, adicd, a modului in care pot fi obtinute informatii asupra amplasarii i dimensiunilor deteriordrilor, prin cateva mdsurari dinamice.

Exist trei metode principale de re%olvare a acestei probleme: metodaba%atpe raportul dintre variatiile mici ale frecventelor naturale msurate i variatiile determinate teoretic. Este util la determinarea amplasrii deteriorrilor, dar nu d preci%ri asupra mrimii lor; metoda ba%at pe metoda elementelor finite, pornind de la frecventele proprii determinate experimental. Matricea rigidittii este dat ca o functie a dimensiunii i amplasrii defectului . Scderea cea mai accentuat a rigidittii, comparat cu rigiditatea structurii intacte, d cea mai probabil amplasare a defectului; metoda retelelor neuronale", artificiale; apartine unei categorii mai largi de metode , in care parametrii unui model structural aprioric, stabilit analitic (mas, rigiditate, amorti %are) sunt ajustati pentru a minimali%a diferenta dintre valorile date de predictia analitic i valorile msurate experimental. Metoda retetelor neuronale artificiale cea mai utili%at pentru determinarea avariilor este MLP (multilayered perception). Este un sistem de modelare matematic in trepte, pentru simularea comportrii reale, din punct de vedere dinamic, a structurii, inclusiv pre%enta avariilor, ca mrime i amplasare, prin confruntarea treptat cu comportarea constatat experimental. Metoda este complex, dar stabile te o tehnic de determinare on line a defectelor i constituie o preocupare de viitor a cercetrii in constructii. Metode nedistructive Utili%area metodelor nedistructive face posibil atat detectarea i locali%area defectelor, cat i evaluarea strii materialelor de constructii. Problemele care apar la diagnosticarea constructiilor au fcut necesar de%voltarea unor metode eficiente, u or de aplicat i care s fie capabil s ofere date cat mai complete asupra modificrilor aprute in structura materialelor, fr a influenta starea elementelor de constructie sau a materialelor. Tehnicile de investigare nedistructive au ca scop evaluarea caracteristicilor materialelor, astfel incat s se poat detecta tipurile de deteriorri structurale i amplasarea lor. In afara metodelor nedistructive cunoscute (in special, ultrasonice), se lucrea%, in pre%ent, la aplicarea unor metode nedistructive noi, ba%ate pe tehnici moderne cu de%voltare mare in alte domenii, dar care au gsit aplicatii interesante i in domeniul msurrilor in constructii. * Metode bazate pe propagarea semnalelor in materialele de constructii Metoda ultrasonicii de impuls Aceast metodd este cea mai utili%atd, beneficiind, deci, de o de

%voltare i perfectionare apreciabild a aparaturii de masurd i de un volum mare de date experimentale, ceea ce permite o bund cunoa tere a modului de aplicare a metodei, a avantajelor i limitelor ei. Determinarea %onelor degradate se ba%ea%d pe modul de propagare diferit al ultrasunetelor in mediu solid i in aer. Principala determinare este masurarea timpului de propagare intre traductorul emitator i cel receptor, prin transmisie direct sau pe diagonald, prin comparatie intre %onele presupuse fisurate i %onele nefisurate. Timpul de propagare apare crescut in %onele degradate, din cau%a modului de propagare a ultrasunetelor, care ocolesc fisurile i microfisurile . Din punctul de vedere al detectarii strii de degradare a elementelor de constructii, se remarca urmtoarele avantaje ale metodei : permite stabilirea existentei %onelor cu degradari ( respectiv fisuri) i locali%area lor; metoda se poate aplica pe suprafata constructiei; metoda se poate aplica pe elemente sau structuri de orice forma, dimensiune, inclusiv cele cu o singurd fat accesibild; aplicarea metodei nu necesit pregatiri complicate; masurarile se fac in timp scurt; aparatura de masurd este relativ simpl i cu un cost mediu . De%avantajele metodei sunt legate de complexitatea prelucrarii datelor, prelucrare care trebuie s tins seama de un numar mare de factori, care influentea%a re%ultatele ( i care cer pre%enta unui specialist cu experient in prelucrarea datelor). Aplicarea metodelor ultrasonice de impuls pentru determinarea starii betonului este reglementat la noi in tara prin: Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive" C26-85, editat in 1987. Utilizarea metodelor cu ultrasunete la zidrie. Importanta mare care se acorda utili%rii metodelor nedistructive i, in special, a ultrasunetelor, la constructiile de %iddrie se datorea%d faptului ca un numar foarte mare de monumente istorice de mare valoare sunt construite in acest mod. Necesitatea de a le reabilita cu maximum de respect fat de starea originald impune experti%area lor prin metode cat mai fine, din categoria metodelor nedistructive. Metodele de investigare cu ultrasunete sunt dintre cele mai indicate in aceast privint. Totu i, aplicarea metodei pre%int dificultti, din cau%a faptului ca atat cardmida, cat i mortarul de legaturd, mai ales dupd punerea lor in opera, dau un material de eterogeneitate i neomogeneitate foarte mare. Punerea in evident a fisurtrii, in acest ca%, este foarte complicatd. Numai %idria cu o grosime de pan la 1 m poate fi inspectat cu aceast metod, limitndu-se astfel investigatiile structurale la elemente subtiri sau monolitice. In toate celelalte ca%uri se aplic metoda seismic, deoarece impulsurile se propag la distant mai mare ,semnalul avnd intensitate mai mare i frecvent mai mic, deci absorbtia este mai redus. Este recomandabil combinarea metodei cu ultrasunete cu metoda

impact - ecou". Metoda seismica - impact-ecou Prin metoda seismic, undele mecanice cu frecventa intre 300H% i 3 KH% sunt generate pe suprafata elementului structural, de obicei cu un ciocan". Undele se propag prin element i sunt receptionate de unul sau mai multi receptori. Timpul de propagare a undei longitudinale, care este cea mai rapid dintre ele, este msurat intre transmittor i receptor. Vite%a undei calculat astfel depinde de propriettile materialului, dar este influentat i de goluri; de exemplu, fisuri sau rosturi neumplute. Astfel de anomalii produc deviatii in propagarea undei, deci reduc vite%a. Metoda seismic permite diferentierea intre suprafete de diferite materiale sau structuri; de exemplu, %idrie in straturi, deschideri umplute, rosturi. Deoarece re%ultatele depind de propriettile mecanice, ea este, de multe ori, foarte util. Pot fi detectate, de asemenea, i golurile mari. Metoda seismic a fost folosit i pentru verificarea eficientei injectiilor destinate mririi re%istentei %idriei. In tehnica impact ecou" se studia% undele reflectate de %onele de legtur" exterioare i de discontinuittile interioare, cum ar fi fisurile sau golurile. Un traductor, montat pe aceea i suprafat cu cel de impact, receptionea% undele intr-un anumit interval de timp i semnalul este supus anali%ei Fourrier la un anali%or de spectru, emittorul i receptorul fiind conectate la un calculator. Tehnica este folosit pentru locali%area defectelor interne, pentru msurarea grosimii elementelor din beton, acolo unde numai o fat este accesibil, i pentru a determina re%istenta. Relatia dintre vite%a de propagare i re%istenta la compresiune este influentat de multi factori, inclusiv umiditatea materialului i cea a elementului de legtur. Pentru fiecare material testat trebuie s se stabileasc o curb de etalonare. Metoda a fost folosit la experti%area coloanelor, peretilor etc. cu grosimi mai mici de 600mm. Cele mai bune re%ultate au fost obtinute la detectarea fisurilor in materialele omogene, in care ca% s-au putut detecta fisuri paralele cu suprafata. Exemplu de utili%are a metodei impact ecou" : pentru estimarea re %istentei la compresiune a betonului in pilonii unui pod de beton de 80 de ani in California. Suprafata betonului era friabil i deteriorat.

Aplicarea ace stei metode (rapid-a i ieftin-a) a dat date privind re%istenta medie a betonului - mult mai util de tiut dec-t re%istenta local-a in diferite %one. Analiza spectral a undelor de suprafa; (SASW),utili%at-a mai ales la suprafete cu o singur-a fat-a accesibil-a (pavaje, dale, drumuri), este o variant -a a metodei seismice . Metoda a fost de%voltat-a de Universitatea din Texas pentru a determina propriet-atile elementelor de constructii in straturi. In aceast-a tehnic-a, suprafata materialului testat este lovit-a i dou-a receptoare, montate pe suprafat-a, m-asoar-a vite%a undelor de suprafat-a, functie de lungimea de und-a. Vite%e crescute corespund unui modul de elasticitate mai mare, deci unei calit-ati superioare a materialului. Este necesar accesul la o singur-a fat-a a materialului. Metoda este aplicabil-a cu re%ultate bune pentru pereti gro i de piatr-a sau %id-arie, dar un impediment este pre%enta unui material absor bant, de exemplu ipsos. Citirile se fac in frecventa (KH%), functie de defa%aj (grade).Ca i la celelalte metode ba%ate pe vite%a undelor, citirea i interpretarea datelor nu sunt u oare, iar echipamentul destul de scump. Metoda cantitativ cu ultrasunete. Metoda cantitativ-a cu ultrasunete este ba%at-a pe tehnica de m-asurare impuls ecou". Modul de propagare a impulsurilor de frecvent-a ultrasonic-a ( 20 Kh% 200 Kh%) , transmise betonului sau altui material prin cuplaj mecanic, depinde de caracteristicile materialului. Calitatea i defectele materialului influentea%-a vite%a de propagare, amorti%area i forma undei la receptie. In acest fel, se pot determina, printre alte caracteristici, i starea de fisurare a materialului. Metoda cantitativ-a, completat-a cu un program de calcul speciali%at, corectea%-a unele erori ale metodelor clasice, legate in special de struc tura compo%it-a a materialelor. Problema de ba%-a este separarea frecventelor para%ite, care apar din cau%a neomogeneit-atii materialelor i care se suprapun peste armonicele impulsului purt-atoare de informatii privind defectele materialului. Pentru re%olvarea problemei se recurge la calcule matematice complexe se reali%ea%-a media de putere pentru fiecare component-a a semnalului. Metoda necesit-a un echipament special, diferit de cel curent i dotat cu tehnic-a de calcul. Si-a demonstrat utilitatea la detectarea fisurilor i evolutiei lor, la detectarea deterior-arilor din inghet de%ghet, la inspectarea toroanelor, inclusiv in %onele de ancora.

Metoda tomografiei sonice este un procedeu care combin tomo grafia computeri%at la frecvente sonice cu tehnicile de vi%uali%are recente. Colectarea datelor se reali%ea% prin propagarea undelor acustice prin mediu, de la surse (ciocan, aer comprimat, explo%iv) la receptor (sen%or pie%oelectric, accelerometru, geofon sau hydrofon ) . Amplasarea sursei i receptorului poate varia astfel incat undele s acopere din plin sectiunea supravegheat, in mod uniform i intr-un numr mare de directii. Se obtine un numr mare de date, exprimate prin timpul de tran%it al undelor longitudinale, folosite pentru a construi schema distributiei vite%elor in sectiune. Vite%a este determinat de modulul de elasticitate i de densitate i, indirect , de re%istenta la compresiune a betonului, i de defectele pre%entate de ace sta. Problema principal la investigarea intr-un anumit plan este gsirea unui model matematic care s corespund repartitiei vite%elor, msurat experimental. Ambele metode, de reconstructie algebric" i reconstructie iterativ simultan", sunt laborioase, necesit programe speciale i ajustri pentru optimi%are. Metoda mentionat a dat re%ultate bune la investigarea elementelor structurale (stalpi, piloni ). *Termografia in infrarocu este o metod de testare pe suprafat. Folose te fluxul de energie termic aplicat pe suprafata materialului sau generat de tensionarea materialului, flux care este afectat de propriettile i %olatoare ale materialului i de gradul in care suprafata materialului radia% energie. Re%ult diferente de temperatur a suprafetelor, care sunt inregistrate folosind camere foto cu infraro u sau inveli uri speciale termice. Echipamentul const dintr-o camer video cu instalatie special de rcire, cu cristale semiconductoare in nitrogen lichid. Se face fotografierea suprafetei, iar culorile re%ultate indic variatiile de temperatur a suprafetelor. Culorile translatea% de la negru-violet, pentru rece, la ro ualb, pentru cald. Sunt detectate scurgerile de aer , diferitele tipuri de materiale, precum i anomaliile de suprafat sau din interior, puntile, canalele interioare sau alte falii termice ale constructiei, cat i suprafetele umede. Metoda este foarte util la detectarea scurgerilor de la acoperi uri factor important de deteriorri la cldiri vechi, cum sunt monumentele istorice , a fisurilor in fatade, a i%olatiilor defecte la acoperi uri-teras, a strii peretilor sub %ugrveal. Pentru %idrie, se obtin date privind deteriorrile, care au temperaturi diferite, legate, mai ales, de continutul diferit de ume%eal in crmid i piatra poroas, deteriorat. Totu i, metoda este capabil numai de a semnala anomaliile pe suprafat i amplasarea lor , nu poate determina adancimea i grosimea; re%ultatele sunt influentate de factori de mediu exteriori (temperatura i umiditatea ). Reflectografia cu infrarocii se aplic pentru determinarea gradului de penetrare a ume%elii in pereti.

*Utilizarea microundelor (radar) Propriettile de propagare ale microundelor pot furni%a informatii pretioase asupra structurii materialelor i pot sta la ba%a unei metode nedistructive de incercare a constructiilor. Aceste metode se ba%ea%, in general, pe dou caracteristici ale microundelor : Modul diferit de propagare in medii diferite, ceea ce permite (la fel ca la procedeele optice) msurarea diferitelor mrimi geometrice (distante, deplasri, vite %e); puterea lor de penetrare permite, in plus, anali%a in profun%ime a unui material, pentru locali%area defectelor, discontinuittilor sau corpurilor strine. Utili%nd energii slabe, se pot caracteri%a propriettile unui material prin pierderile sale dielectrice. In diagnosticarea cldirilor vechi ,mai ales a monumentelor istorice, metoda este utili%at la: detectarea unor caracteristici ascunse sub %idurile, pardoseala sau tavanul constructiilor vechi; detectarea pre%entei mai multor straturi in %idrie (prin reflectarea microundelor de stratul de legtur); detectarea golurilor importante; pre%enta elementelor moderne de metal introduse in %idrie; %onele de%integrate sau deteriorate; determinarea continutului in umiditate al materialelor din %idrie. Aplicarea microundelor, dat fiind domeniul extrem de frecvent utili%at (o,5- 4 GH%), pre%int, totu i, numeroase dificultti: necesitatea unei aparaturi foarte pretentioase (radar) , cu performante superioare celor utili%ate in observatia aerian; domeniile de aplicare sunt limitate la medii cu constante dielectrice ridicate; solurile foarte umede, inveli urile bituminoase, argilele plastice atenuea% puternic semnalul, limitnd adncimea de penetrare; interpretarea laborioas i critic a re%ultatelor (necesit numeroase corectii); iradierea personalului. In privinta interpretrii, trebuie s se stabileasc, prin metode analitice i corectii succesive, un a a-numit model dielectric". Metoda este utili%at intens de speciali tii din Germania, Italia, SUA.

*Metoda fibrelor optice Tehnica utili%rii fibrelor optice s-a de%voltat initial in medicin, pentru examinri interne. In pre%ent, cunoa te numeroase aplicatii i in tehnica de diagnosticare a constructiilor. Instrumentul, denumit fibroscop", este format dintr-un mnunchi de fibre optice flexibile, iar instrumentul denumit borescop", din fibre optice rigide. 0 parte din fibre au ca rol transmiterea radiatiilor unei surse de lumin foarte puternice, situat la un capt, celelalte servind la vi%uali%area obiectului prin lentile foarte puternice. Extremitatea de vi%uali%are" a cablului poate fi rotit pentru a da imagini din diferite unghiuri. Aceste instrumente au aplicatii i in evaluarea structurilor vechi, dar cu anumite limitri. Este obligatoriu s existe spatii libere in care s se poat insera cablul pentru observatii vi%uale. Structurile din %idrie masive nu posed, de obicei, spatii in care s se poat introduce dispo%itivul. Metoda s-a experimentat cu succes la constructiile din lemn, unde se poate face o gaur mic in suprafata finisat cu tencuial sau lemn, pentru introducerea cablului flexibil i culegerea unui numr mare de informatii. Totu i, fat de alte tehnici de msur, in ca%ul in care nu exist alte posibilitti de cunoa tere a structurii interne a elementului, se recomand executarea unui orificiu (diametru de cca 12 mm) i introducerea unui borescop cu fibre optice. De asemenea, se poate utili%a pre%enta rosturilor i fisurilor pentru introducerea unui endoscop (exemplu, la Catedrala San Carlo in Roma). Un parametru important al dispo%itivului este distanta focal, pentru evaluri structurale fiind recomandate distante focale mari. Costul este moderat, functie de numrul de accesorii necesitat. *Metode magnetice Din varietatea de metode ba%ate pe propriettile magnetice ale materialelor pentru diagnosticarea constructiilor, are utili%are mai extins metoda de detectare a corpurilor metalice incluse. Se utili%ea% aparate de tipul denumit profumetru" sau pahometru". Metoda se ba%ea% pe perturbarea cmpului magnetic, generat de o bobin, in pre%enta unui element metalic. Perturbatia este proportional cu mrimea obiectului i apropierea de traductor. Traductorul este directional, deci deviatia este important cnd axa longitudinal a lui i axa longitudinal a obiectului metalic sunt colineare. Aparatul a dat re%ultate bune la detectarea grin%ilor metalice care suport arcurile de crmid, cu cca 9 inch acoperire, de i nu aprea niciun element metalic la suprafat. De asemenea, se pot detecta coloane de otel in interiorul unei acoperiri cu granit de 8 inch. Se pot detecta u or i ancoraje de fier in peretii de piatr. Costul echipamentului nu este mare. Aparatul, dotat cu calculator, vi %uali%ea% po%itia i diametrul, prelucrea% datele. Detectia electromagnetica este recomandat i pentru utili%are in toate ca%urile in care este necesard certitudinea ca nu exists obiecte metalice ascunse, care pot perturba aplicarea altor metode. * Utilizarea razelor X i Gamma Radiografia cu raze X sau Gamma. Sursa de radiatii se plasea% pe o parte a elementului studiat, iar filmul fotografic pe cealalt parte. Absorbtia ra

%elor este proportionald cu densitatea i numrul atomic al elementului. Radiografia cu ra%e X sau Gamma este utild mai ales la locali %area i determinarea diametrului armturilor inglobate. Metoda cu ra%e Gamma este utili%at pentru beton pand la 5o cm, iar cea cu ra%e X, pentru beton pand la 25 cm. Dacd nu se cunosc nici acoperirea cu beton , nici diametrul armturii, se utili%ea%d metoda dublei expuneri. Dacd grosimea este mai mare, se practica gduri pentru introducerea sursei. Metoda are ca avantaj faptul ca imaginea poate fi u or interpretatd. Totu i, pretul de cost al aparaturii este ridicat, nu se obtin date in timp real ( necesit developare), iar personalul trebuie sa aibd o calificare speciald i trebuie protejat impotriva iradierii. Difractia razelor X; este o metodd care se ba%ea%d pe deplasarea spectrului de difractie produs de spatiile interstitiale intre planele de atomi ale structurilor cristaline ale materialului. Aceste spatii interstitiale sunt functie de natura materialului i de tensiunea din material. Difractometrul cu ra%e X a fost utili%at i pentru msurarea efortului ( prin intermediul deformatiei ) din cablurile de precomprimare, f#rd i %olarea sau intreruperea lor. *Metoda geoelectric 6; in aceast metoda, un camp electric continuu este indus in %ona de testat prin unul sau mai multi electro%i. Este calculat re %istivitatea materialului tinand cont de curentul prin echipament, diferenta de tensiune dintre doud probe (care masoard diferenta de potential intre suprafetele pe care sunt montate) i de un factor specific, derivat din configuratia folosit. Valoarea depinde, mai ales, de continutul in umiditate" i de concentratia srurilor di%olvate". Prin aceast metodd este posibil a se stabili harta %onelor de umiditate" i a se investiga structura unei cldiri, mai ales din punctul de vedere al stratificarii i golurilor. 0 variants speciald a metodei geoelectrice, metoda potentialului propriu este ba%at pe fenomenul de generare a unui camp electric de un metal in stare de coro%iune. Acest camp este sesi%at de doud probe. Metoda este foarte utild la detectarea unui proces activ de coro%iune, cu conditia ca amplasarea metalelor inglobate s fie cunoscutd i ca unul

din sen%ori s fie plasat direct pe metal.Metoda are o re%olutie mult mai mic decat metoda radarului. * Metode de m 'dsurare a umidit 'diii; exist diferite aparate destinate msurrii strii de ume%eal a peretilor, in special a %idriei: aparat de msurare a conductivittii; metoda capacitiv; aparatura cu neutroni. Sistem optic pentru m 'dsurarea cu laser, utili%at la msurarea deplasrii structurilor; este perfectionat pentru observatii pe timp lung, in regim static sau dinamic. Vizualizarea structurii interne cu camere de televiziune metoda a fost utili%at pentru a cunoa te mai bine structura intern a %idriei, de exemplu, la studiul turnului inclinat din Pisa. * Combinarea metodelor nedistructive In multe ca%uri, este recomandabil combinarea diferitelor metode nedistructive, pentru obtinerea unor date mai concludente. Este recomandabil combinarea metodei radar cu alte metode, deoarece radarul este foarte versatil, furni%ea% date precise i operea% rapid. Pentru verificare i preci%ri, in ceea ce prive te interpretarea, se poate folosi o alt metod, eventual cu mai putine puncte de msur. De exemplu, radarul este potrivit pentru detectarea straturilor, dar nu ofer date privind mie%ul, in ca%ul unei %idrii cu mai multe straturi. In acest ca%, se poate face apel la metoda seismic, msurand vite%a de propagare a undelor elastice in %idrie; msurarea vite%ei de propagare in piatr se face la suprafat sau in gurile obtinute prin carotare, prin metode ultrasonice. Dac cele dou metode dau re %ultate diferind semnificativ, aceasta este indiciul existentei unui gol. In alte ca%uri, anomaliile care sunt detectate cu radarul nu pot fi clasificate. Se folosesc metode magnetice sau geoelectrice pentru detectarea unor metale incluse. Metoda potentialului propriu se folose te pentru detectarea unui camp activ de coro%iune. Dac utili%area a dou metode nedistructive d re%ultate cu dispersie mare, se recomand verificarea lor prin probe. * Metoda flatjack" Metoda flat jack", denumit i a eliberrii partiale" sau a despicrii", permite msurarea direct a eforturilor in elementul de constructie, fr a se recurge la legea de comportare a materialului (fig.1). Metoda const in reali%area unei despicturi, perpendicular pe directia eforturilor ce urmea% a fi msurate, urmat de introducerea in despictura a unei prese plate, in vederea generrii unei presiuni in interiorul despicturii, pan la restabilirea strii initiale de deformatii.

Starea initiald de deformatii se determind prin mdsurari extensometrice, efectuate inainte de despicare. Independent de starea elasticd, presiunea necesard pentru revenirea la starea initiald repre%inta starea de eforturi existents inainte de despicare. Cunoscutd de mai mult timp, aceastd metodd este aplicatd, in pre%ent, pe scare largd, mai ales la constructiile vechi (aproape la toate monumentele istorice), in doud fa%e ale actiunii de reabilitare i pre%ervare: diagnosticarea starii constructiei, pentru stabilirea caracteristicilor structurale ale %idariei vechi, masurarea starii reale de eforturi; monitori%area comportarii in timp a elementelor, prin reali %area periodica de masurdri pentru supravegherea modificdrii starii de eforturi, mai ales in ca %urile cand deteriordrile initiale nu au putut fi inlaturate prin reabilitare(de exemplu: tasari evolutive, modificdri ale pan%ei freatice etc.) Metode semidistructive Experienta a aratat ca aplicarea unor tehnici de masurd foarte precise asupra unui material care are variatii mari ale parametrilor oferd putine informatii suplimentare fata de metodele mai simple. In unele ca %uri, este mai economic i mai util s se aplice metode de masurd mai simple, dar care s permita un numar mult mai mare de masurari atat ca exemplare masurate, cat i ca frecventa. Alte avantaje constau in faptul ca efectul semidistructiv poate fi reparat, accesibilitatea este, in general, necesard la o singurd fata a elementului, o parte din dispo%itive pot fi montate i, dupd intdrirea betonului, dau informatii asupra unor straturi de adancime mai multe decat metodele nedistructive. Domeniul de aplicare este constituit de constructiile existente, din beton i %idarie, degradate, la care nu exists corpuri de proba sau date de compo%itie a betonului i mortarului utili%ate. Cele mai importante metode semidistructive sunt : Metoda fracturdrii interne a betonului : se masoard indirect re%istenta la intindere a betonului, prin determinarea fortei necesare extragerii unui bolt metalic, preva%ut cu ancore. Forta

masurata de smulgere a boltului care provoacd fracturarea interns a betonului se corelea%d cu re%istenta la intindere a betonului. Metoda re%istentei la penetrare : se estimea%a re%istenta la compresiune a betonului, functie de adancimea de penetrare a unui corp metalic impu cat" in beton, sau adancimea de penetrare data de un amestec explo%iv. Metoda smulgerii din profun%ime asemanatoare cu metoda fracturarii interne masoard forta necesard smulgerii unei ancore, fixate cu ra ind epoxidica, introdusa in beton, intr-o gaurd foratd. Se calculea%d re%istenta la forfecare prin smulgere i, indirect, re %istenta la compresiune.

Metoda de smulgere la suprafata mdsoard direct re%istenta la intindere a betonului, ba%5ndu-se pe corelatia care exists intre re %istenta la intindere a betonului i forta de smulgere a unui disc de metal, aplicat la suprafata betonului i lipit de acesta cu r5 ini epoxidice. In ca%ul clddirilor cu pereti structurali la care s-au reali%at consoliddri prin torcretarea peretilor, aceast# metodd este deosebit de utild, permit5nd a se evalua eficienta torcretului, in sensul reali%arii unei aderente perfecte cu betonul existent. In ca %ul in care contactul nu este perfect, smulgerea se produce la interfata torcret beton, spre deosebire de reali%area corecta a torcret#rii, c5nd smulgerea se produce antren5nd i betonul existent. Metoda de smulgere interne se reali%ea%a prin turnare (initials) sau prin fre%are, a unei carote" in beton, care este ulterior smulsd din beton; forta necesard smulgerii este in relatie cu re%istenta la compresiune a betonului. Metoda de rupere prin incovoiere: se determind re%istenta la rupere prin incovoiere intr-un plan paralel cu suprafata betonului, la o ad5ncime standardi%atd. Metoda constd in introducerea unui dispo %itiv cilindric in betonul proaspdt i apoi extragerea sa, sau in forarea betonului existent al constructiei degradate i determinarea fortei de rupere a cilindrului de beton. Forta de rupere se aplicd lateral, la partea superioard, determin5ndu-se, astfel, re%istenta la incovoiere a cilindrului de beton, proportionald cu re%istenta la compresiune . Metode fizico-chimice de determinare experimental?'" a caracteristicilor de durabilitate ale constructiilor degradate din beton Determinarea ad5ncimii de carbonatare se reali%ea%d cu o solutie alcoolicd de fenolftaleind de concentratie 1%; suprafata betonului se colorea%d in ro u-violet, atunci c5nd betonul i-a pdstrat alcalinitatea. Determinarea alcalinitdtii pe %ona carbonatat# se reali%ea%d pe un extras apos al unei probe de beton, maruntitd i cernut#, cu ajutorul unui PH metru sau al unei h5rtii indicatoare. Determinarea cantitdtii de agregate e posibild prin c5ntarirea re%idului insolubil, re%ultat in urma tratamentului chimic. Determinarea cantitdtii de apd. Determinarea do%ajului de ciment - % ciment = 100% beton (% agregate + % apd). Raportul apd / ciment se calculea%d pe ba%a cantitatilor de apd i ciment determinate, cu observatia ca proportia de apd repre %intd cantitatea determinate pe probele examinate in momentul investigatiei, i nu cantitatea initiald prevd%uta la prepararea betonului. Determinarea este important.I, fiind cunoscut faptul ca un raport a / c mare (care convine, in multe situatii executantului lucrarii) conduce la degraddri ulterioare ale

betonului, prin fisurari, compactari insuficiente i chiar segregari. Metodele fi%ico-chimice descrise mai sus pun in evidenca aspecte legate de caracteristicile de durabilitate ale betonului, ce nu pot fi depistate nici prin examinare vi%uald i nici prin metode nedistructive. Metode electrice Metodele electrice utili%ate la masurari i incercari privind siguranca structurald a construcciilor se referd la doud fa%e principale: incercari i testari in scopul diagnosticarii; monitori%area in timp, dupd acciunea de reabilitare. Tipul i caracteristicile cerute traductoarelor i sistemelor de masurare a parametrilor specifici importanci privind siguranca structurald diferd in cele doud fa%e. Diagnosticarea, caracteri%ata prin incercari i testari, pune accentul pe: preci%ie corespun %atoare preci%iei cu care trebuie cunoscute datele; gama de masurd suficientd pentru a acoperi ordinul de mdrime in care presupunem ca se incadrea%d parametrii, Inca necunoscuci ca valoare; posibilitaci de instalare u oard, f#rd a produce modificari suplimentare starii construcciei; influence ale factorilor electrici perturbatori i ale factorilor de mediu cat mai mici; asigurarea fiabilitacii. Sunt utili%ate urmatoarele tipuri de aparate de masurd electrice: traductoare electrice re%istive (denumite i marci tensometrice"), care au cea mai mare rdspandire, speciali %are i diversitate, atat ca tipuri, cat i ca echipament de culegere a datelor in domeniul incercarilor pe materiale i elemente; traductoare potenciometrice recomandate la incercari unde este necesar un domeniu mare de masurd; traductoare inductive utili%ate, de asemenea, pe scars largd, datorita preci%iei, combinatd cu domeniul mare de masurd; au avantajul ca necesitd acela i echipament de culegere a datelor ca traductoarele electrice re

%istive, fiind, in plus, recuperabile. Monitorizare Urmrirea comportarii, din punct de vedere static, a construcciilor se face cu sisteme on-line complexe, automati%ate pentru urmrire permanent. Traductoarele sau dispo%itivele de masurd, montate pe construccie, trebuie s raspunda urmtoarelor cerince: posibilitate de a funcciona cu telemsurare - cerinca legat de accesibilitate, deoarece nu sunt posibile intotdeauna instalatii auxiliare (scari, platforme de acces etc.); semnal de ie ire in frecvent sau digitali%at, care s asigure posibilitatea de centrali%are a masurdrilor la distant mare, intr-un amplasament corespun%ator; stabilitate mare pe perioade lungi de timp i la factorii de mediu; stabilitate la parametrii de naturd electrica ce intervin in lantul de masurd; fiabilitate foarte bund, inclusiv fiabilitate metrologica pe termen lung. La alegerea mijlocului de masurd se iau in consideratie : deriva de %ero la diferiti factori perturbatori: temperatura, ciclu termic, oc termic, variatii de presiune, vibratii, ocuri mecanice, sensibilitate la acceleratii, influenta unui mod de fixare instabil etc.; stabilitate la factorii electrici sau la marimile de naturd electricd ce intervin in lantul de masurd. Parametrii cei mai importanti care interesea%d in diagnosticarea i monitori%area constructiilor i care se pretea%d la masurare cu metode electrice sunt: Variafia deschiderii fisurilor ci rosturilor In ca%ul diagnosticarii i monitori%arii unei constructii, constatarea pre %entei fisurilor impune specialistului anumite actiuni obligatorii : Reanali%area schemei de re%istenta statics, avand in

vedere discontinuitatea materialului, schimbarea modului de transmitere a solicitarilor i redistribuirea lor. Reanali%area modului de comportare la solicitari dinamice i seismice. Stabilirea exacta a po%itiei, formei, directiei i mdrimii fisurilor, dat fiind faptul ca anumite tehnici de anali%a (de exemplu, modelele seismice) indica, numai pre%enta unei stari de fisurare. Urmarirea evolutiei fisurilor pentru a stabili dacd starea de fisurare este stabili%ata sau evolutiva. La constructiile de beton i %idarie, cele mai semnificative sunt fisurile care apar o data cu: solicitarile seismice; tasarea terenului de fundatie (tasari diferentiale, deplasarea apei in solurile plastice, erori de constructie etc.); modificari structurale in decursul vietii clddirii; variatii de umiditate in structure; variatii de temperaturd; solicitari mecanice; elemente de vegetatie; vechimea cl#dirii. La toate tipurile de constructii, evolutia fisurilor $i modificarile lor periodice, cau%ate de variatiile de temperaturd, constituie o prioritate a urmririi. Dupd reabilitare, este necesard urmrirea in continuare a constructiei privind fenomenul de fisurare, atat din punctul de vedere al cau %elor de aparitie a fisurilor, cat $i al reaparitiei $i evolutiei lor. De asemenea, stabilireapre%entei, po%itiei, caracteristicilor $i evolutiei fisurilor este foarte important pentru stabilirea modelelor matematice necesare aplicarii metodelor moderne de anali% a constructiilor. Studiul analitic al comportrii pe termen lung a unei structuri se ba %ea%d $i pe rata medie a variatiilor de amplitudine a fisurilor, corelat cu actiunea mediului $i raspunsul structurii la actiunea mediului. Metodele electrice de masurare a fisurilor constituie cele mai moderne $i mai precise metode cu aplicabilitate larga. Cele mai utili%ate $i indicate dispo%itive de masurare electrice $i electronice pentru supravegherea constructiilor din punctul de vedere al fisurilor sunt: *Fisurometru (cu circuit oscilant). *Captor de deplasare pentru rosturi $i fisuri (cu coarda vibranta). Deplasarea relativesa elementelor masive ale tonstrut;iei sau funda;iei

In ca%ul constructiilor fundate pe blocuri de stance sau pe fale%e, teren care a devenit instabil in decursul timpului, supravegherea deplas#rii acestora este foarte important-a $i, in acela$i timp, destul de dificild cu metode topo, atat din cau%a lipsei de vi%ibilitate, cat $i a necesitatii unei monitori%ri continue. Din aceast cau%a, se recomand utili%area unor dispo%itive de masura, cu teletransmitere prin cablu de masurd sau radio, care s ofere posibilitatea unei supravegheri continue on-line prin statie de masurare automata $i posibilitati de averti%are $i alarmare imediat-a. Sunt indicate metodele de masura ba%ate pe circuit oscilant sau coarda vibrant-a, caracteri%ate prin transmiterea unui semnal in frecventa. *Spion de rotes (fisurometru induttiv ) Este indicat mai ales la msurarea deplasarilor relative ale unor puncte deprtate la mai multi metri, de obicei in roca de fundatie. Este aplicat mai ales in ca%ul in care interesea%d supravegherea unui masiv fisurat, a blocurilor de stanc#, a terenurilor pentru care riscul de instabilitate $i directia mi$carilor sunt cunoscute: fisurd deschis, bloc in surplombd, fale%e. *Elongametru Aparatul este conceput pentru mdsurarea deplasarilor intre doud puncte. *Miisuriiri cu laser Sistem perfectionat pentru urmdrirea deplasarilor relative (utili%at, de exemplu, pentru monitori%area Catedralei din Mexico). incliniiri, verticalitatea peretilor, coloanelor, turnurilor Mdsurarea deplasarilor unghiulare, in ca%urile acestea, implicd detectarea i mdsurarea unor valori unghiulare foarte mici, necesitand fie amplificarea lor pentru mdsurare, fie traductoare foarte sensibile. In mare, exists doud moduri de a pune in evidentd aceste deplasari ale constructiilor: metoda pendulului i metodele inclinometrice. Miisurarea deplasiirilor structurilor in plan orizontal prin metoda pendulului (fig. 2) Pendulele directe i inverse sunt concepute pentru evaluarea cu preci%ie a deplasarilor relative ori%ontale a doud puncte departate situate pe verticald. Mdsurarea cu metoda pendulului este, in general, utili%at# la: mdsurarea deplasdrilor la baraje, centrale nucleare, picioare de viaduct; determinarea mi carilor structurilor i fundatiilor edificiilor; ca referintd primar5 pentru relevee geode

%ice. Sisteme de miisurare a deplasiirilor unghiulare prin metode inclinometrice Sistemele inclinometrice servesc la detectarea deplasdrilor constructiilor sau a rocilor prin mdsurarea schimbarilor de pantd. Sunt folosite inclinometre fixe, montate solidar cu constructia sau in tubatii (lant inclinometric) i inclinometre mobile (sonde) care mdsoard variatia de inclinare in mai multe puncte. *Tasiiri diferentiale Urmarirea acestor fenomene este una dintre cele mai importante metode in monitori%area comportgrii constructiilor, avand in vedere ca tasarile sunt unele din cau%ele cele mai importante ale fisurarii i pierderii de stabilitate a structurii. In mare, metodele de mdsurare a tasarilor i deplasdrilor mari ale elementelor structurale se impart in doul categorii: mdsurarea in tubatii, in foraje, cu dispo%itive fixe de citire sau cu sonde, cu citire mecanicd, electricd sau electromagneticd; mdsurarea prin metode hidraulice (fig.3). Temperaturi exterioare ci ale elementelor construc;iei: corelarea cu datele re %ultate din masurarea starii de eforturi i deformatii; executarea de corectii la interpretarea re%ultatelor unor masurari cu metode sensibile la variatiile de temperaturd. Nivelul apei in sol ci funda;ii - variatia nivelului apei freatice are o mare importanta pentru stabilitatea constructiei; de aceea, in multe ca%urise instalea%d dispo%itive de urmarire a acestuia. In fundatia constructiei sunt instalate, in foraje, dispo%itive de masura, pie %ometrice. Tipul de pie%ometru cel mai folosit in pre%ent este celula de masurd", preva%utd cu un filtru, o camera de presiune i un dispo%itiv de detectare electric a deformatiilor membranei pe principiul cor%ii vibrante, pie %oelectrice, re%istive, digitale sau pneumatice. * Monitorizarea construc;iilor din punct de vedere dinamic Urmdrirea comportarii dinamice a constructiilor are drept scop:

evaluarea initiald a starii constructiei pe ba%a metodelor de anali%a dinamica; urmdrirea modificarilor aparute in caracteristicile dinamice, dupd reabilitare, pentru detectarea unor modificari ale starii constructiei; cunoa terea modului in care constructia reactionea %a la solicitari dinamice produse de seisme sau de solicit-rile curente de tip seismic (trepidatii din trafic, activitati in %one, ocuri). Deoarece cunoa terea acestor date este foarte important -a pentru viata constructiei, cele mai sensibile sunt supravegheate, in permanenta, cu un sistem de accelerometre. Functie de tipul solicitarii urmarite, se folosesc accelerometre cu gamd de masurd mica (pentru urmarirea actiunii microseismelor i trepidatiilor) i cu gamd de masurd mare (pentru seisme puternice).

XV.5. Aplicarea metodelor informationale la monitorizarea constructiilor

Sisteme automate on-line Aceste sisteme sunt ba%ate pe tehnica modernd de calcul pentru culegerea datelor, prelucrarea lor automata i luarea de decizii in timp real. Pe plan international, sistemele de monitori%are pentru categoriile de constructii cu risc ridicat baraje, reactoare nucleare, poduri, monumente istorice, constructii inalte , constructii cu deschidere mare, constructii metalice sunt, in special, sisteme on-line (fig.4) . Initial, aparitia unor metode de anali%a puternice, ba%ate pe tehnica de calcul, a dus la ideea, din partea proiectantilor, ca acestea sunt suficiente pentru o anali%a corectd. Totu i, s-a relevat faptul ca, chiar cu metodele cele mai minutioase, se poate ajunge la erori grave de diagnosticare i prevedere a comportarii unei constructii, din cau%a pre%entei unor factori care, prin natura lor, nu pot fi inclu i in procesul de anali%a, chiar c-nd sarcina este in domeniul linear.

Se pot cita urmtoarele omisiuni i simplificari din calculul analitic: conditiile privind siguranta constructiilor mari, plasate in mediul natural, pot fi neclare i pre%int limite in interpretare, dacd se folose te calculul analitic; sistemul analitic este compus dintr-un numr limitat de componente; sistemul este considerat, in ceea ce prive te comportarea, ca un mediu continuu, fiind dificil de a distinge comportri individuale i interactiuni locale; fiecare component in parte nu poate fi luat in calcul cu comportarea reald (exemplu - comportarea materialelor); constructia este in interactiune cu mediul social; multe obiective sunt unice, studiul statistic pe o categorie de lucrari nefiind relevant (ca in industrie); apar solicitri care nu pot fi controlate sau preva%ute accidente, seisme; este grea, dacd nu imposibild, incercarea constructiilor la scars naturald in conditiile de sarcina de proiectare, pentru a verifica modelele analitice. Evaluarea realist-a a re%ervei de re%istenta i a capacitatii portante a unei constructii se poate face numai prin achi%itionarea unui numr mare de date in situ prin sisteme de culegere de date automate i in timp real. Instala;iile automate pentru culegerea de date on-line i in timp real trebuie s asigure (partial sau total, functie de complexitatea necesard) urmtoarele functiuni: culegerea secventiald de date de la traductoarele montate in punctele de masurd, inclusiv conditionarea semnalului i alimentarea traductoarelor; echilibrarea initiald automata sau memorarea strii initiale a dispo%itivului de masurd; comutarea automata, in cicluri intregi sau selective conform programrii cu vite%e diferite pentru msurtri statice sau cvasistatice;

calibrarea automata i testarea automata a functionarii lantului de masura la fiecare ciclu, citirea automata i afi area digitald la fiecare ciclu, reglarea i comutarea automata a scalei, inregistrarea automata a datelor caracteristice punctului de masura pe periferice (imprimanta, disc sau bands magnetica); validarea datelor culese din punctul de vedere al fiabilitatii i mentinerii caracteristicilor metrologice ale sistemului de masura. Se testea%a traductoarele i celelalte dispo%itive de masura instalate in situ i sistemul de achi%itionare. Este verificata valabilitatea datelor, din punct de vedere logic, prin compararea cu domeniul de masura al elementelor din lantul de masura, verific-nd posibilitatea de depa ire a limitelor fi %ice de variatie i a limitelor de variatie se%oniera a parametrilor; prelucrarea primard automata (inclusiv corectiile necesare ) i inregistrarea valorilor fi%ice obtinute pe suporturile fi%ice periferice; controlul structural al constructiei. Valoarea citita se compard cu limite prestabilite. Datele care se inscriu in aceste limite, fiind validate in prealabil, indica, o comportare normald a structurii controlate. In urma acestei verificari se declan ea%d semnali%area depa irii unor limite prestabilite (averti%are sau alarmare); teletransmiterea datelor culese prin interfete speciale, prin fir telefonic sau radio (cu echipamente Modem), la un nivel central de prelucrare, interpretare i luare de deci%ii; arhivarea datelor initiale, a programelor de culegere a datelor i a programelor de prelucrare; aceste procese se pot face i in memoria calculatorului, cu posibilitati de extindere a gradului de prelucrare. Programe de calcul "expert" Programele de monitori%are a constructiilor se pot pre%enta i sub forma evoluatd, prin elaborarea unui program soft, denumit expert". A fost pusa problema, foarte importanta pentru constructiile cu grad mare de risc, de diagnosticare in timp real a starii constructiei, in ca%ul in care apar citiri ce depa esc pragurile prestabilite pentru parametrii importanti. Se pune problema competentei personalului de supraveghere, in ceea ce prive te evaluarea riscului potential, asociat cu citirile anormale, dacd sistemul de culegere a datelor nu este prevd%ut cu programe soft de averti%are i alarmare. Corelarea masurdrilor i evaluarea importantei relative i impactului real produs de depa irea unor valori, evidentiate prin citirea on-line, pot duce la intar%ierea masurilor privind asigurarea sigurantei constructiei.

Programul expert sintetizeaz~ datele obfinute ~i le introduce intr-un model matematic complex, care utilizeaz~ tehnicile informafionale ~i este bazat pe cunoctintele expertilor, astfel incezt gradul de deteriorare ci sigurantii a unei constructii este diagnosticat cu precizie, la nivelul de cunoctinte al expertilor. Ca exemplu de program de calcul speciali%at pentru monitori%area constructiilor este programul Mistral, utili%at in Italia si Franta. Programul a fost creat, initial, pentru monitori%area barajelor si extins apoi la alte categorii de constructii cu risc ridicat. In Italia, este folosit intens la monitori%area monumentelor si ansamblurilor de monumente istorice (Domul din Florenta, Catedrala SanMarco din Venetia, Turnul din Pisa, Catedrala din Milano etc.). Programul are scopul de a face, in timp real, o parte din evalurile privind siguranta structurii, care, p-n la aplicarea lui, se fceau de ctre experti, dup un interval de timp. Se reali%ea%, astfel, o important economie de timp in luarea deci%iilor. Programul interpretea% semnalele provenite de la un sistem automat de monitori%are, care cuprinde un mare numr de traductoare si dispo%itive de msur cu care au fost echipate constructiile in cursul supravegherii, inainte si dup reabilitare. Sunt verificate si validate datele obtinute de la controlul on-line, comparandu-se cu valorile de referint (determinate, asa cum s-a artat la descrierea functiilor sistemului de msur complex) si corelandu-le cu alte date din sistem. In acest mod, se filtrea% anomaliile primare provenite de la sistemul de culegere a datelor, selectandu-se semnalele care depsesc limitele, furni%and explicatii, evaluand comportarea structurii si punand in evident situatiile cu adevrat critice, in care trebuie s se ia deci%ii urgente. Sistemele expert sunt, deci, instrumente de lucru perfectionate pentru monitori%area constructiilor cu risc ridicat, indeplinind cerintele unei supravegheri complete, eficiente si operative.

XV.6. Elaborarea de normative si standarde

Elaborarea de normative, standarde, coduri, recomandri si ghiduri privind investigarea si monitori%area constructiilor este necesar pentru introducerea sistemului international de calitate in acest domeniu. Astfel, este posibil reali%area unor bnci de date la nivel international, care presupune comparabilitatea datelor de la incercri, experti%ri si cele privind monitori%area constructiilor importante, cu grad ridicat de risc.

XV.7. Aplicarea metodologiilor de diagnosticare si monitorizare la constructiile degradate cu caracter de monument istoric
Problema restaurrii monumentelor istorice a fost pus arhitectilor i constructorilor chiar din secolele trecute, dar a cunoscut, pe plan international, numai in ultimele decenii, o abordare sistematic i obiectiv, fcandu-se progrese rapide i substantiale in aceast directie. In etapa anterioar, re staurarea monumentelor era urmrit preponderent din punct de vedere arhitectonic, avand ca scop principal transmiterea mesajului cultural i istoric; stabilitatea i siguranta lor structural erau considerate ca un obiectiv secund. In pre%ent, contributia ingineriei structurale la reabilitrea monumentelor istorice a devenit foarte important i constituie ba%a unei cunoa teri sistematice i a unei reabilitri corecte i complete. Din acest punct de vedere, ingineria structural utili%ea%, in studiul unui monument i in proiectarea sistemului su de restaurare, noi metode de investigare, sisteme complexe de monitori%are, sisteme informationale, modele matematice, noi dispo%itive, noi tehnologii de reabilitare. Campul de actiune este foarte vast i diversificat, iar modalittile de abordare foarte variate, dar problemele la care trebuie, in primul rand, s se rspund, sunt : evaluarea nivelului de sigurant a constructiei i deci%ia efecturii de interventii; modalitatea de efectuare a interventiei i tehnologia corespun%toare, avand in vedere tripla cerint a reabilitrii: alterarea cat mai mic a conceptiei originale; asigurarea sigurantei i durabilittii; monitori%area comportrii cldirii dup actiunea de reabilitare. Atingerea simultan a acestor obiective, sarcin destul de complex i pentru constructiile de dat recent, devine deosebit de complicat in ca %ul monumentelor istorice. Pe de alt parte, din punctul de vedere al anali%rii structurii, de mai multe generatii, ingineria structural a de%voltat metode de anali% i de calcul ba%ate aproape exclusiv pe propriettile betonului i ale otelului. A fost neglijat studiul, cu mijloacele de investigare ale tiintei contemporane, al structurilor i materialelor traditionale. Atunci cand a fost abordat domeniul reabilitrii monumentelor istorice, s-a observat c

metodele de anali% i calcul utili%ate curent pentru constructiile moderne nu erau aplicabile la structurile traditionale. Metodele de anali% i cuantificare a solicitrilor, de i ba%ate pe legile mecanicii i staticii, nu erau aplicabile in acest ca%. Este indispensabil a se utili%a cuno tinte aprofundate asupra structurilor vechi, asupra materialelor de construclie i finisare tradilionale, asupra metodelor vechi de punere in opera. De asemenea, este necesar s se pund la punct metode de investigare i de calcul mai bine adaptate structurilor i metodelor tradilionale, avand in vedere ca problemele care se pun tehnicii de incercare i msurare diferd din multe puncte de vedere de problemele puse de construcliile moderne, pentru care au fost stabilite. Investigrile experimentale extinse, cu metode cat mai bine adaptate caracteristicilor construcliilor vechi, incercarile i masurarile in situ , aplicate monumentelor istorice, au urmtoarele finalitli: stabilirea configuraliei exacte a elementelor structurale; diagnosticarea starii construcliei, prin stabilirea starii de siguranl structurald, a parametrilor critici, din acest punct de vedere, a evoluliei in timp a degradrilor i fenomenelor periculoase, a punctelor in care trebuie aclionat pentru reabilitarea elementelor de re%istenla structurald; stabilirea caracteristicilor materialelor i modificarii lor in timp; supravegherea evoluliei i modificarilor construcliei in timp, in scopul evaludrii stabilitlii; monitori%area comportarii in timp a construcliei, in timpul i dupd acliunea de reabilitare, urmrindu-se: eficienla reabilitarii; semnalarea necesitalii unor noi intervenlii; colectarea de date privind comportarea normald a construcliei, in toate situaliile care apar in existenla sa. Aceste date sunt de maxima importanl la: stabilirea valorilor care indica, o devialie de la comportarea normald, in vederea semnali%rii i luarii de

masuri; diagnosticarea starii monumentului, in continuare, pe ba%a evoluliei principalilor parametri i a degradarilor neremediabile. Din punctul de vedere al legislaliei existente la noi in lard, Normativul P130/1997- Normativ privind urmarirea comportarii in timp a construcliilor i Regulamentul privind urmtrirea comportarii in timp a construcliilor prevad obligativitatea instituirii unei inspeclii extinse i a unei urmriri speciale pentru construcliile cu deteriordri semnificative sau cu evolulie periculoas, ceea ce este ca%ul cu majoritatea monumentelor istorice luate in considerare pentruacliuni de pre%ervare i reabilitare. In ca%ul monumentelor istorice, se pun anumite probleme speciale, care necesita o mare grij privind diagnosticarea i monitori%area starii lor. Restaurarea sau acliunile de pre%ervare sunt f#cute cu minimum de intervenlie asupra construcliei, atat in scopul pastrarii elementelor origi-

nale, cu valoare istoric i cultural, cat i, cum este de multe ori ca%ul, din cau%a urgentei interventiei i a factorului economic. Acest fapt trebuie compensat printr-o grij deosebit pentru urmrirea evolutiei, in continuare, a monumentului i colectarea unui numr maxim de date privind comportarea constructiei in timp. Principalele scopuri ale acestei actiuni sunt: detectarea din timp a unor evolutii sau avarii periculoase pentru starea constructiei msuri operative de remediere (este cunoscut faptul c remedierea in stadiul incipient al unui fenomen nedorit este mult mai avantajoas din punct de vedere economic); obtinerea de date cat mai numeroase i concludente privind comportarea i evolutia constructiei, date care, de multe ori, lipsesc la stabilirea proiectului initial de restaurare, deci i posibilitatea de corectare i completare a acestuia; obtinerea de date statistice care s permit stabilirea de valori limita reale care s caracteri%e%e comportarea normal i anormal a monumentului, in diferite situatii i solicitri la care este supus, inclusiv cele climatice i accidentale; datele statistice sunt indispensabile la reali%area modelului numeric i a sistemului expert". In trile avansate, monumentele istorice cu valoare mare i probleme complexe de pre%ervare sunt echipate cu sisteme automate de monitori%are a principalilor parametri responsabili de siguranta constructiei. Urmrirea evolutiei acestor parametri se face in corelare unii cu altii i in corelare cu factorii de mediu i cu alti factori exteriori, cu mare influent asupra constructiei. Metoda cea mai adecvat de monitori%are a unui monument este prin control on-line i prelucrare a datelor in timp real, prin conectare la un sistem evoluat de calcul. Traductoarele i dispo%itivele de msur, descrise in capitolul anterior, sunt conectate prin cabluri de msur individuale la cutii de jonctiune " manuale i automate, care centrali%ea% msurrile. Printr-un cablu multifilar de msur, cutiile sunt conectate la unittile periferice de achi%itionare a datelor, care transform semnalele culese de la dispo%itivele de msur, conform specificului fiecrui principiu de msur, in semnale numerice sau de frecvent, apte de a fi transmise prin legtur radio sau telefonic la sistemul central de monitori%are i achi%itionare a datelor. Sistemul central de achi%itionare a datelor este conectat la un sistem de calcul performant, care, pe ba%a unui sistem expert" speciali%at, stabile te diagnosticul constructiei. In continuare, pre%entm cateva ca%uri de monitori%are a unor monumente istorice importante prin echiparea lor cu un sistem automat de culegere a datelor.

* Domul lui Brunelleschi dinFlorenta.Pentrumonitori%areamonumentului, in 1987, a fost instalat un sistem automat, care culege date de la 165 de traductoare montate pe dom. Masurdrile se execute de 4 ori pe %i. * Basilica San Marco din Venetia. Sistemul a fost instalat in anul 1991 i supraveghea%a urmatorii parametri: deschidereaprincipalelor fisuri in stalpi (8 deformetre), mi carearelativa ori %ontald a stalpilor (11 extensometre cu ba%a mare), inclinarea elementelor verticale ale structurii (4 inclinometre), temperaturile interne i externe (5 traductoare de temperaturd ), tasareaverticald a solului de fundatie (3 dispo%itive de tasare cu ba%a mare-hidraulice), variatia pan%ei freatice (3 pie%ometre). * Catedrala i turnurile din Pavia. Sistemul complex, cu centrali%are prin radio, contine urmtoarele aparate de mdsura: deformetre automate pentru urmarirea variatiei fisurilor semnificative, pendule i telecoordimetre pentru urmarirea deplasdrilor globale ale domului Catedralei i varfurilor turnurilor, dispo%itiv optic automatpentru masurarea deplasarilorplanimetrice ale domului Catedralei, dispo%itiv de masurare a tasdrilor ba%at pe vase comunicante (nivomatic), pentru urmrirea tasdrilor fundatiilor la coloanele domului, traductoare de deformatii pentru efortul in lanturile instalate intre 2 stalpi ai catedralei, dilatometre cu coarda vibrant-a pentru msurarea deformatiilor in peretii turnurilor i in coloanele Catedralei, dispo%itivepentrumasurarea factorilor de mediu: pie%ometre, termometre inglobate, aparaturd meteo pentru a urmari temperatura %iddriei, radiatia solard, vantul, nivelul apei freatice. * Catedrala din Mexico. Au fost instalate un mare numar de aparate pentru monitori%area deplas#rilor structurii: inclinometre electronice pentru msurarea inclindrii coloanelor, la diferite inaltimi, cu masurari bilunare, fisurometre pentru verificarea dimensiunilor i po%itiei principalelor elemente structurale (verificare lunard), 312 traductoare de deformatii montate in tubatiile verticale, pentru evaluarea preluarii eforturilor de turnuri, 12 inclinometre de mare sensibilitate pentru inregistrarea continua a mi carii punctelor critice ale acoperi ului, coloanelor i pardoselii, urmtrindu-se aparitia unor mi cri nea teptate. De asemenea, a fost instalata aparatura, pentru inregistrarea continua a mi c#rilor coloanelor i schimbrii formei arcelor ipentru urmarirea eforturilor in anumite coloane i pereti prin sistemul flat-jack". *Turn de inaltime mare (echipare tip, utili%ata la castelul San-Angelo din Roma, biserica San Paragorio din Noli, biserica San Loren%o Maggiore din Napoli) fig.5. Sunt conectate la statia automata urmtoarele traductoare electronice cu telemsurd: fisurometru electric, pendul, inclinometru fix, dispo%itiv de tasare cu nivel, extensometru, pie%ometru, sond de temperaturd i umiditate.

Determinarea directd in situ a eforturilor in ziddrie prin metoda flatjack" 1)Echipament pentru compensarea eforturilor (presa plata, pompa hidrulicd, manometru) 2)Baze extensometrice 3)Deformetru mecanic

Figura 1. Aplicarea metodei flatjack" la dignosticarea turnului din Pisa

Figura 2. Monitorizarea inclin5rilor

Figura 3. Dispozitiv nivomatic pentru determinarea tas5rilor diferentiale 295 239

Figura 5. Schema de echipare a turnului unui moment istoric in vederea monitorizArii comportArii in timp

BIBLIOGRAFIE

1.* * * Directives Europennes sur les Produits des Constructions - Documents Interpretatifs, CSTB, France, 1994. 0.S.Tologea, Problemeprivindpatologia si terapeutica construc(iilor, Editura Tehnicd, 1976. 1.St.Bdlan, V.Cristescu, I.Cornea, Cutremurul de pamant din Romania de la 4 martie 1977, Editura Academiei, 1982. 2.W.Allen, The pathology of modern building , Building research and information, volume 23, number 3, 1995. 3.D.Georgescu, Aspecte privind durabilitatea construc(iilor din beton armat, tezd de doctorat,UTCB, 2000. 4.*** Isolation thermique de l'habitat existant, CSTB, France, 1983. 5.S.Tologea, Accidente si avarii in construc(ii, Editura Tehnicd, 1980. 6.L.Manolache, Durabilitatea finisajelor fa(adelor cladirilor, tezd de doctorat, UTCB, 1999. 2.L.Cr5ciunescu,E.Popa, Materiale de construc(ie (curs), UTCB, 1995. 7.A.Popescu, Biodeteriorarea construc(iilor, tez' de doctorat, UTCB, 1999. 0.Comportarea in situ a construc(iilor-Materialele conferin(ei na(ionale 1994,1996. 0.P.Mazilu, P.Popescu, R.Agent .a., Expertiza tehnica privind cauzele prabusirii Centrului de Calcul MTTc la cutremurul din 4 martie 1977. 1.M.Teodorescu, Tehnologia lucrarilor de Intre(inere, repara(ii si consolidari (curs), UTCB, 1996. 8.P.Popescu Metodologii si tehnici experimentale in studiul starii de eforturi si deforma(ii ale elementelor si structurilor din beton armat, tezd de doctorat, UTCB, 1997. 2.D.Viespescu, P.Popescu, A.Cambureanu, M.Platon, Tehnologia lucrarilor din beton precomprimat, Editura Tehnicd, 1979 9.I.Tertea,T.Onet, Verificarea calita(ii construc(iilor din beton

armat si beton precomprimat, Editura Dacia, 1979. 3.I.Teoreanu, V. Moldovan, L.Nicolescu, Durabilitatea betonului Editura Tehnicd, 1982. 0.I. Rddoi, Introducere in coroziunea si protec(ia metalelor, Editura Facla, 1982.

19.I. Pepenar, Analiza unor construc(ii degradate datorit:l fenomenului de coroziune referat INCERC, 1995. 20.C.Dalban, M.Paunel, Ghid deproiectare, executie ~i exploatare (urm:lrire, interventii) privind protectia Impotriva coroziunii constructiilor din otel. Principii de proiectare pentru asigurarea rezisten(ei la coroziune a construcfiilor din ofel. Indicativ GB 035 / 1998, in Buletinul Constructiilor , vol. 5.1999. 0.Legislafie privind calitatea in cons tructii , urm:lrirea comport:lrii construcfiilor, in Buletinul Construcfiilor, 1995 - 2000. 21.P130/1997- Normativ privind urm:lrirea comport:lrii in timp a construcfiilor. 22.Salvaneschi, Lazzari, Diagnostic Reasoning in Monitoring of Civil Engineering Structures, IABSE, Bergamo, 1995, p. 187 24 Y.G.Diab, - Expert System Application to Building Maintenance , IABSE, San Francisco 1995, p.1339. 25.A. Vann, J.Davis, Monitoring Instrumentation Fault Diagnosis and Data Interpretation, IABSE, Bergamo, 1995, p. 147. 26..J.Rhazi, Y.Kharrat, Sonic Tomography Analysis of Concrete Structu res, IABSE, San Francisco, 1995, p.183. 27.S.Matthews, F.Tsui, Radar Inspection ofStructures , IABSE,San Francisco, 1995. 28.M.Chandoga, A.Jarosevici, Reliable methodfor long-therm monitoring prestressed concrete structures, Civil Infrastructure Systems for next century: a global partnership in research (Cracow, Poland, October 1996), p.71. 30.N. Kratulovic, Opara, Non-destructive Testing of High performance Composites, C urrent State and Future Needs - a global partnership in research (Cracow, Poland,October 1996), p.111. 31.S.Lancini, R.Menga M.Vavassori, Automatic Diagnosis ofAnomalous Structural Behavior IABSE Symposium, Rome, 1993, p.123. 32.G.Bartoli, C.Blasi V.Gusella, Monitoring of the Brunelleschi Dome IABSE, Symposium, Rome, 1993, p.213. 33.P.Puchelis, V.Jocubaitis, Stress Assessment of Reinforced Concrete Structures with Cracks . IABSE, Copenhagen, 1993, vol.6, p.141. 34.S. Thomasen, Maintenance Techniques for Historic Building Facades , IABSE, Helsinki, 1988,p. 295. 35.H. Kaasinen, Condition Assessment ofFacades with Infrared Camera , Helsinki, 1988, 36.A.Chiarugi, M.Fanelli, G.Giuseppetti, Diagnosis and Strenghthening ofthe Brunelleschi Dome , IABSE Symposium, Rome, 1993, p.441. 37.M.Ballerini, M.Piazza, Evaluation of Structural behavior by insitu Dynamic Tests, IABSE Goteborg, 1993, vol. 69, p.189. 38.I.Mocanu,Analiza Experimental:la Tensiunilor, Editura Tehnic5, Bucure'ti 1977. 39.M.Desjardins, Les Capteurs de mesure, La Documentation

Francaise, Paris, 1975.

Redactor: Constantin FLOREA Tehnoredactor: Georgiana GIRJOI Coperta: Stan BARON Bun de tipar: 12.07.2010; Coli tipar: 15,25 Format: 16/61x 86 Editura Fundatiei Romania de Maine Bulevardul Timisoara nr. 58, Bucuresti, Sector 6 Tel./Fax 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: editurafrm@yahoo.com