UNIVERSITATEA DE TIINE AGRIGOLE I MEDICIN VETERINAR FACULTATEA DE AGRICULTUR

SISTEME DE PROCESARE SI CONTROLUL CALITII PRODUSELOR AGROALIMENTARE

PLANTE CONDIMENTARE SI AROMATIZANI

COORDONATOR : TOFAN MARIA

MASTERAND : RENTEA ANA

DATA : 14.05.11 1

TEMA REFERATULUI

MENTA

CUPRINS
I.INTRODUCERE ............................................................................................... 4 1.1 Menta, aroma sntii ............................................................................. 4 1.2 Legenda mentei ........................................................................................ 4 II.COMPOZIIA,CHIMIC,A,MENTEI .............................................................5 III.UTILIZRILE MENTEI...................................................................................9 3.1 Utilizrile mentei n industria alimentar...................................................9 3.2 Utilizrile mentei din punct de vedere medical-farmaceutic......................9 3.3 Utilizrile mentei n cosmetic i parfumerie............................................14 3.4 Obinerea pulberilor, uleiurilor volatile, infuziilor, tincturilor..................15 IV. ASPECTE TOXICOLOGICE ALE MENTEI.................................................17 V. CONCLUZII .....................................................................................................18 BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................20

I.INTRODUCERE

1.1 Menta, aroma sanatatii.

Omul a descoperit prima data remediile naturiste, aflnd c anumite plante pe care le-a consumat ntmpltor i-au mbuntit starea de smntate. Astzi sunt cunoscute o sumedenie de plante medicinale cu efecte diverse, care pot fi folosite ca tratament sau adjuvant n diferite boli. Dintre toate acestea am s vorbesc despre una dintre cele mai comune i cunoscute plante medicinale, folosit att n sntate ct i n cosmetic (creme, mti, etc), aromaterapie i chiar n alimentaie (gum de mestecat, bomboane, arome, sucuri, etc ). Este vorba despre o plant frumos mirositoare: menta, sub denumirea creia se ascund mai multe varieti de astfel de plante, cele mai cunoscute fiind Mentha piperita i Mentha spicata.

1.2 Legenda mentei

Cunoscuta probabil cu mult inaintea celor care i-au descoperit legenda, menta isi are originile legendare in mitologia greaca. Mentha era o frumoasa nimfa de care zeul infernului (intunericului) s-a indragostit nebuneste. Sotia sa, zeita Persephona, geloasa fiind pe frumoasa nimfa, a urmarit-o pe nefericita fata si a ingropat-o. Impresionat de suferinta nimfei, Pluton a transformat-o intr-o planta frumos mirositoare ce avea sa impresioneze simturile multor oameni si sa aline suferintele multor bolnavi.

II.COMPOZIIA CHIMIC A MENTEI

Menta este bogat n compui fenolici (7%) care confer proprieti antivirale, antiinflamatorii i antioxidante. Uleiul volatil este principalul principiu activ al mentei, el gsindu-se n cantitate extrem de mare: 10-30 ml/kg de plant uscat. Coninutul variaz n funcie de soi, varietate, provenien, momentul recoltrii i condiiile climatice. n uleiul volatil de ment, n general, s-au identificat cca. 40 de compui, iar la cel din ara noastr, 26 compui chimici. Componentul principal al uleiului volatil de ment este mentolul, al crui coninut total (liber i legat) este cuprins ntre 47 73,6 %, urmat de menton (7,4 - 25,4 %) i mentofuran (2 - 5 %, n cantitate mare imprim gust amrui), precum i cantiti mici de ali compui: pinen, felandren, limonen, mircen, cadinen, cineol, aldehida izobutiric i izovaleric, acizii acetic i izovalerianic, timol etc. n herba predomin mentona n faza vegetativ, iar n cea generativ, predomin mentolul. La plantele umbrite i n anii ploioi se reduce proporia de mentol i crete cea de menton.

Menta crea conine cca 1 - 3 % ulei volatil, n care compuii principali sunt carvona (pn la 70 % din ulei) i linalool (pn la 65 % din ulei), fiind lipsit de mentol. Coninutul n carvona este foarte diferit ntre biotipuri. Carvona are un miros plcut, fiind folosit la producerea gumei de mestecat i a unor paste de dini de calitate superioar. Coninutul maxim de ulei volatil, n ment este, n perioada de nflorire, la ora 10 din zi. Uleiul de ment ndeplinete n regnul animal rolul de substan de rezerv, energetice. Unii compui sunt considerai ns principii active. Uleiurile volatile, numite i uleiuri eseniale sunt secretate de celule i esuturi specifice plantei. ntotdeauna aceste substane reprezint un amestec de substane diferite, n primul rnd sunt mono i sesquiterpenice. Ele se caracterizeaz prin volatilitate, liposolibilitate i antrenabilitate cu vapori de ap avnd proprieti dezinfectante, stomahice, carminative cosmetic i parfumerie. La Mentha piperita se folosesc frunzele de ment sau herba de ment (Herba .Menthae) atunci cnd se utilizeaz la extracia de ulei volatil. Macro- si microelementele sint prezente cu un coninut de 1012% i sunt reprezentate de P, Ca, Na, K, Mg, Fe. Bi, Mn, Mo, Ou, Zn. Uleiul volatil este principalul principiu activ. Coninutul variaz n funcie de o serie de factori ca soi, varietate, provenien, momentul recoltrii, condiii pedoclimatice .a. pe lng valoarea lor aromatizant n

L-mentolul i 1-mentona sunt principalii componeni ai uleiului volatil. Mentolul se gsete liber i parial esterificat ca acetat i izovaleri-anat de menii. Pe lng mentol se gsesc n cantiti mici izomerii lui, d-izomentol, d-neomentol i dneoizomentol, la fel parial esterificai ca acetai de neometil i neoizomentil. Alturi de menton se gsete n cantitate mic izomerul d-izomenton. Coninutul n mentol total variaz intre 45 i 70%, iar cel n menton ntre 8 si 24%. Al treilea compus al uleiului volatil este un derivat furanic, mento-furanul. n cantitate mic acesta este necesar pentru un ulei volatil de bun calitate. n cantitate mai mare degradeaz uleiul volatil, sczndu-i calitatea i conferindu-i un gust amrui. Alturi de aceti componeni s-au mai gsit n uleiul volatil hidrocarburi terpenitice ca - i -pinen, -felandren, -terpinen, camfen, limonen i alii. De asemenea a fost semnalat prezena unor alcooli, printre care -terpineol, citronelol, cariofilen-alcool, hexanol, trans-sabinen hidrat. Compuii oxigenai sunt prezeni n uleiul volatil cu reprezentani ca piperiton, pulegon, camfor, 2-metilfuran, 1,8-cineol. n uleiul volatil s-au mai gsit esteri i fenolii timol i carvacrol. n frunze s-au mai gsit lipide sitosterol, taninuri, special acizii acizii ursolic cafeic, i oleanolic, pclorogenic,

cumaric, ferulic i rosmarinic, flavonoide, n 7-ramnoglucozida luteolinei, mentozida, mentogenina, piperitozida. Structura mentolului

n materia vegetal s-au identificat glucide, al cror coninut variaz cu proveniena, acizi organici ca acidul piruvic, a-cetoglutaric, colina. Dup unii autori sau gsit n frunze carotenoide ca - i -carotin, cripto-xantina, enzime, vitamine ca acid ascorbic, vitamina D2, vitamina PP i tocoferoli. Frunzele de ment au o aciune stomahic, antispastic, carminativ, uor analgezic, coleretic i stimulent, datorit uleiului volatil i componenilor si. Are aciune colagog i spasmolitic, care se datoreaz prezenei polifenolilor i taninurilor.

Componentul principal al uleiului volatil este carvona, o ceton terpenic nesaturat, cu un coninut cuprins ntre 45 i 60%. Ca i la M. piperita, hidrocarburile terpenice sunt prezente n uleiul volatil cu un coninut ce variaz ntre 5 i 20%; 1,8cineolul este prezent, iar mentolul exist numai sub form de urme. Analiza uleiului volatil obinut de la plantele crescute n umbr arat c uleiul volatil are un coninut n menton sporit, iar cel n mentol sczut Majoritatea cercettorilor sunt unanim de prere c azotul folosit singur sau n combinaie cu alte elemente, mrete coninutul n menton i scade coninutul n mentol, iar culturile fertilizate cu azot ia exces sunt mult mai rezistente la atacul de rugin.

III. UTILIZRILE MENTEI 3.1 Utilizrile mentei n industria alimentar

Menta este ins, inainte de toate, un condiment i un aliment cu diferite tradiii pe mai toate meleagurile. Se foloseste la supe, buturi, carne i, nu n ultimul rnd, n guma de mestecat. n Austria i Italia este folosit la paste, n Turcia, Liban si Israel impreun cu iaurtul, n Asia de vest - la miel fript, iar n Maroc berberii folosesc frunzele de menta proaspat la friptur din carne de berbec, care se serveste pe un pat de.frunze.de.ment. n Thailanda, menta este folosita la salata cu carne de pui, n Vietnam - drept garnitur la majoritatea mancrurilor. Specia folosit difer nsa de la o zona la alta. n Orient se foloseste mai mult menta verde decat cea piperata, avnd gustul mai dulce i mai apropiat de chimen. Vara, cteva frunze de menta sunt o garnitura perfect pentru diferite buturi. La fel, fasolea sau cartofii fieri vor arata mult mai ademenitori dac se.presar.cateva.frunze.verzi.de.ment. Regretatul Radu Anton Roman recomand iaurtul condimentat cu usturoi si frunze verzi de menta, cafeaua cu menta i vanilie, traditionala ciorba de berbec i ceaiul clasic, foarte dulce, preparat dintr-un amestec de frunze de ceai verde i frunze de ment. Exista nenumarate reete delicioase pe baz de menta, precum mielul cu ment si lmie, salat din carne de porc cu ment, alune i ghimbir, puiul cu lmie i menta, puiul cu sos de iaurt i menta, salata de castravete cu ment, sosul de roii cu ment, ciorba de perisoare cu ment i chimen, tarta cu ciocolata i ment sau sosul de iaurt cu ment.

3.2 Utilizrile mentei din punct de vedere medical-farmaceutic

Calamintha officinalis

* Cancerul de colon, cancerul pulmonar, cancerul pielii - studii recente de medicina experimentala arata ca animalele carora le-a fost administrata sistematic menta, in cure de 3 luni, dezvolta mult mai rar tumori cu localizarile anterior mentionate. Asanumitul perilil alcool, continut in frunzele de menta, este o substanta cu efecte antioxidante si antitumorale, impiedicand formarea si proliferarea tumorilor. Asadar, se recomanda consumul regulat de menta, sub forma de ceai ori chiar ca aliment, pentru prevenirea acestor forme de cancer. Cel mai bun moment pentru cura cu menta este vara, cand planta este proaspata si contine maximum de principii active. * Sindromul colonului iritabil - observatii statistice facute in tarile din Orientul Mijlociu, unde menta este consumata frecvent sub forma de ceai sau de salata, arata ca persoanele care o consuma macar de 3 ori pe saptamana sunt mult mai putin predispuse.la.aceasta.afectiune. * Gastrita hiperacida, ulcerul gastric - mentolul, principiul activ care da mirosul atat de caracteristic mentei, are efecte antiinflamatoare si calmante asupra mucoasei gastrice. Consumul de ceai de menta si de menta ca aliment este un foarte bun tratament de preventie al acestor boli gastrice, mai ales in perioadele de trecere de la anotimpul.rece.la.cel.cald.si.viceversa. * Infectiile tractului digestiv si infectiile urinare - studii facute inca din anii '80 arata ca menta administrata intern previne infectiile cu ciuperci parazite si bacterii, blocand

10

multiplicarea acestor microorganisme. "De vina" pentru acest efect sunt substantele volatile din menta, care au efecte antibiotice si fungicide. * Epuizare, oboseala cronica - inhalarea uleiului esential de menta, consumul de infuzie combinata de menta si baile cu aceasta planta sunt un excelent mijloc de relaxare si regenerare, in special psihica si mentala. Marele avantaj al acestei plante relaxante este ca nu induce o stare de somnolenta, ci din contra, pastreaza mintea lucida si capacitatile intelectuale nealterate. Ca atare, folosirea ei interna si externa este un foarte bun mijloc de regenerare rapida dupa eforturile fizice si psihice, precum si dupa efortul fizic facut in soare ori la temperaturi ridicate.

Tratamente interne cu ment

Mentha spicata

* Sindromul colonului iritabil, colon spastic - doua studii realizate in China, in 1997, si in Spania, in 2007, arata ca uleiul de menta administrat intern reduce simptomele si elimina chiar aceste afectiuni ale colonului. Pacientii care au luat cate 2 picaturi de ulei volatil, de 3 ori pe zi, in cure de 4 saptamani, au raportat o frecventa mult mai mica a crampelor abdominale, a balonarii, a tulburarilor de tranzit intestinal. De asemenea, bolnavii care au facut tratament cu menta au prezentat, gradat, o mult mai mare toleranta la alimentele considerate pana atunci iritante. * Indigestie, dispepsie - se administreaza o combinatie in proportii egale de tinctura de menta si de chimen (Carum carvi), din care se ia cate o lingurita, de trei-sase ori pe zi, inainte si - daca simtiti nevoia - dupa masa. Testele clinice facute in Germania, in 1999, sub conducerea dr. A. Madisch, au aratat ca aceasta combinatie de plante are 11

efecte comparabile in dispepsie cu cisaprida, un medicament de sinteza folosit frecvent in aceasta afectiune. Diferenta este ca menta si cu chimenul nu au efectele adverse ale cisapridei, nu dau dependenta, iar efectele lor ca tonice digestive sunt mai ample. * Gastrita - se bea infuzie combinata de menta, cate un litru pe zi, in cure de 2-3 saptamani. Are efecte calmante, antiinflamatoare, reduce intensitatea durerilor de tip arsura, dar si frecventa crizelor de gastrita. Pentru efecte mai puternice, puteti adauga in infuzia combinata de menta si flori de tei (Tilia argentea), pentru efectul anti-stres, ori de musetel (Matricaria chamomilla), pentru amplificarea actiunii antiinflamatoare. * Infectie cu Helicobacter pylori - se face o cura de 3 saptamani, timp in care se administreaza zilnic o combinatie de uleiuri volatile de menta si de cimbru (Thymmus vulgaris), in proportia de 2:1. Pe timpul tratamentului, se iau cate 4 picaturi din aceasta combinatie, de 3 ori pe zi, cu putina apa. Uleiul esential de menta stopeaza diviziunea bacteriei Helicobacter pylori si amelioreaza simptomele infectiei (arsurile la stomac, refluxul gastric, senzatia de jena gastrica inainte sau dupa masa etc.). * Sughit, spasme gastro-intestinale - pentru a opri accesele de sughit se bea repede, dar cu inghitituri mici, un pahar de apa in care au fost puse 2-3 picaturi de ulei esential de menta. Este un tratament ce poate parea banal, dar care este foarte bine documentat stiintific. Un colectiv de medici japonezi, sub conducerea dr. N. Hiki, a constatat prin experimentele pe pacienti efectul puternic antispastic digestiv si antivomitiv al uleiului de menta. Studiul lor, publicat in anul 2003, deja este aplicat in spitale din toata lumea pentru a usura gastroendoscopiile ori unele interventii stomatologice, unde efectul antispastic digestiv al mentei este foarte necesar. * Voma, stari de greata - tot un studiu japonez, de data aceasta facut in 1997, sub conducerea dr. M. Inamori, arata ca pacientii cu interventii chirurgicale recente au mult mai rar accese de voma sau stari de greata daca le este administrata menta. Se recomanda tratamentul cu pulbere de menta (4 lingurite rase pe zi) ori cu infuzie combinata (un litru pe zi, consumat in 4-6 reprize). Efecte terapeutice surprinzator de bune s-au obtinut si cu... mestecarea indelungata de guma mentolata, de catre pacientii cu interventii chirurgicale recente pe colon. * Cistita, nefrita, pielonefrita - se face un tratament cu o combinatie clasica in fitoterapie, si anume, cea dintre uleiul volatil de menta si cel de cimbru (Thymmus vulgaris), in proportii egale. Se iau cate 5 picaturi, de 4 ori pe zi, la intervale de 6 ore, in cure de 10 zile. Menta are proprietati antibacteriene (contra Staphylococcus aureus, 12

in special), reduce inflamatia epiteliilor urinare, reduce senzatia de arsura si de jena la urinare. Pentru sporirea diurezei, se poate bea si infuzie combinata de menta, cate un litru.pe.zi. * Adjuvant in febra - una-doua cani de infuzie combinata de menta au un usor efect de scadere a temperaturii organismului si, cel mai important, face accesele de febra mai suportabile, reducand senzatia de vertij si de confuzie mentala. Se foloseste mai ales in accesele de febra asociate infectiilor acute.

Mentha arvensis

Tratamente externe
* Mancarimi ale pielii, arsuri usoare - se pun comprese reci cu infuzie combinata de menta, in care se adauga si o picatura de ulei volatil din aceasta planta. Menta are efecte calmante locale asupra mancarimilor, avand si o actiune antiinflamatoare, utila in eczemele alergice, urticarie etc. * Respiratie urat mirositoare - se fac de 5-6 ori pe zi clatiri ale gurii cu cate jumatate de pahar de infuzie combinata de menta si ceai verde, in care s-au adaugat cate doua picaturi de ulei volatil de menta si de lamaie. Un studiu american, publicat in "Phytoterapeutical Resources", din iulie 2007, a aratat ca acest tratament natural da rezultate foarte bune, dupa doar doua saptamani de aplicare.

13

Mentha aquatica * Ragade mamelonare (crapaturi ale sanilor) - se pun pe sani comprese cu infuzie combinata de menta sau, daca gasiti in comert, faceti aplicatii pe zona afectata cu gel de menta. Un studiu publicat in "Medical Science Monitor" din septembrie 2007 a aratat ca pacientele care folosesc acest gel au obtinut rezultate mult mai bune in vindecare decat cu unguentele cu lanolina sau cu unguentele placebo. * Dureri de cap - se dilueaza 3 picaturi de ulei eteric de menta cu o lingura de alcool, iar cu preparatul rezultat se pun comprese pe tample si pe frunte, care se acopera cu un nailon, pentru a nu se evapora substantele volatile. Inca nu se stie exact mecanismul de actiune, dar este cert efectul de diminuare al intensitatii durerilor, cu ajutorul acestei proceduri simple. * Adjuvant in tuberculoza - un studiu rusesc a aratat ca pacientii care fac inhalatii si aromatizari in incaperile in care dorm cu ulei volatil de menta se vindeca mai repede si fara sechele de aceasta afectiune decat pacientii care iau doar medicatia clasica. * Paduchi - se fac frectii la radacina parului cu ulei volatil de menta, diluat cu alcool (in proportia 1:25), dupa care se pune pe cap un fes, care se tine vreme de minimum 4 ore. Procedura se face vreme de 2 saptamani si are efecte insecticide foarte bune.

3.3 Utilizrile mentei n cosmetic i parfumerie

Menta este folosit adesea i n unele produse cosmetice precum pasta de dini, loiunile, gelurile i cremele de corp sau fa, ampoane sau geluri de du.

14

3.4 Obinerea pulberilor, uleiurilor volatile, infuziilor, tincturilor

Pulberea Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a plantei uscate, urmata eventual de o cernere prin sita pentru faina alba. O lingurita rasa de pulbere (aproximativ 1,5 grame) se tine vreme de cateva minute sub limba, dupa care se inghite cu apa. Se administreaza.pe.stomacul.gol,de.3-4.ori.pe.zi. Infuzia.fierbinte Se foloseste (desi nu are bogatia de principii active a infuziei combinate) pentru a debloca rapid caile respiratorii, element foarte important in tratarea bronsitelor infectioase, precum si a manifestarilor alergice la nivelul cailor respiratorii. Se prepara simplu, prin oparirea a doua lingurite de frunze maruntite cu o cana de apa clocotita, dupa care se lasa un sfert de ora sa infuzeze si se filtreaza. Se bea cat mai fierbinte posibil, asa incat efectul decongestiv, calmant si antispastic sa fie maxim.

Infuzia.combinata Cum arata si numele, ea combina extractia la rece cu cea la cald, ajutand la conservarea principiilor active. Se prepara astfel: 2-3 lingurite de iarba de menta maruntita se lasa la inmuiat intr-o jumatate de cana de apa rece, de seara pana dimineata, cand se filtreaza; lichidul se strecoara, iar maceratul ramas se opareste cu inca o jumatate de cana de apa fierbinte, se lasa 20 minute la infuzat, dupa care se filtreaza; se combina cele doua extracte; preparatul se bea inainte de masa cu un sfert de.ora.Doza-3.cani.pe.zi.

Tinctura

15

Se umple pe jumatate un borcan cu pulbere de menta, completandu-se restul cu alcool de 40 de grade. Se inchide ermetic si se lasa la macerat vreme de opt zile. Se filtreaza lichidul prin tifon, si se pastreaza in sticlute mici, inchise la culoare. Uleiul.volatil Se mai numeste si ulei eteric sau ulei esential si se obtine doar prin procedee industriale Se gaseste preparat in magazinele si in farmaciile naturiste. Se va folosi doar uleiul de menta pe care este specificat ca poate fi folosit pentru uz intern. Se administreaza, de regula, cate 3 picaturi, dizolvate intr-o lingurita de miere sau puse intr-o lingura de apa, de 2 ori pe zi, in cure de 5-14 zile. La copiii intre 8 si 12 ani, doza se injumatateste, iar la cei intre 5 si 8 ani, se administreaza o singura picatura, de doua.ori.pe.zi.

Baile.terapeutice Doua maini de flori de menta se lasa la inmuiat intr-o oala cu 3-5 litri de apa calduta, vreme de 12 ore (de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Maceratul obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa se mai opareste cu un litru de apa, vreme de 10 minute, si apoi se filtreaza. Se toarna ambele preparate in cada de baie, peste apa fierbinte. De regula, baile cu flori de menta se fac vara sau atunci cand ne confruntam cu afectiuni respiratorii, deoarece au efect racoritor si relaxant, desfunda caile respiratorii.si.favorizeaza.respiratia.

16

IV. ASPECTE TOXICOLOGICE ALE MENTEI

Administrarea unor doze de ulei volatil de ment mai mari dect cele precizate este ferm contraindicat. Dei poate prea un produs inofensiv la prima vedere, o cantitate de 17 ml de ulei volatil de ment administrat dintr-o dat poate produce decesul, prin paralizia centrilor nervoi care coordoneaz respiraia. La unele persoane, menta i, mai ales, uleiul de ment, pot da reacii alergice, motiv pentru care la inceput vor fi folosite n doze foarte mici i vor fi supravegheate, vreme de 24 de ore, toate simptomele. Daca apar mancrimi ale pielii, inflamaii ale gingiilor sau ale mucoasei bucale,tratamentul va fi oprit. Menta trebuie evitat sau folosit cu maxima prudenta in cazul copiilor mici, a hipertensivilor sau n caz de gastrit, ulcer gastric sau reflux gastroesofagian, n timpul sarcinii sau n cazul celor care urmeaz un tratament homeopat. n cosmetic, se folosete n tratarea i ntreinerea tenurilor grase. De asemenea, sunt menionate n literatura de specialitate i cazuri foarte rare de intolerana, nnascuta sau dobndit prin supra-utilizare, la ment i la uleiul s volatil. Ele se manifesta sub form de dureri de stomac, crampe abdominale, tulburri de ritm cardiac, dureri de cap i ameeli.

17

V. CONCLUZII
Menta (Mentha Piperita) este un remediu natural deosebit pentru mbuntirea digestiei, calmarea durerilor de cap. Aroma sa i calitile medicinale au fost apreciate de secole. Se pare ca era foarte popular la greci i romani. Menta conine un nivel crescut al uleiului activ esenial mentol. n multe ri ceaiul de ment este but dup mas pentru mbunirea digestiei. Planta are puterea de a reduce contraciile musculare care provoaca gaze, umflri i balonri abdominale. Menta se poate folosi cu succes n tulburrile gastro-intestinale, ntreinnd i sntatea ficatului i face minuni n cazul indigestiilor i strilor de voma. Este recomandat i n problemele respiratorii, n raceli, n acest caz terapeuii recomandnd inhalaii. i n cazurile de astm sau bronite este folositoare, relaxnd respiraia. Uleiul de ment calmeaz durerile de cap i migrenele atunci cnd este aplicat la tmple i la ceaf. Menta are i efect antibacterian. Poate s previn i s vindece pete, puncte negre i acnee atunci cnd se aplic pe piele ntr-o form diluat pentru a nu produce iritare. Evitai intrarea uleiului n ochi. Doza zilnic pentru ment este de 15 g planta uscata pe zi, ceea ce nseamn echivalentul a trei cesti cu ceai de ment. Pentru uleiul de ment se impun cteva precauii: -capsulele cu ulei de ment sunt contraindicate n timpul sarcinii i alptrii; -pentru folosirea extern uleiul de ment trebuie s fie diluat; se folosesc pn la 30 de picturi ntr-o crem de ingrijire a corpului; -uleiul de ment nu se folosete pe pielea unui copil sau a unui bebelu;

18

-testai pe o suprafa mic de tegument pentru a vedea daca apar reacii adverse. Cteva moduri de a v bucura de ment: -adugai frunze de ment la salate, deserturi i sucuri de fructe ca s le dai un gust delicious; un suc de roii n care ai introdus cteva frunze de ment capat un gust deosebit; -adugati cteva picturi de ulei de ment ntr-un vas cu ap fiart pentru a improspata aerul; -bei ceai de ment dup mese pentru a avea o respiratie placut i a reduce simptomele de indigestie i balonare; -folosii infuzia de ment ca pe o loiune tonic pentru pielea obosit.

19

BIBLIOGRAFIE

http://www.scritube.com/economie/agricultura/MENTA-PLANTETROPICALESUBTROPI142111919.php http://healthy.kudika.ro/articol/Medicina-alternativa/9286/Menta-aroma-sanatatii.html http://www.gradinamea.ro/Menta___un_remediu_natural_deosebit_2408_544_1.html http://www.terapiinaturiste.ro/fitoterapie-plante.php?planta=Menta http://www.formula-as.ro/2009/876/medicina-naturii-44/menta-11317 http://sanatate.acasa.ro/boli/beneficiile-consumului-de-menta-139677.html http://felicia.a1.ro/articol_1001786/cura_cu_ceai_de_menta.html

20