Investitiile straine directe

Business

Cuprins Introducere 1. Investitiile straine directe - conceptualizare 2. Investitiile straine directe in Romania 2.1. 2.2. Fluxul net si soldul investitiilor straine directe in Romania Repartizarea investitiilor straine directe pe principalele activitati economice 2.3. 2.4. 3. Concluzii Introducere Forta necesara pentru accelerarea procesului de transformare n economia de piata concurential-functionala, dar si pentru aderarea la Uniunea Europeana rezida n disponibilul de capital. Statele membre ale Uniunii Europene, interesate de procesul de atragere a fostelor state socialiste la sistemul economiei de piata, au demarat o serie de programe de sprijin comunitar pentru statele ce urmeaza sa devina membre ale Uniunii E 959d32j uropene. Sprijinul acordat a vizat consolidarea democratiei, finalizarea tranzitiei la economia de piata, crearea unor economii competitive. Constiente, la rndul lor, ca obstacolul principal pe care l au de nfruntat statele n tranzitie, l constituie lipsa de capital si investitiile n domeniul privat (productiv si al serviciilor) tarile vest-europene dezvoltate manifesta real interes n acordarea de ajutoare financiare economiilor n tranzitie. Nevoia de capital strain rezida din incapacitatea propriilor economii nationale de a satisface nevoia de capital pentru Repartizarea investitiilor straine directe pe tari de origine Repartizarea investitiilor straine directe pe regiuni de dezvoltare

refacerea economica si pentru relansarea investitiilor. Nevoia de capital strain este amplificata si de nivelul tehnologic mult ramas n urma al dotarilor si productiei industriale din tarile aflate n tranzitie. Retehnologizarea ntreprinderilor din aceste tari este pusa n prim-planul strategiilor de dezvoltare pe termen scurt. Internationalizarea si globalizarea problemelor economice, ale productiei industriale, ale miscarii capitalurilor financiare, determina ca activitatea de investitii sa devina una de natura globala, cu implicatii asupra tuturor economiilor nationale si asupra ntregii economii mondiale. Investitiile straine directe constituie, prin forma si continut economic, o forma a relatiilor economice si de cooperare internationala. n aceste conditii, apar o serie de interese comune att pentru tarile aflate n tranzitie ct si pentru statele dezvoltate, n ceea ce priveste investitiile straine. De asemenea, apar anumite divergente de interese chiar n planul intern al economiilor nationale ale statelor dezvoltate exportatoare de investitii straine directe, ntre orientarile spre exterior ale investitorilor potentiali si interesele generale ale guvernelor nationale ale statelor de origine ale acestora. n conditiile lipsei de capital autohton, corelate cu existenta unor disponibilitati considerabile de capital n tarile dezvoltate, solutia investitiilor externe n tari foste comuniste, devine absolut necesara. Pentru tarile n tranzitie esentiala este atragerea si orientarea corespunzatoare a noilor investitii private spre teluri majore: relansarea economica, crearea economiei de piata si asigurarea bunei functionari a acesteia, impulsionarea procesului de creare de noi ntreprinderi private, mentinerea unui control deplin asupra economiei nationale, n scopul asigurarii independentei economice si politice. n relatiile sale economice, Romnia s-a ndreptat cu consecventa spre amplificarea legaturilor comerciale si de cooperare cu zona occidentala a continentului. Interesele economice si politice ale Romniei se mpletesc cu cele ale ntregii Europe. Romnia este avantajata de pozitia sa geopolitica, de importanta economiei prezenta si de perspectiva, dar si de faptul ca se afla la ntretaierea celor mai importante cai comerciale. n conditiile n care peste 50% din comertul sau exterior se desfasoara n relatia cu statele Europei occidentale, Romnia are nevoie de piata europeana, iar aceasta are nevoie de Romnia. 1. Investitiile straine directe - conceptualizare

Nevoia de capital si de investitii se ridica la un nivel mult peste posibilitatile economice actuale interne ale statelor mediu dezvoltate, ceea ce impune ca o conditie obiectiva atragerea de fonduri din diferite surse: fonduri nerambursabile acordate de organisme si programe internationale si europene, fonduri structurale, credite externe, investitii straine. Investitiile straine cunosc urmatoarele forme:  investitii straine de portofoliu - presupun cumpararea de valori de pe pietele internationale de capital, si nu vizeaza participarea la administrarea firmelor emitente, ci obtinerea de cstig din dividende sau prin activitati speculative (diferente favorabile ntre pretul de vnzare si cel de cumparare);  investitii straine directe - reprezinta cheltuieli efectuate pentru achizitionarea sau crearea de unitati economice, modernizarea si extinderea celor existente, cu scopul de a obtine venituri viitoare de catre investitorii straini. n ceea ce priveste investitiile straine directe, acestea reprezinta relatii internationale de durata, ntre o entitate rezidenta si o entitate nerezidenta, de regula, implica realizarea de catre investitor a unei influente manageriale semnificative n ntreprinderea n care a investit.1[1] Elemente ce deosebesc investitiile straine directe de investitiile straine de portofoliu sunt urmatoarele2[2]: n cazul investitiilor straine directe investitorul cumpara puterea de a exercita controlul asupra

managementului investitiei, ceea ce implica abilitati manageriale, tehnici sau cunostinte de marketing. Investitiile straine de portofoliu nu vizeaza participarea la controlul unitatii n care s-a realizat investitia, ci numai obtinerea de profit prin achizitionarea de actiuni;

1[1] Babeanu Marin Macroeconomie - manual universitar, Editura Universitaria, Craiova, 2006

2[2] Ciucur Dumitru, Gavrila Ilie, Popescu Constantin Teorie economica generala, Vol. II, Editura ASE, Bucuresti, 2007

investitiile straine de portofoliu sunt realizate n deosebi de persoane fizice sau institutii si nu de

persoane fizice sau companii, asa cum se ntmpla n cazul investitiilor straine directe; investitiile straine de portofoliu presupun obtinerea de profituri pe termen scurt, n timp ce

investitiile straine directe au n vedere venituri obtinute pe termen mediu sau lung. Tipuri de investitii straine directe n functie de contributia la dezvoltarea si nnoirea activelor economice n tara primitoare de investitii straine directe3[3]:  greenfield: investitii n ntreprinderi nfiintate si dezvoltate de catre sau mpreuna cu investitori straini , sub forma unor investitii pornite de la zero;  brownfield: investitii n ntreprinderi preluate integral sau partial de catre investitori straini de la rezidenti, mai mult de 50% din imobilizarile corporale si necorporale fiind realizate dupa preluare;  preluari integrale sau partiale de ntreprinderi: investitii n ntreprinderi preluate integral sau partial de catre investitorii straini de la rezidenti, mai mult de 50% din imobilizarile corporale si necorporale fiind nainte de preluare. Investitiile straine directe ofera o serie de avantaje pentru tara primitoare. Aceste avantaje au n vedere: y rolul nsemnat n refacerea si restructurarea economiei prin introducerea tehnologiei de vrf si a managementului modern; y sporirea productiei si a calitatii produselor n concordanta cu standardele din tarile europene avansate din punct de vedere economic; y y realizarea cantitatii necesare pietelor potentiale straine si interne; crearea de noi locuri de munca;

3[3] Dobrota Nita Dictionar de economie, editia a II-a, Editura Economica, Bucuresti, 2001

y y y

accesul la noi piete; stimularea ntreprinzatorilor locali si a concurentei; dezvoltarea legaturilor "din spate" (legate de aprovizionare da la furnizorii locali) si a legaturilor "dinainte" (legate de marketing)

Investitiile straine directe sunt un subiect controversat n tarile beneficiare. Desi avantajele investitiilor straine directe sunt numeroase, pot fi nsa semnalate si cteva aspecte negative ale acestora pentru tara primitoare. Acestea au n vedere: nivelul scazut de folosire a resurselor locale de catre ntreprinderile straine, costul mare al concesiilor fiscale facute pentru a atrage investitorii straini, se creeaza "multumirea locala" si se diminueaza interesul investitorilor autohtoni n domeniile vizate de investitorii straini, investitiile straine directe nu se realizeaza uniform n toate regiunile tarii, ci numai n zonele "atractive" din punct de vedere investitional. Investitiile straine directe prezinta avantaje si pentru firma straina care realizeaza investitia: y accesul la piata este esential pentru investitorul strain care vizeaza obiective pe termen lung privind expansiunea pietei produselor oferite de acesta; y extinderea pietei - investitorii straini urmaresc constructia unor retele de distributie cu efecte sinergetice clare; y cost mic de productie si n special costul redus al fortei de munca si al resurselor materiale; y accesul facil la sursele de materii prime din tara primitoare de investitii straine directe.

Investitiile straine sunt componenta cea mai volatila a Produsului Intern Brut. Exportul de bunuri trece printr-o perioada de recesiune atunci cnd cheltuielile pentru investitii tind sa se diminueze. Investitiile straine directe sunt mai putin volatile dect investitiile nationale. Astfel, investitiile straine directe depind de factori interni dar si de factori externi tarii n care se fac investitiile.

Dintre factorii externi se pot enumera: starea de boom sau de recesiune a economiei mondiale, conjunctura economica mondiala. Factorii interni ce influenteaza investitiile straine directe sunt:  existenta unui cadru legislativ favorabil investitiilor straine directe n ceea ce priveste impozitarea societatilor de cu capital strain;  diminuarea si eliminarea riscului de tara reprezinta o alta componenta strategica n politica de atragere a investitorilor straini. Investitorii straini au n vedere urmatoarele aspecte ale riscului de tara: politica macroeconomica, strategia comerciala, prioritatile de investitii, politica si stabilitatea financiara, stabilitatea monetara;  o infrastructura fizica moderna, care sa puna la dispozitia investitorilor conditii optime de desfasurare a activitatii (infrastructura stradala, utilitati, infrastructura de telecomunicatii);   statutul de tara membra a Uniunii Europene; eliminarea birocratiei n aplicarea legii, simplificarea proceselor de aprobari, justificari, majorari de capital prin reinvestirea profitului, extinderea ariei de activitate;  accesul liber la informatii privind starea economica a tarii n care se doreste realizarea investitiei straine directe. 2. Investitiile straine directe n Romnia Investitiile asigura cresterea capitalului fix si circulant, ca o miscare a capitalurilor a caror zona de deplasare nu se mai opreste la granitele nationale, ci devin o activitate internationala. Procesul de adncire a interdependentelor economice si tehnologice dintre economiile nationale transfera investitiile ntr-o activitate comuna transnationala. O optiune asupra prioritatii ntre investitiile straine directe si investitiile autohtone nu poate fi dect n favoarea prioritatii absolute a investitiilor autohtone. Orice economist trebuie sa fie, de la bun nceput, convins ca doar acumularea de capital autohton si ncurajarea investitorului autohton poate da economiei

nationale continut si viitor n conditii de independenta, suveranitate si egalitate pe planul relatiilor economice mondiale. Desi, asa cum am spus, ideal ar fi ca investitiile sa se realizeze de catre investitorii autohtoni, exista si situatii n care sunt necesare investitiile straine directe. Pentru Romnia aceste motivatii au n vedere: a. nevoia de capital n vederea retehnologizarii si refacerii economice pentru a face fata

statutului de stat membru al Uniunii Europene; b. romneasca; c. preluarea si aplicarea noilor metode de conducere constituie o componenta a transferul de tehnologie si de know-how este, de asemenea, una dintre motivatiile

interesului fata de capitalul strain. Progresul tehnic atins de lumea dezvoltata trebuie atras si n economia

restructurarilor necesare reusitei; d. accesul la piata occidentala constituie o motivatie serioasa pentru atragerea de investitii

straine directe. Produsele obtinute n cadrul unor participari straine de fabricatie au acces mult mai usor pe pietele externe, mai ales daca acestea se alatura propriilor realizari ale investitorului strain n tara sa de origine. n concluzie, n ceea ce priveste macroeconomia, investitorii straini sunt interesati sa opereze ntrun mediu economic deschis, fara nici o restrictie, ntr-un mediu unde inflatia este scazuta sau cel putin sub control, cu o piata libera n schimbul international, fara restrictii la obtinerea profitului sau asupra repatrierii capitalului. La nivel microeconomic, investitorii straini sunt interesati sa angajeze personal calificat, sunt preocupati de nivelurile existente ale productivitatii si de costurile muncii, de costurile locale ale transportului, energiei, chiriilor, de disponibilitatea si costurile materiilor prime, de conditiile infrastructurii, cauta sa lucreze ntr-un mediu fara birocratie si sa beneficieze de informatii corecte si n timp util. n perioada 1990-2003 investitiile straine directe n Romnia s-au situat la nivelul de 10,3 miliarde dolari (din care aproximativ 30% au fost utilizati pentru privatizare), nivel aflat departe de potentialul real al economie si de situatia nregistrata n tarile vecine (Polonia 39 miliarde dolari, Ungaria 21,5 miliarde dolari,

Republica Ceha 12,5 miliarde dolari). Marile intrari de capital strain n aceste tari au fost determinate de privatizarea partiala a unor utilitati publice, a unor linii aeriene sau a unor banci de stat. Din acest punct de vedere pozitia Romniei a fost diferita. n Romnia, pna n 1996 a existat un cadru legislativ stabil si chiar atractiv n domeniul investitiilor straine directe, dar oferta de privatizare a fost redusa. n perioada 19972000 asistam la o inversare a situatiei, respectiv cadrul legislativ si institutional a devenit extrem de instabil, dar oferta de privatizare a crescut considerabil. 2.1. Fluxul net si soldul investitiilor straine directe n Romnia n perioada 2003-2006 investitiile straine directe n Romnia au cunoscut amploare fata de perioada anterioara, astfel: Tabel nr. 1 Anul 2003 (milioane euro) Intrari nete ISD din care: - participatii capital - profituri reinvestite 572 - credite nete primite 683 29,9 35,1 1.454 699 28 13 1.164 1.361 22,3 26,1 2.673 2.227 30 24 1.946 la 691 100 35,5 % 2004 (milioane euro) 5.183 3.032 100 59 % 2005 (milioane euro) 5.213 2.688 100 51,6 % 2006 (milioane euro) 9.059 4.159 100 46 %

Sursa: Prelucrat de autor dupa statisticile Bancii Nationale a Romniei 2003, 2004, 2005, 2006 Grafic nr. 1

Cresterile de capital social subscris n anul 2006 fata de anul 2005 arata ca Romnia este o destinatie din ce n ce mai atractiva pentru investitorii straini ca urmare a apropiatei integrari n Uniunea Europeana, dar si ca urmare a mbunatatirii mediului de afaceri, coroborat cu efectele introducerii cotei unice de impozitare si atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de Romnia. Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romnia au fost participatiile la capital (ntre 35% si 60% n total investitii straine directe n perioada analizata), urmata de mprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romnia, precum si de profitul reinvestit. Structura investitiilor straine n Romnia se ncadreaza n tendinta manifestata la scara globala, participatiile la capital avnd cea mai mare pondere n fluxul de investitii straine directe atras att de tarile dezvoltate, ct si de cele n curs de dezvoltare. La sfrsitul anului 2006 soldul investitiilor straine directe era de 34.512 milioane euro si este corectat cu diferentele valorice provenite din reevaluari cauzate de modificarea cursului valutar si a preturilor, precum si de retratari contabile. Ponderea principala n soldul investitiilor directe straine este detinuta de participatiile la capitalul social si profiturile reinvestite de ntreprinderile investitie directa (78% din soldul final al investitiei straine directe, aproximativ 27.016 milioane euro). Creditul net total primit de catre acestea de la investitorii straini directi,

inclusiv din cadrul grupului, a nregistrat un nivel de 7.496 milioane euro (22% din soldul final al investitiei directe straine). Tabel nr. 2
Anul 2003 (milioane euro) Soldul ISD din care: - participatii la capital - profituri reinvestite - credite nete primite 9.662 6.520 572 2.570 100 67,5 5,9 26,6 % 2004 (milioane euro) 15.040 10.555 1.454 3.033 100 70 9,7 20,3 % 2005 (milioane euro) 21.885 16.326 1.164 4.395 100 74,6 5,3 20,1 % 2006 (milioane euro) 34.512 24.343 2.673 7.496 100 70,5 7,7 21,8 %

Sursa: Prelucrat de autor dupa statisticile Bancii Nationale a Romniei 2003, 2004, 2005, 2006 Grafic nr.2

2.2. Repartizarea investitiilor straine directe

pe principalele activitati economice Din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramurile economiei romnesti, investitiile straine directe s-au localizat n perioada 2003-2006, cu precadere n industria prelucratoare, comert cu amanuntul si cu ridicata, intermedieri financiare si asigurari si telecomunicatii. Celelalte sectoare ale economiei romnesti au beneficiat de investitii straine directe relativ scazute, cu o pondere redusa fata de potential, a unor domenii cum sunt: industria textila, a confectiilor si pielariei, precum si hoteluri si restaurante.

Tabel nr. 3 -%Anul

Activitati economice Total 2003 2004 2005 100% 21.885 mil. euro 46 11 8163 3173 100 % 37,3 14,5 2006 34.512 mil. euro 11803 7662 100 % 34,2 22,2 9.662 mil. 100% 15.040 euro mil. euro 4928 6918 51 1 1654

Industria prelucratoare

Intermedieri financiare 97 si asigurari Comert cu amanuntul 1159 si cu ridicata Telecomunicatii Alte activitati 1449 2029

12

2256

15

3283

15

4210

12,2

15 21

1654 2558

11 17

2386 4880

10,9 22,3

2830 8007

8,2 23,2

Sursa: Prelucrat de autor dupa statisticile Bancii Nationale a Romniei 2003, 2004, 2005, 2006

Graficul nr. 3

Se constata o scadere a ponderii investitiilor straine directe n industria prelucratoare, de la 51% din total ISD n anul 2003, la 34% din total ISD n anul 2006. n marime absoluta, investitiile straine directe n industria prelucratoare au crescut de la 4.928 milioane euro n anul 2003, la 11.803 milioane euro n anul 2006. Aceste cresteri sunt determinate de privatizarea unor ntreprinderi n domeniul industriei prelucratoare. n cadrul industriei prelucratoare, ponderea principala au detinut-o n perioada analizata industria metalurgica (8% - 13% din total industrie prelucratoare), industria alimentara, a bauturilor si a tutunului (5% - 7% din total industrie prelucratoare), industria mijloacelor de transport (4% - 6% din total industrie prelucratoare). O amploare deosebita a cunoscut sectorul intermedieri financiare si de asigurari, de la 1% n anul 2003 la 23% n anul 2006. n marime absoluta, investitiile straine n acest sector au crescut de la 97 milioane euro n anul 2003, la 7.762 milioane euro n anul 2006. Cresterea este determinata, n primul rnd, de privatizarea/preluarea unor societati bancare si de asigurari cu capital romnesc de catre societati internationale, dar si de patrunderea pe piata romneasca a unor societati cu traditie n domeniile respective. Ca pondere, sectorul comert cu amanuntul si cu ridicata s-a mentinut la aproximativ acelasi nivel n perioada analizata (12% - 15% din total ISD). n marime absoluta, investitiile straine directe n acest sector au crescut de la 1.159 milioane euro n anul 2003 la 4.210 milioane euro n anul 2006.

Graficul nr.4

Graficul nr. 5

2.3. Repartizarea investitiilor straine directe pe tari de origine

Avnd n vedere tara de provenienta a investitiilor straine directe, putem afirma ca n perioada analizata (2003-2006), ponderea principala a avut-o Austria, urmata de Olanda si Germania. Soldul investitiilor straine directe n Romnia la 31 decembrie 2006 pe tari de origine arata astfel: Tabel nr. 4
Total ISD ara Austria Olanda Germania Franta Grecia Elvetia Italia Cipru Ungaria S.U.A. Alte tari Total - mil. euro 7.942 5.887 3.473 2.766 2.680 2.373 2.322 1.674 663 628 4104 34.512 23 17,1 10 8 7,8 6,9 6,7 4,8 1,9 1,8 12 100 2.029 4160 2.393 901 970 279 1.378 1.050 349 461 2755 16.725 5,9 12,1 7 2,6 2,8 0,8 4 3 1 1,3 8 48,5 % ISD de tip %

GREENFIELD

Sursa: Prelucrat de autor dupa statisticile Bancii Nationale a Romniei 2003, 2004, 2005, 2006

Primele cinci tari clasate n functie de ponderea detinuta n soldul investitiilor straine directe la 31 decembrie 2006 sunt: Austria (care detine o pondere de 23% din total, cu o crestere semnificativa a ponderii fata de anul 2005 cnd detinea 15% din soldul investitiilor straine directe n Romnia), Olanda (17,1% n anul 2006, n scadere ca pondere, de la 19,5% n anul 2005), Germania (10,1%) si Franta (8%) care si mentin ponderile comparativ cu anul 2005, Grecia (7,8%, pondere n scadere usoara fata de anul 2005). Grafic nr. 6

Investitiile straine de tip greenfield sunt avantajoase deoarece, n primul rnd creeaza locuri de munca. n anul 2006 n Romnia erau n derulare 73 de proiecte de tip greenfield, cu o valoare de peste 3 miliarde de euro, care au creat aproximativ 3.000 de locuri de munca. Pentru Romnia ar fi benefic sa se atraga astfel de investitii si n zonele dezavantajate ale tarii cum ar fi zona de Sud sau de Est, deoarece n partea de Vest a Romniei si n Capitala piata este suprasaturata si nu se mai gaseste suficienta mna de lucru calificata. Principalele industrii spre care s-au orientat investitorii straini au fost industria auto si a componentelor auto, telecomunicatiile si IT-ul, energia (biodisel si eoliana), industria materialelor de constructii si altele.

2.4. Repartizarea investitiilor straine directe pe regiuni de dezvoltare n perioada 2003-2006 investitiile straine directe n Romnia nu au fost repartizate uniform pe ntreg teritoriul tarii, ci au fost localizate cu precadere n zonele "atractive" din tara. Situatia n perioada analizata se prezinta astfel: Tabel nr. 5 Anul 2003 milioane Regiuni de dezvoltare % 2004 milioane % 2005 milioane % 2006 milioane %

Euro Bucuresti Sud-Est Centru Sud Vest Nord-Vest Sud-Vest Nord-Est Total 5.236 1.041 629 798 744 648 355 211 9.662 54,2 10,8 3,7 8,2 7,7 6,5 3,7 2,2 100

Euro 8.426 1.752 1.038 1.273 1.093 1.035 405 18 15.040 56 11,6 6,9 8,5 7,3 6,9 2,7 0,1 100

Euro 13.264 1.838 1.610 1.388 1.491 1.257 745 292 21.885 60,6 8,4 7,4 6,3 6,8 5,8 3,4 1,3 100

Euro 22.203 2.653 2.559 2.228 1.948 1.570 940 411 34.512 64,3 7,7 7,4 6,5 5,8 4,6 2,7 1,2 100

Sursa: Prelucrat de autor dupa statisticile Bancii Nationale a Romniei 2003, 2004, 2005, 2006

Grafic nr. 7

Grafic nr. 8

Se constata ca n perioada analizata cea mai mare parte a investitiilor straine directe a fost localizata n regiunea de dezvoltare Bucuresti (54,2% n 2003 - 64,3% ,n 2006 din total investitii straine directe). Bucurstiul a atras peste 60% din investitiile straine directe, fiind atractiv pentru cei mai multi investitori straini, datorita faptului ca este capitala tarii si beneficiaza de o infrastructura adecvata (de transport, telecomunicatii, sedii de firma, spatii de productie si depozitare), de forta de munca bine calificata. Pozitia a doua este ocupata de regiunea de dezvoltare Sud-Est prin investitiile realizate n special n judetele de la malul Marii Negre. Cele mai reduse investitii straine directe au fost localizate n perioada analizata n regiunea Nord-Est, aceasta fiind o zona saraca din punct de vedere al resurselor materiale, al infrastructurii, dar si al fortei de munca mbatrnite (ca urmare a migratiei masive a fortei de munca tinere n alte regiuni ale tarii sau n strainatate). O alta explicatie este aceea ca n aceste regiuni, numeroase proiecte de investitii au fost realizate de la zero, din cauza lipsei sau insuficientei infrastructurilor specifice mediului economic. Potrivit statisticilor, n anul 2006 n Romnia au fost nregistrate un numar de 9.617 noi societati comerciale cu participare straina, n crestere cu 17% fata de anul 2005. capitalul social subscris de acestea a nregistrat o crestere de 54,54%, valoarea acestora cifrndu-se la 1.934

miliarde euro. Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini au fost nregistrate la Distrigaz Nord - 57,24 milioane euro, Alro Slatina S.A. - 40,5 milioane euro, Banca Romneasca - 27,1 milioane euro, etc. n concluzie, putem spune ca Romnia a atras, dupa 1990 investitii straine importante. Daca privim nsa clasamentul mondial, situatia nu este tocmai favorabila. Cea mai atractiva destinatie pentru investitiile straine directe este SUA cu 250,9 miliarde dolari (16,75% din totalul mondial), urmata de Marea Britanie (112,9 miliarde USD, 7,54%) si China (86,8 mld. USD, 5,79%). Cu investitii straine directe de 9,1 miliarde euro, Romnia s-a plasat, n 2006, n urma Poloniei (11,1 miliarde), dar naintea Ungariei (4,87 miliarde euro), Cehiei (4,75 miliarde euro), Bulgariei (4,1 miliarde euro), Serbiei (3,5 miliarde euro), Slovaciei (3,3 miliarde euro), Croatiei (2,8 miliarde euro) si tarilor baltice (Lituania - 1,4 miliarde euro, Letonia - 1,3 miliarde euro, Estonia - 1,3 miliarde euro). n anul 2006, valoarea investitiilor straine directe a fost influentata de achizitia de catre Erste Bank a 36,8% din actiunile BCR, n valoare de 2,2 miliarde. Desi la prima vedere, se poate spune ca n anul 2006 Romnia a atras mai multe investitii dect Ungaria sau Cehia, daca mpartim investitiile straine directe la numarul de locuitori, situatia se modifica. n tabelul alaturat sunt prezentate att investitiile straine pe locuitor n anul 2006, ct si situatia acestora n perioada analizata, n Romnia si n tarile vecine. Tabel nr. 6 ara
Estonia Croatia Slovacia Letonia Bulgaria Ungaria Serbia ISD/locuitor n anul 2006 - euro ISD/locuitor n perioada 1990-2006 - euro -

954 639 617 569 533 484 471

9.232 4.577 3.338 2.515 2.047 6.170 1.119

Cehia Romnia Lituania Polonia

463 421 420 291

5.719 1.432 2.462 2.361

Investitiile straine directe creeaza locuri de munca, iar insuficienta lor determina populatia sa caute locuri de munca n tarile vecine. Dupa cum se observa, Romnia se situeaza pe unul dintre ultimele locuri daca analizam investitiile straine directe pe locuitor. Acest lucru este relevant pentru faptul ca romnii prefera sa munceasca n strainatate, sa obtina venituri mai mari si sa trimita n tara anual aproximativ 5 miliarde euro (ceea ce echivaleaza cu 58% din valoarea investitiilor straine directe realizate n anul 2006 n Romnia). 3. Concluzii Investitiile straine directe n Romnia n perioada preaderarii la Uniunea Europeana a avut o importanta deosebita. Investitiile straine directe au reprezentat mijlocul prin care a fost suplinita lipsa de capital propriu, dar si calea de acces la tehnologii moderne, la metode de management si la piete de desfacere inaccesibile n alt mod. Politica activa de atragere a investitiilor straine directe trebuie sa aiba n vedere nu doar aspecte specifice pietei interne din Romnia, ci si evaluarea implicatiilor evolutiilor unor piete situate la mare distanta.. n conditiile aderarii, se va intensifica concurenta pentru atragerea de investitii straine directe. Noile state membre nu vor reusi sa atinga aceleasi rate de crestere a investitiilor straine directe ca n perioada de preaderare. Analiza evolutiei fluxurilor de investitii straine directe catre Romnia din ultimii 15 ani ne-au condus la concluzia ca politicile economice, stabilitatea legislativa si institutionala, ca si acordarea de stimulente pot influenta major decizia investitorilor straini. Totodata am constatat ca utilizarea stimulentelor financiare sau fiscale nu reprezinta un substituent al unui cadru legal stimulativ, ci n unele cazuri poate fi considerata un supliment al unui cadru investitional deja atractiv sau o compensatie pentru imperfectiunile pietei care nu pot fi remediate altfel. De asemenea, un rol important n atragerea investitorilor straini l au si institutiile specializate n atragerea de investitii straine - agentiile de promovare a investitiilor straine.

Dintre factorii care au atras investitorii straini n Romnia se numara, n primul rnd cresterea economica, dar si apropiata integrare n structurile europene. Principalul factor care a influentat negativ atragerea de capital strain direct a fost reprezentat de cresterea costului fortei de munca, urmat de instabilitatea cursului de schimb. Intrarile de capital strain direct n Romnia n perioada analizata au fost caracterizate de o polarizare puternica, cteva zone sau regiuni atragnd cea mai mare parte a investitiilor straine. Depasirea acestei situatii va depinde n mare masura de activitatea autoritatilor locale. Aderarea la Uniunea Europeana, cu toate armonizarile institutionale si legislative pe care le implica, va aduce Romnia la un numitor comun cu principalele sale concurente n atragerea de investitii straine. Acest lucru nu va fi neaparat un avantaj pentru Romnia, ci va nceta sa mai fie un handicap. Din acest moment, Romnia va putea sa se afirme doar n masura n care va reusi sa adopte strategii de marketing inovative n atragerea de investitii straine. Pentru anul 2007 programul de privatizare include pachete la distributiile de energie, producatorul de medicamente Antibiotice si Oltchim, fabricant de produse chimice care, n prezent are pierderi. De asemenea, activitatea ntreprinderilor investitie straina directa, n ansamblul ei, are un impact pozitiv asupra balantei comerciale a Romniei, contributia la exporturi fiind de 72,5%, n timp ce la importuri este de 58,6%.

Bibliografie
1. Babeanu Marin 2. Ciucur Dumitru Gavrila Ilie Popescu Constantin 3. Dobrota Nita Dictionar de economie, editia a II-a, Editura Economica, Bucuresti, 2001 Teorie economica generala, Vol. II, Editura ASE, Bucuresti, 2007 Macroeconomie - manual universitar, Editura Universitaria, Craiova, 2006

4. Munteanu Costea Investitiile internationale, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1995 Vlsan Calin 5. *** 6. *** 7. *** 8. *** Banca Nationala a Romniei - Situatia investitiilor straine directe n Romnia la 31 decembrie 2003 Banca Nationala a Romniei - Situatia investitiilor straine directe n Romnia la 31 decembrie 2004 Banca Nationala a Romniei - Situatia investitiilor straine directe n Romnia la 31 decembrie 2005 Banca Nationala a Romniei - Situatia investitiilor straine directe n Romnia la 31 decembrie 2006