Sie sind auf Seite 1von 6

Rolul si locul radioului in societate

2.1. Rolul radioului in societatea romaneasca

Descoperirea electricitatii a declansat o noua etapa importanta in comunicarea de masa. Experimentel unor mijloace de transmitere fara fir cum sunt undele electromagnetice. Acestea au fost punctul de pornire in d apoi in cel al radiodifuziunii.

De-a lungul ultimelor trei secole, numerosi cercetatori au fost interesati de fenomenul electroma paratraznetul (Benjamin Franklin, 1774) sau telegraful electric si alfabetul format din linii si puncte (Samuel tarziu, un inceput pentru incercarea lui Guglielmo Marconi de a pune bazele primului sistem de radiocomunic doua continente - Europa si America- prin radio.

La inceput, radioul era folosit in scopuri militare si in transporturile navale, avind costuri destul de rid reducerea volumului si calitatea emisiei si receptiei undelor, a transformat radioul intr-o cale usoara de comunicare in masa. Primul post de radio a fost infiintat la Pittsburg, in 1916, si a capatat licenta de emisie abia

Radioul cunoaste o raspandire rapida in toata lumea. In Romania, evolutia sa a fost lenta din cauza lip costurilor ridicate. "Primul post de radio a luat fiinta la 1 Noiembrie 1928, cand s-a difuzat prima emisiune in l a Societatii de Difuziune Radiotelefonica din Romania. Pe langa discursul tinut de Dragomir Hurmuzescu, dire mai cuprins, printre altele, un buletin de stiri, informatii meteorologice, muzica si prima conferinta dif romaneasca"".[2] Inca de la inceput, specializarea si-a facut aparitia si in cazul continuturilor radiofonice. I emisiuni special concepute penru copii sau pentru femei, precum si emisiuni umoristice si altele continand

Rolul radioului declarat de la inceput - informarea, educarea si divertismentul - isi atingea scopul in em special, la formarea publicului, emisiunea culturala "Universitatea radio", difuzata zilnic intre orele 19 si 20, t zi a saptamanii. Ca urmare, a fost creat un nou post numit "Radio Cultural", existent si astazi. De asemenea, s orase precum Iasi, Craiova, Targu Mures, Cluj si Timisoara.

In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, radioul a suferit o involutie prin reducerea drastica a or propaganda alaturi de televiziunea nationala, radioul si-a reluat cursul dupa 1990, cand a fost posibila transm superioara fata de transmisia in unde medii, FM-ul a luat amploare foarte repede, aducand un stil nou in mass-m

2.1.1. Formate radio[S1]

Fiecare canal de audio a incercat sa-si construiasca propria personalitate, tinand cont de preferintele multe formate radio, dintre care cele reprezenative sunt:

Adult Contemporary se adreseaza persoanelor intre 25 si 49 de ani, difuzeaza muzica mai putin alerta programele acestui tip de post radio.

Contemporary Hit Radio se adreseaza tinerilor intre 14 si 25 de ani si difuzeaza hituri contemporane, las il putem identifica cu posturi precum Radio 21, Radio Zu, Pro Fm.

Urban Contemporary vizeaza publicul intre 18 si 34 de ani care prefera muzica dinamica. Si aici, emisi

Middle- of- the- road este formatul echilibrat, care tine cont de melodicitatea pieselor, mai mult d informatii intr-un volum considerabil (stiri ample, meteo, sport si informatii rutiere). Publicul tinta are varsta pe

Easy listening promoveaza muzica deconectanta, iar publicul tinta este situat in preajma varstei de 50 de News/ Talk este un format de stiri si dezbateri. (Realitatea Fm)

De mentionat sunt si alte formate radio precum Album- Oriented Rock cu succes la barbatii intre 18 s nivel de cultura mai elevat , formatul Etnic cu emisiuni in limbi straine, ale etniilor din diferite regiuni si cel

2.1.2. Specificitatea canalului audio

Ca mijloc de comunicare in masa, si radioul indeplineste functiile mentionate in primul subcapitol. Insa tinand cont de specificul canalului. De pilda, informarea este mult mai rapida si eficienta in comparatie cu tele si a sunetului. Elementele noi aduse de radio in peisajul mass-media sunt prioritatea difuzarii si instantaneit eveniment in desfasurare, declaratiile martorilor la eveniment sau a oamenilor politici facute in direct ridica fo ca si televiziunea are aceasta posibilitate, insa chiar si asa modalitatile tehnice de transmisie ale radioului sunt reporter la fata locului desfasurarii unui eveniment si un telefon mobil pentru o transmisie imediata si de senzat care a furnizat primul informatia. Se spune ca radioul anunta, televiziunea completeaza prin imagini si presa com

Radioul sta la baza relatiilor sociale, a comunitatii eterogene si imaginare, formate prin raspandirea lu zone geografice unde televiziunea cu greu poate patrunde. Putem lua ca exemplu zonele izolate fara curent ele radioul cu baterii. Universalitatea canalului permite, de asemenea, receptarea programelor unui post in orice p emisie si de transmisie. Un exemplu elocvent ar fi Radio Europa Libera, post ascultat in toata tara in timpul p Germania. Echipa de romani care lucra la producerea si transmiterea materialelor audio incercau sa duca atunci. Informatiile urmareau sa descrie imaginea Romaniei propagata in spatiul european si incercau sa ofe situatia din tara. Prin vocea si atitudinea prezentatorilor se putea observa lupta psihologica continua cu regim puternic de solidaritate in randul romanilor. Astfel, radioul poate fi un mijloc de comunicare in masa puternic, produsul mediatic vizual.

Mai mult, "radioul ramane un mijloc eficace de propagare a culturii si prin cultura a educatiei" aparitie. Ea beneficieaza de imbinarea imaginii cu sunetul si capteaza atentia mai repede. In apararea radioului este mult mai crescut in cazul lui, pentru a putea acoperi timpul de emisie. Pentru produsele radiofonice trebuie atenta pentru a trezi interesul, pentru a-l angrena pe ascultator in discutie. Asa cum am mentionat mai sus, put uneori un impact mult mai mare asupra publicului decat imaginea. Pe de alta parte, un tip de comportament p lipsa imaginii si poate fi mai greu imitat de catre tineri. Acest aspect este benefic in cazul modelelor negativ prezentate in mod repetat si printr-un discurs convingator pentru a fi adoptate intr-un final.

Prin posibilitatea radioului de a imprima si pastra vocea, a luat nastere Fonoteca de aur a Radiodif tezaurului culturii romanesti. Benzile magnetice pastrate cuprind recitaluri de poezie, marturisiri de creatie, ami au disparut dintre noi, precum George Calinescu, Tudor Arghezi, George Bacovia si altii. "Fonoteca completea legaturii dintre trecut si actualitate."[5]

De asemenea, divertismentul a fost o preocupare a mijloacelor media inca de la inceput. Emisiunile de in special, la sfarsitul saptamanii, au devenit o buna delectare pentru ascultatori. In acelasi timp, radioul a inc inserand astfel informatii culturale in programele menite pentru timpul liber. Spre exemplificare poate fi oferita opera si opereta.

Specificitatea canalului audio se remarca si prin flexibilitatea programelor radiofonice care pot fi intrer de stiri sau pentru a transmite in direct un eveniment. In comparatie, presa scrisa ofera informatii din ziua p conceperea si editarea articolelor. In schimb, prin intermediul tiparului, informatiile se pot pastra in cazul i mesajul radio este caracterizat de efemeritate. De asemenea, acesta poate fi mai greu de retinut, asa cum subli imagine vizuala a scrisului, usor de memorat, in timp ce radioul necesita o mai mare atentie. Insa, cuvintele au imagine auditiva si ii da posibilitatea de a-si pune imaginatia si creativitatea in functiune la auzul informatiilor.

Datorita fluxului informational continuu, canalul audio devine unul dinamic, in care imbinarea cuvantul fie cat mai scurte, de 3-4 sau maxim 6 secunde, deoarece ele pot deruta ascultatorul sau il pot agasa. In acelasi t postului alaturi de jingle-urile identitare ale postului.

Din cauza densitatii mesajelor, in radio se lucreaza sub presiunea timpului si in prelucrarea informatiilo vizual este in permanenta stresat de incadrarea in timp. De aceea, munca in echipa este foarte importanta, iar c produsul mediatic final.

Radioul este cunoscut ca cel care anunta primul, caracterizat de rapiditate si operativitate. informatiilor si timpul redus de la obtinerea informatiei si pana la difuzarea ei. Datorita acestei caracteristic televiziunii, care, daca urmareste obtinerea unui produs mediatic calitativ, are nevoie de un montaj video ade tocmai in mobilitatea sa, dand posibilitatea publicului sa fie in permanenta in miscare si nu imobilizat in fa omniprezent insotind ascultatorul peste tot. Posturile radio se pot asculta in salile de asteptare, in masina, la bir parcurgerii drumului pe jos, prin intermediul telefoanelor mobile conectate cu casti audio. Radioul este deci u fidel ascultatorului. Acesta permite si desfasurarea altor activitati datorita efortului mai mic de a altfel,accesibilitatea sa il transforma intr-un mijloc folositor, eficient si prietenos. Pentru persoanele cu un anu cei imobilizati, radioul poate deveni "antidotul singuratatii nelinistite".[6]. El se transforma intr-un prieten sfatuieste, informeaza si binedispune. Astfel, s-a format in randul publicului obisnuinta de a detine un aparat rad

2.1.3. Stilului radiofonic

Dezavantajat de lipsa imaginii, jurnalistul de radio trebuie sa aiba anumite calitati si sa indeplineasc radiofonic. Oralitatea este caracteristica definitorie a stilului, iar cuvantul rostit devine mijlocul principal de e pe care trebuie sa o aiba un jurnalist de radio. Ea trebuie sa fie in concordanta si cu textul citit sau cu specificul vocal placut, care sa nu oboseasca. O voce puternica si un discurs omogen, fluent, poate impune un anumit res De multe ori, ascultatorul indrageste foarte mult o voce fara sa cunoasca imaginea persoanei din spatele microf exprimare si sentimentul provocat de vocea respectiva, iar infatisarea trece pe plan secund.

Dictia si pronuntia sunt si ele extrem de importante. Chiar daca un text este citit, asa cum se intampla in lucru nu trebuie sa se observe. In acelasi timp, ascultatorului trebuie sa i se dea impresia ca lui i se comunica ce a i se face pe plac. El trebuie sa se simta privilegiat ca are acces la acele informatii, care au fost stranse si conc

face pe plac.

Indiferent daca citeste sau vorbeste liber, jurnalistul trebuie sa fie foarte atent si la respiratie. O p semnificatie nedorita. Cuvintele trebuie pronuntate clar, articulat, iar frazele lungi trebuie citite cu atentie tocm sus. Din aceste motive, oricat de frumoasa ar fi o voce, ea trebuie educata in permanenta.

De asemenea, vocea de la radio poate instaura un sentiment de linistire si de control in situatii de panica perspectiva, jurnalistul radio trebuie sa aiba o puternica stapanire de sine pentru a reusi sa transmita o anumit face fata evenimentelor imprevizibile. Numai constientizarea ca sunt milioane de oameni care il asculta poate jurnalist.

Spontaneitatea este o alta caracteristica importanta, deoarece jurnalistul radio este pus in situatia de a u fie, in permanenta, pregatit cu materiale suplimentare pentru a iesi cu bine din astfel de situatii. In general, emis punct de vedere, pentru ca pot deveni imprevizibile. Un ascultator care intra in direct poate pune intrebari care invitatul in studio poate aduce in discutie detalii care nu respecta cu strictete desfasuratorul propriu-zis al emis salvatoare intr-o astfel de postura. Jurnalistul demonstreaza ca este stapan pe subiect, arata respect interlocutoru

In concluzie, stilul radiofonic presupune o multime de calitati specifice, dar si foarte multa experienta d se aseamana astfel cu "un actor care se adapteaza rolului pe care il interpreteaza, care se emotioneaza, su participa la un eveniment".[7]

2.2. Impactul radio in lumea internetului/ Radio versus Internet

Internetul si-a facut aparitia in anii 1960. Initiativa a venit din partea Agentiei Ministerului Apararii pen Unite ale Americii, al carei scop era sa creeze un mijloc de comunicare functionabil in cazul unui razboi nucle distrus sau acaparat de inamic. Astfel s-a format ARPANET, o retea care nu poate fi controlata de nici un ce autonome de computere legate intre ele. Astfel, de la un proiect militar, la fel ca si radioul, Internetul a deve definit ca fiind "o colectie intinsa de retele de calculatoare care cuprinde intregul glob, conectand la un informatii atat institutii guvernamentale, militare, educationale si comerciale, cat si persoane fizice"

Prin aparitia in timp a programelor de navigare (browsere) si a postei electronice (email), Internetul a deve usor de folosit. In prezent, exista aproximativ 30 de milioane de utilizatori in intreaga lume.

Navigarea de la o pagina Web la alta se face cu ajutorul World Wide Web-ului, in traducere Reteaua Gl sursa credibila mai mult chiar decat tv-ul, de aceea orice companie care doreste sa-si construiasca o identitate p o pagina de Web. Aceasta devine o modalitate de a informa publicul de existenta companiei si o buna cale de pr

Internetul prezinta multe avantaje spre deosebire de celelalte media de comunicare in masa, fiind comod, ra toate celelalte mijloace. In timpul rasfoirii paginilor de web, este posibila ascultarea radioului, urmarirea unu posibil prin comanda online. Exista posibilitatea de a vizita vizual orice, incepand de la produsele unui magazin

In plus, ofera posibilitatea de comunicare interpersonala prin intermediul postei electronice sau, si mai s Acestea presupun comunicarea imediata prin scris, vizual, prin camerele Web atasate, dar si audio, prin apelar comunicarea, cu conditia ca aceasta sa se afle conectata in spatiul virtual.

Astfel, se sterg limitele dintre comunicarea mediatica si comunicarea interpersonala. Mesajele nu mai s un public larg si eterogen, care le recepteaza pasiv. Pe Internet, oricine poate scrie, oricine poate deveni comu care sunt definite ca un fel de viata personala prezentata virtual. Pagina personala cuprinde poze, formate audio experiente personale. Astfel, spre deosebire de mass-media traditonale, Internetul ofera posibilitatea publiculu sau asculta si de a se exprima virtual. In urmare, mesajul devine personalizat la maxim.

Odata cu aparitia Internetului a luat nastere jurnalismul online, un nou tip de jurnalism, care acceptiile. Jurnalismul online inseamna un mod diferit de tratare a informatiei si un mod diferit de organizare a elementele care stimuleaza interactivitatea sunt cateva dintre atributele principale care disting media online de alte tipur redactate si difuzate special pentru paginile Web. De aceea, jurnalismul online necesita o echipa mult mai mare a concepe un material informativ de calitate. Munca jurnalistului a crescut, deoarece el trebuie sa adapteze u pentru o eventuala difuzare in format audio- video.

In Romania, jurnalismul online este la inceput in comparatie cu America sau Europa de Vest. radiourile au doar versiuni online. Dar acest lucru nu transforma automat continutul lor in ceea ce numim jurn statutul de jurnalisti online.

Prin aparitia Internetului s-a ajuns la acea convergenta a mediilor, acea lipsa a granitelor intre canalele m sa se contopeasca intr-unul singur. Mesajele sunt simultan video, audio, tiparite si completate de imagini.

Desi a aparut tarziu dupa radio, Internetul a preluat controlul, dar nu a impiedicat radiodifuziunea promovarea radioului ca mijloc de informare si delectare. Ascultarea canalelor radio de la calculator, prin conec timp, radioul se foloseste de Internet pentru a intra In atentia publicului tinta. Paginile Web ale posturilor rad buletin de stiri, cu informatii despre grila de programe sau cu prezentarea emisiunilor. Alt avantaj al promovari in format audio sau rezumatul lor, pe care, in caz ca ascultatorul le-a pierdut, le poate asculta sau poate citi desp

[1] Traciuc, Vasile, Jurnalism radio, Editura Tritonic, 2003, p. 8 [2] Idem, p 13 [3] Traciuc, Vasile, Jurnalism radio, Editura Tritonic, 2003, p. 42. [4] Idem, p. 45 [5] Traciuc, Vasile, Jurnalism radio, Editura Tritonic, 2003, pp. 46- 47 [6] Grosu- Popescu, Eugenia, Jurnalism radio: specificul radiofonic, Editura.., anul, p. 11 [7] Traciuc, Vasile, Jurnalism radio, Editura Tritonic, 2003, p. 40 [8] Popa, Dorin, Mass-media, astazi, Editura Institutul European, 2002, Iasi, p. 185

[S1]SUNT SINGURELE FORMATE RADIO PE CARE LE-AM GASIT!

Das könnte Ihnen auch gefallen