Conferina Helsinki: Presa scris ntre ciocan i nicoval In cadrul intalnirii de la Helsinki a editorilor acestia au declarat ca actuala criza

a economica si accesul internetului sunt cele mai importante obstacole pentru industria ziarelor. Desi internetul este inamicul presei scrise tot mai multe ziare incearca sa reorienteze industria presei scrise pe editii online taxabile. Dilema apare in decizia privind care articol ar trebui sa fie printate si in editiile online si care ar trebui sa fie gratuite. Jill Abramson, editor la New York Times, a declarat c aproximativ 40 de ziare au fost nchise n Statele Unite n ultimii doi ani. A fost vital pentru publicaii s rmn constante din punctul de vedere al furnizarii de produse de calitate, n pofida crizei financiare globale, deoarece apetitul pentru informaiile de calitate s-a meninut, a declarat Jill Abramson. Tot criza economica a obligat foarte multe publicatii sa renunte la print si sa se reprofileze pe online, dar multe au euat n acest plan din cauza c se bazau prea mult pe modelul ziarului printat, a declarat Jacob Weisberg, editor-ef la revista american Slate n 2008, vnzrile globale de ziare au crescut n Africa, Asia i America Latin, depind declinul din Europa i Statele Unite, fapt ce contrazice estimrile ntunecate referitor la dispariia cotidienelor. Desi in Statele Unite presa scrisa pierde teren sunt piete precum Asia unde vanzarea ziarelor a crescut simtitor. Anul trecut, vnzrile de ziare au crescut cu 1,3% la nivel global fa de anul 2007, la 539 de milioane de cotidiene, o cretere de 8,8% n timpul ultimilor patru ani, a declarat Gavin O\\\'Reilly, preedintele Asociaiei Mondiale a Ziarelor. Aceasta crestere se datoreaza aparitiei editiei regionale a ziarului Wall Street in India. Gavin O\\\'Reilly a declarat c sectorul ziarelor se confrunt cu o perioad de schimbare datorit apariiei de noi platforme pentru distribuire a informaiei, cum ar fi Internetul i telefoanele mobile, dar crede c se vor gsi modaliti pentru adaptare la acest mediu. Doua treimi dintre respondenii, din apte ri, care au participat la un sondaj al companiei PriceWaterhouse Coopers au declarat c sunt dispui s plateasc pentru un coninut online de tiri. sursa: www.wall-street.ro http://www.bestadvertising.ro

esa se intelege totalitatea modalitatilor de comunicare care pot ajunge la un numar foarte mare de oameni Presa este o forma de exprimare a libertatii de gandire care contribuie la formarea opiniei publice. Ea contribuie la schimbul de idei si pluralismul de idei.

Evolutia presei in decursul timpului. Clasificare Presa s-a manifestat in decursul timpului in functie de posibilitatile de comunicare pe care le aveau oamenii la un moment dat. Notiunile de spatiu si timp sunt notiuni cheie in analiza istoriei modului de transmitere al informatiilor. La inceput, inainte de aparitia tiparului informatia circula pe cale orala. Reprezentantii puterii politice si administrative transmiteau hotararile, instiintarile pe cale orala, prin viu grai; oamenii erau chemati in mijlocul cetatii, in pietele publice pentru a li se comunica diverse lucruri: hotarari legislative (taxe, biruri pe care le aveau de platit etc.), proclamarea unor titluri nobiliare, instiintari privind victoria sau dimpotriva infrangerea in razboi etc. Informatia circula in comunitati restranse. Odata cu aparitia tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, comunicarea intre oameni incepe sa se extinda. Exista incepand cu acest moment posibilitatea de a stoca informatia, de a o multiplica si de a o raspandi. In tarile romane, tiparul apare prima data abia in secolul al XVIII-lea, datorita eforturilor depuse de Mitropolitul Antim Ivireanul in Muntenia. La inceput noua inventie, tiparul este folosita doar pentru a tipari si raspandi carti din diverse domenii. Problema periodicitatii aparitiei unui material informativ (revista, ziar) apare mult mai tarziu dupa 1600. Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audienta. Acestea au aparut in secolul al XVII-lea, iar in secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum The Times in Marea Britanie, exercitau o influenta puternica asupra clasei mijlocii educate care forma opinia publica. Mai tarziu, datorita unui sistem de invatamant imbunatatit si datorita progresului economic s-au creat conditiile unei audiente a presei scrise. Ziarele care sa satisfaca cerintele publicului cititor au aparut in SUA in anii 1870 si 20 de ani mai tarziu in Marea Britanie. In tarile romane primele reviste si ziare apar in secolul al XIX-lea. In secolul al XX-lea, odata cu aparitia radioului si a televiziunii, presa intra intr-o noua etapa de dezvoltare datorita acestor posibilitati de comunicare. Daca ne referim la ultimii 7-8 ani, datorita dezvoltarii comunicarii prin reteaua Internet, trebuie sa amintim si presa transmisa si receptionata folosind acest ultim mod de comunicare. Prin urmare, tinand cont de aspectele prezentate mai sus, in momentul de fata, presa se poate clasifica in functie de modul de transmitere si receptionare a informatiei in urmatoarele categorii: presa scrisa (difuzata prin intermediul ziarelor si revistelor), presa vorbita (radioul, televiziunea), presa transmisa prin alte mijloace cum ar fi Internetul. Se mai poate face o clasificare a presei in functie de periodicitatea aparitiei: presa cu aparitie zilnica, cu aparitie saptamanala (hebdomandare), cu aparitie lunara sau trimestriala. De asemenea, in functie de continutul informational presa poate suferi diverse clasificari (sportiva, politica, economica, literara, teatrala, stiintifica, informationala, academica etc.).

Rolul presei Functiile presei sunt urmatoarele: de transmitere a informatiei, de educatie, de formare, influentare si de manipulare a opiniei publice, de educatie, de divertisment. Functia de educatie: continutul informatiei si modul de prezentare contribuie la educarea publicului. Functia de educatie se realizeaza prin: actiuni de popularizare a stiintei si culturii (de exemplu majoritatea emisiunilor transmise de Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical, diverse emisiuni de pe diverse posturi TV - de exemplu Teleenciclopedia, Atlas, Drumuri europene, Din viata animalelor la TVR1 si TVR2, Infomania - emisiune cu noutati din domeniul informaticii, emisiunile transmise de canalele internationale Discovery - reportaje stiintifice, istorice-, National Geographic, Animal Planet - informatii despre viata animalelor). De asemenea si presa scrisa contine informatii din diverse domenii care contribuie la educarea populatiei (de exemplu revistele culturale ca "Romania literara", "Secolul XX", "Magazin istoric"), revistele cu caracter stiintific "Arborele lumii", "Terra"), reviste si ziare cu informatii economice ("Revista economica", "Ziarul financiar" etc.) Functia de relaxare, divertisment: Aparitia in presa scrisa a unor publicatii care au un astfel de continut (Revista Rebus, diverse ziare si reviste pe teme sportive, reviste si ziare de divertisment, emisiuni de divertisment la Radio sau TV - de exemplu "Surprize, surprize" la TVR1, "Unda vesela" la Radio Romania actualitati etc.). Functia de formare, influentare si manipulare a opiniei publice: continutul informational relativ la un anume subiect de interes general, de exemplu din domeniul politic, economic sau social transmis in mod asemanator sau identic prin mai multe mijloace de comunicatie (ziar, radio, TV, Internet) poate forma si/sau influenta opinia celor care receptioneaza acea informatie. Daca acea informatie este eronata sau deformata, atunci se poate vorbi de manipularea opiniei publice. De exemplu sa luam o informatie din domeniul economic: pretul gazelor naturale va creste ca urmare a pierderilor inregistrate in transportul si furnizarea acestora in lunile in care temperatura a fost foarte scazuta. Aceasta stire nu poate fi verificata de catre cetateni deoarece ei nu cunosc problema respectiva si nu li se furnizeaza toate datele care au dus la o astfel de decizie de crestere a pretului gazelor naturale. Insa oamenii pot face legatura cu alte informatii pe care le-au primit sau cu experiente traite direct si pot avea in aceasta problema anumite indoieli; in conditiile in care tara noastra are o rezerva de gaze, in conditiile in care numarul consumatorilor industriali a scazut la mai mult de jumatate fata de anul 1990, iar in alte tari fara resurse, pretul gazelor si in general pretul energiei este mai mic, concluzia logica ar fi aceea ca si in Romania pretul energiei si al combustibililor ar trebui sa scada. Datorita nefurnizarii, tainuirii, unor informatii importante relativ la acest subiect, putem vorbi de o "manipulare a opiniei publice" in scopul prevenirii unor manifestatii si actiuni de protest fata de aceste masuri economice.

Presa, a patra putere in stat Datorita rolurilor sale de formare, influentare si/sau manipulare a opiniei publice este clar ca presa reprezinta o putere in stat. De multe ori anumite decizii politice sau juridice au fost influentate de aparitia unor informatii in presa. Aceasta nu este o situatie foarte confortabila pentru presa, deoarece trebuie sa faca fata unui numar crescut de conditionari de natura politica, economica si sociala care, prin insumare, ii pot anula eficienta actiunii. Pentru a fi eficienta in actiunile ei, presa trebuie sa fie independenta; acest lucru este relativ atat pe plan national dar si international. Nu putem vorbi de o obiectivitate absoluta deoarece si presa este reprezentata de oameni, care pot fi mai mult sau mai putin obiectivi, in functie de subiectul tratat, situatie, implicarea sau neimplicarea in situatia prezentata in presa, si nu in ultimul rand in functie de apartenenta sau simpatia pentru un anumit segment politic, in functie de gradul de cultura si de experienta profesionala a ziaristilor. Pe de alta parte independenta editoriala a presei si profitabilitatea ei nu pot fi pastrate intr-o economie de piata. Ziarele, revistele, emisiunile sunt urmarite in functie de diversi factori: cultura, educatie, situatie sociala. Nu putem pretinde unui somer sau unui om care are dimpotriva o situatie materiala profitabila dar este lipsit de o educatie de nivel mediu sa cumpere reviste sau sa urmareasca emisiuni cu caracter cultural educativ. Acesta va fi interesat cel mult de latura relaxanta, de divertisment a presei care de multe ori are un caracter informational precar chiar degradant in ceea ce priveste caracterul formativ. In acest fel, o presa de calitate din punct de vedere educational, formativ nu poate fi accesat nici de cei interesati - din lipsa de bani - dar nici de cei care ar avea nevoie de ea pentru a-si ridica nivelul educational, si care au situatii materiale bune, datorita lipsei de instructie a persoanelor respective.

5. Libertatea presei Articolul 30 din Constitutia Romaniei, legea fundamentala a tarii, garanteaza "libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public". Presa este, pe drept cuvant a patra putere in stat, o putere ce nu poate fi, dar nici nu trebuie ingradita caci asta ar insemna privarea de libertate a gandirii pentru un popor intreg. Gandurile si parerile noastre oricat de mult am dori sa le consideram originale, nu sunt altceva decat rezultatul informatiilor pe care le asimilam in mod constient si pe care mai apoi le prelucram ajungand a considera ca ne apartin in totalitate.Tocmai de aceea puterea presei este imensa, dar si periculoasa. Intr-un stat democratic, presa trebuie sa fie libera. Libertatea de exprimare nu trebuie insa confundata cu libertinajul. Libertinajul reprezinta exprimarea opiniiilor fara o raportare a acestora la normele civilizate de comunicare, fara raportarea la morala, la etica.

Concluzii Presa a aparut si s-a dezvoltat in timp din ce in ce mai repede, pe masura dezvotarii

societatii omenesti, ca urmare a nevoii oamenilor de a comunica si a se informa. Presa are in primul rand un rol de formator de opinie. Presa are rol educativ, de instruire a celor care o urmaresc. Presa are rolul de manipulare a opiniei publice atunci cand este folosita cu rea intentie Pentru a-si indeplini rolurile de mai sus este foarte important ca presa sa fie libera sursa: http://www.referatele.com

Atunci cnd sunt provocat s discut despre publicitate, prefer s ncep cu legtura dintre publicitate i psihologia personalitii, respectiv psihologia social. A discuta despre publicitate fr s cunoti aceast legtur este ca i cum ai discuta despre curcubeu fr s iei niciodat din petera ntunecat. In timp ce psihologii ncearc s neleag consistena personalitii ntr-o varietate de situaii, psihosociologii caut s explice modul n care diferite situaii genereaz comportamente diferite. Mai pe nelesul tuturor psihologia personalitii urmrete motivele datorit crora ne pstrm personalitatea chiar i n situaii critice, iar pshiologia social analizeaz modalitile prin care factorii sociali ne pot influena deciziile. Cunoaterea stadiului real a celor dou tipuri de psihologii este decisiv att pentru cel care concepe publicitatea, ct i pentru auditoriul su. Evoluia publicitii merge mn n mn cu evoluia celor dou tipuri de psihologii complementare. Un pas nainte fcut de ctre psihologia social genereaz un capitol nou n manualele de publicitate. Un astfel de pas poate fi considerat rezultatele finale ale studiului privind reaciile indivizilor n momentul n care contientizeaz c cineva / ceva ncearc s le modifice atitudinile. Reacia lor e unanim acceptat: respingerea. Libertatea de alegere este aprat de fiecare dintre noi. Cei din publicitate au preluat imediat noiunea de reactan psihologic. Si astzi ea ocup un loc de cinste n campaniile de publicitate. Un pas greit i toat campania poate fi sortit eecului. Am spus puin mai sus c evoluia celor dou forme pshilogice este n egal msur important att pentru cel care concepe publicitatea, ct i pentru individ individ care, n acest context, este numit i consumator. Ambii au evoluat. Pe msur ce principiile de publicitate au evoluat, reacia consumatorului a evoluat i ea. Si astfel a aprut aa numita tabl de ah a publicitii. De aceast dat, psihologii rmn doar observatori. A sosit momentul s vin cu un exemplu. Publicitatea n presa scris. Incepem cu primul numr din Revista Flacra. Anul de graie 1919. Observm cu uurin faptul c spaiul alocat publicitii este clar delimitat de coninutul revistei. El se afl doar pe ultima copert. Prima copert are o compoziie clar n care spaiul publicitar nu se regsete. Suntem ndreptii s considerm c cel care a aprobat acest format a plecat de la premiza c auditoriul su lectureaz n ntregime revista

i c trateaz cu maxim de interes spaiul publicitar. Acum s ne uitm pe taraba de ziare a zilelor noastre. Anul de graie 2011. Observm cu uurin c toate publicaiile aloc spaii publicitare n interior. Unele mai mult, altele mai puin. Unele mai agresiv, altele mai discret. Consumatorul a evoluat. Gradul lui de interes fa de spaiul publicitar a sczut, fornd publicaiile s-i aduc mai n fa bannerele publicitare. Dac n 1919 puteai s lecturezi materialul dorit fr s ai n unghiul vizual i un spaiu publicitar, astzi acest lux este foarte rar ntlnit. Personal, consider c am ajuns n aceast situaie datorit atitudinii agresive a tehnicilor i metodelor din publicitate i a subestimrii evoluiei auditoriului. Teoria cu mesajele subliminale a fost pus n aplicare greit. Raportndu-m doar la presa scris, prezena aceluiai banner publicitar n mai multe ziare a condus treptat la scderea aportului psihologic a spaiilor n care ele au fost amplasate. Acum nu mai exist un spaiu publicitar clar delimitat n presa scris. Acum este un lego. Spaiul publicitar se ntreptrunde cu cel informaional de la pagin la pagin i de la numr la numr. In prezent nu mai discutm de un auditoriu al unui spaiu publicitar. Acum discutm doar de un auditoriu al unei publicaii forat s vizualizeze i un spaiu publicitar. Singura cale de a redresa publicitatea n presa scris este s se reanalizeze atitudinea fa de starea actual a auditoriului i de a se cauta metode realiste pentru rectigarea ncrederii n spaiul publicitar. Dincolo de cifrele din cine mai tie ce statistici, auditoriul este constituit din oameni din oameni care evolueaz. Acum sper c ai neles de ce v tot bat la cap s gndii i singuri. sursa:http://www.staupenet.ro/publicitatea-si-auditoriul-in-presa-scrisa.html

Media de masa care include ansamblul mijloacelor de informare scrise, principalele grupe fiind: presa cotidiana (nationala, regionala sau locala), publicatiile periodice (reviste/magazine saptamanale sau lunare), presa gratuita, presa tehnica si profesionala s.a. Inglobeaza, de asemenea, presa vorbita (informatiile radio), presa audiovizuala (jurnalul televizat, engl. - audiovisual media), presa electronica (online/web publishing, webzine s.a.). periodicitate - presa cotidiana, saptamanala, bilunara, lunara etc. - tiraj - numarul de exemplare tiparite - de la cateva mii, la zeci si sute de mii de exemplare, conform BRAT - difuzare - tiraj - (minus) exemplarele nevandute ale publicatiei - audienta - numarul mediu de cititori, intr-o perioada determinata - profilul geografic al lectoratului

- presa nationala, regionala sau locala - continutul redactional - presa generalista, de informatii/de actualitati, presa sportiva, turistica, de moda, economica, pe probleme de sanatate, gastronomie, imobiliare etc. sau dedicata unui segment particular (copii, femei, pensionari) - modul de difuzare - chioscuri stradale, abonament - modalitatea de achizitie - presa platita, presa gratuita (se autofinanteaza, in inregime, din publicitate - anunturi de mica si de mare publicitate, publicatii de prestigiu ale unor companii s.a. - publicul vizat - marele public, plublic profesional. Caracteristici ale suporturilor de presa: Ca suport promotional de masa, presa scrisa prezinta un atu puternic: vizualizare si argumentatie - prin ilustratie si text (permanenta cuvantului scris da o forta mai mare comunicarii). Prezinta si avantajul ca actiunile promotionale pot fi bine directionate in profil geografic - pe segmente tinta de cititori. Elaborarea campaniei depinde de criterii socio-demografice si socioculturale ale segmentului-tinta de audienta, de posibilitatile de vizualizare a ofertei, de mediul redactional s.a. Este utilizata si ca suport media purtator in diverse actiuni promotionale: esantioane, doze de incercare (sampling), bonuri/cupoane de reducere, pliante, brosuri etc, inserate in ziare si reviste de specialitate s.a. Ansamblu complex de publicatii imprimate, activitati jurnalistice, institutii specifice, impreuna cu modul de organizare si de functionare, legaturile cu celelalte institutii si cu societatea, in general. sursa: http://www.iqads.ro/dictionar/presa_scrisa.html