EUROPA CENTRALA

Unitatea geografica Europa Centrala cu deschidere la Marea Nordului si la Marea Baltica in partea nordica, este limitata la sud de muntii Alpi si marginea sudica a cimpiei Panoniei, iar la est hotarul conventional trece de la Nistru spre nord pina la gurile riului Vistula. Pozitia centrala pe care o ocupa in Europa aceasta parte a continentului imbina trasaturi de tranzitie intre Europa Nordica si Europa Sudica, pe de o parte, si intre Europa Occidentala si Europa Rasariteana, pe de alta parte. Mozaicul foarte divers al peisajelor geografice este conditionat de diversitatea unitatilor de relief si a modului de valorificare antropica. Clima umeda si relieful variat au conditionat prezenta unei retele hidrografice dese. Riurile au vai bine modelate, majoritatea au directie de scurgere spre nord, in Marea Nordului si Marea Baltica. Dintre acestea cele mai mari sunt Odra, Rinul si Vistula. Caracterul scurgerii acestor rauri este determinat de relieful celor trei trepte principale de relief prin care curg ele. La inceput au scurgere furtunoasa de munte, cursul mediu trece printr-un sir de praguri si cascade, iar cursul inferior este tipic de campie, cu scurgere lenta favorabila pentru navigatie. O buna parte din apele Europei Centrale se scurg in Dunare, Dunarea este al doilea mare fluviu al Europei (2857 km) dupa Volga, atat ca lungime, cat si ca debit de apa, izvoraste din muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in marea Neagra, prin cele trei brate: China, Sulina si Sfantu Gheorghe. In drumul ei, Dunarea strabate de-a curmezisul multe lanturi muntoase. De la izvoare si pina la varsare, uda teritoriul a opt state europene si trece prin partru capitale. Lacuri sunt multe, dar mici Dintre acestea pot fi evidentiate lacul Geneva din Elvetia, Boden de la hotarul dintre Germania si Elvetia, lacul Balaton din Ungaria. Germania Relieful Teritoriul Germaniei este incadrat in cele trei trepte de relief de la nord la sud, caracteristice in general pentru Europa Centrala. In partea de nord se extinde Campia Germaniei, presarata cu morene, lacuri si mlastini, iar mai la nord, de-a lungul litoralului, se insira multe insule Frezice de Est, Sylt, Rugen s. a, Relieful cimpiei si al insulelor este neted, numai pe alocuri se ridica unele coline formate din morene. Apele curgatoare ale Germaniei se repartizeaza in trei bazine. In Marea Nordului isi varsa apele Rinul Elba, Ems, in Marea Baltica isi duc apele raul Oder si cateva rauri mai mici, iar spre Marea Neagra se indreapta Dunarea cu afluentii sai din sudul Germaniei. Raurile au un debit bogat aproape tot timpul anului. Fluviile ce-si debuseaza apele in Marea Nordului formeaza estuare lungi, amplu folosite pentru navigatie. L-a sud, la hotarele cu Austria si Elvetia, se afla lacul Boden de origine glaciara.

Austria si Ungaria Republica Austria si Republica Ungaria sunt asezate in Europa Centrala, pe cursul mijlociu al Dunarii, fara hotare maritime. Toate apele curgatoare din Austria si Ungaria sunt colectate de Dunare, fluviu ce strabate teritoriul ambelor tari. Raurile ce curg pe teritoriul Austriei (Inn, Enns, Mur si Drau) au debite ridicate datorita alimentarii din zapezi si ghetari, sunt intens utilizate pentru producerea energiei electrice, avand si cadere mare. In afara de Dunare, care taie teritoriul Ungariei in doua si este o artera insemnata de navigatii si pentru irigatii, un rol important pentru aceasta tara are si raul Tisa. Raul Tisa, care primeste numerosi afluenti din Carpati, uda o buna parte din estul Ungariei. In munti sunt numeroase lacuri, cele mai insemnate fiind Boden, Neusiedler si Balaton. Lacul Balaton este cel mai mare din Europa Centrala. Apa si pitorescul deosebit din preajma lui au conditionat dezvoltarea numeroaselor statiuni balneocli-matice. Romania

Romania cuprinde o retea deasa de ape curgatoare si lacuri, inclusiv construite de om. Cele mai sarace regiuni in ape curgatoare sunt Campia Baraganului si sudul Dobrogei. Aproape toate apele curgatoare din Romania izvorasc din Carpati. Din interiorul inelului carpatic izvorasc Somesul, Oltul si Muresul, care strabat Carpatii si fac legatura centrului tarii cu regiunile periferice. In general, caracterul concentric al reliefului a determinat si directiile raurilor de la centru spre periferie, sistemele fluviale avand o scurgere radiara. Pana la urma, apele curgatoare ale Romaniei se debuseaza in Dunare. Dupa directia generala de scurgere, afluentii Dunarii sunt grupati in patru unitati teritoriale de scurgere: a) raurile din grupa de nord-vest si vest ce-si scurg apele preponderent prin Podisul Transilvaniei, Carpatii Occidentali si Campia de Vest Aceste rauri (Muresul, Somesul si Crisurile) se varsa in Tisa, in Ungaria; b) raurile din grupa de sud-vest, care curg prin Banat, sunt mici si se varsa in Dunare. Acestea-s Timis, Bega, Nera; c) raurile din grupa de sud se varsa direct in Dunare, au directie preponderent nord-sud si curg prin Campia Romana. Cele mai mari sunt: Jiu, Olt, Arges si Ialomita; d) raurile din grupa de nord-est si est formeaza doua sisteme fluviale a Siretului (cu afluentii Moldova, Bistrita, Trotus si Barlad) si a Prutului (cu afluenti Jijia, Bahlui s. a.). Lacurile in Romania sunt foarte numeroase, dar au intinderi mici, fiind de origine diversa. De origine glaciara este lacul Bucura din muntii Retezat, Capra din mutii Fagaras. In muntele Ciomatu Mare, la nord de orasul Sfantul Gheorghe, apele s-au strans in craterul unui vulcan stins, formand lacul vulcanic Sfanta Ana, singurul de acest fel in Romania. Lacurile de baraj artificial sunt construite de catre oameni pentru alimentarea cu apa a centralelor hidroelectrice, pentru piscicultura, irigatii, industrie etc. Lacuri mari de asa natura prezinta izvorul Muntelui pe raul Bistrita, Lotrul pe raul Vidra, Fintinile pe raul Somes s. a.